<?xml version="1.0" encoding="UTF-8" ?>
<?xml-stylesheet href="https://rss.buzzsprout.com/styles.xsl" type="text/xsl"?>
<rss version="2.0" xmlns:itunes="http://www.itunes.com/dtds/podcast-1.0.dtd" xmlns:podcast="https://podcastindex.org/namespace/1.0" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:psc="http://podlove.org/simple-chapters" xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom">
<script xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml" src="https://www.buzzsprout.com/vendor/xslt-polyfill/xslt-polyfill-1.0.33.min.js" charset="utf-8"></script>
<channel>
  <atom:link href="https://rss.buzzsprout.com/1331956.rss" rel="self" type="application/rss+xml" />
  <atom:link href="https://pubsubhubbub.appspot.com/" rel="hub" xmlns="http://www.w3.org/2005/Atom" />
  <title>Timpul prezent</title>

  <lastBuildDate>Fri, 06 Nov 2026 10:00:00 -0500</lastBuildDate>
  <link>https://timpulprezent.buzzsprout.com</link>
  <language>ro</language>
  <copyright>© 2026 Radio România Cultural</copyright>
  <podcast:locked>yes</podcast:locked>
    <podcast:guid>72da4d71-b013-5ce2-b2f2-0ee16792ecfd</podcast:guid>
  <podcast:txt purpose="verify">matei.martin@gmail.com</podcast:txt>
  <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
  <itunes:type>episodic</itunes:type>
  <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  <description><![CDATA[<p>Politică. Societate. Cultură. Un talkshow despre lucrurile care contează, cu Adela Greceanu și Matei Martin. Interviuri și analize despre actualitatea din România, Europa și lumea de azi. Un produs Radio România Cultural.&nbsp;</p>]]></description>
  <generator>Buzzsprout (https://www.buzzsprout.com)</generator>
  <itunes:keywords>actualitate, politică românească, politică europeană, societate, cultură, democrație, Uniunea Europeană, relații internaționale, România, interviuri, analize politice, Radio România Cultural, Adela Greceanu, Matei Martin</itunes:keywords>
  <itunes:owner>
    <itunes:name>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:name>
    <itunes:email>matei.martin@gmail.com</itunes:email>
  </itunes:owner>
  <image>
     <url>https://storage.buzzsprout.com/wokrvbj6abqarbnwh87oga75v3hm?.jpg</url>
     <title>Timpul prezent</title>
     <link>https://timpulprezent.buzzsprout.com</link>
  </image>
  <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/wokrvbj6abqarbnwh87oga75v3hm?.jpg" />
  <itunes:category text="News">
    <itunes:category text="Politics" />
  </itunes:category>
  <itunes:category text="News">
    <itunes:category text="News Commentary" />
  </itunes:category>
  <itunes:category text="Society &amp; Culture" />
  <item>
    <itunes:title>Scriitorul Aleksandar Hemon: „Există o continuitate a influenței istoriei asupra vieților noastre”</itunes:title>
    <title>Scriitorul Aleksandar Hemon: „Există o continuitate a influenței istoriei asupra vieților noastre”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Aleksandar Hemon s-a născut în 1964 la Sarajevo. A studiat la universitatea din oraşul natal şi a început să publice literatură. În ianuarie 1992, a plecat la Chicago, cu intenția de a rămîne acolo doar cîteva luni. Numai că, în scurt timp, a izbucnit războiul în țara sa și nu s-a mai putut întoarce acasă. După cîțiva ani a început să scrie în engleză și a devenit unul dintre cei mai importanți autori din America. Textele sale au apărut în publicaţii precum „The New Yorker”, „Granta”, „The Ne...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Aleksandar Hemon s-a născut în 1964 la Sarajevo. A studiat la universitatea din oraşul natal şi a început să publice literatură. În ianuarie 1992, a plecat la Chicago, cu intenția de a rămîne acolo doar cîteva luni. Numai că, în scurt timp, a izbucnit războiul în țara sa și nu s-a mai putut întoarce acasă. După cîțiva ani a început să scrie în engleză și a devenit unul dintre cei mai importanți autori din America. Textele sale au apărut în publicaţii precum „The New Yorker”, „Granta”, „The New York Times”, „The Paris Review”. Pentru literatura sa a primit premii şi burse importante, între care bursa MacArthur, numită colocvial „bursa geniilor”. În prezent este profesor la Princeton. Cea mai recentă carte a lui, romanul „Lumea și tot ce cuprinde ea”, a apărut în limba română în traducerea Ancăi Dumitrescu la Black Button Books. L-am întîlnit pe Aleksandar Hemon la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT). Am vorbit cu el despre temele centrale ale literaturii sale – imigraţia, identitatea, alteritatea, dezrădăcinarea –, despre impactul stabilirii în America asupra literaturii sale, precum şi despre situaţia în continuare tensionată din Balcanii de Vest. Interviul nostru a fost tradus de Sorana Lupu. </p><p><em>„Imigrarea este o criză ontologică... Cel care se mută se luptă pentru o stabilitate narativă – iată povestea mea” spuneți în „Cartea vieților mele”. Ce face literatura în fața acestor întrebări? Poate ea ilustra și gestiona instabilitatea narativă?<br/></em><b>Aleksandar Hemon</b>: „Dezrădăcinarea, mutarea în alt loc, creează o situație în care povestea ta de viață are prea puțini martori. Și atunci poți să inventezi sau să spui adevărul, dar celorlalți le va veni greu să-l creadă, mai ales cînd îl spui în altă limbă decît limba ta maternă. Aceasta este situația mea. Și vorbesc de vremurile dinainte de internet, acum poți să cauți și să găsești tot. Într-un fel, viața mea a devenit ireală pentru mine. Oamenii nu mă credeau neapărat cînd le vorbeam în engleză, pentru că nu aveau termeni de referință. Și acest lucru este, într-un fel, eliberator, pentru că pot să spun povești. Dar, pe de altă parte, înseamnă și o mare însingurare, pentru că trebuie să explic din nou și din nou. Atunci cînd sînt întrebat de unde ești, trebuie să explic de unde sînt, poate vorbesc cu oameni care nu știu unde este Bosnia și spun din nou și din nou această poveste, care nu mai este interesantă pentru mine.”</p><p><em>În 2023 ați publicat romanul „Lumea și tot ce cuprinde ea”. Un roman istoric, care are ca punct de pornire orașul Sarajevo din 1914, din momentul asasinării Arhiducelui Franz Ferdinand, moștenitorul Imperiului Habsburgic, asasinat care declanșează Primul Război Mondial. Personajele cărții, evreul sefard Rafael Pinto și musulmanul bosniac Osman sînt eroii unor întîmplări care îi poartă din Sarajevo pînă la Shanghai. De ce v-a interesat să scrieți un roman istoric? <br/></em><b>Aleksandar Hemon</b>: „Trăim în istorie și e imposibil să trăim în afara istoriei. Putem să ne prefacem că istoria nu are nici o influență asupra vieții noastre și nu ne afectează. Pînă cînd ne afectează. (...) Bineînțeles, am citit cărți despre războaie, despre revoluții, mai ales din secolul XVIII, dar am vrut ca aceste două personaje ale mele să se miște, să se deplaseze prin secolul XX scurt. Noi împărțim arbitrar istoria în fragmente de 100 de ani, în secole, dar sînt istorici care spun că, de fapt, există un secol XX scurt, care începe cu asasinarea Arhiducelui Franz Ferdinand în 1914 și se termină undeva pe 11 septembrie 2001. Am vrut ca personajele mele să treacă prin acest secol XX scurt, dar deplasîndu-se spre Est, nu spre Vest. Pentru că în Vest, secolul XX este foarte clar, e foarte clar cine sînt eroii, cine sînt cei răi. Ei merg spre Est, prin locuri în care nimic nu pare a fi un stat funcțional. Trec prin războaie și prin crize ontologice. Și singurul lucru care îi legă este dragostea dintre ei. Totul este istorie și ne influențează viața. Al Doilea Război Mondial s-a terminat cu mult înainte de a mă naște eu, dar continuă să-mi influențează viața și să influențează viața noastră. Există o continuitate a influenței istoriei asupra vieților noastre. Istoria nu este doar o curgere a timpului, ci este o înșiruire de evenimente conectate între ele. Desigur, există fantasme ale liberalismului, că poți să reglezi, să ajustezi istoria ca să îți convină ție, dar noi nu așa trăim în Balcani. Să-ți imaginezi că poți să trăiești în afara istoriei și neinfluențat de ea, e ca și cum ți-ai imagina că ai o superputere, că poți să zbori, de exemplu.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiunea de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Aleksandar Hemon s-a născut în 1964 la Sarajevo. A studiat la universitatea din oraşul natal şi a început să publice literatură. În ianuarie 1992, a plecat la Chicago, cu intenția de a rămîne acolo doar cîteva luni. Numai că, în scurt timp, a izbucnit războiul în țara sa și nu s-a mai putut întoarce acasă. După cîțiva ani a început să scrie în engleză și a devenit unul dintre cei mai importanți autori din America. Textele sale au apărut în publicaţii precum „The New Yorker”, „Granta”, „The New York Times”, „The Paris Review”. Pentru literatura sa a primit premii şi burse importante, între care bursa MacArthur, numită colocvial „bursa geniilor”. În prezent este profesor la Princeton. Cea mai recentă carte a lui, romanul „Lumea și tot ce cuprinde ea”, a apărut în limba română în traducerea Ancăi Dumitrescu la Black Button Books. L-am întîlnit pe Aleksandar Hemon la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT). Am vorbit cu el despre temele centrale ale literaturii sale – imigraţia, identitatea, alteritatea, dezrădăcinarea –, despre impactul stabilirii în America asupra literaturii sale, precum şi despre situaţia în continuare tensionată din Balcanii de Vest. Interviul nostru a fost tradus de Sorana Lupu. </p><p><em>„Imigrarea este o criză ontologică... Cel care se mută se luptă pentru o stabilitate narativă – iată povestea mea” spuneți în „Cartea vieților mele”. Ce face literatura în fața acestor întrebări? Poate ea ilustra și gestiona instabilitatea narativă?<br/></em><b>Aleksandar Hemon</b>: „Dezrădăcinarea, mutarea în alt loc, creează o situație în care povestea ta de viață are prea puțini martori. Și atunci poți să inventezi sau să spui adevărul, dar celorlalți le va veni greu să-l creadă, mai ales cînd îl spui în altă limbă decît limba ta maternă. Aceasta este situația mea. Și vorbesc de vremurile dinainte de internet, acum poți să cauți și să găsești tot. Într-un fel, viața mea a devenit ireală pentru mine. Oamenii nu mă credeau neapărat cînd le vorbeam în engleză, pentru că nu aveau termeni de referință. Și acest lucru este, într-un fel, eliberator, pentru că pot să spun povești. Dar, pe de altă parte, înseamnă și o mare însingurare, pentru că trebuie să explic din nou și din nou. Atunci cînd sînt întrebat de unde ești, trebuie să explic de unde sînt, poate vorbesc cu oameni care nu știu unde este Bosnia și spun din nou și din nou această poveste, care nu mai este interesantă pentru mine.”</p><p><em>În 2023 ați publicat romanul „Lumea și tot ce cuprinde ea”. Un roman istoric, care are ca punct de pornire orașul Sarajevo din 1914, din momentul asasinării Arhiducelui Franz Ferdinand, moștenitorul Imperiului Habsburgic, asasinat care declanșează Primul Război Mondial. Personajele cărții, evreul sefard Rafael Pinto și musulmanul bosniac Osman sînt eroii unor întîmplări care îi poartă din Sarajevo pînă la Shanghai. De ce v-a interesat să scrieți un roman istoric? <br/></em><b>Aleksandar Hemon</b>: „Trăim în istorie și e imposibil să trăim în afara istoriei. Putem să ne prefacem că istoria nu are nici o influență asupra vieții noastre și nu ne afectează. Pînă cînd ne afectează. (...) Bineînțeles, am citit cărți despre războaie, despre revoluții, mai ales din secolul XVIII, dar am vrut ca aceste două personaje ale mele să se miște, să se deplaseze prin secolul XX scurt. Noi împărțim arbitrar istoria în fragmente de 100 de ani, în secole, dar sînt istorici care spun că, de fapt, există un secol XX scurt, care începe cu asasinarea Arhiducelui Franz Ferdinand în 1914 și se termină undeva pe 11 septembrie 2001. Am vrut ca personajele mele să treacă prin acest secol XX scurt, dar deplasîndu-se spre Est, nu spre Vest. Pentru că în Vest, secolul XX este foarte clar, e foarte clar cine sînt eroii, cine sînt cei răi. Ei merg spre Est, prin locuri în care nimic nu pare a fi un stat funcțional. Trec prin războaie și prin crize ontologice. Și singurul lucru care îi legă este dragostea dintre ei. Totul este istorie și ne influențează viața. Al Doilea Război Mondial s-a terminat cu mult înainte de a mă naște eu, dar continuă să-mi influențează viața și să influențează viața noastră. Există o continuitate a influenței istoriei asupra vieților noastre. Istoria nu este doar o curgere a timpului, ci este o înșiruire de evenimente conectate între ele. Desigur, există fantasme ale liberalismului, că poți să reglezi, să ajustezi istoria ca să îți convină ție, dar noi nu așa trăim în Balcani. Să-ți imaginezi că poți să trăiești în afara istoriei și neinfluențat de ea, e ca și cum ți-ai imagina că ai o superputere, că poți să zbori, de exemplu.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiunea de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/20075733-scriitorul-aleksandar-hemon-exista-o-continuitate-a-influen-ei-istoriei-asupra-vie-ilor-noastre.mp3" length="21421589" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/6sn3wbhnw7ym0a5nac8nu9c0jy5o?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-20075733</guid>
    <pubDate>Fri, 06 Nov 2026 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20075733/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20075733/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20075733/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20075733/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1781</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>44</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cum depășim „cercul vicios al cifrelor”? – Interviu cu ministra culturii, Ioana Ciocan</itunes:title>
    <title>Cum depășim „cercul vicios al cifrelor”? – Interviu cu ministra culturii, Ioana Ciocan</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ce poate face și ce nu poate face Ministerul Culturii în condițiile unui buget auster? Ioana Ciocan a preluat mandatul de ministră a Culturii cu promisiunea de a sprijini sectorul independent și de a aduce cultura mai aproape de copii și de comunitățile de la periferie. Bineînțeles că sînt multe alte urgențe, printre altele, precum pregătirea participării României la Tîrgul de Carte de la Frankfurt din 2028, un proiect aflat în mare întîrziere, sau concursul pentru Bienala de Arhitectură de l...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p><b>Ce poate face și ce nu poate face Ministerul Culturii în condițiile unui buget auster? Ioana Ciocan a preluat mandatul de ministră a Culturii cu promisiunea de a sprijini sectorul independent și de a aduce cultura mai aproape de copii și de comunitățile de la periferie. Bineînțeles că sînt multe alte urgențe, printre altele, precum pregătirea participării României la Tîrgul de Carte de la Frankfurt din 2028, un proiect aflat în mare întîrziere, sau concursul pentru Bienala de Arhitectură de la Veneția din 2027.Ioana Ciocan a condus Art Safari și a fost comisarul României la Bienala de Artă de la Veneția și predă la Facultatea de Istorie a Universității din București. </b> </p><p><em>Programul de guvernare pe baza căruia a fost învesit guvernul Luca Niculescu are 122 de pagini. Capitolul „Cultură” apare printre ultimele. Și se întinde pe două pagini și jumătate. Sigur, urgențele guvernului sînt cu totul altele – deficitul fiscal, stagnarea economică, inflația, criza energiei sînt chestiuni care trebuie rezolvate cu prioritate. Dar – și aici citez din același program de guvernare – „consolidarea fiscală nu trebuie făcută în detrimentul surselor reale de dezvoltare a societății pe termen lung, adică educația și cultura”. Cum se se situează acest domeniu al Culturii în actualul context economic și politic?</em></p><p>Cultura se situează aproape întotdeauna pe ultimul loc și nu e un ultim loc doar bugetar – ați văzut și voi imaginile de la jurămînt – cultura este mereu ultima pe listă, este ultima din decret, este ultima, ultima, ultima... Pe de o parte, ca om care a avut orice fel de problemă medicală în această țară, pot să înțeleg că lași pe ultimul loc cultura: dacă tu nu ai sînge în spitale pentru transfuzii, firește că nu cultura e prioritatea. Pe de altă parte, bineînțeles că pot să înțeleg că dacă minunata cultură urcă în clasament, lucrurile vor fi mai bune, oamenii vor citi mai mult, oamenii se vor uita la filme de calitate, vor merge în expoziții, vor merge la operă, la teatru – și toate astea contribuie categoric la un trai mai bun. </p><p>Trebuie să ne punem și întrebarea unde se duc acești bani, cum se folosesc? Dacă avem oameni care să poată să îi administreze, cum îi administrează? Și, mai ales, cum am avut noi cu toții grijă de oamenii care lucrează în cultura din România? Oare ne-am aplecat asupra lor, i-am trimis la un curs de specializare, au un salariu suficient de mare cît să se ducă să vadă cum arată un alt muzeu sau o altă garderobă măcar de la un teatru european și am senzația că ne învîrtim cumva într-un cerc vicios. Cultura nu are suficient de mulți bani să producă, pentru că nu produce nimic bugetar, sau, mă rog, pare că nu produce nimic bugetar, și de aceea nu primește niciodată bani de la buget. E un cerc vicios al cifrelor și îmi propun să ieșim din el într-un executiv care va face tot ce poate să aibă un mandat care să aducă prosperitate românilor. Știu că se pot face niște lucruri care să producă schimbare.  </p><p><em>Care sînt acum prioritățile, la început de mandat? <br/></em>Păi, așa cum știți, primul lucru pe care l-am făcut a fost să găsesc o casă mai bună pentru piesele lui George Enescu. Tot patrimoniul, că tot mi se cere această cifră, evaluat la 6 milioane de euro, a stat din 2021 în niște containere. Oricum ar fi fost acele containere, nu există vreo persoană care poate să zică că ar fi ok ca acele piese inestimabile să stea în containere, în ploaie, cu copaci putreziți în spatele lor care ar fi putut cădea oricînd, într-un șantier care se tot preconizează... Deci varianta asta pur și simplu nu avea cum să fie fezabilă. Evident că am citit și eu presa, evident că am mers pe Calea Victoriei, spre Institutul de Istoria Artei și am văzut containerele și mi s-a rupt sufletul. Așadar am simțit nevoia ca primul lucru pe care îl fac – și de altfel a fost primul ordin pe care l-am semnat –, să fie să găsesc o altă casă pentru acele manuscrise. </p><p><em>Vi s-a reproșat că este o mutare pripită, că poate ar trebui să vă gîndiți mai bine. Am văzut în comunitatea cercetătorilor că este o neliniște în legătură cu această mutare la Complexul Muzeal din Iași.<br/></em>Eu îi înțeleg. De altfel, m-am și întîlnit cu ei. Vă dați seama că „mișcare pripită” – avînd în vedere că ele stau de cinci ani acolo – e o caracterizare absolut amuzantă. A fost o alegere extrem de dificilă să scot piesele în afara Bucureștiului. Cred că predecesorii mei, care și ei, la rîndul lor, au încercat să găsească niște soluții, nu au putut ieși, mental, din București. A fost, cumva, foarte simplu. În acest moment, situația depozitelor din România este una tragică. Nu există spații de depozitare organizate, nu există depozit regional, există unele spații care sînt închiriate, de foarte mică capacitate. Și eu am mers prima dată mental în București, pentru că, evident, cunosc foarte bine care este situația muzeelor. Evident că într-o țară un pic mai bine organizată cultural ar fi trebuit să putem să le ducem la Muzeul de Istorie, de exemplu. Dar Muzeul de Istorie, așa cum bine știți, de 20 de ani tot intră în celebra reconsolidare, deci a trebuit să găsesc un spațiu. Avantajele Iașiului au fost extrem de clare. În primul rînd, ofereau, prin specialiștii pe care îi au, testare biologică, pentru că ele au stat 5 ani acolo și trebuie să analizăm, să vedem exact care este situația. Pe urmă, ofereau un spațiu mare de carantinare, ofereau tot ce ține de conservarea preventivă și mai ales o zonă de studiu foarte amplă. Specialiștii de la Muzeul Național „George Enescu”, după ce procesele biologice se vor termina, vor putea să vină să le studieze. Îmi doresc să le aduc cît mai repede înapoi la București. Deci, contrazic pe toată lumea: nu este o mișcare pripită, a fost nevoie de acțiune, am luat această acțiune în mînă și am dus-o pînă la capăt cu ajutorul directorilor interimari de la Muzeul Național „George Enescu” și de la Muzeul din Iași, Alexandru Chituță.  </p><p><em>Dar cum vor putea fi consultate de cercetătorii care au nevoie să vadă manuscrisele originale și nu doar copii ale acestora? <br/></em>Păi, exact cum am spus un pic mai devreme, Muzeul din Iași a organizat o zonă de studiu. Acest lucru le-a fost comunicat celor trei persoane de care vorbim, de la Muzeul Național George Enescu, că de aceste trei persoane vorbim. Bineînțeles că aici deschidem o altă mare paranteză. Cîți specialiști avem pentru studierea acestor manuscrise? Sînt doi în România și am cerut deja numele lor și am discutat cu directorul de la Muzeul „George Enescu” care sînt exact nevoile bugetare pentru avion și cazare la Iași. Și acest studiu presupune, bineînțeles, analiza fizică a obiectelor, dar și un studiu care se petrece ulterior. Ceea ce am discutat cu cei de la Muzeul „George Enescu” – și nu înțeleg de ce discut eu, 5 ani mai tîrziu cu ei, că aceste discuții puteau să fie puse și îngrijorările puteau să fie publice acum 5 ani –, aceste manuscrise îmi doresc în acest moment să treacă iarna. Pentru că era absolut inacceptabil să mai stea încă o iarnă în aer liber. Totodată, este un amănunt extrem de important: șantierul trebuie să înceapă și nu aveau cum să înceapă șantierul cu acele containere puse în curte.</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p><b>Ce poate face și ce nu poate face Ministerul Culturii în condițiile unui buget auster? Ioana Ciocan a preluat mandatul de ministră a Culturii cu promisiunea de a sprijini sectorul independent și de a aduce cultura mai aproape de copii și de comunitățile de la periferie. Bineînțeles că sînt multe alte urgențe, printre altele, precum pregătirea participării României la Tîrgul de Carte de la Frankfurt din 2028, un proiect aflat în mare întîrziere, sau concursul pentru Bienala de Arhitectură de la Veneția din 2027.Ioana Ciocan a condus Art Safari și a fost comisarul României la Bienala de Artă de la Veneția și predă la Facultatea de Istorie a Universității din București. </b> </p><p><em>Programul de guvernare pe baza căruia a fost învesit guvernul Luca Niculescu are 122 de pagini. Capitolul „Cultură” apare printre ultimele. Și se întinde pe două pagini și jumătate. Sigur, urgențele guvernului sînt cu totul altele – deficitul fiscal, stagnarea economică, inflația, criza energiei sînt chestiuni care trebuie rezolvate cu prioritate. Dar – și aici citez din același program de guvernare – „consolidarea fiscală nu trebuie făcută în detrimentul surselor reale de dezvoltare a societății pe termen lung, adică educația și cultura”. Cum se se situează acest domeniu al Culturii în actualul context economic și politic?</em></p><p>Cultura se situează aproape întotdeauna pe ultimul loc și nu e un ultim loc doar bugetar – ați văzut și voi imaginile de la jurămînt – cultura este mereu ultima pe listă, este ultima din decret, este ultima, ultima, ultima... Pe de o parte, ca om care a avut orice fel de problemă medicală în această țară, pot să înțeleg că lași pe ultimul loc cultura: dacă tu nu ai sînge în spitale pentru transfuzii, firește că nu cultura e prioritatea. Pe de altă parte, bineînțeles că pot să înțeleg că dacă minunata cultură urcă în clasament, lucrurile vor fi mai bune, oamenii vor citi mai mult, oamenii se vor uita la filme de calitate, vor merge în expoziții, vor merge la operă, la teatru – și toate astea contribuie categoric la un trai mai bun. </p><p>Trebuie să ne punem și întrebarea unde se duc acești bani, cum se folosesc? Dacă avem oameni care să poată să îi administreze, cum îi administrează? Și, mai ales, cum am avut noi cu toții grijă de oamenii care lucrează în cultura din România? Oare ne-am aplecat asupra lor, i-am trimis la un curs de specializare, au un salariu suficient de mare cît să se ducă să vadă cum arată un alt muzeu sau o altă garderobă măcar de la un teatru european și am senzația că ne învîrtim cumva într-un cerc vicios. Cultura nu are suficient de mulți bani să producă, pentru că nu produce nimic bugetar, sau, mă rog, pare că nu produce nimic bugetar, și de aceea nu primește niciodată bani de la buget. E un cerc vicios al cifrelor și îmi propun să ieșim din el într-un executiv care va face tot ce poate să aibă un mandat care să aducă prosperitate românilor. Știu că se pot face niște lucruri care să producă schimbare.  </p><p><em>Care sînt acum prioritățile, la început de mandat? <br/></em>Păi, așa cum știți, primul lucru pe care l-am făcut a fost să găsesc o casă mai bună pentru piesele lui George Enescu. Tot patrimoniul, că tot mi se cere această cifră, evaluat la 6 milioane de euro, a stat din 2021 în niște containere. Oricum ar fi fost acele containere, nu există vreo persoană care poate să zică că ar fi ok ca acele piese inestimabile să stea în containere, în ploaie, cu copaci putreziți în spatele lor care ar fi putut cădea oricînd, într-un șantier care se tot preconizează... Deci varianta asta pur și simplu nu avea cum să fie fezabilă. Evident că am citit și eu presa, evident că am mers pe Calea Victoriei, spre Institutul de Istoria Artei și am văzut containerele și mi s-a rupt sufletul. Așadar am simțit nevoia ca primul lucru pe care îl fac – și de altfel a fost primul ordin pe care l-am semnat –, să fie să găsesc o altă casă pentru acele manuscrise. </p><p><em>Vi s-a reproșat că este o mutare pripită, că poate ar trebui să vă gîndiți mai bine. Am văzut în comunitatea cercetătorilor că este o neliniște în legătură cu această mutare la Complexul Muzeal din Iași.<br/></em>Eu îi înțeleg. De altfel, m-am și întîlnit cu ei. Vă dați seama că „mișcare pripită” – avînd în vedere că ele stau de cinci ani acolo – e o caracterizare absolut amuzantă. A fost o alegere extrem de dificilă să scot piesele în afara Bucureștiului. Cred că predecesorii mei, care și ei, la rîndul lor, au încercat să găsească niște soluții, nu au putut ieși, mental, din București. A fost, cumva, foarte simplu. În acest moment, situația depozitelor din România este una tragică. Nu există spații de depozitare organizate, nu există depozit regional, există unele spații care sînt închiriate, de foarte mică capacitate. Și eu am mers prima dată mental în București, pentru că, evident, cunosc foarte bine care este situația muzeelor. Evident că într-o țară un pic mai bine organizată cultural ar fi trebuit să putem să le ducem la Muzeul de Istorie, de exemplu. Dar Muzeul de Istorie, așa cum bine știți, de 20 de ani tot intră în celebra reconsolidare, deci a trebuit să găsesc un spațiu. Avantajele Iașiului au fost extrem de clare. În primul rînd, ofereau, prin specialiștii pe care îi au, testare biologică, pentru că ele au stat 5 ani acolo și trebuie să analizăm, să vedem exact care este situația. Pe urmă, ofereau un spațiu mare de carantinare, ofereau tot ce ține de conservarea preventivă și mai ales o zonă de studiu foarte amplă. Specialiștii de la Muzeul Național „George Enescu”, după ce procesele biologice se vor termina, vor putea să vină să le studieze. Îmi doresc să le aduc cît mai repede înapoi la București. Deci, contrazic pe toată lumea: nu este o mișcare pripită, a fost nevoie de acțiune, am luat această acțiune în mînă și am dus-o pînă la capăt cu ajutorul directorilor interimari de la Muzeul Național „George Enescu” și de la Muzeul din Iași, Alexandru Chituță.  </p><p><em>Dar cum vor putea fi consultate de cercetătorii care au nevoie să vadă manuscrisele originale și nu doar copii ale acestora? <br/></em>Păi, exact cum am spus un pic mai devreme, Muzeul din Iași a organizat o zonă de studiu. Acest lucru le-a fost comunicat celor trei persoane de care vorbim, de la Muzeul Național George Enescu, că de aceste trei persoane vorbim. Bineînțeles că aici deschidem o altă mare paranteză. Cîți specialiști avem pentru studierea acestor manuscrise? Sînt doi în România și am cerut deja numele lor și am discutat cu directorul de la Muzeul „George Enescu” care sînt exact nevoile bugetare pentru avion și cazare la Iași. Și acest studiu presupune, bineînțeles, analiza fizică a obiectelor, dar și un studiu care se petrece ulterior. Ceea ce am discutat cu cei de la Muzeul „George Enescu” – și nu înțeleg de ce discut eu, 5 ani mai tîrziu cu ei, că aceste discuții puteau să fie puse și îngrijorările puteau să fie publice acum 5 ani –, aceste manuscrise îmi doresc în acest moment să treacă iarna. Pentru că era absolut inacceptabil să mai stea încă o iarnă în aer liber. Totodată, este un amănunt extrem de important: șantierul trebuie să înceapă și nu aveau cum să înceapă șantierul cu acele containere puse în curte.</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/20079460-cum-depa-im-cercul-vicios-al-cifrelor-interviu-cu-ministra-culturii-ioana-ciocan.mp3" length="21602070" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/pk5ifa8l4u2dp9g5sj3em7lxqqwb?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-20079460</guid>
    <pubDate>Thu, 05 Nov 2026 20:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20079460/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20079460/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20079460/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20079460/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1797</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>43</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Alegeri în America. Ce urmează după „valul albastru”? </itunes:title>
    <title>Alegeri în America. Ce urmează după „valul albastru”? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Democraţii au preluat controlul Congresului american, cîştigînd majoritatea locurilor atît în Senat, cît şi în Camera Reprezentanţilor, la alegerile din 3 noiembrie, midterm elections. Așa-numitul „val albastru” al democraților, preconizat de institutele de sondare a opiniei publice, s-a concretizat. Republicanii au pierdut chiar și în fiefurile lor tradiționale, în state precum Texas sau Kansas. Președintele Donald Trump a spus că recunoaște rezultatele alegerilor. Au cîştigat democraţii sau...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Democraţii au preluat controlul Congresului american, cîştigînd majoritatea locurilor atît în Senat, cît şi în Camera Reprezentanţilor, la alegerile din 3 noiembrie, <em>midterm elections</em>. Așa-numitul „val albastru” al democraților, preconizat de institutele de sondare a opiniei publice, s-a concretizat. Republicanii au pierdut chiar și în fiefurile lor tradiționale, în state precum Texas sau Kansas. Președintele Donald Trump a spus că recunoaște rezultatele alegerilor. Au cîştigat democraţii sau a pierdut Donald Trump? Ce urmează pentru Statele Unite ale Americii? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><em>Înaintea acestor alegeri Donald Trump i-a îndemant pe americani să voteze ca și cum pe buletinele de vot s-ar fi aflat chiar numele lui. A transformat alegerile legislative într-un fel de scrutin prezidențial. Sau de referendum. Aproape unul din doi americani cu drept de vot a votat la aceste alegeri, potrivit primelor estimări. E o prezență neobișnuit de mare pentru un scrutin de la mijlocul mandatului. Cum se explică această mobilizare?<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Este o mobilizare destul de atipică pentru <em>midterms</em>, pentru aceste alegeri între cele două sesiuni electorale mult mai puternice care sînt alegerile prezidențiale. Dar, în același timp, în mod tradițional, mai ales în al doilea mandat al unui președinte, este o perioadă de bilanț. Și bilanțul lui Donald Trump, în mod particular, și al lui ca administrație, ca filozofie de guvernare, al grupurilor de putere din jurul lui, acest bilanț este considerat a fi catastrofal de către o imensă majoritate a publicului și a fost sancționat.”</p><p><em>Au cîştigat democraţii sau a pierdut Donald Trump?<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Mai degrabă a pierdut Donald Trump. Democrații au avut un avantaj şi anume că și-au trecut sub tăcere propriile diviziuni, care sînt puternice și pe care le vom vedea, poate, în următorii ani, dar au reușit, cu mici excepții, să se abțină de la disensiuni interne, ceea ce a făcut ca alegerea lor să fie destul de naturală în raport cu un vot de protest enorm faţă de performanța lui Trump. Care a reușit să își încalce toate promisiunile electorale, cele majore, pentru care chiar fusese votat, mesajele lui centrale din campania din 2024, și anume că va opri războaiele și va gestiona inflația.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Democraţii au preluat controlul Congresului american, cîştigînd majoritatea locurilor atît în Senat, cît şi în Camera Reprezentanţilor, la alegerile din 3 noiembrie, <em>midterm elections</em>. Așa-numitul „val albastru” al democraților, preconizat de institutele de sondare a opiniei publice, s-a concretizat. Republicanii au pierdut chiar și în fiefurile lor tradiționale, în state precum Texas sau Kansas. Președintele Donald Trump a spus că recunoaște rezultatele alegerilor. Au cîştigat democraţii sau a pierdut Donald Trump? Ce urmează pentru Statele Unite ale Americii? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><em>Înaintea acestor alegeri Donald Trump i-a îndemant pe americani să voteze ca și cum pe buletinele de vot s-ar fi aflat chiar numele lui. A transformat alegerile legislative într-un fel de scrutin prezidențial. Sau de referendum. Aproape unul din doi americani cu drept de vot a votat la aceste alegeri, potrivit primelor estimări. E o prezență neobișnuit de mare pentru un scrutin de la mijlocul mandatului. Cum se explică această mobilizare?<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Este o mobilizare destul de atipică pentru <em>midterms</em>, pentru aceste alegeri între cele două sesiuni electorale mult mai puternice care sînt alegerile prezidențiale. Dar, în același timp, în mod tradițional, mai ales în al doilea mandat al unui președinte, este o perioadă de bilanț. Și bilanțul lui Donald Trump, în mod particular, și al lui ca administrație, ca filozofie de guvernare, al grupurilor de putere din jurul lui, acest bilanț este considerat a fi catastrofal de către o imensă majoritate a publicului și a fost sancționat.”</p><p><em>Au cîştigat democraţii sau a pierdut Donald Trump?<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Mai degrabă a pierdut Donald Trump. Democrații au avut un avantaj şi anume că și-au trecut sub tăcere propriile diviziuni, care sînt puternice și pe care le vom vedea, poate, în următorii ani, dar au reușit, cu mici excepții, să se abțină de la disensiuni interne, ceea ce a făcut ca alegerea lor să fie destul de naturală în raport cu un vot de protest enorm faţă de performanța lui Trump. Care a reușit să își încalce toate promisiunile electorale, cele majore, pentru care chiar fusese votat, mesajele lui centrale din campania din 2024, și anume că va opri războaiele și va gestiona inflația.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/20073943-alegeri-in-america-ce-urmeaza-dupa-valul-albastru.mp3" length="20240942" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/0csar5mgs1si18l4glg5uvdwpvod?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-20073943</guid>
    <pubDate>Wed, 04 Nov 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20073943/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20073943/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20073943/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20073943/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1684</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>42</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Bulgaria după alegeri. Iliana Iotova - o președintă cu profil contradictoriu</itunes:title>
    <title>Bulgaria după alegeri. Iliana Iotova - o președintă cu profil contradictoriu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președinta interimară a Bulgariei, Iliana Iotova, susținută de partidul Bulgaria Progresistă al premierului Rumen Radev, a cîștigat turul al doilea al alegerilor prezidențiale, cu peste 57% din voturile exprimate, învingîndu-l pe contracandidatul său, Andrei Ghiurov, fost premier, susținut de partidele pro-occidentale. Participarea la vot a fost extrem de redusă: sub 30% dintre bulgarii cu drept de vot au ieșit la urne. Iliana Iotova a devenit președintă interimară a Bulgariei după ce, în ian...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președinta interimară a Bulgariei, Iliana Iotova, susținută de partidul Bulgaria Progresistă al premierului Rumen Radev, a cîștigat turul al doilea al alegerilor prezidențiale, cu peste 57% din voturile exprimate, învingîndu-l pe contracandidatul său, Andrei Ghiurov, fost premier, susținut de partidele pro-occidentale. Participarea la vot a fost extrem de redusă: sub 30% dintre bulgarii cu drept de vot au ieșit la urne. Iliana Iotova a devenit președintă interimară a Bulgariei după ce, în ianuarie 2026, Rumen Radev și-a dat demisia din funcția de șef al statului, pentru a putea deveni prim-ministru în cazul în care partidul său, Bulgaria Progresistă ar cîștiga alegerile parlamentare. Ceea ce s-a și întîmplat, Rumen Radev a devenit premierul Bulgariei și partidul său are majoritatea în Parlament. </p><p>Care e profilul Ilianei Iotova? De ce nu au fost interesați bulgarii decît într-o mică măsură să iasă la urne duminică? Ce urmează pentru Bulgaria? L-am întrebat pe este jurnalistul bulgar Stilyan Deyanov.</p><p><b>Stilyan Deyanov</b>: „Partidul lui Rumen Radev a reușit să cîștige alegerile parlamentare în luna aprilie și pentru prima dată avem o majoritate stabilă de 131 locuri într-un parlament de 240, adică o majoritate confortabilă. Așa că, și asta e foarte interesant după aceste alegeri în Bulgaria, cred că avem, după 1989, cea mai mare concentrare de putere. Bulgaria Progresistă a lui Rumen Radev deține parlamentul pentru următorii patru ani, iar președinta Iliana Iotova a fost susținută de Rumen Radev foarte activ pe parcursul întregii campanii și va fi președintă și comandanta șefă a armatei Bulgare pentru următori cinci ani.”</p><p><em>Este și prima dată cînd Bulgaria alege o femeie președintă. <br/></em><b>Stilyan Deyanov</b>: „Da, într-adevăr cred că există anumite prejudecăți patriarhale în Bulgaria, dar Iliana Iotova este cunoscută, a fost vicepreședinta țării în ultimele două mandate și are o carieră îndelungată în politica bulgărească. A început ca jurnalistă la începutul anilor ‘90, dar cariera ei s-a dezvoltat ciudat de repede, putem spune, a devenit șefa știrilor la televiziunea națională foarte repede, iar apoi încă din ‘97 a intrat în Partidul Socialist Bulgar, fostul Partid Comunist Bulgar, într-o perioadă care nu face onoare acestui partid. Prima dată, și aici probabil o să înțelegem și mai mult despre prezent, ea a fost foarte apropiată de Gheorghi Părvanov, care după aceea a devenit președintele țării. Atunci, în ‘97, Partidul Socialist Bulgar, dar și Gheorghi Părvanov, erau vehement împotriva aderării Bulgariei la NATO. Apoi, Gheorghi Părvanov, ca președinte, a susținut, pentru că s-a schimbat și contextul internațional, dar și contextul la Moscova, Putin încă nu era atît de puternic. Această flexibilitate, versatilitate, cred că o definește și pe Iliana Iotova cum l-a definit și pe Gheorghi Părvanov.”</p><p><em>Care e profilul politic al Ilianei Iotova?<br/></em><b>Stilyan Deyanov</b>: „Ca membră Partidului Socialist Bulgar, ea a fost foarte apropiată de toți așa-numiții păpușari ai tranziției. A fost foarte apropiată, spre exemplu, de una dintre personalitățile foarte importante care a participat la împărțirea capitalului politic de dinainte de 1989 într-un capital economic. Ceea ce s-a întîmplat, printre altele, și printr-un conglomerat care se numea Multigrup și deținea o mare parte din industria bulgărească. Apoi o vedem în poze cu generalii fostei securități, acești păpușari ai tranziției care au dirijat procesele politice și economice în țară în ultimii ani. De aceea, venirea lui Radev, dar și venirea lui Iotova, este o nouă reîncarnare a acestor elite, care niciodată nu au pierdut toată puterea în Bulgaria. Această reîncarnare e una de esență populistă.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președinta interimară a Bulgariei, Iliana Iotova, susținută de partidul Bulgaria Progresistă al premierului Rumen Radev, a cîștigat turul al doilea al alegerilor prezidențiale, cu peste 57% din voturile exprimate, învingîndu-l pe contracandidatul său, Andrei Ghiurov, fost premier, susținut de partidele pro-occidentale. Participarea la vot a fost extrem de redusă: sub 30% dintre bulgarii cu drept de vot au ieșit la urne. Iliana Iotova a devenit președintă interimară a Bulgariei după ce, în ianuarie 2026, Rumen Radev și-a dat demisia din funcția de șef al statului, pentru a putea deveni prim-ministru în cazul în care partidul său, Bulgaria Progresistă ar cîștiga alegerile parlamentare. Ceea ce s-a și întîmplat, Rumen Radev a devenit premierul Bulgariei și partidul său are majoritatea în Parlament. </p><p>Care e profilul Ilianei Iotova? De ce nu au fost interesați bulgarii decît într-o mică măsură să iasă la urne duminică? Ce urmează pentru Bulgaria? L-am întrebat pe este jurnalistul bulgar Stilyan Deyanov.</p><p><b>Stilyan Deyanov</b>: „Partidul lui Rumen Radev a reușit să cîștige alegerile parlamentare în luna aprilie și pentru prima dată avem o majoritate stabilă de 131 locuri într-un parlament de 240, adică o majoritate confortabilă. Așa că, și asta e foarte interesant după aceste alegeri în Bulgaria, cred că avem, după 1989, cea mai mare concentrare de putere. Bulgaria Progresistă a lui Rumen Radev deține parlamentul pentru următorii patru ani, iar președinta Iliana Iotova a fost susținută de Rumen Radev foarte activ pe parcursul întregii campanii și va fi președintă și comandanta șefă a armatei Bulgare pentru următori cinci ani.”</p><p><em>Este și prima dată cînd Bulgaria alege o femeie președintă. <br/></em><b>Stilyan Deyanov</b>: „Da, într-adevăr cred că există anumite prejudecăți patriarhale în Bulgaria, dar Iliana Iotova este cunoscută, a fost vicepreședinta țării în ultimele două mandate și are o carieră îndelungată în politica bulgărească. A început ca jurnalistă la începutul anilor ‘90, dar cariera ei s-a dezvoltat ciudat de repede, putem spune, a devenit șefa știrilor la televiziunea națională foarte repede, iar apoi încă din ‘97 a intrat în Partidul Socialist Bulgar, fostul Partid Comunist Bulgar, într-o perioadă care nu face onoare acestui partid. Prima dată, și aici probabil o să înțelegem și mai mult despre prezent, ea a fost foarte apropiată de Gheorghi Părvanov, care după aceea a devenit președintele țării. Atunci, în ‘97, Partidul Socialist Bulgar, dar și Gheorghi Părvanov, erau vehement împotriva aderării Bulgariei la NATO. Apoi, Gheorghi Părvanov, ca președinte, a susținut, pentru că s-a schimbat și contextul internațional, dar și contextul la Moscova, Putin încă nu era atît de puternic. Această flexibilitate, versatilitate, cred că o definește și pe Iliana Iotova cum l-a definit și pe Gheorghi Părvanov.”</p><p><em>Care e profilul politic al Ilianei Iotova?<br/></em><b>Stilyan Deyanov</b>: „Ca membră Partidului Socialist Bulgar, ea a fost foarte apropiată de toți așa-numiții păpușari ai tranziției. A fost foarte apropiată, spre exemplu, de una dintre personalitățile foarte importante care a participat la împărțirea capitalului politic de dinainte de 1989 într-un capital economic. Ceea ce s-a întîmplat, printre altele, și printr-un conglomerat care se numea Multigrup și deținea o mare parte din industria bulgărească. Apoi o vedem în poze cu generalii fostei securități, acești păpușari ai tranziției care au dirijat procesele politice și economice în țară în ultimii ani. De aceea, venirea lui Radev, dar și venirea lui Iotova, este o nouă reîncarnare a acestor elite, care niciodată nu au pierdut toată puterea în Bulgaria. Această reîncarnare e una de esență populistă.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/20061288-bulgaria-dupa-alegeri-iliana-iotova-o-pre-edinta-cu-profil-contradictoriu.mp3" length="19519751" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/letpi7l849ty0alhu8d0ta90w766?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-20061288</guid>
    <pubDate>Mon, 02 Nov 2026 20:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20061288/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20061288/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20061288/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20061288/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1624</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>41</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Paul Lynch: „Cartea asta îi cere cititorului să privească Medusa în față”</itunes:title>
    <title>Paul Lynch: „Cartea asta îi cere cititorului să privească Medusa în față”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Scriitorul Paul Lynch își imaginează în romanul „Cîntecul profetului” cum se degradează treptat democrația și ce se întîmplă dacă într-o țară democrată ajunge să dețină puterea absolută un partid extremist. Care începe să aresteze oamenii fără explicații și nu-i mai lasă liberi, pe alții îi concediază și îi înlocuiește cu persoane loiale, iar cînd cetățenii încep să se revolte în stradă, regimul reacționează cu violență. Pînă la urmă se declanșează războiul civil. Personajul principal este Ei...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Scriitorul Paul Lynch își imaginează în romanul „Cîntecul profetului” cum se degradează treptat democrația și ce se întîmplă dacă într-o țară democrată ajunge să dețină puterea absolută un partid extremist. Care începe să aresteze oamenii fără explicații și nu-i mai lasă liberi, pe alții îi concediază și îi înlocuiește cu persoane loiale, iar cînd cetățenii încep să se revolte în stradă, regimul reacționează cu violență. Pînă la urmă se declanșează războiul civil. Personajul principal este Eilish, o femeie al cărei soț a fost arestat iar ea trebuie să aibă grijă de cei patru copii și, cum va spune la un moment dat, face cel mai greu lucru în acel context, „ține familia laolaltă”. Cartea e scrisă la timpul prezent și ochiul narator este în permanență foarte aproape de Eilish, astfel încît cititorul vede ce vede ea, aude ce aude ea, se simte prins împreună cu ea în capcana unei lumi care se schimbă pe zi ce trece și se degradează treptat.</p><p>Am vorbit cu Paul Lynch despre acest roman-avertisment, roman profetic, roman despre ce ni se poate întîmpla din nou și din nou dacă nu sîntem conștienți că democrația e un sistem fragil care trebuie apărat constant. Am vorbit și despre personajele cărții, despre alegerea de a scrie la timpul prezent și la o persoană a treia foarte aproape de personajul principal, despre dimensiunea poetică a acestui roman. Interviul nostru a fost tradus de Sorana Lupu.</p><p>„Cîntecul profetului” a primit prestigiosul Booker Prize, în 2023. În limba română a apărut la Humanitas Fiction, în traducerea Iuliei Gorzo. Tot acolo, în aceeași traducere, a apărut și un alt roman al său, „Grace”. </p><p><b>Paul Lynch</b>: „Cartea asta îi cere cititorului să privească Medusa în față. Dar ăsta-i un lucru foarte greu de făcut. Așa că ficțiunea este oglinda care ne permite să privim Medusa în față. Dar avem nevoie de puțină frumusețe, avem nevoie de ceva de care să ne agățăm. Există un motiv pentru care Dante a luat cu el în Infern un poet, l-a luat pe Vergiliu cu el. Pentru că poetul ne aduce aminte și că ceea ce avem, ca ființe umane ține de frumusețe și că trebuie să păstrăm acest lucru. Un cititor ar putea întreba de ce e nevoie de o viziune întunecată, de ce trebuie să se supună unei asemenea viziuni. Viziunea întunecată ne arată ce avem acum și am putea pierde: posibilitatea de a ne duce copiii la școală, posibilitatea de a obține medicamentele de care au nevoie părinții noștri, posibilitatea de a avea spitale care să funcționeze, de a avea o țară în care să putem vota, o țară în care să putem trăi în pace. Civilizația e un miracol, e un lucru extraordinar pe care l-am construit, dar e un lucru foarte, foarte delicat și fragil. Și odată ce îi cauzăm căderea și distrugerea, costul e enorm. Dar e nevoie de imaginație ca să vedem asta cu adevărat. Și cred că aici intervine rolul romancierilor.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Scriitorul Paul Lynch își imaginează în romanul „Cîntecul profetului” cum se degradează treptat democrația și ce se întîmplă dacă într-o țară democrată ajunge să dețină puterea absolută un partid extremist. Care începe să aresteze oamenii fără explicații și nu-i mai lasă liberi, pe alții îi concediază și îi înlocuiește cu persoane loiale, iar cînd cetățenii încep să se revolte în stradă, regimul reacționează cu violență. Pînă la urmă se declanșează războiul civil. Personajul principal este Eilish, o femeie al cărei soț a fost arestat iar ea trebuie să aibă grijă de cei patru copii și, cum va spune la un moment dat, face cel mai greu lucru în acel context, „ține familia laolaltă”. Cartea e scrisă la timpul prezent și ochiul narator este în permanență foarte aproape de Eilish, astfel încît cititorul vede ce vede ea, aude ce aude ea, se simte prins împreună cu ea în capcana unei lumi care se schimbă pe zi ce trece și se degradează treptat.</p><p>Am vorbit cu Paul Lynch despre acest roman-avertisment, roman profetic, roman despre ce ni se poate întîmpla din nou și din nou dacă nu sîntem conștienți că democrația e un sistem fragil care trebuie apărat constant. Am vorbit și despre personajele cărții, despre alegerea de a scrie la timpul prezent și la o persoană a treia foarte aproape de personajul principal, despre dimensiunea poetică a acestui roman. Interviul nostru a fost tradus de Sorana Lupu.</p><p>„Cîntecul profetului” a primit prestigiosul Booker Prize, în 2023. În limba română a apărut la Humanitas Fiction, în traducerea Iuliei Gorzo. Tot acolo, în aceeași traducere, a apărut și un alt roman al său, „Grace”. </p><p><b>Paul Lynch</b>: „Cartea asta îi cere cititorului să privească Medusa în față. Dar ăsta-i un lucru foarte greu de făcut. Așa că ficțiunea este oglinda care ne permite să privim Medusa în față. Dar avem nevoie de puțină frumusețe, avem nevoie de ceva de care să ne agățăm. Există un motiv pentru care Dante a luat cu el în Infern un poet, l-a luat pe Vergiliu cu el. Pentru că poetul ne aduce aminte și că ceea ce avem, ca ființe umane ține de frumusețe și că trebuie să păstrăm acest lucru. Un cititor ar putea întreba de ce e nevoie de o viziune întunecată, de ce trebuie să se supună unei asemenea viziuni. Viziunea întunecată ne arată ce avem acum și am putea pierde: posibilitatea de a ne duce copiii la școală, posibilitatea de a obține medicamentele de care au nevoie părinții noștri, posibilitatea de a avea spitale care să funcționeze, de a avea o țară în care să putem vota, o țară în care să putem trăi în pace. Civilizația e un miracol, e un lucru extraordinar pe care l-am construit, dar e un lucru foarte, foarte delicat și fragil. Și odată ce îi cauzăm căderea și distrugerea, costul e enorm. Dar e nevoie de imaginație ca să vedem asta cu adevărat. Și cred că aici intervine rolul romancierilor.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/20040183-paul-lynch-cartea-asta-ii-cere-cititorului-sa-priveasca-medusa-in-fa-a.mp3" length="19450130" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ldrtf5roajaoxxg51ji73nnjoygt?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-20040183</guid>
    <pubDate>Fri, 30 Oct 2026 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20040183/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20040183/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20040183/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20040183/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1617</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>40</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Brazilia după alegeri. Lula cîștigă dar bolsonarismul rezistă</itunes:title>
    <title>Brazilia după alegeri. Lula cîștigă dar bolsonarismul rezistă</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Lula da Silva a cîștigat, pentru a patra oară, alegerile prezidențiale din Brazilia, cu 51,8% din voturile exprimate, învingîndu-l astfel pe rivalul său, Flavio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. Flavio Bolsonaro a spus că nu recunoaște rezultatele alegerilor, a caracterizat procesul de vot ca fiind trucat şi a plecat din Brazilia la scurt timp după scrutinul de duminică, în Statele Unite ale Americii. El este anchetat pentru spălare de bani dar neagă acuzațiile care i se adu...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Lula da Silva a cîștigat, pentru a patra oară, alegerile prezidențiale din Brazilia, cu 51,8% din voturile exprimate, învingîndu-l astfel pe rivalul său, Flavio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. Flavio Bolsonaro a spus că nu recunoaște rezultatele alegerilor, a caracterizat procesul de vot ca fiind trucat şi a plecat din Brazilia la scurt timp după scrutinul de duminică, în Statele Unite ale Americii. El este anchetat pentru spălare de bani dar neagă acuzațiile care i se aduc. A fost o surpriză victoria lui Lula da Silva? În ce măsură e divizată societatea braziliană în acest moment? Cum a cîștigat Lula da Silva, ce i-a promis electoratului? Am întrebat-o pe Caterina Preda, profesoară la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. </p><p><em>Lula da Silva a venit în turul al doilea de pe a doua poziție și totuși a reușit să cîștige alegerile. Ce anume a făcut diferența?<br/></em><b>Caterina Preda</b>: „Cred că o să fie un caz studiat la școală. Deja am văzut că LFI, în Franța, îi preia modelul. Modelul este acela al unui responsabil de comunicarea sa în masă, care s-a ocupat de așa-numita „armată a lui Lula”, pe grupurile de WhatsApp. Deci a preluat de fapt strategia pe care a folosit-o Jair Bolsonaro – Bolsonaro tatăl –, atunci cînd a cîștigat. A fost primul președinte care a cîștigat cu comunicarea prin WhatsApp. Și acum echipa lui Lula. Nu trebuie să uităm că Lula e un personaj politic fundamental pe scena politică braziliană, dar care tocmai a împlinit 81 de ani. Deci e cineva care vine dintr-o generație care nu e tocmai prietenă cu tehnologia și el recunoaște că acest tînăr consilier l-a făcut să-și cumpere mobil și s-a ocupat de această „armată a lui Lula” de pe WhatsApp. În plus, între cele două tururi de scrutin, au avut loc printre cele mai mari adunări publice, manifestații electorale pentru susținerea lui Lula, din istoria țării. Au fost masive aceste întîlniri şi nesfîrșit șirul de oameni care au venit să-l sprijine, pe lîngă toate mesajele de susținere din partea vedetelor locale sau a altor figuri emblematice de pe scena latinoamericană sau chiar mondială. Adică e o figură care are o popularitate, din păcate pentru Brazilia, de neînlocuit. Asta e marea problemă acum. S-a vorbit despre asta, despre miza ultimului mandat al lui Lula, care va fi tocmai să găsească un continuator sau o continuatoare, așa cum a fost Dilma Rousseff, după primele sale două mandate.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Lula da Silva a cîștigat, pentru a patra oară, alegerile prezidențiale din Brazilia, cu 51,8% din voturile exprimate, învingîndu-l astfel pe rivalul său, Flavio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. Flavio Bolsonaro a spus că nu recunoaște rezultatele alegerilor, a caracterizat procesul de vot ca fiind trucat şi a plecat din Brazilia la scurt timp după scrutinul de duminică, în Statele Unite ale Americii. El este anchetat pentru spălare de bani dar neagă acuzațiile care i se aduc. A fost o surpriză victoria lui Lula da Silva? În ce măsură e divizată societatea braziliană în acest moment? Cum a cîștigat Lula da Silva, ce i-a promis electoratului? Am întrebat-o pe Caterina Preda, profesoară la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. </p><p><em>Lula da Silva a venit în turul al doilea de pe a doua poziție și totuși a reușit să cîștige alegerile. Ce anume a făcut diferența?<br/></em><b>Caterina Preda</b>: „Cred că o să fie un caz studiat la școală. Deja am văzut că LFI, în Franța, îi preia modelul. Modelul este acela al unui responsabil de comunicarea sa în masă, care s-a ocupat de așa-numita „armată a lui Lula”, pe grupurile de WhatsApp. Deci a preluat de fapt strategia pe care a folosit-o Jair Bolsonaro – Bolsonaro tatăl –, atunci cînd a cîștigat. A fost primul președinte care a cîștigat cu comunicarea prin WhatsApp. Și acum echipa lui Lula. Nu trebuie să uităm că Lula e un personaj politic fundamental pe scena politică braziliană, dar care tocmai a împlinit 81 de ani. Deci e cineva care vine dintr-o generație care nu e tocmai prietenă cu tehnologia și el recunoaște că acest tînăr consilier l-a făcut să-și cumpere mobil și s-a ocupat de această „armată a lui Lula” de pe WhatsApp. În plus, între cele două tururi de scrutin, au avut loc printre cele mai mari adunări publice, manifestații electorale pentru susținerea lui Lula, din istoria țării. Au fost masive aceste întîlniri şi nesfîrșit șirul de oameni care au venit să-l sprijine, pe lîngă toate mesajele de susținere din partea vedetelor locale sau a altor figuri emblematice de pe scena latinoamericană sau chiar mondială. Adică e o figură care are o popularitate, din păcate pentru Brazilia, de neînlocuit. Asta e marea problemă acum. S-a vorbit despre asta, despre miza ultimului mandat al lui Lula, care va fi tocmai să găsească un continuator sau o continuatoare, așa cum a fost Dilma Rousseff, după primele sale două mandate.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/20042300-brazilia-dupa-alegeri-lula-ci-tiga-dar-bolsonarismul-rezista.mp3" length="20231038" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ozix2k4f30piubj538f9ei9ezeod?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-20042300</guid>
    <pubDate>Thu, 29 Oct 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20042300/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20042300/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20042300/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20042300/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1683</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>39</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Alegeri în Israel. Partidele arabe, cheia viitoarei guvernări? </itunes:title>
    <title>Alegeri în Israel. Partidele arabe, cheia viitoarei guvernări? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Marţi au avut loc alegeri parlamentare în Israel. Rezultatele finale vor veni în cîteva zile. După numărarea parţială a voturilor, formaţiunea actualului premier Benjamin Netanyahu ar fi pe primul loc, urmată de partidul rivalului său, Gadi Eisenkot, dar nici una dintre aceste formaţiuni nu ar obţine o majoritate de cel puţin 61 de locuri în parlamentul israelian. Partidele arabe au obţinut, conform rezultatelor parţiale 15 sau 16 locuri, exit-pollurile cotîndu-le chiar cu 17-18 locuri, o cre...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Marţi au avut loc alegeri parlamentare în Israel. Rezultatele finale vor veni în cîteva zile. După numărarea parţială a voturilor, formaţiunea actualului premier Benjamin Netanyahu ar fi pe primul loc, urmată de partidul rivalului său, Gadi Eisenkot, dar nici una dintre aceste formaţiuni nu ar obţine o majoritate de cel puţin 61 de locuri în parlamentul israelian. Partidele arabe au obţinut, conform rezultatelor parţiale 15 sau 16 locuri, exit-pollurile cotîndu-le chiar cu 17-18 locuri, o creştere semnificativă de la 10 mandate cîte au în prezent în Knesset. Ce diferenţe de viziune sînt între cei doi rivali: Benjamin Netanyahu şi Gadi Eisenkot privind securitatea şi viitorul Israelului? Ce se întîmplă dacă nici unul dintre cele două partide de pe primele locuri nu reuşeşte să formeze o coaliţie de guvernare? L-am întrebat pe Marius Ghincea, analist de politică internațională, cercetător la Institutul Federal de Tehnologie din Zürich. </p><p><b>Marius Ghincea</b>: „Netanyahu și coaliția din jurul său, pentru că vorbim de un bloc electoral format din mai multe partide, în general s-au bazat pe ideea că sînt singurii care pot să protejeze Israelul și că sînt singurii care pot să livreze populației israeliene obiectivele de securitate, politice şi economice pe care aceștia și le doresc. Şi, în consecință, că partidele de opoziție sînt, de fapt, mult mai slabe și nu sînt capabile să apere interesul național al Israelului. Avem un clivaj intern destul de masiv, cu origini culturale: cei cu valori mai degrabă conservatoare și religioase împotriva unui bloc electoral destul de mare, mai degrabă secularist și antireligios. Netanyahu și blocul său electoral au jucat foarte bine și această carte identitară și religioasă, așa cum de altfel au făcut-o și în ultimele rînduri de alegeri, la care s-a adăugat evident și această discuție legată de securitate, legată de războiul din Iran, de situația din Gaza și de capacitatea unui guvern sau altul de a livra în termeni de securitate și în termeni de menținere a influenței și puterii Israelului în regiune.”</p><p><em>Cine este rivalul său, generalul Gadi Eisenkot, liderul partidului Yashar, fost şef al Statului Major din Israel, fost membru al cabinetului de război al lui Benjamin Netanyahu?<br/></em><b>Marius Ghincea</b>: „Un partener, de alfel, în trecut, al domnului Netanyahu, atunci cînd acesta avea poziții politice ceva mai moderate, acesta s-a profilat în ultimii ani în special ca urmare a conflictelor identitare, dar și de securitate, pe care Israelul le-a avut în urma evenimentelor din 7 octombrie. S-a profilat ca unul dintre liderii principali împotriva domnului Netanyahu, căruia îi critică atît eșecurile de a asigura o victorie deplină și de a-și atinge obiectivele militare și politice din punct de vedere strategic la nivel regional, dar și problemele mai mari legate de corupție, situația economică, situația politică internă și în legătură cu clivajele identitare care domină, din multe puncte de vedere, societatea și politica israeliană.”</p><p><em>Ce rol ar putea avea partidele arabe în noul parlament israelian? <br/></em><b>Marius Ghincea</b>: „Aceasta este o întrebare deschisă la care nimeni nu are acum un răspuns. Putem să vedem că în acest moment nu există posibilitatea formării unei majorități în Knesset fără voturile arabe. Knessetul și Israelul se află într-o situație interesantă, în care partidele arabe decid de fapt cine guvernează. Dar partidele evreieşti sînt extrem de sceptice să colaboreze direct sau chiar să aducă la guvernare partide arabe. Deci e posibil ca partidele arabe să ofere un sprijin parlamentar blocului electoral de opoziție, astfel încît acesta să formeze guvernul și să-l dea jos pe Netanyahu din poziția de premier. Dar există în aceeași măsură posibilitatea ca această situație remarcabilă, în care blocul electoral arab decide practic cine e la guvernare, să ducă la alegeri anticipate pentru Knesset și undeva la sfîrșitul primăverii anului viitor să vedem din nou alegeri.” </p><p><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Marţi au avut loc alegeri parlamentare în Israel. Rezultatele finale vor veni în cîteva zile. După numărarea parţială a voturilor, formaţiunea actualului premier Benjamin Netanyahu ar fi pe primul loc, urmată de partidul rivalului său, Gadi Eisenkot, dar nici una dintre aceste formaţiuni nu ar obţine o majoritate de cel puţin 61 de locuri în parlamentul israelian. Partidele arabe au obţinut, conform rezultatelor parţiale 15 sau 16 locuri, exit-pollurile cotîndu-le chiar cu 17-18 locuri, o creştere semnificativă de la 10 mandate cîte au în prezent în Knesset. Ce diferenţe de viziune sînt între cei doi rivali: Benjamin Netanyahu şi Gadi Eisenkot privind securitatea şi viitorul Israelului? Ce se întîmplă dacă nici unul dintre cele două partide de pe primele locuri nu reuşeşte să formeze o coaliţie de guvernare? L-am întrebat pe Marius Ghincea, analist de politică internațională, cercetător la Institutul Federal de Tehnologie din Zürich. </p><p><b>Marius Ghincea</b>: „Netanyahu și coaliția din jurul său, pentru că vorbim de un bloc electoral format din mai multe partide, în general s-au bazat pe ideea că sînt singurii care pot să protejeze Israelul și că sînt singurii care pot să livreze populației israeliene obiectivele de securitate, politice şi economice pe care aceștia și le doresc. Şi, în consecință, că partidele de opoziție sînt, de fapt, mult mai slabe și nu sînt capabile să apere interesul național al Israelului. Avem un clivaj intern destul de masiv, cu origini culturale: cei cu valori mai degrabă conservatoare și religioase împotriva unui bloc electoral destul de mare, mai degrabă secularist și antireligios. Netanyahu și blocul său electoral au jucat foarte bine și această carte identitară și religioasă, așa cum de altfel au făcut-o și în ultimele rînduri de alegeri, la care s-a adăugat evident și această discuție legată de securitate, legată de războiul din Iran, de situația din Gaza și de capacitatea unui guvern sau altul de a livra în termeni de securitate și în termeni de menținere a influenței și puterii Israelului în regiune.”</p><p><em>Cine este rivalul său, generalul Gadi Eisenkot, liderul partidului Yashar, fost şef al Statului Major din Israel, fost membru al cabinetului de război al lui Benjamin Netanyahu?<br/></em><b>Marius Ghincea</b>: „Un partener, de alfel, în trecut, al domnului Netanyahu, atunci cînd acesta avea poziții politice ceva mai moderate, acesta s-a profilat în ultimii ani în special ca urmare a conflictelor identitare, dar și de securitate, pe care Israelul le-a avut în urma evenimentelor din 7 octombrie. S-a profilat ca unul dintre liderii principali împotriva domnului Netanyahu, căruia îi critică atît eșecurile de a asigura o victorie deplină și de a-și atinge obiectivele militare și politice din punct de vedere strategic la nivel regional, dar și problemele mai mari legate de corupție, situația economică, situația politică internă și în legătură cu clivajele identitare care domină, din multe puncte de vedere, societatea și politica israeliană.”</p><p><em>Ce rol ar putea avea partidele arabe în noul parlament israelian? <br/></em><b>Marius Ghincea</b>: „Aceasta este o întrebare deschisă la care nimeni nu are acum un răspuns. Putem să vedem că în acest moment nu există posibilitatea formării unei majorități în Knesset fără voturile arabe. Knessetul și Israelul se află într-o situație interesantă, în care partidele arabe decid de fapt cine guvernează. Dar partidele evreieşti sînt extrem de sceptice să colaboreze direct sau chiar să aducă la guvernare partide arabe. Deci e posibil ca partidele arabe să ofere un sprijin parlamentar blocului electoral de opoziție, astfel încît acesta să formeze guvernul și să-l dea jos pe Netanyahu din poziția de premier. Dar există în aceeași măsură posibilitatea ca această situație remarcabilă, în care blocul electoral arab decide practic cine e la guvernare, să ducă la alegeri anticipate pentru Knesset și undeva la sfîrșitul primăverii anului viitor să vedem din nou alegeri.” </p><p><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/20035502-alegeri-in-israel-partidele-arabe-cheia-viitoarei-guvernari.mp3" length="20255552" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/r7zz2pcnmf1f4exzmulkdrkewrds?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-20035502</guid>
    <pubDate>Wed, 28 Oct 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20035502/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20035502/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20035502/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20035502/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1685</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>38</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Serbia: cum schimbi un sistem după ce cîștigi alegerile?</itunes:title>
    <title>Serbia: cum schimbi un sistem după ce cîștigi alegerile?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Mișcarea „Lista studenților” a cîștigat alegerile de duminică din Serbia. Partidul Progresist Sîrb, al fostului președinte Aleksandar Vučić, aflat la putere de 12 ani, a pierdut majoritatea în parlament. În Serbia sînt proteste de doi ani. Studenții, mai cu seamă, au ieșit în stradă după prăbuşirea, în noiembrie 2024, a acoperișului gării din Novi Sad, proaspăt renovată. Accident soldat cu 16 morţi. Protestatarii acuză de-atunci autoritățile de corupție. Mişcarea de protest a generat „Lista s...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Mișcarea „Lista studenților” a cîștigat alegerile de duminică din Serbia. Partidul Progresist Sîrb, al fostului președinte Aleksandar Vučić, aflat la putere de 12 ani, a pierdut majoritatea în parlament. În Serbia sînt proteste de doi ani. Studenții, mai cu seamă, au ieșit în stradă după prăbuşirea, în noiembrie 2024, a acoperișului gării din Novi Sad, proaspăt renovată. Accident soldat cu 16 morţi. Protestatarii acuză de-atunci autoritățile de corupție. Mişcarea de protest a generat „Lista studenţilor”, unde se află nu politicieni, ci oameni cu diverse profesii care vor intra acum în parlamentul de la Belgrad. Ce propune această mișcare? Care sînt atuurile şi vulnerabilităţile ei? În ce măsură cei de pe „Lista studenților” vor putea combate corupția și reforma instituțiile? L-am întrebat pe cercetătorul Dragoș Ioniță, expert în Balcanii de Vest.</p><p><em>A fost o surpriză victoria categorică a mișcării studenților în Serbia?<br/></em><b>Dragoș Ioniță</b>: „Victoria în sine nu a fost neapărat o surpriză, ci victoria categorică a fost o reală surpriză. „Lista studenților” se aștepta să cîștige, să obțină undeva între 40%-47% și să pună probleme partidului de guvernămînt, Partidului Progresist, condus de Aleksandar Vučić. Însă rezultatul de aproape 53% a reprezentat chiar și pentru ei o surpriză, dovadă și reacțiile din momentul în care Aleksandar Vučić şi-a recunoscut înfrîngerea duminică seara. Dincolo de euforia momentului, membrii respectivei liste sînt conștienți că greul de-abia acum începe, că toată criza politică traversată în ultimii doi ani nu s-a încheiat, că aceste alegeri au reprezentat doar un punct de cotitură al acestei crize, legitimitatea oferită de alegători responsabilizîndu-i și mai mult decît au făcut-o mișcările de protest care au dominat spațiul public din marile orașe ale Serbiei în ultimii doi ani.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Mișcarea „Lista studenților” a cîștigat alegerile de duminică din Serbia. Partidul Progresist Sîrb, al fostului președinte Aleksandar Vučić, aflat la putere de 12 ani, a pierdut majoritatea în parlament. În Serbia sînt proteste de doi ani. Studenții, mai cu seamă, au ieșit în stradă după prăbuşirea, în noiembrie 2024, a acoperișului gării din Novi Sad, proaspăt renovată. Accident soldat cu 16 morţi. Protestatarii acuză de-atunci autoritățile de corupție. Mişcarea de protest a generat „Lista studenţilor”, unde se află nu politicieni, ci oameni cu diverse profesii care vor intra acum în parlamentul de la Belgrad. Ce propune această mișcare? Care sînt atuurile şi vulnerabilităţile ei? În ce măsură cei de pe „Lista studenților” vor putea combate corupția și reforma instituțiile? L-am întrebat pe cercetătorul Dragoș Ioniță, expert în Balcanii de Vest.</p><p><em>A fost o surpriză victoria categorică a mișcării studenților în Serbia?<br/></em><b>Dragoș Ioniță</b>: „Victoria în sine nu a fost neapărat o surpriză, ci victoria categorică a fost o reală surpriză. „Lista studenților” se aștepta să cîștige, să obțină undeva între 40%-47% și să pună probleme partidului de guvernămînt, Partidului Progresist, condus de Aleksandar Vučić. Însă rezultatul de aproape 53% a reprezentat chiar și pentru ei o surpriză, dovadă și reacțiile din momentul în care Aleksandar Vučić şi-a recunoscut înfrîngerea duminică seara. Dincolo de euforia momentului, membrii respectivei liste sînt conștienți că greul de-abia acum începe, că toată criza politică traversată în ultimii doi ani nu s-a încheiat, că aceste alegeri au reprezentat doar un punct de cotitură al acestei crize, legitimitatea oferită de alegători responsabilizîndu-i și mai mult decît au făcut-o mișcările de protest care au dominat spațiul public din marile orașe ale Serbiei în ultimii doi ani.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/20028757-serbia-cum-schimbi-un-sistem-dupa-ce-ci-tigi-alegerile.mp3" length="20951141" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/8lt0vtvc5135muc8xpvyd94ai65i?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-20028757</guid>
    <pubDate>Tue, 27 Oct 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20028757/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20028757/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20028757/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20028757/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1743</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>37</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Starea presei în România - raport. Răzvan Martin: „Se putea și mai rău...” </itunes:title>
    <title>Starea presei în România - raport. Răzvan Martin: „Se putea și mai rău...” </title>
    <itunes:summary><![CDATA[  „Raportul de monitorizare a capturării media” a fost făcut public recent. E un studiu pe mai multe țări, între care și România, care vizează independența serviciilor publice de media și a autorităților de reglementare în domeniu, garanțiile împotriva utilizării abuzive a fondurilor publice, precum și transparența proprietății asupra instituțiilor media și pluralismul mediatic. „Regulamentul european privind libertatea mass-media” (European Media Freedom Act – EMFA) a intrat în vigoare și st...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p><br/></p><p>„Raportul de monitorizare a capturării media” a fost făcut public recent. E un studiu pe mai multe țări, între care și România, care vizează independența serviciilor publice de media și a autorităților de reglementare în domeniu, garanțiile împotriva utilizării abuzive a fondurilor publice, precum și transparența proprietății asupra instituțiilor media și pluralismul mediatic. „Regulamentul european privind libertatea mass-media” (European Media Freedom Act – EMFA) a intrat în vigoare și statele membre trebuie să-și adapteze legislația pentru a-l respecta. Dar ce aduce nou acest regulament? Şi ce înseamnă capturarea mass-media? L-am întrebat pe Răzvan Martin de la ActiveWatch, unul dintre autorii capitolului despre România.</p><p><em>Ce înseamnă de fapt capturarea mass-media?<br/></em><b>Răzvan Martin</b>: „Este un termen prin care se încearcă descrierea unui fenomen care se întîmplă, din păcate, aproape peste tot în lume – și în lumea democratică și în zona statelor autoritare –, prin care presa devine un instrument subordonat intereselor patronale. Cei care se ocupă de analiza fenomenului mediatic, de la mediul academic pînă la activiști pentru drepturile omului, au observat că în ultimele decenii s-a extins acest fenomen, în primul rînd în lumea democratică. Nu se mai apelează sau nu s-a prea mai apelat la instrumente brutale, fiindcă trăim în democrație, astfel că puternicii zilei apelează la alte mecanisme prin care să preia controlul asupra discursului public, care, evident, este esențial în cadrul unei dezbateri democratice. Şi fac asta, în primul rînd, prin controlul asupra instituțiilor de presă. Fie că vorbim de mass-media publică, fie că vorbim de mass-media private. Acest proces se metamorfozează în fiecare țară diferit, pentru că e vorba de condiții politice, economice, sociale, culturale diferite.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p><br/></p><p>„Raportul de monitorizare a capturării media” a fost făcut public recent. E un studiu pe mai multe țări, între care și România, care vizează independența serviciilor publice de media și a autorităților de reglementare în domeniu, garanțiile împotriva utilizării abuzive a fondurilor publice, precum și transparența proprietății asupra instituțiilor media și pluralismul mediatic. „Regulamentul european privind libertatea mass-media” (European Media Freedom Act – EMFA) a intrat în vigoare și statele membre trebuie să-și adapteze legislația pentru a-l respecta. Dar ce aduce nou acest regulament? Şi ce înseamnă capturarea mass-media? L-am întrebat pe Răzvan Martin de la ActiveWatch, unul dintre autorii capitolului despre România.</p><p><em>Ce înseamnă de fapt capturarea mass-media?<br/></em><b>Răzvan Martin</b>: „Este un termen prin care se încearcă descrierea unui fenomen care se întîmplă, din păcate, aproape peste tot în lume – și în lumea democratică și în zona statelor autoritare –, prin care presa devine un instrument subordonat intereselor patronale. Cei care se ocupă de analiza fenomenului mediatic, de la mediul academic pînă la activiști pentru drepturile omului, au observat că în ultimele decenii s-a extins acest fenomen, în primul rînd în lumea democratică. Nu se mai apelează sau nu s-a prea mai apelat la instrumente brutale, fiindcă trăim în democrație, astfel că puternicii zilei apelează la alte mecanisme prin care să preia controlul asupra discursului public, care, evident, este esențial în cadrul unei dezbateri democratice. Şi fac asta, în primul rînd, prin controlul asupra instituțiilor de presă. Fie că vorbim de mass-media publică, fie că vorbim de mass-media private. Acest proces se metamorfozează în fiecare țară diferit, pentru că e vorba de condiții politice, economice, sociale, culturale diferite.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/20022027-starea-presei-in-romania-raport-razvan-martin-se-putea-i-mai-rau.mp3" length="18766018" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ffn26f1k3rlbi0ykmt6ypypmbg21?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-20022027</guid>
    <pubDate>Mon, 26 Oct 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20022027/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20022027/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20022027/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20022027/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1561</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>36</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Traducătorii literari sînt mai mult decît traducători</itunes:title>
    <title>Traducătorii literari sînt mai mult decît traducători</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Traducerea literară este un domeniu esențial în lumea cărții. Fără traducători, cărțile nu pot trece granițele lingvistice. De multe ori, traducătorii de literatură română fac mai mult decît să transpună o carte în altă limbă. Ei sînt adesea și agenți literari, și agenți de promovare pentru cărțile pe care le traduc: conving editorii din țara lor să le publice și apoi le fac reclamă cărților traduse. Am vorbit despre misiunea complexă a traducătorilor literari cu Joanna Kornaś-Warwas, din Pol...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Traducerea literară este un domeniu esențial în lumea cărții. Fără traducători, cărțile nu pot trece granițele lingvistice. De multe ori, traducătorii de literatură română fac mai mult decît să transpună o carte în altă limbă. Ei sînt adesea și agenți literari, și agenți de promovare pentru cărțile pe care le traduc: conving editorii din țara lor să le publice și apoi le fac reclamă cărților traduse. Am vorbit despre misiunea complexă a traducătorilor literari cu Joanna Kornaś-Warwas, din Polonia, și Alexandru Bulucz, din Germania, invitați la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași, FILIT, aflat în plină desfășurare.</p><p>Joanna Kornaś-Warwas a tradus în poloneză din opera mai multor scriitori români contemporani, între care: Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Ioan Es Pop, Ioana Pârvulescu, precum și opera completă a lui Max Blecher. De asemenea, predă limba română în Polonia.</p><p>Alexandru Bulucz este poet, prozator, critic și traducător. S-a născut în România, iar la 13 ani a emigrat în Germania împreună cu mama și sora sa. Este unul dintre cei mai apreciați poeți de limbă germană, pentru poezia sa a primit mai multe premii. A tradus în germană din opera scriitorilor Alexandru Vona, Eugène Ionesco, Andra Rotaru, Moni Stănilă.</p><p><b>Alexandru Bulucz</b>: „Nu știam nici un cuvînt în limba germană cînd am ajuns în Germania. Mama a început să vorbească un pic germana, dar vorbea un fel de mișmaș între română și germană și eu nu voiam să fac asta. Am avut noroc să fiu dat la un internat pentru sport în Germania, unde am stat șase ani, pînă în 2008 și acolo am încercat să-mi șterg limba română, istoria română, istoria familiei din minte. Și cînd am început să studiez în Frankfurt am Main, am început să mă uit iarăși în istoria mea, să învăț iarăși limba mea maternă prin traducere. Cînd traduc, de exemplu, Alexandru Vona, Andra Rotaru, Ionesco, Moni Stănilă, acum Sandu Vakulovski, cînd îi traduc pe ei, mă traduc pe mine. Vreau să aflu ceva despre mine.” </p><p><em>Ce se știe acum în Polonia despre literatura română? În ce măsură există în librăriile din Polonia cărți traduse din literatura română?</em></p><p><b>Joanna Kornaś-Warwas</b>: „Literatura română este destul de bine prezentă acum, în comparație cu situația de acum 20 de ani, de pildă. În comparație cu ani în care nu apărea nici o carte, acum în fiecare an avem măcar o carte, sau chiar 3-5, erau ani în care aveam 10 cărți de traducători diferiți. Și cărțile sînt premiate, autorii sînt premiați, avem deja editori care propun singuri cărți de tradus, ceea ce era imposibil acum 20 de ani. În februarie a apărut „Solenoid” de Mircea Cărtărescu, în traducerea mea. O surpriză mare a fost că în 4-5 luni s-a vîndut primul tiraj, 4.000 de exemplare, la așa ceva nu s-a așteptat editorul, așa că a făcut al doilea tiraj în iunie-iulie și cartea se vinde în continuare.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Traducerea literară este un domeniu esențial în lumea cărții. Fără traducători, cărțile nu pot trece granițele lingvistice. De multe ori, traducătorii de literatură română fac mai mult decît să transpună o carte în altă limbă. Ei sînt adesea și agenți literari, și agenți de promovare pentru cărțile pe care le traduc: conving editorii din țara lor să le publice și apoi le fac reclamă cărților traduse. Am vorbit despre misiunea complexă a traducătorilor literari cu Joanna Kornaś-Warwas, din Polonia, și Alexandru Bulucz, din Germania, invitați la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași, FILIT, aflat în plină desfășurare.</p><p>Joanna Kornaś-Warwas a tradus în poloneză din opera mai multor scriitori români contemporani, între care: Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Ioan Es Pop, Ioana Pârvulescu, precum și opera completă a lui Max Blecher. De asemenea, predă limba română în Polonia.</p><p>Alexandru Bulucz este poet, prozator, critic și traducător. S-a născut în România, iar la 13 ani a emigrat în Germania împreună cu mama și sora sa. Este unul dintre cei mai apreciați poeți de limbă germană, pentru poezia sa a primit mai multe premii. A tradus în germană din opera scriitorilor Alexandru Vona, Eugène Ionesco, Andra Rotaru, Moni Stănilă.</p><p><b>Alexandru Bulucz</b>: „Nu știam nici un cuvînt în limba germană cînd am ajuns în Germania. Mama a început să vorbească un pic germana, dar vorbea un fel de mișmaș între română și germană și eu nu voiam să fac asta. Am avut noroc să fiu dat la un internat pentru sport în Germania, unde am stat șase ani, pînă în 2008 și acolo am încercat să-mi șterg limba română, istoria română, istoria familiei din minte. Și cînd am început să studiez în Frankfurt am Main, am început să mă uit iarăși în istoria mea, să învăț iarăși limba mea maternă prin traducere. Cînd traduc, de exemplu, Alexandru Vona, Andra Rotaru, Ionesco, Moni Stănilă, acum Sandu Vakulovski, cînd îi traduc pe ei, mă traduc pe mine. Vreau să aflu ceva despre mine.” </p><p><em>Ce se știe acum în Polonia despre literatura română? În ce măsură există în librăriile din Polonia cărți traduse din literatura română?</em></p><p><b>Joanna Kornaś-Warwas</b>: „Literatura română este destul de bine prezentă acum, în comparație cu situația de acum 20 de ani, de pildă. În comparație cu ani în care nu apărea nici o carte, acum în fiecare an avem măcar o carte, sau chiar 3-5, erau ani în care aveam 10 cărți de traducători diferiți. Și cărțile sînt premiate, autorii sînt premiați, avem deja editori care propun singuri cărți de tradus, ceea ce era imposibil acum 20 de ani. În februarie a apărut „Solenoid” de Mircea Cărtărescu, în traducerea mea. O surpriză mare a fost că în 4-5 luni s-a vîndut primul tiraj, 4.000 de exemplare, la așa ceva nu s-a așteptat editorul, așa că a făcut al doilea tiraj în iunie-iulie și cartea se vinde în continuare.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/20004142-traducatorii-literari-sint-mai-mult-decit-traducatori.mp3" length="17675131" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/kxljmeid3yg67mfcl3lbzv3n3tw2?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-20004142</guid>
    <pubDate>Fri, 23 Oct 2026 18:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20004142/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20004142/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20004142/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20004142/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1469</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>35</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Efectul FILIT la Iași, orașul cititorilor</itunes:title>
    <title>Efectul FILIT la Iași, orașul cititorilor</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași, FILIT, ajuns la a 14-a ediție, e în plină desfășurare, cu sute de evenimente programate în școli și licee, la Casa FILIT, cortul din Piața Palatului Culturii, în cafenele și cluburi, pe scena Teatrului Național „Vasile Alecsandri”. Atmosfera din Iași în perioada FILIT-ului spune multe despre acest oraș, un „oraș al scriitorilor”, un „oraș studențesc” dar și un oraș al cititorilor. Despre literatură, scriitori și cititori, despre ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași, FILIT, ajuns la a 14-a ediție, e în plină desfășurare, cu sute de evenimente programate în școli și licee, la Casa FILIT, cortul din Piața Palatului Culturii, în cafenele și cluburi, pe scena Teatrului Național „Vasile Alecsandri”. Atmosfera din Iași în perioada FILIT-ului spune multe despre acest oraș, un „oraș al scriitorilor”, un „oraș studențesc” dar și un oraș al cititorilor. Despre literatură, scriitori și cititori, despre lumea cărții în confruntarea cu inteligența artificială am vorbit cu doi scriitori și universitari ieșeni, Cristina Hermeziu și Florin Irimia.</p><p><b>Cristina Hermeziu</b>: „FILIT se întîmplă, de fapt, în licee, în facultăți, în școli. Dacă ne uităm în program, eu nu știu cum fac scriitorii să alerge de la un liceu la altul și de la o universitate la alta. Am participat și eu la astfel de întîlniri. E un efect FILIT: după ce se termină întîlnirea, te duci și la celelalte cărți ale scriitorului pe care l-ai auzit, nu te oprești doar la o carte. Și al doilea lucru, continui să răspunzi la întrebările pe care ți le pun acești tineri. La ALECART (club de carte), la Colegiul Național, ai în față niște oameni care gîndesc prin literatură. Că o fac punctual, în toamna scriitorilor din Iași, foarte bine. Faptul că acești tineri cresc cu gîndul că literatura este un lucru mare, că scriitorii pot fi lîngă ei și le pot răspunde la întrebări, mi se pare deja un cîștig enorm pentru ceea ce va fi ei mai departe.”</p><p><b>Florin Irimia</b> despre literatură și viitorul ei în epoca inteligenței artificiale: „Eu rămîn sceptic că acest fenomen va prinde, cel puțin în lumea literară. S-ar putea să fiu extrem de naiv și, evident, viitorul va demonstra dacă am fost sau nu. Dar nu văd miza. Inteligența artificială a început să fie folosită și în companii. Au fost companii care au disponibilizat sute de angajați crezînd că vor face nu știu ce afacere cu inteligența artificială, numai pentru ca apoi să își dea seama că îi costa mai mult inteligența artificială, dacă voiau nivelul de top și au început să reangajeze oamenii. Artiștii sînt creatori prin excelență, au ceva de spus, scriu, desenează, pictează, fiecare cu arta lui, iar lumea dă un verdict. Îmi place, nu-mi place, ăla este cel mai bun, facem topuri, facem clasamente și îi apreciem pentru talentul lor, pentru munca lor, pentru valoarea lor. Nu înțeleg cine ar dori să înceapă să aprecieze „munca” unei inteligențe artificiale hrănită cu mii, milioane de texte literare, care acum produce în cinci minute unul așa-zis original. Care e grozăvia? Ce e de apreciat aici? Nu pricep de ce ai deveni sclavul, admiratorul unei mașinării care oricum nu înțelege nimic.”</p><p>Cristina Hermeziu este scriitoare și jurnalistă, a publicat volume de publicistică, de versuri și romanul „Nickel”, la Editura Cartier, roman nominalizat la premiile Radio România Cultural. Din 2005 s-a stabilit la Paris dar revine periodic, la Iași, în orașul natal, unde le predă studenților la jurnalism.</p><p>Florin Irimia este prozator, autorul mai multor volume de povestiri și romane, între care „Cîteva lucruri despre tine”, „Misterul mașinuțelor chinezești”, „Bărbatul din spatele ceții”, toate apărute la Polirom. Este cadru didactic la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, unde le predă studenților de la Litere. </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași, FILIT, ajuns la a 14-a ediție, e în plină desfășurare, cu sute de evenimente programate în școli și licee, la Casa FILIT, cortul din Piața Palatului Culturii, în cafenele și cluburi, pe scena Teatrului Național „Vasile Alecsandri”. Atmosfera din Iași în perioada FILIT-ului spune multe despre acest oraș, un „oraș al scriitorilor”, un „oraș studențesc” dar și un oraș al cititorilor. Despre literatură, scriitori și cititori, despre lumea cărții în confruntarea cu inteligența artificială am vorbit cu doi scriitori și universitari ieșeni, Cristina Hermeziu și Florin Irimia.</p><p><b>Cristina Hermeziu</b>: „FILIT se întîmplă, de fapt, în licee, în facultăți, în școli. Dacă ne uităm în program, eu nu știu cum fac scriitorii să alerge de la un liceu la altul și de la o universitate la alta. Am participat și eu la astfel de întîlniri. E un efect FILIT: după ce se termină întîlnirea, te duci și la celelalte cărți ale scriitorului pe care l-ai auzit, nu te oprești doar la o carte. Și al doilea lucru, continui să răspunzi la întrebările pe care ți le pun acești tineri. La ALECART (club de carte), la Colegiul Național, ai în față niște oameni care gîndesc prin literatură. Că o fac punctual, în toamna scriitorilor din Iași, foarte bine. Faptul că acești tineri cresc cu gîndul că literatura este un lucru mare, că scriitorii pot fi lîngă ei și le pot răspunde la întrebări, mi se pare deja un cîștig enorm pentru ceea ce va fi ei mai departe.”</p><p><b>Florin Irimia</b> despre literatură și viitorul ei în epoca inteligenței artificiale: „Eu rămîn sceptic că acest fenomen va prinde, cel puțin în lumea literară. S-ar putea să fiu extrem de naiv și, evident, viitorul va demonstra dacă am fost sau nu. Dar nu văd miza. Inteligența artificială a început să fie folosită și în companii. Au fost companii care au disponibilizat sute de angajați crezînd că vor face nu știu ce afacere cu inteligența artificială, numai pentru ca apoi să își dea seama că îi costa mai mult inteligența artificială, dacă voiau nivelul de top și au început să reangajeze oamenii. Artiștii sînt creatori prin excelență, au ceva de spus, scriu, desenează, pictează, fiecare cu arta lui, iar lumea dă un verdict. Îmi place, nu-mi place, ăla este cel mai bun, facem topuri, facem clasamente și îi apreciem pentru talentul lor, pentru munca lor, pentru valoarea lor. Nu înțeleg cine ar dori să înceapă să aprecieze „munca” unei inteligențe artificiale hrănită cu mii, milioane de texte literare, care acum produce în cinci minute unul așa-zis original. Care e grozăvia? Ce e de apreciat aici? Nu pricep de ce ai deveni sclavul, admiratorul unei mașinării care oricum nu înțelege nimic.”</p><p>Cristina Hermeziu este scriitoare și jurnalistă, a publicat volume de publicistică, de versuri și romanul „Nickel”, la Editura Cartier, roman nominalizat la premiile Radio România Cultural. Din 2005 s-a stabilit la Paris dar revine periodic, la Iași, în orașul natal, unde le predă studenților la jurnalism.</p><p>Florin Irimia este prozator, autorul mai multor volume de povestiri și romane, între care „Cîteva lucruri despre tine”, „Misterul mașinuțelor chinezești”, „Bărbatul din spatele ceții”, toate apărute la Polirom. Este cadru didactic la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, unde le predă studenților de la Litere. </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/20002204-efectul-filit-la-ia-i-ora-ul-cititorilor.mp3" length="19638155" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ni5ddopinbykl87lzh33hd6gh6xs?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-20002204</guid>
    <pubDate>Thu, 22 Oct 2026 18:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20002204/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20002204/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20002204/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/20002204/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1633</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>34</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>...mare, foarte mare, FILIT - interviu cu Florin Lăzărescu</itunes:title>
    <title>...mare, foarte mare, FILIT - interviu cu Florin Lăzărescu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Paul Lynch, laureat la prestigiosului Booker Prize, Aleksandar Hemon, Parinoush Saniee sînt doar trei dintre scriitorii invitați anul acesta la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere  de la Iași - FILIT, care a început azi. Ajuns la a 14-a ediție, este unul dintre cele mai importante evenimente literare din această parte a Europei, reunind an de an zeci de scriitori, traducători, editori, manageri culturali care participă la sute de evenimente în tot orașul. Am vorbit cu Flo...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Paul Lynch, laureat la prestigiosului Booker Prize, Aleksandar Hemon, Parinoush Saniee sînt doar trei dintre scriitorii invitați anul acesta la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere  de la Iași - FILIT, care a început azi. Ajuns la a 14-a ediție, este unul dintre cele mai importante evenimente literare din această parte a Europei, reunind an de an zeci de scriitori, traducători, editori, manageri culturali care participă la sute de evenimente în tot orașul. Am vorbit cu Florin Lăzărescu, director artistic al FILIT, despre mizele festivalului și atmosfera care cuprinde Iașiul în perioada FILIT-ului. </p><p><b>Florin Lăzărescu</b>: „Cînd am pornit FILIT-ul cu Dan Lungu, cu Lucian Dan Teodorovici, aveam experiența festivalurilor internaționale, am văzut cu propriii noștri ochi cum se face și am zis hai să încercăm așa ceva acasă. Și știam că niște metode profesioniste preluate și implementate cu profesionalism și cu pasiune vor da roade. Dar eu chiar cred că ni s-au depășit așteptările. Adică FILIT-ul a fost mare și foarte mare de la prima ediție. Gîndiți-vă la ideea asta: să facem din literatură un spectacol și să aducem oameni noi, să nu discutăm doar cu nucleul dur al cititorilor, cu oamenii care oricum citesc, ci să cîștigăm cititori noi. Și numai un exemplu vă dau, am pornit mergînd la întîlniri în 10 licee din Iași și am ajuns acum în peste 40 de școli. Oricît de mulți invitați am avea - și avem foarte mulți invitați -, nu mai facem față numărului de cereri de a merge cu ei în școli. Am pornit de la profesori care ne spuneau, la prima ediție, că elevii lor se miră că vine un scriitor la ei, că nici nu știau că mai trăiesc scriitori și am ajuns astăzi să se împrietenească de a doua zi după ce află ce scriitor vine la ei, îl contactează pe telefon, pe mail. Întîlniri care sînt gîndite să dureze două ore durează uneori patru ore.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Paul Lynch, laureat la prestigiosului Booker Prize, Aleksandar Hemon, Parinoush Saniee sînt doar trei dintre scriitorii invitați anul acesta la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere  de la Iași - FILIT, care a început azi. Ajuns la a 14-a ediție, este unul dintre cele mai importante evenimente literare din această parte a Europei, reunind an de an zeci de scriitori, traducători, editori, manageri culturali care participă la sute de evenimente în tot orașul. Am vorbit cu Florin Lăzărescu, director artistic al FILIT, despre mizele festivalului și atmosfera care cuprinde Iașiul în perioada FILIT-ului. </p><p><b>Florin Lăzărescu</b>: „Cînd am pornit FILIT-ul cu Dan Lungu, cu Lucian Dan Teodorovici, aveam experiența festivalurilor internaționale, am văzut cu propriii noștri ochi cum se face și am zis hai să încercăm așa ceva acasă. Și știam că niște metode profesioniste preluate și implementate cu profesionalism și cu pasiune vor da roade. Dar eu chiar cred că ni s-au depășit așteptările. Adică FILIT-ul a fost mare și foarte mare de la prima ediție. Gîndiți-vă la ideea asta: să facem din literatură un spectacol și să aducem oameni noi, să nu discutăm doar cu nucleul dur al cititorilor, cu oamenii care oricum citesc, ci să cîștigăm cititori noi. Și numai un exemplu vă dau, am pornit mergînd la întîlniri în 10 licee din Iași și am ajuns acum în peste 40 de școli. Oricît de mulți invitați am avea - și avem foarte mulți invitați -, nu mai facem față numărului de cereri de a merge cu ei în școli. Am pornit de la profesori care ne spuneau, la prima ediție, că elevii lor se miră că vine un scriitor la ei, că nici nu știau că mai trăiesc scriitori și am ajuns astăzi să se împrietenească de a doua zi după ce află ce scriitor vine la ei, îl contactează pe telefon, pe mail. Întîlniri care sînt gîndite să dureze două ore durează uneori patru ore.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19989255-mare-foarte-mare-filit-interviu-cu-florin-lazarescu.mp3" length="19836956" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/izx88n1cgo4pr53uylve3mhag22e?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19989255</guid>
    <pubDate>Wed, 21 Oct 2026 18:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19989255/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19989255/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19989255/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19989255/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1650</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>33</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce se întîmplă în Albania? „Revoluția Flamingo” prinde aripi </itunes:title>
    <title>Ce se întîmplă în Albania? „Revoluția Flamingo” prinde aripi </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Sînt proteste în Albania de mai multe luni. Manifestațiile au început în mai 2026 și au fost declanșate de un proiect al fiicei lui Donald Trump, Ivanka Trump și al soțului ei, Jared Kushner, care voiau să construiască o stațiune de lux într-o zonă protejată a Albaniei. De atunci, oamenii ies în stradă constant în Tirana dar și în alte orașe ale țării, cerînd demisia premierului Edi Rama, aflat în această funcție încă din 2013. Cum a început ceea ce se numește Revoluția Flamingo, ce cer oamen...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Sînt proteste în Albania de mai multe luni. Manifestațiile au început în mai 2026 și au fost declanșate de un proiect al fiicei lui Donald Trump, Ivanka Trump și al soțului ei, Jared Kushner, care voiau să construiască o stațiune de lux într-o zonă protejată a Albaniei. De atunci, oamenii ies în stradă constant în Tirana dar și în alte orașe ale țării, cerînd demisia premierului Edi Rama, aflat în această funcție încă din 2013. Cum a început ceea ce se numește Revoluția Flamingo, ce cer oamenii care ies acum pe străzile din Tirana? Am întrebat-o pe cercetătoarea Xhenis Shehu, doctor în științe politice la SNSPA, originară din Albania și care se află acum în Albania.</p><p><b>Xhenis Shehu</b>: „Totul a început în mai, cînd localnicii din zona Zvërnec-Pishë Poro-Nartë au văzut că zona unde mergeau de obicei la plajă sau zona din apropierea statului lor era înconjurată de niște garduri de sîrmă. Apoi au apărut buldozere şi oameni din securitatea privată care nu le permiteau să treacă pe întreg teritoriul statului lor. Apoi, pe 23 mai, au apărut mai mulți protestatari și oameni din societatea civilă care li s-au alăturat ca să pună presiune pe ei să-i întrebe ce se întîmplă cu această zonă și de ce este limitată pentru cetățeni. În 30 mai, unul dintre protestatari a fost tras cu violență și bătut de oamenii din securitatea privată, în timp ce poliția statului era prezentă și nu a intervenit. Apoi s-a aflat că, de fapt, toată această zonă îi aparţine unui proiect strategic început de către Jared Kushner și Ivanka Trump care, inițial, au vrut să facă investiții pe insula Sazan, singura insulă mare din Albania, fost teritoriu militar în perioada dictatorială. Nu s-au mai făcut investiții acolo de atunci. Zona poate fi parțial vizitată și în 2021, Jared Kushner și Ivanka Trump, împreună cu prim-ministrul Edi Rama, s-au plimbat prin zonă, le-a plăcut şi au zis că pare o zonă foarte frumoasă pentru investiții și ar fi păcat să nu o transformăm în insula noastră. Au ajuns la un acord cu prim-ministrul să facă o investiție strategică pe insulă. Doar că această investiție strategică s-a extins pînă la zona protejată din Pishë Poro-Nartë, unde se află multe animale sălbatice, păsări, printre care și flamingo și dacă s-ar fi făcut o investiție acolo ca să se construiască un resort de lux, ar fi fost riscant ca animalele şi păsările să plece. (...) Pe 31 mai au început primele proteste în Tirana și au devenit din ce în ce mai mari, pentru că au venit și studenţii din diaspora. (...) Momentan, în stradă sînt studenți și elevi de liceu, împreună cu anumite organizații civice, cele care au fost în Revoluția Flamingo. La început nu am știut dacă protestele studenţilor se suprapun cu cerințele celor din Revoluția Flamingo, dar de fapt este o combinație între ele.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Sînt proteste în Albania de mai multe luni. Manifestațiile au început în mai 2026 și au fost declanșate de un proiect al fiicei lui Donald Trump, Ivanka Trump și al soțului ei, Jared Kushner, care voiau să construiască o stațiune de lux într-o zonă protejată a Albaniei. De atunci, oamenii ies în stradă constant în Tirana dar și în alte orașe ale țării, cerînd demisia premierului Edi Rama, aflat în această funcție încă din 2013. Cum a început ceea ce se numește Revoluția Flamingo, ce cer oamenii care ies acum pe străzile din Tirana? Am întrebat-o pe cercetătoarea Xhenis Shehu, doctor în științe politice la SNSPA, originară din Albania și care se află acum în Albania.</p><p><b>Xhenis Shehu</b>: „Totul a început în mai, cînd localnicii din zona Zvërnec-Pishë Poro-Nartë au văzut că zona unde mergeau de obicei la plajă sau zona din apropierea statului lor era înconjurată de niște garduri de sîrmă. Apoi au apărut buldozere şi oameni din securitatea privată care nu le permiteau să treacă pe întreg teritoriul statului lor. Apoi, pe 23 mai, au apărut mai mulți protestatari și oameni din societatea civilă care li s-au alăturat ca să pună presiune pe ei să-i întrebe ce se întîmplă cu această zonă și de ce este limitată pentru cetățeni. În 30 mai, unul dintre protestatari a fost tras cu violență și bătut de oamenii din securitatea privată, în timp ce poliția statului era prezentă și nu a intervenit. Apoi s-a aflat că, de fapt, toată această zonă îi aparţine unui proiect strategic început de către Jared Kushner și Ivanka Trump care, inițial, au vrut să facă investiții pe insula Sazan, singura insulă mare din Albania, fost teritoriu militar în perioada dictatorială. Nu s-au mai făcut investiții acolo de atunci. Zona poate fi parțial vizitată și în 2021, Jared Kushner și Ivanka Trump, împreună cu prim-ministrul Edi Rama, s-au plimbat prin zonă, le-a plăcut şi au zis că pare o zonă foarte frumoasă pentru investiții și ar fi păcat să nu o transformăm în insula noastră. Au ajuns la un acord cu prim-ministrul să facă o investiție strategică pe insulă. Doar că această investiție strategică s-a extins pînă la zona protejată din Pishë Poro-Nartë, unde se află multe animale sălbatice, păsări, printre care și flamingo și dacă s-ar fi făcut o investiție acolo ca să se construiască un resort de lux, ar fi fost riscant ca animalele şi păsările să plece. (...) Pe 31 mai au început primele proteste în Tirana și au devenit din ce în ce mai mari, pentru că au venit și studenţii din diaspora. (...) Momentan, în stradă sînt studenți și elevi de liceu, împreună cu anumite organizații civice, cele care au fost în Revoluția Flamingo. La început nu am știut dacă protestele studenţilor se suprapun cu cerințele celor din Revoluția Flamingo, dar de fapt este o combinație între ele.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19990055-ce-se-intimpla-in-albania-revolu-ia-flamingo-prinde-aripi.mp3" length="18218386" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/mtavjfvbmpv0skr4ty4ic0isowd2?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19990055</guid>
    <pubDate>Tue, 20 Oct 2026 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19990055/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19990055/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19990055/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19990055/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1515</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>32</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Mircea Cărtărescu: „Întreaga mea viață am fost obsedat de literatură”</itunes:title>
    <title>Mircea Cărtărescu: „Întreaga mea viață am fost obsedat de literatură”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Mircea Cărtărescu a publicat de curînd volumul „Texistența”, la editura Humanitas, un fel de jurnal care are ca temă centrală scrisul. L-am invitat să vorbim despre această carte, precum şi despre turneul său recent în Spania, despre viitorul literaturii într-o lume care a intrat în epoca inteligenţei artificiale şi despre cartea la care lucrează.  „Texistența” e o carte compusă din secvențe scurte și intense, care se uită înspre propriul scris dar și al altora, înspre viața textului, în...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Mircea Cărtărescu a publicat de curînd volumul „Texistența”, la editura Humanitas, un fel de jurnal care are ca temă centrală scrisul. L-am invitat să vorbim despre această carte, precum şi despre turneul său recent în Spania, despre viitorul literaturii într-o lume care a intrat în epoca inteligenţei artificiale şi despre cartea la care lucrează. </p><p><em>„Texistența” e o carte compusă din secvențe scurte și intense, care se uită înspre propriul scris dar și al altora, înspre viața textului, înspre continuumul viață-text care vă definește. Ce vă aduce reflecția constantă asupra scrisului, acest scris despre scris? <br/></em><b>Mircea Cărtărescu</b>: „Scrisul despre scris este singura mea preocupare de 50 de ani încoace. Cărțile mele, am spus-o de foarte multe ori, nu au propriu-zis un subiect. Subiectul lor este literatura și a fost întotdeauna literatura. Dacă am scris, de exemplu, un roman istoric, cum este <em>Theodoros</em>, n-am scris foarte interesat de viața acestui mare împărat etiopian, nu am vrut să reconstitui epoci, deși am făcut și lucrul acesta. Ce am vrut să fac a fost să redefinesc, să reinventez noțiunea de roman istoric. Ce înseamnă un roman istoric și de ce Flaubert, de exemplu, în <em>Salammbô</em>, a încercat să facă un fel de roman istoric de asemenea întors asupra lui însuși? Nu un roman genuin din care să aflăm ceva despre Cartagina, ci un roman din care să aflăm ceva despre Flaubert însuși, despre cum gîndea el literatura, ce credea el că trebuie să fie scrisul și așa mai departe. Fără să mă compar cu marele Flaubert, întotdeauna, întreaga mea viață am fost obsedat de literatură, de scriitori, de scris și am încercat să-mi găsesc eu însumi o mică alveolă hexagonală în marele stup al literaturii.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Mircea Cărtărescu a publicat de curînd volumul „Texistența”, la editura Humanitas, un fel de jurnal care are ca temă centrală scrisul. L-am invitat să vorbim despre această carte, precum şi despre turneul său recent în Spania, despre viitorul literaturii într-o lume care a intrat în epoca inteligenţei artificiale şi despre cartea la care lucrează. </p><p><em>„Texistența” e o carte compusă din secvențe scurte și intense, care se uită înspre propriul scris dar și al altora, înspre viața textului, înspre continuumul viață-text care vă definește. Ce vă aduce reflecția constantă asupra scrisului, acest scris despre scris? <br/></em><b>Mircea Cărtărescu</b>: „Scrisul despre scris este singura mea preocupare de 50 de ani încoace. Cărțile mele, am spus-o de foarte multe ori, nu au propriu-zis un subiect. Subiectul lor este literatura și a fost întotdeauna literatura. Dacă am scris, de exemplu, un roman istoric, cum este <em>Theodoros</em>, n-am scris foarte interesat de viața acestui mare împărat etiopian, nu am vrut să reconstitui epoci, deși am făcut și lucrul acesta. Ce am vrut să fac a fost să redefinesc, să reinventez noțiunea de roman istoric. Ce înseamnă un roman istoric și de ce Flaubert, de exemplu, în <em>Salammbô</em>, a încercat să facă un fel de roman istoric de asemenea întors asupra lui însuși? Nu un roman genuin din care să aflăm ceva despre Cartagina, ci un roman din care să aflăm ceva despre Flaubert însuși, despre cum gîndea el literatura, ce credea el că trebuie să fie scrisul și așa mai departe. Fără să mă compar cu marele Flaubert, întotdeauna, întreaga mea viață am fost obsedat de literatură, de scriitori, de scris și am încercat să-mi găsesc eu însumi o mică alveolă hexagonală în marele stup al literaturii.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19984749-mircea-cartarescu-intreaga-mea-via-a-am-fost-obsedat-de-literatura.mp3" length="21183959" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/phboe2c9brst7rmld74r3v4bzkni?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19984749</guid>
    <pubDate>Mon, 19 Oct 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19984749/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19984749/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19984749/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19984749/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1762</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>31</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Costul vieților noastre” de Liuba Rusnac: un debut în forță </itunes:title>
    <title>„Costul vieților noastre” de Liuba Rusnac: un debut în forță </title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Costul vieților noastre” de Liuba Rusnac (Editura Cartier) este un roman de debut. Un debut puternic într-un gen care nu prea e abordat la noi: distopia. Totodată, cartea are o dimensiune realistă pe care o vom recunoaște cu ușurință. O femeie care rămîne fără loc de muncă trebuie să meargă zilnic într-o clădire labirintică unde se află „instituția”. Acolo stă opt ore și ascultă discursuri despre reguli, despre importanța respectării lor și completează tot felul de formulare. Pînă cînd „inst...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Costul vieților noastre” de Liuba Rusnac (Editura Cartier) este un roman de debut. Un debut puternic într-un gen care nu prea e abordat la noi: distopia. Totodată, cartea are o dimensiune realistă pe care o vom recunoaște cu ușurință. O femeie care rămîne fără loc de muncă trebuie să meargă zilnic într-o clădire labirintică unde se află „instituția”. Acolo stă opt ore și ascultă discursuri despre reguli, despre importanța respectării lor și completează tot felul de formulare. Pînă cînd „instituția” îi va găsi un nou loc de muncă. Dacă nu merge acolo zilnic și nu respectă cu strictețe programul de opt ore, fără să întîrzie nici măcar un minut, fără să intre în conflict cu angajații, fără să plece înainte de terminarea celor opt ore, riscă să nu mai primească ajutorul de șomaj. Fiindcă are o afecțiune - reflux gastric -, doctorul îi recomandă să țină un jurnal. Și asta citim noi, jurnalul acestei femei. Astfel aflăm cum e lumea în care trăiește. „Omul și salariul sînt costuri în formula­-rugăciune Venit – Cost = Profit.” Iar Profitul este Marele Mister. „Pentru a salva Profitul, salariul meu este ținut sub control. Metrii mei pătrați sînt ținuți sub control. Viața mea nu stă în calea Marelui Mister.” E o societate în care Lumea cea Nouă sînt corpurile oamenilor, ele sînt colonizate de noii exploratori, aflați în goana după profitul extrem. Corpul uman e monitorizat permanent, la muncă dar și în afara orelor de lucru, în stare de veghe dar și cînd doarme. Fiindcă oamenii au, prin contract, obligația de a dormi bine, ca să fie odihniți și să dea randament maxim cînd vin la muncă.<br/>Liuba Rusnac s-a născut în Republica Moldova, a studiat economia și a trăit cîțiva ani la București, iar în prezent locuiește la Viena, unde studiază la Institutul de Romanistică. <br/>Am vorbit cu ea despre „Costul vieților noastre”, despre lumea distopic-realistă pe care o descrie, despre perspectiva ei de economistă asupra capitalismului pus sub lupă în roman.</p><p><em>„Costul vieților noastre”</em> <em>este și o carte despre muncă și despre corpul confiscat de angajatori, despre taxarea muncii și mai puțin, spre deloc, a profitului, despre nedreptate.În ce măsură ți-ai propus să chestionezi aceste realități și să faci o critică a capitalismului? <br/></em><b>Liuba Rusnac</b>: „Eu sînt de formare economistă, am lucrat foarte mult în domeniul economic. Este o critică, într-adevăr, a faptului că realitățile acestea se acceptă și sînt, cumva, invizibile. Sînt lucruri despre care oamenii nu doar că nu vor să vorbească, dar nici nu știu să vorbească. Economia e un fel de limbă străină pentru majoritatea dintre noi și, ceea ce e absurd, dar asta m-a inspirat pe mine, este o limbă străină și pentru cei cu studii și cu experiență în domeniu. Cei educați în domeniul economic nu sînt educați să înțeleagă mecanismele economice care ne impactează, ci sînt învățați să lucreze pentru cineva, cu anumite sarcini, cu un anumit scop. Aici e critica mea. În majoritatea țărilor, domeniul educației are ca scop crearea de angajați. Sigur, în universități, în anumite domenii academice este dezvoltată gîndirea critică, dar, în majoritatea cazurilor, tinerii sînt pregătiți să se angajeze și atît. Pe de o parte. Pe de altă parte, critic loialitatea personajului. Asta m-a motivat pe mine. Da, e foarte greu, trebuie să lucrăm, trebuie să ne cîștigăm pîinea, trebuie să plătim chirii, trebuie să contribuim, să sprijinim, și așa mai departe, dar nu ne împiedică nimic să gîndim! E absurd că nu protestăm măcar prin gîndire, măcar în privat împotriva sistemului, ci îl acceptăm și îl și apărăm. Asta-i mai degrabă critica mea. (...) Există două lumi. O lume a capitalului, extraordinar de organizată în producerea de profit, la zi și la curent cu interesul propriu, cu costurile și cu reglementările, deci un fel de armată de capital. Și apoi sîntem noi, restul, care ne vedem de viață, uităm de aceste reguli, aplicăm completamente alte reguli, sîntem loiali, vrem siguranță, vrem să dormim liniștiți noaptea, renunțăm la propriul interes, decît să ne batem capul pentru mai mulți bani, mai bine o lăsăm așa. (...) Cum ar funcționa acest sistem dacă am juca toți după aceste reguli? Asta încă n-am văzut. Cum ar arăta lumea dacă toți ne-am comporta așa cum se comportă capitalul? Fără loialitate, fără umanitate, foarte schimbători, foarte interesați de propriul avantaj imediat, ne-am gîndi din trei în trei luni ce am obținut, îmi mai convine, nu-mi mai convine, mă schimb, nu mă interesează contractele... Toate lucrurile astea nu se întîmplă.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Costul vieților noastre” de Liuba Rusnac (Editura Cartier) este un roman de debut. Un debut puternic într-un gen care nu prea e abordat la noi: distopia. Totodată, cartea are o dimensiune realistă pe care o vom recunoaște cu ușurință. O femeie care rămîne fără loc de muncă trebuie să meargă zilnic într-o clădire labirintică unde se află „instituția”. Acolo stă opt ore și ascultă discursuri despre reguli, despre importanța respectării lor și completează tot felul de formulare. Pînă cînd „instituția” îi va găsi un nou loc de muncă. Dacă nu merge acolo zilnic și nu respectă cu strictețe programul de opt ore, fără să întîrzie nici măcar un minut, fără să intre în conflict cu angajații, fără să plece înainte de terminarea celor opt ore, riscă să nu mai primească ajutorul de șomaj. Fiindcă are o afecțiune - reflux gastric -, doctorul îi recomandă să țină un jurnal. Și asta citim noi, jurnalul acestei femei. Astfel aflăm cum e lumea în care trăiește. „Omul și salariul sînt costuri în formula­-rugăciune Venit – Cost = Profit.” Iar Profitul este Marele Mister. „Pentru a salva Profitul, salariul meu este ținut sub control. Metrii mei pătrați sînt ținuți sub control. Viața mea nu stă în calea Marelui Mister.” E o societate în care Lumea cea Nouă sînt corpurile oamenilor, ele sînt colonizate de noii exploratori, aflați în goana după profitul extrem. Corpul uman e monitorizat permanent, la muncă dar și în afara orelor de lucru, în stare de veghe dar și cînd doarme. Fiindcă oamenii au, prin contract, obligația de a dormi bine, ca să fie odihniți și să dea randament maxim cînd vin la muncă.<br/>Liuba Rusnac s-a născut în Republica Moldova, a studiat economia și a trăit cîțiva ani la București, iar în prezent locuiește la Viena, unde studiază la Institutul de Romanistică. <br/>Am vorbit cu ea despre „Costul vieților noastre”, despre lumea distopic-realistă pe care o descrie, despre perspectiva ei de economistă asupra capitalismului pus sub lupă în roman.</p><p><em>„Costul vieților noastre”</em> <em>este și o carte despre muncă și despre corpul confiscat de angajatori, despre taxarea muncii și mai puțin, spre deloc, a profitului, despre nedreptate.În ce măsură ți-ai propus să chestionezi aceste realități și să faci o critică a capitalismului? <br/></em><b>Liuba Rusnac</b>: „Eu sînt de formare economistă, am lucrat foarte mult în domeniul economic. Este o critică, într-adevăr, a faptului că realitățile acestea se acceptă și sînt, cumva, invizibile. Sînt lucruri despre care oamenii nu doar că nu vor să vorbească, dar nici nu știu să vorbească. Economia e un fel de limbă străină pentru majoritatea dintre noi și, ceea ce e absurd, dar asta m-a inspirat pe mine, este o limbă străină și pentru cei cu studii și cu experiență în domeniu. Cei educați în domeniul economic nu sînt educați să înțeleagă mecanismele economice care ne impactează, ci sînt învățați să lucreze pentru cineva, cu anumite sarcini, cu un anumit scop. Aici e critica mea. În majoritatea țărilor, domeniul educației are ca scop crearea de angajați. Sigur, în universități, în anumite domenii academice este dezvoltată gîndirea critică, dar, în majoritatea cazurilor, tinerii sînt pregătiți să se angajeze și atît. Pe de o parte. Pe de altă parte, critic loialitatea personajului. Asta m-a motivat pe mine. Da, e foarte greu, trebuie să lucrăm, trebuie să ne cîștigăm pîinea, trebuie să plătim chirii, trebuie să contribuim, să sprijinim, și așa mai departe, dar nu ne împiedică nimic să gîndim! E absurd că nu protestăm măcar prin gîndire, măcar în privat împotriva sistemului, ci îl acceptăm și îl și apărăm. Asta-i mai degrabă critica mea. (...) Există două lumi. O lume a capitalului, extraordinar de organizată în producerea de profit, la zi și la curent cu interesul propriu, cu costurile și cu reglementările, deci un fel de armată de capital. Și apoi sîntem noi, restul, care ne vedem de viață, uităm de aceste reguli, aplicăm completamente alte reguli, sîntem loiali, vrem siguranță, vrem să dormim liniștiți noaptea, renunțăm la propriul interes, decît să ne batem capul pentru mai mulți bani, mai bine o lăsăm așa. (...) Cum ar funcționa acest sistem dacă am juca toți după aceste reguli? Asta încă n-am văzut. Cum ar arăta lumea dacă toți ne-am comporta așa cum se comportă capitalul? Fără loialitate, fără umanitate, foarte schimbători, foarte interesați de propriul avantaj imediat, ne-am gîndi din trei în trei luni ce am obținut, îmi mai convine, nu-mi mai convine, mă schimb, nu mă interesează contractele... Toate lucrurile astea nu se întîmplă.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19966226-costul-vie-ilor-noastre-de-liuba-rusnac-un-debut-in-for-a.mp3" length="20550697" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/imsw63pmx5lj4a7hjlndlrsy1b2d?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19966226</guid>
    <pubDate>Fri, 16 Oct 2026 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19966226/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19966226/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19966226/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19966226/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1709</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>30</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Franța între extrema stîngă și extrema dreaptă. Ce șanse are moderația? </itunes:title>
    <title>Franța între extrema stîngă și extrema dreaptă. Ce șanse are moderația? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Mai sînt șase luni pînă la alegerile prezidențiale din Franța. O țară spre care de aici, din România, privim cu admirație pentru modelul democratic pe care-l întruchipează dar și cu îngrijorare, pentru că tocmai această democrație pe care o admirăm se află sub asaltul partidelor extremiste. Și Adunarea Națională și Franța Nesupusă și-au desemnat candidații. Polul de centru-stînga îl va avea drept candidat pe Raphaël Glucksmann. El a cîștigat detașat alegerile primare, depășind alți pretendenț...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Mai sînt șase luni pînă la alegerile prezidențiale din Franța. O țară spre care de aici, din România, privim cu admirație pentru modelul democratic pe care-l întruchipează dar și cu îngrijorare, pentru că tocmai această democrație pe care o admirăm se află sub asaltul partidelor extremiste. Și Adunarea Națională și Franța Nesupusă și-au desemnat candidații. Polul de centru-stînga îl va avea drept candidat pe Raphaël Glucksmann. El a cîștigat detașat alegerile primare, depășind alți pretendenți puternici din Partidul Socialist, cum ar fi fostul președinte François Hollande sau pe Ségolène Royal. Cine este Raphaël Glucksmann? Și ce șanse are să intre în finală, fiind cotat deocamdată cu doar 10% din intențiile de vot? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, politologă, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. </p><p><em>Raphaël Glucksmann se prezintă ca un om politic de centru-stînga. El se pune în opoziție atît față de liberalismul lui Emmanuel Macron, cît și, evident, față de extrema dreaptă reprezentată de Marine Le Pen. Dar, în comparație cu alți candidați de la alegerile primare ale acestui pol de stînga, Glucksmann s-a delimitat clar și de partidul La France Insoumise, de extrema stîngă, condus de Jean-Luc Mélenchon. A spus clar că nu va face nici un fel de alianță cu La France Insoumise. Cum ar trebui să înțelegem acest profil de candidat care se conturează prin opoziție?<br/></em><b>Raluca Alexandrescu</b>: „În primul rînd, trebuie să vedem de unde a pornit Raphaël Glücksmann. Deși este desemnat în urma unor primare drept candidat la președinție din partea socialiștilor și din partea grupărilor de centru-stînga, el nu vine din Partidul Socialist. El vine dintr-o formațiune pe care a fondat-o în 2018-2019, Place Publique, și care, într-adevăr, a pornit la drum cu un program, să zicem, social-democrat, deci de centru-stînga. A fost o bună perioadă de timp consilier, în Georgia, al fostului președinte Saakaşvili, deci într-o zonă dificilă – lucrurile nu s-au terminat foarte bine pentru Saakaşvili. Este, pe de altă parte, fiul tatălui său, fiul foarte cunoscutului filozof André Glücksmann și care avea el însuși un trecut extrem de complicat, cum a fost cazul multor filozofi francezi de stînga, construiți pe schema filozofică, ideologică a lui Mai 1968. A făcut şi o carieră, unii spun, ușor absentă ca europarlamentar, alții o evaluează ca fiind corectă, dar niciodată nu a ieșit din această figură reținută și moderată. Ceea ce acum poate juca – nu știm – în favoarea lui. Problema este că timpurile nu prea mai sînt blînde cu figurile moderate, astăzi. Distanțarea față de LFI și față de Mélenchon e o distanțare strategică, evident, și ea se face mai ales pe fondul foarte complicat al mișcărilor liceenilor, al acestei nelininişti sociale extreme care se observă de două, trei săptămîni pe străzile marilor orașe din Franța.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Mai sînt șase luni pînă la alegerile prezidențiale din Franța. O țară spre care de aici, din România, privim cu admirație pentru modelul democratic pe care-l întruchipează dar și cu îngrijorare, pentru că tocmai această democrație pe care o admirăm se află sub asaltul partidelor extremiste. Și Adunarea Națională și Franța Nesupusă și-au desemnat candidații. Polul de centru-stînga îl va avea drept candidat pe Raphaël Glucksmann. El a cîștigat detașat alegerile primare, depășind alți pretendenți puternici din Partidul Socialist, cum ar fi fostul președinte François Hollande sau pe Ségolène Royal. Cine este Raphaël Glucksmann? Și ce șanse are să intre în finală, fiind cotat deocamdată cu doar 10% din intențiile de vot? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, politologă, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. </p><p><em>Raphaël Glucksmann se prezintă ca un om politic de centru-stînga. El se pune în opoziție atît față de liberalismul lui Emmanuel Macron, cît și, evident, față de extrema dreaptă reprezentată de Marine Le Pen. Dar, în comparație cu alți candidați de la alegerile primare ale acestui pol de stînga, Glucksmann s-a delimitat clar și de partidul La France Insoumise, de extrema stîngă, condus de Jean-Luc Mélenchon. A spus clar că nu va face nici un fel de alianță cu La France Insoumise. Cum ar trebui să înțelegem acest profil de candidat care se conturează prin opoziție?<br/></em><b>Raluca Alexandrescu</b>: „În primul rînd, trebuie să vedem de unde a pornit Raphaël Glücksmann. Deși este desemnat în urma unor primare drept candidat la președinție din partea socialiștilor și din partea grupărilor de centru-stînga, el nu vine din Partidul Socialist. El vine dintr-o formațiune pe care a fondat-o în 2018-2019, Place Publique, și care, într-adevăr, a pornit la drum cu un program, să zicem, social-democrat, deci de centru-stînga. A fost o bună perioadă de timp consilier, în Georgia, al fostului președinte Saakaşvili, deci într-o zonă dificilă – lucrurile nu s-au terminat foarte bine pentru Saakaşvili. Este, pe de altă parte, fiul tatălui său, fiul foarte cunoscutului filozof André Glücksmann și care avea el însuși un trecut extrem de complicat, cum a fost cazul multor filozofi francezi de stînga, construiți pe schema filozofică, ideologică a lui Mai 1968. A făcut şi o carieră, unii spun, ușor absentă ca europarlamentar, alții o evaluează ca fiind corectă, dar niciodată nu a ieșit din această figură reținută și moderată. Ceea ce acum poate juca – nu știm – în favoarea lui. Problema este că timpurile nu prea mai sînt blînde cu figurile moderate, astăzi. Distanțarea față de LFI și față de Mélenchon e o distanțare strategică, evident, și ea se face mai ales pe fondul foarte complicat al mișcărilor liceenilor, al acestei nelininişti sociale extreme care se observă de două, trei săptămîni pe străzile marilor orașe din Franța.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19967707-fran-a-intre-extrema-stinga-i-extrema-dreapta-ce-anse-are-modera-ia.mp3" length="20649713" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/x73nn40h2637n6qbehhlqhsqd4hc?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19967707</guid>
    <pubDate>Thu, 15 Oct 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19967707/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19967707/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19967707/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19967707/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1717</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>29</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cît de vulnerabilă este România în fața crizei energetice? - interviu cu Otilia Nuțu</itunes:title>
    <title>Cît de vulnerabilă este România în fața crizei energetice? - interviu cu Otilia Nuțu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Pe măsură ce se apropie iarna se profilează o nouă criză – a energiei. Ambele reactoare de la Cernavodă sînt în continuare oprite din cauza nivelului scăzut al Dunării. Iar pe piața europeană gazul e tot mai scump. Autoritățile spun că necesarul de gaze pentru gospodării e asigurat. Dar avem suficiente resurse și pentru perioadele de ger care vor urma? Și apoi: cîți oameni își vor putea permite facturile? Am întrebat-o pe Otilia Nuțu, analistă de politici publice în energie la ExpertForum. Ot...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Pe măsură ce se apropie iarna se profilează o nouă criză – a energiei. Ambele reactoare de la Cernavodă sînt în continuare oprite din cauza nivelului scăzut al Dunării. Iar pe piața europeană gazul e tot mai scump. Autoritățile spun că necesarul de gaze pentru gospodării e asigurat. Dar avem suficiente resurse și pentru perioadele de ger care vor urma? Și apoi: cîți oameni își vor putea permite facturile? Am întrebat-o pe Otilia Nuțu, analistă de politici publice în energie la ExpertForum.</p><p><b>Otilia Nuțu</b>: „În acest moment avem războiul din Iran, care a redus cantitățile disponibile de gaz lichefiat din piață cu circa 20%, și asta a împins prețul pentru gaz, în general. Din cauza asta vedem în bursele europene că prețul gazului este la cel mai mare nivel, cum nu a mai fost din 2022. Sigur că nu avem prețurile pe care le-am văzut atunci, de 350 euro pe MWh, acum avem 80-85, adică totuși nu e chiar atît de gravă situația ca atunci. Însă asta înseamnă că gazul este mai scump și asta duce și la creșterea prețului la energie electrică. La noi, consumatorii casnici vor simți în primul rînd creșterea prețului la energie electrică, din cauză că prețul gazului este în acest moment reglementat. Dar faptul că prețul gazului este reglementat nu înseamnă că nu va plăti nimeni pentru faptul că acel gaz este mai scump. Și probabil că, avînd în vedere modul în care este reglementată piața gazului, asta înseamnă că se va sparge acest buboi în prețuri mai mari la gaz pentru industrie.”</p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Pe măsură ce se apropie iarna se profilează o nouă criză – a energiei. Ambele reactoare de la Cernavodă sînt în continuare oprite din cauza nivelului scăzut al Dunării. Iar pe piața europeană gazul e tot mai scump. Autoritățile spun că necesarul de gaze pentru gospodării e asigurat. Dar avem suficiente resurse și pentru perioadele de ger care vor urma? Și apoi: cîți oameni își vor putea permite facturile? Am întrebat-o pe Otilia Nuțu, analistă de politici publice în energie la ExpertForum.</p><p><b>Otilia Nuțu</b>: „În acest moment avem războiul din Iran, care a redus cantitățile disponibile de gaz lichefiat din piață cu circa 20%, și asta a împins prețul pentru gaz, în general. Din cauza asta vedem în bursele europene că prețul gazului este la cel mai mare nivel, cum nu a mai fost din 2022. Sigur că nu avem prețurile pe care le-am văzut atunci, de 350 euro pe MWh, acum avem 80-85, adică totuși nu e chiar atît de gravă situația ca atunci. Însă asta înseamnă că gazul este mai scump și asta duce și la creșterea prețului la energie electrică. La noi, consumatorii casnici vor simți în primul rînd creșterea prețului la energie electrică, din cauză că prețul gazului este în acest moment reglementat. Dar faptul că prețul gazului este reglementat nu înseamnă că nu va plăti nimeni pentru faptul că acel gaz este mai scump. Și probabil că, avînd în vedere modul în care este reglementată piața gazului, asta înseamnă că se va sparge acest buboi în prețuri mai mari la gaz pentru industrie.”</p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19961846-cit-de-vulnerabila-este-romania-in-fa-a-crizei-energetice-interviu-cu-otilia-nu-u.mp3" length="19715046" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ibjap1t1j163acrmec8uq5hklm2j?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19961846</guid>
    <pubDate>Wed, 14 Oct 2026 18:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19961846/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19961846/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19961846/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19961846/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1640</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>28</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Motorină rusească pentru America lui Trump. Ce implicații economice și politice are acest acord?</itunes:title>
    <title>Motorină rusească pentru America lui Trump. Ce implicații economice și politice are acest acord?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele american Donald Trump a anunțat că Rusia va furniza motorină către SUA, ceea ce a stîrnit critici din partea unor senatori din ambele partide. Aceștia îi cer să-și schimbe imediat poziția, îl acuză că a încălcat legea și că oferă sprijin Rusiei în războiul împotriva Ucrainei. Acordul prevede ca Rusia să furnizeze imediat peste 300.000 de tone, apoi încă 500.000 în noiembrie, apoi un milion de tone. E o decizie cu totul neașteptată, care vine în contradicție cu sancțiunile interna...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele american Donald Trump a anunțat că Rusia va furniza motorină către SUA, ceea ce a stîrnit critici din partea unor senatori din ambele partide. Aceștia îi cer să-și schimbe imediat poziția, îl acuză că a încălcat legea și că oferă sprijin Rusiei în războiul împotriva Ucrainei. Acordul prevede ca Rusia să furnizeze imediat peste 300.000 de tone, apoi încă 500.000 în noiembrie, apoi un milion de tone. E o decizie cu totul neașteptată, care vine în contradicție cu sancțiunile internaționale împotriva Rusiei – stat agresor. Această decizie vine la cîteva zile după ce Donald Trump l-a avertizat pe Volodimir Zelenski să nu mai atace obiective energetice de pe teritoriul Federației Ruse. Donald Trump consideră că oferindu-i Rusiei acordul pentru motorină a făcut „alegerea potrivită pentru poporul american”, pentru că astfel vor scădea prețurile la energie în SUA – o decizie luată în perspectiva alegerilor din 3 noiembrie pentru Congresul american. Va ajuta într-adevăr această decizie Partidul Republican? Cum reacționează liderii europeni la acest anunț? L-am întrebat pe analistul Rufin Zamfir.</p><p><em>V-a surprins decizia președintelui american?<br/></em><b>Rufin Zamfir</b>: „M-a surprins îndrăzneala care reiese din decizia președintelui american. Altfel, după cum știm cu toții, din păcate pentru omenire, ne-am obișnuit cu decizii cel puțin controversate din partea președintelui Trump. Ce s-a întîmplat, însă, de data asta, și mie mi se pare că este un precedent extrem de periculos care o să genereze reverberații în relațiile internaționale și în înțelegerea parteneriatelor pe viitor, este această îndrăzneală teribilă de a trece peste orice fel de acorduri și înțelegeri anterioare și de a debloca o sursă de bani extrem de necesară Rusiei pentru a continua efortul de război. Ce este și mai de neînțeles, după cum am văzut în nenumărate analize care s-au făcut ulterior, este lipsa calculului din spatele acestei decizii. Vedeam o evaluare pe cantitățile agreate, așa cum au fost anunțate, şi cantitățile agreate nu rezolvă problema deficitului de combustibil din Statele Unite. Nu știm încă dacă s-a și livrat vreun litru din acea motorină, dar și dacă se va livra și se va livra conform graficului pe care administrația Trump l-a făcut public, cel puțin prima tranșă acoperă necesarul pe o zi al transportatorilor americani. Vă dați seama cît de puțin este în comparație cu răul pe care l-a făcut pe termen lung relațiilor internaționale și parteneriatelor.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele american Donald Trump a anunțat că Rusia va furniza motorină către SUA, ceea ce a stîrnit critici din partea unor senatori din ambele partide. Aceștia îi cer să-și schimbe imediat poziția, îl acuză că a încălcat legea și că oferă sprijin Rusiei în războiul împotriva Ucrainei. Acordul prevede ca Rusia să furnizeze imediat peste 300.000 de tone, apoi încă 500.000 în noiembrie, apoi un milion de tone. E o decizie cu totul neașteptată, care vine în contradicție cu sancțiunile internaționale împotriva Rusiei – stat agresor. Această decizie vine la cîteva zile după ce Donald Trump l-a avertizat pe Volodimir Zelenski să nu mai atace obiective energetice de pe teritoriul Federației Ruse. Donald Trump consideră că oferindu-i Rusiei acordul pentru motorină a făcut „alegerea potrivită pentru poporul american”, pentru că astfel vor scădea prețurile la energie în SUA – o decizie luată în perspectiva alegerilor din 3 noiembrie pentru Congresul american. Va ajuta într-adevăr această decizie Partidul Republican? Cum reacționează liderii europeni la acest anunț? L-am întrebat pe analistul Rufin Zamfir.</p><p><em>V-a surprins decizia președintelui american?<br/></em><b>Rufin Zamfir</b>: „M-a surprins îndrăzneala care reiese din decizia președintelui american. Altfel, după cum știm cu toții, din păcate pentru omenire, ne-am obișnuit cu decizii cel puțin controversate din partea președintelui Trump. Ce s-a întîmplat, însă, de data asta, și mie mi se pare că este un precedent extrem de periculos care o să genereze reverberații în relațiile internaționale și în înțelegerea parteneriatelor pe viitor, este această îndrăzneală teribilă de a trece peste orice fel de acorduri și înțelegeri anterioare și de a debloca o sursă de bani extrem de necesară Rusiei pentru a continua efortul de război. Ce este și mai de neînțeles, după cum am văzut în nenumărate analize care s-au făcut ulterior, este lipsa calculului din spatele acestei decizii. Vedeam o evaluare pe cantitățile agreate, așa cum au fost anunțate, şi cantitățile agreate nu rezolvă problema deficitului de combustibil din Statele Unite. Nu știm încă dacă s-a și livrat vreun litru din acea motorină, dar și dacă se va livra și se va livra conform graficului pe care administrația Trump l-a făcut public, cel puțin prima tranșă acoperă necesarul pe o zi al transportatorilor americani. Vă dați seama cît de puțin este în comparație cu răul pe care l-a făcut pe termen lung relațiilor internaționale și parteneriatelor.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19955296-motorina-ruseasca-pentru-america-lui-trump-ce-implica-ii-economice-i-politice-are-acest-acord.mp3" length="19581871" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/kos0hvmgoabiajnfz5vlmia6r82a?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19955296</guid>
    <pubDate>Tue, 13 Oct 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19955296/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19955296/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19955296/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19955296/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1628</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>27</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Politicile antidrog: pedepsim consumul sau combatem traficul? </itunes:title>
    <title>Politicile antidrog: pedepsim consumul sau combatem traficul? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Un proiect de lege privind dezincriminarea consumului de droguri a fost depus în Parlament. Deținerea de droguri pentru consum propriu nu se va mai pedepsi cu închisoarea, ca în prezent, ci cu o amendă contravențională, conform acestui proiect. În expunerea de motive se arată că „proiectul nu legalizează nici un drog: deținerea rămîne ilicită și sancționată contravențional, vînzarea, administrarea către alții și îndemnul la consum rămîn infracțiuni”, la fel și condusul sub influența drogurilo...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Un proiect de lege privind dezincriminarea consumului de droguri a fost depus în Parlament. Deținerea de droguri pentru consum propriu nu se va mai pedepsi cu închisoarea, ca în prezent, ci cu o amendă contravențională, conform acestui proiect. În expunerea de motive se arată că „proiectul nu legalizează nici un drog: deținerea rămîne ilicită și sancționată contravențional, vînzarea, administrarea către alții și îndemnul la consum rămîn infracțiuni”, la fel și condusul sub influența drogurilor. De asemenea, proiectul prevede redirecționarea resurselor statului dinspre vînarea consumatorilor spre combaterea marelui trafic și spre programe de asistență medico-socială pentru consumatori. De ce este nevoie de schimbarea încadrării consumului de droguri de la infracțiune la contravenție? I-am întrebat pe <b>Vlad Zaha</b>, expert criminolog în domeniile politicilor publice antidrog și criminologiei publice, expert care a contribuit la elaborarea proiectului, şi pe medicul psihiatru <b>Eugen Hriscu</b>, specialist în prevenirea și tratamentul dependențelor. </p><p><em>Cred că e important și pentru ascultătorii noștri să explicăm această distincție, să explicăm termenii. Pentru că unii ar putea înțelege că acest proiect legalizează consumul de substanțe. Așadar, ce înseamnă dezincriminare?<br/></em><b>Vlad Zaha</b>: „Legalizarea, cum este înțeleasă și, din păcate, practicată în România, înseamnă că dacă un viciu este legal, atunci el nu doar că are niște locuri unde se petrece, că vorbim de jocurile de noroc, că vorbim de alcool, ci are și extrem de multe reclame și promovări comerciale. Dacă mergem la Gara de Nord, de exemplu, în București, o să vedem zeci de bannere gigantice cu bere. Dacă cam oriunde în București, o să vedem reclame la jocuri de noroc și lîngă reclamele alea, inclusiv reclame la alcool și, în diferite părți și sub diferite forme, și reclame la tutun. Asta este o formă de legalizare extrem de nocivă, cu promovare comercială. Ei, diferența dintre legalizarea de orice fel și dezincriminare este că dezincriminarea nu doar că nu aduce nici un fel de reclame, nici un fel de promovare, dar nici nu reglementează, nici nu stabilește cum, dacă se vînd, cum se procură, cum se cultivă substanțele. Dezincriminarea înseamnă simplul fapt că dacă cineva are ceva asupra lui, nu mai este pedepsit penal. Nu poate să-și cumpere de nicăieri căci nu se vînd, nu o să vadă reclame pentru nici o substanță căci ele nu sînt legale și deci nu se vînd. Și singura diferență față de interzicere, strict la nivel legal, este că dosarele penale nu se mai constituie pentru deținere de consum propriu. În continuare substanțele se confiscă. Nu sînt permise. În continuare se aplică sancțiuni, cum ar fi amenda contravențională. În continuare oamenii pot fi evaluați pentru tratament – obligatoriu la minori. Și bineînțeles că în continuare, și mult mai mult decît acum, ar trebui să fie vînați și căutați marii traficanți de substanțe, care sînt practic ca un robinet de substanțe și inundă toată România.” </p><p><b>Eugen Hriscu</b>: „Faptul că un consumator în momentul de față riscă închisoarea pare să fie ceva ce pentru societatea românească nu numai că nu este scandalos, dar pare că este un instrument prin care ne imaginăm că menținem un control asupra fenomenului. Cred că este foarte important să înțelegem că, din punct de vedere al experienței internaționale, acest lucru este fals. Nu numai că nu este așa, ci de fapt efectul este invers. Cu cît o societate criminalizează mai puternic, cu cît pedepsele sînt mai mari, cu cît nivelul de implicare a structurilor de forță în rîndul consumatorilor este mai mare, cu atît efectele sînt mai grave. Știu că lucrul acesta poate să pară fără sens, dar dacă ne gîndim la o familie, cu cît un părinte este mai agresiv, mai violent, cu cît pedepsește mai puternic orice formă de derapaj a unui adolescent, a unui tînăr, cu atît ne putem aștepta ca efectele acestui gen de parenting să fie de fapt negative, să nu ajute adolescentul să se dezvolte.”</p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Un proiect de lege privind dezincriminarea consumului de droguri a fost depus în Parlament. Deținerea de droguri pentru consum propriu nu se va mai pedepsi cu închisoarea, ca în prezent, ci cu o amendă contravențională, conform acestui proiect. În expunerea de motive se arată că „proiectul nu legalizează nici un drog: deținerea rămîne ilicită și sancționată contravențional, vînzarea, administrarea către alții și îndemnul la consum rămîn infracțiuni”, la fel și condusul sub influența drogurilor. De asemenea, proiectul prevede redirecționarea resurselor statului dinspre vînarea consumatorilor spre combaterea marelui trafic și spre programe de asistență medico-socială pentru consumatori. De ce este nevoie de schimbarea încadrării consumului de droguri de la infracțiune la contravenție? I-am întrebat pe <b>Vlad Zaha</b>, expert criminolog în domeniile politicilor publice antidrog și criminologiei publice, expert care a contribuit la elaborarea proiectului, şi pe medicul psihiatru <b>Eugen Hriscu</b>, specialist în prevenirea și tratamentul dependențelor. </p><p><em>Cred că e important și pentru ascultătorii noștri să explicăm această distincție, să explicăm termenii. Pentru că unii ar putea înțelege că acest proiect legalizează consumul de substanțe. Așadar, ce înseamnă dezincriminare?<br/></em><b>Vlad Zaha</b>: „Legalizarea, cum este înțeleasă și, din păcate, practicată în România, înseamnă că dacă un viciu este legal, atunci el nu doar că are niște locuri unde se petrece, că vorbim de jocurile de noroc, că vorbim de alcool, ci are și extrem de multe reclame și promovări comerciale. Dacă mergem la Gara de Nord, de exemplu, în București, o să vedem zeci de bannere gigantice cu bere. Dacă cam oriunde în București, o să vedem reclame la jocuri de noroc și lîngă reclamele alea, inclusiv reclame la alcool și, în diferite părți și sub diferite forme, și reclame la tutun. Asta este o formă de legalizare extrem de nocivă, cu promovare comercială. Ei, diferența dintre legalizarea de orice fel și dezincriminare este că dezincriminarea nu doar că nu aduce nici un fel de reclame, nici un fel de promovare, dar nici nu reglementează, nici nu stabilește cum, dacă se vînd, cum se procură, cum se cultivă substanțele. Dezincriminarea înseamnă simplul fapt că dacă cineva are ceva asupra lui, nu mai este pedepsit penal. Nu poate să-și cumpere de nicăieri căci nu se vînd, nu o să vadă reclame pentru nici o substanță căci ele nu sînt legale și deci nu se vînd. Și singura diferență față de interzicere, strict la nivel legal, este că dosarele penale nu se mai constituie pentru deținere de consum propriu. În continuare substanțele se confiscă. Nu sînt permise. În continuare se aplică sancțiuni, cum ar fi amenda contravențională. În continuare oamenii pot fi evaluați pentru tratament – obligatoriu la minori. Și bineînțeles că în continuare, și mult mai mult decît acum, ar trebui să fie vînați și căutați marii traficanți de substanțe, care sînt practic ca un robinet de substanțe și inundă toată România.” </p><p><b>Eugen Hriscu</b>: „Faptul că un consumator în momentul de față riscă închisoarea pare să fie ceva ce pentru societatea românească nu numai că nu este scandalos, dar pare că este un instrument prin care ne imaginăm că menținem un control asupra fenomenului. Cred că este foarte important să înțelegem că, din punct de vedere al experienței internaționale, acest lucru este fals. Nu numai că nu este așa, ci de fapt efectul este invers. Cu cît o societate criminalizează mai puternic, cu cît pedepsele sînt mai mari, cu cît nivelul de implicare a structurilor de forță în rîndul consumatorilor este mai mare, cu atît efectele sînt mai grave. Știu că lucrul acesta poate să pară fără sens, dar dacă ne gîndim la o familie, cu cît un părinte este mai agresiv, mai violent, cu cît pedepsește mai puternic orice formă de derapaj a unui adolescent, a unui tînăr, cu atît ne putem aștepta ca efectele acestui gen de parenting să fie de fapt negative, să nu ajute adolescentul să se dezvolte.”</p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19949005-politicile-antidrog-pedepsim-consumul-sau-combatem-traficul.mp3" length="19428299" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/enc5ibipi2ab0aom5g27lijzniq5?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19949005</guid>
    <pubDate>Mon, 12 Oct 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19949005/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19949005/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19949005/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19949005/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1615</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>26</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cezar Gheorghe: „Odată cu dispariția unei persoane iubite dispare un întreg limbaj”</itunes:title>
    <title>Cezar Gheorghe: „Odată cu dispariția unei persoane iubite dispare un întreg limbaj”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ce se întîmplă cu o fiică atunci cînd își pierde tatăl iubit, adolescentă fiind? Și ce înseamnă să pierzi o ființă dragă? Cum arată viața ta după aceea? Sînt întrebări la care răspunde romanul lui Cezar Gheorghe, „Ținutul tatălui”, apărut la editura TREI. Cartea abundă de referințe literare și cinematografice, unele dintre personajele sale sînt mari cititori, mari iubitori de film și își construiesc poveștile sprijinindu-se în bună măsură pe referințe livrești. Cu toate astea, nu sînt cîtuși ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ce se întîmplă cu o fiică atunci cînd își pierde tatăl iubit, adolescentă fiind? Și ce înseamnă să pierzi o ființă dragă? Cum arată viața ta după aceea? Sînt întrebări la care răspunde romanul lui Cezar Gheorghe, „Ținutul tatălui”, apărut la editura TREI. Cartea abundă de referințe literare și cinematografice, unele dintre personajele sale sînt mari cititori, mari iubitori de film și își construiesc poveștile sprijinindu-se în bună măsură pe referințe livrești. Cu toate astea, nu sînt cîtuși de puțin niște figuri de hîrtie. Ci sînt personaje consistente, structuri complexe, în care se împletesc carnalitatea și o viață interioară intensă. Povestea tatălui, numit doar cu inițiala M., îl aduce în scenă și pe doctorul psihiatru Jianu – un omagiu ficțional pe care Cezar Gheorghe i-l aduce scriitorului și psihiatrului Ion Vianu. Doctorul îl sfătuiește pe M., care suferă de tulburare bipolară, să-și scrie povestea. Ceea ce el va face. În plus, se înregistrează pe casete audio povestindu-i fiicei sale episoade din viața familiei lor, casete de care aceasta va afla abia mai tîrziu, la maturitate. Vocea și poveștile sînt moștenirea pe care M. i-o lasă fiicei, o lume de cuvinte rostite. <br/>„Ținutul tatălui” este un debut în proză și este primul volum dintr-o anunțată trilogie. <br/>Am vorbit cu Cezar Gheorghe despre romanul său, despre structura sa neconvențională, despre personaje și despre ce urmează să scrie.</p><p><b>Cezar Gheorghe</b>: „Mi-am dat seama că, odată cu dispariția unei persoane iubite, tatăl în cazul ăsta, dispare un întreg limbaj. Tot ce însemna limbajul prin care ea își traducea lumea, prin care ea își reprezenta lumea, era dat de relația cu tatăl, de relația aceasta apropiată. De asta, eu spun că ținutul tatălui este, acolo, ținutul numirii lucrurilor. Și, practic, avem un personaj care se află în situația de a-și pierde limbajul care face lumea inteligibilă și de a-și pierde și coerența identitară, coerența sinelui, coerența acestei povești pe care ne-o spunem despre noi înșine. Și în felul acesta totul se schimbă. Se schimbă felul în care ne amintim. Memoria devine extrem de fragmentată, îți este din ce în ce mai greu să găsești puncte de reper în propriul trecut și legături cu propriul trecut. Viața ta pare să fie destabilizată și ceea ce rămîne este absența. Și ajungi să sculptezi absența asta pentru a reveni la coerență, pentru a reveni la sens. De fapt, asta este o carte despre redobîndirea sensului în urma unei pierderi.”</p><p><em>„Ținutul tatălui” e și o carte de montaj, mai ales în prima parte. Mai multe secvențe se derulează sub ochii noștri, dîndu-ne iluzia continuității. „Amintirea și arta montajului sînt înrudite” spune naratorul. Cum ai ajuns să practici această tehnică a montajului în proză?<br/></em><b>Cezar Gheorghe</b>: „Vine din preocuparea mea enormă pentru film, pentru ideea că filmul are posibilitatea extraordinară de a înregistra timpul. Pentru că se bazează pe o tehnologie care are posibilitatea de a înregistra durata lucrurilor și a ființelor. Ceea ce pentru mine este foarte ofertant. (...) Și m-am gîndit că montajul este exact asta: posibilitatea de a da o formă timpului. Noi facem asta deja, dintotdeauna, noi montăm tot timpul. Conștiința noastră este o imensă mașinărie de montaj. Montăm amintiri, locuri, persoane din trecutul nostru sau din prezentul nostru, ne reprezentăm realitatea în felul acesta. (...) Și întotdeauna am avut senzația că atunci cînd ne amintim, reconstruim. Din punctul ăsta de vedere, ficționalizarea propriului trecut este foarte importantă. Ficționalizăm ceea ce nu știm, ceea ce nu ne mai amintim sau ceea ce pierdem.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ce se întîmplă cu o fiică atunci cînd își pierde tatăl iubit, adolescentă fiind? Și ce înseamnă să pierzi o ființă dragă? Cum arată viața ta după aceea? Sînt întrebări la care răspunde romanul lui Cezar Gheorghe, „Ținutul tatălui”, apărut la editura TREI. Cartea abundă de referințe literare și cinematografice, unele dintre personajele sale sînt mari cititori, mari iubitori de film și își construiesc poveștile sprijinindu-se în bună măsură pe referințe livrești. Cu toate astea, nu sînt cîtuși de puțin niște figuri de hîrtie. Ci sînt personaje consistente, structuri complexe, în care se împletesc carnalitatea și o viață interioară intensă. Povestea tatălui, numit doar cu inițiala M., îl aduce în scenă și pe doctorul psihiatru Jianu – un omagiu ficțional pe care Cezar Gheorghe i-l aduce scriitorului și psihiatrului Ion Vianu. Doctorul îl sfătuiește pe M., care suferă de tulburare bipolară, să-și scrie povestea. Ceea ce el va face. În plus, se înregistrează pe casete audio povestindu-i fiicei sale episoade din viața familiei lor, casete de care aceasta va afla abia mai tîrziu, la maturitate. Vocea și poveștile sînt moștenirea pe care M. i-o lasă fiicei, o lume de cuvinte rostite. <br/>„Ținutul tatălui” este un debut în proză și este primul volum dintr-o anunțată trilogie. <br/>Am vorbit cu Cezar Gheorghe despre romanul său, despre structura sa neconvențională, despre personaje și despre ce urmează să scrie.</p><p><b>Cezar Gheorghe</b>: „Mi-am dat seama că, odată cu dispariția unei persoane iubite, tatăl în cazul ăsta, dispare un întreg limbaj. Tot ce însemna limbajul prin care ea își traducea lumea, prin care ea își reprezenta lumea, era dat de relația cu tatăl, de relația aceasta apropiată. De asta, eu spun că ținutul tatălui este, acolo, ținutul numirii lucrurilor. Și, practic, avem un personaj care se află în situația de a-și pierde limbajul care face lumea inteligibilă și de a-și pierde și coerența identitară, coerența sinelui, coerența acestei povești pe care ne-o spunem despre noi înșine. Și în felul acesta totul se schimbă. Se schimbă felul în care ne amintim. Memoria devine extrem de fragmentată, îți este din ce în ce mai greu să găsești puncte de reper în propriul trecut și legături cu propriul trecut. Viața ta pare să fie destabilizată și ceea ce rămîne este absența. Și ajungi să sculptezi absența asta pentru a reveni la coerență, pentru a reveni la sens. De fapt, asta este o carte despre redobîndirea sensului în urma unei pierderi.”</p><p><em>„Ținutul tatălui” e și o carte de montaj, mai ales în prima parte. Mai multe secvențe se derulează sub ochii noștri, dîndu-ne iluzia continuității. „Amintirea și arta montajului sînt înrudite” spune naratorul. Cum ai ajuns să practici această tehnică a montajului în proză?<br/></em><b>Cezar Gheorghe</b>: „Vine din preocuparea mea enormă pentru film, pentru ideea că filmul are posibilitatea extraordinară de a înregistra timpul. Pentru că se bazează pe o tehnologie care are posibilitatea de a înregistra durata lucrurilor și a ființelor. Ceea ce pentru mine este foarte ofertant. (...) Și m-am gîndit că montajul este exact asta: posibilitatea de a da o formă timpului. Noi facem asta deja, dintotdeauna, noi montăm tot timpul. Conștiința noastră este o imensă mașinărie de montaj. Montăm amintiri, locuri, persoane din trecutul nostru sau din prezentul nostru, ne reprezentăm realitatea în felul acesta. (...) Și întotdeauna am avut senzația că atunci cînd ne amintim, reconstruim. Din punctul ăsta de vedere, ficționalizarea propriului trecut este foarte importantă. Ficționalizăm ceea ce nu știm, ceea ce nu ne mai amintim sau ceea ce pierdem.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19929032-cezar-gheorghe-odata-cu-dispari-ia-unei-persoane-iubite-dispare-un-intreg-limbaj.mp3" length="21466385" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/tuhree3t6ajvsjs147il0pwsq3tt?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19929032</guid>
    <pubDate>Fri, 09 Oct 2026 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19929032/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19929032/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19929032/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19929032/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1785</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>25</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Trei ani de la atacul din 7 octombrie. Politologul Andrei Țăranu: „E foarte complicat...”</itunes:title>
    <title>Trei ani de la atacul din 7 octombrie. Politologul Andrei Țăranu: „E foarte complicat...”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[S-au împlinit trei ani de la atacul terorist lansat de Hamas asupra Israelului în 7 octombrie 2023. Peste 1.200 de oameni, majoritatea civili, au fost uciși, iar peste 250 au fost luați ostatici și duși în Fîșia Gaza. Atacul terorist a declanșat o reacție devastatoare din partea Israelului, un război care a provocat moartea a zeci de mii de palestinieni și distrugerea infrastructurii civile și a generat una dintre cele mai grave crize umanitare din ultimele decenii. Există un raport complet ș...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>S-au împlinit trei ani de la atacul terorist lansat de Hamas asupra Israelului în 7 octombrie 2023. Peste 1.200 de oameni, majoritatea civili, au fost uciși, iar peste 250 au fost luați ostatici și duși în Fîșia Gaza. Atacul terorist a declanșat o reacție devastatoare din partea Israelului, un război care a provocat moartea a zeci de mii de palestinieni și distrugerea infrastructurii civile și a generat una dintre cele mai grave crize umanitare din ultimele decenii. Există un raport complet și definitiv asupra celor întîmplate în 7 octombrie 2023? Ce se întîmplă acum în Gaza, după armistițiul încheiat în 2025? L-am întrebat pe politologul Andrei Țăranu.</p><p><em>La trei ani după atacurile Hamas asupra Israelului, este Israelul mai sigur azi?<br/></em><b>Andrei Țăranu</b>: „E greu de crezut că este mai sigur și asta pentru că tensiunile din societatea israeliană, înainte de alegerile care vor avea loc peste două săptămîni, sînt la cote extraordinar de puternice. Pentru prima dată după foarte multă vreme, au început atacuri teroriste, cum a fost cel de pe avionul Fly Dubai și lumea se așteaptă şi la alte tipuri de atacuri teroriste. Probabil că Israelul era mai sigur acum șase luni decît este acum, înainte de alegeri.” </p><p><em>S-a schimbat ceva în societatea israeliană în acești trei ani care s-au scurs de la atentate? Există, de pildă, deschidere pentru un compromis politic cu palestinienii? <br/></em><b>Andrei Țăranu</b>: „S-au întîmplat multe lucruri în societatea israeliană. Diviziunea între populația religioasă și populația laică a crescut și mai mult. Mult mai mult decît era înainte. Sînt foarte mulți israelieni care deplîng faptul că Israelul a pierdut, din cauza atacurilor din Fîșia Gaza și din Liban împotriva Hezbollah, o susținere aproape globală pe care o avea în preajma lui 7 octombrie, și mai ales după. Au fost și sînt o mulțime de manifestări anti-Israel și pro-Palestina care sînt legate de faptul că Israelul a supralicitat intervenția în Fîșia Gaza împotriva populației civile, bătrîni, femei, copii. Sînt mulți israelieni care deplîng acest lucru. Pe de altă parte, avem o populație care s-a radicalizat împotriva arabilor în general și a musulmanilor în particular, și care și-ar dori ca practic granița de pe Iordan să devină o graniță permanentă, să elimine aproape întreaga populație arabă și să înfăptuiască Eretz Israel, Israelul mare, Israelul mai degrabă mitologic, care este în mintea celor care studiază Tora. Această discuție devine una ontologică, existențială pentru Israel, pentru că are de ales modelul lui Benjamin Netanyahu, un model permanent în asediu, sau un model mai degrabă asemănător cu cel din anii 70-80, după Războiul de Şase Zile, în care se încearcă tot mai mult o pacificare a întregii societăți israeliene, evrei, musulmani, berberi și așa mai departe.” </p><p><em>Ce se întîmplă acum în Gaza, după armistițiul încheiat în 2025?<br/></em><b>Andrei Țăranu</b>: „A fost un armistițiu mai degrabă cald decît rece. Armata israeliană este în continuare pe teren, acționează de foarte multe ori agresiv. Populația este mutată dintr-un loc în altul. Este în bună măsură împiedicată să ajungă pe litoral, loc în care ar putea mai ușor să ajungă la ajutoarele care vin din diverse țări. Și asta pentru că Israelul de cele mai multe ori încearcă să treacă prin filtrul său aceste ajutoare, spunînd că ar putea să conțină și materiale care pot să pună în pericol statul Israel. Ce au obținut palestinienii? Nu au obținut absolut nimic în acest moment. Sînt, la fel cum au fost din 1948, o populație refugiată în propriul teritoriu.”</p><p><em>Să ne amintim cîteva reacții internaționale. Curtea Penală Internațională a emis în 2024 mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, al fostului ministru al Apărării, Yoav Gallant, și al unui înalt oficial Hamas, acuzați de crime de război (în timpul și după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului). Mai multe țări au recunoscut statul palestinian. O comisie ONU a concluzionat că Israelul a comis genocid împotriva palestinienilor în Gaza. Ce se întîmplă cu aceste decizii și constatări internaționale, vor genera consecințe în justiție, în dreptul internațional?<br/></em><b>Andrei Țăranu</b>: „În dreptul internațional, fără îndoială, deja au determinat consecințe. Marea problemă este că, din nefericire, nu reușesc să determine niște consecințe ca în cazul Rusiei. De exemplu, impunerea de sancțiuni, fie către statele care susțin Hamas sau Hezbollah, fie împotriva Israelului. Deci, din punctul ăsta de vedere, avem mai degrabă o formă de, să-i spunem, retragere tacită din subiectul internațional. Lumea este mai interesată de subiectul umanitar, dar elementul securitar este mai degrabă lăsat în suspensie. Este o suspensie pe care Statele Unite, în special, au întreținut-o, după venirea lui Donald Trump, și care acum a devenit și mai complicată, avînd în vedere că Statele Unite și Israelul sînt aliate în războiul împotriva Iranului.”</p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>S-au împlinit trei ani de la atacul terorist lansat de Hamas asupra Israelului în 7 octombrie 2023. Peste 1.200 de oameni, majoritatea civili, au fost uciși, iar peste 250 au fost luați ostatici și duși în Fîșia Gaza. Atacul terorist a declanșat o reacție devastatoare din partea Israelului, un război care a provocat moartea a zeci de mii de palestinieni și distrugerea infrastructurii civile și a generat una dintre cele mai grave crize umanitare din ultimele decenii. Există un raport complet și definitiv asupra celor întîmplate în 7 octombrie 2023? Ce se întîmplă acum în Gaza, după armistițiul încheiat în 2025? L-am întrebat pe politologul Andrei Țăranu.</p><p><em>La trei ani după atacurile Hamas asupra Israelului, este Israelul mai sigur azi?<br/></em><b>Andrei Țăranu</b>: „E greu de crezut că este mai sigur și asta pentru că tensiunile din societatea israeliană, înainte de alegerile care vor avea loc peste două săptămîni, sînt la cote extraordinar de puternice. Pentru prima dată după foarte multă vreme, au început atacuri teroriste, cum a fost cel de pe avionul Fly Dubai și lumea se așteaptă şi la alte tipuri de atacuri teroriste. Probabil că Israelul era mai sigur acum șase luni decît este acum, înainte de alegeri.” </p><p><em>S-a schimbat ceva în societatea israeliană în acești trei ani care s-au scurs de la atentate? Există, de pildă, deschidere pentru un compromis politic cu palestinienii? <br/></em><b>Andrei Țăranu</b>: „S-au întîmplat multe lucruri în societatea israeliană. Diviziunea între populația religioasă și populația laică a crescut și mai mult. Mult mai mult decît era înainte. Sînt foarte mulți israelieni care deplîng faptul că Israelul a pierdut, din cauza atacurilor din Fîșia Gaza și din Liban împotriva Hezbollah, o susținere aproape globală pe care o avea în preajma lui 7 octombrie, și mai ales după. Au fost și sînt o mulțime de manifestări anti-Israel și pro-Palestina care sînt legate de faptul că Israelul a supralicitat intervenția în Fîșia Gaza împotriva populației civile, bătrîni, femei, copii. Sînt mulți israelieni care deplîng acest lucru. Pe de altă parte, avem o populație care s-a radicalizat împotriva arabilor în general și a musulmanilor în particular, și care și-ar dori ca practic granița de pe Iordan să devină o graniță permanentă, să elimine aproape întreaga populație arabă și să înfăptuiască Eretz Israel, Israelul mare, Israelul mai degrabă mitologic, care este în mintea celor care studiază Tora. Această discuție devine una ontologică, existențială pentru Israel, pentru că are de ales modelul lui Benjamin Netanyahu, un model permanent în asediu, sau un model mai degrabă asemănător cu cel din anii 70-80, după Războiul de Şase Zile, în care se încearcă tot mai mult o pacificare a întregii societăți israeliene, evrei, musulmani, berberi și așa mai departe.” </p><p><em>Ce se întîmplă acum în Gaza, după armistițiul încheiat în 2025?<br/></em><b>Andrei Țăranu</b>: „A fost un armistițiu mai degrabă cald decît rece. Armata israeliană este în continuare pe teren, acționează de foarte multe ori agresiv. Populația este mutată dintr-un loc în altul. Este în bună măsură împiedicată să ajungă pe litoral, loc în care ar putea mai ușor să ajungă la ajutoarele care vin din diverse țări. Și asta pentru că Israelul de cele mai multe ori încearcă să treacă prin filtrul său aceste ajutoare, spunînd că ar putea să conțină și materiale care pot să pună în pericol statul Israel. Ce au obținut palestinienii? Nu au obținut absolut nimic în acest moment. Sînt, la fel cum au fost din 1948, o populație refugiată în propriul teritoriu.”</p><p><em>Să ne amintim cîteva reacții internaționale. Curtea Penală Internațională a emis în 2024 mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, al fostului ministru al Apărării, Yoav Gallant, și al unui înalt oficial Hamas, acuzați de crime de război (în timpul și după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului). Mai multe țări au recunoscut statul palestinian. O comisie ONU a concluzionat că Israelul a comis genocid împotriva palestinienilor în Gaza. Ce se întîmplă cu aceste decizii și constatări internaționale, vor genera consecințe în justiție, în dreptul internațional?<br/></em><b>Andrei Țăranu</b>: „În dreptul internațional, fără îndoială, deja au determinat consecințe. Marea problemă este că, din nefericire, nu reușesc să determine niște consecințe ca în cazul Rusiei. De exemplu, impunerea de sancțiuni, fie către statele care susțin Hamas sau Hezbollah, fie împotriva Israelului. Deci, din punctul ăsta de vedere, avem mai degrabă o formă de, să-i spunem, retragere tacită din subiectul internațional. Lumea este mai interesată de subiectul umanitar, dar elementul securitar este mai degrabă lăsat în suspensie. Este o suspensie pe care Statele Unite, în special, au întreținut-o, după venirea lui Donald Trump, și care acum a devenit și mai complicată, avînd în vedere că Statele Unite și Israelul sînt aliate în războiul împotriva Iranului.”</p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19930708-trei-ani-de-la-atacul-din-7-octombrie-politologul-andrei-aranu-e-foarte-complicat.mp3" length="20093867" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/fy29o56oz7bwli0kkwqcg111nyu1?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19930708</guid>
    <pubDate>Thu, 08 Oct 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19930708/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19930708/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19930708/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19930708/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1671</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>24</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Tîrgul de carte de la Frankfurt. Ce literatură exportă România? </itunes:title>
    <title>Tîrgul de carte de la Frankfurt. Ce literatură exportă România? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[La Frankfurt a început miercuri, 7 octombrie, cel mai important tîrg al industriei cărții la nivel internațional. Buchmesse e placa turnantă pentru drepturile de autor. Aici se întîlnesc scriitori și cititori, dar, mai ales, se negociază drepturile de traducere, republicare su adaptare a cărților, transformarea lor în filme, jocuri video sau cărți audio. Ediția din acest an are ca temă centrală modul în care inteligența artificială schimbă lumea editorială. Țara invitată de onoare este Cehia....]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>La Frankfurt a început miercuri, 7 octombrie, cel mai important tîrg al industriei cărții la nivel internațional. Buchmesse e placa turnantă pentru drepturile de autor. Aici se întîlnesc scriitori și cititori, dar, mai ales, se negociază drepturile de traducere, republicare su adaptare a cărților, transformarea lor în filme, jocuri video sau cărți audio. Ediția din acest an are ca temă centrală modul în care inteligența artificială schimbă lumea editorială. Țara invitată de onoare este Cehia. România se pregătește pentru același rol în 2028. Așa că ediția de acum poate fi văzută și ca un test pentru acel moment. Ce s-a schimbat pentru piața de carte – pentru drepturi, în primul rînd – de cînd cu inteligența artificială? Ce presupune pregătirea pentru un evenimet precum cel din 2028 cînd România va fi invitata de onoare la Tîrgul de Carte de la Frankfurt? Ce avem de exportat din literatura română de azi? Le-am întrebat pe Ioana Gruenwald, curatoarea programului României din 2028, şi pe editoarea Eli Bădică, coordonatoarea imprintului n’autor de la Nemira. </p><p><em>Cum ne pregătim pentru 2028, cînd România va fi invitata de onoare la Tîrgul de Carte de la Frankfurt?<br/></em><b>Ioana Gruenwald</b>: „Trebuie să existe mult mai multe traduceri. Drept care, Institutul Cultural Român a făcut un efort peste așteptările oricui. Au mai făcut rost de un buget care să permită, acum, în noiembrie, să aibă un concurs pentru editorii străini, să facă cereri de subvenție pentru traduceri. Deadline-ul va fi în noiembrie. Deja promovăm acest concurs și editorii germani, austrieci, elvețieni încep să se uite. Editurile și-au făcut cataloage de drepturi și lumea începe să se uite cam ce ar putea să ia să traducă, pentru că pentru o traducere îţi trebuie mai mult de un an. Deci e destul de la limită.”</p><p><em>Cum convingi o editoare, un editor dintr-o ţară în care oricum se traduce foarte puţin să preia pentru publicare un autor, o autoare, eventual la debut, din România, o zonă literară puţin cunoscută în Germania?<br/></em><b>Eli Bădică</b>: „Cu foarte multă pasiune. Eu, una, le spun că scriitoarele pe care le reprezint şi scriitorii pe care îi reprezint sînt la același nivel cu orice scriitor din Europa, din lume în momentul ăsta. Mie mi se pare că sîntem în cel mai bun moment al literaturii române contemporane și că, indiferent de ce-și dorește dintr-un portofoliu, pe ce direcție editorială e editorul sau editoarea, eu pot să vin cu o propunere de carte foarte bună și foarte potrivită.”</p><p><em>Ce avem de exportat din literatura română de azi?<br/></em><b>Eli Bădică</b>: „Literatură foarte bună. Atît ficțională, cît și nonficțională, precum și literatură pentru copii. Putem să ducem mai departe vocile foarte puternice ale autorilor români și cu atît mai mult vocile scriitoarelor. În 2018 (cînd România a fost invitata de onoare la Tîrgul de Carte de la Leipzig) nu aveam o reprezentare atît de largă. Eu cred că în aproape o decadă lucrurile s-au schimbat major și e foarte bine că s-a întîmplat asta. Au început să publice din ce în ce mai multe scriitoare și avem voci din ce în ce mai puternice în direcția aceasta.”</p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>La Frankfurt a început miercuri, 7 octombrie, cel mai important tîrg al industriei cărții la nivel internațional. Buchmesse e placa turnantă pentru drepturile de autor. Aici se întîlnesc scriitori și cititori, dar, mai ales, se negociază drepturile de traducere, republicare su adaptare a cărților, transformarea lor în filme, jocuri video sau cărți audio. Ediția din acest an are ca temă centrală modul în care inteligența artificială schimbă lumea editorială. Țara invitată de onoare este Cehia. România se pregătește pentru același rol în 2028. Așa că ediția de acum poate fi văzută și ca un test pentru acel moment. Ce s-a schimbat pentru piața de carte – pentru drepturi, în primul rînd – de cînd cu inteligența artificială? Ce presupune pregătirea pentru un evenimet precum cel din 2028 cînd România va fi invitata de onoare la Tîrgul de Carte de la Frankfurt? Ce avem de exportat din literatura română de azi? Le-am întrebat pe Ioana Gruenwald, curatoarea programului României din 2028, şi pe editoarea Eli Bădică, coordonatoarea imprintului n’autor de la Nemira. </p><p><em>Cum ne pregătim pentru 2028, cînd România va fi invitata de onoare la Tîrgul de Carte de la Frankfurt?<br/></em><b>Ioana Gruenwald</b>: „Trebuie să existe mult mai multe traduceri. Drept care, Institutul Cultural Român a făcut un efort peste așteptările oricui. Au mai făcut rost de un buget care să permită, acum, în noiembrie, să aibă un concurs pentru editorii străini, să facă cereri de subvenție pentru traduceri. Deadline-ul va fi în noiembrie. Deja promovăm acest concurs și editorii germani, austrieci, elvețieni încep să se uite. Editurile și-au făcut cataloage de drepturi și lumea începe să se uite cam ce ar putea să ia să traducă, pentru că pentru o traducere îţi trebuie mai mult de un an. Deci e destul de la limită.”</p><p><em>Cum convingi o editoare, un editor dintr-o ţară în care oricum se traduce foarte puţin să preia pentru publicare un autor, o autoare, eventual la debut, din România, o zonă literară puţin cunoscută în Germania?<br/></em><b>Eli Bădică</b>: „Cu foarte multă pasiune. Eu, una, le spun că scriitoarele pe care le reprezint şi scriitorii pe care îi reprezint sînt la același nivel cu orice scriitor din Europa, din lume în momentul ăsta. Mie mi se pare că sîntem în cel mai bun moment al literaturii române contemporane și că, indiferent de ce-și dorește dintr-un portofoliu, pe ce direcție editorială e editorul sau editoarea, eu pot să vin cu o propunere de carte foarte bună și foarte potrivită.”</p><p><em>Ce avem de exportat din literatura română de azi?<br/></em><b>Eli Bădică</b>: „Literatură foarte bună. Atît ficțională, cît și nonficțională, precum și literatură pentru copii. Putem să ducem mai departe vocile foarte puternice ale autorilor români și cu atît mai mult vocile scriitoarelor. În 2018 (cînd România a fost invitata de onoare la Tîrgul de Carte de la Leipzig) nu aveam o reprezentare atît de largă. Eu cred că în aproape o decadă lucrurile s-au schimbat major și e foarte bine că s-a întîmplat asta. Au început să publice din ce în ce mai multe scriitoare și avem voci din ce în ce mai puternice în direcția aceasta.”</p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19925245-tirgul-de-carte-de-la-frankfurt-ce-literatura-exporta-romania.mp3" length="19980827" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/q7n7uscie8l6e1fwp2ajm7onz30a?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19925245</guid>
    <pubDate>Wed, 07 Oct 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19925245/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19925245/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19925245/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19925245/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1661</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>23</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce se întîmplă în Franța? O revoltă care începe din școli</itunes:title>
    <title>Ce se întîmplă în Franța? O revoltă care începe din școli</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În Franța, revolta liceenilor s-a extins la nivel național. De aproximativ două săptămîni, sute de instituții de învățămînt sînt blocate. Elevii sînt nemulțumiți de condițiile din școală, de supra-aglomerarea sălilor de clasă, de programa prea încărcată și de personalul didactic insuficient. Protestele sînt adesea însoțite de acte de violență. Cel puțin 25 de licee au fost incendiate sau devastate – pagubele sînt estimate la 20-30 de milioane de euro. Au fost agresați profesori și directori d...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În Franța, revolta liceenilor s-a extins la nivel național. De aproximativ două săptămîni, sute de instituții de învățămînt sînt blocate. Elevii sînt nemulțumiți de condițiile din școală, de supra-aglomerarea sălilor de clasă, de programa prea încărcată și de personalul didactic insuficient. Protestele sînt adesea însoțite de acte de violență. Cel puțin 25 de licee au fost incendiate sau devastate – pagubele sînt estimate la 20-30 de milioane de euro. Au fost agresați profesori și directori de școli. Au avut loc și confruntări cu poliția. Bilanțul oficial indică peste 200 de elevi și aproximativ 700 de polițiști răniți. Peste cinci mii de persoane, în majoritate minori, au fost reținute. Astăzi, liceenilor li s-au alăturat studenți, profesori și părinți. Și CGT, principalul sindicat din Franța, a ieșit în stradă. Guvernul a lansat o serie de consultări cu reprezentanții elevilor și promite măsuri pînă la sfîrșitul lunii. Dar care sînt, de fapt, revendicările și cum pot fi soluționate? L-am întrebat pe analistul Mihail-Valentin Cernea.</p><p><em>Guvernul de la Paris – la fel ca multe alte guverne europene – a fost nevoit să recurgă la tăieri bugetare pentru a combate deficitul. Franța traversează o criză bugetară și a adoptat unele măsuri de austeritate dureroase. Dar domeniul educației a fost scutit de tăieri. Ba chiar, anul acesta, numărul profesorilor a crescut cu 6000. Iar Ministerul Educației Naționale a introdus un un program de educație incluzivă. De ce percepția asupra condițiilor din școli e diferită de realitate?<br/></em><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Nu ştiu în ce măsură diferă de realitate. Bănuiesc că sîntem familiarizaţi cu acest fenomen în România: deși teoretic educația e un drept asigurat de stat în mod egal, pentru toți cetățenii, este evident că va fi o diferență foarte mare între o școală din centrul Bucureștiului și o școală din mediul rural sau o școală de la marginea unui oraș mic. Același lucru se întîmplă și în Franța. Evident că există licee prestigioase care sînt finanțate și care arată bine, deși am văzut că şi elevi din aceste școli, pînă la urmă, s-au alăturat din solidaritate protestelor. Şi în Franța, de multe ori calitatea actului didactic, calitatea infrastructurii de care beneficiază elevul în școală va varia foarte mult în funcție de zonă și asta bineînțeles că va genera foarte multe tensiuni sociale și nemulțumiri. Mai mult decît atît, de multe ori elevii, în multe zone din Uniunea Europeană, inclusiv din România, au într-adevăr programe complicate, lungi, petrec mult timp la școală și de multe ori asta poate să fie o problemă pentru mulți dintre ei, mai ales odată ce ajung să vorbească unii cu alții și să se organizeze. Așa că, în bună măsură societatea franceză pare, cel puțin din sondaje, să fie de acord că există o bază pentru revendicările elevilor. Apropo de austeritatea pe care ați menționat-o, probabil că problema de fond este lipsa de competitivitate sau competitivitatea scăzută a economiilor vest-europene. (...)  În Occident, investițiile s-au făcut mai de mult iar problema cu sistemele sociale este că nu ajunge doar să le construiești. Că te referi la educație, că te referi la sistemul de pensii, că te referi chiar și la elementele de infrastructură pentru călătorie, autostrăzi, căi ferate, companii de căi ferate, aeroporturi – toate aceste lucruri trebuie să fie menținute, trebuie să fie aduse la zi, trebuie să fie augumentate, trebuie făcute permanente investiții pentru ca ele să funcționeze la standardele pe care le așteaptă cetățenii. Şi cred că aici intervine problema. Chiar dacă un domeniu nu suferă tăieri în felul în care nu a suferit sistemul de educație în Franța, în urma măsurilor de austeritate, asta nu înseamnă că investițiile de care are nevoie acest sistem public ca să funcționeze vin, în condițiile unor economii nu foarte competitive.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În Franța, revolta liceenilor s-a extins la nivel național. De aproximativ două săptămîni, sute de instituții de învățămînt sînt blocate. Elevii sînt nemulțumiți de condițiile din școală, de supra-aglomerarea sălilor de clasă, de programa prea încărcată și de personalul didactic insuficient. Protestele sînt adesea însoțite de acte de violență. Cel puțin 25 de licee au fost incendiate sau devastate – pagubele sînt estimate la 20-30 de milioane de euro. Au fost agresați profesori și directori de școli. Au avut loc și confruntări cu poliția. Bilanțul oficial indică peste 200 de elevi și aproximativ 700 de polițiști răniți. Peste cinci mii de persoane, în majoritate minori, au fost reținute. Astăzi, liceenilor li s-au alăturat studenți, profesori și părinți. Și CGT, principalul sindicat din Franța, a ieșit în stradă. Guvernul a lansat o serie de consultări cu reprezentanții elevilor și promite măsuri pînă la sfîrșitul lunii. Dar care sînt, de fapt, revendicările și cum pot fi soluționate? L-am întrebat pe analistul Mihail-Valentin Cernea.</p><p><em>Guvernul de la Paris – la fel ca multe alte guverne europene – a fost nevoit să recurgă la tăieri bugetare pentru a combate deficitul. Franța traversează o criză bugetară și a adoptat unele măsuri de austeritate dureroase. Dar domeniul educației a fost scutit de tăieri. Ba chiar, anul acesta, numărul profesorilor a crescut cu 6000. Iar Ministerul Educației Naționale a introdus un un program de educație incluzivă. De ce percepția asupra condițiilor din școli e diferită de realitate?<br/></em><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Nu ştiu în ce măsură diferă de realitate. Bănuiesc că sîntem familiarizaţi cu acest fenomen în România: deși teoretic educația e un drept asigurat de stat în mod egal, pentru toți cetățenii, este evident că va fi o diferență foarte mare între o școală din centrul Bucureștiului și o școală din mediul rural sau o școală de la marginea unui oraș mic. Același lucru se întîmplă și în Franța. Evident că există licee prestigioase care sînt finanțate și care arată bine, deși am văzut că şi elevi din aceste școli, pînă la urmă, s-au alăturat din solidaritate protestelor. Şi în Franța, de multe ori calitatea actului didactic, calitatea infrastructurii de care beneficiază elevul în școală va varia foarte mult în funcție de zonă și asta bineînțeles că va genera foarte multe tensiuni sociale și nemulțumiri. Mai mult decît atît, de multe ori elevii, în multe zone din Uniunea Europeană, inclusiv din România, au într-adevăr programe complicate, lungi, petrec mult timp la școală și de multe ori asta poate să fie o problemă pentru mulți dintre ei, mai ales odată ce ajung să vorbească unii cu alții și să se organizeze. Așa că, în bună măsură societatea franceză pare, cel puțin din sondaje, să fie de acord că există o bază pentru revendicările elevilor. Apropo de austeritatea pe care ați menționat-o, probabil că problema de fond este lipsa de competitivitate sau competitivitatea scăzută a economiilor vest-europene. (...)  În Occident, investițiile s-au făcut mai de mult iar problema cu sistemele sociale este că nu ajunge doar să le construiești. Că te referi la educație, că te referi la sistemul de pensii, că te referi chiar și la elementele de infrastructură pentru călătorie, autostrăzi, căi ferate, companii de căi ferate, aeroporturi – toate aceste lucruri trebuie să fie menținute, trebuie să fie aduse la zi, trebuie să fie augumentate, trebuie făcute permanente investiții pentru ca ele să funcționeze la standardele pe care le așteaptă cetățenii. Şi cred că aici intervine problema. Chiar dacă un domeniu nu suferă tăieri în felul în care nu a suferit sistemul de educație în Franța, în urma măsurilor de austeritate, asta nu înseamnă că investițiile de care are nevoie acest sistem public ca să funcționeze vin, în condițiile unor economii nu foarte competitive.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19919569-ce-se-intimpla-in-fran-a-o-revolta-care-incepe-din-coli.mp3" length="19187524" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/v9bgb9fdls6aeuka7kb3ny9jvggn?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19919569</guid>
    <pubDate>Tue, 06 Oct 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19919569/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19919569/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19919569/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19919569/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1596</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>22</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Dreptul la un acoperiș. Ce înseamnă „locuință decentă”?</itunes:title>
    <title>Dreptul la un acoperiș. Ce înseamnă „locuință decentă”?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[O femeie de 87 de ani din Madrid a fost evacuată recent din apartamentul în care locuise aproape toată viața. Clădirea fusese cumpărată de un fond de investiții, iar chiria a crescut la o sumă mai mare decît pensia femeii. Evacuarea a provocat ample proteste în Spania. În urma presiunii publice s-a ajuns la un acord, iar femeia se poate întoarce acasă, cu o chirie plafonată în funcție de venitul ei. Cazul a devenit foarte cunoscut în Europa. În multe orașe europene, chiriile au crescut mult m...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>O femeie de 87 de ani din Madrid a fost evacuată recent din apartamentul în care locuise aproape toată viața. Clădirea fusese cumpărată de un fond de investiții, iar chiria a crescut la o sumă mai mare decît pensia femeii. Evacuarea a provocat ample proteste în Spania. În urma presiunii publice s-a ajuns la un acord, iar femeia se poate întoarce acasă, cu o chirie plafonată în funcție de venitul ei. Cazul a devenit foarte cunoscut în Europa. În multe orașe europene, chiriile au crescut mult mai repede decît veniturile, iar pentru tot mai mulți oameni o locuință decentă e foarte scumpă. Luni, 5 octombrie, este Ziua Mondială a Habitatului. Tema din acest an este chiar „locuire adecvată pentru toți”. Dar ce înseamnă, de fapt, o locuință adecvată? Și cum poate interveni statul atunci cînd piața face ca locuirea să devină inaccesibilă? Am întrebat-o pe Irina Zamfirescu, sociologă, lector dr. la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București. </p><p><em>Cazul Maricarmen Abascal pare aproape neverosimil: după 70 de ani petrecuți în aceeași locuință, o femeie octogenară ajunge să fie evacuată de noii proprietari. Ce ne spune povestea aceasta despre viața în marile orașe, în Europa? <br/></em><b>Irina Zamfirescu</b>: „A devenit o poveste publică pentru că, într-adevăr, e un caz extrem. Dar situații de genul ăsta, din păcate, se întîmplă frecvent în Europa. De unde și faptul că Uniunea Europeană, odată cu 2024, a început să lucreze la o strategie pentru locuire accesibilă pentru toate țările europene. Ne spune că, de fapt, lucrurile au scăpat de sub control de ceva vreme, doar că au devenit atît de grave, încît este imposibil pentru mediul politic să mai ignore această problemă. De ce spun pentru mediul politic? Pentru că locuirea este, ca orice alt aspect al vieții noastre, de altfel, direct dependentă de deciziile care se iau în diverse contexte politice. Discutăm aici despre parlamente, de exemplu, care pot legifera. Discutăm despre administrații locale care dau hotărîri de consilii. (...) În România, imediat după 1990, autoritățile publice s-au ocupat foarte puțin de domeniul locuirii, asta reiese din toată literatura academică. În statele din vestul Europei lucrurile stau un pic mai bine. În momentul de față, România și, cred că mai toate statele fost comuniste, au un procent foarte, foarte mic de locuințe publice. În vestul Europei există, totuși, un procent un pic mai mare de locuințe publice. A avea locuințe publice înseamnă o formă prin care statul se asigură că cetățenii nu sînt complet în bătaia pieței libere. În momentul de față, mediul privat a acaparat aproape complet un domeniu care este fundamental pentru calitatea vieții. Adică, noi avem un set de drepturi: dreptul la sănătate, la educație, la muncă. Toate drepturile astea sînt 100% dependente de dreptul la locuire. Pentru că, dacă nu locuiesc în acele condiții minim acceptabile, nu pot să fiu un om sănătos, mi-e foarte greu să-mi fac lecțiile și să mă duc la școală, mi-e foarte greu să mențin un loc de muncă. Deci, statul, cel puțin în România, a uitat de acest drept esențial și nu prea recunoaște în mod explicit dreptul fiecăruia la o locuință adecvată.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>O femeie de 87 de ani din Madrid a fost evacuată recent din apartamentul în care locuise aproape toată viața. Clădirea fusese cumpărată de un fond de investiții, iar chiria a crescut la o sumă mai mare decît pensia femeii. Evacuarea a provocat ample proteste în Spania. În urma presiunii publice s-a ajuns la un acord, iar femeia se poate întoarce acasă, cu o chirie plafonată în funcție de venitul ei. Cazul a devenit foarte cunoscut în Europa. În multe orașe europene, chiriile au crescut mult mai repede decît veniturile, iar pentru tot mai mulți oameni o locuință decentă e foarte scumpă. Luni, 5 octombrie, este Ziua Mondială a Habitatului. Tema din acest an este chiar „locuire adecvată pentru toți”. Dar ce înseamnă, de fapt, o locuință adecvată? Și cum poate interveni statul atunci cînd piața face ca locuirea să devină inaccesibilă? Am întrebat-o pe Irina Zamfirescu, sociologă, lector dr. la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București. </p><p><em>Cazul Maricarmen Abascal pare aproape neverosimil: după 70 de ani petrecuți în aceeași locuință, o femeie octogenară ajunge să fie evacuată de noii proprietari. Ce ne spune povestea aceasta despre viața în marile orașe, în Europa? <br/></em><b>Irina Zamfirescu</b>: „A devenit o poveste publică pentru că, într-adevăr, e un caz extrem. Dar situații de genul ăsta, din păcate, se întîmplă frecvent în Europa. De unde și faptul că Uniunea Europeană, odată cu 2024, a început să lucreze la o strategie pentru locuire accesibilă pentru toate țările europene. Ne spune că, de fapt, lucrurile au scăpat de sub control de ceva vreme, doar că au devenit atît de grave, încît este imposibil pentru mediul politic să mai ignore această problemă. De ce spun pentru mediul politic? Pentru că locuirea este, ca orice alt aspect al vieții noastre, de altfel, direct dependentă de deciziile care se iau în diverse contexte politice. Discutăm aici despre parlamente, de exemplu, care pot legifera. Discutăm despre administrații locale care dau hotărîri de consilii. (...) În România, imediat după 1990, autoritățile publice s-au ocupat foarte puțin de domeniul locuirii, asta reiese din toată literatura academică. În statele din vestul Europei lucrurile stau un pic mai bine. În momentul de față, România și, cred că mai toate statele fost comuniste, au un procent foarte, foarte mic de locuințe publice. În vestul Europei există, totuși, un procent un pic mai mare de locuințe publice. A avea locuințe publice înseamnă o formă prin care statul se asigură că cetățenii nu sînt complet în bătaia pieței libere. În momentul de față, mediul privat a acaparat aproape complet un domeniu care este fundamental pentru calitatea vieții. Adică, noi avem un set de drepturi: dreptul la sănătate, la educație, la muncă. Toate drepturile astea sînt 100% dependente de dreptul la locuire. Pentru că, dacă nu locuiesc în acele condiții minim acceptabile, nu pot să fiu un om sănătos, mi-e foarte greu să-mi fac lecțiile și să mă duc la școală, mi-e foarte greu să mențin un loc de muncă. Deci, statul, cel puțin în România, a uitat de acest drept esențial și nu prea recunoaște în mod explicit dreptul fiecăruia la o locuință adecvată.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19911466-dreptul-la-un-acoperi-ce-inseamna-locuin-a-decenta.mp3" length="19460231" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/p8djncnfifma0vzb2imrn2olfvte?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19911466</guid>
    <pubDate>Mon, 05 Oct 2026 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19911466/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19911466/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19911466/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19911466/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1618</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>21</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Lavinia Branişte: „Îmi place să fiu în mintea personajelor”</itunes:title>
    <title>Lavinia Branişte: „Îmi place să fiu în mintea personajelor”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Lavinia Braniște revine în atenția cititorilor cu un nou volum de proză scurtă: „Delfinariu” (Editura Polirom). Personajele ei sînt oameni obișnuiți, cu vieți obișnuite, adesea precare și lipsite de bucurie. Uneori în aceste vieți se strecoară ceva, un mic eveniment care funcționează ca o lupă. Și astfel vedem mult mai mult din viața aparent măruntă a acestor oameni. Lavinia Braniște știe să intre în mintea personajelor sale și să le facă să spună exact ce, cît și cînd trebuie, astfel încît e...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Lavinia Braniște revine în atenția cititorilor cu un nou volum de proză scurtă: „Delfinariu” (Editura Polirom). Personajele ei sînt oameni obișnuiți, cu vieți obișnuite, adesea precare și lipsite de bucurie. Uneori în aceste vieți se strecoară ceva, un mic eveniment care funcționează ca o lupă. Și astfel vedem mult mai mult din viața aparent măruntă a acestor oameni. Lavinia Braniște știe să intre în mintea personajelor sale și să le facă să spună exact ce, cît și cînd trebuie, astfel încît ele să rămînă în mintea cititorului și după ce a terminat cartea. </p><p>Am vorbit cu ea despre noul ei volum de povestiri, despre personajele ei și relațiile dintre ele, despre bucuria de a scrie proză scurtă, despre receptarea de care se bucură cărțile ei în străinătate. Lavinia Braniște este anul acesta pe lista lungă a prestigiosului premiu Médicis étranger cu romanul „Camping”, tradus în franceză de Sylvain Audet-Găinar pentru Éditions des Syrtes.</p><p><b>Lavinia Braniște</b>: „Cu volumul acesta am redescoperit bucuria scrisului de proză scurtă. Ultimele mele cărți au fost romane. Spre deosebire de romane, unde mai tot timpul pornesc de la personaje, pe care am nevoie să le simt, să le înțeleg foarte bine, să mă simt în siguranță alături de ele, știind că vom porni la un drum lung împreună, în proza scurtă sursele sînt mult mai variate. De exemplu, unul dintre texte a venit pur și simplu dintr-o emoție a mea foarte puternică și anume furia. (...) Altădată pornesc de la personaje, de la situații limită. Mi-am adus aminte cît de fain e să lucrez pe proza scurtă cu tăietura textului, cu provocarea de a te încadra într-un spațiu limitat și de a surprinde exact momentul acela de tensiune sau iminența pericolului, nu neapărat pericolul în sine. Nu trebuie să vezi exact ce se întîmplă, ci doar să creezi o anticipare și o așteptare pentru cititor. Sînt lucruri cu care poți să te joci foarte frumos în proza scurtă, spre deosebire de roman. Deși am reușit să mai scriu încă o carte tristă, pentru mine a fost o bucurie să lucrez la volumul ăsta.”</p><p><em>Unele povestiri sînt scrise la persoana întîi, altele la persoana a treia. Cum alegi perspectiva narativă?<br/></em><b>Lavinia Braniște</b>: „Fiind o fană înfocată a persoanei întîi, de care am cam abuzat - deși, pentru mine personal nu e neapărat o problemă, dar mai aud ce se mai comentează și încerc să mai variez -, cam așa am decis: m-am gîndit ce merge la persoana întîi cel mai bine și nu poate fi la altă persoană, pentru că ar strica. Și dacă altă persoană nu ar strica textul, atunci am preferat persoana a treia.”</p><p><em>Dar de ce te atrage persoana întîi? Ce poți să spui mai mult sau altfel la persoana întîi decît la persoana a treia?<br/></em><b>Lavinia Braniște</b>: „Îmi place să fiu în mintea personajelor și îmi place faptul că e foarte subiectivă. Și că limbajul poate să fie foarte informal, colocvial. Îmi place să ascult oamenii cum vorbesc, îmi plac deviațiile de la limba standard. Și, de multe ori, și atunci cînd scriu la persoana a treia, de fapt e o persoană a treia destul de subiectivă, e mai degrabă o cameră pe umărul protagonistului sau a protagonistei. E o falsă persoană a treia cîteodată.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Lavinia Braniște revine în atenția cititorilor cu un nou volum de proză scurtă: „Delfinariu” (Editura Polirom). Personajele ei sînt oameni obișnuiți, cu vieți obișnuite, adesea precare și lipsite de bucurie. Uneori în aceste vieți se strecoară ceva, un mic eveniment care funcționează ca o lupă. Și astfel vedem mult mai mult din viața aparent măruntă a acestor oameni. Lavinia Braniște știe să intre în mintea personajelor sale și să le facă să spună exact ce, cît și cînd trebuie, astfel încît ele să rămînă în mintea cititorului și după ce a terminat cartea. </p><p>Am vorbit cu ea despre noul ei volum de povestiri, despre personajele ei și relațiile dintre ele, despre bucuria de a scrie proză scurtă, despre receptarea de care se bucură cărțile ei în străinătate. Lavinia Braniște este anul acesta pe lista lungă a prestigiosului premiu Médicis étranger cu romanul „Camping”, tradus în franceză de Sylvain Audet-Găinar pentru Éditions des Syrtes.</p><p><b>Lavinia Braniște</b>: „Cu volumul acesta am redescoperit bucuria scrisului de proză scurtă. Ultimele mele cărți au fost romane. Spre deosebire de romane, unde mai tot timpul pornesc de la personaje, pe care am nevoie să le simt, să le înțeleg foarte bine, să mă simt în siguranță alături de ele, știind că vom porni la un drum lung împreună, în proza scurtă sursele sînt mult mai variate. De exemplu, unul dintre texte a venit pur și simplu dintr-o emoție a mea foarte puternică și anume furia. (...) Altădată pornesc de la personaje, de la situații limită. Mi-am adus aminte cît de fain e să lucrez pe proza scurtă cu tăietura textului, cu provocarea de a te încadra într-un spațiu limitat și de a surprinde exact momentul acela de tensiune sau iminența pericolului, nu neapărat pericolul în sine. Nu trebuie să vezi exact ce se întîmplă, ci doar să creezi o anticipare și o așteptare pentru cititor. Sînt lucruri cu care poți să te joci foarte frumos în proza scurtă, spre deosebire de roman. Deși am reușit să mai scriu încă o carte tristă, pentru mine a fost o bucurie să lucrez la volumul ăsta.”</p><p><em>Unele povestiri sînt scrise la persoana întîi, altele la persoana a treia. Cum alegi perspectiva narativă?<br/></em><b>Lavinia Braniște</b>: „Fiind o fană înfocată a persoanei întîi, de care am cam abuzat - deși, pentru mine personal nu e neapărat o problemă, dar mai aud ce se mai comentează și încerc să mai variez -, cam așa am decis: m-am gîndit ce merge la persoana întîi cel mai bine și nu poate fi la altă persoană, pentru că ar strica. Și dacă altă persoană nu ar strica textul, atunci am preferat persoana a treia.”</p><p><em>Dar de ce te atrage persoana întîi? Ce poți să spui mai mult sau altfel la persoana întîi decît la persoana a treia?<br/></em><b>Lavinia Braniște</b>: „Îmi place să fiu în mintea personajelor și îmi place faptul că e foarte subiectivă. Și că limbajul poate să fie foarte informal, colocvial. Îmi place să ascult oamenii cum vorbesc, îmi plac deviațiile de la limba standard. Și, de multe ori, și atunci cînd scriu la persoana a treia, de fapt e o persoană a treia destul de subiectivă, e mai degrabă o cameră pe umărul protagonistului sau a protagonistei. E o falsă persoană a treia cîteodată.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19886766-lavinia-braniste-imi-place-sa-fiu-in-mintea-personajelor.mp3" length="20349132" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/93x60jbxsdqp887tcc94go2cin55?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19886766</guid>
    <pubDate>Fri, 02 Oct 2026 14:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19886766/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19886766/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19886766/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19886766/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1692</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>20</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Războiul de pe trotuar. Cum facem loc pentru trotinete electrice într-un oraș aglomerat?</itunes:title>
    <title>Războiul de pe trotuar. Cum facem loc pentru trotinete electrice într-un oraș aglomerat?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Trotineta electrică e o bună soluție de transport mai ales în orașele aglomerate. Un mod ecolologic de deplasare pe distanțe scurte. O alternativă la mașină. Dar pistele dedicate sînt puține. Trotinetele electrice care circulă pe trotuare, adesea cu viteză, reprezintă un risc pentru pietoni. Reguli există – dar ele nu sînt respectate. Cum facem loc acestui mijloc de transport fără să punem în pericol siguranța celorlalți? Și ce alternative oferim celor care vor să se deplaseze fără mașină? I-...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Trotineta electrică e o bună soluție de transport mai ales în orașele aglomerate. Un mod ecolologic de deplasare pe distanțe scurte. O alternativă la mașină. Dar pistele dedicate sînt puține. Trotinetele electrice care circulă pe trotuare, adesea cu viteză, reprezintă un risc pentru pietoni. Reguli există – dar ele nu sînt respectate. Cum facem loc acestui mijloc de transport fără să punem în pericol siguranța celorlalți? Și ce alternative oferim celor care vor să se deplaseze fără mașină? I-am întrebat pe <b>Oana Turturică,</b> de la asociația HaicuBicla, şi pe sociologul <b>Bogdan Iancu. </b></p><p><em>Ca și cum n-am avea suficiente motive de dispută în spațiul public, și trotineta e, tot mai adesea, un subiect care stîrnește polemici aprinse. De ce?<br/></em><b>Bogdan Iancu</b>: „În primul rînd pentru că e un mijloc de transport despre care putem spune cu siguranță că este foarte imprevizibil. Tipul de echilibru pe care și-l menține corpul pe un astfel de mijloc de transport e cu siguranță diferit de tot ce există. Dacă mașina auto asigură, prin caroserie, un fel de protecție, iar bicicleta are un tip de echilibru, în cazul trotinetei lucrurile sînt mult mai greu de stăpînit, și mai ales al celei electrice, care permite acum niște viteze destul de ridicate, aș zice spre 60-70, uneori chiar 80 de km la oră. Ceea ce pentru trotuar e deja foarte mult. Eu experimentez asta. În ultimii doi ani, mi-e din ce în ce mai greu, chiar și serile și noaptea tîrziu, cînd încerc să ies cu cîinii la plimbare. Sînt foarte atent să nu fiu izbit. Unul din motive e pentru că e un mijloc de locomoție aproape fără sunet. Dacă la mașinile electrice a fost introdus un fel de sunet, un agent de îngroșare auditiv care să le semnaleze prezența, în cazul trotinetelor electrice nu se aude aproape nimic. Și trebuie să zic că am și asistat la destul de multe accidente în cartier în ultima lună și jumătate, cred că am văzut în jur de trei sau patru mașini de salvare. (...) Sînt o persoană mai degrabă îndreptată către transportul în comun: cale ferată, metrou, tramvai și așa mai departe. Sînt foarte bucuros că vom avea acces la metrou și tramvai în zone din ce în ce mai multe din București. Îmi pare foarte rău că se întîmplă totul deodată și avem șantierele care împing cumva către soluția asta (a trotinetelor). Dar nu e o soluție, e mai degrabă o formă de descurcare.”</p><p><em>Cred că sîntem de acord cu toții că e nevoie de reglementarea felului cum pot fi utilizate trotinetele electrice în spațiul public. Ce nu ar trebui să lipsească dintr-un asemenea regulament?<br/></em><b>Oana Turturică</b>: „Discuția pe care o avem acum în spațiul public pare să spună că trotinetele au apărut de curînd. Or ele au apărut de ceva vreme. La nivel de primărie generală există un regulament în discuție, în dezbatere, de circa 3 ani. Da, se întîmplă niște necazuri, așa cum se întîmplă și în cazul șoferilor care nu respectă regulile din codul rutier, la fel cum se întîmplă și în rîndul bicicliștilor sau al unor pietoni. Dar noi ne aflăm într-o zonă în care imediat ce cineva face ceva greșit, parcă e așa o sete să ne îndreptăm toată ura pe care o avem către acel cineva. A interzice ceva înainte de a da niște soluții nu mi se pare taman ok, că discutăm de trotinete, că discutăm de biciclete, sau de copii, sau de pietoni. De fapt, nimeni nu discută că ce ne lipsește nouă este o infrastructură. Şi alea pe care le avem sau pe care putem să le avem să fie sigure și funcționale. La lege așa spune: tu poți să mergi cu bicicleta sau cu trotineta pe trotuar, dacă ai acolo infrastructură. Pe de altă parte, trotuarul trebuie să fie al pietonilor.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Trotineta electrică e o bună soluție de transport mai ales în orașele aglomerate. Un mod ecolologic de deplasare pe distanțe scurte. O alternativă la mașină. Dar pistele dedicate sînt puține. Trotinetele electrice care circulă pe trotuare, adesea cu viteză, reprezintă un risc pentru pietoni. Reguli există – dar ele nu sînt respectate. Cum facem loc acestui mijloc de transport fără să punem în pericol siguranța celorlalți? Și ce alternative oferim celor care vor să se deplaseze fără mașină? I-am întrebat pe <b>Oana Turturică,</b> de la asociația HaicuBicla, şi pe sociologul <b>Bogdan Iancu. </b></p><p><em>Ca și cum n-am avea suficiente motive de dispută în spațiul public, și trotineta e, tot mai adesea, un subiect care stîrnește polemici aprinse. De ce?<br/></em><b>Bogdan Iancu</b>: „În primul rînd pentru că e un mijloc de transport despre care putem spune cu siguranță că este foarte imprevizibil. Tipul de echilibru pe care și-l menține corpul pe un astfel de mijloc de transport e cu siguranță diferit de tot ce există. Dacă mașina auto asigură, prin caroserie, un fel de protecție, iar bicicleta are un tip de echilibru, în cazul trotinetei lucrurile sînt mult mai greu de stăpînit, și mai ales al celei electrice, care permite acum niște viteze destul de ridicate, aș zice spre 60-70, uneori chiar 80 de km la oră. Ceea ce pentru trotuar e deja foarte mult. Eu experimentez asta. În ultimii doi ani, mi-e din ce în ce mai greu, chiar și serile și noaptea tîrziu, cînd încerc să ies cu cîinii la plimbare. Sînt foarte atent să nu fiu izbit. Unul din motive e pentru că e un mijloc de locomoție aproape fără sunet. Dacă la mașinile electrice a fost introdus un fel de sunet, un agent de îngroșare auditiv care să le semnaleze prezența, în cazul trotinetelor electrice nu se aude aproape nimic. Și trebuie să zic că am și asistat la destul de multe accidente în cartier în ultima lună și jumătate, cred că am văzut în jur de trei sau patru mașini de salvare. (...) Sînt o persoană mai degrabă îndreptată către transportul în comun: cale ferată, metrou, tramvai și așa mai departe. Sînt foarte bucuros că vom avea acces la metrou și tramvai în zone din ce în ce mai multe din București. Îmi pare foarte rău că se întîmplă totul deodată și avem șantierele care împing cumva către soluția asta (a trotinetelor). Dar nu e o soluție, e mai degrabă o formă de descurcare.”</p><p><em>Cred că sîntem de acord cu toții că e nevoie de reglementarea felului cum pot fi utilizate trotinetele electrice în spațiul public. Ce nu ar trebui să lipsească dintr-un asemenea regulament?<br/></em><b>Oana Turturică</b>: „Discuția pe care o avem acum în spațiul public pare să spună că trotinetele au apărut de curînd. Or ele au apărut de ceva vreme. La nivel de primărie generală există un regulament în discuție, în dezbatere, de circa 3 ani. Da, se întîmplă niște necazuri, așa cum se întîmplă și în cazul șoferilor care nu respectă regulile din codul rutier, la fel cum se întîmplă și în rîndul bicicliștilor sau al unor pietoni. Dar noi ne aflăm într-o zonă în care imediat ce cineva face ceva greșit, parcă e așa o sete să ne îndreptăm toată ura pe care o avem către acel cineva. A interzice ceva înainte de a da niște soluții nu mi se pare taman ok, că discutăm de trotinete, că discutăm de biciclete, sau de copii, sau de pietoni. De fapt, nimeni nu discută că ce ne lipsește nouă este o infrastructură. Şi alea pe care le avem sau pe care putem să le avem să fie sigure și funcționale. La lege așa spune: tu poți să mergi cu bicicleta sau cu trotineta pe trotuar, dacă ai acolo infrastructură. Pe de altă parte, trotuarul trebuie să fie al pietonilor.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19895130-razboiul-de-pe-trotuar-cum-facem-loc-pentru-trotinete-electrice-intr-un-ora-aglomerat.mp3" length="18961853" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ubjyf33ld82tws7ok9q6rah0yi0b?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19895130</guid>
    <pubDate>Thu, 01 Oct 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19895130/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19895130/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19895130/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19895130/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1577</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>19</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Poate proiectul european să apropie Transnistria de Chișinău? </itunes:title>
    <title>Poate proiectul european să apropie Transnistria de Chișinău? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Republica Moldova se pregătește de aderarea la Uniunea Europeană. Dar care este situația dosarului transnistrean și care e strategia Chișinăului pentru reintegrarea regiunii din stînga Nistrului? I-am întrebat pe Angela Grămadă, expertă în spațiul ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, şi Ion Manole, director executiv al Asociației Promo-LEX, de la Chişinău. Care este situația regiunii Transnistria, cum funcționează administrativ această parte a Repub...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Republica Moldova se pregătește de aderarea la Uniunea Europeană. Dar care este situația dosarului transnistrean și care e strategia Chișinăului pentru reintegrarea regiunii din stînga Nistrului? I-am întrebat pe <b>Angela Grămadă</b>, expertă în spațiul ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, şi <b>Ion Manole</b>, director executiv al Asociației Promo-LEX, de la Chişinău.</p><p><em>Care este situația regiunii Transnistria, cum funcționează administrativ această parte a Republicii Moldova care nu e controlată de autoritățile de la Chișinău?<br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „E o regiune care nu este controlată de către autoritățile constituționale de la Chișinău, pentru care experţii consideră că există foarte multe elemente ale unui stat de facto, adică instituții separatiste, non-democratice, care sînt preocupate de dimineața pînă seara să încalce drepturile și libertățile locuitorilor din regiune și să răspundă chemării unui stat terț: Federația Rusă, care are și trupe de ocupație temporară acolo, în regiune. Putem să recunoaștem faptul că nu ne-a reușit să înlăturăm toate aceste elemente ale unui stat de facto, precum Sovietul Suprem, adică organul legislativ, așa-numitul președinte sau instituția prezidențială de acolo, anumite instituții de forță, MGB-ul transnistrean, echivalentul KGB-ului din perioada sovietică. Acesta e un lucru foarte periculos, pentru că, prin toate aceste elemente care se perpetuează în timp din 1992 pînă în prezent, ei transmit un mesaj și altor regimuri separatiste din spațiul ex-sovietic. Pentru că sînt un model pe care l-au preluat și au încercat să-l multiplice și în alte state care au devenit independente după destrămarea Uniunii Sovietice. ”</p><p><em>Care sînt cele mai importante măsuri pentru ca oamenii din regiunea Transnistriei să poată avea acces la școli, servicii medicale și justiție?<br/></em><b>Ion Manole</b>: „Cu justiția e mai complicat. Aspectele sociale și educația într-o oarecare măsură sînt deja prezente în stînga Nistrului. Spre exemplu locuitorii din stînga Nistrului vin înspre teritoriul controlat de Chișinău și pot beneficia de tratament, de consultații, de medicamente gratuite. Deci, din acest punct de vedere, Chișinăul a întreprins, întreprinde și va continua să facă acest lucru, pentru că sînt cetățeni cu drepturi depline, au aceleași drepturi ca și noi. Chișinăul, autoritățile, guvernul au responsabilități față de acești oameni. Referitor la educație, au rămas 7 școli în stînga Nistrului subordonate Chișinăului. Este o situație care nu convine deloc Tiraspolului, care a încercat pe parcursul celor 34 de ani și a eșuat în mai multe tentative de a le închide forțat. Acolo învață copii minunați, acolo continuă să își trimită copiii la fel de minunații părinți din stînga Nistrului și avem extraordinari profesori la aceste instituții, dar nu este suficient. Există școli subordonate Tiraspolului, unde avem și acea educație militară și patriotică anti-occidentală, anti-democratică, anti-națională. Aici este problema, aici trebuie să lucrăm împreună cu autoritățile. Comunicarea este foarte importantă. Noi am insistat destul de mult ca autoritățile de la Chișinău, guvernul, să aibă mesaje direcționate către cei din stînga Nistrului, să le explice anumite fenomene, să le lămurească anumite situații, să le explice cum pot ei să beneficieze, sau cum pot să aibă acces, sau de ce nu pot avea acces. Toate aceste eforturi trebuie făcute prin comunicare eficientă și prin mesaje directe adresate locuitorilor de acolo. (...) Sînt foarte mulți care cred propaganda, care nu au acces întotdeauna la informații credibile. (..) Un element bun este că, datorită situației de acolo, oamenii vin tot mai mult spre Chișinău, se angajează aici, muncesc, pentru că situația economică este mai dificilă în stînga Nistrului. Interacționînd cu agenții economici, cu autoritățile, cu oamenii din dreapta Nistrului, multe dintre stereotipurile pe care le aveau despre noi încet, încet se limitează sau se duc spre zero.”</p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Republica Moldova se pregătește de aderarea la Uniunea Europeană. Dar care este situația dosarului transnistrean și care e strategia Chișinăului pentru reintegrarea regiunii din stînga Nistrului? I-am întrebat pe <b>Angela Grămadă</b>, expertă în spațiul ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, şi <b>Ion Manole</b>, director executiv al Asociației Promo-LEX, de la Chişinău.</p><p><em>Care este situația regiunii Transnistria, cum funcționează administrativ această parte a Republicii Moldova care nu e controlată de autoritățile de la Chișinău?<br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „E o regiune care nu este controlată de către autoritățile constituționale de la Chișinău, pentru care experţii consideră că există foarte multe elemente ale unui stat de facto, adică instituții separatiste, non-democratice, care sînt preocupate de dimineața pînă seara să încalce drepturile și libertățile locuitorilor din regiune și să răspundă chemării unui stat terț: Federația Rusă, care are și trupe de ocupație temporară acolo, în regiune. Putem să recunoaștem faptul că nu ne-a reușit să înlăturăm toate aceste elemente ale unui stat de facto, precum Sovietul Suprem, adică organul legislativ, așa-numitul președinte sau instituția prezidențială de acolo, anumite instituții de forță, MGB-ul transnistrean, echivalentul KGB-ului din perioada sovietică. Acesta e un lucru foarte periculos, pentru că, prin toate aceste elemente care se perpetuează în timp din 1992 pînă în prezent, ei transmit un mesaj și altor regimuri separatiste din spațiul ex-sovietic. Pentru că sînt un model pe care l-au preluat și au încercat să-l multiplice și în alte state care au devenit independente după destrămarea Uniunii Sovietice. ”</p><p><em>Care sînt cele mai importante măsuri pentru ca oamenii din regiunea Transnistriei să poată avea acces la școli, servicii medicale și justiție?<br/></em><b>Ion Manole</b>: „Cu justiția e mai complicat. Aspectele sociale și educația într-o oarecare măsură sînt deja prezente în stînga Nistrului. Spre exemplu locuitorii din stînga Nistrului vin înspre teritoriul controlat de Chișinău și pot beneficia de tratament, de consultații, de medicamente gratuite. Deci, din acest punct de vedere, Chișinăul a întreprins, întreprinde și va continua să facă acest lucru, pentru că sînt cetățeni cu drepturi depline, au aceleași drepturi ca și noi. Chișinăul, autoritățile, guvernul au responsabilități față de acești oameni. Referitor la educație, au rămas 7 școli în stînga Nistrului subordonate Chișinăului. Este o situație care nu convine deloc Tiraspolului, care a încercat pe parcursul celor 34 de ani și a eșuat în mai multe tentative de a le închide forțat. Acolo învață copii minunați, acolo continuă să își trimită copiii la fel de minunații părinți din stînga Nistrului și avem extraordinari profesori la aceste instituții, dar nu este suficient. Există școli subordonate Tiraspolului, unde avem și acea educație militară și patriotică anti-occidentală, anti-democratică, anti-națională. Aici este problema, aici trebuie să lucrăm împreună cu autoritățile. Comunicarea este foarte importantă. Noi am insistat destul de mult ca autoritățile de la Chișinău, guvernul, să aibă mesaje direcționate către cei din stînga Nistrului, să le explice anumite fenomene, să le lămurească anumite situații, să le explice cum pot ei să beneficieze, sau cum pot să aibă acces, sau de ce nu pot avea acces. Toate aceste eforturi trebuie făcute prin comunicare eficientă și prin mesaje directe adresate locuitorilor de acolo. (...) Sînt foarte mulți care cred propaganda, care nu au acces întotdeauna la informații credibile. (..) Un element bun este că, datorită situației de acolo, oamenii vin tot mai mult spre Chișinău, se angajează aici, muncesc, pentru că situația economică este mai dificilă în stînga Nistrului. Interacționînd cu agenții economici, cu autoritățile, cu oamenii din dreapta Nistrului, multe dintre stereotipurile pe care le aveau despre noi încet, încet se limitează sau se duc spre zero.”</p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19888233-poate-proiectul-european-sa-apropie-transnistria-de-chi-inau.mp3" length="20826719" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/1ioogwoqcm2iu16a1hpuuvmuu1cg?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19888233</guid>
    <pubDate>Wed, 30 Sep 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19888233/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19888233/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19888233/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19888233/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1732</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>18</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce se întîmplă în Serbia? Pariul lui Vucic</itunes:title>
    <title>Ce se întîmplă în Serbia? Pariul lui Vucic</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele Serbiei Aleksandar Vucic și-a dat demisia – cu șapte luni înainte de finalul mandatului.  În Serbia vor avea loc alegeri parlamentare anticipate, în 25 octombrie. Dacă le va cîștiga Partidul Progresist Sîrb, partidul lui Vucic, acesta ar putea fi numit prim-ministru. De aproape doi ani, în Serbia au loc constant ample proteste față de putere, declanşate de prăbuşirea, în noiembrie 2024, a acoperişului gării din Novi Sad, proaspăt renovată. Accident soldat cu 16 morţi. Protes...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele Serbiei Aleksandar Vucic și-a dat demisia – cu șapte luni înainte de finalul mandatului.  În Serbia vor avea loc alegeri parlamentare anticipate, în 25 octombrie. Dacă le va cîștiga Partidul Progresist Sîrb, partidul lui Vucic, acesta ar putea fi numit prim-ministru. De aproape doi ani, în Serbia au loc constant ample proteste față de putere, declanşate de prăbuşirea, în noiembrie 2024, a acoperişului gării din Novi Sad, proaspăt renovată. Accident soldat cu 16 morţi. Protestatarii acuză de-atunci autoritățile de corupție. Care e istoricul protestelor care au luat tot mai multă amploare?<em> </em>De ce a hotărît Vucic să demisioneze – e un mod de a atenua mișcările de protest sau vrea pur și simplu să-și pregătească drumul pentru perioada de după ce nu va mai fi președinte? În ce măsură mişcarea din stradă s-a s-a coagulat într-o formulă politică şi ce şanse are la alegerile din 25 octombrie? L-am întrebat pe cercetătorul Dragoș Ioniță, expert în Balcanii de Vest.</p><p><b>Dragoș Ioniță</b>: „Protestele au început chiar a doua zi după acest eveniment tragic (prăbuşirea acoperişului gării din Novi Sad, în 2024), soldat cu 16 morți și mult mai mulți răniți. Studenții, chiar cei care se află acum în prim-planul acțiunii de protest și al campaniei electorale, s-au aflat încă de la bun început în comitetul de organizare al tuturor protestelor. Ulterior li s-au alăturat profesorii lor de la Universitatea din Novi Sad și de la universitățile mari din Serbia, din Belgrad și Niš. Ei cereau în acel moment patru acțiuni din partea guvernului. În primul rînd, aducerea în fața justiției a celor responsabili pentru proasta gestionare a proiectului de renovare a gării din Novi Sad, desecretizarea contractului cu două companii chineze de construcție, precum și o reformă a sistemului de justiție și a sistemului educațional. Pentru că vorbim despre studenți care, aflîndu-se în prim-planul mișcării de protest, au simțit nevoia de a-și aduce și propriile doleanțe, anterioare tragediei de la Novi Sad, în atenția autorităților de la Belgrad: investiții mai serioase în sistemul educațional, creșterea salariilor profesorilor din sistemul preuniversitar și universitar și o transparență a procesului decizional atît din plan politic cît și a proceselor judiciare care au urmat tragediei de la Novi Sad. Protestele au luat amploare imediat ce studenții au reușit să se organizeze și să adune în jurul lor nu doar colegii și profesorii, cît și reprezentanți ai altor categorii sociale care, pe parcursul acestor doi ani, și-au dovedit sprijinul: actori, scriitori, deci membri ai mediului artistic, dar și reprezentanți ai altor pături sociale, complet diferite: agricultori, membri ai cluburilor de motocicliști și așa mai departe. Este o diversitate pe care am întîlnit-o chiar din primele luni ale protestelor, care s-a amplificat pe măsură ce autoritățile din Serbia îi sfidau sau chiar recurgeau la măsuri represive împotriva celor care protestau pașnic în Belgrad și în celelalte mari orașe ale Serbiei.”</p><p><em>În ultima vreme, protestele au fost organizate sub sloganul „Studenții cîștigă”. În ce măsură această mişcare s-a coagulat într-o formulă politică?<br/></em><b>Dragoș Ioniță</b>: „Aici am putea vorbi despre un punct nevralgic al întregii campanii electorale a studenților, o slăbiciune. Pentru că s-a observat încă de la bun început că studenții nu au un lider care să dialogheze cu reprezentanții celorlalte partide. Ceea ce creează o presiune pentru studenți să-și creeze propria formă de organizare. Asta încă nu au reușit. Şi încă nu se prezintă public ca o mișcare politică, ci mai degrabă ca o platformă civică, care participă separat la alegeri cu candidații proprii pentru cele 250 de locuri din Parlament. Problema este că acum studenții se află într-o situație duală. Pe de-o parte continuă protestele. Pînă de curînd strîngeau semnături ca să se înscrie în campania electorală. Iar acum se duc din ușă-n ușă, așa și-au și numit campania, Campanie din ușă-n ușă, ca să informeze cetăţenii cu privire la programul lor electoral, pentru că acesta există. Deși ei se autoetichetează drept o platformă civică, au o platformă electorală, au un program electoral, l-au prezentat în cadrul unui eveniment relativ fastos, într-un teatru. Deci a existat o lansare a campaniei electorale și din partea lor, așa cum fac partidele politice clasice. După modul în care s-au organizat și după categoriile profesionale care participă în numele acestei platforme la alegeri, ei ar putea să intre într-o categoria partidelor de tip <em>catch-all</em>, pentru că au reușit să propună candidați care provin din toate păturile societății, cum spuneam, avem agricultori, artiști, oameni din sistemul educațional, inclusiv profesori care au fost supuși presiunii de către guvern în timpul protestelor şi care acum sînt candidații listei studenților în alegerile parlamentare anticipate. Dar, pe de altă parte, ei refuză să-și numească un lider, care ulterior să devină un premier, în eventualitatea cîștigării alegerilor. Şi continuă mișcările de protest, presiunea asupra guvernului, în eventualitatea în care nu vor cîștiga și vor rămîne să exercite această presiune și după încheierea alegerilor parlamentare.”</p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural</b> </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele Serbiei Aleksandar Vucic și-a dat demisia – cu șapte luni înainte de finalul mandatului.  În Serbia vor avea loc alegeri parlamentare anticipate, în 25 octombrie. Dacă le va cîștiga Partidul Progresist Sîrb, partidul lui Vucic, acesta ar putea fi numit prim-ministru. De aproape doi ani, în Serbia au loc constant ample proteste față de putere, declanşate de prăbuşirea, în noiembrie 2024, a acoperişului gării din Novi Sad, proaspăt renovată. Accident soldat cu 16 morţi. Protestatarii acuză de-atunci autoritățile de corupție. Care e istoricul protestelor care au luat tot mai multă amploare?<em> </em>De ce a hotărît Vucic să demisioneze – e un mod de a atenua mișcările de protest sau vrea pur și simplu să-și pregătească drumul pentru perioada de după ce nu va mai fi președinte? În ce măsură mişcarea din stradă s-a s-a coagulat într-o formulă politică şi ce şanse are la alegerile din 25 octombrie? L-am întrebat pe cercetătorul Dragoș Ioniță, expert în Balcanii de Vest.</p><p><b>Dragoș Ioniță</b>: „Protestele au început chiar a doua zi după acest eveniment tragic (prăbuşirea acoperişului gării din Novi Sad, în 2024), soldat cu 16 morți și mult mai mulți răniți. Studenții, chiar cei care se află acum în prim-planul acțiunii de protest și al campaniei electorale, s-au aflat încă de la bun început în comitetul de organizare al tuturor protestelor. Ulterior li s-au alăturat profesorii lor de la Universitatea din Novi Sad și de la universitățile mari din Serbia, din Belgrad și Niš. Ei cereau în acel moment patru acțiuni din partea guvernului. În primul rînd, aducerea în fața justiției a celor responsabili pentru proasta gestionare a proiectului de renovare a gării din Novi Sad, desecretizarea contractului cu două companii chineze de construcție, precum și o reformă a sistemului de justiție și a sistemului educațional. Pentru că vorbim despre studenți care, aflîndu-se în prim-planul mișcării de protest, au simțit nevoia de a-și aduce și propriile doleanțe, anterioare tragediei de la Novi Sad, în atenția autorităților de la Belgrad: investiții mai serioase în sistemul educațional, creșterea salariilor profesorilor din sistemul preuniversitar și universitar și o transparență a procesului decizional atît din plan politic cît și a proceselor judiciare care au urmat tragediei de la Novi Sad. Protestele au luat amploare imediat ce studenții au reușit să se organizeze și să adune în jurul lor nu doar colegii și profesorii, cît și reprezentanți ai altor categorii sociale care, pe parcursul acestor doi ani, și-au dovedit sprijinul: actori, scriitori, deci membri ai mediului artistic, dar și reprezentanți ai altor pături sociale, complet diferite: agricultori, membri ai cluburilor de motocicliști și așa mai departe. Este o diversitate pe care am întîlnit-o chiar din primele luni ale protestelor, care s-a amplificat pe măsură ce autoritățile din Serbia îi sfidau sau chiar recurgeau la măsuri represive împotriva celor care protestau pașnic în Belgrad și în celelalte mari orașe ale Serbiei.”</p><p><em>În ultima vreme, protestele au fost organizate sub sloganul „Studenții cîștigă”. În ce măsură această mişcare s-a coagulat într-o formulă politică?<br/></em><b>Dragoș Ioniță</b>: „Aici am putea vorbi despre un punct nevralgic al întregii campanii electorale a studenților, o slăbiciune. Pentru că s-a observat încă de la bun început că studenții nu au un lider care să dialogheze cu reprezentanții celorlalte partide. Ceea ce creează o presiune pentru studenți să-și creeze propria formă de organizare. Asta încă nu au reușit. Şi încă nu se prezintă public ca o mișcare politică, ci mai degrabă ca o platformă civică, care participă separat la alegeri cu candidații proprii pentru cele 250 de locuri din Parlament. Problema este că acum studenții se află într-o situație duală. Pe de-o parte continuă protestele. Pînă de curînd strîngeau semnături ca să se înscrie în campania electorală. Iar acum se duc din ușă-n ușă, așa și-au și numit campania, Campanie din ușă-n ușă, ca să informeze cetăţenii cu privire la programul lor electoral, pentru că acesta există. Deși ei se autoetichetează drept o platformă civică, au o platformă electorală, au un program electoral, l-au prezentat în cadrul unui eveniment relativ fastos, într-un teatru. Deci a existat o lansare a campaniei electorale și din partea lor, așa cum fac partidele politice clasice. După modul în care s-au organizat și după categoriile profesionale care participă în numele acestei platforme la alegeri, ei ar putea să intre într-o categoria partidelor de tip <em>catch-all</em>, pentru că au reușit să propună candidați care provin din toate păturile societății, cum spuneam, avem agricultori, artiști, oameni din sistemul educațional, inclusiv profesori care au fost supuși presiunii de către guvern în timpul protestelor şi care acum sînt candidații listei studenților în alegerile parlamentare anticipate. Dar, pe de altă parte, ei refuză să-și numească un lider, care ulterior să devină un premier, în eventualitatea cîștigării alegerilor. Şi continuă mișcările de protest, presiunea asupra guvernului, în eventualitatea în care nu vor cîștiga și vor rămîne să exercite această presiune și după încheierea alegerilor parlamentare.”</p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural</b> </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19882062-ce-se-intimpla-in-serbia-pariul-lui-vucic.mp3" length="19861707" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/py4yk2sj6s2ml3x711xxpsp69n3o?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19882062</guid>
    <pubDate>Tue, 29 Sep 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19882062/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19882062/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19882062/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19882062/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1652</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>17</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Groenlanda și noul aranjament de securitate în zona arctică - interviu cu Cătălin Gabriel Done</itunes:title>
    <title>Groenlanda și noul aranjament de securitate în zona arctică - interviu cu Cătălin Gabriel Done</title>
    <itunes:summary><![CDATA[După ce președintele Donald Trump a amenințat constant că va prelua „într-un fel sau altul” Groenlanda, Statele Unite ale Americii, Danemarca și Groenlanda au semnat săptămîna trecută un acord istoric privind securitatea insulei arctice. Ce prevede acest acord? Ce reprezintă pentru părțile semnatare și pentru Europa? L-am întrebat pe Cătălin Gabriel Done, analist de politică internațională, vicepreședintele Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.  Cătălin Gabriel Done: „...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>După ce președintele Donald Trump a amenințat constant că va prelua „într-un fel sau altul” Groenlanda, Statele Unite ale Americii, Danemarca și Groenlanda au semnat săptămîna trecută un acord istoric privind securitatea insulei arctice. Ce prevede acest acord? Ce reprezintă pentru părțile semnatare și pentru Europa? L-am întrebat pe Cătălin Gabriel Done, analist de politică internațională, vicepreședintele<b> </b>Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. </p><p><b>Cătălin Gabriel Done</b>: „Cred că este foarte important să ne punem întrebarea dacă acest document trebuie citit doar ca un acord referitor la Groenlanda și la securitatea nord atlantică, sau dacă în realitate el este expresia unei transformări mult mai profunde a raportului de putere în regiunea arctică și, prin extensie, a relațiilor transatlantice. Și nu mă refer doar la relațiile cu Statele Unite ale Americii, ci și cu Canada. Pentru că adevăratul punct focal al analizei strategice a acestui acord nu ar trebui să cadă doar pe ce prevede acordul, ci ar trebui să ne uităm de acum înainte de ce în această configurație are loc schimbarea și de ce participarea la acest nou aranjament de securitate este una extrem de limitată, pentru că multilateralismul arctic a funcționat după 1945 pînă în prezent. Groenlanda nu este doar un teritoriu situat în nordul Atlanticului. Ea se află la intersecția unor geografii strategice care pînă nu demult puteau fi privite ca periferice, atît de către Europa, cît și de o parte a administrațiilor americane. Dar aceste aranjamente periferice astăzi au devenit extrem de importante și centrale în politica externă globală. Arctica, Atlanticul de Nord, securitatea europeană și, sigur, competiția dintre Statele Unite și China, precum și relația cu Federația Rusă au devenit progresiv mai accesibile întregii structuri internaționale. Deci, prin urmare, nu trebuie să confundăm obiectul juridic al acordului cu miza geopolitică a acestuia. Donald Trump a văzut întotdeauna Groenlanda ca punctul central al securității nord atlantice, pentru că Groenlanda permite Statelor Unite ale Americii să aibă acces neîngrădit la politica de proiectare a intereselor strategice în regiunea arctică. Și sigur că obiectivul poate fi Groenlanda, însă miza este una mult mai largă. Și tocmai de aceea cred că trebuie să distingem acest raport între forța pe care Statele Unite ale Americii o proiectează în regiune și modul în care alege să o facă. Pentru că întotdeauna o mare putere va încerca să își impună punctul de vedere, va încerca să își impună propria strategie într-o regiune sau alta.”</p><p><em>Ce prevede acest acord din punct de vedere al securității?<br/></em><b>Cătălin Gabriel Done</b>: „În primul rînd, parafează acordul regatului danez pentru ca Statele Unite ale Americii să dețină baze militare permanente pe teritoriul Groenlandei. Acest lucru a fost și este extrem de important pentru SUA, pentru că de aici Washingtonul își poate proiecta forța atît în Atlanticul de Nord cît și în regiunea arctică. Timp de decenii, Arctica a fost percepută ca un spațiu îndepărtat, dificil de accesat și oarecum relativ marginal în arhitectura politicii internaționale. Această politică se încheie. Odată cu creșterea capacităților arctice ale Pekinului, ale Chinei - deși China nu este o țară arctică, are ambiții de actor arctic -, Statele Unite ale Americii și-au văzut poziția de lider contestată de către China și de către Federația Rusă. (...) Și încă un lucru extrem de important, care reiese din acest acord, dar citit printre rînduri, este faptul că Statele Unite vor detașa un contingent permanent de soldați în Groenlanda. Lucru care, pe de-o parte, vine să contracareze această cursă căreia Rusia și China i-au dat startul în Oceanul Arctic și, mai mult decît atît, prezența militară americană pe teritoriul Groenlandei înseamnă că America va veni la pachet nu doar cu armament, ci și cu investiții. Pentru că marea critică adusă de Donald Trump guvernului de la Copenhaga și autorităților de la Nuuk a fost că au permis investițiilor chineze să își facă loc în infrastructura critică a Groenlandei, au deschis porturile Groenlandei pentru vasele chinezești, vase chinezești care astăzi sînt percepute ca fiind parte a unui ansamblu de spionaj global.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>După ce președintele Donald Trump a amenințat constant că va prelua „într-un fel sau altul” Groenlanda, Statele Unite ale Americii, Danemarca și Groenlanda au semnat săptămîna trecută un acord istoric privind securitatea insulei arctice. Ce prevede acest acord? Ce reprezintă pentru părțile semnatare și pentru Europa? L-am întrebat pe Cătălin Gabriel Done, analist de politică internațională, vicepreședintele<b> </b>Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. </p><p><b>Cătălin Gabriel Done</b>: „Cred că este foarte important să ne punem întrebarea dacă acest document trebuie citit doar ca un acord referitor la Groenlanda și la securitatea nord atlantică, sau dacă în realitate el este expresia unei transformări mult mai profunde a raportului de putere în regiunea arctică și, prin extensie, a relațiilor transatlantice. Și nu mă refer doar la relațiile cu Statele Unite ale Americii, ci și cu Canada. Pentru că adevăratul punct focal al analizei strategice a acestui acord nu ar trebui să cadă doar pe ce prevede acordul, ci ar trebui să ne uităm de acum înainte de ce în această configurație are loc schimbarea și de ce participarea la acest nou aranjament de securitate este una extrem de limitată, pentru că multilateralismul arctic a funcționat după 1945 pînă în prezent. Groenlanda nu este doar un teritoriu situat în nordul Atlanticului. Ea se află la intersecția unor geografii strategice care pînă nu demult puteau fi privite ca periferice, atît de către Europa, cît și de o parte a administrațiilor americane. Dar aceste aranjamente periferice astăzi au devenit extrem de importante și centrale în politica externă globală. Arctica, Atlanticul de Nord, securitatea europeană și, sigur, competiția dintre Statele Unite și China, precum și relația cu Federația Rusă au devenit progresiv mai accesibile întregii structuri internaționale. Deci, prin urmare, nu trebuie să confundăm obiectul juridic al acordului cu miza geopolitică a acestuia. Donald Trump a văzut întotdeauna Groenlanda ca punctul central al securității nord atlantice, pentru că Groenlanda permite Statelor Unite ale Americii să aibă acces neîngrădit la politica de proiectare a intereselor strategice în regiunea arctică. Și sigur că obiectivul poate fi Groenlanda, însă miza este una mult mai largă. Și tocmai de aceea cred că trebuie să distingem acest raport între forța pe care Statele Unite ale Americii o proiectează în regiune și modul în care alege să o facă. Pentru că întotdeauna o mare putere va încerca să își impună punctul de vedere, va încerca să își impună propria strategie într-o regiune sau alta.”</p><p><em>Ce prevede acest acord din punct de vedere al securității?<br/></em><b>Cătălin Gabriel Done</b>: „În primul rînd, parafează acordul regatului danez pentru ca Statele Unite ale Americii să dețină baze militare permanente pe teritoriul Groenlandei. Acest lucru a fost și este extrem de important pentru SUA, pentru că de aici Washingtonul își poate proiecta forța atît în Atlanticul de Nord cît și în regiunea arctică. Timp de decenii, Arctica a fost percepută ca un spațiu îndepărtat, dificil de accesat și oarecum relativ marginal în arhitectura politicii internaționale. Această politică se încheie. Odată cu creșterea capacităților arctice ale Pekinului, ale Chinei - deși China nu este o țară arctică, are ambiții de actor arctic -, Statele Unite ale Americii și-au văzut poziția de lider contestată de către China și de către Federația Rusă. (...) Și încă un lucru extrem de important, care reiese din acest acord, dar citit printre rînduri, este faptul că Statele Unite vor detașa un contingent permanent de soldați în Groenlanda. Lucru care, pe de-o parte, vine să contracareze această cursă căreia Rusia și China i-au dat startul în Oceanul Arctic și, mai mult decît atît, prezența militară americană pe teritoriul Groenlandei înseamnă că America va veni la pachet nu doar cu armament, ci și cu investiții. Pentru că marea critică adusă de Donald Trump guvernului de la Copenhaga și autorităților de la Nuuk a fost că au permis investițiilor chineze să își facă loc în infrastructura critică a Groenlandei, au deschis porturile Groenlandei pentru vasele chinezești, vase chinezești care astăzi sînt percepute ca fiind parte a unui ansamblu de spionaj global.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19873939-groenlanda-i-noul-aranjament-de-securitate-in-zona-arctica-interviu-cu-catalin-gabriel-done.mp3" length="21347495" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/gk579iyacfzmrvr5v1ls3f4mv885?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19873939</guid>
    <pubDate>Mon, 28 Sep 2026 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19873939/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19873939/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19873939/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19873939/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1776</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>16</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Cântecul pâinii” de Kitty Tait și Al Tait: o carte vindecătoare, plină de speranță</itunes:title>
    <title>„Cântecul pâinii” de Kitty Tait și Al Tait: o carte vindecătoare, plină de speranță</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cîntecul pîinii este sunetul pe care-l scoate crusta ei fierbinte, după ce e scoasă din cuptor. Această descoperire avea să-i marcheze viața unei fete de 14 ani. Kitty Tait este diagnosticată cu depresie. Dintr-o fetiță veselă și plină de viață devine o adolescentă care abia se poate ridica din pat dimineața, copleșită de anxietate. Pînă cînd îl vede pe tatăl ei cum face pîine. Și vrea să încerce și ea. Așa începe memoir-ul „Cântecul pâinii. Cum am devenit brutari și asta ne-a salvat” de Kitt...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cîntecul pîinii este sunetul pe care-l scoate crusta ei fierbinte, după ce e scoasă din cuptor. Această descoperire avea să-i marcheze viața unei fete de 14 ani. Kitty Tait este diagnosticată cu depresie. Dintr-o fetiță veselă și plină de viață devine o adolescentă care abia se poate ridica din pat dimineața, copleșită de anxietate. Pînă cînd îl vede pe tatăl ei cum face pîine. Și vrea să încerce și ea. Așa începe <em>memoir</em>-ul „Cântecul pâinii. Cum am devenit brutari și asta ne-a salvat” de Kitty Tait și Al Tait (trad. Maria Tănăsescu, ZYX Books). Așa începe aventura. Aventura salvării, a vindecării, a transformării familiei și a casei, pînă cînd, în scurt timp, Kitty și tatăl ei ajung să deschidă o brutărie în micul lor oraș. Kitty face și terapie în acest timp. Dar o ajută foarte mult și descoperirea pasiunii de a lucra cu aluatul. Care o readuce în lume. Dincolo de suferința cruntă, e multă lumină și speranță în această poveste. Desigur, Kitty are imensul noroc să facă parte dintr-o familie care o înțelege și o sprijină zi de zi în efortul ei de a-și construi brutăria. De la tatăl care renunță la cariera de profesor la Oxford pentru a lucra cu fiica lui cot la cot, pînă la mama și frații care pun umărul la construcția brutăriei. Și, de asemenea, Kitty mai are alături o comunitate formidabilă - de la vecinii de pe stradă, care îi cedează la început cuptoarele lor ca ea să poată face mai multe pîini, pînă la oamenii din oraș care donează pentru primele luni de chirie ale brutăriei și brutarii din diversele locuri pe care le vizitează și care îi împărtășesc cunoștințele lor.<br/>Am vorbit cu editoarea Alexandra Rusu, de la ZYX Books, despre „Cântecul pâinii”, despre personajele formidabile ale acestui <em>memoir</em> neobișnuit și despre puterea solidarității. Dar și despre cîteva dintre rețetele de pîine și de produse de patiserie din a doua parte a volumului.<br/><b>Alexandra Rusu</b>: „Cred că e un soi de carte vindecătoare, dar nu pentru că propune vreo soluție împotriva depresiei, ci pentru că e foarte plină de speranță. E o carte despre relația dintre tată și fiică. Este aici un tată complet depășit de situație, ca orice părinte care își vede copilul la pat și care face tot ce poate ca să-l salveze. Și nimic din ce încearcă foarte conștient și rațional nu funcționează, în schimb funcționează ceva absolut întîmplător, cum este să iei o maia și să o hrănești și să vezi cum începe să crească și să se transforme. E o carte despre transformare, despre maturizare și despre creștere. Dacă nu aș ști că e non-ficțiune, dacă nu aș ști că e o poveste adevărată - și știu asta pentru că e documentată inclusiv în social media -, aș spune că e ficțiune de cea mai bună calitate. (...) Cartea e un mix editorial neobișnuit. Ne-a fost teamă să o scoatem, îți spun sincer, mai ales într-un an care e departe de a fi cel mai bun pentru editori și cititori, dar pînă la urmă cred că ea poate fi și citită, și experimentată. Poate fi privită ca o carte de rețete cu poveste sau ca o poveste cu o carte de rețete. Cu siguranță nu este o rețetă împotriva depresiei - un lucru pe care vreau să-l subliniez. E doar o poveste despre depresie care conține rețete, dar de pîine.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cîntecul pîinii este sunetul pe care-l scoate crusta ei fierbinte, după ce e scoasă din cuptor. Această descoperire avea să-i marcheze viața unei fete de 14 ani. Kitty Tait este diagnosticată cu depresie. Dintr-o fetiță veselă și plină de viață devine o adolescentă care abia se poate ridica din pat dimineața, copleșită de anxietate. Pînă cînd îl vede pe tatăl ei cum face pîine. Și vrea să încerce și ea. Așa începe <em>memoir</em>-ul „Cântecul pâinii. Cum am devenit brutari și asta ne-a salvat” de Kitty Tait și Al Tait (trad. Maria Tănăsescu, ZYX Books). Așa începe aventura. Aventura salvării, a vindecării, a transformării familiei și a casei, pînă cînd, în scurt timp, Kitty și tatăl ei ajung să deschidă o brutărie în micul lor oraș. Kitty face și terapie în acest timp. Dar o ajută foarte mult și descoperirea pasiunii de a lucra cu aluatul. Care o readuce în lume. Dincolo de suferința cruntă, e multă lumină și speranță în această poveste. Desigur, Kitty are imensul noroc să facă parte dintr-o familie care o înțelege și o sprijină zi de zi în efortul ei de a-și construi brutăria. De la tatăl care renunță la cariera de profesor la Oxford pentru a lucra cu fiica lui cot la cot, pînă la mama și frații care pun umărul la construcția brutăriei. Și, de asemenea, Kitty mai are alături o comunitate formidabilă - de la vecinii de pe stradă, care îi cedează la început cuptoarele lor ca ea să poată face mai multe pîini, pînă la oamenii din oraș care donează pentru primele luni de chirie ale brutăriei și brutarii din diversele locuri pe care le vizitează și care îi împărtășesc cunoștințele lor.<br/>Am vorbit cu editoarea Alexandra Rusu, de la ZYX Books, despre „Cântecul pâinii”, despre personajele formidabile ale acestui <em>memoir</em> neobișnuit și despre puterea solidarității. Dar și despre cîteva dintre rețetele de pîine și de produse de patiserie din a doua parte a volumului.<br/><b>Alexandra Rusu</b>: „Cred că e un soi de carte vindecătoare, dar nu pentru că propune vreo soluție împotriva depresiei, ci pentru că e foarte plină de speranță. E o carte despre relația dintre tată și fiică. Este aici un tată complet depășit de situație, ca orice părinte care își vede copilul la pat și care face tot ce poate ca să-l salveze. Și nimic din ce încearcă foarte conștient și rațional nu funcționează, în schimb funcționează ceva absolut întîmplător, cum este să iei o maia și să o hrănești și să vezi cum începe să crească și să se transforme. E o carte despre transformare, despre maturizare și despre creștere. Dacă nu aș ști că e non-ficțiune, dacă nu aș ști că e o poveste adevărată - și știu asta pentru că e documentată inclusiv în social media -, aș spune că e ficțiune de cea mai bună calitate. (...) Cartea e un mix editorial neobișnuit. Ne-a fost teamă să o scoatem, îți spun sincer, mai ales într-un an care e departe de a fi cel mai bun pentru editori și cititori, dar pînă la urmă cred că ea poate fi și citită, și experimentată. Poate fi privită ca o carte de rețete cu poveste sau ca o poveste cu o carte de rețete. Cu siguranță nu este o rețetă împotriva depresiei - un lucru pe care vreau să-l subliniez. E doar o poveste despre depresie care conține rețete, dar de pîine.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19855124-cantecul-painii-de-kitty-tait-i-al-tait-o-carte-vindecatoare-plina-de-speran-a.mp3" length="20788664" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/x0ma523qe41cxcm9097dmn1c95ym?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19855124</guid>
    <pubDate>Fri, 25 Sep 2026 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19855124/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19855124/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19855124/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19855124/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1729</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>15</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Donald Trump și Xi Jinping față în față. De la războiul comercial la un nou acord? </itunes:title>
    <title>Donald Trump și Xi Jinping față în față. De la războiul comercial la un nou acord? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele Chinei Xi Jinping a ajuns miercuri în Statele Unite ale Americii pentru o vizită de stat de trei zile, considerată istorică, la invitația președintelui american Donald Trump. Disputele tarifare și comerciale dintre cele două superputeri, chestiuni legate de Inteligența Artificială dar și războiul din Iran și situația Taiwanului sînt cîteva dintre temele pe care analiști se așteaptă să le regăsească pe agenda summit-ului urmărit cu atenție la nivel mondial. Care e miza acestei viz...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele Chinei Xi Jinping a ajuns miercuri în Statele Unite ale Americii pentru o vizită de stat de trei zile, considerată istorică, la invitația președintelui american Donald Trump. Disputele tarifare și comerciale dintre cele două superputeri, chestiuni legate de Inteligența Artificială dar și războiul din Iran și situația Taiwanului sînt cîteva dintre temele pe care analiști se așteaptă să le regăsească pe agenda summit-ului urmărit cu atenție la nivel mondial. Care e miza acestei vizite pentru cele două puteri? Am întrebat-o pe Antonia Colibășanu, analist geopolitic, doctor în economie. </p><p><em>Este prima vizită de stat a lui Xi Jinping în Statele Unite în ultimii zece ani. În 2015 a mai fost la Washington liderul chinez. Ce s-a schimbat în acest timp în relația dintre cele două mari puteri?<br/></em><b>Antonia Colibășanu</b>: „În primul rînd s-a schimbat contextul geopolitic global și astfel s-a schimbat și forța de negociere a celor două puteri. China pare să aibă astăzi un pic mai multă putere decît a avut în 2015. Statele Unite sînt aparent mai agresive din punct de vedere diplomatic și, într-un fel, privesc această negociere cu China ca fiind existențială și extrem de urgentă. Cele două adjective sînt folosite de comentatorii politici de la Washington, inclusiv în contextul politic de la Washington din momentul acesta, unde avem o campanie electorală în desfășurare. După 2022, cînd Rusia a invadat Ucraina, după ce a început războiul din Iran, cele două mari puteri sînt, pe de-o parte, presate să ajungă la un acord, pe de altă parte, în contextul restructurării globale, nu au neapărat același tip de presiune, în sensul în care apar elemente noi pe care le pot pune pe masă ambele puteri în contextul negocierilor bilaterale.”</p><p><em>Xi Jinping a fost întîmpinat de Donald Trump la un nivel de protocol foarte, foarte înalt. Asta în condițiile în care cele două state sînt într-un așa-numit război comercial. Cum se explică această contradicție? <br/></em><b>Antonia Colibășanu</b>: „Este un semn de respect și de recunoaștere a creșterii puterii chineze în ultimii zece ani. Într-un fel, trebuie dat un semnal de deschidere din partea Statelor Unite pentru discuții bilaterale, în contextul în care China, în momentul de față, este inclusă în toate marile dosare ale Statelor Unite. Mă refer aici cel puțin la cele două importante: relația cu Rusia și Orientul Mijlociu. (...) Faptul că Rusia are probleme economice, sociale, este implicată într-un război, a făcut ca importanța Chinei să crească. China este mai importantă acum la nivel regional în Eurasia decît Rusia, ca atare China este partenerul principal de discuție al Statelor Unite.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele Chinei Xi Jinping a ajuns miercuri în Statele Unite ale Americii pentru o vizită de stat de trei zile, considerată istorică, la invitația președintelui american Donald Trump. Disputele tarifare și comerciale dintre cele două superputeri, chestiuni legate de Inteligența Artificială dar și războiul din Iran și situația Taiwanului sînt cîteva dintre temele pe care analiști se așteaptă să le regăsească pe agenda summit-ului urmărit cu atenție la nivel mondial. Care e miza acestei vizite pentru cele două puteri? Am întrebat-o pe Antonia Colibășanu, analist geopolitic, doctor în economie. </p><p><em>Este prima vizită de stat a lui Xi Jinping în Statele Unite în ultimii zece ani. În 2015 a mai fost la Washington liderul chinez. Ce s-a schimbat în acest timp în relația dintre cele două mari puteri?<br/></em><b>Antonia Colibășanu</b>: „În primul rînd s-a schimbat contextul geopolitic global și astfel s-a schimbat și forța de negociere a celor două puteri. China pare să aibă astăzi un pic mai multă putere decît a avut în 2015. Statele Unite sînt aparent mai agresive din punct de vedere diplomatic și, într-un fel, privesc această negociere cu China ca fiind existențială și extrem de urgentă. Cele două adjective sînt folosite de comentatorii politici de la Washington, inclusiv în contextul politic de la Washington din momentul acesta, unde avem o campanie electorală în desfășurare. După 2022, cînd Rusia a invadat Ucraina, după ce a început războiul din Iran, cele două mari puteri sînt, pe de-o parte, presate să ajungă la un acord, pe de altă parte, în contextul restructurării globale, nu au neapărat același tip de presiune, în sensul în care apar elemente noi pe care le pot pune pe masă ambele puteri în contextul negocierilor bilaterale.”</p><p><em>Xi Jinping a fost întîmpinat de Donald Trump la un nivel de protocol foarte, foarte înalt. Asta în condițiile în care cele două state sînt într-un așa-numit război comercial. Cum se explică această contradicție? <br/></em><b>Antonia Colibășanu</b>: „Este un semn de respect și de recunoaștere a creșterii puterii chineze în ultimii zece ani. Într-un fel, trebuie dat un semnal de deschidere din partea Statelor Unite pentru discuții bilaterale, în contextul în care China, în momentul de față, este inclusă în toate marile dosare ale Statelor Unite. Mă refer aici cel puțin la cele două importante: relația cu Rusia și Orientul Mijlociu. (...) Faptul că Rusia are probleme economice, sociale, este implicată într-un război, a făcut ca importanța Chinei să crească. China este mai importantă acum la nivel regional în Eurasia decît Rusia, ca atare China este partenerul principal de discuție al Statelor Unite.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19857598-donald-trump-i-xi-jinping-fa-a-in-fa-a-de-la-razboiul-comercial-la-un-nou-acord.mp3" length="20049516" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/20y7amkc8ca1zpuoedjrd08l02dc?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19857598</guid>
    <pubDate>Thu, 24 Sep 2026 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19857598/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19857598/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19857598/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19857598/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1668</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>14</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce se întîmplă în Germania? Ascensiunea extremiștilor și radicalilor, criza centrului politic</itunes:title>
    <title>Ce se întîmplă în Germania? Ascensiunea extremiștilor și radicalilor, criza centrului politic</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ce se întîmplă cu partidele mainstream, de centru, din Germania? Duminică au fost alegeri regionale în două landuri. În Mecklenburg-Pomerania de Vest, pentru prima oară în istoria postbelică, formațiunea CDU, a cancelarului Friedrich Merz, nu a reușit să treacă pragul electoral. „Este un dezastru”, a descris Merz situația creștin-democraților. Pe primul loc s-a clasat partidul AfD (Alternative für Deutschland), considerat de extremă dreapta. Iar la Berlin a cîștigat alegerile partidul Die Lin...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ce se întîmplă cu partidele mainstream, de centru, din Germania? Duminică au fost alegeri regionale în două landuri. În Mecklenburg-Pomerania de Vest, pentru prima oară în istoria postbelică, formațiunea CDU, a cancelarului Friedrich Merz, nu a reușit să treacă pragul electoral. „Este un dezastru”, a descris Merz situația creștin-democraților. Pe primul loc s-a clasat partidul AfD (Alternative für Deutschland), considerat de extremă dreapta. Iar la Berlin a cîștigat alegerile partidul Die Linke, considerat de stînga radicală. CDU a ieșit pe locul al doilea. În urmă cu cîteva săptămîni, la alegerile din Saxonia-Anhalt, pe locul întîi s-a clasat tot formațiunea AfD. Ce spun aceste rezultate regionale despre Germania de azi?Cum se explică ascensiunea extremei drepte într-o țară în care există instituții solide și o cultură a memoriei bine articulată? Ce promite un partid ca afd? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><em>Victoria partidului extremist AfD în Saxonia-Anhalt și în Mecklenburg-Pomerania Occidentală era previzibilă – ea fusese prevăzută de sondaje. AfD – pe care îl numesc „extremist” pentru că așa e considerat și de autoritățile germane – are un avans considerabil în multe landuri. Cum se explică ascensiunea extremei drepte într-o țară în care există instituții solide și o cultură a memoriei bine articulată?<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Este un fenomen care se accelerează: o ascensiune pe care o vedem deja de peste un ciclu electoral, de la jumătatea anilor 2010, a unui partid abordat de celelalte instituții și partide cu o formulă extrem de clară, de excludere și de desemnare ca fiind un partid problematic, un partid extremist, un partid potențial sau efectiv incompatibil cu ordinea constituțională. Există o dezbatere, care continuă încă, despre oportunitatea sau justețea de a interzice finalmente acest partid. Este un partid care s-a consolidat mai ales în landurile din fostul RDG, din partea răsăriteană a Germaniei, dar care-și extinde acum importanța electorală la nivel național. Este un partid care tinde să fie cotat ca avînd prima șansă în sondaje. Ascensiunea sa se explică atît prin propriile sale acțiuni și discursuri politice, cît și printr-o criză a celorlalte partide, în special a partidelor de centru-dreapta și centru-stînga, care nu sînt acum în poziția de a rezista acestui asalt electoral și discursiv şi care sînt și într-o poziție mai dificilă ca oricînd în legătură cu propria lor raportare unii la alții și la această amenințare care vine dinspre extrema-dreaptă.”</p><p><em>Dar ce promite AfD, cu ce-i atrage pe alegători?<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Cu soluții simple la probleme complexe. Este manualul populist, manualul campaniilor politice populiste care se duc în mod direct către soluții de o frază, eventual două cuvinte, eventual un cuvînt adresate unor probleme extrem de complexe. Vă aduceți aminte că acum zece ani Trump a cîștigat o mare parte din popularitate promițînd un zid. Cuvîntul cheie era <em>zid</em>. Fac un zid și se oprește migrația sau se rezolvă o problemă extrem de complexă. La fel și AfD promite remigrație, deci răsturnarea acestor schimbări profunde ale societății germane din ultimii 10-15 ani. Propune împăcarea cu Rusia și accesul la gaz, pentru că miza nu este atît Rusia, cît gazul rusesc, care ne rezolvă problemele. Anxietățile economice se rezolvă de pe-o zi pe alta, indiferent de consecințele asupra celorlalți. Și un fel de împărțire, din nou, extrem de simplistă și polarizantă a societății, între cei legitimi și cei ilegitimi, între <em>noi</em> și <em>ceilalți</em>, între poporul victimă și vinovații de serviciu. Genul acesta de divizare a societății: noi sîntem ok, noi sîntem adevărați cetățeni și cei pe care trebuie să îi identificăm ca inimici, trădători, corupți, din cauza cărora noi nu o ducem bine. Deci explicațiile sînt în general în această cheie de desemnare a unor vinovați.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ce se întîmplă cu partidele mainstream, de centru, din Germania? Duminică au fost alegeri regionale în două landuri. În Mecklenburg-Pomerania de Vest, pentru prima oară în istoria postbelică, formațiunea CDU, a cancelarului Friedrich Merz, nu a reușit să treacă pragul electoral. „Este un dezastru”, a descris Merz situația creștin-democraților. Pe primul loc s-a clasat partidul AfD (Alternative für Deutschland), considerat de extremă dreapta. Iar la Berlin a cîștigat alegerile partidul Die Linke, considerat de stînga radicală. CDU a ieșit pe locul al doilea. În urmă cu cîteva săptămîni, la alegerile din Saxonia-Anhalt, pe locul întîi s-a clasat tot formațiunea AfD. Ce spun aceste rezultate regionale despre Germania de azi?Cum se explică ascensiunea extremei drepte într-o țară în care există instituții solide și o cultură a memoriei bine articulată? Ce promite un partid ca afd? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><em>Victoria partidului extremist AfD în Saxonia-Anhalt și în Mecklenburg-Pomerania Occidentală era previzibilă – ea fusese prevăzută de sondaje. AfD – pe care îl numesc „extremist” pentru că așa e considerat și de autoritățile germane – are un avans considerabil în multe landuri. Cum se explică ascensiunea extremei drepte într-o țară în care există instituții solide și o cultură a memoriei bine articulată?<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Este un fenomen care se accelerează: o ascensiune pe care o vedem deja de peste un ciclu electoral, de la jumătatea anilor 2010, a unui partid abordat de celelalte instituții și partide cu o formulă extrem de clară, de excludere și de desemnare ca fiind un partid problematic, un partid extremist, un partid potențial sau efectiv incompatibil cu ordinea constituțională. Există o dezbatere, care continuă încă, despre oportunitatea sau justețea de a interzice finalmente acest partid. Este un partid care s-a consolidat mai ales în landurile din fostul RDG, din partea răsăriteană a Germaniei, dar care-și extinde acum importanța electorală la nivel național. Este un partid care tinde să fie cotat ca avînd prima șansă în sondaje. Ascensiunea sa se explică atît prin propriile sale acțiuni și discursuri politice, cît și printr-o criză a celorlalte partide, în special a partidelor de centru-dreapta și centru-stînga, care nu sînt acum în poziția de a rezista acestui asalt electoral și discursiv şi care sînt și într-o poziție mai dificilă ca oricînd în legătură cu propria lor raportare unii la alții și la această amenințare care vine dinspre extrema-dreaptă.”</p><p><em>Dar ce promite AfD, cu ce-i atrage pe alegători?<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Cu soluții simple la probleme complexe. Este manualul populist, manualul campaniilor politice populiste care se duc în mod direct către soluții de o frază, eventual două cuvinte, eventual un cuvînt adresate unor probleme extrem de complexe. Vă aduceți aminte că acum zece ani Trump a cîștigat o mare parte din popularitate promițînd un zid. Cuvîntul cheie era <em>zid</em>. Fac un zid și se oprește migrația sau se rezolvă o problemă extrem de complexă. La fel și AfD promite remigrație, deci răsturnarea acestor schimbări profunde ale societății germane din ultimii 10-15 ani. Propune împăcarea cu Rusia și accesul la gaz, pentru că miza nu este atît Rusia, cît gazul rusesc, care ne rezolvă problemele. Anxietățile economice se rezolvă de pe-o zi pe alta, indiferent de consecințele asupra celorlalți. Și un fel de împărțire, din nou, extrem de simplistă și polarizantă a societății, între cei legitimi și cei ilegitimi, între <em>noi</em> și <em>ceilalți</em>, între poporul victimă și vinovații de serviciu. Genul acesta de divizare a societății: noi sîntem ok, noi sîntem adevărați cetățeni și cei pe care trebuie să îi identificăm ca inimici, trădători, corupți, din cauza cărora noi nu o ducem bine. Deci explicațiile sînt în general în această cheie de desemnare a unor vinovați.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19852576-ce-se-intimpla-in-germania-ascensiunea-extremi-tilor-i-radicalilor-criza-centrului-politic.mp3" length="20995846" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/8s3pzyzus7gyw9ll3yscwacrvkca?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19852576</guid>
    <pubDate>Wed, 23 Sep 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19852576/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19852576/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19852576/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19852576/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <podcast:soundbite startTime="0.0" duration="60.0" />
    <itunes:duration>1746</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>13</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Putem lăsa industria AI să-și facă singură regulile? </itunes:title>
    <title>Putem lăsa industria AI să-și facă singură regulile? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Tot mai adesea, chiar oameni situați la vîrful companiilor de Inteligență Artificială formulează dubii cu privire la evoluțiile din domeniu. Și cer reglementare. Dario Amodei, șeful Anthropic, avertizează că modelele avansează mai repede decît capacitatea industriei și a autorităților de a le controla. Sam Altman, de la OpenAI, susține și el că omenirea ar putea pierde controlul asupra propriului viitor și atrage atenția asupra concentrării unei puteri uriașe în mîinile cîtorva companii. Pute...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Tot mai adesea, chiar oameni situați la vîrful companiilor de Inteligență Artificială formulează dubii cu privire la evoluțiile din domeniu. Și cer reglementare. Dario Amodei, șeful Anthropic, avertizează că modelele avansează mai repede decît capacitatea industriei și a autorităților de a le controla. Sam Altman, de la OpenAI, susține și el că omenirea ar putea pierde controlul asupra propriului viitor și atrage atenția asupra concentrării unei puteri uriașe în mîinile cîtorva companii. Putem lăsa chiar companiile care dezvoltă aceste tehnologii să stabilească, singure, limitele? Care sînt riscurile Inteligenței Artificiale și cine ar trebui să decidă cît de repede poate avansa? L-am întrebat pe Bogdan Manolea, director executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet, specialist în dreptul tehnologiei informației.</p><p><em>Nu e prima dată cînd vedem șefi ai unor mari companii vorbind despre riscurile Inteligenței Artificiale. Acum un an, Elon Musk propusese chiar un moratoriu, o pauză în dezvoltarea modelelor avansate. De data asta, însă avem doi competitori, doi șefi ai celor mai mari companii care avertizează, în termeni foarte serioși, că e nevoie de frîne. De ce acum? Ce </em>s-a <em>întîmplatîntre timp?<br/></em><b>Bogdan Manolea</b>: „S-a mai schimbat poziția pe piață. Elon Musk, cînd a făcut declarația respectivă, era într-o poziție inferioară, deci el voia tocmai să-şi ajungă din urmă competitorii. Şi cred că, în principal, au niște interese pe zona de politici publice, care se aliniază cu această idee de autoreglementare, ca și cum ar fi așa, un fel de iepure scos dintr-un joben, care rezolvă toate problemele AI-ului peste noapte. Pe de altă parte, dacă ei vor să nu dezvolte AI într-o anumită direcție, sau să limiteze, sau să stabilească că doar anumite părți ale AI-ului trebuie să fie dezvoltate, au de plină libertate să o facă. Şi totuși nu o fac. Și atunci ar trebui să ne întrebăm și noi, ca utilizatori, oare de ce nu o fac? Și vedem că, de fapt, interesele noastre de utilizatori nu converg cu interesele lor de șefi de mari companii în zona de AI. Și cred că ăsta este cel mai important lucru cu care trebuie să rămînem din discuția asta. Adică, dacă ei cer autoreglementare, nu înseamnă neapărat că și noi trebuie să cerem acest lucru, doar pentru că nu înțelegem de ce cer sau care este interesul din spate. Sigur că aici sînt speculații despre interesele din spate: că ar vrea să se pună pe o poziție mai safe în Statele Unite, în special față de modelele<em> open source</em> și să spună acelea nu sînt reglementate, ce faceți cu ele? Acelea sînt problema și așa mai departe. Altă discuție este legată de faptul că nu ar fi foarte fericiţi de sistemul european sau sistemul chinezesc de reglementare și atunci încearcă să găsească o alternativă.“</p><p><em>De fapt, cum am putea pierde controlul în favoarea AI? Ce ar însemna ca Inteligenţa Artificială să preia controlul?<br/></em><b>Bogdan Manolea</b>: „Cred că asta e o întrebare care tinde mai degrabă spre zona filozofică a discuției, însă eu cred că ar trebui să ne punem întrebarea dacă nu cumva pierdem controlul în ideea că nu reglementăm ceea ce deja putem să reglementăm. Și să vă dau un exemplu. În ultima perioadă au fost o serie de discuții legate de niște atacuri. Agenți AI dintr-o dată s-au trezit noaptea și au început să facă niște chestii la care cercetătorii nu s-ar fi așteptat și anume au atacat alte sisteme informatice cu un oarecare succes. Și au apărut tot felul de știri care au spus că agenții AI s-au trezit sau au început să aibă conștiință proprie. Și cred că de aici trebuie să distingem lucrurile. Pentru că nu s-au trezit și nu au nici conștiință proprie. Ci pur și simplu cei care au programat acele sisteme le-au dat niște sarcini care erau intruzive, adică să atace un alt sistem informatic, și nu au pus suficiente limite sau nu și-au dat seama că limitele pe care le pun nu sînt suficiente, astfel încît au permis acelor sisteme informatice să aducă niște prejudicii, prin atacuri, în alte sisteme informatice. Dacă am fi scos AI-ul din ecuație și am fi spus că niște oameni atacă alți oameni, era clar, era o infracțiune, nimeni nu își punea întrebări legate de cine-i responsabil. Dacă faci același lucru pentru un sistem informatic obișnuit, iarăși, e clar, e o infracțiune informatică. Ei, în momentul în care apare AI-ul și spui un agent AI, fiecare vrea să-și ia mîna de pe tigaia fierbinte și să zică nu, n-am fost eu, el, de la sine putere a atacat, pentru că a nesocotit ce l-am rugat eu să facă.”</p><p><em>Aici este întrebarea: dacă acel agent AI a ieșit singur din sandbox, a făcut o treabă autonom, în afara cerințelor care i-au fost date de utilizator, de cel care l-a programat?<br/></em><b>Bogdan Manolea</b>: „A ieșit pentru că putea să iasă. Adică tu, ca programator în zona respectivă, știi foarte bine că un sistem AI nu stă cumințel în sandboxul lui, ca să folosesc un termen un pic ironic. Tu trebuia să știi lucrul ăsta, tu trebuia să-ți dai seama că, de fapt, dacă vrei să-l testezi, ar trebui să fie într-un mediu de testare realmente închis din punct de vedere tehnic. Așa cum un calculator poți să-l scoți din priză, la fel și un sistem AI poți să-l deconectezi de la internet și să mergi într-o zonă închisă și să-l testezi acolo cum dorești. Faptul că tu dorești să-l testezi pe internet, către un site real, automat trebuie să pună niște semene de întrebare. Dar cazul ăsta este foarte bun pentru a ne arăta că sistemul actual nu este suficient de dezvoltat și de implicat, astfel încît, într-adevăr, să discutăm despre ceea ce trebuie. Și anume, care este responsabilitatea civilă și penală a celor care au făcut acest lucru? De ce nu se discută de acest aspect?  Cel atacat n-a fost supărat, ceea ce iarăşi pune niște întrebări legate de natura atacului, dacă nu cumva știa, dacă nu cumva a fost de acord și așa mai departe. Deci, în loc să vorbim despre momentul în care agenți AI încep să aibă controlul, cred că trebuie să ne gîndim mai degrabă la responsabilitatea oamenilor care programează, care folosesc AI și la ce responsabilitate au ei în relație cu agenții respectivi.”</p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Tot mai adesea, chiar oameni situați la vîrful companiilor de Inteligență Artificială formulează dubii cu privire la evoluțiile din domeniu. Și cer reglementare. Dario Amodei, șeful Anthropic, avertizează că modelele avansează mai repede decît capacitatea industriei și a autorităților de a le controla. Sam Altman, de la OpenAI, susține și el că omenirea ar putea pierde controlul asupra propriului viitor și atrage atenția asupra concentrării unei puteri uriașe în mîinile cîtorva companii. Putem lăsa chiar companiile care dezvoltă aceste tehnologii să stabilească, singure, limitele? Care sînt riscurile Inteligenței Artificiale și cine ar trebui să decidă cît de repede poate avansa? L-am întrebat pe Bogdan Manolea, director executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet, specialist în dreptul tehnologiei informației.</p><p><em>Nu e prima dată cînd vedem șefi ai unor mari companii vorbind despre riscurile Inteligenței Artificiale. Acum un an, Elon Musk propusese chiar un moratoriu, o pauză în dezvoltarea modelelor avansate. De data asta, însă avem doi competitori, doi șefi ai celor mai mari companii care avertizează, în termeni foarte serioși, că e nevoie de frîne. De ce acum? Ce </em>s-a <em>întîmplatîntre timp?<br/></em><b>Bogdan Manolea</b>: „S-a mai schimbat poziția pe piață. Elon Musk, cînd a făcut declarația respectivă, era într-o poziție inferioară, deci el voia tocmai să-şi ajungă din urmă competitorii. Şi cred că, în principal, au niște interese pe zona de politici publice, care se aliniază cu această idee de autoreglementare, ca și cum ar fi așa, un fel de iepure scos dintr-un joben, care rezolvă toate problemele AI-ului peste noapte. Pe de altă parte, dacă ei vor să nu dezvolte AI într-o anumită direcție, sau să limiteze, sau să stabilească că doar anumite părți ale AI-ului trebuie să fie dezvoltate, au de plină libertate să o facă. Şi totuși nu o fac. Și atunci ar trebui să ne întrebăm și noi, ca utilizatori, oare de ce nu o fac? Și vedem că, de fapt, interesele noastre de utilizatori nu converg cu interesele lor de șefi de mari companii în zona de AI. Și cred că ăsta este cel mai important lucru cu care trebuie să rămînem din discuția asta. Adică, dacă ei cer autoreglementare, nu înseamnă neapărat că și noi trebuie să cerem acest lucru, doar pentru că nu înțelegem de ce cer sau care este interesul din spate. Sigur că aici sînt speculații despre interesele din spate: că ar vrea să se pună pe o poziție mai safe în Statele Unite, în special față de modelele<em> open source</em> și să spună acelea nu sînt reglementate, ce faceți cu ele? Acelea sînt problema și așa mai departe. Altă discuție este legată de faptul că nu ar fi foarte fericiţi de sistemul european sau sistemul chinezesc de reglementare și atunci încearcă să găsească o alternativă.“</p><p><em>De fapt, cum am putea pierde controlul în favoarea AI? Ce ar însemna ca Inteligenţa Artificială să preia controlul?<br/></em><b>Bogdan Manolea</b>: „Cred că asta e o întrebare care tinde mai degrabă spre zona filozofică a discuției, însă eu cred că ar trebui să ne punem întrebarea dacă nu cumva pierdem controlul în ideea că nu reglementăm ceea ce deja putem să reglementăm. Și să vă dau un exemplu. În ultima perioadă au fost o serie de discuții legate de niște atacuri. Agenți AI dintr-o dată s-au trezit noaptea și au început să facă niște chestii la care cercetătorii nu s-ar fi așteptat și anume au atacat alte sisteme informatice cu un oarecare succes. Și au apărut tot felul de știri care au spus că agenții AI s-au trezit sau au început să aibă conștiință proprie. Și cred că de aici trebuie să distingem lucrurile. Pentru că nu s-au trezit și nu au nici conștiință proprie. Ci pur și simplu cei care au programat acele sisteme le-au dat niște sarcini care erau intruzive, adică să atace un alt sistem informatic, și nu au pus suficiente limite sau nu și-au dat seama că limitele pe care le pun nu sînt suficiente, astfel încît au permis acelor sisteme informatice să aducă niște prejudicii, prin atacuri, în alte sisteme informatice. Dacă am fi scos AI-ul din ecuație și am fi spus că niște oameni atacă alți oameni, era clar, era o infracțiune, nimeni nu își punea întrebări legate de cine-i responsabil. Dacă faci același lucru pentru un sistem informatic obișnuit, iarăși, e clar, e o infracțiune informatică. Ei, în momentul în care apare AI-ul și spui un agent AI, fiecare vrea să-și ia mîna de pe tigaia fierbinte și să zică nu, n-am fost eu, el, de la sine putere a atacat, pentru că a nesocotit ce l-am rugat eu să facă.”</p><p><em>Aici este întrebarea: dacă acel agent AI a ieșit singur din sandbox, a făcut o treabă autonom, în afara cerințelor care i-au fost date de utilizator, de cel care l-a programat?<br/></em><b>Bogdan Manolea</b>: „A ieșit pentru că putea să iasă. Adică tu, ca programator în zona respectivă, știi foarte bine că un sistem AI nu stă cumințel în sandboxul lui, ca să folosesc un termen un pic ironic. Tu trebuia să știi lucrul ăsta, tu trebuia să-ți dai seama că, de fapt, dacă vrei să-l testezi, ar trebui să fie într-un mediu de testare realmente închis din punct de vedere tehnic. Așa cum un calculator poți să-l scoți din priză, la fel și un sistem AI poți să-l deconectezi de la internet și să mergi într-o zonă închisă și să-l testezi acolo cum dorești. Faptul că tu dorești să-l testezi pe internet, către un site real, automat trebuie să pună niște semene de întrebare. Dar cazul ăsta este foarte bun pentru a ne arăta că sistemul actual nu este suficient de dezvoltat și de implicat, astfel încît, într-adevăr, să discutăm despre ceea ce trebuie. Și anume, care este responsabilitatea civilă și penală a celor care au făcut acest lucru? De ce nu se discută de acest aspect?  Cel atacat n-a fost supărat, ceea ce iarăşi pune niște întrebări legate de natura atacului, dacă nu cumva știa, dacă nu cumva a fost de acord și așa mai departe. Deci, în loc să vorbim despre momentul în care agenți AI încep să aibă controlul, cred că trebuie să ne gîndim mai degrabă la responsabilitatea oamenilor care programează, care folosesc AI și la ce responsabilitate au ei în relație cu agenții respectivi.”</p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19846159-putem-lasa-industria-ai-sa-i-faca-singura-regulile.mp3" length="20690434" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/dtqly6rxyc8oppl1fkxlwkzdvynw?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19846159</guid>
    <pubDate>Tue, 22 Sep 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19846159/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19846159/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19846159/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19846159/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1721</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>12</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>La ce mai folosesc alegerile în Rusia lui Putin - interviu cu Laurențiu Pleșca</itunes:title>
    <title>La ce mai folosesc alegerile în Rusia lui Putin - interviu cu Laurențiu Pleșca</title>
    <itunes:summary><![CDATA[ Primele alegeri parlamentare din Rusia de la invazia pe scară largă a Ucrainei au avut loc în acest weekend. Nu e nici o surpriză – potrivit estimărilor, partidul de guvernămînt, Rusia Unită, va obține peste 57% din voturi. Cu numeroși opozanți ai regimului aflați în închisoare, cu singurul partid care se opune deschis războiului din Ucraina, Iabloko, interzis, și în absența observatorilor internaționali, acest scrutin e departe de a fi liber și democratic. Cum se explică mobilizarea la...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p> Primele alegeri parlamentare din Rusia de la invazia pe scară largă a Ucrainei au avut loc în acest weekend. Nu e nici o surpriză – potrivit estimărilor, partidul de guvernămînt, Rusia Unită, va obține peste 57% din voturi. Cu numeroși opozanți ai regimului aflați în închisoare, cu singurul partid care se opune deschis războiului din Ucraina, Iabloko, interzis, și în absența observatorilor internaționali, acest scrutin e departe de a fi liber și democratic. Cum se explică mobilizarea la acest scrutin (circa 60% dintre cetăţenii cu drept de vot s-au prezentat la urne)? Cum ar trebui să privim celelalte partide care au intrat în Duma de stat, alături de Rusia Unită: sînt „de opoziție” sau fac parte din cercul puterii? Ce mesaj transmite Moscova deschizînd mai multe secţii de votare în regiunea transnistreană, fără acordul autorităților din Republica Moldova? L-am întrebat pe Laurențiu Pleșca, coordonator de programe la German Marshall Fund, expert în spațiul ex-sovietic. </p><p><b>Laurențiu Pleșca</b>: „În primul rînd, cei care au votat la alegerile legislative din Federația Rusă sînt bugetarii și aparatul de stat. Este un număr important de persoane conectate cu sistemul care au fost mobilizate. Acest lucru se întîmplă la toate rîndurile de alegeri. (...) Opoziția din Federația Rusă este în momentul de față divizată și a transmis mesaje contradictorii. Partidul Iabloko (Mărul), care a fost interzis luna trecută de către Curtea Supremă de Justiție a Federației Rusie, și-a îndemnat alegătorii să boicoteze acest proces. Deci să nu meargă la vot, pentru că nu sînt alegeri veritabile. Pe de altă parte, avem liderii din exil, soția lui Alexei Navalnîi, Iulia Navalnia, care, alături de Maxim Katz şi Ilia Iașin, au îndemnat pe rețelele sociale cetățenii ruși din exil, dar și din țară, să meargă la vot și să voteze împotriva partidului prezidențial Rusia Unită. Ceea ce, de fapt, a încurajat și a ajutat regimul putinist să aibă prezenţă la vot, să pară legitimat în acțiunile sale. Rezultatele sînt asemănătoare cu cele de la alegerile legislative dinainte de război, din 2021. Dar aș menționa aici că, totuși, chiar dacă regimul s-a simțit în siguranță, tot a apelat la aceleași măsuri, cum ar fi soldați în cabinele de vot care îți stau în ceafă și se uită la tine cu cine votezi. De asemenea, am observat că în mai multe oblastii din Federația Rusă au fost introduse sute, poate mii de buletine ștampilate cu Partidul Rusia Unită, partidul prezidențial. Deci, chiar dacă a fost cumva o mișcare de protest, chiar dacă au fost anumite îndemnuri din partea liderilor de opoziție, s-a întîmplat la indigo același simulacru de alegeri cu care ne-am obișnuit în Rusia.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p> Primele alegeri parlamentare din Rusia de la invazia pe scară largă a Ucrainei au avut loc în acest weekend. Nu e nici o surpriză – potrivit estimărilor, partidul de guvernămînt, Rusia Unită, va obține peste 57% din voturi. Cu numeroși opozanți ai regimului aflați în închisoare, cu singurul partid care se opune deschis războiului din Ucraina, Iabloko, interzis, și în absența observatorilor internaționali, acest scrutin e departe de a fi liber și democratic. Cum se explică mobilizarea la acest scrutin (circa 60% dintre cetăţenii cu drept de vot s-au prezentat la urne)? Cum ar trebui să privim celelalte partide care au intrat în Duma de stat, alături de Rusia Unită: sînt „de opoziție” sau fac parte din cercul puterii? Ce mesaj transmite Moscova deschizînd mai multe secţii de votare în regiunea transnistreană, fără acordul autorităților din Republica Moldova? L-am întrebat pe Laurențiu Pleșca, coordonator de programe la German Marshall Fund, expert în spațiul ex-sovietic. </p><p><b>Laurențiu Pleșca</b>: „În primul rînd, cei care au votat la alegerile legislative din Federația Rusă sînt bugetarii și aparatul de stat. Este un număr important de persoane conectate cu sistemul care au fost mobilizate. Acest lucru se întîmplă la toate rîndurile de alegeri. (...) Opoziția din Federația Rusă este în momentul de față divizată și a transmis mesaje contradictorii. Partidul Iabloko (Mărul), care a fost interzis luna trecută de către Curtea Supremă de Justiție a Federației Rusie, și-a îndemnat alegătorii să boicoteze acest proces. Deci să nu meargă la vot, pentru că nu sînt alegeri veritabile. Pe de altă parte, avem liderii din exil, soția lui Alexei Navalnîi, Iulia Navalnia, care, alături de Maxim Katz şi Ilia Iașin, au îndemnat pe rețelele sociale cetățenii ruși din exil, dar și din țară, să meargă la vot și să voteze împotriva partidului prezidențial Rusia Unită. Ceea ce, de fapt, a încurajat și a ajutat regimul putinist să aibă prezenţă la vot, să pară legitimat în acțiunile sale. Rezultatele sînt asemănătoare cu cele de la alegerile legislative dinainte de război, din 2021. Dar aș menționa aici că, totuși, chiar dacă regimul s-a simțit în siguranță, tot a apelat la aceleași măsuri, cum ar fi soldați în cabinele de vot care îți stau în ceafă și se uită la tine cu cine votezi. De asemenea, am observat că în mai multe oblastii din Federația Rusă au fost introduse sute, poate mii de buletine ștampilate cu Partidul Rusia Unită, partidul prezidențial. Deci, chiar dacă a fost cumva o mișcare de protest, chiar dacă au fost anumite îndemnuri din partea liderilor de opoziție, s-a întîmplat la indigo același simulacru de alegeri cu care ne-am obișnuit în Rusia.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19839503-la-ce-mai-folosesc-alegerile-in-rusia-lui-putin-interviu-cu-lauren-iu-ple-ca.mp3" length="20887787" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/g78th76yhnjvxnz42ha04ycyb48w?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19839503</guid>
    <pubDate>Mon, 21 Sep 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19839503/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19839503/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19839503/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19839503/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1737</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>11</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Andrei Gorzo: „Scrisul mă ajută să mă ţin laolaltă”</itunes:title>
    <title>Andrei Gorzo: „Scrisul mă ajută să mă ţin laolaltă”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Andrei Gorzo a publicat recent volumul „Sfârșit de aventură” (Editura Polirom), o continuare a memoir-ului său „Ce am învățat de la Graham Greene. O istorie de familie”, din 2024. Ne reîntîlnim aici cu personajul tatălui, medic legist în anii ’80, trimis la închisoare după ce face autopsia unui ștab din vechea orînduire, ajuns, după 1989, în apropierea unor oameni importanți din cercurile noii puteri, jurnalist în presa obscură a anilor 2000, un personaj în jurul căruia gravitează întreaga fa...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Andrei Gorzo a publicat recent volumul „Sfârșit de aventură” (Editura Polirom), o continuare a <em>memoir</em>-ului său „Ce am învățat de la Graham Greene. O istorie de familie”, din 2024. Ne reîntîlnim aici cu personajul tatălui, medic legist în anii ’80, trimis la închisoare după ce face autopsia unui ștab din vechea orînduire, ajuns, după 1989, în apropierea unor oameni importanți din cercurile noii puteri, jurnalist în presa obscură a anilor 2000, un personaj în jurul căruia gravitează întreaga familie, aflată într-o permanentă stare de precaritate. Andrei Gorzo se uită înapoi și se chestionează cu privire la impulsurile care au generat prima carte avînd în centru figura paternă, adăugînd astfel un nou strat de onestitate textului său. În acest nou volum auzim și vocea mamei, mai mult decît în cel anterior. Mama fiind, de altfel, sursa principală a poveștilor. Și ancora familiei, în decenii de turbulențe. „Sfârșit de aventură” este și o carte de călătorii, pe urmele prozatorului Graham Greene, un fel de dublu patern livresc sau un mediator, un îmblînzitor al relației cu propriul tată. <br/>Am vorbit cu Andrei Gorzo despre mizele acestui nou volum, ale scrisului confesiv și despre personajele cărții sale.</p><p><b>Andrei Gorzo</b>: „Pe mine scrisul mă ajută să mă țin laolaltă, adică bucățile din care sînt format să nu se fărîmițeze, să nu se dezasambleze. Deci în privința asta (scrisul) e terapeutic, doar că nu e terapeutic în sens tare: mă vindec, devin un om sănătos. E terapeutic fiindcă rămîn într-o zonă de funcționalitate și nu mă destram.” <br/><em>Și nu mi se pare puțin lucru.<br/></em><b>Andrei Gorzo</b>: „Nu, nici mie nu mi se pare puțin lucru, dar nici nu e cine știe ce revendicare, nu ridic cine știe ce pretenții în momentul în care spun asta. Dar, spre surprinderea mea, pe măsură ce scriam cartea, spre final mi se pare că se apropie destul de mult de o formă de <em>self-help</em> și cumva, împotriva intențiilor mele inițiale, ajunge să aibă ceva de-a face cu o călătorie, să zicem, terapeutică.” <br/><em>Și în plus, după cum mărturisești în carte, s-au mai folosit și alții de focalizarea pe care o aduci cu prima carte. S-au regăsit și alții în această poveste, în felul cum ai exprimat durerea.<br/></em><b>Andrei Gorzo</b>: „Da, în asta cred, în asta cred. Ceva ce scrie o persoană poate ajuta alte persoane să se simtă mai puțin singure. Uite, nu sînt doar eu pe lume care mi-am pus probleme. Cred la un nivel romantic în funcția de comunicare a scrisului. </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Andrei Gorzo a publicat recent volumul „Sfârșit de aventură” (Editura Polirom), o continuare a <em>memoir</em>-ului său „Ce am învățat de la Graham Greene. O istorie de familie”, din 2024. Ne reîntîlnim aici cu personajul tatălui, medic legist în anii ’80, trimis la închisoare după ce face autopsia unui ștab din vechea orînduire, ajuns, după 1989, în apropierea unor oameni importanți din cercurile noii puteri, jurnalist în presa obscură a anilor 2000, un personaj în jurul căruia gravitează întreaga familie, aflată într-o permanentă stare de precaritate. Andrei Gorzo se uită înapoi și se chestionează cu privire la impulsurile care au generat prima carte avînd în centru figura paternă, adăugînd astfel un nou strat de onestitate textului său. În acest nou volum auzim și vocea mamei, mai mult decît în cel anterior. Mama fiind, de altfel, sursa principală a poveștilor. Și ancora familiei, în decenii de turbulențe. „Sfârșit de aventură” este și o carte de călătorii, pe urmele prozatorului Graham Greene, un fel de dublu patern livresc sau un mediator, un îmblînzitor al relației cu propriul tată. <br/>Am vorbit cu Andrei Gorzo despre mizele acestui nou volum, ale scrisului confesiv și despre personajele cărții sale.</p><p><b>Andrei Gorzo</b>: „Pe mine scrisul mă ajută să mă țin laolaltă, adică bucățile din care sînt format să nu se fărîmițeze, să nu se dezasambleze. Deci în privința asta (scrisul) e terapeutic, doar că nu e terapeutic în sens tare: mă vindec, devin un om sănătos. E terapeutic fiindcă rămîn într-o zonă de funcționalitate și nu mă destram.” <br/><em>Și nu mi se pare puțin lucru.<br/></em><b>Andrei Gorzo</b>: „Nu, nici mie nu mi se pare puțin lucru, dar nici nu e cine știe ce revendicare, nu ridic cine știe ce pretenții în momentul în care spun asta. Dar, spre surprinderea mea, pe măsură ce scriam cartea, spre final mi se pare că se apropie destul de mult de o formă de <em>self-help</em> și cumva, împotriva intențiilor mele inițiale, ajunge să aibă ceva de-a face cu o călătorie, să zicem, terapeutică.” <br/><em>Și în plus, după cum mărturisești în carte, s-au mai folosit și alții de focalizarea pe care o aduci cu prima carte. S-au regăsit și alții în această poveste, în felul cum ai exprimat durerea.<br/></em><b>Andrei Gorzo</b>: „Da, în asta cred, în asta cred. Ceva ce scrie o persoană poate ajuta alte persoane să se simtă mai puțin singure. Uite, nu sînt doar eu pe lume care mi-am pus probleme. Cred la un nivel romantic în funcția de comunicare a scrisului. </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19809128-andrei-gorzo-scrisul-ma-ajuta-sa-ma-tin-laolalta.mp3" length="20399898" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/emfbg3kxmfhfw8f9oelwn4u1nbha?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19809128</guid>
    <pubDate>Fri, 18 Sep 2026 15:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19809128/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19809128/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19809128/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19809128/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1696</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>10</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Societatea – oglinda familiei. Familia – oglinda societăţii. Un interviu cu sociologul Gelu Duminică</itunes:title>
    <title>Societatea – oglinda familiei. Familia – oglinda societăţii. Un interviu cu sociologul Gelu Duminică</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Purtăm cu noi un bagaj emoțional pe care ni l-am construit în copilărie: modele de comportament în diversele situații de viață, mecanisme deprinse devreme pentru a face față la tot felul de provocări, mecanisme de apărare, mecanisme prin care încercăm să gestionăm tensiuni, dureri, suferințe. Ce impact are acest bagaj emoțional în relațiile noastre de mai tîrziu, în cuplu, atunci cînd apare un copil în viaţa unui cuplu? Cum ne modelează presiunile sociale ideea de familie? L-am întrebat pe so...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Purtăm cu noi un bagaj emoțional pe care ni l-am construit în copilărie: modele de comportament în diversele situații de viață, mecanisme deprinse devreme pentru a face față la tot felul de provocări, mecanisme de apărare, mecanisme prin care încercăm să gestionăm tensiuni, dureri, suferințe. Ce impact are acest bagaj emoțional în relațiile noastre de mai tîrziu, în cuplu, atunci cînd apare un copil în viaţa unui cuplu? Cum ne modelează presiunile sociale ideea de familie? L-am întrebat pe sociologul Gelu Duminică,autorul cărţii „<a href='https://hyperliteratura.ro/produs/viata-in-doi-si-jumatate/'>Viața în doi și jumătate. Ce am văzut, ce am preluat și cum să nu repetăm aceleași tipare</a>”, apărută la Editura Hyperliteratura. </p><p><em>De ce e important să conștientizăm cum am crescut, ce fel de relație au avut părinții noștri de-a lungul primilor noștri ani de viață, cum am fost tratați de părinți?<br/></em><b>Gelu Duminică</b>: „Pentru că cei care ne-au decodificat și ne-au învățat cam tot ce se întîmplă în jurul nostru sînt părinții. De la ei am învățat cam tot. Să nu punem mîna pe sobă că e <em>uf</em>, să respectăm, să salutăm, să spunem bună ziua, ce înseamnă iubire, ce înseamnă iertare, ce înseamnă limită sănătoasă. Ce înseamnă violență și ne ducem în zona cealaltă, ce înseamnă tăcerea și așa mai departe. De la ei le-am învățat. Mai mult decît atît, noi le-am învățat mai degrabă din ce şi cum făceau părinţii noştri, nu din ce spuneau. Pentru că de multe ori era o disonanță între ce ne spuneau și ce făceau. Noi, copiii, vedeam mai degrabă ceea ce făceau ei. Mulți dintre noi, sau cvasimajoritatea, nu își doresc să fie ca părinții lor, în foarte multe privinţe. Și discută despre cît de imperfecte, dacă nu chiar bolnave, erau relațiile părinților lor. Și unele dintre ele încă sînt. Presărate cu foarte multă violență. Presărate cu foarte multă singurătate. Unde relația de putere era la ea acasă. Unde frica era confundată cu respectul. Că ne place, că nu ne place, exact ca în experimentul lui Pavlov, noi am fost programați cultural – prin cultură înțelegînd tot ce se transmite non-genetic – să facem lucrurile alea. Dar nu prea le conștientizăm, decît în momentul în care sîntem noi înșine puşi în situația de a intra în relații și în momentul ăla descoperim că în relația de cuplu, devenim mama sau tata, în funcție de context.”</p><p><em>Cît de mult din comportamentele noastre şi din felul cum ne purtăm în relaţia de cuplu reverberează în societate?<br/></em><b>Gelu Duminică</b>: „Toate lucrurile astea, dihonia, cearta, scandalul, tăcerea le vedem în societate. Ceea ce s-a întîmplat zilele trecute în societatea românească are legătură și cu modul în care noi privim conflictul: cu pumnul se rezolvă, în momentul în care nu mai poți. Şi atunci spui: tot tu ai fost de vină, vezi unde m-ai adus!” </p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Purtăm cu noi un bagaj emoțional pe care ni l-am construit în copilărie: modele de comportament în diversele situații de viață, mecanisme deprinse devreme pentru a face față la tot felul de provocări, mecanisme de apărare, mecanisme prin care încercăm să gestionăm tensiuni, dureri, suferințe. Ce impact are acest bagaj emoțional în relațiile noastre de mai tîrziu, în cuplu, atunci cînd apare un copil în viaţa unui cuplu? Cum ne modelează presiunile sociale ideea de familie? L-am întrebat pe sociologul Gelu Duminică,autorul cărţii „<a href='https://hyperliteratura.ro/produs/viata-in-doi-si-jumatate/'>Viața în doi și jumătate. Ce am văzut, ce am preluat și cum să nu repetăm aceleași tipare</a>”, apărută la Editura Hyperliteratura. </p><p><em>De ce e important să conștientizăm cum am crescut, ce fel de relație au avut părinții noștri de-a lungul primilor noștri ani de viață, cum am fost tratați de părinți?<br/></em><b>Gelu Duminică</b>: „Pentru că cei care ne-au decodificat și ne-au învățat cam tot ce se întîmplă în jurul nostru sînt părinții. De la ei am învățat cam tot. Să nu punem mîna pe sobă că e <em>uf</em>, să respectăm, să salutăm, să spunem bună ziua, ce înseamnă iubire, ce înseamnă iertare, ce înseamnă limită sănătoasă. Ce înseamnă violență și ne ducem în zona cealaltă, ce înseamnă tăcerea și așa mai departe. De la ei le-am învățat. Mai mult decît atît, noi le-am învățat mai degrabă din ce şi cum făceau părinţii noştri, nu din ce spuneau. Pentru că de multe ori era o disonanță între ce ne spuneau și ce făceau. Noi, copiii, vedeam mai degrabă ceea ce făceau ei. Mulți dintre noi, sau cvasimajoritatea, nu își doresc să fie ca părinții lor, în foarte multe privinţe. Și discută despre cît de imperfecte, dacă nu chiar bolnave, erau relațiile părinților lor. Și unele dintre ele încă sînt. Presărate cu foarte multă violență. Presărate cu foarte multă singurătate. Unde relația de putere era la ea acasă. Unde frica era confundată cu respectul. Că ne place, că nu ne place, exact ca în experimentul lui Pavlov, noi am fost programați cultural – prin cultură înțelegînd tot ce se transmite non-genetic – să facem lucrurile alea. Dar nu prea le conștientizăm, decît în momentul în care sîntem noi înșine puşi în situația de a intra în relații și în momentul ăla descoperim că în relația de cuplu, devenim mama sau tata, în funcție de context.”</p><p><em>Cît de mult din comportamentele noastre şi din felul cum ne purtăm în relaţia de cuplu reverberează în societate?<br/></em><b>Gelu Duminică</b>: „Toate lucrurile astea, dihonia, cearta, scandalul, tăcerea le vedem în societate. Ceea ce s-a întîmplat zilele trecute în societatea românească are legătură și cu modul în care noi privim conflictul: cu pumnul se rezolvă, în momentul în care nu mai poți. Şi atunci spui: tot tu ai fost de vină, vezi unde m-ai adus!” </p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19822522-societatea-oglinda-familiei-familia-oglinda-societatii-un-interviu-cu-sociologul-gelu-duminica.mp3" length="21121369" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/1fcgnc0dz9z5kzd3py1t5w59h8hk?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19822522</guid>
    <pubDate>Thu, 17 Sep 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19822522/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19822522/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19822522/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19822522/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1757</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>9</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Starea Uniunii: „mai puternică decît oricînd, mai precară ca niciodată”</itunes:title>
    <title>Starea Uniunii: „mai puternică decît oricînd, mai precară ca niciodată”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[  „Starea Uniunii este mai puternică decît a fost vreodată. Dar, în același timp, poate părea mai precară ca niciodată.” Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și-a început discursul de azi despre starea Uniunii, din Parlamentul European de la Strasbourg, cu această afirmație paradoxală. Într-o lume pe care o descrie drept „ostilă”, von der Leyen propune o Europă mai capabilă să acționeze pe cont propriu: în apărare, dar și în energie, tehnologie, sau comerț. Printre altele, ea a a...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p><br/></p><p>„Starea Uniunii este mai puternică decît a fost vreodată. Dar, în același timp, poate părea mai precară ca niciodată.” Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și-a început discursul de azi despre starea Uniunii, din Parlamentul European de la Strasbourg, cu această afirmație paradoxală. Într-o lume pe care o descrie drept „ostilă”, von der Leyen propune o Europă mai capabilă să acționeze pe cont propriu: în apărare, dar și în energie, tehnologie, sau comerț. Printre altele, ea a anunțat și că Canada ar putea deveni primul „membru asociat” al Uniunii Europene. Dar discursul Ursulei von der Leyen s-a referit și la viața cotidiană a europenilor – de la prețul energiei la efectele schimbărilor climatice, de la abordarea cu privire la inteligența artificială la accesul copiilor la rețelele sociale. Am vorbit despre discursul privind starea Uniunii cu Oana Cristina Popa, cercetătoare la German Marshall Fund şi fostă ambasadoare a UE în Muntenegru, şi cu analistul Robert Lupiţu, redactor-şef al platformei „Calea Europeană”.</p><p><em>„Starea Uniunii este mai puternică decît a fost vreodată. Dar, în același timp, poate părea mai precară ca niciodată.” Ce înţelegem din acest verdict?<br/></em><b>Robert Lupiţu</b>: „Avînd în vedere că discursul privind starea Uniunii Europene este un obicei creat în 2010, pe modelul discursului privind starea națiunii al președintelui american – firește, e o diferență foarte clară de atribuții între președintele unui stat și președintele unei instituții europene –, vedem în prima parte a zicerii, în primul rînd, o frază de inspirație americană. <em>The state of our Union has never been stronger</em>. Da, nu a fost niciodată mai puternică. Urmată, în schimb, de o radiografie cît se poate de reală. Pentru că Uniunea Europeană experimentează crize puternice și sistemice nu de ieri, de azi, de cîțiva ani. Nu sînt crize de tipul una într-o generație. Sînt crize persistente și suprapuse. De altfel, întregul proces legat de autonomie strategică este unul de durată. Așa cum a durat, pînă la urmă, predarea diferitelor chei esențiale în zona de infrastructuri critice, un outsourcing geopolitic, dacă pot să spun așa, către China, pe zona de producție, materii prime și așa mai departe, gazul ieftin din Rusia, inclusiv procesul de reconversie industrială, de electrificare, de ce putem să mai discutăm pentru a ne lua destinul în propriile mîini – că și aceasta a fost o frază –, va dura. Și asta știm foarte bine, pentru că vorbim deja de un deceniu de suveranitate strategică, autonomie strategică. Emmanuel Macron va pleca anul viitor de la Palatul Élysée și ar merita să vedem, într-o radiografie, cît de autonomi am devenit în 10 ani sau nu. Inclusiv discuţiile despre competitivitate trenează. L-au determinat pe autorul acelui celebru raport, Mario Draghi, fostul premier italian și fostul președinte al BCE, să creeze un grup informal de reflecție și în egală măsură de influență, de lobby, acel grup de la Rin, tocmai pentru a impulsiona evoluția Uniunii Europene în diferite sectoare. Și sîntem fragili pentru că sîntem expuși masiv dezinformării, sîntem expuși de mai bine de un deceniu efectelor generate de recrudescența și afirmarea extremei drepte, extremelor politice, ultranaţionalismului, pe care l-a menționat și Ursula von der Leyen, amenințările hibride din partea Rusiei. Și acestea nu vor dispărea, sînt aici să rămînă, să se mențină, să pună presiune pe noi. Și Uniunea Europeană, în același timp, trebuie să furnizeze niște răspunsuri.”</p><p><em>Care sînt perspectivele pentru extinderea Uniunii Europene în Republica Moldova și Ucraina în viitorul apropiat?<br/></em><b>Oana Cristina Popa</b>: „Președinta von der Leyen a menționat extinderea în contextul securității vecinătății, a spus că în curînd se vor pregăti foi de parcurs pentru procesul de aderare a candidaților. În luna  octombrie, de altfel, ies rapoartele anuale pe pachetul de extindere, unde avem Balcanii de Vest, Moldova și Ucraina. Ce așteaptă Moldova și Ucraina în momentul acesta este să deschidă restul clusterelor, cele patru care mai sînt de deschis, în așa fel încît să poată progresa pe parcursul european. Să nu uităm că sînt niște cerințe în clusterul 1 care se referă la drepturi fundamentale, reforma judiciară, libertăți fundamentale care trebuie făcute înainte ca orice alte capitole să poată fi închise. Deci, cred că în acest moment, este foarte important pentru aceste state să-și facă temele. Moldova, de altfel, a și fost laudată de către comisara pentru extindere pentru că a făcut progrese notabile în ultima vreme. Faptul că extinderea a fost menționată, chiar dacă nu a ocupat un loc central – a fost menționată la sfîrșitul discursului și doar într-un paragraf –, dar faptul că a fost acolo este extrem de important pentru că extinderea merge mînă-n mînă acum cu întărirea securității pe vecinătatea estică și este legată de componenta securității din 2022 încoace, de cînd a început războiul în Ucraina.”</p><p><b>Apasă PLAY pentu a asculta interviul integral!  </b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p><br/></p><p>„Starea Uniunii este mai puternică decît a fost vreodată. Dar, în același timp, poate părea mai precară ca niciodată.” Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și-a început discursul de azi despre starea Uniunii, din Parlamentul European de la Strasbourg, cu această afirmație paradoxală. Într-o lume pe care o descrie drept „ostilă”, von der Leyen propune o Europă mai capabilă să acționeze pe cont propriu: în apărare, dar și în energie, tehnologie, sau comerț. Printre altele, ea a anunțat și că Canada ar putea deveni primul „membru asociat” al Uniunii Europene. Dar discursul Ursulei von der Leyen s-a referit și la viața cotidiană a europenilor – de la prețul energiei la efectele schimbărilor climatice, de la abordarea cu privire la inteligența artificială la accesul copiilor la rețelele sociale. Am vorbit despre discursul privind starea Uniunii cu Oana Cristina Popa, cercetătoare la German Marshall Fund şi fostă ambasadoare a UE în Muntenegru, şi cu analistul Robert Lupiţu, redactor-şef al platformei „Calea Europeană”.</p><p><em>„Starea Uniunii este mai puternică decît a fost vreodată. Dar, în același timp, poate părea mai precară ca niciodată.” Ce înţelegem din acest verdict?<br/></em><b>Robert Lupiţu</b>: „Avînd în vedere că discursul privind starea Uniunii Europene este un obicei creat în 2010, pe modelul discursului privind starea națiunii al președintelui american – firește, e o diferență foarte clară de atribuții între președintele unui stat și președintele unei instituții europene –, vedem în prima parte a zicerii, în primul rînd, o frază de inspirație americană. <em>The state of our Union has never been stronger</em>. Da, nu a fost niciodată mai puternică. Urmată, în schimb, de o radiografie cît se poate de reală. Pentru că Uniunea Europeană experimentează crize puternice și sistemice nu de ieri, de azi, de cîțiva ani. Nu sînt crize de tipul una într-o generație. Sînt crize persistente și suprapuse. De altfel, întregul proces legat de autonomie strategică este unul de durată. Așa cum a durat, pînă la urmă, predarea diferitelor chei esențiale în zona de infrastructuri critice, un outsourcing geopolitic, dacă pot să spun așa, către China, pe zona de producție, materii prime și așa mai departe, gazul ieftin din Rusia, inclusiv procesul de reconversie industrială, de electrificare, de ce putem să mai discutăm pentru a ne lua destinul în propriile mîini – că și aceasta a fost o frază –, va dura. Și asta știm foarte bine, pentru că vorbim deja de un deceniu de suveranitate strategică, autonomie strategică. Emmanuel Macron va pleca anul viitor de la Palatul Élysée și ar merita să vedem, într-o radiografie, cît de autonomi am devenit în 10 ani sau nu. Inclusiv discuţiile despre competitivitate trenează. L-au determinat pe autorul acelui celebru raport, Mario Draghi, fostul premier italian și fostul președinte al BCE, să creeze un grup informal de reflecție și în egală măsură de influență, de lobby, acel grup de la Rin, tocmai pentru a impulsiona evoluția Uniunii Europene în diferite sectoare. Și sîntem fragili pentru că sîntem expuși masiv dezinformării, sîntem expuși de mai bine de un deceniu efectelor generate de recrudescența și afirmarea extremei drepte, extremelor politice, ultranaţionalismului, pe care l-a menționat și Ursula von der Leyen, amenințările hibride din partea Rusiei. Și acestea nu vor dispărea, sînt aici să rămînă, să se mențină, să pună presiune pe noi. Și Uniunea Europeană, în același timp, trebuie să furnizeze niște răspunsuri.”</p><p><em>Care sînt perspectivele pentru extinderea Uniunii Europene în Republica Moldova și Ucraina în viitorul apropiat?<br/></em><b>Oana Cristina Popa</b>: „Președinta von der Leyen a menționat extinderea în contextul securității vecinătății, a spus că în curînd se vor pregăti foi de parcurs pentru procesul de aderare a candidaților. În luna  octombrie, de altfel, ies rapoartele anuale pe pachetul de extindere, unde avem Balcanii de Vest, Moldova și Ucraina. Ce așteaptă Moldova și Ucraina în momentul acesta este să deschidă restul clusterelor, cele patru care mai sînt de deschis, în așa fel încît să poată progresa pe parcursul european. Să nu uităm că sînt niște cerințe în clusterul 1 care se referă la drepturi fundamentale, reforma judiciară, libertăți fundamentale care trebuie făcute înainte ca orice alte capitole să poată fi închise. Deci, cred că în acest moment, este foarte important pentru aceste state să-și facă temele. Moldova, de altfel, a și fost laudată de către comisara pentru extindere pentru că a făcut progrese notabile în ultima vreme. Faptul că extinderea a fost menționată, chiar dacă nu a ocupat un loc central – a fost menționată la sfîrșitul discursului și doar într-un paragraf –, dar faptul că a fost acolo este extrem de important pentru că extinderea merge mînă-n mînă acum cu întărirea securității pe vecinătatea estică și este legată de componenta securității din 2022 încoace, de cînd a început războiul în Ucraina.”</p><p><b>Apasă PLAY pentu a asculta interviul integral!  </b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19816516-starea-uniunii-mai-puternica-decit-oricind-mai-precara-ca-niciodata.mp3" length="20750854" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/3cepywjz9h4fex684hgaxj8co4lb?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19816516</guid>
    <pubDate>Wed, 16 Sep 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19816516/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19816516/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19816516/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19816516/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1726</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>8</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>De ce iubim democrația? - interviu cu Emilian Mihailov</itunes:title>
    <title>De ce iubim democrația? - interviu cu Emilian Mihailov</title>
    <itunes:summary><![CDATA[15 septembrie este Ziua Internațională a Democrației. Această zi ne găsește într-un moment complicat. Potrivit celei mai recente ediții a Indexului Democrației, România rămîne o democrație cu vulnerabilități importante. De mai bine de patru luni nu avem un guvern cu puteri depline, după căderea cabinetului Bolojan prin moțiune de cenzură. În societate s-au acumulat nemulțumiri, neîncredere și frustrări. Chiar astăzi, cîteva mii de protestatari – între ei, mulți fermieri – au manifestat în Pia...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>15 septembrie este Ziua Internațională a Democrației. Această zi ne găsește într-un moment complicat. Potrivit celei mai recente ediții a Indexului Democrației, România rămîne o democrație cu vulnerabilități importante. De mai bine de patru luni nu avem un guvern cu puteri depline, după căderea cabinetului Bolojan prin moțiune de cenzură. În societate s-au acumulat nemulțumiri, neîncredere și frustrări. Chiar astăzi, cîteva mii de protestatari – între ei, mulți fermieri – au manifestat în Piața Victoriei. Un protest care a pornit de la revendicări economice s-a politizat rapid și a degenerat în confruntări cu jandarmii. Ce spune un asemenea moment despre starea democrației românești? Și ce pericole amenință astăzi regimurile democratice? L-am întrbat pe Emilian Mihailov, conf. univ. la Facultatea de Filosofie a Universității din București și director al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată.</p><p><b>Emilian Mihailov</b>: „Nu cred în discursurile prăpăstioase despre starea nației. Nu cred în discursurile prăpăstioase despre starea democrației românești, deși există niște probleme semnificative. Aș vorbi despre valoarea protestelor într-o democrație. Dacă ne uităm chiar la structura lingvistică, la <em>demos</em>, democrația este despre vocea poporului. Sigur că aici sînt niște capcane – cine este de fapt poporul? –, și poți să ai tot felul de grupări radicale care capturează simbolic ce ar însemna vocea poporului. Dar valoarea protestelor constă în această împuternicire a demosului. (..) Există un studiu celebru care documentează la nivel global eficiența protestelor. Şi aș puncta acest contrast: protestele pașnice sînt mult mai eficiente în a-și atinge scopurile comparativ cu protestele violente. Nu tot timpul este așa, avem și proteste violente, sau care au un nivel ridicat de agresivitate și de vehemență, care-și ating scopurile. Dar de regulă, protestele violente eșuează generînd polarizare și divizare între grupări, mesajul pe care doresc să-l transmită este deturnat și toată lumea începe să se lupte cu toată lumea. Protestele violente sînt eficiente mai degrabă atunci cînd avem de-a face cu niște cerințe civice negative, le zic eu, de tipul haideți să-l dăm jos pe X, spune NU unui anumit politician. Nu sînt cerințe civice complexe. Cînd ai de-a face cu cerințe civice complexe, de tipul hai să rezolvăm o problemă, nu doar să-l dăm jos pe X, protestele pașnice sînt mai eficiente pentru că se întîmplă ceva foarte interesant acolo. Într-o atmosferă pașnică, se dezvoltă foarte mult creativitatea în comunicare. Și există un inedit al comunicării care face ca mesajele să capete o susținere populară mai largă.”</p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>15 septembrie este Ziua Internațională a Democrației. Această zi ne găsește într-un moment complicat. Potrivit celei mai recente ediții a Indexului Democrației, România rămîne o democrație cu vulnerabilități importante. De mai bine de patru luni nu avem un guvern cu puteri depline, după căderea cabinetului Bolojan prin moțiune de cenzură. În societate s-au acumulat nemulțumiri, neîncredere și frustrări. Chiar astăzi, cîteva mii de protestatari – între ei, mulți fermieri – au manifestat în Piața Victoriei. Un protest care a pornit de la revendicări economice s-a politizat rapid și a degenerat în confruntări cu jandarmii. Ce spune un asemenea moment despre starea democrației românești? Și ce pericole amenință astăzi regimurile democratice? L-am întrbat pe Emilian Mihailov, conf. univ. la Facultatea de Filosofie a Universității din București și director al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată.</p><p><b>Emilian Mihailov</b>: „Nu cred în discursurile prăpăstioase despre starea nației. Nu cred în discursurile prăpăstioase despre starea democrației românești, deși există niște probleme semnificative. Aș vorbi despre valoarea protestelor într-o democrație. Dacă ne uităm chiar la structura lingvistică, la <em>demos</em>, democrația este despre vocea poporului. Sigur că aici sînt niște capcane – cine este de fapt poporul? –, și poți să ai tot felul de grupări radicale care capturează simbolic ce ar însemna vocea poporului. Dar valoarea protestelor constă în această împuternicire a demosului. (..) Există un studiu celebru care documentează la nivel global eficiența protestelor. Şi aș puncta acest contrast: protestele pașnice sînt mult mai eficiente în a-și atinge scopurile comparativ cu protestele violente. Nu tot timpul este așa, avem și proteste violente, sau care au un nivel ridicat de agresivitate și de vehemență, care-și ating scopurile. Dar de regulă, protestele violente eșuează generînd polarizare și divizare între grupări, mesajul pe care doresc să-l transmită este deturnat și toată lumea începe să se lupte cu toată lumea. Protestele violente sînt eficiente mai degrabă atunci cînd avem de-a face cu niște cerințe civice negative, le zic eu, de tipul haideți să-l dăm jos pe X, spune NU unui anumit politician. Nu sînt cerințe civice complexe. Cînd ai de-a face cu cerințe civice complexe, de tipul hai să rezolvăm o problemă, nu doar să-l dăm jos pe X, protestele pașnice sînt mai eficiente pentru că se întîmplă ceva foarte interesant acolo. Într-o atmosferă pașnică, se dezvoltă foarte mult creativitatea în comunicare. Și există un inedit al comunicării care face ca mesajele să capete o susținere populară mai largă.”</p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19809904-de-ce-iubim-democra-ia-interviu-cu-emilian-mihailov.mp3" length="21479328" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/mool97d64t6b24hxlm1k2wapqk40?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19809904</guid>
    <pubDate>Tue, 15 Sep 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19809904/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19809904/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19809904/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19809904/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1787</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>7</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Religions 360°: religie, societate, modernitate - interviu cu Eugen Ciurtin</itunes:title>
    <title>Religions 360°: religie, societate, modernitate - interviu cu Eugen Ciurtin</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cum este înţeleasă religia în lumea de azi? Ce aduce lumii noastre cercetarea din domeniul istoriei religiilor? Ce metode de analiză folosesc cercetătorii din domeniu? În perioada 20-25 septembrie are loc la Bucureşti Congresul internațional de istorie a religiilor | Religions 360, care reuneşte nume importante ale cercetării din Europa, Statele Unite, Australia, Japonia și India. L-am invitat pe istoricul religiilor Eugen Ciurtin, preşedintele congresului, să vorbim despre mizele acestui eve...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cum este înţeleasă religia în lumea de azi? Ce aduce lumii noastre cercetarea din domeniul istoriei religiilor? Ce metode de analiză folosesc cercetătorii din domeniu? În perioada 20-25 septembrie are loc la Bucureşti Congresul internațional de istorie a religiilor | Religions 360, care reuneşte nume importante ale cercetării din Europa, Statele Unite, Australia, Japonia și India. L-am invitat pe istoricul religiilor Eugen Ciurtin, preşedintele congresului, să vorbim despre mizele acestui eveniment extrem de ambiţios.</p><p><em>Sînt 3000 de ani de religii pe care încearcă să-i acopere acest congres, care se numește Religions 360. 360 de grade în jurul ideii de religie, în jurul religiilor lumii. Totuși, care este ideea conductoare sau ce anume v-a interesat, care sînt direcțiile pe care vreți să le acoperiți în mod particular sau obligatoriu? <br/></em><b>Eugen Ciurtin</b>: „Întotdeauna, în astfel de cazuri, trebuie să nu vrem foarte mult, ci să ne așezăm într-o poziție ospitalieră. Congresul este o figură itinerantă. Sînt congresele anuale și sînt congresele din 5 în 5 ani ale Asociației Internaționale, cele europene, în secolul acesta, anuale. Or, combinația acestor congrese și asociații, împreună cu eforturile organizatorilor, prin Societatea pentru istoria religiilor din București și Institutul de Istorie a Religiilor la Academiei Române, vin în întîmpinarea acestei dinamici. Cunoașterea e un proiect continuu, cunoașterea produce rezultate în fiecare an, iar forma cea mai bună este acest amfiteatru al cunoașterii, 360 trimite și la asta, dar mai mult decît alte dăți. (...) De data aceasta am propus și cel mai concis titlu, și cel mai generos, cel mai general concept, care trimite la circumscrierea cunoașterii, este titlul marii recenzii a lui Lawrence Eugene Sullivan la <em>Enciclopedia</em> lui Eliade, să circumscrii cunoașterea într-un moment anume, într-o disciplină anume. Am ajuns la acest nivel în care putem dialoga cu ei. Au primit din plin cu bucurie această propunere a mea și mă bucur să vă spun că ei înșiși au pregătit panel-urile:<em> Esotericism 360</em>, la 20 de ani după primul panel despre studiile despre esoterismul occidental în istoria culturii europene, în principal, care a avut loc la București în 2006. Apoi sînt panel-uri despre <em>Vampirism 360</em>, unde un mare savant etnolog, comparatist, Giuseppe Maiello, vorbește despre un șaman senilizat, care ar fi figura aceasta a vampirului, pe care noi o cunoaștem de la moroii transilvăneni pînă la filmul lui Radu Jude. Iată că acest concept de 360, de reunire a tuturor intereselor de cercetare, de centralizare a lor și de a da seama unii față de alții de pe poziții egale, tinde cognitiv să aibă un anumit succes, ceea ce ne onorează extraordinar de mult și încercăm în același timp să recapitulăm disciplina în tensiunile ei, în blocajele ei, în neajunsurile ei și în momentul istoric în care ne aflăm.”</p><p><em>Multă vreme, ideea de modernitate a fost asociată cu secularizarea, cu ideea că pe măsură ce societățile devin mai educate, mai prospere, religia își pierde din greutate, din importanță. Totuși, vedem tot mai des în România, dar nu doar în România, că religia revine în politică, în dezbaterile despre identitate. Aveți o explicație pentru asta?<br/></em><b>Eugen Ciurtin</b>: „Secularizarea, într-adevăr, pare a spune că religiile s-au retras undeva într-un vestibul, în culise. Dar noi am proiectat întotdeauna prin religii, cu aparatul nostru cognitiv și cu toată încărcătura noastră istorico-socială, am proiectat forme de asociere, forme de viitor, speranțe cu privire la lumea de dincolo și așa mai departe. Multe dintre conceptele și practicile unei vieți elementare, astăzi ca și acum trei secole, sînt întrucîtva în intersecția cu o religie sau alta, într-o comunitate sau alta, cu specificul ei sau nu. Ce face istoricul religilor este să nu devină parte în acest proces, să fie cu adevărat observator, să fie cu adevărat critic, inclusiv critic cu baza metodei istorico-filologice și hermeneutice (...) și să permită ca spațiul comun – pentru că un istoric al religiilor vede imediat cît de multe face o religie ca să le excludă pe celelalte dintr-o societate dată – să producă pînă la urmă democrație. Beneficul însuși în societăți și în epoci pentru științele umane este practica democratică. Ce stă în democrație produce beneficii în științele umane. Că altfel vine un totalitar sau un ideolog și îți spune nu e bun poetul nu știu care, dar nu e bună nici fapta religioasă respectivă sau doctrina sau personajul.”</p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cum este înţeleasă religia în lumea de azi? Ce aduce lumii noastre cercetarea din domeniul istoriei religiilor? Ce metode de analiză folosesc cercetătorii din domeniu? În perioada 20-25 septembrie are loc la Bucureşti Congresul internațional de istorie a religiilor | Religions 360, care reuneşte nume importante ale cercetării din Europa, Statele Unite, Australia, Japonia și India. L-am invitat pe istoricul religiilor Eugen Ciurtin, preşedintele congresului, să vorbim despre mizele acestui eveniment extrem de ambiţios.</p><p><em>Sînt 3000 de ani de religii pe care încearcă să-i acopere acest congres, care se numește Religions 360. 360 de grade în jurul ideii de religie, în jurul religiilor lumii. Totuși, care este ideea conductoare sau ce anume v-a interesat, care sînt direcțiile pe care vreți să le acoperiți în mod particular sau obligatoriu? <br/></em><b>Eugen Ciurtin</b>: „Întotdeauna, în astfel de cazuri, trebuie să nu vrem foarte mult, ci să ne așezăm într-o poziție ospitalieră. Congresul este o figură itinerantă. Sînt congresele anuale și sînt congresele din 5 în 5 ani ale Asociației Internaționale, cele europene, în secolul acesta, anuale. Or, combinația acestor congrese și asociații, împreună cu eforturile organizatorilor, prin Societatea pentru istoria religiilor din București și Institutul de Istorie a Religiilor la Academiei Române, vin în întîmpinarea acestei dinamici. Cunoașterea e un proiect continuu, cunoașterea produce rezultate în fiecare an, iar forma cea mai bună este acest amfiteatru al cunoașterii, 360 trimite și la asta, dar mai mult decît alte dăți. (...) De data aceasta am propus și cel mai concis titlu, și cel mai generos, cel mai general concept, care trimite la circumscrierea cunoașterii, este titlul marii recenzii a lui Lawrence Eugene Sullivan la <em>Enciclopedia</em> lui Eliade, să circumscrii cunoașterea într-un moment anume, într-o disciplină anume. Am ajuns la acest nivel în care putem dialoga cu ei. Au primit din plin cu bucurie această propunere a mea și mă bucur să vă spun că ei înșiși au pregătit panel-urile:<em> Esotericism 360</em>, la 20 de ani după primul panel despre studiile despre esoterismul occidental în istoria culturii europene, în principal, care a avut loc la București în 2006. Apoi sînt panel-uri despre <em>Vampirism 360</em>, unde un mare savant etnolog, comparatist, Giuseppe Maiello, vorbește despre un șaman senilizat, care ar fi figura aceasta a vampirului, pe care noi o cunoaștem de la moroii transilvăneni pînă la filmul lui Radu Jude. Iată că acest concept de 360, de reunire a tuturor intereselor de cercetare, de centralizare a lor și de a da seama unii față de alții de pe poziții egale, tinde cognitiv să aibă un anumit succes, ceea ce ne onorează extraordinar de mult și încercăm în același timp să recapitulăm disciplina în tensiunile ei, în blocajele ei, în neajunsurile ei și în momentul istoric în care ne aflăm.”</p><p><em>Multă vreme, ideea de modernitate a fost asociată cu secularizarea, cu ideea că pe măsură ce societățile devin mai educate, mai prospere, religia își pierde din greutate, din importanță. Totuși, vedem tot mai des în România, dar nu doar în România, că religia revine în politică, în dezbaterile despre identitate. Aveți o explicație pentru asta?<br/></em><b>Eugen Ciurtin</b>: „Secularizarea, într-adevăr, pare a spune că religiile s-au retras undeva într-un vestibul, în culise. Dar noi am proiectat întotdeauna prin religii, cu aparatul nostru cognitiv și cu toată încărcătura noastră istorico-socială, am proiectat forme de asociere, forme de viitor, speranțe cu privire la lumea de dincolo și așa mai departe. Multe dintre conceptele și practicile unei vieți elementare, astăzi ca și acum trei secole, sînt întrucîtva în intersecția cu o religie sau alta, într-o comunitate sau alta, cu specificul ei sau nu. Ce face istoricul religilor este să nu devină parte în acest proces, să fie cu adevărat observator, să fie cu adevărat critic, inclusiv critic cu baza metodei istorico-filologice și hermeneutice (...) și să permită ca spațiul comun – pentru că un istoric al religiilor vede imediat cît de multe face o religie ca să le excludă pe celelalte dintr-o societate dată – să producă pînă la urmă democrație. Beneficul însuși în societăți și în epoci pentru științele umane este practica democratică. Ce stă în democrație produce beneficii în științele umane. Că altfel vine un totalitar sau un ideolog și îți spune nu e bun poetul nu știu care, dar nu e bună nici fapta religioasă respectivă sau doctrina sau personajul.”</p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19803243-religions-360-religie-societate-modernitate-interviu-cu-eugen-ciurtin.mp3" length="20844166" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/f1iedcdtdykflnocx3uai4o1p7yn?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19803243</guid>
    <pubDate>Mon, 14 Sep 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19803243/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19803243/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19803243/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19803243/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1734</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>6</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Kairos” de Jenny Erpenbeck, mai mult decît un roman de dragoste</itunes:title>
    <title>„Kairos” de Jenny Erpenbeck, mai mult decît un roman de dragoste</title>
    <itunes:summary><![CDATA[O poveste de iubire care se transformă într-o poveste de dominare, pe fondul prăbușirii comunismului, în Republica Democrată Germană – așa s-ar putea rezuma în cîteva cuvinte romanul „Kairos” de Jenny Erpenbeck (Black Button Books, trad. Andrei Anastasescu).  Katharina are 19 ani cînd îl întîlnește, în 1986, pe Hans, care are 53 de ani, e căsătorit și are un băiat. Sîntem în 1986, în Berlinul de Est. Cartea este scrisă în mare parte la timpul prezent, în mod neobișnuit pentru un roman, din pe...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>O poveste de iubire care se transformă într-o poveste de dominare, pe fondul prăbușirii comunismului, în Republica Democrată Germană – așa s-ar putea rezuma în cîteva cuvinte romanul „Kairos” de Jenny Erpenbeck (Black Button Books, trad. Andrei Anastasescu). <br/>Katharina are 19 ani cînd îl întîlnește, în 1986, pe Hans, care are 53 de ani, e căsătorit și are un băiat. Sîntem în 1986, în Berlinul de Est. Cartea este scrisă în mare parte la timpul prezent, în mod neobișnuit pentru un roman, din perspectiva ei și din perspectiva lui deopotrivă. Timpul prezent scurtează foarte mult distanța dintre cititori și personaje. Dar „Kairos” nu e tocmai un roman de dragoste. După ce Katharina îl înșală pe Hans, povestea lor se transformă într-o relație de dominare şi abuz emoţional. Între timp, începe destrămarea sistemului politic din Republica Democrată Germană. Povestea unei mari iubiri eșuate devine o metaforă a prăbușirii societății comuniste. <br/>„Kairos” de Jenny Erpenbeck a primit în 2024 prestigiosul International Booker Prize.<br/>Am vorbit cu editoarea în limba română a romanului, <b>Anca Dumitrescu</b>, de la Black Button Books, despre personaje și relația lor problematică și dezechilibrată încă de la început, despre fundalul politic care devine tot mai semnificativ pe măsură ce povestea de iubire se transformă într-o relație de putere, despre maturizare și schimbare, la nivel de individ și de societate.</p><p><b>Anca Dumitrescu</b>: „E foarte percutant prezentul verbelor și absolut năucitor, pentru că te plasează atît de acut în tot zbuciumul personajelor. Nu e doar zbuciumul ei, să nu înțelegem că personajele sînt prezentate inegal. Ceea ce m-a șocat a fost cît de bine a reușit autoarea să intre în mintea lui. Arareori mi-a fost dat să citesc niște rînduri atît de crud de bine scrise despre cum vede un bărbat o relație în care el este abuzatorul de la un punct încolo. (...) Ambele personaje sînt plasate în istorie și lovite de ea. Istoria mare, Berlinul, RDG-ul care se destramă și istoria lor, pe de-o parte a familiei lui, pe de altă parte a relației, care nu e nicidecum una superficială, nici pentru el.”</p><p><em>Katharina primește la cîteva luni după moartea lui Hans două cutii pline cu documente, scrisori, notițe, fotografii. Ce are special, oare, această istorie de iubire? <br/></em><b>Anca Dumitrescu</b>: „Este foarte interesant că el rămîne un necunoscut pînă cînd ea deschide și epuizează toate acele documente. Nu erau doar acte sau bilete, scrisori ale lor. Cel mai interesant este că ea găsește dovezi ale unei relații problematice a lui cu istoria mare. Practic, se dovedește că el lucrase la STASI și fusese unul dintre informatorii odioși. Din acel moment putem să începem să recitim cartea altfel. Pentru că relația lor de iubire, care la un moment dat începe să cunoască abuz, dominație și o obsesie a lui ca iubita să-i spună adevărul, în momentul în care aflăm că el a fost informator niște ani buni, capătă cu totul alte valențe.” </p><p><em>Este „Kairos” un roman de dragoste?<br/></em><b>Anca Dumitrescu</b>: „Aș spune că e mult mai mult de atît. Mi se pare că este un roman despre istorie și despre memorie în toate formele ei: și de cuplu, și personală, și de stat.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>O poveste de iubire care se transformă într-o poveste de dominare, pe fondul prăbușirii comunismului, în Republica Democrată Germană – așa s-ar putea rezuma în cîteva cuvinte romanul „Kairos” de Jenny Erpenbeck (Black Button Books, trad. Andrei Anastasescu). <br/>Katharina are 19 ani cînd îl întîlnește, în 1986, pe Hans, care are 53 de ani, e căsătorit și are un băiat. Sîntem în 1986, în Berlinul de Est. Cartea este scrisă în mare parte la timpul prezent, în mod neobișnuit pentru un roman, din perspectiva ei și din perspectiva lui deopotrivă. Timpul prezent scurtează foarte mult distanța dintre cititori și personaje. Dar „Kairos” nu e tocmai un roman de dragoste. După ce Katharina îl înșală pe Hans, povestea lor se transformă într-o relație de dominare şi abuz emoţional. Între timp, începe destrămarea sistemului politic din Republica Democrată Germană. Povestea unei mari iubiri eșuate devine o metaforă a prăbușirii societății comuniste. <br/>„Kairos” de Jenny Erpenbeck a primit în 2024 prestigiosul International Booker Prize.<br/>Am vorbit cu editoarea în limba română a romanului, <b>Anca Dumitrescu</b>, de la Black Button Books, despre personaje și relația lor problematică și dezechilibrată încă de la început, despre fundalul politic care devine tot mai semnificativ pe măsură ce povestea de iubire se transformă într-o relație de putere, despre maturizare și schimbare, la nivel de individ și de societate.</p><p><b>Anca Dumitrescu</b>: „E foarte percutant prezentul verbelor și absolut năucitor, pentru că te plasează atît de acut în tot zbuciumul personajelor. Nu e doar zbuciumul ei, să nu înțelegem că personajele sînt prezentate inegal. Ceea ce m-a șocat a fost cît de bine a reușit autoarea să intre în mintea lui. Arareori mi-a fost dat să citesc niște rînduri atît de crud de bine scrise despre cum vede un bărbat o relație în care el este abuzatorul de la un punct încolo. (...) Ambele personaje sînt plasate în istorie și lovite de ea. Istoria mare, Berlinul, RDG-ul care se destramă și istoria lor, pe de-o parte a familiei lui, pe de altă parte a relației, care nu e nicidecum una superficială, nici pentru el.”</p><p><em>Katharina primește la cîteva luni după moartea lui Hans două cutii pline cu documente, scrisori, notițe, fotografii. Ce are special, oare, această istorie de iubire? <br/></em><b>Anca Dumitrescu</b>: „Este foarte interesant că el rămîne un necunoscut pînă cînd ea deschide și epuizează toate acele documente. Nu erau doar acte sau bilete, scrisori ale lor. Cel mai interesant este că ea găsește dovezi ale unei relații problematice a lui cu istoria mare. Practic, se dovedește că el lucrase la STASI și fusese unul dintre informatorii odioși. Din acel moment putem să începem să recitim cartea altfel. Pentru că relația lor de iubire, care la un moment dat începe să cunoască abuz, dominație și o obsesie a lui ca iubita să-i spună adevărul, în momentul în care aflăm că el a fost informator niște ani buni, capătă cu totul alte valențe.” </p><p><em>Este „Kairos” un roman de dragoste?<br/></em><b>Anca Dumitrescu</b>: „Aș spune că e mult mai mult de atît. Mi se pare că este un roman despre istorie și despre memorie în toate formele ei: și de cuplu, și personală, și de stat.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19778257-kairos-de-jenny-erpenbeck-mai-mult-decit-un-roman-de-dragoste.mp3" length="17842954" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/urzr8xx0w14f0hdnvfcj3vwzyc22?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19778257</guid>
    <pubDate>Fri, 11 Sep 2026 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19778257/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19778257/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19778257/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19778257/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1483</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>5</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>25 de ani după 9/11 - interviu cu Claudiu Degeratu</itunes:title>
    <title>25 de ani după 9/11 - interviu cu Claudiu Degeratu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Se împlinesc 25 de ani de la atentatele teroriste din Statele Unite ale Americii. Aproape trei mii de oameni au murit în urma atacurilor orchestrate de gruparea Al-Qaeda în 11 septembrie 2001. Trei avioane deturnate de teroriști au intrat în cele două turnuri gemene din New York și în clădirea Pentagonului iar un al patrulea avion, care se îndrepta probabil spre Capitoliu sau Casa Albă, s-a prăbuşit într-un cîmp din Pennsylvania, după ce pasagerii au încercat să-i oprească pe terorişti şi să ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Se împlinesc 25 de ani de la atentatele teroriste din Statele Unite ale Americii. Aproape trei mii de oameni au murit în urma atacurilor orchestrate de gruparea Al-Qaeda în 11 septembrie 2001. Trei avioane deturnate de teroriști au intrat în cele două turnuri gemene din New York și în clădirea Pentagonului iar un al patrulea avion, care se îndrepta probabil spre Capitoliu sau Casa Albă, s-a prăbuşit într-un cîmp din Pennsylvania, după ce pasagerii au încercat să-i oprească pe terorişti şi să preia controlul aeronavei. Cum a schimbat acest tragic eveniment politica de securitate a Statelor Unite dar și la nivel mondial? Cum păstrează americanii amintirea acelei tragedii?  L-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.</p><p><em>Se vorbește adesea despre 11 septembrie ca despre un eșec al serviciilor secrete americane. A fost, într-adevăr, un eșec al serviciilor, sau mai degrabă o incapacitate de a corela nişte date, de a corobora nişte informaţii şi de a lua nişte decizii astfel încît să se prevină ceea ce s-a întîmplat?<br/></em><b>Claudiu Degeratu</b>: „Concluziile comisiei americane, Comisia 9/11, tutelată și de președinție, și de Congresul American, se îndreaptă spre ideea că, totuși, a fost un eșec de <em>intelligence</em>. Cu această precizare: că nu a fost un eșec de culegere de informații, ci a fost un eșec de corelare și de estimare a iminenței unor atacuri – ceea ce este o altă etapă din procesul analizei de <em>intelligence</em>. Dar, în principiu ambele sînt valabile. Concluzia principală fiind că a fost un eșec de <em>intelligence,</em> care s-a transformat într-o primă surpriză strategică, după mulți ani.  După Pearl Harbor (1941), e considerată a doua cea mai importantă surpriză strategică de nivelul securității naționale și nivel militar, cu care s-a confruntat Statele Unite. (...) O anumită organizare instituțională dinainte de aceste atacuri a permis aceste breșe majore în activitatea de <em>intelligence</em>, în partea de analiză strategică, în special arhitectura privind corelarea unor date de la agenții naționale diferite, FBI, CIA și departamentul de informații militare. Și, bineînțeles, mai există și partea cealaltă, legată de faptul că Al-Qaeda a operat la nivel global. Gîndiți-vă că acest grupare a avut ca etapă finală activitatea din Hamburg, în Germania. Celula s-a reunit acolo și după aceea s-a pregătit operațional în cele patru grupuri care au deturnat patru avioane. Deci există și factori interni majori, și cei mai importanți, de la nivelul ecosistemului de securitate și apărare american, care explică acest lucru, dar, în același timp, și partea cealaltă e importantă, faptul că, la nivel global, statele, experții, nu erau pregătiți să interacționeze pentru a preveni asemenea activități.”</p><p><em>Invocarea pentru prima dată în istorie a Articolului 5 al NATO după 11 septembrie a arătat o solidaritate occidentală aproape fără cusur. Cum s-a ajuns, numai cîțiva ani mai tîrziu, la diviziunile provocate de războiul din Irak?<br/></em><b>Claudiu Degeratu</b>: „S-a ajuns tocmai prin războiul din Irak. Pentru că războiul din Irak a fost prima aplicare a doctrinei Bush a războiului preventiv. Președintele George W. Bush este cel care, după atacurile de la 11 septembrie, enunță un principiu foarte important, cel al dreptului Americii de a avea lovituri preventive oriunde pe glob, acolo unde se consideră că nu trebuie să mai determini dacă există și multe dovezi, ci doar să vezi intenția și postura. (...) Președintele Bush dezvoltă un concept care se numește războiul global împotriva terorismului, cu care diferite țări aliate nu au fost de acord, inclusiv Marea Britanie, Germania. Nu au fost de acord cu această abordare preventivă pentru că un aliat de talia Americii, care inițiază unilateral măsuri preventive, ar putea să genereze din partea altor state reacții împotriva celorlalți aliați. Și de aici încep să apară disensiunile. Nu avem dovezi pentru armele de distrugere în masă irakiene: Parisul cerea o prudență în abordarea și intervenția militară. Bineînțeles, America a mers unilateral. După aceea lucrurile au început să intre pe o cale de mijloc, pe principiul solidarității și al apărării colective împotriva amenințării teroriste. Pentru că atunci, în NATO, de asemenea s-au schimbat anumite perspective vis-a-vis de ierarhia riscurilor și terorismul a început să fie unul dintre cel mai importante riscuri care trebuiau gestionate.”</p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Se împlinesc 25 de ani de la atentatele teroriste din Statele Unite ale Americii. Aproape trei mii de oameni au murit în urma atacurilor orchestrate de gruparea Al-Qaeda în 11 septembrie 2001. Trei avioane deturnate de teroriști au intrat în cele două turnuri gemene din New York și în clădirea Pentagonului iar un al patrulea avion, care se îndrepta probabil spre Capitoliu sau Casa Albă, s-a prăbuşit într-un cîmp din Pennsylvania, după ce pasagerii au încercat să-i oprească pe terorişti şi să preia controlul aeronavei. Cum a schimbat acest tragic eveniment politica de securitate a Statelor Unite dar și la nivel mondial? Cum păstrează americanii amintirea acelei tragedii?  L-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.</p><p><em>Se vorbește adesea despre 11 septembrie ca despre un eșec al serviciilor secrete americane. A fost, într-adevăr, un eșec al serviciilor, sau mai degrabă o incapacitate de a corela nişte date, de a corobora nişte informaţii şi de a lua nişte decizii astfel încît să se prevină ceea ce s-a întîmplat?<br/></em><b>Claudiu Degeratu</b>: „Concluziile comisiei americane, Comisia 9/11, tutelată și de președinție, și de Congresul American, se îndreaptă spre ideea că, totuși, a fost un eșec de <em>intelligence</em>. Cu această precizare: că nu a fost un eșec de culegere de informații, ci a fost un eșec de corelare și de estimare a iminenței unor atacuri – ceea ce este o altă etapă din procesul analizei de <em>intelligence</em>. Dar, în principiu ambele sînt valabile. Concluzia principală fiind că a fost un eșec de <em>intelligence,</em> care s-a transformat într-o primă surpriză strategică, după mulți ani.  După Pearl Harbor (1941), e considerată a doua cea mai importantă surpriză strategică de nivelul securității naționale și nivel militar, cu care s-a confruntat Statele Unite. (...) O anumită organizare instituțională dinainte de aceste atacuri a permis aceste breșe majore în activitatea de <em>intelligence</em>, în partea de analiză strategică, în special arhitectura privind corelarea unor date de la agenții naționale diferite, FBI, CIA și departamentul de informații militare. Și, bineînțeles, mai există și partea cealaltă, legată de faptul că Al-Qaeda a operat la nivel global. Gîndiți-vă că acest grupare a avut ca etapă finală activitatea din Hamburg, în Germania. Celula s-a reunit acolo și după aceea s-a pregătit operațional în cele patru grupuri care au deturnat patru avioane. Deci există și factori interni majori, și cei mai importanți, de la nivelul ecosistemului de securitate și apărare american, care explică acest lucru, dar, în același timp, și partea cealaltă e importantă, faptul că, la nivel global, statele, experții, nu erau pregătiți să interacționeze pentru a preveni asemenea activități.”</p><p><em>Invocarea pentru prima dată în istorie a Articolului 5 al NATO după 11 septembrie a arătat o solidaritate occidentală aproape fără cusur. Cum s-a ajuns, numai cîțiva ani mai tîrziu, la diviziunile provocate de războiul din Irak?<br/></em><b>Claudiu Degeratu</b>: „S-a ajuns tocmai prin războiul din Irak. Pentru că războiul din Irak a fost prima aplicare a doctrinei Bush a războiului preventiv. Președintele George W. Bush este cel care, după atacurile de la 11 septembrie, enunță un principiu foarte important, cel al dreptului Americii de a avea lovituri preventive oriunde pe glob, acolo unde se consideră că nu trebuie să mai determini dacă există și multe dovezi, ci doar să vezi intenția și postura. (...) Președintele Bush dezvoltă un concept care se numește războiul global împotriva terorismului, cu care diferite țări aliate nu au fost de acord, inclusiv Marea Britanie, Germania. Nu au fost de acord cu această abordare preventivă pentru că un aliat de talia Americii, care inițiază unilateral măsuri preventive, ar putea să genereze din partea altor state reacții împotriva celorlalți aliați. Și de aici încep să apară disensiunile. Nu avem dovezi pentru armele de distrugere în masă irakiene: Parisul cerea o prudență în abordarea și intervenția militară. Bineînțeles, America a mers unilateral. După aceea lucrurile au început să intre pe o cale de mijloc, pe principiul solidarității și al apărării colective împotriva amenințării teroriste. Pentru că atunci, în NATO, de asemenea s-au schimbat anumite perspective vis-a-vis de ierarhia riscurilor și terorismul a început să fie unul dintre cel mai importante riscuri care trebuiau gestionate.”</p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19785558-25-de-ani-dupa-9-11-interviu-cu-claudiu-degeratu.mp3" length="21214814" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/vyzsipyomngps0yo6i43qe6ddku5?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19785558</guid>
    <pubDate>Thu, 10 Sep 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19785558/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19785558/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19785558/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19785558/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1765</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>4</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cum restabilim dialogul într-o lume polarizată? Interviu cu psihologa Zenobia Niculiță</itunes:title>
    <title>Cum restabilim dialogul într-o lume polarizată? Interviu cu psihologa Zenobia Niculiță</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Într-o lume liberă, e firesc să avem păreri diferite și să ne exprimăm în spațiul public. Dezacordul face parte din jocul democratic. Dar ce se întîmplă atunci cînd dezacordurile încep să dezbine societatea? Trăim într-un climat în care diferențele politice sau culturale se transformă în rupturi. Și, uneori, dialogul pare imposibil. Cum refacem punțile dintre noi? Care este granița dintre conflictul de idei și momentul în care începem să-l percepem pe celălalt drept dușman? Spre ce ne îndrept...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Într-o lume liberă, e firesc să avem păreri diferite și să ne exprimăm în spațiul public. Dezacordul face parte din jocul democratic. Dar ce se întîmplă atunci cînd dezacordurile încep să dezbine societatea? Trăim într-un climat în care diferențele politice sau culturale se transformă în rupturi. Și, uneori, dialogul pare imposibil. Cum refacem punțile dintre noi? Care este granița dintre conflictul de idei și momentul în care începem să-l percepem pe celălalt drept dușman? Spre ce ne îndreptăm ca societate atunci cînd se accentuează polarizarea? Cum ne păstrăm echilibrul psihic într-o lume în care se acumulează tensiunile și conflictele? Am întrebat-o pe Zenobia Niculiță, psihologă și psihoterapeută.</p><p><em>E posibil dialogul între persoane cu păreri radical diferite, opuse?<br/></em><b>Zenobia Niculiță</b>: „Știm astăzi, din mai multe studii pe tema polarizării, că într-o societate în care există deja o polarizare mare, în care există poziții radicale, diferite și diametral opuse, expunerea la argumente nu funcționează. Este unul dintre cele mai rele lucruri pe care le putem face. Pentru că expunerea la argumentele opuse nu face decît să întărească polarizarea persoanei, polarizarea ideologică. Persoana care ascultă, citește sau este expusă la argumente opuse, le resimte ca pe un atac la propria identitate, deci la propria supraviețuire și nu face decît, în fiecare moment, să-și construiască interior contra-argumente la ceea ce aude. Nu stă să cîntărească sau să caute să vadă dacă există ceva rezonabil.”</p><p><em>Dacă argumentele nu funcționează, atunci ce funcționează, cum putem să ne întîlnim totuși?<br/></em><b>Zenobia Niculiță</b>: „Funcționează întîlnirile reale între oameni, care se pot vedea unii pe ceilalți ca oameni care au și alte părți decît aceste opinii. Pentru că altfel poți să discuți cu un om care e vecinul care îți duce copiii la școală în unele zile și tu îi duci pe ai lui în zilele următoare. Sau asistenta medicală care te-a îngrijit în momentul în care erai în spital. Oameni pe care i-ai văzut și în alte ipostaze și cu care ai și alte elemente comune. (...) Avem o polarizare ideologică, avem o polarizare afectivă, care este cea mai dăunătoare, de fapt: în momentul în care ajung să-l urăsc pe celălalt, care este diferit de mine, și să mă tem de el. Și avem o polarizare percepută. Iar studiile arată că polarizarea percepută este întotdeauna mai mare decît cea reală. Cu alte cuvinte, nouă ni se pare întotdeauna că ceilalți sînt mai împotriva noastră decît sînt în realitate. Că ne urăsc mai tare decît ne urăsc. Și asta nu face decît să amplifice și să întrețină fenomenul. Și atunci, orice poate să reducă polarizarea percepută funcționează. Adică momentele în care putem să vedem că și celălalt este înțelegător. Și aici există un studiu făcut la Ottawa University, în care au adus împreună două persoane aflate pe poziții radical opuse și au aplicat tehnici de terapia cuplului la dezbaterea dintre ele. Adică tehnici legate de curiozitate și ascultare activă, de exprimare asertivă a propriei opinii, de acord vs. dezacord și așa mai departe. Și au descoperit că, într-adevăr, acest gen de intervenție funcționează. La finalul unui astfel de proces, persoanele respective arătau o polarizare afectivă redusă, dar, mai mult decît atît, efectul continua de-a lungul timpului.”</p><p><em>Cum ne afectează sănătatea psihică faptul că asistăm la o polarizare tot mai mare a societăților noastre?<br/></em><b>Zenobia Niculiță</b>: „Există un studiu și pe tema asta care arată că nivelul de stres, nivelul de cortizol este foarte crescut în corp și că, la un moment dat, devine un efect circular. Cu cît asistăm sau sîntem prinși într-un proces de polarizare mai puternică, cu atît nivelul nostru de stres crește. Cu cît nivelul nostru de stres crește, capacitatea noastră de discernămînt și de a ne angaja în mod corect într-un dezbatere scade, drept urmare polarizarea va crește și nivelul de stres va fi alimentat.”</p><p><em>Și cum ieșim din acest cerc vicios?<br/></em><b>Zenobia Niculiță</b>: „Oricît de banal ar suna, cea mai sănătoasă și mai eficientă metodă este: ieșim prin conectare. Atunci cînd reușim să ne conectăm în mod real cu oameni care ne văd ca persoane. Atunci cînd avem rețeaua noastră de suport, care nu este rețeaua ideologică, ci este cea compusă din acei oameni  care pot să fie foarte diferiți de noi, dar sînt foarte prezenți fizic. Oameni care ne știu, care ne văd în întregimea noastră, care nu ne consideră, știu eu, incultul ăla care ține cu nu știu ce, ci știu că sîntem și părintele care are grijă de copii, copilul care are grijă de părinții săi, prietenul bun care a fost întotdeauna aproape cînd am avut o nevoie și așa mai departe.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Într-o lume liberă, e firesc să avem păreri diferite și să ne exprimăm în spațiul public. Dezacordul face parte din jocul democratic. Dar ce se întîmplă atunci cînd dezacordurile încep să dezbine societatea? Trăim într-un climat în care diferențele politice sau culturale se transformă în rupturi. Și, uneori, dialogul pare imposibil. Cum refacem punțile dintre noi? Care este granița dintre conflictul de idei și momentul în care începem să-l percepem pe celălalt drept dușman? Spre ce ne îndreptăm ca societate atunci cînd se accentuează polarizarea? Cum ne păstrăm echilibrul psihic într-o lume în care se acumulează tensiunile și conflictele? Am întrebat-o pe Zenobia Niculiță, psihologă și psihoterapeută.</p><p><em>E posibil dialogul între persoane cu păreri radical diferite, opuse?<br/></em><b>Zenobia Niculiță</b>: „Știm astăzi, din mai multe studii pe tema polarizării, că într-o societate în care există deja o polarizare mare, în care există poziții radicale, diferite și diametral opuse, expunerea la argumente nu funcționează. Este unul dintre cele mai rele lucruri pe care le putem face. Pentru că expunerea la argumentele opuse nu face decît să întărească polarizarea persoanei, polarizarea ideologică. Persoana care ascultă, citește sau este expusă la argumente opuse, le resimte ca pe un atac la propria identitate, deci la propria supraviețuire și nu face decît, în fiecare moment, să-și construiască interior contra-argumente la ceea ce aude. Nu stă să cîntărească sau să caute să vadă dacă există ceva rezonabil.”</p><p><em>Dacă argumentele nu funcționează, atunci ce funcționează, cum putem să ne întîlnim totuși?<br/></em><b>Zenobia Niculiță</b>: „Funcționează întîlnirile reale între oameni, care se pot vedea unii pe ceilalți ca oameni care au și alte părți decît aceste opinii. Pentru că altfel poți să discuți cu un om care e vecinul care îți duce copiii la școală în unele zile și tu îi duci pe ai lui în zilele următoare. Sau asistenta medicală care te-a îngrijit în momentul în care erai în spital. Oameni pe care i-ai văzut și în alte ipostaze și cu care ai și alte elemente comune. (...) Avem o polarizare ideologică, avem o polarizare afectivă, care este cea mai dăunătoare, de fapt: în momentul în care ajung să-l urăsc pe celălalt, care este diferit de mine, și să mă tem de el. Și avem o polarizare percepută. Iar studiile arată că polarizarea percepută este întotdeauna mai mare decît cea reală. Cu alte cuvinte, nouă ni se pare întotdeauna că ceilalți sînt mai împotriva noastră decît sînt în realitate. Că ne urăsc mai tare decît ne urăsc. Și asta nu face decît să amplifice și să întrețină fenomenul. Și atunci, orice poate să reducă polarizarea percepută funcționează. Adică momentele în care putem să vedem că și celălalt este înțelegător. Și aici există un studiu făcut la Ottawa University, în care au adus împreună două persoane aflate pe poziții radical opuse și au aplicat tehnici de terapia cuplului la dezbaterea dintre ele. Adică tehnici legate de curiozitate și ascultare activă, de exprimare asertivă a propriei opinii, de acord vs. dezacord și așa mai departe. Și au descoperit că, într-adevăr, acest gen de intervenție funcționează. La finalul unui astfel de proces, persoanele respective arătau o polarizare afectivă redusă, dar, mai mult decît atît, efectul continua de-a lungul timpului.”</p><p><em>Cum ne afectează sănătatea psihică faptul că asistăm la o polarizare tot mai mare a societăților noastre?<br/></em><b>Zenobia Niculiță</b>: „Există un studiu și pe tema asta care arată că nivelul de stres, nivelul de cortizol este foarte crescut în corp și că, la un moment dat, devine un efect circular. Cu cît asistăm sau sîntem prinși într-un proces de polarizare mai puternică, cu atît nivelul nostru de stres crește. Cu cît nivelul nostru de stres crește, capacitatea noastră de discernămînt și de a ne angaja în mod corect într-un dezbatere scade, drept urmare polarizarea va crește și nivelul de stres va fi alimentat.”</p><p><em>Și cum ieșim din acest cerc vicios?<br/></em><b>Zenobia Niculiță</b>: „Oricît de banal ar suna, cea mai sănătoasă și mai eficientă metodă este: ieșim prin conectare. Atunci cînd reușim să ne conectăm în mod real cu oameni care ne văd ca persoane. Atunci cînd avem rețeaua noastră de suport, care nu este rețeaua ideologică, ci este cea compusă din acei oameni  care pot să fie foarte diferiți de noi, dar sînt foarte prezenți fizic. Oameni care ne știu, care ne văd în întregimea noastră, care nu ne consideră, știu eu, incultul ăla care ține cu nu știu ce, ci știu că sîntem și părintele care are grijă de copii, copilul care are grijă de părinții săi, prietenul bun care a fost întotdeauna aproape cînd am avut o nevoie și așa mai departe.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19780839-cum-restabilim-dialogul-intr-o-lume-polarizata-interviu-cu-psihologa-zenobia-niculi-a.mp3" length="20687048" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/c7w7vrcaej39ilfd3078wiy5vdnb?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19780839</guid>
    <pubDate>Wed, 09 Sep 2026 22:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19780839/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19780839/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19780839/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19780839/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1721</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>3</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce relevanță (mai) are ONU într-o lume care nu respectă regulile? - interviu cu Liliana Popescu</itunes:title>
    <title>Ce relevanță (mai) are ONU într-o lume care nu respectă regulile? - interviu cu Liliana Popescu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[După cel de-Al Doilea Război Mondial, ordinea internațională s-a construit pe ideea că relațiile dintre state trebuie guvernate de reguli și nu de forță. Tot mai adesea însă vedem războaie de agresiune, amenințări militare și tratate internaționale care sînt ignorate ori denunțate. Ce se întîmplă cînd regulile sînt încălcate de cei atît de puternici încît nu pot fi sancționați? Și ce relevanță mai au instituții precum Organizația Națiunilor Unite, care intră în blocaj în fața unor crize pe ca...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>După cel de-Al Doilea Război Mondial, ordinea internațională s-a construit pe ideea că relațiile dintre state trebuie guvernate de reguli și nu de forță. Tot mai adesea însă vedem războaie de agresiune, amenințări militare și tratate internaționale care sînt ignorate ori denunțate. Ce se întîmplă cînd regulile sînt încălcate de cei atît de puternici încît nu pot fi sancționați? Și ce relevanță mai au instituții precum Organizația Națiunilor Unite, care intră în blocaj în fața unor crize pe care ar trebui să le gestioneze? <br/>În 8 septembrie se deschide la New York cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. Vorbim despre criza dreptului internațional și despre raportul dintre forță și reguli. Invitata noastră este <b>Liliana Popescu</b>, prof. univ. dr. la Facultatea de Științe Politice a SNSPA.</p><p><em>Organizația Națiunilor Unite a fost înființată după cel de-Al Doilea Război Mondial cu scopul de a menține pacea și securitatea la nivel mondial. În prezent organizația numără peste 190 de state membre. Care sînt principiile pe care s-a fondat această organizație internațională atunci, în primii ani de după război?<br/></em><b>Liliana Popescu</b>: „Organizația Națiunilor Unite a fost gîndită în temeiul unor principii liberale. Şi acest lucru este reflectat în Carta ONU și în Declarația drepturilor omului, care a fost adoptată la scurt timp după înființarea organizației. Lucrul ăsta este foarte important pentru că principiile liberale merg pe ideea că pacea este cea firească și războiul este anormal. Războiul este, să spunem, un defect al umanității sau al comportamentului diverselor societăți. Obiectivul organizației este menținerea păcii și a securității. Și acest lucru, conform Cartei ONU, se realizează în primul rînd prin respectarea suveranității statelor și a egalității în suveranitate. În ciuda faptului că statele sînt foarte diferite ca mărime, ca putere. Sigur că aici, de-a lungul deceniilor, s-au dezvoltat o serie de contradicții. De pildă, la nivelul ONU a fost adoptată Declarația drepturilor omului. Or sînt unele aspecte care țin de dreptul intern. Sigur că printre principiile ONU este menționat faptul că statele trebuie să se abțină de la utilizarea forței în relațiile internaționale, de la a ataca state suverane. Dar dacă ne uităm la istoria ultimilor 81 de ani, vedem că s-au produs diverse încălcări ale acestor principii și ale dreptului internațional.”</p><p><em>În ce măsură reușește ONU să apere unul dintre obiectivele sale principale: respectarea drepturilor omului peste tot în lume?<br/></em><b>Liliana Popescu</b>: „Organizația Națiunilor Unite și funcționarea ei depind de voința statelor membre. ONU nu este o entitate supraordonată, nu e un guvern mondial care să aibă niște puteri de aplicare a dreptului care se referă la drepturile omului, are puteri limitate. Puterea sa se oprește la granițele statelor, deși aici sînt multe de discutat. De pildă, în timpul Primăverii Arabe, situația din Libia era extraordinar de dificilă pentru că regimul Gaddafi a acționat împotriva propriilor săi cetățeni la o scară foarte mare. Şi acea situație a condus la dezvoltarea dreptului internațional prin adoptarea unui nou principiu: responsabilitatea de a proteja, responsabilitatea colectivă, internațională de a proteja civilii dintr-o anumită țară. Există un precedent în care decidenții de la nivelul ONU nu au acționat suficient de devreme. E vorba de genocidul din Rwanda. În timpul genocidului s-a luat decizia ca ONU să intervină, dar era deja foarte tîrziu. Este o pată pe reputația organizației, pentru că oamenii aceia au murit din lipsa unei intervenții la timp.”</p><p><em>În ultimii ani au fost încălcate mai multe tratate de drept internațional. Cîteva exemple: în 2014, Federația Rusă a ocupat Crimeea, teritoriu ucrainean, fapt denunțat drept ilegal de către ONU, care condamnă şi abuzurile și încălcările drepturilor omului în acest spațiu. Invazia rusă în Ucraina din 2022 reprezintă o încălcare a Cartei ONU și a dreptului internațional. O comisie ONU a concluzionat că Israelul comite crime de război și împotriva umanității în Gaza. Ce putere, ce relevanță au aceste constatări ale ONU în plin război?<br/></em><b>Liliana Popescu</b>: „În primul rînd să remarcăm faptul că aceste condamnări nu au avut loc la nivelul Consiliului de Securitate sau mult prea puțin, pentru că din Consiliul de Securitate face parte ca membru permanent Rusia. Nu e prima oară cînd a fost încălcat dreptul internațional – s-a întîmplat încă din perioada războiului din Coreea. Sigur, această situație ne privește pe noi în modul cel mai direct pentru că sîntem vecini cu Ucraina. La nivelul Adunării Generale, majoritatea statelor, de-a lungul ultimilor ani, au fost favorabile Ucrainei. Dar au fost unele rezoluții pentru care inclusiv Statele Unite s-au abținut sau nu au votat. Lucrurile sînt foarte schimbătoare și într-adevăr există tendința de a fi folosită mult forța, în loc să apreciem existența acestui for în care se poate discuta și se poate încerca rezolvarea unor conflicte. Dar, cînd e vorba de Rusia și intervenția în Ucraina, dacă ascultați discursul lui Putin, veți vedea că din punctul lui de vedere Ucraina nu este suverană, deci el neagă suveranitatea Ucrainei deși Ucraina este membru de drept și de fapt al Organizației Naționale Unite, recunoscut de toate celelalte. Deci aici vorbim nu numai despre drept internațional ci şi despre unele state care sînt conduse de dictatori, în mod autoritar, care decid și au puterea să atace, să facă toate mizeriile pe care le face Rusia în Ucraina.”</p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>După cel de-Al Doilea Război Mondial, ordinea internațională s-a construit pe ideea că relațiile dintre state trebuie guvernate de reguli și nu de forță. Tot mai adesea însă vedem războaie de agresiune, amenințări militare și tratate internaționale care sînt ignorate ori denunțate. Ce se întîmplă cînd regulile sînt încălcate de cei atît de puternici încît nu pot fi sancționați? Și ce relevanță mai au instituții precum Organizația Națiunilor Unite, care intră în blocaj în fața unor crize pe care ar trebui să le gestioneze? <br/>În 8 septembrie se deschide la New York cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. Vorbim despre criza dreptului internațional și despre raportul dintre forță și reguli. Invitata noastră este <b>Liliana Popescu</b>, prof. univ. dr. la Facultatea de Științe Politice a SNSPA.</p><p><em>Organizația Națiunilor Unite a fost înființată după cel de-Al Doilea Război Mondial cu scopul de a menține pacea și securitatea la nivel mondial. În prezent organizația numără peste 190 de state membre. Care sînt principiile pe care s-a fondat această organizație internațională atunci, în primii ani de după război?<br/></em><b>Liliana Popescu</b>: „Organizația Națiunilor Unite a fost gîndită în temeiul unor principii liberale. Şi acest lucru este reflectat în Carta ONU și în Declarația drepturilor omului, care a fost adoptată la scurt timp după înființarea organizației. Lucrul ăsta este foarte important pentru că principiile liberale merg pe ideea că pacea este cea firească și războiul este anormal. Războiul este, să spunem, un defect al umanității sau al comportamentului diverselor societăți. Obiectivul organizației este menținerea păcii și a securității. Și acest lucru, conform Cartei ONU, se realizează în primul rînd prin respectarea suveranității statelor și a egalității în suveranitate. În ciuda faptului că statele sînt foarte diferite ca mărime, ca putere. Sigur că aici, de-a lungul deceniilor, s-au dezvoltat o serie de contradicții. De pildă, la nivelul ONU a fost adoptată Declarația drepturilor omului. Or sînt unele aspecte care țin de dreptul intern. Sigur că printre principiile ONU este menționat faptul că statele trebuie să se abțină de la utilizarea forței în relațiile internaționale, de la a ataca state suverane. Dar dacă ne uităm la istoria ultimilor 81 de ani, vedem că s-au produs diverse încălcări ale acestor principii și ale dreptului internațional.”</p><p><em>În ce măsură reușește ONU să apere unul dintre obiectivele sale principale: respectarea drepturilor omului peste tot în lume?<br/></em><b>Liliana Popescu</b>: „Organizația Națiunilor Unite și funcționarea ei depind de voința statelor membre. ONU nu este o entitate supraordonată, nu e un guvern mondial care să aibă niște puteri de aplicare a dreptului care se referă la drepturile omului, are puteri limitate. Puterea sa se oprește la granițele statelor, deși aici sînt multe de discutat. De pildă, în timpul Primăverii Arabe, situația din Libia era extraordinar de dificilă pentru că regimul Gaddafi a acționat împotriva propriilor săi cetățeni la o scară foarte mare. Şi acea situație a condus la dezvoltarea dreptului internațional prin adoptarea unui nou principiu: responsabilitatea de a proteja, responsabilitatea colectivă, internațională de a proteja civilii dintr-o anumită țară. Există un precedent în care decidenții de la nivelul ONU nu au acționat suficient de devreme. E vorba de genocidul din Rwanda. În timpul genocidului s-a luat decizia ca ONU să intervină, dar era deja foarte tîrziu. Este o pată pe reputația organizației, pentru că oamenii aceia au murit din lipsa unei intervenții la timp.”</p><p><em>În ultimii ani au fost încălcate mai multe tratate de drept internațional. Cîteva exemple: în 2014, Federația Rusă a ocupat Crimeea, teritoriu ucrainean, fapt denunțat drept ilegal de către ONU, care condamnă şi abuzurile și încălcările drepturilor omului în acest spațiu. Invazia rusă în Ucraina din 2022 reprezintă o încălcare a Cartei ONU și a dreptului internațional. O comisie ONU a concluzionat că Israelul comite crime de război și împotriva umanității în Gaza. Ce putere, ce relevanță au aceste constatări ale ONU în plin război?<br/></em><b>Liliana Popescu</b>: „În primul rînd să remarcăm faptul că aceste condamnări nu au avut loc la nivelul Consiliului de Securitate sau mult prea puțin, pentru că din Consiliul de Securitate face parte ca membru permanent Rusia. Nu e prima oară cînd a fost încălcat dreptul internațional – s-a întîmplat încă din perioada războiului din Coreea. Sigur, această situație ne privește pe noi în modul cel mai direct pentru că sîntem vecini cu Ucraina. La nivelul Adunării Generale, majoritatea statelor, de-a lungul ultimilor ani, au fost favorabile Ucrainei. Dar au fost unele rezoluții pentru care inclusiv Statele Unite s-au abținut sau nu au votat. Lucrurile sînt foarte schimbătoare și într-adevăr există tendința de a fi folosită mult forța, în loc să apreciem existența acestui for în care se poate discuta și se poate încerca rezolvarea unor conflicte. Dar, cînd e vorba de Rusia și intervenția în Ucraina, dacă ascultați discursul lui Putin, veți vedea că din punctul lui de vedere Ucraina nu este suverană, deci el neagă suveranitatea Ucrainei deși Ucraina este membru de drept și de fapt al Organizației Naționale Unite, recunoscut de toate celelalte. Deci aici vorbim nu numai despre drept internațional ci şi despre unele state care sînt conduse de dictatori, în mod autoritar, care decid și au puterea să atace, să facă toate mizeriile pe care le face Rusia în Ucraina.”</p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19772838-ce-relevan-a-mai-are-onu-intr-o-lume-care-nu-respecta-regulile-interviu-cu-liliana-popescu.mp3" length="20754233" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/uje0iuepvrslmbhns87zod49xohh?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19772838</guid>
    <pubDate>Tue, 08 Sep 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19772838/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19772838/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19772838/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19772838/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1726</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>2</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Orice vot pentru populiștii și extremiștii europeni aduce prelungirea războiului din Ucraina - interviu cu Cosmin Popa și Marin Gherman</itunes:title>
    <title>Orice vot pentru populiștii și extremiștii europeni aduce prelungirea războiului din Ucraina - interviu cu Cosmin Popa și Marin Gherman</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, s-au întîlnit sîmbătă la Moscova cu Vladimir Putin şi duminică au vorbit la Kiev cu Volodimir Zelenski, într-o încercare de a obține reluarea negocierile pentru pace în Ucraina. Cu ce se întorc în America emisarii lui Trump după aceste vizite? Care sînt perspectivele pentru Ucraina? I-am întrebat pe istoricul Cosmin Popa, specialist în spațiul ex-sovietic, şi pe politologul Marin Gherman, directorul Institutului de ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, s-au întîlnit sîmbătă la Moscova cu Vladimir Putin şi duminică au vorbit la Kiev cu Volodimir Zelenski, într-o încercare de a obține reluarea negocierile pentru pace în Ucraina. Cu ce se întorc în America emisarii lui Trump după aceste vizite? Care sînt perspectivele pentru Ucraina? I-am întrebat pe istoricul <b>Cosmin Popa</b>, specialist în spațiul ex-sovietic, şi pe politologul <b>Marin Gherman</b>, directorul Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, lector la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. </p><p><b>Cosmin Popa</b>: „Greu de spus cu ce se-ntorc la Washington emisarii lui Trump după aceste vizite, pentru că în momentul de față interesul Rusiei este doar acela de a simula interesul pentru negocieri și de a obține de la administrația americană o întîlnire care să-l repună pe Putin în lumina reflectoarelor și să-i confere o aură de frecventabilitate internațională. (...) Pe de altă parte, toată lumea se fereşte de un elefant din cameră: ideea credibilităţii Americii. De fapt, America nu are o credibilitate autentică de mediator în acest conflict. Pentru că pînă acum, poziţiile administraţiei Trump i-au fost mai degrabă favorabile, indirect sau direct, lui Putin. Aşa se explică prezenţa la Kiev, în timpul acestor negocieri, a unor consilieri importanţi ai liderilor Germaniei, Poloniei, Franţei şi Marii Britanii. (...) Dincolo de faptul că Statele Unite nu sînt credibile în această discuție, mai e ceva: au foarte puține pîrghii de influență și de presiune asupra Rusiei.”</p><p><em>Ce urmărește Vladimir Putin prin reluarea contactelor cu Washingtonul? Un acord care să încheie războiul sau încearcă doar să legitimeze cîștigurile teritoriale de pînă acum ale Federației Ruse?<br/></em><b>Marin Gherman</b>: „Rusia participă la aceste discuții pur și simplu cu scopul de a mima un proces de pace. Putin în acest moment nu își dorește să oprească războiul sub nici o formă, Rusia nu este de acord cu un armistiţiu, nici nu își dorește să legitimeze ceva. Este o încercare de a transforma mecanismul discuțiilor într-o formă de a continua războiul. E un paradox: aceste negocieri – care nu sînt de fapt negocieri, ci niște întîlniri cu fiecare dintre părți – îl ajută pe Putin să continue războiul. Este un mecanism folosit din ce în ce mai mult, din ce în ce mai des. Apar acești doi eroi ai administrației Trump, se întîlnesc, discută ceva, au ajuns în premieră la Kiev și Kievul este nevoit să joace acest dans, să-i implice în această horă. La Kiev – am urmărit astăzi majoritatea reacțiilor specialiștilor de acolo –, lumea vede foarte clar lucrurile, toată lumea știe că aceste întîlniri nu vor avea nici un rezultat, toată lumea este conștientă de faptul că războiul intră în faza de iarnă și Rusia nu-l va opri. Însă toți zîmbesc frumos, încearcă să nu-i supere pe americani, pentru că nu este bine să-i supărăm pe americani: mai e nevoie de un Patriot, mai e nevoie de un dialog cu Statele Unite ale Americii. Iar din partea Rusiei, Putin crede că poate să fie relaxate sancțiunile americane împotriva Rusiei, Putin mai crede că datorită acestui ping-pong discursiv, poate prin niște artificii narative, se va obține o repoziționare și o oboseală în Statele Unite ale Americii. Deci e mai mult de cîștigat de partea rusă decît de partea ucraineană în urma acestor discuții mimate.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, s-au întîlnit sîmbătă la Moscova cu Vladimir Putin şi duminică au vorbit la Kiev cu Volodimir Zelenski, într-o încercare de a obține reluarea negocierile pentru pace în Ucraina. Cu ce se întorc în America emisarii lui Trump după aceste vizite? Care sînt perspectivele pentru Ucraina? I-am întrebat pe istoricul <b>Cosmin Popa</b>, specialist în spațiul ex-sovietic, şi pe politologul <b>Marin Gherman</b>, directorul Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, lector la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. </p><p><b>Cosmin Popa</b>: „Greu de spus cu ce se-ntorc la Washington emisarii lui Trump după aceste vizite, pentru că în momentul de față interesul Rusiei este doar acela de a simula interesul pentru negocieri și de a obține de la administrația americană o întîlnire care să-l repună pe Putin în lumina reflectoarelor și să-i confere o aură de frecventabilitate internațională. (...) Pe de altă parte, toată lumea se fereşte de un elefant din cameră: ideea credibilităţii Americii. De fapt, America nu are o credibilitate autentică de mediator în acest conflict. Pentru că pînă acum, poziţiile administraţiei Trump i-au fost mai degrabă favorabile, indirect sau direct, lui Putin. Aşa se explică prezenţa la Kiev, în timpul acestor negocieri, a unor consilieri importanţi ai liderilor Germaniei, Poloniei, Franţei şi Marii Britanii. (...) Dincolo de faptul că Statele Unite nu sînt credibile în această discuție, mai e ceva: au foarte puține pîrghii de influență și de presiune asupra Rusiei.”</p><p><em>Ce urmărește Vladimir Putin prin reluarea contactelor cu Washingtonul? Un acord care să încheie războiul sau încearcă doar să legitimeze cîștigurile teritoriale de pînă acum ale Federației Ruse?<br/></em><b>Marin Gherman</b>: „Rusia participă la aceste discuții pur și simplu cu scopul de a mima un proces de pace. Putin în acest moment nu își dorește să oprească războiul sub nici o formă, Rusia nu este de acord cu un armistiţiu, nici nu își dorește să legitimeze ceva. Este o încercare de a transforma mecanismul discuțiilor într-o formă de a continua războiul. E un paradox: aceste negocieri – care nu sînt de fapt negocieri, ci niște întîlniri cu fiecare dintre părți – îl ajută pe Putin să continue războiul. Este un mecanism folosit din ce în ce mai mult, din ce în ce mai des. Apar acești doi eroi ai administrației Trump, se întîlnesc, discută ceva, au ajuns în premieră la Kiev și Kievul este nevoit să joace acest dans, să-i implice în această horă. La Kiev – am urmărit astăzi majoritatea reacțiilor specialiștilor de acolo –, lumea vede foarte clar lucrurile, toată lumea știe că aceste întîlniri nu vor avea nici un rezultat, toată lumea este conștientă de faptul că războiul intră în faza de iarnă și Rusia nu-l va opri. Însă toți zîmbesc frumos, încearcă să nu-i supere pe americani, pentru că nu este bine să-i supărăm pe americani: mai e nevoie de un Patriot, mai e nevoie de un dialog cu Statele Unite ale Americii. Iar din partea Rusiei, Putin crede că poate să fie relaxate sancțiunile americane împotriva Rusiei, Putin mai crede că datorită acestui ping-pong discursiv, poate prin niște artificii narative, se va obține o repoziționare și o oboseală în Statele Unite ale Americii. Deci e mai mult de cîștigat de partea rusă decît de partea ucraineană în urma acestor discuții mimate.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19767044-orice-vot-pentru-populi-tii-i-extremi-tii-europeni-aduce-prelungirea-razboiului-din-ucraina-interviu-cu-cosmin-popa-i-marin-gherman.mp3" length="20325634" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/azth0jt6hh9ezqkcjdketywle3v6?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19767044</guid>
    <pubDate>Mon, 07 Sep 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19767044/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19767044/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19767044/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19767044/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1690</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>7</itunes:season>
    <itunes:episode>1</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>De ce e importantă chestionarea miturilor din perspectiva femeilor? O discuție cu Cristina Ispas și Maria Manolescu</itunes:title>
    <title>De ce e importantă chestionarea miturilor din perspectiva femeilor? O discuție cu Cristina Ispas și Maria Manolescu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Retroversiuni”, antologia de proză scrisă de femei, publicată la Paralela 45, a ajuns la ediția a patra. Tema de anul acesta este Mitologii. În ultimii ani, a crescut interesul unor scriitoare pentru revizitarea unor mituri, pentru rescrierea unor povești arhicunoscute dar din perspectiva eroinelor sau a personajelor femei despre care nu se vorbește prea mult în mitologie. E un tip de retroversiune, în fond - fiindcă retroversiune înseamnă retraducerea unui text dintr-o limbă străină în limb...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Retroversiuni”, antologia de proză scrisă de femei, publicată la Paralela 45, a ajuns la ediția a patra. Tema de anul acesta este <em>Mitologii</em>. În ultimii ani, a crescut interesul unor scriitoare pentru revizitarea unor mituri, pentru rescrierea unor povești arhicunoscute dar din perspectiva eroinelor sau a personajelor femei despre care nu se vorbește prea mult în mitologie. E un tip de retroversiune, în fond - fiindcă retroversiune înseamnă retraducerea unui text dintr-o limbă străină în limba din care a fost tradus -, aducerea înapoi a poveștilor femeilor din mituri, după ce poveștile au trecut deja printr-o traducere, printr-o interpretare: cea a bărbaților care le-au elaborat, scris și rescris. Așa că o temă precum mitologii, propusă scriitoarelor pentru o antologie numită „Retroversiuni”, poate fi înțeleasă și ca o invitație la rediscutarea, rescrierea, chestionarea unor mituri din perspectiva femeilor sau din perspectivă feministă. Am vorbit despre toate acestea cu Cristina Ispas (care coordonează, alături de Victor Cobuz, antologia) și cu Maria Manolescu, una dintre autoarele prezente în acest volum. </p><p><b>Cristina Ispas</b>: „Este un fel de revendicare a narațiunii, a propriei narațiuni, care pînă acum a fost spusă de altcineva. Au fost două motive pentru care ne-am gîndit la tema asta. În primul rînd, mitologia constituie un corpus de povești minunate, sălbatice, pline de vrăjitoare și zei, pe care le citim în copilărie și cu care ne formăm. Și m-am gîndit că e un teritoriu la care mi-ar plăcea să mă întorc și prin prisma bucuriei de atunci. Și, desigur, exact așa cum ai spus și tu, am fost atenți la acest nou curent în cadrul căruia mai multe autoare revendică anumite mituri și le recontextualizează, le rescriu, le rediscută dintr-o perspectivă feministă sau doar feminină, de multe ori dînd voce unor personaje feminine care nu au voce, sînt doar elemente de decor, alteori rediscutînd și reinterpretînd povestea. Pentru că în copilărie, într-adevăr, am citit miturile cu mare bucurie și plăcere, dar mai tîrziu mi-am dat seama că erau acolo și lucruri pe care mi-ar plăcea să le corectez cumva. Pentru că aceste mitologii constituie un subiect enorm care a traversat milenii în cultura noastră și s-a răspîndit, a infuzat toate artele, literatură, teatru, film, pictură, muzică și au tot fost rescrise și repuse în alte contexte. Am și spus, în momentul în care le-am făcut propunerea autoarelor să intre în tema asta, că probabil avem nevoie de cel puțin 4-5 ediții, numai ca să începem discuția în zona mitologiei. ”</p><p><em>Ce i-ați răspunde cuiva care ar spune totuși, astea sînt niște mituri, niște povești, le citim în copilărie, le-au citit generații după generații, astea sînt poveștile, de ce să ne apucăm acum să le rescriem sau să ne uităm la ele din altă perspectivă?<br/></em><b>Maria Manolescu</b>: „Tocmai pentru că de asta sînt poveștile, ca să fie spuse, respuse, discutate. Pentru mine poveștile au fost calea de a învăța lumea, de a mă apropia de bunica mea și întotdeauna cea mai fascinantă parte era să discutăm după, despre ce se întîmplă acolo. Asta fac și cu copilul meu. Și mi se pare că poveștile ne-au adus și pe noi acum împreună, și pe noi în paginile acestei antologii. Să nu avem voie să le chestionăm ar fi ca și cum n-am fi liberi să ne bucurăm de ele. Rescrierea poveștilor se întîmplă de cînd lumea. Și Sofocle, și Eschil, și Euripide au rescris niște mituri pe care le-au auzit și le-au scris cum au vrut ei. Dacă nouă ni se pare acum că ei le-au scris în forma definitivă e doar o iluzie. Și ei au fost liberi în a le trata, la fel și Shakespeare și nu văd de ce nu le-am urma exemplul în privința libertății. (...) Pentru mine rescrierile, mai ales rescrierile miturilor, mi se pare că pot să fie un masterclass în nuanțare. Pentru că aceste figuri mitologice sînt foarte esențializate, sînt niște arhetipuri. Ne-am obișnuit să le asociem niște etichete foarte simple: soția geloasă, cicălitoare, răzbunătoare, monstrul, femeia monstruoasă... Rescriindu-le, facem loc nuanțelor. Mi se pare interesant să vezi dacă, de fapt, Medeea nu și-a ucis copiii, cum face Christa Wolf în romanul pe care l-a scris în anii ’80 („Medeea. Glasuri”), o poveste foarte frumoasă. Toți ne-am obișnuit cu figura monstruoasă a Medeei care și-a ucis copiii. Și Christa Wolf zice dar dacă e o poveste fabricată, de fapt, politic? Mi se pare un gînd foarte bogat.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Retroversiuni”, antologia de proză scrisă de femei, publicată la Paralela 45, a ajuns la ediția a patra. Tema de anul acesta este <em>Mitologii</em>. În ultimii ani, a crescut interesul unor scriitoare pentru revizitarea unor mituri, pentru rescrierea unor povești arhicunoscute dar din perspectiva eroinelor sau a personajelor femei despre care nu se vorbește prea mult în mitologie. E un tip de retroversiune, în fond - fiindcă retroversiune înseamnă retraducerea unui text dintr-o limbă străină în limba din care a fost tradus -, aducerea înapoi a poveștilor femeilor din mituri, după ce poveștile au trecut deja printr-o traducere, printr-o interpretare: cea a bărbaților care le-au elaborat, scris și rescris. Așa că o temă precum mitologii, propusă scriitoarelor pentru o antologie numită „Retroversiuni”, poate fi înțeleasă și ca o invitație la rediscutarea, rescrierea, chestionarea unor mituri din perspectiva femeilor sau din perspectivă feministă. Am vorbit despre toate acestea cu Cristina Ispas (care coordonează, alături de Victor Cobuz, antologia) și cu Maria Manolescu, una dintre autoarele prezente în acest volum. </p><p><b>Cristina Ispas</b>: „Este un fel de revendicare a narațiunii, a propriei narațiuni, care pînă acum a fost spusă de altcineva. Au fost două motive pentru care ne-am gîndit la tema asta. În primul rînd, mitologia constituie un corpus de povești minunate, sălbatice, pline de vrăjitoare și zei, pe care le citim în copilărie și cu care ne formăm. Și m-am gîndit că e un teritoriu la care mi-ar plăcea să mă întorc și prin prisma bucuriei de atunci. Și, desigur, exact așa cum ai spus și tu, am fost atenți la acest nou curent în cadrul căruia mai multe autoare revendică anumite mituri și le recontextualizează, le rescriu, le rediscută dintr-o perspectivă feministă sau doar feminină, de multe ori dînd voce unor personaje feminine care nu au voce, sînt doar elemente de decor, alteori rediscutînd și reinterpretînd povestea. Pentru că în copilărie, într-adevăr, am citit miturile cu mare bucurie și plăcere, dar mai tîrziu mi-am dat seama că erau acolo și lucruri pe care mi-ar plăcea să le corectez cumva. Pentru că aceste mitologii constituie un subiect enorm care a traversat milenii în cultura noastră și s-a răspîndit, a infuzat toate artele, literatură, teatru, film, pictură, muzică și au tot fost rescrise și repuse în alte contexte. Am și spus, în momentul în care le-am făcut propunerea autoarelor să intre în tema asta, că probabil avem nevoie de cel puțin 4-5 ediții, numai ca să începem discuția în zona mitologiei. ”</p><p><em>Ce i-ați răspunde cuiva care ar spune totuși, astea sînt niște mituri, niște povești, le citim în copilărie, le-au citit generații după generații, astea sînt poveștile, de ce să ne apucăm acum să le rescriem sau să ne uităm la ele din altă perspectivă?<br/></em><b>Maria Manolescu</b>: „Tocmai pentru că de asta sînt poveștile, ca să fie spuse, respuse, discutate. Pentru mine poveștile au fost calea de a învăța lumea, de a mă apropia de bunica mea și întotdeauna cea mai fascinantă parte era să discutăm după, despre ce se întîmplă acolo. Asta fac și cu copilul meu. Și mi se pare că poveștile ne-au adus și pe noi acum împreună, și pe noi în paginile acestei antologii. Să nu avem voie să le chestionăm ar fi ca și cum n-am fi liberi să ne bucurăm de ele. Rescrierea poveștilor se întîmplă de cînd lumea. Și Sofocle, și Eschil, și Euripide au rescris niște mituri pe care le-au auzit și le-au scris cum au vrut ei. Dacă nouă ni se pare acum că ei le-au scris în forma definitivă e doar o iluzie. Și ei au fost liberi în a le trata, la fel și Shakespeare și nu văd de ce nu le-am urma exemplul în privința libertății. (...) Pentru mine rescrierile, mai ales rescrierile miturilor, mi se pare că pot să fie un masterclass în nuanțare. Pentru că aceste figuri mitologice sînt foarte esențializate, sînt niște arhetipuri. Ne-am obișnuit să le asociem niște etichete foarte simple: soția geloasă, cicălitoare, răzbunătoare, monstrul, femeia monstruoasă... Rescriindu-le, facem loc nuanțelor. Mi se pare interesant să vezi dacă, de fapt, Medeea nu și-a ucis copiii, cum face Christa Wolf în romanul pe care l-a scris în anii ’80 („Medeea. Glasuri”), o poveste foarte frumoasă. Toți ne-am obișnuit cu figura monstruoasă a Medeei care și-a ucis copiii. Și Christa Wolf zice dar dacă e o poveste fabricată, de fapt, politic? Mi se pare un gînd foarte bogat.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19366146-de-ce-e-importanta-chestionarea-miturilor-din-perspectiva-femeilor-o-discu-ie-cu-cristina-ispas-i-maria-manolescu.mp3" length="20877083" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/g4jtyt9f753bii0jq6602hgm2j6o?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19366146</guid>
    <pubDate>Fri, 19 Jun 2026 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19366146/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19366146/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19366146/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19366146/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1736</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>182</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Despre vacanțe și imperativul fericirii. Interviu all inclusive cu Radu Uszkai și Alex Dincovici</itunes:title>
    <title>Despre vacanțe și imperativul fericirii. Interviu all inclusive cu Radu Uszkai și Alex Dincovici</title>
    <itunes:summary><![CDATA[A început vara, se apropie vacanța, unii poate deja au plecat în concediu. Dar de cînd vorbim, în istoria omenirii, despre vacanță? Cum a apărut ideea de concediu? Se mai poate vacanță reușită fără o documentare serioasă a momentelor și locurilor-cheie pe Instagram și Facebook? Vacanța vine cu o mare presiune: trebuie să fim fericiți. De ce vacanțele produc uneori mai multă tensiune decît relaxare? E concediul și un test de rezistență pentru familie, pentru cupluri? I-am întrebat pe Radu Uszk...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>A început vara, se apropie vacanța, unii poate deja au plecat în concediu. Dar de cînd vorbim, în istoria omenirii, despre vacanță? Cum a apărut ideea de concediu? Se mai poate vacanță reușită fără o documentare serioasă a momentelor și locurilor-cheie pe Instagram și Facebook? Vacanța vine cu o mare presiune: trebuie să fim fericiți. De ce vacanțele produc uneori mai multă tensiune decît relaxare? E concediul și un test de rezistență pentru familie, pentru cupluri? I-am întrebat pe Radu Uszkai,<b> </b>cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, și antropologul Alex Dincovici.</p><p><em>Cum a apărut ideea de vacanță, ideea de concediu?<br/></em><b>Alex Dincovici</b>: „E o discuție interesantă pentru că mi-aduce aminte de un profesor de geografie care a întrebat cînd au apărut oceanele și răspunsul era cînd au apărut continentele. Cam așa și aici. Ideea de vacanță a apărut cînd a apărut ideea de muncă plătită, văzută ca obligație și deconectată de tot ce însemna calendar agrar, calendar religios. Aș spune că în momentul industrializării și în epoca industrială a apărut această noțiune de vacanță. Pentru că înainte, oamenii luau pauze atunci cînd erau nevoiți, pentru că te obliga natura, ciclul firesc de producție să faci asta. Și mai existau, evident, și sărbătorile religioase. Vacanța era definită mai degrabă ca ceva negativ, că etimologic de aici vine cuvîntul, e un gol, e o definiție negativă care acum s-a inversat. Vacanța a devenit ceva ce ești într-un fel obligat să faci, nu o faci neapărat pentru relaxare, o faci ca să poți să fii mai productiv, să-ți încarci bateriile, cum se spune în limbaj comun, ca să poți să muncești după aceea și mai mult. Deci cele două sînt foarte interconectate. Și, evident, a apărut și noțiunea de concediu, care e un pic diferită. Vacanța e văzută în registrul acesta al timpului liber, în care trebuie să reușești să te bucuri de el, pe care trebuie să-l umpli. Concediul e văzut strict ca o deconectare de la viața profesională, de la muncă, și e interpretat acum mai degrabă ca noțiune de drept. Concediul este un drept, pentru care oamenii s-au luptat.”</p><p><em>În vacanță ne dorim libertate. Numai că, adesea, libertatea asta nu e garantată. Vacanțele seamănă tot mai mult cu un proiect managerial, care presupune și foarte multă muncă. Ne facem rezervări, ne facem liste de obiective. Ne creăm itinerarii. Printre altele, vacanța a devenit și o marcă a statutului și tocmai de aceea este nevoie să o planificăm în avans.E muncă multă. Putem depăși logica asta în vreun fel? <br/></em><b>Radu Uszkai</b>: „E dificil s-o depășești din momentul în care oamenii devin conștienți de costul de oportunitate al timpului. Și de-aia oamenii ajung să aibă această perspectivă. Toate cuvintele pe care le-ai spus îmi sunau ca o critică dinspre stînga la adresa acestui mod de a conceptualiza vacanța. A modului neoliberal în care ne raportăm la timp, în care îl cuantificăm constant și în care îl înmagazinăm și îl tratăm ca pe o resursă. Sigur că poți depăși logica asta, adică poți să te duci două săptămîni la mare, să zicem, și să te raportezi cu totul altfel la timp. Însă, dacă vrei să te duci altundeva, dacă vrei să te duci într-un loc unde ți-ai dorit de foarte multă vreme să ajungi, e imposibil să scoți din ecuație rolul pe care îl joacă planificarea. Mai ales în contextul în care sîntem în prezent, în care nu știi ce o să se întîmple, de pildă, cu prețul la kerosen. Nu știi ce o să se întîmple cu destinația unde vrei să ajungi, ținînd cont de contextul geopolitic la nivel macro. Și nu cred că oamenii au făcut vreodată abstracție, de fapt, de toate aceste elemente. Dacă citim literatură de vacanță sau literatură de secol XIX, cu oameni care explorau chiar și Țările Române, o să vedem că oamenii își făceau un plan de la bun început. Fiindcă, în general, oamenii lucrează avînd în vedere faptul că există niște potențiale riscuri sau costuri ale acțiunilor lor, și are tot sensul din lume să se pregătească din timp și să le aibă în vedere. De aceea, nu cred că putem să scăpăm cu adevărat de logica asta, din nou, neoliberală, a modului în care ne raportăm la timp, și nu cred că e ceva rău să facem asta.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>A început vara, se apropie vacanța, unii poate deja au plecat în concediu. Dar de cînd vorbim, în istoria omenirii, despre vacanță? Cum a apărut ideea de concediu? Se mai poate vacanță reușită fără o documentare serioasă a momentelor și locurilor-cheie pe Instagram și Facebook? Vacanța vine cu o mare presiune: trebuie să fim fericiți. De ce vacanțele produc uneori mai multă tensiune decît relaxare? E concediul și un test de rezistență pentru familie, pentru cupluri? I-am întrebat pe Radu Uszkai,<b> </b>cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, și antropologul Alex Dincovici.</p><p><em>Cum a apărut ideea de vacanță, ideea de concediu?<br/></em><b>Alex Dincovici</b>: „E o discuție interesantă pentru că mi-aduce aminte de un profesor de geografie care a întrebat cînd au apărut oceanele și răspunsul era cînd au apărut continentele. Cam așa și aici. Ideea de vacanță a apărut cînd a apărut ideea de muncă plătită, văzută ca obligație și deconectată de tot ce însemna calendar agrar, calendar religios. Aș spune că în momentul industrializării și în epoca industrială a apărut această noțiune de vacanță. Pentru că înainte, oamenii luau pauze atunci cînd erau nevoiți, pentru că te obliga natura, ciclul firesc de producție să faci asta. Și mai existau, evident, și sărbătorile religioase. Vacanța era definită mai degrabă ca ceva negativ, că etimologic de aici vine cuvîntul, e un gol, e o definiție negativă care acum s-a inversat. Vacanța a devenit ceva ce ești într-un fel obligat să faci, nu o faci neapărat pentru relaxare, o faci ca să poți să fii mai productiv, să-ți încarci bateriile, cum se spune în limbaj comun, ca să poți să muncești după aceea și mai mult. Deci cele două sînt foarte interconectate. Și, evident, a apărut și noțiunea de concediu, care e un pic diferită. Vacanța e văzută în registrul acesta al timpului liber, în care trebuie să reușești să te bucuri de el, pe care trebuie să-l umpli. Concediul e văzut strict ca o deconectare de la viața profesională, de la muncă, și e interpretat acum mai degrabă ca noțiune de drept. Concediul este un drept, pentru care oamenii s-au luptat.”</p><p><em>În vacanță ne dorim libertate. Numai că, adesea, libertatea asta nu e garantată. Vacanțele seamănă tot mai mult cu un proiect managerial, care presupune și foarte multă muncă. Ne facem rezervări, ne facem liste de obiective. Ne creăm itinerarii. Printre altele, vacanța a devenit și o marcă a statutului și tocmai de aceea este nevoie să o planificăm în avans.E muncă multă. Putem depăși logica asta în vreun fel? <br/></em><b>Radu Uszkai</b>: „E dificil s-o depășești din momentul în care oamenii devin conștienți de costul de oportunitate al timpului. Și de-aia oamenii ajung să aibă această perspectivă. Toate cuvintele pe care le-ai spus îmi sunau ca o critică dinspre stînga la adresa acestui mod de a conceptualiza vacanța. A modului neoliberal în care ne raportăm la timp, în care îl cuantificăm constant și în care îl înmagazinăm și îl tratăm ca pe o resursă. Sigur că poți depăși logica asta, adică poți să te duci două săptămîni la mare, să zicem, și să te raportezi cu totul altfel la timp. Însă, dacă vrei să te duci altundeva, dacă vrei să te duci într-un loc unde ți-ai dorit de foarte multă vreme să ajungi, e imposibil să scoți din ecuație rolul pe care îl joacă planificarea. Mai ales în contextul în care sîntem în prezent, în care nu știi ce o să se întîmple, de pildă, cu prețul la kerosen. Nu știi ce o să se întîmple cu destinația unde vrei să ajungi, ținînd cont de contextul geopolitic la nivel macro. Și nu cred că oamenii au făcut vreodată abstracție, de fapt, de toate aceste elemente. Dacă citim literatură de vacanță sau literatură de secol XIX, cu oameni care explorau chiar și Țările Române, o să vedem că oamenii își făceau un plan de la bun început. Fiindcă, în general, oamenii lucrează avînd în vedere faptul că există niște potențiale riscuri sau costuri ale acțiunilor lor, și are tot sensul din lume să se pregătească din timp și să le aibă în vedere. De aceea, nu cred că putem să scăpăm cu adevărat de logica asta, din nou, neoliberală, a modului în care ne raportăm la timp, și nu cred că e ceva rău să facem asta.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19368437-despre-vacan-e-i-imperativul-fericirii-interviu-all-inclusive-cu-radu-uszkai-i-alex-dincovici.mp3" length="20550788" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/3vpm847goya4l35qnkr518rtctm8?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19368437</guid>
    <pubDate>Thu, 18 Jun 2026 22:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19368437/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19368437/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19368437/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19368437/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1708</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>181</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Speranță după summitul G7 de la Evian - interviu cu Robert Lupițu </itunes:title>
    <title>Speranță după summitul G7 de la Evian - interviu cu Robert Lupițu </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Sprijinul pentru Ucraina, războiul din Orientul Mijlociu, reglementarea zonei digitale, dezechilibrele economice globale sînt cîteva teme de pe agenda summitului G7, care a început luni și se încheie astăzi. Liderii celor mai dezvoltate economii ale lumii – Canada, Statele Unite, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Regatul Unit, alături de Uniunea Europeană – s-au întîlnit  în localitatea franceză Evian. Alături de ei, la invitația președintelui Emmanuel Macron, au participat la summit ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Sprijinul pentru Ucraina, războiul din Orientul Mijlociu, reglementarea zonei digitale, dezechilibrele economice globale sînt cîteva teme de pe agenda summitului G7, care a început luni și se încheie astăzi. Liderii celor mai dezvoltate economii ale lumii – Canada, Statele Unite, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Regatul Unit, alături de Uniunea Europeană – s-au întîlnit  în localitatea franceză Evian. Alături de ei, la invitația președintelui Emmanuel Macron, au participat la summit și alți lideri mondiali, între care președintele ucrainean Volodimir Zelenski, premierul indian Narendra Modi şi preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi. Președintele american Donald Trump a avut o întîlnire la summitul G7 cu omologul său ucrainean, după care a spus că Rusia ar trebui să încheie un acord cu Ucraina. De asemenea, toți liderii G7, inclusiv Donald Trump, au adoptat o declarație prin care se angajează să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul militar pentru Ucraina, afirmîndu-și susținerea neclintită față de Ucraina. Ce semnificație are acest document al liderilor G7? Care a fost atmosfera la summitul de la Evian? Vor impune din nou Statele Unite sancțiuni împotriva Rusiei, vizînd exportul de petrol? Cum arată relația transatlantică în acest moment, după toate tensiunile din ultima vreme dintre liderii europeni și președintele american? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al publicației „Calea Europeană”.</p><p><em>Cancelarul german Friedrich Merz a vorbit la summitul G7 despre speranță, în legătură cu unitatea transatlantică pe tema sprijinului pentru Ucraina. S-a schimbat ceva în atitudinea lui Donald Trump față de Ucraina?<br/></em><b>Robert Lupițu</b>: „Aceasta pare să fie senzația. Şi acesta ar putea să fie un efect al faptului că președintele american se află acum în postura de a fi încheiat conflictul (cu Iranul) – cel puțin pentru moment, vom vedea în ce direcție vor merge lucrurile –, dar putem vorbi de un acord cu Iranul, care vizează atît deschiderea Strîmtorii Ormuz, cît și faptul că Iranul va abandona programul nuclear. Ceea ce poate fi translatat de către Donald Trump într-un succes și îl poate duce în postura de a încerca să pună umărul pentru a pune capăt și războiului din Ucraina. Este important pentru Ucraina, dar și pentru arhitectura de securitate din Europa, să o facă din perspectiva susținerii integrității teritoriale a Ucrainei, a reconstrucției acestei țări, a faptului că Rusia este cea care se face vinovată de acest conflict. Pe de altă parte, să nu uităm că în ultimele luni, cînd nu și-a îndreptat atenția spre acest conflict, Ucraina a putut să fie sprijinită și susținută foarte bine de aliații europeni, atît în materie de logistică, atît în materie de sprijin financiar, cît şi în materie de presiuni diplomatice, sancțiuni la adresa Rusiei și așa mai departe. O atenție sporită a lui Donald Trump spre teatrul de conflict Rusia-Ucraina poate crea provocări suplimentare pentru europeni. Deoarece Statele Unite vor dori să regleze tempo-ul acestor negocieri și știm foarte bine discuțiile de anul trecut, cînd europenii se temeau că ar putea să fie lăsați pe dinafara negocierilor. Tocmai acestea sînt temerile care se doresc a fi prevenite, numai și pentru că s-a creat acest cadru la summit-ul G7, a existat mai multă încredere între aliați. O încredere care a trebuit să fie firească, dar care nu întotdeauna funcționează.”</p><p><em>Cum arată relația transatlantică în acest moment, după toate tensiunile din ultima vreme dintre liderii europeni și președintele american?<br/></em><b>Robert Lupițu</b>: „Aduce cu imaginea unui plus de optimism pentru summit-ul NATO de la Ankara. De fapt, toate eforturile sînt făcute în această direcție, inclusiv faptul că ieri, în timp ce summit-ul G7 avea loc la Evian, Parlamentul European îndepărta ultimele blocaje procedurale în calea implementării acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, unul care reechilibrează, din punct de vedere comercial și tarifar, relația în favoarea Statelor Unite, pentru că Uniunea Europeană are un excedent comercial mult mai mare. Și deja și la nivelul NATO se lucrează cu diferite scenarii și abordări. Avem acest concept de NATO 3.0, în care vorbim despre o Europă mai puternică în interiorul NATO, în care Europa să facă mai mult pentru apărarea convențională. Vorbim de acest nou model de forțe, care presupune că Statele Unite nu-și vor mai dizloca forțe suplimentare și poate vor retrage anumite tehnici și tehnologii militare de rang convențional, pentru că nu se mai pot concentra simultan pe atîtea teatre de operații și acestea să fie suplinite de către europeni. Practic, unul dintre lucrurile pe care și le dorea Donald Trump, plus sporirea angajamentelor pentru securitate și apărare, adică angajamentele bugetare. Dar, în general, relația pe care aliații europeni o au cu a doua administrație Trump este una care privește și în sens larg anticipativ, pe un termen mediu, dar una care privește și în momentul imediat. Și, practic, depășirea contextului potențial convulsiv, cu summitul G7 sau la summitul NATO, este un obiectiv, pentru că oferă un respiro.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Sprijinul pentru Ucraina, războiul din Orientul Mijlociu, reglementarea zonei digitale, dezechilibrele economice globale sînt cîteva teme de pe agenda summitului G7, care a început luni și se încheie astăzi. Liderii celor mai dezvoltate economii ale lumii – Canada, Statele Unite, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Regatul Unit, alături de Uniunea Europeană – s-au întîlnit  în localitatea franceză Evian. Alături de ei, la invitația președintelui Emmanuel Macron, au participat la summit și alți lideri mondiali, între care președintele ucrainean Volodimir Zelenski, premierul indian Narendra Modi şi preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi. Președintele american Donald Trump a avut o întîlnire la summitul G7 cu omologul său ucrainean, după care a spus că Rusia ar trebui să încheie un acord cu Ucraina. De asemenea, toți liderii G7, inclusiv Donald Trump, au adoptat o declarație prin care se angajează să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul militar pentru Ucraina, afirmîndu-și susținerea neclintită față de Ucraina. Ce semnificație are acest document al liderilor G7? Care a fost atmosfera la summitul de la Evian? Vor impune din nou Statele Unite sancțiuni împotriva Rusiei, vizînd exportul de petrol? Cum arată relația transatlantică în acest moment, după toate tensiunile din ultima vreme dintre liderii europeni și președintele american? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al publicației „Calea Europeană”.</p><p><em>Cancelarul german Friedrich Merz a vorbit la summitul G7 despre speranță, în legătură cu unitatea transatlantică pe tema sprijinului pentru Ucraina. S-a schimbat ceva în atitudinea lui Donald Trump față de Ucraina?<br/></em><b>Robert Lupițu</b>: „Aceasta pare să fie senzația. Şi acesta ar putea să fie un efect al faptului că președintele american se află acum în postura de a fi încheiat conflictul (cu Iranul) – cel puțin pentru moment, vom vedea în ce direcție vor merge lucrurile –, dar putem vorbi de un acord cu Iranul, care vizează atît deschiderea Strîmtorii Ormuz, cît și faptul că Iranul va abandona programul nuclear. Ceea ce poate fi translatat de către Donald Trump într-un succes și îl poate duce în postura de a încerca să pună umărul pentru a pune capăt și războiului din Ucraina. Este important pentru Ucraina, dar și pentru arhitectura de securitate din Europa, să o facă din perspectiva susținerii integrității teritoriale a Ucrainei, a reconstrucției acestei țări, a faptului că Rusia este cea care se face vinovată de acest conflict. Pe de altă parte, să nu uităm că în ultimele luni, cînd nu și-a îndreptat atenția spre acest conflict, Ucraina a putut să fie sprijinită și susținută foarte bine de aliații europeni, atît în materie de logistică, atît în materie de sprijin financiar, cît şi în materie de presiuni diplomatice, sancțiuni la adresa Rusiei și așa mai departe. O atenție sporită a lui Donald Trump spre teatrul de conflict Rusia-Ucraina poate crea provocări suplimentare pentru europeni. Deoarece Statele Unite vor dori să regleze tempo-ul acestor negocieri și știm foarte bine discuțiile de anul trecut, cînd europenii se temeau că ar putea să fie lăsați pe dinafara negocierilor. Tocmai acestea sînt temerile care se doresc a fi prevenite, numai și pentru că s-a creat acest cadru la summit-ul G7, a existat mai multă încredere între aliați. O încredere care a trebuit să fie firească, dar care nu întotdeauna funcționează.”</p><p><em>Cum arată relația transatlantică în acest moment, după toate tensiunile din ultima vreme dintre liderii europeni și președintele american?<br/></em><b>Robert Lupițu</b>: „Aduce cu imaginea unui plus de optimism pentru summit-ul NATO de la Ankara. De fapt, toate eforturile sînt făcute în această direcție, inclusiv faptul că ieri, în timp ce summit-ul G7 avea loc la Evian, Parlamentul European îndepărta ultimele blocaje procedurale în calea implementării acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, unul care reechilibrează, din punct de vedere comercial și tarifar, relația în favoarea Statelor Unite, pentru că Uniunea Europeană are un excedent comercial mult mai mare. Și deja și la nivelul NATO se lucrează cu diferite scenarii și abordări. Avem acest concept de NATO 3.0, în care vorbim despre o Europă mai puternică în interiorul NATO, în care Europa să facă mai mult pentru apărarea convențională. Vorbim de acest nou model de forțe, care presupune că Statele Unite nu-și vor mai dizloca forțe suplimentare și poate vor retrage anumite tehnici și tehnologii militare de rang convențional, pentru că nu se mai pot concentra simultan pe atîtea teatre de operații și acestea să fie suplinite de către europeni. Practic, unul dintre lucrurile pe care și le dorea Donald Trump, plus sporirea angajamentelor pentru securitate și apărare, adică angajamentele bugetare. Dar, în general, relația pe care aliații europeni o au cu a doua administrație Trump este una care privește și în sens larg anticipativ, pe un termen mediu, dar una care privește și în momentul imediat. Și, practic, depășirea contextului potențial convulsiv, cu summitul G7 sau la summitul NATO, este un obiectiv, pentru că oferă un respiro.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19361701-speran-a-dupa-summitul-g7-de-la-evian-interviu-cu-robert-lupi-u.mp3" length="18674089" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/pwgv4bxxzltrf1o5mzdroia16m85?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19361701</guid>
    <pubDate>Wed, 17 Jun 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19361701/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19361701/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19361701/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19361701/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1553</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>180</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Republica Moldova și Ucraina încep negocierile de aderare. Cît de pregătită e UE? - interviu cu Angela Grămadă</itunes:title>
    <title>Republica Moldova și Ucraina încep negocierile de aderare. Cît de pregătită e UE? - interviu cu Angela Grămadă</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Republica Moldova şi Ucraina au deschis luni primul cluster al negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, cel dedicat valorilor fundamentale, incluzînd statul de drept, independența justiției, combaterea corupției, dezvoltarea instituțiilor democratice, reformarea administrației publice și respectarea drepturilor fundamentale. Ce semnificaţie are acest moment? Care sînt avantajele, care sînt dezavantajele parcurgerii procesului de aderare umăr la umăr de către cele două ţări?Cît de pregăti...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Republica Moldova şi Ucraina au deschis luni primul cluster al negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, cel dedicat valorilor fundamentale, incluzînd statul de drept, independența justiției, combaterea corupției, dezvoltarea instituțiilor democratice, reformarea administrației publice și respectarea drepturilor fundamentale. Ce semnificaţie are acest moment? Care sînt avantajele, care sînt dezavantajele parcurgerii procesului de aderare umăr la umăr de către cele două ţări?Cît de pregătită este Uniunea Europeană însăși pentru această extindere?Cum va rezolva Moldova situația Transnistriei, teritoriu care nu se află sub controlul Chișinăului? Care sînt perspectivele de aderare pentru cele două ţări? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, expertă în spațiul ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA).</p><p><em>Ce ar trebui să se întîmple în Uniunea Europeană înainte de extindere? Cît de pregătită este în acest moment Uniunea Europeană pentru încă un val de extindere, mai ales în Ucraina?<br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „Cred că în paralel cu aceste valuri de extindere, ar trebui să aibă loc și dezbaterea despre viitorul Europei: cum ar trebui să arate viitoarea formulă instituțională și viitoarea decizie politică. Ca să fie exclus veto-ul folosit în anumite momente de anumite state, pentru a bloca anumite procese politice. Aceste procese politice de fapt îngreunează foarte mult decizia politică cu privire la securitate, la apărare, cum am tot văzut de-a lungul celor patru ani de război. Unanimitatea nu mai funcționează. Mai departe avem noua idee pe care au lansat-o Franța și Germania, prin publicarea acelui non-paper, înainte de summit-ul Balcanii de Vest-Uniunea Europeană, care a avut loc în Muntenegru acum cîteva săptămîni, în care li s-a sugerat statelor candidate că Uniunea Europeană are nevoie de propriile sale garanții ca să se apere în eventualitatea în care aceste state candidate sau noile state membre nu vor putea să facă față realităților europene, adică vor întîrzia să fie implementate mecanismele europene, nu neapărat să fie adoptate, pentru că armonizarea se va produce, dar e nevoie de timp pentru a vedea rezultatele implementării acestor politici europene. Și atunci, statele membre ale Uniunii Europene, prin vocea Franței și a Germaniei, încearcă să sugereze că această dezbatere nu este una de evitat, că trebuie să existe totuşi niște discuții și la aceste discuții trebuie să participe inclusiv statele candidate. Pentru că ulterior ele vor fi parte a acestui proces decizional și trebuie să accepte că principiul acesta pe merit de a adera nu este doar un slogan, ci este într-adevăr o realitate spre care tind statele membre ale Uniunii Europene, ținînd cont de antecedentele care au existat pînă acum, adică de valul de aderare cu România și Bulgaria și, după aceea, Croația și așa mai departe.”</p><p><em>Cum va rezolva Moldova situația Transnistriei, teritoriu care nu se află sub controlul Chișinăului?<br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „Pentru Transnistria, Republica Moldova a adoptat deja o parte din legislația europeană, ea fiind inclusă în GSP+. Care este un acord generalizat de preferințe, care se aplică raioanelor de est, aflate sub ocupație temporară. Asta înseamnă că agenții economici din regiunea transnistreană, care sînt înregistrați la instituțiile publice de la Chișinău, pot beneficia de anumite oportunități și își pot redirecționa bunurile și serviciile către piețele europene. Condiția este să fie încadraţi legal în activitatea și în circuitul economic al Republicii Moldova. Uniunea Europeană, și prin Marta Kos, comisarul pentru extindere, dar și prin alții reprezentanți la cel mai înalt nivel, a transmis de mai multe ori mesajul către Chișinău: noi nu negociem pe bucăți integrarea europeană a Republicii Moldova. Noi o negociem cu un stat unitar, independent, cu toate atributele care au fost recunoscute pentru Republica Moldova în 1992, ca subiect al relațiilor internaționale. Dar, în același timp, ne dăm foarte bine seama că procesul de reintegrare ar putea să dureze mai mult decît procesul de integrare europeană. Da, aceste procese sînt diferite, dar ele nu se exclud totalmente. Ele sînt mai degrabă complementare. Este nevoie ca și Chișinăul să vină cu un plan bine pus la punct pentru reintegrarea țării, astfel încît realitățile europene să poată să fie transpuse și pentru locuitorii din stînga Nistrului. În același timp, este încurajată o soluție diplomatică, pe cale pașnică a acestui conflict. Nu, așa cum au încercat să sugereze anumite voci, ca în Nagorno-Karabah, de exemplu, printr-o acțiune militară. Dar e nevoie ca autoritățile de la Chișinău să își asume mai multă voință. Să discute, să găsească soluții, să vină cu un plan concret, nu doar cu încercări de a spune vom găsi susținere în cadrul mai multor state europene pentru acest proces de reintegrare al Republicii Moldova. E nevoie, în primul rînd, de o viziune foarte clară la Chișinău.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviu integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Republica Moldova şi Ucraina au deschis luni primul cluster al negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, cel dedicat valorilor fundamentale, incluzînd statul de drept, independența justiției, combaterea corupției, dezvoltarea instituțiilor democratice, reformarea administrației publice și respectarea drepturilor fundamentale. Ce semnificaţie are acest moment? Care sînt avantajele, care sînt dezavantajele parcurgerii procesului de aderare umăr la umăr de către cele două ţări?Cît de pregătită este Uniunea Europeană însăși pentru această extindere?Cum va rezolva Moldova situația Transnistriei, teritoriu care nu se află sub controlul Chișinăului? Care sînt perspectivele de aderare pentru cele două ţări? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, expertă în spațiul ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA).</p><p><em>Ce ar trebui să se întîmple în Uniunea Europeană înainte de extindere? Cît de pregătită este în acest moment Uniunea Europeană pentru încă un val de extindere, mai ales în Ucraina?<br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „Cred că în paralel cu aceste valuri de extindere, ar trebui să aibă loc și dezbaterea despre viitorul Europei: cum ar trebui să arate viitoarea formulă instituțională și viitoarea decizie politică. Ca să fie exclus veto-ul folosit în anumite momente de anumite state, pentru a bloca anumite procese politice. Aceste procese politice de fapt îngreunează foarte mult decizia politică cu privire la securitate, la apărare, cum am tot văzut de-a lungul celor patru ani de război. Unanimitatea nu mai funcționează. Mai departe avem noua idee pe care au lansat-o Franța și Germania, prin publicarea acelui non-paper, înainte de summit-ul Balcanii de Vest-Uniunea Europeană, care a avut loc în Muntenegru acum cîteva săptămîni, în care li s-a sugerat statelor candidate că Uniunea Europeană are nevoie de propriile sale garanții ca să se apere în eventualitatea în care aceste state candidate sau noile state membre nu vor putea să facă față realităților europene, adică vor întîrzia să fie implementate mecanismele europene, nu neapărat să fie adoptate, pentru că armonizarea se va produce, dar e nevoie de timp pentru a vedea rezultatele implementării acestor politici europene. Și atunci, statele membre ale Uniunii Europene, prin vocea Franței și a Germaniei, încearcă să sugereze că această dezbatere nu este una de evitat, că trebuie să existe totuşi niște discuții și la aceste discuții trebuie să participe inclusiv statele candidate. Pentru că ulterior ele vor fi parte a acestui proces decizional și trebuie să accepte că principiul acesta pe merit de a adera nu este doar un slogan, ci este într-adevăr o realitate spre care tind statele membre ale Uniunii Europene, ținînd cont de antecedentele care au existat pînă acum, adică de valul de aderare cu România și Bulgaria și, după aceea, Croația și așa mai departe.”</p><p><em>Cum va rezolva Moldova situația Transnistriei, teritoriu care nu se află sub controlul Chișinăului?<br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „Pentru Transnistria, Republica Moldova a adoptat deja o parte din legislația europeană, ea fiind inclusă în GSP+. Care este un acord generalizat de preferințe, care se aplică raioanelor de est, aflate sub ocupație temporară. Asta înseamnă că agenții economici din regiunea transnistreană, care sînt înregistrați la instituțiile publice de la Chișinău, pot beneficia de anumite oportunități și își pot redirecționa bunurile și serviciile către piețele europene. Condiția este să fie încadraţi legal în activitatea și în circuitul economic al Republicii Moldova. Uniunea Europeană, și prin Marta Kos, comisarul pentru extindere, dar și prin alții reprezentanți la cel mai înalt nivel, a transmis de mai multe ori mesajul către Chișinău: noi nu negociem pe bucăți integrarea europeană a Republicii Moldova. Noi o negociem cu un stat unitar, independent, cu toate atributele care au fost recunoscute pentru Republica Moldova în 1992, ca subiect al relațiilor internaționale. Dar, în același timp, ne dăm foarte bine seama că procesul de reintegrare ar putea să dureze mai mult decît procesul de integrare europeană. Da, aceste procese sînt diferite, dar ele nu se exclud totalmente. Ele sînt mai degrabă complementare. Este nevoie ca și Chișinăul să vină cu un plan bine pus la punct pentru reintegrarea țării, astfel încît realitățile europene să poată să fie transpuse și pentru locuitorii din stînga Nistrului. În același timp, este încurajată o soluție diplomatică, pe cale pașnică a acestui conflict. Nu, așa cum au încercat să sugereze anumite voci, ca în Nagorno-Karabah, de exemplu, printr-o acțiune militară. Dar e nevoie ca autoritățile de la Chișinău să își asume mai multă voință. Să discute, să găsească soluții, să vină cu un plan concret, nu doar cu încercări de a spune vom găsi susținere în cadrul mai multor state europene pentru acest proces de reintegrare al Republicii Moldova. E nevoie, în primul rînd, de o viziune foarte clară la Chișinău.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviu integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19355834-republica-moldova-i-ucraina-incep-negocierile-de-aderare-cit-de-pregatita-e-ue-interviu-cu-angela-gramada.mp3" length="20306231" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/hffq1myovdm37rua2e98omtow3dp?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19355834</guid>
    <pubDate>Tue, 16 Jun 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19355834/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19355834/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19355834/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19355834/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1689</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>179</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Gilbert Costache: „Cititul mi-a salvat viața!”</itunes:title>
    <title>Gilbert Costache: „Cititul mi-a salvat viața!”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ce înseamnă să reușești în viață cînd ești rom și îți asumi identitatea? Cu ce greutăți și prejudecăți te confrunți? Cum e să crești într-o lume din care nu lipsește violența și în care modelele sînt interlopii și alte personaje certate cu legea? Cum te construiești, în ciuda piedicilor? Sînt întrebări la care răspunde, cu sinceritate și vulnerabilitate dar și cu forță și umor, Gilbert Costache în memoir-ul său „Oprește ploaia, aruncă cu sare!”, apărut la Nemira, în imprintul n’autor, colecți...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ce înseamnă să reușești în viață cînd ești rom și îți asumi identitatea? Cu ce greutăți și prejudecăți te confrunți? Cum e să crești într-o lume din care nu lipsește violența și în care modelele sînt interlopii și alte personaje certate cu legea? Cum te construiești, în ciuda piedicilor? Sînt întrebări la care răspunde, cu sinceritate și vulnerabilitate dar și cu forță și umor, Gilbert Costache în <em>memoir</em>-ul său „Oprește ploaia, aruncă cu sare!”, apărut la Nemira, în imprintul n’autor, colecția non-fiction. Gilbert Costache a lucrat ca model în industria modei, în cele mai importante capitale ale acestui domeniu, a făcut studii de actorie la New York și Los Angeles și a scris această carte pentru a-și spune povestea dar și pentru a-i inspira pe alții. L-am invitat la „Timpul prezent” să ne vorbească despre parcursul său şi despre mizele cărţii sale în care se dezvăluie cu multă vulnerabilitate dar şi cu mult curaj.</p><p><em>Spui așa în carte: „dacă observi pe unde umblam, poți anticipa că șansele să alunec în partea întunecată erau mari. Poți să crezi că asta e doar o alegere, dar crede-mă că e vorba și despre cîtă durere, respingere și furie există în tine și, mai ales, despre ce ai avut în jur și ți s-a părut normal.” Cum ai reușit să nu aluneci în partea întunecată, în ciuda contextului, a mediului în care ai crescut?<br/></em><b>Gilbert Costache</b>: „Nu știu, sincer să fiu. Cred că aș putea să spun că am avut și noroc. Îmi dau voie să nu știu toate răspunsurile. În același timp, au fost bunica, mama, dăruirea lor, dedicarea lor pentru a avea o viață mai bună eu și fratele meu. A fost acel respect, să nu le supăr, să le fac mîndre de mine, a fost conduita morală, Dumnezeu. Ne vorbeau mult de Dumnezeu, cum să-L facem mîndru chiar, prin acțiunile noastre. Am ieșit bine pînă la urmă, da.”</p><p><em>Dar ce anume din cariera ta, din parcursul tău, se datorează alergerilor personale și ce crezi că se datorează destinului sau norocului sau întîmplării sau hazardului?<br/></em><b>Gilbert Costache</b>: „La 14-15 ani, am fost cu mama de mînă la Vali Pungă, la <em>Attitude</em> (agenţia de modele), iar în Spania, odată ce am ajuns să pot trăi din modă, nu m-am gîndit niciodată că o să dureze atît de mult. Nu știu cum s-a întîmplat. Ajungînd în România la emisiunea <em>Supremodels</em>, cu Cătălin Botezatu, la cîteva personaje importante – Ovidiu Buta, Cătălin Botezatu, Alex Ceaușu, pe partea de clipuri –, am deschis ochii către o lume educată pe care, în Rahova, eu nu o aveam. Şi să înțeleg că a spune mulțumesc, o lume în care vorbeam de cărți, de piese de teatru, de filme mi-a dat mai mult sens și atunci șansa au fost oamenii, cred.”</p><p><em>Și cărțile? Pentru că tot ai vorbit de cărți, de filme, de spectacole de teatru.Cum ai ajuns dintr-o lume în care se citește foarte puțin, în care nu sînt prezente cărțile, totuși să te cultivi și să citești și chiar să scrii?<br/></em><b>Gilbert Costache</b>: „Păi, fiind în Spania. Pînă atunci, îmi amintesc că am citit <em>Micul Prinț</em>, <em>Biblia</em> şi ceva mai ușor, <em>Huckleberry Finn</em>. Bunicul, tataie Dânca, mi-a tot citit din cîteva povești supertari, <em>Ocolul Pămîntului în 80 de zile</em> de Jules Verne, și <em>Contele de Monte-Cristo</em>, după aceea am văzut și filmul. Dar în Spania a venit pe mîna mea <em>Gîndește și vei fi bogat</em> de Napoleon Hill, Dale Carnegie, apoi <em>Zorba Grecul</em>, o literatură care mi-a deschis universul imaginar, pur și simplu. Iar după aceea nu m-am mai oprit. Și cînd mă duceam la castinguri, la audiții, la joburi și așteptam pînă îmi venea rîndul – fiind sute –, îmi luam o carte și o citeam, pur și simplu. Asta îmi aranja și gîndurile. Chiar pot să spun că mi-a salvat viaţa cititul!”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ce înseamnă să reușești în viață cînd ești rom și îți asumi identitatea? Cu ce greutăți și prejudecăți te confrunți? Cum e să crești într-o lume din care nu lipsește violența și în care modelele sînt interlopii și alte personaje certate cu legea? Cum te construiești, în ciuda piedicilor? Sînt întrebări la care răspunde, cu sinceritate și vulnerabilitate dar și cu forță și umor, Gilbert Costache în <em>memoir</em>-ul său „Oprește ploaia, aruncă cu sare!”, apărut la Nemira, în imprintul n’autor, colecția non-fiction. Gilbert Costache a lucrat ca model în industria modei, în cele mai importante capitale ale acestui domeniu, a făcut studii de actorie la New York și Los Angeles și a scris această carte pentru a-și spune povestea dar și pentru a-i inspira pe alții. L-am invitat la „Timpul prezent” să ne vorbească despre parcursul său şi despre mizele cărţii sale în care se dezvăluie cu multă vulnerabilitate dar şi cu mult curaj.</p><p><em>Spui așa în carte: „dacă observi pe unde umblam, poți anticipa că șansele să alunec în partea întunecată erau mari. Poți să crezi că asta e doar o alegere, dar crede-mă că e vorba și despre cîtă durere, respingere și furie există în tine și, mai ales, despre ce ai avut în jur și ți s-a părut normal.” Cum ai reușit să nu aluneci în partea întunecată, în ciuda contextului, a mediului în care ai crescut?<br/></em><b>Gilbert Costache</b>: „Nu știu, sincer să fiu. Cred că aș putea să spun că am avut și noroc. Îmi dau voie să nu știu toate răspunsurile. În același timp, au fost bunica, mama, dăruirea lor, dedicarea lor pentru a avea o viață mai bună eu și fratele meu. A fost acel respect, să nu le supăr, să le fac mîndre de mine, a fost conduita morală, Dumnezeu. Ne vorbeau mult de Dumnezeu, cum să-L facem mîndru chiar, prin acțiunile noastre. Am ieșit bine pînă la urmă, da.”</p><p><em>Dar ce anume din cariera ta, din parcursul tău, se datorează alergerilor personale și ce crezi că se datorează destinului sau norocului sau întîmplării sau hazardului?<br/></em><b>Gilbert Costache</b>: „La 14-15 ani, am fost cu mama de mînă la Vali Pungă, la <em>Attitude</em> (agenţia de modele), iar în Spania, odată ce am ajuns să pot trăi din modă, nu m-am gîndit niciodată că o să dureze atît de mult. Nu știu cum s-a întîmplat. Ajungînd în România la emisiunea <em>Supremodels</em>, cu Cătălin Botezatu, la cîteva personaje importante – Ovidiu Buta, Cătălin Botezatu, Alex Ceaușu, pe partea de clipuri –, am deschis ochii către o lume educată pe care, în Rahova, eu nu o aveam. Şi să înțeleg că a spune mulțumesc, o lume în care vorbeam de cărți, de piese de teatru, de filme mi-a dat mai mult sens și atunci șansa au fost oamenii, cred.”</p><p><em>Și cărțile? Pentru că tot ai vorbit de cărți, de filme, de spectacole de teatru.Cum ai ajuns dintr-o lume în care se citește foarte puțin, în care nu sînt prezente cărțile, totuși să te cultivi și să citești și chiar să scrii?<br/></em><b>Gilbert Costache</b>: „Păi, fiind în Spania. Pînă atunci, îmi amintesc că am citit <em>Micul Prinț</em>, <em>Biblia</em> şi ceva mai ușor, <em>Huckleberry Finn</em>. Bunicul, tataie Dânca, mi-a tot citit din cîteva povești supertari, <em>Ocolul Pămîntului în 80 de zile</em> de Jules Verne, și <em>Contele de Monte-Cristo</em>, după aceea am văzut și filmul. Dar în Spania a venit pe mîna mea <em>Gîndește și vei fi bogat</em> de Napoleon Hill, Dale Carnegie, apoi <em>Zorba Grecul</em>, o literatură care mi-a deschis universul imaginar, pur și simplu. Iar după aceea nu m-am mai oprit. Și cînd mă duceam la castinguri, la audiții, la joburi și așteptam pînă îmi venea rîndul – fiind sute –, îmi luam o carte și o citeam, pur și simplu. Asta îmi aranja și gîndurile. Chiar pot să spun că mi-a salvat viaţa cititul!”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19349218-gilbert-costache-cititul-mi-a-salvat-via-a.mp3" length="21800225" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/4l7o0uui9w12ksd71us14dzt7tb8?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19349218</guid>
    <pubDate>Mon, 15 Jun 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19349218/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19349218/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19349218/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19349218/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1814</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>178</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Louise Glück are „discursul supraviețuitorului care contemplă ruinele și scoate la iveală frumusețea vieții” - un interviu cu Anastasia Gavrilovici</itunes:title>
    <title>Louise Glück are „discursul supraviețuitorului care contemplă ruinele și scoate la iveală frumusețea vieții” - un interviu cu Anastasia Gavrilovici</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Louise Glück (1943-2023) este una dintre cele mai importante voci ale poeziei actuale. Așa că este un eveniment editorial apariția în limba română a integralei sale poetice. Intitulat simplu, „Poeme. 1962-2020”, masivul volum de 1.000 de pagini al poetei americane a fost tradus de Anastasia Gavrilovici și Bogdan-Alexandru Stănescu și a apărut la Anansi, imprintul Editurii TREI. Louise Glück a primit mai multe premii prestigioase de-a lungul timpului, între care Premiul Nobel pentru Literatură...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Louise Glück (1943-2023) este una dintre cele mai importante voci ale poeziei actuale. Așa că este un eveniment editorial apariția în limba română a integralei sale poetice. Intitulat simplu, „Poeme. 1962-2020”, masivul volum de 1.000 de pagini al poetei americane a fost tradus de Anastasia Gavrilovici și Bogdan-Alexandru Stănescu și a apărut la Anansi, imprintul Editurii TREI. Louise Glück a primit mai multe premii prestigioase de-a lungul timpului, între care Premiul Nobel pentru Literatură, în 2020. Comentatorii poeziei sale au remarcat precizia și simplitatea formulărilor, controlul tehnic, narativitatea din poeme, referințele la mitologie, la universul biblic și la natură. Louise Glück scrie despre teme mari - pierderea, suferința, moartea, dragostea, familia - pe care le abordează într-o manieră originală și memorabilă. Am vorbit cu traducătoarea Anastasia Gavrilovici despre universul poetic al lui Louise Glück, despre ce o face unică și importantă pentru poezia contemporană.</p><p><em>La ce ar trebui să fie atent un cititor care o citește pentru prima oară pe Louise Glück, care sînt trăsăturile poeziei sale?<br/></em><b>Anastasia Gavrilovici</b>: „Cred că unui cititor care n-a mai luat contact cu poezia lui Louise Glück pînă acum, cel mai mult i-ar plăcea volumele sale mai recente, cele două pe care le-a tradus Bogdan-Alexandru Stănescu («Noapte credincioasă și virtuoasă» și «Rețete de iarnă din colectiv») și apoi, mergînd spre trecut, «Viața la sat», «Ararat», «Meadowlands». Pentru că astea sînt volumele ei mai narative, în care împrumută mituri, figuri din mitologie sau anumite alte voci, ca în «Irisul sălbatic», unde împrumută vocea grădinarului, a lui Dumnezeu și a plantelor, pentru a vorbi despre fragilitatea vieții, despre toate lucrurile care ne apasă și tot ce ține de viața umană și de harta noastră emoțională. Ce mi se pare absolut uimitor la Louise Glück  e că reușește să vorbească despre traumă, despre divorț, despre anorexia din adolescență fără să apară într-o ipostază de victimă. Tocmai pentru că vine cu aceste voci pe care le recuperează din mitologie, arătînd în felul ăsta că ceea ce trăim noi, oamenii, nu este specific acestui moment, ci face parte din istoria noastră, ca umanitate și ca societate, și că nu sîntem singuri în asta și în permanență putem renaște. Miza ei poetică este să nu facă pe victima, ci să aibă discursul supraviețuitorului care contemplă ruinele și încearcă să scoată la iveală din ele frumusețea vieții.”</p><p><em>Sînt în poezia lui Louise Glück teme mari: pierderea, suferința, moartea, dragostea, familia. Teme despre care s-a tot scris. Dar care e amprenta ei pe aceste teme universale?<br/></em><b>Anastasia Gavrilovici</b>: „Mi se pare că forța ei stă în aparenta detașare. Pentru că ea scrie o poezie în care găsești multă sensibilitate, dar faptul că împrumută alte voci, alte perspective și are acest joc permanent cu alte ipostaze, faptul că nu se pune pe ea în centru, deși vorbește despre lucruri care coincid cu biografia ei sau se regăsesc în biografia ei, asta o face să fie atît de originală și singulară în peisajul poeziei contemporane. Reușește să geometrizeze toate suferințele astea, toate marile teme, survolînd ca o pasăre uriașă deasupra lor. Niciodată nu simți că se lamentează, niciodată nu simți că e o poveste individuală, ci mai degrabă simți că e o poveste colectivă, e povestea umanității spusă atît de bine de cineva care poate să aibă și o perspectivă panoramică, dar și să se ducă la firul ierbii și să documenteze viața sau suferința oricărei ființe mici și aparent insignifiante. Mi se pare că e un fel de demiurg peste toate lucrurile. Iar faptul că a făcut foarte multă terapie și psihanaliză i-a influențat și scrisul, inevitabil, a învățat-o cum să se raporteze la experiențele traumatice, cum să le disece astfel încît să înțeleagă că ele au un rol formator, că sînt parte din devenirea ei, din evoluția ei. Și de-aici mi se pare că vine lumina care-i traversează poezia. Transpare un fel de încredere că există lucruri mai presus de traumele noastre, că există lucruri spirituale care transcend ființa și asupra cărora se orientează poezia ei.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Louise Glück (1943-2023) este una dintre cele mai importante voci ale poeziei actuale. Așa că este un eveniment editorial apariția în limba română a integralei sale poetice. Intitulat simplu, „Poeme. 1962-2020”, masivul volum de 1.000 de pagini al poetei americane a fost tradus de Anastasia Gavrilovici și Bogdan-Alexandru Stănescu și a apărut la Anansi, imprintul Editurii TREI. Louise Glück a primit mai multe premii prestigioase de-a lungul timpului, între care Premiul Nobel pentru Literatură, în 2020. Comentatorii poeziei sale au remarcat precizia și simplitatea formulărilor, controlul tehnic, narativitatea din poeme, referințele la mitologie, la universul biblic și la natură. Louise Glück scrie despre teme mari - pierderea, suferința, moartea, dragostea, familia - pe care le abordează într-o manieră originală și memorabilă. Am vorbit cu traducătoarea Anastasia Gavrilovici despre universul poetic al lui Louise Glück, despre ce o face unică și importantă pentru poezia contemporană.</p><p><em>La ce ar trebui să fie atent un cititor care o citește pentru prima oară pe Louise Glück, care sînt trăsăturile poeziei sale?<br/></em><b>Anastasia Gavrilovici</b>: „Cred că unui cititor care n-a mai luat contact cu poezia lui Louise Glück pînă acum, cel mai mult i-ar plăcea volumele sale mai recente, cele două pe care le-a tradus Bogdan-Alexandru Stănescu («Noapte credincioasă și virtuoasă» și «Rețete de iarnă din colectiv») și apoi, mergînd spre trecut, «Viața la sat», «Ararat», «Meadowlands». Pentru că astea sînt volumele ei mai narative, în care împrumută mituri, figuri din mitologie sau anumite alte voci, ca în «Irisul sălbatic», unde împrumută vocea grădinarului, a lui Dumnezeu și a plantelor, pentru a vorbi despre fragilitatea vieții, despre toate lucrurile care ne apasă și tot ce ține de viața umană și de harta noastră emoțională. Ce mi se pare absolut uimitor la Louise Glück  e că reușește să vorbească despre traumă, despre divorț, despre anorexia din adolescență fără să apară într-o ipostază de victimă. Tocmai pentru că vine cu aceste voci pe care le recuperează din mitologie, arătînd în felul ăsta că ceea ce trăim noi, oamenii, nu este specific acestui moment, ci face parte din istoria noastră, ca umanitate și ca societate, și că nu sîntem singuri în asta și în permanență putem renaște. Miza ei poetică este să nu facă pe victima, ci să aibă discursul supraviețuitorului care contemplă ruinele și încearcă să scoată la iveală din ele frumusețea vieții.”</p><p><em>Sînt în poezia lui Louise Glück teme mari: pierderea, suferința, moartea, dragostea, familia. Teme despre care s-a tot scris. Dar care e amprenta ei pe aceste teme universale?<br/></em><b>Anastasia Gavrilovici</b>: „Mi se pare că forța ei stă în aparenta detașare. Pentru că ea scrie o poezie în care găsești multă sensibilitate, dar faptul că împrumută alte voci, alte perspective și are acest joc permanent cu alte ipostaze, faptul că nu se pune pe ea în centru, deși vorbește despre lucruri care coincid cu biografia ei sau se regăsesc în biografia ei, asta o face să fie atît de originală și singulară în peisajul poeziei contemporane. Reușește să geometrizeze toate suferințele astea, toate marile teme, survolînd ca o pasăre uriașă deasupra lor. Niciodată nu simți că se lamentează, niciodată nu simți că e o poveste individuală, ci mai degrabă simți că e o poveste colectivă, e povestea umanității spusă atît de bine de cineva care poate să aibă și o perspectivă panoramică, dar și să se ducă la firul ierbii și să documenteze viața sau suferința oricărei ființe mici și aparent insignifiante. Mi se pare că e un fel de demiurg peste toate lucrurile. Iar faptul că a făcut foarte multă terapie și psihanaliză i-a influențat și scrisul, inevitabil, a învățat-o cum să se raporteze la experiențele traumatice, cum să le disece astfel încît să înțeleagă că ele au un rol formator, că sînt parte din devenirea ei, din evoluția ei. Și de-aici mi se pare că vine lumina care-i traversează poezia. Transpare un fel de încredere că există lucruri mai presus de traumele noastre, că există lucruri spirituale care transcend ființa și asupra cărora se orientează poezia ei.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19332224-louise-gluck-are-discursul-supravie-uitorului-care-contempla-ruinele-i-scoate-la-iveala-frumuse-ea-vie-ii-un-interviu-cu-anastasia-gavrilovici.mp3" length="20084697" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/5xmown6bqu05xt9cggu2of5v4782?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19332224</guid>
    <pubDate>Fri, 12 Jun 2026 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19332224/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19332224/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19332224/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19332224/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1670</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>177</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Comunitatea LGBTQ din România: vizibilă în stradă, invizibilă în lege</itunes:title>
    <title>Comunitatea LGBTQ din România: vizibilă în stradă, invizibilă în lege</title>
    <itunes:summary><![CDATA[România e una dintre puținele țări din Uniunea Europeană care nu acceptă căsătoriile între persoane de același sex și nici vreo altă formulă juridică de recunoaștere a cuplurilor LGBTQ. Astfel,România se plasează pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește protecția legală și respectarea drepturilor persoanelor LGBTQ.  Sîmbătă, 13 iunie, are loc marșul Bucharest PRIDE, la care sînt așteptați peste 30.000 de participanți. Marșul încheie un amplu program de evenimente cu...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>România e una dintre puținele țări din Uniunea Europeană care nu acceptă căsătoriile între persoane de același sex și nici vreo altă formulă juridică de recunoaștere a cuplurilor LGBTQ. Astfel,România se plasează pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește protecția legală și respectarea drepturilor persoanelor LGBTQ.  Sîmbătă, 13 iunie, are loc marșul Bucharest PRIDE, la care sînt așteptați peste 30.000 de participanți. Marșul încheie un amplu program de evenimente culturale dedicate comunității LGBTQ și desfășurate sub titlul „All of Us” și marchează 30 de ani de la înființarea Asociației Accept. Despre problemele cu care încă se confruntă comunitatea LGBTQ, despre ce reprezintă Asociaţia Accept, despre semnificaţia marşului Bucharest PRIDE vorbim cu Victor Ciobotaru, directorul executiv al Asociației Accept, şi regizorul Eugen Jebeleanu, membru în Consiliul director al asociației.</p><p><em>Ce sărbătoriți în 2026, la 30 de ani de la înființarea Asociației Accept?<br/></em><b>Victor Ciobotaru</b>: „Avem multe motive de sărbătorit, pentru că marșul este și un festival, o sărbătoare, în care comunitatea LGBT se bucură. În primul rînd, sărbătorim anii de reziliență la nivel de comunitate, anii aceștia în care persoanele din comunitate, atît la nivel individual, cît și ca familii, au rezistat, au trăit în această țară, au iubit și-au dus viețile, în lipsa recunoașterii legale. Sărbătorim faptul că avem o comunitate mai puternică, mai vizibilă decît în anii precedenți. Sărbătorim și toate victoriile juridice pe care le-am obținut pînă acum pentru avansarea drepturilor persoanelor LGBT din România. Însă, în același timp, menținem și ideea de protest a marșului Bucharest Pride, în care continuăm să ne cerem drepturile, pe care nu le avem, în ciuda faptului că le cerem în stradă de 21 de ani, de la primul Pride organizat în România. (...) Avem în vedere, în primul rînd, dreptul de a avea familiile protejate și recunoscute legal, ca oricare altă familie. Facem referire la dreptul persoanelor transgender de a-și putea schimba actele conform identității lor. Statul român continuă nu numai să pună piedici, dar şi să tragă de timp în a respecta și a oferi protecția de care persoanele din comunitate au nevoie.”</p><p><em>Cum se face că România poate avea un Pride masiv în capitală și alte marșuri asemănătoare în orașele mari, dar nu reușește să rezolve problemele instituționale sau legale?<br/></em><b>Eugen Jebeleanu</b>: „Sîntem blocați, cred, și într-un moment politic destul de fragil în care este România azi și nu numai. Și asta face ca lucrurile să avanseze foarte lent. Bineînțeles, ca să lăsăm și o parte optimistă în această discuție, există victorii, există niște cîștiguri pe care comunitatea le-a avut de-a lungul anilor și tocmai această vizibilitate pe care o avem azi, totuși, în anumite momente importante. Există un număr foarte mare de oameni care participă la acest marș și care fac o grămadă de lucruri extraordinare în toată această săptămînă și în timpul anului, dar cred că bariera este din partea politică unde lucrurile, din păcate, văzînd cum avansează și cum urcă această extremă dreapta, sînt îngrijorătoare și pur și simplu blochează avansarea unor demersuri în vederea acestor drepturi despre care tot vorbim. Cu siguranță, toate lucrurile astea țin de misiunea Asociației Accept și de misiunea noastră ca oameni implicați și activiști sau artiști care lucrăm pe aceste teritorii, dar dincolo de asta e vorba și de demnitatea cu care ar trebui să poată trăi o persoană gay, trans într-o țară europeană astăzi, ceea ce nu se întîmplă. Adică lucrurile cred că se răsfrîng și într-un mod mult mai cotidian în discriminarea cu care ne confruntăm, în lucrurile care încă sînt de depășit. Există o reprezentare poate uneori eronată, există multe lucruri în educație care nu sînt rezolvate și de aici vedem și niște repercursiuni tragice. Au fost cazuri în care tinerii au renunțat, și-au luat viața de fapt, pentru că au fost supuși unor tratamente absolut teribile și nu au fost recunoscuți de părinților. Blocajele sînt de ordin macro, la nivel politic, și de ordin micro, în tot ceea ce noi putem să facem și nu doar noi, oamenii din comunitate, dar fiecare prin gesturile noastre și, bineînțeles, și prin mersul la vot.”</p><p><em>„Societatea nu este pregătită” – ăsta este argumentul pe care îl auzim adesea dinspre zona politică. Ce înseamnă că societatea nu este pregătită?<br/></em><b>Victor Ciobotaru</b>: „Aceasta este o marotă pe care o auzim de la politicienii care s-au perindat de-a lungul timpului la putere, în încercarea de a cîștiga timp. Cînd vine vorba de respectarea drepturilor omului într-o societate democratică, acesta nici nu ar trebui să fie un argument, pentru că respectarea unui drept fundamental este garantat de Constituție și nu de voința unora sau altora și nici măcar de voința unei majorități. Pentru că într-o democrație nu putem vorbi de tirania majorității, care poate decide astăzi sînt de acord cu dreptul tău și mîine nu, nu mai sînt de acord. Nu așa merg lucrurile într-o democrație. Politicienii care folosesc acest tip de argumente, că societatea nu e pregătită, sînt doar politicieni populiști care fug de responsabilitatea pe care o au în a decide, în a legifera pentru protecția tuturor cetățenilor, pentru că de asta au fost aleși acolo. Însă, dincolo de acest pseudo-argument, care nu stă în picioare, noi știm că societatea este pregătită. Pentru că doar în ultimii 10 ani, societatea românească a trecut printr-o transformare profundă. Sînt numeroase studii care arată faptul că românii din toate categoriile sociale înțeleg cu ce se mănîncă democrația, mai mult decît se pare că înțeleg politicienii și înțeleg nevoia de protecție a drepturilor. Înțeleg faptul că o familie formată din două persoane de același sex are aceleași nevoi ca o familie heterosexuală și sînt de acord cu protecția. E un studiu din anul 2024, unde, pentru prima dată, se arăta că o majoritate de 53% dintre români erau de acord cu o formă de protecție și recunoaștere legală a familiilor formate din persoane de același sex. Fie că vorbim despre căsătorie, fie că vorbim despre parteneriat civil. Deci, avînd în vedere realitățile acestea, dovedite și prin studii sociologice, nu putem vorbi despre o societate care nu e pregătită. Politicienii sînt cei care nu sînt pregătiți să-și asume o reformă în sensul acesta.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>România e una dintre puținele țări din Uniunea Europeană care nu acceptă căsătoriile între persoane de același sex și nici vreo altă formulă juridică de recunoaștere a cuplurilor LGBTQ. Astfel,România se plasează pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește protecția legală și respectarea drepturilor persoanelor LGBTQ.  Sîmbătă, 13 iunie, are loc marșul Bucharest PRIDE, la care sînt așteptați peste 30.000 de participanți. Marșul încheie un amplu program de evenimente culturale dedicate comunității LGBTQ și desfășurate sub titlul „All of Us” și marchează 30 de ani de la înființarea Asociației Accept. Despre problemele cu care încă se confruntă comunitatea LGBTQ, despre ce reprezintă Asociaţia Accept, despre semnificaţia marşului Bucharest PRIDE vorbim cu Victor Ciobotaru, directorul executiv al Asociației Accept, şi regizorul Eugen Jebeleanu, membru în Consiliul director al asociației.</p><p><em>Ce sărbătoriți în 2026, la 30 de ani de la înființarea Asociației Accept?<br/></em><b>Victor Ciobotaru</b>: „Avem multe motive de sărbătorit, pentru că marșul este și un festival, o sărbătoare, în care comunitatea LGBT se bucură. În primul rînd, sărbătorim anii de reziliență la nivel de comunitate, anii aceștia în care persoanele din comunitate, atît la nivel individual, cît și ca familii, au rezistat, au trăit în această țară, au iubit și-au dus viețile, în lipsa recunoașterii legale. Sărbătorim faptul că avem o comunitate mai puternică, mai vizibilă decît în anii precedenți. Sărbătorim și toate victoriile juridice pe care le-am obținut pînă acum pentru avansarea drepturilor persoanelor LGBT din România. Însă, în același timp, menținem și ideea de protest a marșului Bucharest Pride, în care continuăm să ne cerem drepturile, pe care nu le avem, în ciuda faptului că le cerem în stradă de 21 de ani, de la primul Pride organizat în România. (...) Avem în vedere, în primul rînd, dreptul de a avea familiile protejate și recunoscute legal, ca oricare altă familie. Facem referire la dreptul persoanelor transgender de a-și putea schimba actele conform identității lor. Statul român continuă nu numai să pună piedici, dar şi să tragă de timp în a respecta și a oferi protecția de care persoanele din comunitate au nevoie.”</p><p><em>Cum se face că România poate avea un Pride masiv în capitală și alte marșuri asemănătoare în orașele mari, dar nu reușește să rezolve problemele instituționale sau legale?<br/></em><b>Eugen Jebeleanu</b>: „Sîntem blocați, cred, și într-un moment politic destul de fragil în care este România azi și nu numai. Și asta face ca lucrurile să avanseze foarte lent. Bineînțeles, ca să lăsăm și o parte optimistă în această discuție, există victorii, există niște cîștiguri pe care comunitatea le-a avut de-a lungul anilor și tocmai această vizibilitate pe care o avem azi, totuși, în anumite momente importante. Există un număr foarte mare de oameni care participă la acest marș și care fac o grămadă de lucruri extraordinare în toată această săptămînă și în timpul anului, dar cred că bariera este din partea politică unde lucrurile, din păcate, văzînd cum avansează și cum urcă această extremă dreapta, sînt îngrijorătoare și pur și simplu blochează avansarea unor demersuri în vederea acestor drepturi despre care tot vorbim. Cu siguranță, toate lucrurile astea țin de misiunea Asociației Accept și de misiunea noastră ca oameni implicați și activiști sau artiști care lucrăm pe aceste teritorii, dar dincolo de asta e vorba și de demnitatea cu care ar trebui să poată trăi o persoană gay, trans într-o țară europeană astăzi, ceea ce nu se întîmplă. Adică lucrurile cred că se răsfrîng și într-un mod mult mai cotidian în discriminarea cu care ne confruntăm, în lucrurile care încă sînt de depășit. Există o reprezentare poate uneori eronată, există multe lucruri în educație care nu sînt rezolvate și de aici vedem și niște repercursiuni tragice. Au fost cazuri în care tinerii au renunțat, și-au luat viața de fapt, pentru că au fost supuși unor tratamente absolut teribile și nu au fost recunoscuți de părinților. Blocajele sînt de ordin macro, la nivel politic, și de ordin micro, în tot ceea ce noi putem să facem și nu doar noi, oamenii din comunitate, dar fiecare prin gesturile noastre și, bineînțeles, și prin mersul la vot.”</p><p><em>„Societatea nu este pregătită” – ăsta este argumentul pe care îl auzim adesea dinspre zona politică. Ce înseamnă că societatea nu este pregătită?<br/></em><b>Victor Ciobotaru</b>: „Aceasta este o marotă pe care o auzim de la politicienii care s-au perindat de-a lungul timpului la putere, în încercarea de a cîștiga timp. Cînd vine vorba de respectarea drepturilor omului într-o societate democratică, acesta nici nu ar trebui să fie un argument, pentru că respectarea unui drept fundamental este garantat de Constituție și nu de voința unora sau altora și nici măcar de voința unei majorități. Pentru că într-o democrație nu putem vorbi de tirania majorității, care poate decide astăzi sînt de acord cu dreptul tău și mîine nu, nu mai sînt de acord. Nu așa merg lucrurile într-o democrație. Politicienii care folosesc acest tip de argumente, că societatea nu e pregătită, sînt doar politicieni populiști care fug de responsabilitatea pe care o au în a decide, în a legifera pentru protecția tuturor cetățenilor, pentru că de asta au fost aleși acolo. Însă, dincolo de acest pseudo-argument, care nu stă în picioare, noi știm că societatea este pregătită. Pentru că doar în ultimii 10 ani, societatea românească a trecut printr-o transformare profundă. Sînt numeroase studii care arată faptul că românii din toate categoriile sociale înțeleg cu ce se mănîncă democrația, mai mult decît se pare că înțeleg politicienii și înțeleg nevoia de protecție a drepturilor. Înțeleg faptul că o familie formată din două persoane de același sex are aceleași nevoi ca o familie heterosexuală și sînt de acord cu protecția. E un studiu din anul 2024, unde, pentru prima dată, se arăta că o majoritate de 53% dintre români erau de acord cu o formă de protecție și recunoaștere legală a familiilor formate din persoane de același sex. Fie că vorbim despre căsătorie, fie că vorbim despre parteneriat civil. Deci, avînd în vedere realitățile acestea, dovedite și prin studii sociologice, nu putem vorbi despre o societate care nu e pregătită. Politicienii sînt cei care nu sînt pregătiți să-și asume o reformă în sensul acesta.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19331492-comunitatea-lgbtq-din-romania-vizibila-in-strada-invizibila-in-lege.mp3" length="20861765" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/s1m4qmbp894qato2p5heo4vywekh?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19331492</guid>
    <pubDate>Thu, 11 Jun 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19331492/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19331492/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19331492/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19331492/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1735</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>176</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cătălin Gomboş: „Paradoxal, Iranul e într-o poziţie mult mai puternică decît înainte de război”</itunes:title>
    <title>Cătălin Gomboş: „Paradoxal, Iranul e într-o poziţie mult mai puternică decît înainte de război”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Iranul a lansat în această dimineaţă atacuri împotriva mai multor baze americane din Iordania şi din Golf, ca reacţie la loviturile americane din zona Strîmtorii Ormuz, care au fost lansate ca răspuns la doborîrea unui elicopter american. De asemenea, recent, Israelul a lovit capitala Libanului, Beirut, țintind gruparea Hezbollah, susținută de Iran. Iranul a rispostat, atacînd cu rachete Israelul care, la rîndul său, a lovit Iranul. A escaladat războiul din Orientul Mijlociu? Ce perspective s...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Iranul a lansat în această dimineaţă atacuri împotriva mai multor baze americane din Iordania şi din Golf, ca reacţie la loviturile americane din zona Strîmtorii Ormuz, care au fost lansate ca răspuns la doborîrea unui elicopter american. De asemenea, recent, Israelul a lovit capitala Libanului, Beirut, țintind gruparea Hezbollah, susținută de Iran. Iranul a rispostat, atacînd cu rachete Israelul care, la rîndul său, a lovit Iranul. A escaladat războiul din Orientul Mijlociu? Ce perspective sînt pentru încheierea unui acord de încetare a focului? Ce-şi doreşte în acest moment fiecare parte implicată în acest război: Statele Unite, Israelul şi Iranul? L-am întrebat pe jurnalistul Cătălin Gomboş, specializat în Orientul Mijlociu. Cătălin Gomboş este jurnalist la Radio România Actualităţi, redactor-şef al publicaţiei online „Veridica” şi a fost corespondent de război în Irak și Afganistan pentru Radio România. </p><p><em>Putem vorbi despre o escaladare a războiului dintre Statele Unite şi Israel pe de-o parte şi Iran de cealaltă parte?<br/></em><b>Cătălin Gomboş</b>: „Nu neapărat. Este o escaladare, bineînțeles, pentru că am avut o perioadă de încetarea focului care a ținut niște săptămîni pe frontul iranian, nu și pe cel libanez. Deci da, este o ușoară escaladare în acest moment. Însă cred că deocamdată ceea ce se întîmplă e mai mult la nivel demonstrativ. Fiecare vrea să arate că nu este intimidat de adversari, că are niște cărți de jucat, dar vedem că pînă acum cele două mari escaladări, cea de azi noapte și cea de acum cîteva zile dintre Israel și Iran, s-au oprit relativ repede, după cîteva ore. La fel și incidentele anterioare, care au avut loc în Golful Persic, între Statele Unite și Iran au fost chestiuni punctuale, deci departe de ceea ce am văzut în perioada intensă a războiului, pînă pe 8 aprilie.”</p><p><em>Dar cum ar trebui să înțelegem aceste gesturi, aceste noi atacuri, tocmai în logica în care se caută soluții de pace, pînă la urmă? <br/></em><b>Cătălin Gomboş</b>: „Ca un semnal destul de prost. Pentru că arată siguranța tot mai mare pe care a căpătat-o regimul de la Teheran, un regim care, potrivit analiștilor, ar fi chiar ceva mai dur decît cel reprezentat de cei dinainte, asasinați în prima lună de război. Iranul știe că are niște cărți importante de joc, niște ași în mînecă, dacă folosim genul ăsta de limbaj, și că poate să meargă pe astfel de mici escaladări, fără să se teamă de o reluare a războiului. Din punct de vedere militar, Iranul este clar depășit de Statele Unite și de Israel. Asta nu înseamnă, însă, că Statele Unite și Israelul pot să și cîștige acest război, sau că pot să-l cîștige într-un timp relativ scurt și fără pierderi extrem de mari. Și nu mă refer acum la cele militare, pentru că pierderi militare mari cred că s-ar înregistra doar în cazul unor operațiuni terestre, care au fost excluse de la bun început, ci pierderi economice globale, pentru că toată lumea este afectată. Din păcate, din punctul meu de vedere, Donald Trump și Benjamin Netanyahu i-au dat Iranului un atu, pe care înainte doar spunea că îl are, iar acum îl folosește din plin. Este vorba de capacitatea de a bloca Strîmtoarea Ormuz, pe care iată că acum Teheranul o revendică. Ei spun: cine mai vrea de acum încolo să treacă prin Ormuz, trebuie să ne plătească taxe. Au capacitatea de a șantaja într-un fel economia globală. Deci Iranul, paradoxal, deși a suferit niște lovituri extrem de dure și a pierdut și conducerea, a avut și pierderi importante de echipament, este, din punctul meu de vedere, în acest moment într-o poziție mult, mult mai puternică decît era cu o zi înainte să înceapă războiul, cînd avea probleme destul de mari.” </p><p><em>Ce ar trebui să conțină un aranjament de pace sau un armistițiu mai durabil, astfel încît toate părțile să fie mulțumite? <br/></em><b>Cătălin Gomboş</b>: „Pentru stabilitatea Orientului Mijlociu, clar trebuie să dispară cumva aceste miliții, pentru că ele destabilizează Irakul, unde au un control mult mai mare decît este acceptabil pentru multe dintre comunitățile irakiene, inclusiv pentru șiiți. Chiar dacă aceste miliții sînt șiite, sînt destul de brutale, sînt puternice economic și au monopolizat o bună parte din putere și din economie. În Liban la fel. Libanul, din cauza Hezbollahului, nu are stabilitate, vedem că tot timpul este în conflict cu Israelul, tot timpul este sub asalt. Nu mai vorbim de Yemen, unde războiul civil continuă. Deci acesta ar fi un prim pas, nu știu dacă se va putea face prea curînd. Altfel, fără o moderare a Iranului, nu văd cum în Orientul Mijlociu poate fi pace prea curînd. Şi asta înseamnă să renunțe, dar în mod serios, la pretențiile sale de a controla Ormuzul. Nu cred că vor renunța la programul balistic. Şi clar trebuie abandonată orice încercare de a produce o armă nucleară. Pentru că putem să vedem o cursă a înarmărilor nucleare în Orientul Mijlociu. Arabia Saudită a anunțat că, în caz că Iranul îşi va face armă nucleară, va face același lucru, este deja sub protecția Pakistanului, care are arme nucleare. Israelul nu recunoaște că are dar nici nu spune că n-are și e cam acceptat în mod unanim la nivel internațional că există un arsenal nuclear israelian. Cred că ultimul lucru pe care ni l-am dori în Orientul Mijlociu, care şi-aşa este instabil și aflat în conflict aproape continuu de opt decenii, este să vedem și o cursă a înarmării nucleare.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Iranul a lansat în această dimineaţă atacuri împotriva mai multor baze americane din Iordania şi din Golf, ca reacţie la loviturile americane din zona Strîmtorii Ormuz, care au fost lansate ca răspuns la doborîrea unui elicopter american. De asemenea, recent, Israelul a lovit capitala Libanului, Beirut, țintind gruparea Hezbollah, susținută de Iran. Iranul a rispostat, atacînd cu rachete Israelul care, la rîndul său, a lovit Iranul. A escaladat războiul din Orientul Mijlociu? Ce perspective sînt pentru încheierea unui acord de încetare a focului? Ce-şi doreşte în acest moment fiecare parte implicată în acest război: Statele Unite, Israelul şi Iranul? L-am întrebat pe jurnalistul Cătălin Gomboş, specializat în Orientul Mijlociu. Cătălin Gomboş este jurnalist la Radio România Actualităţi, redactor-şef al publicaţiei online „Veridica” şi a fost corespondent de război în Irak și Afganistan pentru Radio România. </p><p><em>Putem vorbi despre o escaladare a războiului dintre Statele Unite şi Israel pe de-o parte şi Iran de cealaltă parte?<br/></em><b>Cătălin Gomboş</b>: „Nu neapărat. Este o escaladare, bineînțeles, pentru că am avut o perioadă de încetarea focului care a ținut niște săptămîni pe frontul iranian, nu și pe cel libanez. Deci da, este o ușoară escaladare în acest moment. Însă cred că deocamdată ceea ce se întîmplă e mai mult la nivel demonstrativ. Fiecare vrea să arate că nu este intimidat de adversari, că are niște cărți de jucat, dar vedem că pînă acum cele două mari escaladări, cea de azi noapte și cea de acum cîteva zile dintre Israel și Iran, s-au oprit relativ repede, după cîteva ore. La fel și incidentele anterioare, care au avut loc în Golful Persic, între Statele Unite și Iran au fost chestiuni punctuale, deci departe de ceea ce am văzut în perioada intensă a războiului, pînă pe 8 aprilie.”</p><p><em>Dar cum ar trebui să înțelegem aceste gesturi, aceste noi atacuri, tocmai în logica în care se caută soluții de pace, pînă la urmă? <br/></em><b>Cătălin Gomboş</b>: „Ca un semnal destul de prost. Pentru că arată siguranța tot mai mare pe care a căpătat-o regimul de la Teheran, un regim care, potrivit analiștilor, ar fi chiar ceva mai dur decît cel reprezentat de cei dinainte, asasinați în prima lună de război. Iranul știe că are niște cărți importante de joc, niște ași în mînecă, dacă folosim genul ăsta de limbaj, și că poate să meargă pe astfel de mici escaladări, fără să se teamă de o reluare a războiului. Din punct de vedere militar, Iranul este clar depășit de Statele Unite și de Israel. Asta nu înseamnă, însă, că Statele Unite și Israelul pot să și cîștige acest război, sau că pot să-l cîștige într-un timp relativ scurt și fără pierderi extrem de mari. Și nu mă refer acum la cele militare, pentru că pierderi militare mari cred că s-ar înregistra doar în cazul unor operațiuni terestre, care au fost excluse de la bun început, ci pierderi economice globale, pentru că toată lumea este afectată. Din păcate, din punctul meu de vedere, Donald Trump și Benjamin Netanyahu i-au dat Iranului un atu, pe care înainte doar spunea că îl are, iar acum îl folosește din plin. Este vorba de capacitatea de a bloca Strîmtoarea Ormuz, pe care iată că acum Teheranul o revendică. Ei spun: cine mai vrea de acum încolo să treacă prin Ormuz, trebuie să ne plătească taxe. Au capacitatea de a șantaja într-un fel economia globală. Deci Iranul, paradoxal, deși a suferit niște lovituri extrem de dure și a pierdut și conducerea, a avut și pierderi importante de echipament, este, din punctul meu de vedere, în acest moment într-o poziție mult, mult mai puternică decît era cu o zi înainte să înceapă războiul, cînd avea probleme destul de mari.” </p><p><em>Ce ar trebui să conțină un aranjament de pace sau un armistițiu mai durabil, astfel încît toate părțile să fie mulțumite? <br/></em><b>Cătălin Gomboş</b>: „Pentru stabilitatea Orientului Mijlociu, clar trebuie să dispară cumva aceste miliții, pentru că ele destabilizează Irakul, unde au un control mult mai mare decît este acceptabil pentru multe dintre comunitățile irakiene, inclusiv pentru șiiți. Chiar dacă aceste miliții sînt șiite, sînt destul de brutale, sînt puternice economic și au monopolizat o bună parte din putere și din economie. În Liban la fel. Libanul, din cauza Hezbollahului, nu are stabilitate, vedem că tot timpul este în conflict cu Israelul, tot timpul este sub asalt. Nu mai vorbim de Yemen, unde războiul civil continuă. Deci acesta ar fi un prim pas, nu știu dacă se va putea face prea curînd. Altfel, fără o moderare a Iranului, nu văd cum în Orientul Mijlociu poate fi pace prea curînd. Şi asta înseamnă să renunțe, dar în mod serios, la pretențiile sale de a controla Ormuzul. Nu cred că vor renunța la programul balistic. Şi clar trebuie abandonată orice încercare de a produce o armă nucleară. Pentru că putem să vedem o cursă a înarmărilor nucleare în Orientul Mijlociu. Arabia Saudită a anunțat că, în caz că Iranul îşi va face armă nucleară, va face același lucru, este deja sub protecția Pakistanului, care are arme nucleare. Israelul nu recunoaște că are dar nici nu spune că n-are și e cam acceptat în mod unanim la nivel internațional că există un arsenal nuclear israelian. Cred că ultimul lucru pe care ni l-am dori în Orientul Mijlociu, care şi-aşa este instabil și aflat în conflict aproape continuu de opt decenii, este să vedem și o cursă a înarmării nucleare.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19325286-catalin-gombos-paradoxal-iranul-e-intr-o-pozitie-mult-mai-puternica-decit-inainte-de-razboi.mp3" length="18481976" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/p2a10h5grq8q6y34ilb5r9s7h0p4?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19325286</guid>
    <pubDate>Wed, 10 Jun 2026 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19325286/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19325286/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19325286/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19325286/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1537</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>175</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Superlativele (și contradicțiile) Mondialului de fotbal - o discuție cu Mihail-Valentin Cernea</itunes:title>
    <title>Superlativele (și contradicțiile) Mondialului de fotbal - o discuție cu Mihail-Valentin Cernea</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Actuala ediție a Campionatului Mondial de Fotbal, care începe în 11 iunie, e una a superlativelor – 48 de echipe, 104 meciuri în 16 orașe din Mexic, Statele Unite și Canada – dar și una a contradicțiilor. FIFA a promis un turneu deschis și incluziv, însă politicile americane de imigrație îngreunează deja participarea a numeroși iubitori de fotbal. Ca să nu mai vorbim de prețul dinamic al biletelor, care transformă un sport popular într-un spectacol accesibil doar celor foarte bogați. În plus,...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Actuala ediție a Campionatului Mondial de Fotbal, care începe în 11 iunie, e una a superlativelor – 48 de echipe, 104 meciuri în 16 orașe din Mexic, Statele Unite și Canada – dar și una a contradicțiilor. FIFA a promis un turneu deschis și incluziv, însă politicile americane de imigrație îngreunează deja participarea a numeroși iubitori de fotbal. Ca să nu mai vorbim de prețul dinamic al biletelor, care transformă un sport popular într-un spectacol accesibil doar celor foarte bogați. În plus, așa cum se întîmplă adesea, Mondialul e și vitrină culturală, instrument de soft power, scenă politică, adică mult mai mult decît competiție sportivă. Despre toate acestea vorbim cu Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.</p><p><em>Statele Unite n-au avut cele mai cordiale relaţii în ultima vreme cu Mexic şi Canada, dacă ne gîndim doar la războiul tarifelor declanşat de Donald Trump. Se vor vedea tensiunile politice dintre cele trei state la acest Campionat Mondial de Fotbal?<br/></em><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Mă tem că da. Acum o să vedem ce se întîmplă la graniță pentru că, pînă la urmă, jucătorii vor sta în toate aceste trei țări și vor trebui să treacă de granițele foarte dure ale lui Donald Trump. Să nu uităm ce s-a întîmplat cu acel arbitru foarte talentat din Somalia care, din păcate pentru el, e din Somalia, care este în momentul de față scena unui scandal care ține de fraude în Statele Unite. Somalia a devenit pentru MAGA scena pentru o bătălie politică: democrații care aduc somalezi... Bănuiesc că acest arbitru i-a căzut victimă tocmai acestui scandal politic intern, adică e o problemă de politică internă americană care, iată, afectează și oameni nevinovați. Din cîte am înțeles, acel arbitru ar fi foarte, foarte bun, drept urmare, o pierdere și pentru Cupă, o pierdere și pentru fotbal. Dar politica internă americană domină pînă și politicile noastre externe și interne, în restul lumii, cum să nu domine și în fotbal?”</p><p><em>Așa este, regimul vizelor s-a înăspit în Statele Unite ale Americii, controlele la granițe sînt mult mai severe, retorica naționalistă și anti-imigraționistă a președintelui Donald Trump e tot mai zgomotoasă. Cum poate o țară precum Statele Unite ale Americii în acest moment, cu aceste politici tot mai restrictive, să găzduiască un spectacol, o competiție care ar trebui să fie atît de deschisă?<br/></em><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Să nu reducem Statele Unite la MAGA și la Donald Trump. Statele Unite sînt mult mai mult decît MAGA și decît Donald Trump şi vor dăinui și după ce dispar MAGA și Donald Trump. Iar Statele Unite, în mod tradițional, sînt caracterizate de o cultură a deschiderii, de o cultură a imigrației, a acceptării diferențelor. Mai mult decît atît, tocmai în acest context de tensiuni între Mexic, Canada și Statele Unite, faptul că trebuie să organizeze împreună un turneu de o asemenea dimensiune, de o asemenea importanță, cu asemenea provocări de securitate, presupune cooperare la scară largă între toate aceste țări. Şi sper ca asta să fie o lecție pentru nord-americani pentru a găsi noi feluri de cooperare.”</p><p><em>Chiar așa, se poate construi o cultură a cooperării pornind de la o experiență comună cum e acest turneu mondial?<br/></em><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Bănuiesc că da, măcar pentru că se formează legături. Niște oameni trebuie să vorbească cu niște oameni, trebuie să se organizeze, trebuie să se știe ce se întîmplă cu echipele, ce se întîmplă pe stadioane. E nevoie de cooperare politică, de asemenea, nu e vorba doar de cooperare economică, nu e vorba doar de cooperare sportivă. Sînt și niște decizii politice care trebuie luate de canadieni, de americani și de mexicani, ca lucrurile să funcționeze cum trebuie. Şi bineînțeles că toate cele trei țări au un stimulent în această cooperare pentru că, pînă la urmă, nu e vorba doar de o afacere internă nord-americană, nu vorbim de acorduri de liber schimb și așa mai departe, ci vorbim de o situație în care toată planeta se uită la aceste trei țări și la modul în care vor organiza acest turneu final. Vorbim de cel mai important sport al planetei, vorbim de foarte multe echipe, foarte multe națiuni și chiar și națiunile care nu s-au calificat probabil că vor privi ce se întîmplă acolo. Așa că au toate stimulentele canadienii, americanii și mexicanii să nu se facă de rîs din cauza cine știe căror probleme de politică internă sau de relații inter-state pe care le au în momentul de față. Măcar temporar ar trebui să avem un armistițiu între diferitele rivalități.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Actuala ediție a Campionatului Mondial de Fotbal, care începe în 11 iunie, e una a superlativelor – 48 de echipe, 104 meciuri în 16 orașe din Mexic, Statele Unite și Canada – dar și una a contradicțiilor. FIFA a promis un turneu deschis și incluziv, însă politicile americane de imigrație îngreunează deja participarea a numeroși iubitori de fotbal. Ca să nu mai vorbim de prețul dinamic al biletelor, care transformă un sport popular într-un spectacol accesibil doar celor foarte bogați. În plus, așa cum se întîmplă adesea, Mondialul e și vitrină culturală, instrument de soft power, scenă politică, adică mult mai mult decît competiție sportivă. Despre toate acestea vorbim cu Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.</p><p><em>Statele Unite n-au avut cele mai cordiale relaţii în ultima vreme cu Mexic şi Canada, dacă ne gîndim doar la războiul tarifelor declanşat de Donald Trump. Se vor vedea tensiunile politice dintre cele trei state la acest Campionat Mondial de Fotbal?<br/></em><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Mă tem că da. Acum o să vedem ce se întîmplă la graniță pentru că, pînă la urmă, jucătorii vor sta în toate aceste trei țări și vor trebui să treacă de granițele foarte dure ale lui Donald Trump. Să nu uităm ce s-a întîmplat cu acel arbitru foarte talentat din Somalia care, din păcate pentru el, e din Somalia, care este în momentul de față scena unui scandal care ține de fraude în Statele Unite. Somalia a devenit pentru MAGA scena pentru o bătălie politică: democrații care aduc somalezi... Bănuiesc că acest arbitru i-a căzut victimă tocmai acestui scandal politic intern, adică e o problemă de politică internă americană care, iată, afectează și oameni nevinovați. Din cîte am înțeles, acel arbitru ar fi foarte, foarte bun, drept urmare, o pierdere și pentru Cupă, o pierdere și pentru fotbal. Dar politica internă americană domină pînă și politicile noastre externe și interne, în restul lumii, cum să nu domine și în fotbal?”</p><p><em>Așa este, regimul vizelor s-a înăspit în Statele Unite ale Americii, controlele la granițe sînt mult mai severe, retorica naționalistă și anti-imigraționistă a președintelui Donald Trump e tot mai zgomotoasă. Cum poate o țară precum Statele Unite ale Americii în acest moment, cu aceste politici tot mai restrictive, să găzduiască un spectacol, o competiție care ar trebui să fie atît de deschisă?<br/></em><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Să nu reducem Statele Unite la MAGA și la Donald Trump. Statele Unite sînt mult mai mult decît MAGA și decît Donald Trump şi vor dăinui și după ce dispar MAGA și Donald Trump. Iar Statele Unite, în mod tradițional, sînt caracterizate de o cultură a deschiderii, de o cultură a imigrației, a acceptării diferențelor. Mai mult decît atît, tocmai în acest context de tensiuni între Mexic, Canada și Statele Unite, faptul că trebuie să organizeze împreună un turneu de o asemenea dimensiune, de o asemenea importanță, cu asemenea provocări de securitate, presupune cooperare la scară largă între toate aceste țări. Şi sper ca asta să fie o lecție pentru nord-americani pentru a găsi noi feluri de cooperare.”</p><p><em>Chiar așa, se poate construi o cultură a cooperării pornind de la o experiență comună cum e acest turneu mondial?<br/></em><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Bănuiesc că da, măcar pentru că se formează legături. Niște oameni trebuie să vorbească cu niște oameni, trebuie să se organizeze, trebuie să se știe ce se întîmplă cu echipele, ce se întîmplă pe stadioane. E nevoie de cooperare politică, de asemenea, nu e vorba doar de cooperare economică, nu e vorba doar de cooperare sportivă. Sînt și niște decizii politice care trebuie luate de canadieni, de americani și de mexicani, ca lucrurile să funcționeze cum trebuie. Şi bineînțeles că toate cele trei țări au un stimulent în această cooperare pentru că, pînă la urmă, nu e vorba doar de o afacere internă nord-americană, nu vorbim de acorduri de liber schimb și așa mai departe, ci vorbim de o situație în care toată planeta se uită la aceste trei țări și la modul în care vor organiza acest turneu final. Vorbim de cel mai important sport al planetei, vorbim de foarte multe echipe, foarte multe națiuni și chiar și națiunile care nu s-au calificat probabil că vor privi ce se întîmplă acolo. Așa că au toate stimulentele canadienii, americanii și mexicanii să nu se facă de rîs din cauza cine știe căror probleme de politică internă sau de relații inter-state pe care le au în momentul de față. Măcar temporar ar trebui să avem un armistițiu între diferitele rivalități.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19320552-superlativele-i-contradic-iile-mondialului-de-fotbal-o-discu-ie-cu-mihail-valentin-cernea.mp3" length="20911660" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/zmxr4r63xoq99nc3z50jwiy6fjja?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19320552</guid>
    <pubDate>Tue, 09 Jun 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19320552/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19320552/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19320552/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19320552/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1739</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>174</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Sîntem încă departe de o pace justă pentru Ucraina” - interviu cu Mihai Isac</itunes:title>
    <title>„Sîntem încă departe de o pace justă pentru Ucraina” - interviu cu Mihai Isac</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a adresat președintelui rus Vladimir Putin o scrisoare deschisă în care îi propune o întîlnire față-n față pentru încheierea războiului. Putin a răspuns că nu vede vreun motiv să se întîlnească cu Zelenski, dacă nu este schițat un acord de pace. Liderii europeni Friedrich Merz, Emmanuel Macron și Keir Starmer au salutat și susțin propunerea lui Zelenski. Care a fost miza lui Volodimir Zelenski să-i propună liderului de la Kremlin o întîlnire față-n ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a adresat președintelui rus Vladimir Putin o scrisoare deschisă în care îi propune o întîlnire față-n față pentru încheierea războiului. Putin a răspuns că nu vede vreun motiv să se întîlnească cu Zelenski, dacă nu este schițat un acord de pace. Liderii europeni Friedrich Merz, Emmanuel Macron și Keir Starmer au salutat și susțin propunerea lui Zelenski. Care a fost miza lui Volodimir Zelenski să-i propună liderului de la Kremlin o întîlnire față-n față? Care este situația de pe front, ce putere mai are Ucraina de a rezista atacurilor Federației Ruse? L-am întrebat pe Mihai Isac, analist de politică internațională, gazda emisiunii „<a href='https://www.youtube.com/playlist?list=PLFFshvOJiVM-PtERJfT6GFOcCk1bfrG55'>Fake News Alert</a>” de la TVR Moldova. </p><p><em>Scrisoarea lui Zelenski pare că îi e adresată lui Putin, dar fiind un document deschis, publicul ei e de fapt mult mai larg. Președintele ucrainean vizează elitele ruse, administrația Trump, liderii europeni și chiar opinia publică internațională. E un mijloc public de presiune. Cît de mult contează acest gen de diplomație?<br/></em><b>Mihai Isac</b>: „Contează foarte mult, avînd în vedere că – ați menționat corect – nu este o scrisoare adresată doar președintelui Putin. Este o scrisoare adresată președintelui american Trump, în anul super electoral american 2026. Sînt mai puțin de șase luni pînă la așa-numitele <em>midterm elections</em>, alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial din Statele Unite, unde sînt puse în joc o treime din locurile pentru Senatul american și întreaga componență a Camerei Reprezentanților. Aceste alegeri pot influența poziția Statelor Unite cu privire la Ucraina, dacă Partidul Republican va pierde controlul camerei superioare sau inferioare. Ne aducem aminte ce s-a întîmplat în epoca Biden, cînd Partidul Republican se opunea programelor lansate de administrația democrată Biden pentru susținerea Ucrainei. De asemenea, este o scrisoare adresată oligarhilor din jurul lui Putin, publicului din Ucraina, partenerilor europeni – și vedem și susținerea de care s-a bucurat acest demers din partea liderilor german, francez, britanic în timpul vizitei lui Zelenski în Marea Britanie. De asemenea, trebuie să subliniem că președintele Zelenski a încercat și implementarea unei diplomații a oligarhilor și inclusiv președintele rus a recunoscut în timpul lucrărilor summitului de la St. Petersburg, așa-numitul Davos rusesc, că oligarhul Abramovici a primit de la Zelenski un mesaj în timpul unei deplasări pe care acesta a făcut-o în Ucraina, un mesaj care a fost transmis lui Putin, dar că partea rusă refuză cu obstinație orice reluare a discuțiilor, în ciuda demersurilor de acest gen, dar și a presiunilor exercitate de alte state care ar dori să participe la declanșarea discuțiilor. Atît timp cît criza din Orientul Mijlociu ocupă agenda principală a Occidentului, Federația Rusă evită cu orice preț lansarea unor discuții care ar putea să ducă la o încetare a focului pe o perioadă mai lungă.”</p><p><em>În eventualitatea unui acord de pace sau unui armistițiu va fi nevoie de garanții de securitate pentru Ucraina. Inclusiv o forță multinațională după încetarea focului. Ce ar trebui să conțină aceste garanții?<br/></em><b>Mihai Isac</b>: „Aceste garanții ar trebui în primul rînd să permită instalarea unui sistem care să prevină încălcarea armistiţiului de către partea rusă. Partea rusă obișnuiește să încheie un armistițiu și să-l încalce atunci cînd îi convine. Dar este nevoie de prezență aeriană masivă, este nevoie de prezența pe teren a unor forțe din diferite state. (...) Este mult, mult prea devreme să vorbim de pace în Ucraina, dar poporul ucrainean a demonstrat că nu dorește să trăiască sub tirania Federației Ruse și, ne place sau nu ne place, vom acorda sprijin Ucrainei sau nu vom acorda sprijin Ucrainei, poporul ucrainian va continua să lupte pentru independență. Iar poziția Europei în lume va fi definită de modul în care va trata dosarul Ucrainei.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a adresat președintelui rus Vladimir Putin o scrisoare deschisă în care îi propune o întîlnire față-n față pentru încheierea războiului. Putin a răspuns că nu vede vreun motiv să se întîlnească cu Zelenski, dacă nu este schițat un acord de pace. Liderii europeni Friedrich Merz, Emmanuel Macron și Keir Starmer au salutat și susțin propunerea lui Zelenski. Care a fost miza lui Volodimir Zelenski să-i propună liderului de la Kremlin o întîlnire față-n față? Care este situația de pe front, ce putere mai are Ucraina de a rezista atacurilor Federației Ruse? L-am întrebat pe Mihai Isac, analist de politică internațională, gazda emisiunii „<a href='https://www.youtube.com/playlist?list=PLFFshvOJiVM-PtERJfT6GFOcCk1bfrG55'>Fake News Alert</a>” de la TVR Moldova. </p><p><em>Scrisoarea lui Zelenski pare că îi e adresată lui Putin, dar fiind un document deschis, publicul ei e de fapt mult mai larg. Președintele ucrainean vizează elitele ruse, administrația Trump, liderii europeni și chiar opinia publică internațională. E un mijloc public de presiune. Cît de mult contează acest gen de diplomație?<br/></em><b>Mihai Isac</b>: „Contează foarte mult, avînd în vedere că – ați menționat corect – nu este o scrisoare adresată doar președintelui Putin. Este o scrisoare adresată președintelui american Trump, în anul super electoral american 2026. Sînt mai puțin de șase luni pînă la așa-numitele <em>midterm elections</em>, alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial din Statele Unite, unde sînt puse în joc o treime din locurile pentru Senatul american și întreaga componență a Camerei Reprezentanților. Aceste alegeri pot influența poziția Statelor Unite cu privire la Ucraina, dacă Partidul Republican va pierde controlul camerei superioare sau inferioare. Ne aducem aminte ce s-a întîmplat în epoca Biden, cînd Partidul Republican se opunea programelor lansate de administrația democrată Biden pentru susținerea Ucrainei. De asemenea, este o scrisoare adresată oligarhilor din jurul lui Putin, publicului din Ucraina, partenerilor europeni – și vedem și susținerea de care s-a bucurat acest demers din partea liderilor german, francez, britanic în timpul vizitei lui Zelenski în Marea Britanie. De asemenea, trebuie să subliniem că președintele Zelenski a încercat și implementarea unei diplomații a oligarhilor și inclusiv președintele rus a recunoscut în timpul lucrărilor summitului de la St. Petersburg, așa-numitul Davos rusesc, că oligarhul Abramovici a primit de la Zelenski un mesaj în timpul unei deplasări pe care acesta a făcut-o în Ucraina, un mesaj care a fost transmis lui Putin, dar că partea rusă refuză cu obstinație orice reluare a discuțiilor, în ciuda demersurilor de acest gen, dar și a presiunilor exercitate de alte state care ar dori să participe la declanșarea discuțiilor. Atît timp cît criza din Orientul Mijlociu ocupă agenda principală a Occidentului, Federația Rusă evită cu orice preț lansarea unor discuții care ar putea să ducă la o încetare a focului pe o perioadă mai lungă.”</p><p><em>În eventualitatea unui acord de pace sau unui armistițiu va fi nevoie de garanții de securitate pentru Ucraina. Inclusiv o forță multinațională după încetarea focului. Ce ar trebui să conțină aceste garanții?<br/></em><b>Mihai Isac</b>: „Aceste garanții ar trebui în primul rînd să permită instalarea unui sistem care să prevină încălcarea armistiţiului de către partea rusă. Partea rusă obișnuiește să încheie un armistițiu și să-l încalce atunci cînd îi convine. Dar este nevoie de prezență aeriană masivă, este nevoie de prezența pe teren a unor forțe din diferite state. (...) Este mult, mult prea devreme să vorbim de pace în Ucraina, dar poporul ucrainean a demonstrat că nu dorește să trăiască sub tirania Federației Ruse și, ne place sau nu ne place, vom acorda sprijin Ucrainei sau nu vom acorda sprijin Ucrainei, poporul ucrainian va continua să lupte pentru independență. Iar poziția Europei în lume va fi definită de modul în care va trata dosarul Ucrainei.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19312908-sintem-inca-departe-de-o-pace-justa-pentru-ucraina-interviu-cu-mihai-isac.mp3" length="19638358" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/yd68p71dlhlul468mk8omn2y0v15?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19312908</guid>
    <pubDate>Mon, 08 Jun 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19312908/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19312908/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19312908/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19312908/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1633</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>173</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Filip Florian: „Interbelicul n-a fost feeric, așa cum ne-am imaginat după ’90”</itunes:title>
    <title>Filip Florian: „Interbelicul n-a fost feeric, așa cum ne-am imaginat după ’90”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[După 14 ani de la precedentul său roman, Filip Florian revine în atenția cititorilor cu o nouă carte. Se numește „Media aritmetică” și a apărut la Polirom. Și este o poveste scrisă la persoana întîi de un fost sublocotenent de artilerie, Tudi (Tudor) Vlădoianu, care, după ce a luptat în Al Doilea Război Mondial, în 1948 se vede nevoit să se ascundă în podul unei mătuși. Pentru că rușii redeschid o anchetă legată de o ambuscadă în care a fost implicat în toamna lui 1944, cînd românii luptau al...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>După 14 ani de la precedentul său roman, Filip Florian revine în atenția cititorilor cu o nouă carte. Se numește „Media aritmetică” și a apărut la Polirom. Și este o poveste scrisă la persoana întîi de un fost sublocotenent de artilerie, Tudi (Tudor) Vlădoianu, care, după ce a luptat în Al Doilea Război Mondial, în 1948 se vede nevoit să se ascundă în podul unei mătuși. Pentru că rușii redeschid o anchetă legată de o ambuscadă în care a fost implicat în toamna lui 1944, cînd românii luptau alături de ruși, aproape de Budapesta. Și, ascuns în pod, Tudi începe să scrie. Despre întîmplări din viața lui, despre evenimente dinaintea războiului, din război și de după, dar și despre evenimente ceva mai vechi, despre Primul Război Mondial, la care a participat tatăl său. Am vorbit cu Filip Florian despre personajul pe care l-a creat, despre puterea cuvîntului scris pe care o descoperă naratorul său, despre istoria sîngeroasă a primei jumătăți a secolului trecut, despre interbelicul deloc idilic și despre atmosfera acelor ani, pe care o reconstituie în roman. Și, desigur, despre misteriosul titlu al cărții. </p><p><b>Filip Florian</b>: „M-am gîndit mult cum să apuc lucrurile astea, înainte de a începe. Fiindcă, să faci o salată și să amesteci tot felul de povești, începînd de la Primul Război Mondial, sau ușor dinainte, și mergînd pînă în anii aceia destul de negri, ’48-’49, e foarte complicat. Așa încît, cedîndu-i acestui om dreptul de a vorbi la persoana întîi, a fost o ușurare foarte mare. El nu are pretenția că ține un jurnal, ci scrie în acel pod pentru a nu înnebuni, pentru a nu se da cu capul de pereți. Începe mai degrabă din acest motiv. Are nevoie de un soi de descărcare, de pace interioară pe care scrisul, măcar minimal, i-o oferă. În al doilea rînd, pentru că nu ține un jurnal, cu povești simple de zi cu zi, își permite să scrie orice și oricînd. Asta mi-a și plăcut teribil. Să penduleze în timp absolut după pofta lui. Dacă într-o zi, de exemplu, îi e dor de o bunică, scrie despre acea bunică și despre niște povești legate de ea. Dacă a doua zi își amintește nu știu ce grozăvie din război, scrie despre asta. Bineînțeles că toate au legătură între ele, ceea ce sper că se vede destul de clar și de bine în carte. Însă, această mișcare înainte-înapoi creează, după mine, și o șansă mai mare de a vedea cît de legate sînt, de fapt, toate lucrurile între ele. Nimic nu s-a întîmplat și nu se întîmplă din senin. Mie mi-a convenit epoca de atunci, dar în același timp, scriind, m-am trezit că parcă prezentul ar veni peste mine și personajul meu, în acel pod. Bunăoară, eu am început înainte de a exista războiul din Ucraina. Am tot vorbit despre armata rusă, despre ruși, despre tot felul de mizerii de-ale lor de pe front. (...) Așa încît, deodată m-am trezit cu războiul ăla care semăna cutremurător cu ce scriam. Apoi, vorbind despre anii ’30, excesele extremei drepte, legionarii, guvernarea lui Goga, multe măsuri absolut aberante, toate acele legi din perioada dictaturii carliste, m-am trezit și ne-am trezit cu toții cu ultimele alegeri. Mai întîi prezidențiale și apoi parlamentare și cu o realitate complet nouă în România de azi. Nu despre asta am vrut să scriu, însă vorbesc despre fascinația unui scriitor de a vedea că o realitate care aparent e veche e aproape aceeași cu cea din prezent.”</p><p><em>Media aritmetică este o modalitate personală de calcul a naratorului: dă note evenimentelor dintr-o zi, apoi adună notele și împarte rezultatul la numărul evenimentelor. Așa obține „media aritmetică”, „o medie care, invariabil, se învârtea şi se învârte în jurul cifrei şapte.” Ce semnificație are această ciudățenie?<br/></em><b>Filip Florian</b>: „Sigur că e și un joc, dar pe de altă parte, pentru el, e și un fel de leac tot calculul ăsta. Într-o zi te gîndești numai la lucruri cumplit de rele. Deci, n-ar avea, în teorie, cum să iasă șapte. Dar, totuși, ridicîndu-te puțin deasupra lucrurilor sau vieții și constatînd, bunăoară, că tu ești întreg fizic, în timp ce alții, oameni care s-au întors de pe front, sînt infirmi sau, mai știu eu, foarte grav bolnavi, fără să vrei, trebuie să dai o notă bună acestei povești, că tu, fizic, încă ești complet întreg. Așa încît, forțînd un pic nota, ce-i drept, și găsind permanent și note bune, poți ajunge la acel șapte, care e o formulă a echilibrului. Asta mă fascinează de mulți ani. Nu-i vorba doar de cartea asta. Parcă atunci cînd ți se întîmplă tot felul de chestii bune, nu știu cum, în timp destul de scurt, vine ceva să le echilibreze. Și invers, dacă treci prin drame, prin povești foarte rele, de asemenea, în destul de scurt timp, se întîmplă ceva bun, care echilibrează.”</p><p><em>Despre perioada interbelică descrisă în carte, o perioadă idealizată după 1990, </em><b><em>Filip Florian </em></b><em>spune:<br/></em>„Cred că noi, după ’90, am avut un soi de exces anticomunist, ușor întîrziat, poate și fiindcă România n-a fost cea mai eroică țară, n-a existat o Primăvară de la Praga, o revoluție cum a fost cea maghiară din 1956, n-am avut lideri ca Lech Wałęsa sau un sindicat ca Solidaritatea. Dacă e să luăm tot blocul comunist estic, am fost cam pe la coadă, din păcate, așa încît senzația mea e că am căzut într-un exces anticomunist, lucru care a dus imediat și aproape inevitabil la o idealizare a interbelicului, la o prezentare a lui ca un soi de pămînt feeric, de perioadă magică. Or, încet, încet, privind mai bine epoca aia, constatăm că n-a prea fost așa, din foarte multe motive. Adică nu văd de ce extrema dreaptă și tot soiul de crime și masacre sînt băgate ușor sub preș, uitate, ignorate și alegem cu penseta doar ce a fost bun atunci. Și apoi s-au petrecut lucruri cumplite, mai ales pe frontul de Est. De asemenea, e un fel de tăcere deplină a tuturor pe subiectul ăsta. Lucruri care aproape au șocat și ofițerii germani, care, pur și simplu, nu își puteau imagina ce-i cu acea furie antisemită românească și cu ororile și pogromurile de la Odesa sau din lagărul de la Bogdanovca, ulterior. Așa încît, într-un fel, cel puțin pentru mine, cu cartea asta am încercat să echilibrez lucrurile, fiindcă altfel n-am înțelege de ce vorbim numai și numai și numai despre închisorile staliniste, care au fost, evident, ceva oribil. Tragedie e puțin spus. Dar, totuși, lumea n-a început cu ele. Au fost foarte mari mîrșăvii și înaintea lor. Și cred că ne-ar fi tuturor mai bine să vorbim, cu un ton egal, cu același fel de a măsura gravitatea lucrurilor despre toate astea.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>După 14 ani de la precedentul său roman, Filip Florian revine în atenția cititorilor cu o nouă carte. Se numește „Media aritmetică” și a apărut la Polirom. Și este o poveste scrisă la persoana întîi de un fost sublocotenent de artilerie, Tudi (Tudor) Vlădoianu, care, după ce a luptat în Al Doilea Război Mondial, în 1948 se vede nevoit să se ascundă în podul unei mătuși. Pentru că rușii redeschid o anchetă legată de o ambuscadă în care a fost implicat în toamna lui 1944, cînd românii luptau alături de ruși, aproape de Budapesta. Și, ascuns în pod, Tudi începe să scrie. Despre întîmplări din viața lui, despre evenimente dinaintea războiului, din război și de după, dar și despre evenimente ceva mai vechi, despre Primul Război Mondial, la care a participat tatăl său. Am vorbit cu Filip Florian despre personajul pe care l-a creat, despre puterea cuvîntului scris pe care o descoperă naratorul său, despre istoria sîngeroasă a primei jumătăți a secolului trecut, despre interbelicul deloc idilic și despre atmosfera acelor ani, pe care o reconstituie în roman. Și, desigur, despre misteriosul titlu al cărții. </p><p><b>Filip Florian</b>: „M-am gîndit mult cum să apuc lucrurile astea, înainte de a începe. Fiindcă, să faci o salată și să amesteci tot felul de povești, începînd de la Primul Război Mondial, sau ușor dinainte, și mergînd pînă în anii aceia destul de negri, ’48-’49, e foarte complicat. Așa încît, cedîndu-i acestui om dreptul de a vorbi la persoana întîi, a fost o ușurare foarte mare. El nu are pretenția că ține un jurnal, ci scrie în acel pod pentru a nu înnebuni, pentru a nu se da cu capul de pereți. Începe mai degrabă din acest motiv. Are nevoie de un soi de descărcare, de pace interioară pe care scrisul, măcar minimal, i-o oferă. În al doilea rînd, pentru că nu ține un jurnal, cu povești simple de zi cu zi, își permite să scrie orice și oricînd. Asta mi-a și plăcut teribil. Să penduleze în timp absolut după pofta lui. Dacă într-o zi, de exemplu, îi e dor de o bunică, scrie despre acea bunică și despre niște povești legate de ea. Dacă a doua zi își amintește nu știu ce grozăvie din război, scrie despre asta. Bineînțeles că toate au legătură între ele, ceea ce sper că se vede destul de clar și de bine în carte. Însă, această mișcare înainte-înapoi creează, după mine, și o șansă mai mare de a vedea cît de legate sînt, de fapt, toate lucrurile între ele. Nimic nu s-a întîmplat și nu se întîmplă din senin. Mie mi-a convenit epoca de atunci, dar în același timp, scriind, m-am trezit că parcă prezentul ar veni peste mine și personajul meu, în acel pod. Bunăoară, eu am început înainte de a exista războiul din Ucraina. Am tot vorbit despre armata rusă, despre ruși, despre tot felul de mizerii de-ale lor de pe front. (...) Așa încît, deodată m-am trezit cu războiul ăla care semăna cutremurător cu ce scriam. Apoi, vorbind despre anii ’30, excesele extremei drepte, legionarii, guvernarea lui Goga, multe măsuri absolut aberante, toate acele legi din perioada dictaturii carliste, m-am trezit și ne-am trezit cu toții cu ultimele alegeri. Mai întîi prezidențiale și apoi parlamentare și cu o realitate complet nouă în România de azi. Nu despre asta am vrut să scriu, însă vorbesc despre fascinația unui scriitor de a vedea că o realitate care aparent e veche e aproape aceeași cu cea din prezent.”</p><p><em>Media aritmetică este o modalitate personală de calcul a naratorului: dă note evenimentelor dintr-o zi, apoi adună notele și împarte rezultatul la numărul evenimentelor. Așa obține „media aritmetică”, „o medie care, invariabil, se învârtea şi se învârte în jurul cifrei şapte.” Ce semnificație are această ciudățenie?<br/></em><b>Filip Florian</b>: „Sigur că e și un joc, dar pe de altă parte, pentru el, e și un fel de leac tot calculul ăsta. Într-o zi te gîndești numai la lucruri cumplit de rele. Deci, n-ar avea, în teorie, cum să iasă șapte. Dar, totuși, ridicîndu-te puțin deasupra lucrurilor sau vieții și constatînd, bunăoară, că tu ești întreg fizic, în timp ce alții, oameni care s-au întors de pe front, sînt infirmi sau, mai știu eu, foarte grav bolnavi, fără să vrei, trebuie să dai o notă bună acestei povești, că tu, fizic, încă ești complet întreg. Așa încît, forțînd un pic nota, ce-i drept, și găsind permanent și note bune, poți ajunge la acel șapte, care e o formulă a echilibrului. Asta mă fascinează de mulți ani. Nu-i vorba doar de cartea asta. Parcă atunci cînd ți se întîmplă tot felul de chestii bune, nu știu cum, în timp destul de scurt, vine ceva să le echilibreze. Și invers, dacă treci prin drame, prin povești foarte rele, de asemenea, în destul de scurt timp, se întîmplă ceva bun, care echilibrează.”</p><p><em>Despre perioada interbelică descrisă în carte, o perioadă idealizată după 1990, </em><b><em>Filip Florian </em></b><em>spune:<br/></em>„Cred că noi, după ’90, am avut un soi de exces anticomunist, ușor întîrziat, poate și fiindcă România n-a fost cea mai eroică țară, n-a existat o Primăvară de la Praga, o revoluție cum a fost cea maghiară din 1956, n-am avut lideri ca Lech Wałęsa sau un sindicat ca Solidaritatea. Dacă e să luăm tot blocul comunist estic, am fost cam pe la coadă, din păcate, așa încît senzația mea e că am căzut într-un exces anticomunist, lucru care a dus imediat și aproape inevitabil la o idealizare a interbelicului, la o prezentare a lui ca un soi de pămînt feeric, de perioadă magică. Or, încet, încet, privind mai bine epoca aia, constatăm că n-a prea fost așa, din foarte multe motive. Adică nu văd de ce extrema dreaptă și tot soiul de crime și masacre sînt băgate ușor sub preș, uitate, ignorate și alegem cu penseta doar ce a fost bun atunci. Și apoi s-au petrecut lucruri cumplite, mai ales pe frontul de Est. De asemenea, e un fel de tăcere deplină a tuturor pe subiectul ăsta. Lucruri care aproape au șocat și ofițerii germani, care, pur și simplu, nu își puteau imagina ce-i cu acea furie antisemită românească și cu ororile și pogromurile de la Odesa sau din lagărul de la Bogdanovca, ulterior. Așa încît, într-un fel, cel puțin pentru mine, cu cartea asta am încercat să echilibrez lucrurile, fiindcă altfel n-am înțelege de ce vorbim numai și numai și numai despre închisorile staliniste, care au fost, evident, ceva oribil. Tragedie e puțin spus. Dar, totuși, lumea n-a început cu ele. Au fost foarte mari mîrșăvii și înaintea lor. Și cred că ne-ar fi tuturor mai bine să vorbim, cu un ton egal, cu același fel de a măsura gravitatea lucrurilor despre toate astea.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19299093-filip-florian-interbelicul-n-a-fost-feeric-a-a-cum-ne-am-imaginat-dupa-90.mp3" length="21185150" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/jy052ho9ozhv6dc6roamla1qqb5q?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19299093</guid>
    <pubDate>Fri, 05 Jun 2026 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19299093/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19299093/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19299093/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19299093/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1762</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>172</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Către o nouă Republică Islamică a Iranului? - interviu cu Carmen Gavrilă</itunes:title>
    <title>Către o nouă Republică Islamică a Iranului? - interviu cu Carmen Gavrilă</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Statele Unite ale Americii au reluat zilele trecute atacurile asupra țintelor iraniene din Strîmtoarea Ormuz, lovind o staţie militară şi un petrolier. În replică, Iranul a atacat baze americane din Kuweit şi Bahrain. Joi, liderul suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a transmis un mesaj în care spune că „inamicul malefic a fost înfrînt pe cîmpul de luptă” și acum caută „să submineze rezistența poporului iranian și să semene discordie”. Ce șanse mai sînt pentru încheierea un acord de încetare...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Statele Unite ale Americii au reluat zilele trecute atacurile asupra țintelor iraniene din Strîmtoarea Ormuz, lovind o staţie militară şi un petrolier. În replică, Iranul a atacat baze americane din Kuweit şi Bahrain. Joi, liderul suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a transmis un mesaj în care spune că „inamicul malefic a fost înfrînt pe cîmpul de luptă” și acum caută „să submineze rezistența poporului iranian și să semene discordie”. Ce șanse mai sînt pentru încheierea un acord de încetare a focului între Statele Unite și Iran? Care e starea societății iraniene? Am întrebat-o pe jurnalista Carmen Gavrilă, de la Radio România Actualități, expertă în Orientul Mijlociu, vorbitoare de farsi și cunoscătoare a culturii și civilizației iraniene.</p><p><b>Carmen Gavrilă</b>: „Avem o nouă Republică Islamică. Iar mesajul atribuit lui Mojtaba Khamenei trebuie citit și pornind de la ce am văzut că s-a dezvăluit în ultimii ani și a fost grăbit, de fapt, de intervenția israeliano-americană din 28 februarie. În 2003 vedeam niște voci ale unor Pasdaran, adică membri ai Corpului Gărzilor Revoluționare, activi sau retrași din Corp, dar implicați în diverse afaceri sau cu diverse mici funcții în stat, cum încep să se manifeste public prin diverse publicații, prin diverse editoriale, prin diverse scrisori deschise și chiar prin formarea unei asociații sau a unor formațiuni politice care nu au fost băgate în seamă în presa occidentală. Puterea lor a tot crescut de-a lungul timpului. Au acaparat în paralel nu numai instituțiile statului, în special la nivelurile inferioare și medii, dar și economia iraniană. Avem, de exemplu, un fel de conglomerat, o companie uriașă care se ocupă de diverse domenii economice în Iran și care în acest moment este cea mai relevantă forță economică a țării, chiar mai puternică decît fundațiile religioase - și asta iarăși este un semn important -, administrate de mulahi, de clerici. În esență și pe scurt, puterea clericală a scăzut iar puterea acestei armate ideologice a Republicii Islamice a crescut. Sub impactul războiului de 12 zile de anul trecut și al războiului în care sîntem acum, vedem cum și din punct de vedere al nuanțelor ideologice sînt niște schimbări aduse de Corpul Gărzilor Revoluției Islamice, respectiv o preponderență a naționalismului în defavoarea ideologiei teocrate.”</p><p><em>Avem o nouă Republică Islamică Iran, dar cum funcționează acest nou stat, această nouă republică? Cine conduce efectiv Iranul și cine negociază în numele Iranului cu SUA? <br/></em><b>Carmen Gavrilă</b>: „Este foarte greu de stabilit cu certitudine, este foarte greu să punem degetul pe o persoană anume. Și poate chiar mai puțin pe instituții, cît pe grupul acesta format din niște personalități devenite politice mai recent sau de mai devreme, cum este Vahidi, de exemplu, comandantul din umbră al Corpului Gărzilor Revoluționare, cum este președintele Parlamentului, Qalibaf. Părerea mea este că Mojtaba Khamenei este doar o figură pentru consum intern, pentru cei mai în vîrstă, care încă mai cred în conceptul de <em>velayat-e faqih,</em> de guvernanță a gardianului, a specialistului în drept islamic, cu statut de sursă de inspirație, nu doar religioasă, ci în toate chestiunile care privesc viața și existența pe Pămînt.”</p><p><em>Se îndreaptă Iranul spre o formă de dictatură militară?<br/></em><b>Carmen Gavrilă</b>: „Cred că este deja acolo, cel puțin iranienii cu care am vorbit eu de-a lungul timpului, chiar înainte de izbucnirea actualului conflict, în 28 februarie, toți se temeau exact de acest lucru.”</p><p><em>Cum sînt discuțiile de pînă acum dintre Statele Unite și Iran pentru un acord de încetare a focului?<br/></em><b>Carmen Gavrilă</b>: „Haotice. Și asta nu vine numai din modul în care comunică președintele Trump. Părerea mea este că la Teheran, regimul actual s-a cam lămurit pînă unde poate merge președintele Trump, cîtă acoperire au amenințările lui. Avem un ghem de paradoxuri și de contradicții. Pentru că, pe de o parte, Republica Islamică este în cel mai vulnerabil moment al ei din istorie. Pe de altă parte, avem o Republică Islamică adaptată și care învață în continuare. Foarte interesant este că universitățile, think-tank-urile, foarte multe specializate pe zona de securitate, științe politice, zona aceasta care presupune redactarea de strategii, s-au activat extraordinar de mult după războiul de anul trecut. S-a dezbătut public în Iran în ce direcție să o ia Republica Islamică, sub ce formulă și ce strategii să aplice, pentru că Teheranul se aștepta ca mai devreme sau mai tîrziu să fie din nou lovit și mai de amploare decît anul trecut. Vedem o Republică Islamică și fragilizată, dar și întărită și dotată pentru supraviețuire. Pe de altă parte, în continuare, Republica Islamică are o vulnerabilitate majoră în zona populației. Nu întîmplător, zilnic au loc execuții. Execuții ale unor iranieni arestați - cei mai mulți în timpul protestelor de astă iarnă - și iranieni acuzați de spionaj acum, recent, de cînd a izbucnit războiul, în 28 februarie. Sînt acuzați de spionaj, de colaborare cu puteri străine, cu o lipsă totală de transparență, asta o spun organizațiile pentru drepturile omului iraniene și internaționale. Ceea ce înseamnă că și acest nou regim, ca și cel de pînă la moartea lui Ali Khamenei, se teme de propriii cetățeni. Iar orice regim care se teme de propriii cetățeni are zilele numărate. La presiunea economică uriașă, la criza economică care a scos oamenii în stradă în ianuarie, s-a adăugat războiul și un soi de mult mai evidentă împărțire în caste, pur și simplu: cetățeni - o majoritate - care și economic, și cultural, și ideologic sînt împinși la margine.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Statele Unite ale Americii au reluat zilele trecute atacurile asupra țintelor iraniene din Strîmtoarea Ormuz, lovind o staţie militară şi un petrolier. În replică, Iranul a atacat baze americane din Kuweit şi Bahrain. Joi, liderul suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a transmis un mesaj în care spune că „inamicul malefic a fost înfrînt pe cîmpul de luptă” și acum caută „să submineze rezistența poporului iranian și să semene discordie”. Ce șanse mai sînt pentru încheierea un acord de încetare a focului între Statele Unite și Iran? Care e starea societății iraniene? Am întrebat-o pe jurnalista Carmen Gavrilă, de la Radio România Actualități, expertă în Orientul Mijlociu, vorbitoare de farsi și cunoscătoare a culturii și civilizației iraniene.</p><p><b>Carmen Gavrilă</b>: „Avem o nouă Republică Islamică. Iar mesajul atribuit lui Mojtaba Khamenei trebuie citit și pornind de la ce am văzut că s-a dezvăluit în ultimii ani și a fost grăbit, de fapt, de intervenția israeliano-americană din 28 februarie. În 2003 vedeam niște voci ale unor Pasdaran, adică membri ai Corpului Gărzilor Revoluționare, activi sau retrași din Corp, dar implicați în diverse afaceri sau cu diverse mici funcții în stat, cum încep să se manifeste public prin diverse publicații, prin diverse editoriale, prin diverse scrisori deschise și chiar prin formarea unei asociații sau a unor formațiuni politice care nu au fost băgate în seamă în presa occidentală. Puterea lor a tot crescut de-a lungul timpului. Au acaparat în paralel nu numai instituțiile statului, în special la nivelurile inferioare și medii, dar și economia iraniană. Avem, de exemplu, un fel de conglomerat, o companie uriașă care se ocupă de diverse domenii economice în Iran și care în acest moment este cea mai relevantă forță economică a țării, chiar mai puternică decît fundațiile religioase - și asta iarăși este un semn important -, administrate de mulahi, de clerici. În esență și pe scurt, puterea clericală a scăzut iar puterea acestei armate ideologice a Republicii Islamice a crescut. Sub impactul războiului de 12 zile de anul trecut și al războiului în care sîntem acum, vedem cum și din punct de vedere al nuanțelor ideologice sînt niște schimbări aduse de Corpul Gărzilor Revoluției Islamice, respectiv o preponderență a naționalismului în defavoarea ideologiei teocrate.”</p><p><em>Avem o nouă Republică Islamică Iran, dar cum funcționează acest nou stat, această nouă republică? Cine conduce efectiv Iranul și cine negociază în numele Iranului cu SUA? <br/></em><b>Carmen Gavrilă</b>: „Este foarte greu de stabilit cu certitudine, este foarte greu să punem degetul pe o persoană anume. Și poate chiar mai puțin pe instituții, cît pe grupul acesta format din niște personalități devenite politice mai recent sau de mai devreme, cum este Vahidi, de exemplu, comandantul din umbră al Corpului Gărzilor Revoluționare, cum este președintele Parlamentului, Qalibaf. Părerea mea este că Mojtaba Khamenei este doar o figură pentru consum intern, pentru cei mai în vîrstă, care încă mai cred în conceptul de <em>velayat-e faqih,</em> de guvernanță a gardianului, a specialistului în drept islamic, cu statut de sursă de inspirație, nu doar religioasă, ci în toate chestiunile care privesc viața și existența pe Pămînt.”</p><p><em>Se îndreaptă Iranul spre o formă de dictatură militară?<br/></em><b>Carmen Gavrilă</b>: „Cred că este deja acolo, cel puțin iranienii cu care am vorbit eu de-a lungul timpului, chiar înainte de izbucnirea actualului conflict, în 28 februarie, toți se temeau exact de acest lucru.”</p><p><em>Cum sînt discuțiile de pînă acum dintre Statele Unite și Iran pentru un acord de încetare a focului?<br/></em><b>Carmen Gavrilă</b>: „Haotice. Și asta nu vine numai din modul în care comunică președintele Trump. Părerea mea este că la Teheran, regimul actual s-a cam lămurit pînă unde poate merge președintele Trump, cîtă acoperire au amenințările lui. Avem un ghem de paradoxuri și de contradicții. Pentru că, pe de o parte, Republica Islamică este în cel mai vulnerabil moment al ei din istorie. Pe de altă parte, avem o Republică Islamică adaptată și care învață în continuare. Foarte interesant este că universitățile, think-tank-urile, foarte multe specializate pe zona de securitate, științe politice, zona aceasta care presupune redactarea de strategii, s-au activat extraordinar de mult după războiul de anul trecut. S-a dezbătut public în Iran în ce direcție să o ia Republica Islamică, sub ce formulă și ce strategii să aplice, pentru că Teheranul se aștepta ca mai devreme sau mai tîrziu să fie din nou lovit și mai de amploare decît anul trecut. Vedem o Republică Islamică și fragilizată, dar și întărită și dotată pentru supraviețuire. Pe de altă parte, în continuare, Republica Islamică are o vulnerabilitate majoră în zona populației. Nu întîmplător, zilnic au loc execuții. Execuții ale unor iranieni arestați - cei mai mulți în timpul protestelor de astă iarnă - și iranieni acuzați de spionaj acum, recent, de cînd a izbucnit războiul, în 28 februarie. Sînt acuzați de spionaj, de colaborare cu puteri străine, cu o lipsă totală de transparență, asta o spun organizațiile pentru drepturile omului iraniene și internaționale. Ceea ce înseamnă că și acest nou regim, ca și cel de pînă la moartea lui Ali Khamenei, se teme de propriii cetățeni. Iar orice regim care se teme de propriii cetățeni are zilele numărate. La presiunea economică uriașă, la criza economică care a scos oamenii în stradă în ianuarie, s-a adăugat războiul și un soi de mult mai evidentă împărțire în caste, pur și simplu: cetățeni - o majoritate - care și economic, și cultural, și ideologic sînt împinși la margine.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19296733-catre-o-noua-republica-islamica-a-iranului-interviu-cu-carmen-gavrila.mp3" length="20048674" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/taul0fajz692ntuvf3j0b5e7o4qo?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19296733</guid>
    <pubDate>Thu, 04 Jun 2026 23:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19296733/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19296733/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19296733/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19296733/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1667</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>171</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Cămătarii”: cronica unor vremuri nemiloase </itunes:title>
    <title>„Cămătarii”: cronica unor vremuri nemiloase </title>
    <itunes:summary><![CDATA[România anilor ’90 a fost marcată de inflație galopantă, de sărăcie și sărăcire, pierderea locurilor de muncă, lipsuri, instabilitate și imprevizibilitate. Într-un asemenea context a explodat fenomenul cămătăriei. Cei care împrumutau oamenii cereau dobînzi exorbitante și dacă nu-și primeau înapoi banii și dobînzile cerute, îi terorizau pe datornici, îi agresau și le confiscau casele, bunurile, lăsîndu-i pe drumuri. Despre violențele acelei perioade de tranziție și fenomenul cămătăriei vorbim ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>România anilor ’90 a fost marcată de inflație galopantă, de sărăcie și sărăcire, pierderea locurilor de muncă, lipsuri, instabilitate și imprevizibilitate. Într-un asemenea context a explodat fenomenul cămătăriei. Cei care împrumutau oamenii cereau dobînzi exorbitante și dacă nu-și primeau înapoi banii și dobînzile cerute, îi terorizau pe datornici, îi agresau și le confiscau casele, bunurile, lăsîndu-i pe drumuri. Despre violențele acelei perioade de tranziție și fenomenul cămătăriei vorbim cu Anghel Damian, regizorul documentarului „Cămătarii” (PRO TV şi VOYO), şi psihologa criminalistă Leliana Pârvulescu.</p><p><em>Care era atmosfera anilor ’90, ce speranțe, ce așteptări aveau oamenii și cum au reacționat, de fapt, la instabilitatea economică, la pierderea locurilor de muncă și la tot haosul care s-a creat în societate după căderea comunismului?<br/></em><b>Anghel Damian</b>: „În mod cert, anii aceia au însemnat un soi de speranță pentru românii care au ieșit de sub jugul comunist, că lumea se va transforma înspre bine. Speranță care s-a năruit foarte repede, pentru că, imediat au început toate acele mișcări sociale, mineriadele, inflația galopantă, lipsa locurilor de muncă, falimentele, privatizările forțate, primele guverne. Și, în paralel, a existat și un mini-exod al românilor care au plecat în străinătate. Foarte puțini dintre ei ca să își găsească un loc, ci mai degrabă să aducă bunuri din afară, să înceapă să facă un soi de comerț mai mult sau mai puțin legal. Celebra bișniță. Plus o altă comunitate de români care a plecat din țară, foști infractori, o comunitate care a plecat în speranța că va descoperi tărîmuri mult mai bogate decît cele de la noi, unde cazuistica pentru tipul acela de infracționalitate era extrem de redusă și unde infracțiunile erau pedepsite mult mai lejer față de codul penal românesc din comunism.”</p><p><em>În anii ’90, multe averi s-au făcut pe fondul vidului de putere și în contextul unor legi neclare. Proprietatea însăși, de stat sau privată, avea un statut incert. Statul era slab, cu instituții fragile. În lumea asta cu reguli fluide, ce era afacere și unde începea infracționalitatea organizată? <br/></em><b>Anghel Damian</b>: „Avem chiar afirmația unui celebru politician de astăzi, lider de partid, care a declarat extrem de lejer că, practic, începuturile lui în afaceri au fost acele business-uri la negru, unde evaziunea fiscală era în floare. Deci, dacă sîntem reprezentați la cel mai înalt nivel statal de niște indivizi care își recunosc aceste fapte cu lejeritate, vă dați seama cam cît de mare era fenomenul. Practic, a ajuns aproape de un soi de mitologie populară. Dom&apos;le, așa erau timpurile. Era normal. Se făcea la negru, nu se fiscaliza, nu se încasa, plăteai o șpagă, controalele erau pe șpagă. Și este un tip de comportament pe care nu mai ai cum să-l oprești în a se perpetua, dacă tu îl accepţi ca fiind parte din mitologia asta populară. El, practic, atunci a început să se dezvolte.”</p><p><em>Cum ar trebui să înțelegem astăzi, retrospectiv, această intersecție între lumea afacerilor și lumea infracționalității? <br/></em><b>Leliana Pârvulescu</b>: „Era nevoie de o autoritate, pentru că exista un gol, un vid imens. Nu existau reguli clare, nu existau valori clare, nu existau proceduri clare. Și atunci, evident că în acest vid, oamenii își doreau să existe o autoritate sau, psihologic vorbind, își doreau să vadă pe cineva puternic. Și ca urmare, a fost foarte ușor pentru cei care aveau abilitățile necesare, poate oportunitățile, cunoștințele, să poată să escaladeze și să ajungă în aceste poziții, prin care să exprime autoritate, indiferent că o exprimau prin ceea ce făceau în mod legal sau că o exprimau prin ceea ce făceau în mod ilegal. A fost cea mai prolifică perioadă pentru a manifesta această autoritate în mod ilegal, pentru că oamenii sînt obișnuiți prin natura lor biologică și fiziologică să glamurizeze, să se uite foarte frumos la putere, la oamenii puternici.”</p><p><em>Există o fascinație pe care o exercită figurile infractorilor, unii oameni îi privesc pe cei mai mari infractori ca pe niște eroi, îi consideră pe capii grupărilor interlope modele de succes, simboluri ale puterii. De ce, de unde această fascinație pentru rău?<br/></em><b>Leliana Pârvulescu</b>: „Sînt două aspecte aici pe care putem să le amintim. În primul rînd există glamurizarea băiatului rău, a infractorului, a omului rău, pentru că el deține puterea, deține carisma, deține inteligența. Și al doilea aspect este legat de hibristofilie. Este un sindrom care există la om din punct de vedere genetic și biologic. Cu toții manifestăm acest sindrom, mai accentuat sau mai puțin accentuat, dar el există pentru că noi, prin genetica noastră și prin natura noastră de oameni, sîntem atrași sau sîntem focusați pe lucrurile rele, pentru că lucrurile rele, din punct de vedere evolutiv, ne pot face rău. Și atunci acest fenomen, hibristofilie, este prezent la fiecare și în momentul în care nu există atît de mult inhibitor, se manifestă foarte, foarte accentuat.”</p><p><em>Dar cum facem totuși să nu-i transformăm în eroi pe acești oameni care au făcut lucruri abominabile? <br/></em><b>Leliana Pârvulescu</b>: „Gîndindu-ne foarte clar: ce îmi iau eu de aici, ce văd eu aici, la ce mă uit? Și dacă îl transform într-o poveste din care pot să-mi iau elemente de educație, de conștientizare, atunci – depinde de fiecare cum privește –, cu siguranță putem să trecem peste aceste aspecte și să ne uităm și să ne luăm exact ceea ce avem nevoie.”</p><p><em>În primele două episoade îi vedem pe frații Ion și Vasile Balint, cunoscuți sub poreclele Nuțu și Sile Cămătaru, povestindu-și viața și faptele pentru care au fost condamnați în mai multe rînduri, de la tîlhării pînă la violență fizică. Nu pare că au vreun regret pentru suferința pe care au provocat-o. Nu credeți că există riscul ca o parte din public să cadă exact în fascinația despre care vorbeam, să fie sedus de aceste figuri tocmai pentru felul în care vorbesc despre faptele lor abominabile ca despre niște fapte de vitejie? <br/></em><b>Anghel Damian</b>: „Aici intervine întotdeauna, totuși, conștiința proprie și spiritul critic. Evident că întotdeauna există un risc cînd expui un infractor condamnat, un criminal și îi dai, să zicem, o platformă. Pe de altă parte, sînt convins că, dacă reperele morale sînt corecte, sînt bine așezate, aceste lucruri vor trezi o reacție de revoltă și de respingere. În mod cert, educația nu o face documentaristul. Educația este, o dată, obligație statală, după care este obligația fiecărui părinte. Pînă la urmă, sînt chestiuni pe care trebuie să le judecăm cu propria noastră conștiință și minte. Este o situație în care eu ofer o platformă de gîndire, îi cer spectatorului să se poziționeze, ofer perspectivele asupra acestor întîmplări. Evident, ele sînt foarte dure, dar tocmai această duritate are scopul de a trezi în tine o conștiință: că aceste lucruri sînt greșite.”</p><p><em>În primele două episoade nu am auzit vocea, povestea nici unei victime a fraților Cămătaru. De ce?<br/></em><b>Anghel Damian</b>: „Există perspectiva lor în documentar, la momentele potrivite. Au fost și cazuri în care noi am căutat aceste victime și am găsit niște persoane care sînt într-o cu totul altă situație de viață și familială și au refuzat să își expună trauma. E o situație destul de delicată și aici vorbim de un tip de deontologie profesională în momentul în care tu exploatezi o traumă pentru acest documentar. Dar perspectiva victimelor există și va fi în anumite situații. De exemplu, în episodul al treilea din documentar avem mărturiile din dosar ale fetelor traficate, avem perspectiva procurorului despre aceste fete traficate. Le-am căutat, am vorbit cu ele, am aflat povestea lor și povestea lor este inclusă în documentar.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>România anilor ’90 a fost marcată de inflație galopantă, de sărăcie și sărăcire, pierderea locurilor de muncă, lipsuri, instabilitate și imprevizibilitate. Într-un asemenea context a explodat fenomenul cămătăriei. Cei care împrumutau oamenii cereau dobînzi exorbitante și dacă nu-și primeau înapoi banii și dobînzile cerute, îi terorizau pe datornici, îi agresau și le confiscau casele, bunurile, lăsîndu-i pe drumuri. Despre violențele acelei perioade de tranziție și fenomenul cămătăriei vorbim cu Anghel Damian, regizorul documentarului „Cămătarii” (PRO TV şi VOYO), şi psihologa criminalistă Leliana Pârvulescu.</p><p><em>Care era atmosfera anilor ’90, ce speranțe, ce așteptări aveau oamenii și cum au reacționat, de fapt, la instabilitatea economică, la pierderea locurilor de muncă și la tot haosul care s-a creat în societate după căderea comunismului?<br/></em><b>Anghel Damian</b>: „În mod cert, anii aceia au însemnat un soi de speranță pentru românii care au ieșit de sub jugul comunist, că lumea se va transforma înspre bine. Speranță care s-a năruit foarte repede, pentru că, imediat au început toate acele mișcări sociale, mineriadele, inflația galopantă, lipsa locurilor de muncă, falimentele, privatizările forțate, primele guverne. Și, în paralel, a existat și un mini-exod al românilor care au plecat în străinătate. Foarte puțini dintre ei ca să își găsească un loc, ci mai degrabă să aducă bunuri din afară, să înceapă să facă un soi de comerț mai mult sau mai puțin legal. Celebra bișniță. Plus o altă comunitate de români care a plecat din țară, foști infractori, o comunitate care a plecat în speranța că va descoperi tărîmuri mult mai bogate decît cele de la noi, unde cazuistica pentru tipul acela de infracționalitate era extrem de redusă și unde infracțiunile erau pedepsite mult mai lejer față de codul penal românesc din comunism.”</p><p><em>În anii ’90, multe averi s-au făcut pe fondul vidului de putere și în contextul unor legi neclare. Proprietatea însăși, de stat sau privată, avea un statut incert. Statul era slab, cu instituții fragile. În lumea asta cu reguli fluide, ce era afacere și unde începea infracționalitatea organizată? <br/></em><b>Anghel Damian</b>: „Avem chiar afirmația unui celebru politician de astăzi, lider de partid, care a declarat extrem de lejer că, practic, începuturile lui în afaceri au fost acele business-uri la negru, unde evaziunea fiscală era în floare. Deci, dacă sîntem reprezentați la cel mai înalt nivel statal de niște indivizi care își recunosc aceste fapte cu lejeritate, vă dați seama cam cît de mare era fenomenul. Practic, a ajuns aproape de un soi de mitologie populară. Dom&apos;le, așa erau timpurile. Era normal. Se făcea la negru, nu se fiscaliza, nu se încasa, plăteai o șpagă, controalele erau pe șpagă. Și este un tip de comportament pe care nu mai ai cum să-l oprești în a se perpetua, dacă tu îl accepţi ca fiind parte din mitologia asta populară. El, practic, atunci a început să se dezvolte.”</p><p><em>Cum ar trebui să înțelegem astăzi, retrospectiv, această intersecție între lumea afacerilor și lumea infracționalității? <br/></em><b>Leliana Pârvulescu</b>: „Era nevoie de o autoritate, pentru că exista un gol, un vid imens. Nu existau reguli clare, nu existau valori clare, nu existau proceduri clare. Și atunci, evident că în acest vid, oamenii își doreau să existe o autoritate sau, psihologic vorbind, își doreau să vadă pe cineva puternic. Și ca urmare, a fost foarte ușor pentru cei care aveau abilitățile necesare, poate oportunitățile, cunoștințele, să poată să escaladeze și să ajungă în aceste poziții, prin care să exprime autoritate, indiferent că o exprimau prin ceea ce făceau în mod legal sau că o exprimau prin ceea ce făceau în mod ilegal. A fost cea mai prolifică perioadă pentru a manifesta această autoritate în mod ilegal, pentru că oamenii sînt obișnuiți prin natura lor biologică și fiziologică să glamurizeze, să se uite foarte frumos la putere, la oamenii puternici.”</p><p><em>Există o fascinație pe care o exercită figurile infractorilor, unii oameni îi privesc pe cei mai mari infractori ca pe niște eroi, îi consideră pe capii grupărilor interlope modele de succes, simboluri ale puterii. De ce, de unde această fascinație pentru rău?<br/></em><b>Leliana Pârvulescu</b>: „Sînt două aspecte aici pe care putem să le amintim. În primul rînd există glamurizarea băiatului rău, a infractorului, a omului rău, pentru că el deține puterea, deține carisma, deține inteligența. Și al doilea aspect este legat de hibristofilie. Este un sindrom care există la om din punct de vedere genetic și biologic. Cu toții manifestăm acest sindrom, mai accentuat sau mai puțin accentuat, dar el există pentru că noi, prin genetica noastră și prin natura noastră de oameni, sîntem atrași sau sîntem focusați pe lucrurile rele, pentru că lucrurile rele, din punct de vedere evolutiv, ne pot face rău. Și atunci acest fenomen, hibristofilie, este prezent la fiecare și în momentul în care nu există atît de mult inhibitor, se manifestă foarte, foarte accentuat.”</p><p><em>Dar cum facem totuși să nu-i transformăm în eroi pe acești oameni care au făcut lucruri abominabile? <br/></em><b>Leliana Pârvulescu</b>: „Gîndindu-ne foarte clar: ce îmi iau eu de aici, ce văd eu aici, la ce mă uit? Și dacă îl transform într-o poveste din care pot să-mi iau elemente de educație, de conștientizare, atunci – depinde de fiecare cum privește –, cu siguranță putem să trecem peste aceste aspecte și să ne uităm și să ne luăm exact ceea ce avem nevoie.”</p><p><em>În primele două episoade îi vedem pe frații Ion și Vasile Balint, cunoscuți sub poreclele Nuțu și Sile Cămătaru, povestindu-și viața și faptele pentru care au fost condamnați în mai multe rînduri, de la tîlhării pînă la violență fizică. Nu pare că au vreun regret pentru suferința pe care au provocat-o. Nu credeți că există riscul ca o parte din public să cadă exact în fascinația despre care vorbeam, să fie sedus de aceste figuri tocmai pentru felul în care vorbesc despre faptele lor abominabile ca despre niște fapte de vitejie? <br/></em><b>Anghel Damian</b>: „Aici intervine întotdeauna, totuși, conștiința proprie și spiritul critic. Evident că întotdeauna există un risc cînd expui un infractor condamnat, un criminal și îi dai, să zicem, o platformă. Pe de altă parte, sînt convins că, dacă reperele morale sînt corecte, sînt bine așezate, aceste lucruri vor trezi o reacție de revoltă și de respingere. În mod cert, educația nu o face documentaristul. Educația este, o dată, obligație statală, după care este obligația fiecărui părinte. Pînă la urmă, sînt chestiuni pe care trebuie să le judecăm cu propria noastră conștiință și minte. Este o situație în care eu ofer o platformă de gîndire, îi cer spectatorului să se poziționeze, ofer perspectivele asupra acestor întîmplări. Evident, ele sînt foarte dure, dar tocmai această duritate are scopul de a trezi în tine o conștiință: că aceste lucruri sînt greșite.”</p><p><em>În primele două episoade nu am auzit vocea, povestea nici unei victime a fraților Cămătaru. De ce?<br/></em><b>Anghel Damian</b>: „Există perspectiva lor în documentar, la momentele potrivite. Au fost și cazuri în care noi am căutat aceste victime și am găsit niște persoane care sînt într-o cu totul altă situație de viață și familială și au refuzat să își expună trauma. E o situație destul de delicată și aici vorbim de un tip de deontologie profesională în momentul în care tu exploatezi o traumă pentru acest documentar. Dar perspectiva victimelor există și va fi în anumite situații. De exemplu, în episodul al treilea din documentar avem mărturiile din dosar ale fetelor traficate, avem perspectiva procurorului despre aceste fete traficate. Le-am căutat, am vorbit cu ele, am aflat povestea lor și povestea lor este inclusă în documentar.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19288511-camatarii-cronica-unor-vremuri-nemiloase.mp3" length="20329358" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/it45hzedcaqv7dzim5qwh1jco2ym?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19288511</guid>
    <pubDate>Wed, 03 Jun 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19288511/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19288511/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19288511/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19288511/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1691</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>170</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>România între fermitate și prudență după incidentul cu drona rusească de la Galați - interviu cu Oana Popescu Zamfir</itunes:title>
    <title>România între fermitate și prudență după incidentul cu drona rusească de la Galați - interviu cu Oana Popescu Zamfir</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit luni, la cererea României, după ce o dronă rusească a lovit un bloc din Galaţi şi a rănit două persoane. Sesiunea specială a Consiliului de Securitate al ONU a avut loc la New York, în prezența ministrei de externe Oana Țoiu. Care sînt mizele acestei reuniuni pentru România şi pentru întreaga nostră regiune? Cum au gestionat autorităţile române situaţia creată de prăbuşirea dronei ruseşti peste un bloc de locuinţe pe teritoriul ţării noastre? Am între...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit luni, la cererea României, după ce o dronă rusească a lovit un bloc din Galaţi şi a rănit două persoane. Sesiunea specială a Consiliului de Securitate al ONU a avut loc la New York, în prezența ministrei de externe Oana Țoiu. Care sînt mizele acestei reuniuni pentru România şi pentru întreaga nostră regiune? Cum au gestionat autorităţile române situaţia creată de prăbuşirea dronei ruseşti peste un bloc de locuinţe pe teritoriul ţării noastre? Am întrebat-o pe Oana Popescu Zamfir, directoarea think tank-ului GlobalFocus Center. <br/>Reprezentantul Federaţiei Ruse în Consiliul de Securitate al ONU a pus sub semnul întrebării provenienţa dronei care a lovit blocul de la Galaţi şi a cerut o investigaţie la care să participe şi Rusia. Ministra Oana Ţoiu a reacţionat subliniind că investigaţiile tehnice indică fără îndoială că aparatul de zbor este de fabricaţie rusească şi a remarcat ceea ce a numit un mare paradox: Federaţia Rusă, ca membru permanent în acest Consiliu „ar trebui să asigure respectarea Cartei ONU şi vedem că ea este agresorul”. <br/><b>Oana Popescu Zamfir</b>: „Cred că trebuie să vorbim despre trei paliere diferite de reacție în cazul României. Pe de-o parte, cel diplomatic, unde, tocmai în contextul scăderii încrederii în capacitatea instituțiilor românești de a performa la nivelul pe care îl așteptăm de la ele, aș simți nevoia să atrag atenția ca mesajele pe care le-a dat ministra Oana Ţoiu nu sînt mesajele ei personale, sînt mesajele pe care le-a elaborat diplomația românească. Și cred că asta arată că atunci cînd se vrea, există capacitate în Ministerul de Externe pentru ca România să poată să aibă o poziție de politică externă asertivă. Deci, pe acest palier, cred că reacția a fost foarte bună. Mai există palierul de comunicare strategică, extrem de important, avînd în vedere că ținta Rusiei, pînă la urmă, nu este în nici un caz populația civilă a României. Cu siguranță scopul Rusiei nu a fost să facă niște victime civile între cetățenii români. Scopul Rusiei este acela ca prin astfel de mijloace să slăbească sprijinul pentru Ucraina, pentru că este foarte ușor să consolidezi mesajul că dacă nu am fi acordat acest sprijin, nu ne-am fi aflat, direct sau indirect, pe traiectoria dronelor rusești, să scadă coeziunea între aliați. Pentru că de fiecare dată cînd un stat membru NATO se confruntă cu astfel de incidente, există întrebarea în ce măsură celelalte state sînt dispuse sau nu să-l sprijine. Vedem dezbaterea din spațiul public despre poziția Statelor Unite – dacă ea a fost sau nu suficient de fermă față de sprijinirea României. Or, aici instituțiile românești, în frunte cu administrația prezidențială, au dovedit un amatorism absolut șocant pentru faptul că sîntem deja în al patrulea an de război și că în spațiul public, s-a atras atenția deja în toate felurile posibile asupra importanței covîrşitoare a comunicării strategice. Ultimul palier este cel al securității <em>per se</em>. Pînă la urmă, primul în ordinea priorităților. Important este să nu mai fie nimeni victimă a unor astfel de incidente, să nu moară cumva cineva și, pe cît posibil, România să fie ferită de orice fel de efecte negative secundare ale vecinătății cu Ucraina. Or, și aici, deși sîntem în al patrulea an de război, vedem că autoritățile române încă nu au echipamentul necesar sau coordonarea necesară cu vecinii ucraineni și cu ceilalți aliaţi din NATO pentru a putea să facă față cu succes acestor incidente.”</p><p><em>Ar fi avut argumente România să invoce articolul 4 din tratatul NATO, cel care prevede că orice stat membru al alianţei poate cere consultări cu aliații atunci cînd consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa sînt amenințate?<br/></em><b>Oana Popescu Zamfir</b>: „Ar fi avut argumente, dar cred că a fost o alegere mai bună să ridicăm această chestiune în Consiliul de Securitate. Există o cutumă, mai degrabă la nivel tacit decît la nivelul regulilor scrise, de a nu face exces din invocarea articolului 4. Articolul 4 este mereu văzut ca o anticameră a articolului 5. Este un fel de modalitate de evitare a invocării directe a articolului 5. Articolul 4 în sine are o greutate diplomatică și securitară chiar extrem de importantă. Și atunci e de evitat utilizarea lui atunci cînd nu avem de-a face cu incidente majore, cu impact la nivelul alianței. Or, incidentul pe care l-am avut noi în România are în primul rînd portanță la nivel național. Nu este neapărat un incident care să afecteze alianța într-un mod care să solicite un răspuns coordonat la nivel NATO. Asta nu înseamnă că el nu va fi dat. Și NATO la momentul acesta consideră că Rusia a traversat nişte linii roșii. Și cred că vom vedea în perioada următoare acel tip de reacție a alianței care este codificat în documentele acesteia sub forma aceea care prevede că NATO va răspunde în ce domeniu, la ce moment și în ce mod va considera necesar. Fără să fie nevoie de o decizie formalizată, sînt sigură că în perioada următoare vom vedea că NATO își schimbă anumite poziționări față de Rusia, în lumina acestor incidente. Iar asta se poate realiza prin consultări informale între România și ceilalți aliați din NATO, fără să fie nevoie să ridicăm asta la nivel de articol 4. Pentru că s-ar putea să urmeze cîndva, în viitor, incidente și mai grave și e bine să rezervăm astfel de practici doar pentru acele momente.  România nu forțează în mod ne-necesar o reacție la nivelul alianței ci, din contră, înțelege cînd diplomația se face în spatele ușilor închise, dar semnalează în cel mai public mod cu putință, în fața unei audienţe globale, încălcarea de către Rusia a normelor internaționale.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit luni, la cererea României, după ce o dronă rusească a lovit un bloc din Galaţi şi a rănit două persoane. Sesiunea specială a Consiliului de Securitate al ONU a avut loc la New York, în prezența ministrei de externe Oana Țoiu. Care sînt mizele acestei reuniuni pentru România şi pentru întreaga nostră regiune? Cum au gestionat autorităţile române situaţia creată de prăbuşirea dronei ruseşti peste un bloc de locuinţe pe teritoriul ţării noastre? Am întrebat-o pe Oana Popescu Zamfir, directoarea think tank-ului GlobalFocus Center. <br/>Reprezentantul Federaţiei Ruse în Consiliul de Securitate al ONU a pus sub semnul întrebării provenienţa dronei care a lovit blocul de la Galaţi şi a cerut o investigaţie la care să participe şi Rusia. Ministra Oana Ţoiu a reacţionat subliniind că investigaţiile tehnice indică fără îndoială că aparatul de zbor este de fabricaţie rusească şi a remarcat ceea ce a numit un mare paradox: Federaţia Rusă, ca membru permanent în acest Consiliu „ar trebui să asigure respectarea Cartei ONU şi vedem că ea este agresorul”. <br/><b>Oana Popescu Zamfir</b>: „Cred că trebuie să vorbim despre trei paliere diferite de reacție în cazul României. Pe de-o parte, cel diplomatic, unde, tocmai în contextul scăderii încrederii în capacitatea instituțiilor românești de a performa la nivelul pe care îl așteptăm de la ele, aș simți nevoia să atrag atenția ca mesajele pe care le-a dat ministra Oana Ţoiu nu sînt mesajele ei personale, sînt mesajele pe care le-a elaborat diplomația românească. Și cred că asta arată că atunci cînd se vrea, există capacitate în Ministerul de Externe pentru ca România să poată să aibă o poziție de politică externă asertivă. Deci, pe acest palier, cred că reacția a fost foarte bună. Mai există palierul de comunicare strategică, extrem de important, avînd în vedere că ținta Rusiei, pînă la urmă, nu este în nici un caz populația civilă a României. Cu siguranță scopul Rusiei nu a fost să facă niște victime civile între cetățenii români. Scopul Rusiei este acela ca prin astfel de mijloace să slăbească sprijinul pentru Ucraina, pentru că este foarte ușor să consolidezi mesajul că dacă nu am fi acordat acest sprijin, nu ne-am fi aflat, direct sau indirect, pe traiectoria dronelor rusești, să scadă coeziunea între aliați. Pentru că de fiecare dată cînd un stat membru NATO se confruntă cu astfel de incidente, există întrebarea în ce măsură celelalte state sînt dispuse sau nu să-l sprijine. Vedem dezbaterea din spațiul public despre poziția Statelor Unite – dacă ea a fost sau nu suficient de fermă față de sprijinirea României. Or, aici instituțiile românești, în frunte cu administrația prezidențială, au dovedit un amatorism absolut șocant pentru faptul că sîntem deja în al patrulea an de război și că în spațiul public, s-a atras atenția deja în toate felurile posibile asupra importanței covîrşitoare a comunicării strategice. Ultimul palier este cel al securității <em>per se</em>. Pînă la urmă, primul în ordinea priorităților. Important este să nu mai fie nimeni victimă a unor astfel de incidente, să nu moară cumva cineva și, pe cît posibil, România să fie ferită de orice fel de efecte negative secundare ale vecinătății cu Ucraina. Or, și aici, deși sîntem în al patrulea an de război, vedem că autoritățile române încă nu au echipamentul necesar sau coordonarea necesară cu vecinii ucraineni și cu ceilalți aliaţi din NATO pentru a putea să facă față cu succes acestor incidente.”</p><p><em>Ar fi avut argumente România să invoce articolul 4 din tratatul NATO, cel care prevede că orice stat membru al alianţei poate cere consultări cu aliații atunci cînd consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa sînt amenințate?<br/></em><b>Oana Popescu Zamfir</b>: „Ar fi avut argumente, dar cred că a fost o alegere mai bună să ridicăm această chestiune în Consiliul de Securitate. Există o cutumă, mai degrabă la nivel tacit decît la nivelul regulilor scrise, de a nu face exces din invocarea articolului 4. Articolul 4 este mereu văzut ca o anticameră a articolului 5. Este un fel de modalitate de evitare a invocării directe a articolului 5. Articolul 4 în sine are o greutate diplomatică și securitară chiar extrem de importantă. Și atunci e de evitat utilizarea lui atunci cînd nu avem de-a face cu incidente majore, cu impact la nivelul alianței. Or, incidentul pe care l-am avut noi în România are în primul rînd portanță la nivel național. Nu este neapărat un incident care să afecteze alianța într-un mod care să solicite un răspuns coordonat la nivel NATO. Asta nu înseamnă că el nu va fi dat. Și NATO la momentul acesta consideră că Rusia a traversat nişte linii roșii. Și cred că vom vedea în perioada următoare acel tip de reacție a alianței care este codificat în documentele acesteia sub forma aceea care prevede că NATO va răspunde în ce domeniu, la ce moment și în ce mod va considera necesar. Fără să fie nevoie de o decizie formalizată, sînt sigură că în perioada următoare vom vedea că NATO își schimbă anumite poziționări față de Rusia, în lumina acestor incidente. Iar asta se poate realiza prin consultări informale între România și ceilalți aliați din NATO, fără să fie nevoie să ridicăm asta la nivel de articol 4. Pentru că s-ar putea să urmeze cîndva, în viitor, incidente și mai grave și e bine să rezervăm astfel de practici doar pentru acele momente.  România nu forțează în mod ne-necesar o reacție la nivelul alianței ci, din contră, înțelege cînd diplomația se face în spatele ușilor închise, dar semnalează în cel mai public mod cu putință, în fața unei audienţe globale, încălcarea de către Rusia a normelor internaționale.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19281717-romania-intre-fermitate-i-pruden-a-dupa-incidentul-cu-drona-ruseasca-de-la-gala-i-interviu-cu-oana-popescu-zamfir.mp3" length="20172966" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/efiittxvf84tpi8loyiyad8luzzp?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19281717</guid>
    <pubDate>Tue, 02 Jun 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19281717/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19281717/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19281717/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19281717/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1678</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>169</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„IA poate răspunde la orice întrebare, dar nu poate să te ierte” - o discuție cu Constantin Vică despre enciclica Papei</itunes:title>
    <title>„IA poate răspunde la orice întrebare, dar nu poate să te ierte” - o discuție cu Constantin Vică despre enciclica Papei</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Papa Leon al XIV-lea avertizează asupra pericolelor Inteligenței Artificiale și își exprimă poziția față de provocările etice, sociale, politice ale dezvoltării fulminante a acesteia, pledînd pentru protejarea demnității umane în prima sa enciclică. Documentul, intitulat „Magnifica Humanitas” („Umanitatea magnifică”), a fost lansat în prezența Suveranului Pontif, a unor înalți oficiali ai Bisericii Catolice precum și a unor experți în domeniu precum Cristopher Olah, cofondatorul companiei ame...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Papa Leon al XIV-lea avertizează asupra pericolelor Inteligenței Artificiale și își exprimă poziția față de provocările etice, sociale, politice ale dezvoltării fulminante a acesteia, pledînd pentru protejarea demnității umane în prima sa enciclică. Documentul, intitulat „Magnifica Humanitas” („Umanitatea magnifică”), a fost lansat în prezența Suveranului Pontif, a unor înalți oficiali ai Bisericii Catolice precum și a unor experți în domeniu precum Cristopher Olah, cofondatorul companiei americane Anthropic, creatoarea lui Claude. Cum de Suveranul Pontif a ales să vorbească în primul său document adresat întregii comunităţi catolice despre Inteligența Artificială? L-am întrebat pe Constantin Vică, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, doctor în filosofie, specializat în etica informației și computerelor.</p><p><b>Constantin Vică</b>: „Pentru că acesta este probabil subiectul cel mai important al deceniului nostru, poate chiar al întregului secol, vedem ce o să apară, pentru că transformările sînt extrem de rapide, cum nu s-a mai întîmplat în istoria mediilor de comunicare și informare. Mie îmi place foarte mult că se spune răspicat un lucru pe care eticienii, filozofii, oamenii din zona științelor comportamentale, științelor sociale, l-au observat de multă vreme: tehnologia aceasta nu este un simplu instrument, ea devine un mod de viață, ea înghite culturile lumii, ea a înghițit de fapt toată moștenirea culturală, aia pe care am reușit să o trecem în digital, încet, încet distruge democrațiile și mi se pare o alegere foarte bună din partea unui papă să ia acest subiect fierbinte, mai ales că nu este un subiect trecător. Este momentul de tranziție, este un moment de schimbare. Revoluția digitală s-a încheiat propriu-zis și acum urmează „teroarea”. Teroarea între ghilimele este dată nu de proasta utilizare, ci mai degrabă, de proasta înțelegere a efectelor Inteligenței Artificiale asupra noastră. Și pentru că are și această poziție relevantă, deopotrivă în planul comunității, în plan pastoral, în planul ecleziastic, dar și în planul politic - să nu uităm că asta este un document al unui stat, al statului Vatican -, pentru că are această dublă poziție, cred că și-a ales cel mai bun subiect.”</p><p><em>În textul Papei Leon al XIV-lea apare ideea că inteligența artificială nu mai este doar un instrument, ci și un mediu, un mediu mental, un mediu poate chiar spiritual. Poate exista o spiritualitate algoritmică?<br/></em><b>Constantin Vică</b>: „Nu știu dacă o spiritualitate algoritmică e cu putință, pentru că spiritualitatea ține într-un fel de o zonă a misterului și a non-raționalului. Ține de arhetipurile profunde care circulă cultural, pentru că nu există vreun trib, nu există vreo națiune în lumea asta care să nu aibă dimensiunea spirituală. Problema este cînd ea poate fi confiscată și într-un fel simulată în mod simplificat cu ajutorul Inteligenței Artificiale, pentru că Inteligența Artificială a devenit pînă la urmă locul mărturisirii. Foarte mulți oameni discută și vorbesc cu sistemele lor de AI în aceste medii ca să mărturisească. Iar arta mărturisirii este totuși o artă a creștinismului! Întrebarea este ce facem cu mărturisirea care nu își găsește o oglindire într-un alt suflet? Ce facem cu mărturisirea care, de fapt, se lovește de un zid, un zid semantic, interesant, care îți răspunde, dar la urma urmei, un zid? Ce facem cu mărturisirea care nu duce la catharsis? Pentru că ea nu cred că poate să ducă la catharsis. (...) Întrebarea este: oare mai cunoaștem ceva în celălalt, oare înțelegem această mărturisire ca pe o formă transformatoare, oare întîmpinăm, primim grija celuilalt, iertarea? Pentru că poate să-ți răspundă orice AI-ul, dar nu poate să te ierte.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Papa Leon al XIV-lea avertizează asupra pericolelor Inteligenței Artificiale și își exprimă poziția față de provocările etice, sociale, politice ale dezvoltării fulminante a acesteia, pledînd pentru protejarea demnității umane în prima sa enciclică. Documentul, intitulat „Magnifica Humanitas” („Umanitatea magnifică”), a fost lansat în prezența Suveranului Pontif, a unor înalți oficiali ai Bisericii Catolice precum și a unor experți în domeniu precum Cristopher Olah, cofondatorul companiei americane Anthropic, creatoarea lui Claude. Cum de Suveranul Pontif a ales să vorbească în primul său document adresat întregii comunităţi catolice despre Inteligența Artificială? L-am întrebat pe Constantin Vică, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, doctor în filosofie, specializat în etica informației și computerelor.</p><p><b>Constantin Vică</b>: „Pentru că acesta este probabil subiectul cel mai important al deceniului nostru, poate chiar al întregului secol, vedem ce o să apară, pentru că transformările sînt extrem de rapide, cum nu s-a mai întîmplat în istoria mediilor de comunicare și informare. Mie îmi place foarte mult că se spune răspicat un lucru pe care eticienii, filozofii, oamenii din zona științelor comportamentale, științelor sociale, l-au observat de multă vreme: tehnologia aceasta nu este un simplu instrument, ea devine un mod de viață, ea înghite culturile lumii, ea a înghițit de fapt toată moștenirea culturală, aia pe care am reușit să o trecem în digital, încet, încet distruge democrațiile și mi se pare o alegere foarte bună din partea unui papă să ia acest subiect fierbinte, mai ales că nu este un subiect trecător. Este momentul de tranziție, este un moment de schimbare. Revoluția digitală s-a încheiat propriu-zis și acum urmează „teroarea”. Teroarea între ghilimele este dată nu de proasta utilizare, ci mai degrabă, de proasta înțelegere a efectelor Inteligenței Artificiale asupra noastră. Și pentru că are și această poziție relevantă, deopotrivă în planul comunității, în plan pastoral, în planul ecleziastic, dar și în planul politic - să nu uităm că asta este un document al unui stat, al statului Vatican -, pentru că are această dublă poziție, cred că și-a ales cel mai bun subiect.”</p><p><em>În textul Papei Leon al XIV-lea apare ideea că inteligența artificială nu mai este doar un instrument, ci și un mediu, un mediu mental, un mediu poate chiar spiritual. Poate exista o spiritualitate algoritmică?<br/></em><b>Constantin Vică</b>: „Nu știu dacă o spiritualitate algoritmică e cu putință, pentru că spiritualitatea ține într-un fel de o zonă a misterului și a non-raționalului. Ține de arhetipurile profunde care circulă cultural, pentru că nu există vreun trib, nu există vreo națiune în lumea asta care să nu aibă dimensiunea spirituală. Problema este cînd ea poate fi confiscată și într-un fel simulată în mod simplificat cu ajutorul Inteligenței Artificiale, pentru că Inteligența Artificială a devenit pînă la urmă locul mărturisirii. Foarte mulți oameni discută și vorbesc cu sistemele lor de AI în aceste medii ca să mărturisească. Iar arta mărturisirii este totuși o artă a creștinismului! Întrebarea este ce facem cu mărturisirea care nu își găsește o oglindire într-un alt suflet? Ce facem cu mărturisirea care, de fapt, se lovește de un zid, un zid semantic, interesant, care îți răspunde, dar la urma urmei, un zid? Ce facem cu mărturisirea care nu duce la catharsis? Pentru că ea nu cred că poate să ducă la catharsis. (...) Întrebarea este: oare mai cunoaștem ceva în celălalt, oare înțelegem această mărturisire ca pe o formă transformatoare, oare întîmpinăm, primim grija celuilalt, iertarea? Pentru că poate să-ți răspundă orice AI-ul, dar nu poate să te ierte.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19272688-ia-poate-raspunde-la-orice-intrebare-dar-nu-poate-sa-te-ierte-o-discu-ie-cu-constantin-vica-despre-enciclica-papei.mp3" length="22460603" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/9gbvdzp6xiase0e4hz6nxagza2av?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19272688</guid>
    <pubDate>Mon, 01 Jun 2026 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19272688/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19272688/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19272688/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19272688/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1869</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>168</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Tatiana Țîbuleac: „Am vrut să scriu despre toate fricile, despre moarte, iertare, ură și dragoste”</itunes:title>
    <title>Tatiana Țîbuleac: „Am vrut să scriu despre toate fricile, despre moarte, iertare, ură și dragoste”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Tatiana Țîbuleac este una dintre cele mai îndrăgite scriitoare de limbă română, în spațiul de limbă română – în România și Republica Moldova – dar și în alte țări. Primele ei două romane, „Vara în care mama a avut ochii verzi” și „Grădina de sticlă”, apărute la editura Cartier, sînt traduse, cu mult succes, în peste 20 de limbi. În 2025 Tatiana Țîbuleac a publicat încă un roman, „Când ești fericit, lovește primul”, tot la Cartier, care a primit Premiul Radio România Cultural pentru proză și P...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Tatiana Țîbuleac este una dintre cele mai îndrăgite scriitoare de limbă română, în spațiul de limbă română – în România și Republica Moldova – dar și în alte țări. Primele ei două romane, „Vara în care mama a avut ochii verzi” și „Grădina de sticlă”, apărute la editura Cartier, sînt traduse, cu mult succes, în peste 20 de limbi. În 2025 Tatiana Țîbuleac a publicat încă un roman, „Când ești fericit, lovește primul”, tot la Cartier, care a primit Premiul Radio România Cultural pentru proză și Premiul „Observator Lyceum”. </p><p>Joi, 28 mai, a început turneul american al scriitoarei Tatiana Țîbuleac, care lansează, alături de traducătoarea Monica Cure, ediția în engleză a romanului „Vara în care mama a avut ochii verzi”, apărută la Deep Vellum, în mai multe orașe: Dallas, San Francisco, Chicago, Washington, D.C. și New York.</p><p>Am vorbit cu Tatiana Țîbuleac despre cele trei romane ale sale și despre succesul pe care îl are mai ales în spațiul hispanic (unde „Vara în care mama a avut ochii verzi” a ajuns la peste 20 de ediții), precum și despre relația ei cu cele două limbi în care a crescut, româna și rusa, și despre alegerea ei de a scrie în română.</p><p><em>Romanul „Vara în care mama a avut ochii verzi”, este scris la persoana întîi, din perspectiva unui narator masculin, Aleksy, mai întîi adolescent, apoi adult, și este portretul unei mame și al relației dure, complicate, tensionate dintre cei doi, în care își face loc, spre final și multă tandrețe și dragoste. Este și o poveste despre moarte și cum ne raportăm la moartea celor apropiați și cum schimbă perspectiva morții relațiile. De te-au preocupat aceste teme?<br/></em><b>Tatiana Țîbuleac</b>: „Cînd am început să scriu «Vara... », Alexandru, fiul meu, era foarte mic și eu eram o mamă trecută de prima tinerețe - în ochii părinților mei, în primul rînd, și probabil și în Moldova eram considerată o mamă mai bătrîioară, așa. Nu putem lăsa prejudecățile să nu ne afecteze, cred că mă consideram și eu o mamă întîrziată. Și-mi amintesc acea bucurie amestecată întotdeauna cu frică și cu un sentiment de insuficiență în primele luni. Mă gîndeam că nu fac lucrurile cum trebuie, mă gîndeam că acest copil ar trebui să vadă cît de mult îl iubesc și nu credeam că vede, nu credeam că fac lucrurile bine. Această frică a mea de a nu fi un părinte foarte bun probabil venea și din copilăria mea în care eu l-am adorat pe tatăl meu, care nu a fost un tată foarte prezent - din cauza scrisului, din cauza meseriei, era mereu plecat. Și acolo a fost probabil declicul, pentru că am început să scriu într-un fel scuzîndu-mă, parcă, sau scriindu-i un mesaj lui Alexandru pentru viitor, ca să știe că l-am iubit cum am putut, cît am putut și dacă asta n-a fost suficient, să înțeleagă de ce nu a fost suficient. Cred că imaginea pe care am avut-o în cap este un fel de <em>message in a bottle</em>, este un mesaj într-o sticlă aruncată în ocean, pentru cînd va crește mare și eu voi avea dovada că m-am gîndit la asta de cînd era mic. (...) A fost o carte pe care am scris-o repede și fără să mă gîndesc. Pur și simplu am avut nevoie să vărs niște emoții. Nu m-a interesat atît de mult povestea în această carte. M-a interesat să vorbesc despre toate fricile care s-au acumulat pînă atunci, despre moarte, despre iertare, despre ură și dragoste. Lucruri pe care le-am simțit și eu și pe care cred că le simte fiecare om. Am fost foarte curajoasă și în ochii mei să spun lucruri foarte dure, să le aștern pe hîrtie, lucruri pe care, mi-am dat seama că niciodată nu le-aș fi rostit. Dar am putut să le scriu, pentru că scrisul întotdeauna a fost mai ușor pentru mine decît vorbitul.”</p><p><em>În al doilea roman al tău „Grădina de sticlă”, Lastocika, o fetiță abandonată, este luată la șapte ani de la casa de copii de Tamara Pavlovna, care îi oferă educație dar o pune și la muncă. E o relație de iubire-ură între cele două. „Grădina de sticlă” e și o poveste despre tensiunea dintre limba română și limba rusă, despre a fi între limbi, despre identitate. Începi să te apropii aici de lumea din care vii, de Chișinăul în care ai copilărit, de anii ’80, ’90. <br/></em><b>Tatiana Țîbuleac</b>: „Am fost întrebată de foarte multe ori de ce am fugit atît de tare în «Vara...» de locul în care am crescut, de rădăcini, de influențele Moldovei, României, Rusiei. Pentru că sînt de fapt o scriitoare care s-a îmbibat cu toate aceste laturi. Și atunci, răzvrătindu-mă cumva, m-am întors în Moldova, m-am întors la Chișinău, în curtea în care am crescut și am scris această poveste, pe care, atunci cînd am început să o scriu nu am crezut-o neapărat o metaforă pentru Basarabia - asta ar fi însemnat să-mi doresc să obțin foarte mult cu acel roman și nu eram eu atît de ambițioasă pe vremea aceea. Am vrut să scriu o poveste a unei fetițe care a crescut, la fel ca mine, acolo, în acele timpuri și despre ce a însemnat pentru ea să trăiască în două culturi, în două limbi, cu permanenta întrebare cine sînt, unde merg, cît din mine este alegere, cît din mine este forțat, cum poți să iubești și să urăști în același timp o limbă, cît de diferită poate fi viața în funcție de limba în care alegi să trăiești, să gîndești, să iubești. Și într-adevăr am înțeles că aceste întrebări caută răspuns și pentru mine, ca om, în acel punct, pentru că aveam doi copii deja (...), care nu înțelegeau foarte clar din poveștile noastre de ce Moldova vorbește limba română dar nu este România. (...) Am pornit de la povestea Lastocikăi dar am înțeles pe parcurs că este imposibil să scriu doar o poveste simplă a unei orfane care este înfiată și mi-am dat seama că povestea ei și povestea țării, într-adevăr.”</p><p><em>Al treilea roman al tău, „Când ești fericit, lovește primul”, o are în centru pe Mila, o femeie de 50 de ani, care a emigrat în anii ’90 din Republica Moldova în Franța și este alcoolică. Mila a crescut într-un Chișinău marcat în anii ’90 de sărăcie și criminalitate. Mila devine profesoară de franceză la Universitate dar ajunge să aibă de-a face cu lumea interlopă și traficanții de droguri și valută. În Franța, face munci necalificate și nu-și găsește locul. Dar își spune povestea.<br/></em><b>Tatiana Țîbuleac</b>: „Cartea asta a început, de fapt, cu o altă perspectivă. Am vrut să scriu despre anii ’90, dar despre generația tatălui meu. Pentru că, acolo unde se oprește «Grădina de sticlă», de acolo începe o altă perioadă în viața Moldovei. Și, după o discuție cu tatăl meu despre fericire, mi-am dat seama că noi nu am vorbit despre acei ani prea mult. Și au fost ani duri, ani grei, ani chinuitori, mai ales pentru intelectualii din Moldova care, după ce au luptat pentru renaștere, pentru independență, după ce și-au sacrificat mulți dintre ei viețile, făcînd tot felul de lucruri în așteptarea acelui moment cînd totul li se va da, ei au fost primii care au căzut atunci și care într-un fel au fost reduși la niște săraci, la niște oameni considerați aproape nebuni că luptă pentru niște idealuri care nu mai trebuiesc nimănui. Îmi amintesc că în acei ani profesorii, doctorii, inginerii, jurnaliștii, scriitorii, intelectualii pur și simplu nu mai contau. Contau alți oameni. Era foarte multă sărăcie. Oamenii munceau șase, opt, nouă luni fără să-și primească salariul. Și imaginează-ți, dacă erau doi bugetari într-o familie, ce însemna asta pentru o familie cu doi copii? Însemna că nu aveau nici ce mînca, nici cu ce să-și plătească întreținerea. Au fost ani în care grevele erau la ordinea zilei. Piața centrală din Chișinău n-a fost liberă nici o zi, timp de mulți ani. În fiecare zi, oamenii ieșeau, și scandau, și plîngeau, și protestau. Atunci a început migrația. Primii care au decis să plece au fost intelectualii și, desigur, femeile. Femeile întotdeauna consideră că sînt și chiar sînt mai descurcărețe. Au plecat profesoarele care vorbeau și cîte o limbă străină și se gîndeau: dacă voi merge în Italia, cu puțină italiană sau puțină franceză, o să mă descurc. Asta este una dintre marile tragedii ale Moldovei pe care noi nu am studiat-o: ce s-a întîmplat cu acei copii care au fost lăsați la șapte ani și și-au revăzut mamele la șaptesprezece ani, unii dintre ei. Au fost ani în care femeile nu se puteau întoarce acasă și pentru că aveau datorii - au plătit bani mulți ca să poată pleca ilegal -, dar și pentru că nu aveau acte. Și această migrație a oamenilor fără acte, a oamenilor nepregătiți, pe care nu i-a așteptat nimeni și pe care toți europenii știau că îi pot exploata, pentru că nu aveau nici un drept, a fost una dintre temele care m-au preocupat.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Tatiana Țîbuleac este una dintre cele mai îndrăgite scriitoare de limbă română, în spațiul de limbă română – în România și Republica Moldova – dar și în alte țări. Primele ei două romane, „Vara în care mama a avut ochii verzi” și „Grădina de sticlă”, apărute la editura Cartier, sînt traduse, cu mult succes, în peste 20 de limbi. În 2025 Tatiana Țîbuleac a publicat încă un roman, „Când ești fericit, lovește primul”, tot la Cartier, care a primit Premiul Radio România Cultural pentru proză și Premiul „Observator Lyceum”. </p><p>Joi, 28 mai, a început turneul american al scriitoarei Tatiana Țîbuleac, care lansează, alături de traducătoarea Monica Cure, ediția în engleză a romanului „Vara în care mama a avut ochii verzi”, apărută la Deep Vellum, în mai multe orașe: Dallas, San Francisco, Chicago, Washington, D.C. și New York.</p><p>Am vorbit cu Tatiana Țîbuleac despre cele trei romane ale sale și despre succesul pe care îl are mai ales în spațiul hispanic (unde „Vara în care mama a avut ochii verzi” a ajuns la peste 20 de ediții), precum și despre relația ei cu cele două limbi în care a crescut, româna și rusa, și despre alegerea ei de a scrie în română.</p><p><em>Romanul „Vara în care mama a avut ochii verzi”, este scris la persoana întîi, din perspectiva unui narator masculin, Aleksy, mai întîi adolescent, apoi adult, și este portretul unei mame și al relației dure, complicate, tensionate dintre cei doi, în care își face loc, spre final și multă tandrețe și dragoste. Este și o poveste despre moarte și cum ne raportăm la moartea celor apropiați și cum schimbă perspectiva morții relațiile. De te-au preocupat aceste teme?<br/></em><b>Tatiana Țîbuleac</b>: „Cînd am început să scriu «Vara... », Alexandru, fiul meu, era foarte mic și eu eram o mamă trecută de prima tinerețe - în ochii părinților mei, în primul rînd, și probabil și în Moldova eram considerată o mamă mai bătrîioară, așa. Nu putem lăsa prejudecățile să nu ne afecteze, cred că mă consideram și eu o mamă întîrziată. Și-mi amintesc acea bucurie amestecată întotdeauna cu frică și cu un sentiment de insuficiență în primele luni. Mă gîndeam că nu fac lucrurile cum trebuie, mă gîndeam că acest copil ar trebui să vadă cît de mult îl iubesc și nu credeam că vede, nu credeam că fac lucrurile bine. Această frică a mea de a nu fi un părinte foarte bun probabil venea și din copilăria mea în care eu l-am adorat pe tatăl meu, care nu a fost un tată foarte prezent - din cauza scrisului, din cauza meseriei, era mereu plecat. Și acolo a fost probabil declicul, pentru că am început să scriu într-un fel scuzîndu-mă, parcă, sau scriindu-i un mesaj lui Alexandru pentru viitor, ca să știe că l-am iubit cum am putut, cît am putut și dacă asta n-a fost suficient, să înțeleagă de ce nu a fost suficient. Cred că imaginea pe care am avut-o în cap este un fel de <em>message in a bottle</em>, este un mesaj într-o sticlă aruncată în ocean, pentru cînd va crește mare și eu voi avea dovada că m-am gîndit la asta de cînd era mic. (...) A fost o carte pe care am scris-o repede și fără să mă gîndesc. Pur și simplu am avut nevoie să vărs niște emoții. Nu m-a interesat atît de mult povestea în această carte. M-a interesat să vorbesc despre toate fricile care s-au acumulat pînă atunci, despre moarte, despre iertare, despre ură și dragoste. Lucruri pe care le-am simțit și eu și pe care cred că le simte fiecare om. Am fost foarte curajoasă și în ochii mei să spun lucruri foarte dure, să le aștern pe hîrtie, lucruri pe care, mi-am dat seama că niciodată nu le-aș fi rostit. Dar am putut să le scriu, pentru că scrisul întotdeauna a fost mai ușor pentru mine decît vorbitul.”</p><p><em>În al doilea roman al tău „Grădina de sticlă”, Lastocika, o fetiță abandonată, este luată la șapte ani de la casa de copii de Tamara Pavlovna, care îi oferă educație dar o pune și la muncă. E o relație de iubire-ură între cele două. „Grădina de sticlă” e și o poveste despre tensiunea dintre limba română și limba rusă, despre a fi între limbi, despre identitate. Începi să te apropii aici de lumea din care vii, de Chișinăul în care ai copilărit, de anii ’80, ’90. <br/></em><b>Tatiana Țîbuleac</b>: „Am fost întrebată de foarte multe ori de ce am fugit atît de tare în «Vara...» de locul în care am crescut, de rădăcini, de influențele Moldovei, României, Rusiei. Pentru că sînt de fapt o scriitoare care s-a îmbibat cu toate aceste laturi. Și atunci, răzvrătindu-mă cumva, m-am întors în Moldova, m-am întors la Chișinău, în curtea în care am crescut și am scris această poveste, pe care, atunci cînd am început să o scriu nu am crezut-o neapărat o metaforă pentru Basarabia - asta ar fi însemnat să-mi doresc să obțin foarte mult cu acel roman și nu eram eu atît de ambițioasă pe vremea aceea. Am vrut să scriu o poveste a unei fetițe care a crescut, la fel ca mine, acolo, în acele timpuri și despre ce a însemnat pentru ea să trăiască în două culturi, în două limbi, cu permanenta întrebare cine sînt, unde merg, cît din mine este alegere, cît din mine este forțat, cum poți să iubești și să urăști în același timp o limbă, cît de diferită poate fi viața în funcție de limba în care alegi să trăiești, să gîndești, să iubești. Și într-adevăr am înțeles că aceste întrebări caută răspuns și pentru mine, ca om, în acel punct, pentru că aveam doi copii deja (...), care nu înțelegeau foarte clar din poveștile noastre de ce Moldova vorbește limba română dar nu este România. (...) Am pornit de la povestea Lastocikăi dar am înțeles pe parcurs că este imposibil să scriu doar o poveste simplă a unei orfane care este înfiată și mi-am dat seama că povestea ei și povestea țării, într-adevăr.”</p><p><em>Al treilea roman al tău, „Când ești fericit, lovește primul”, o are în centru pe Mila, o femeie de 50 de ani, care a emigrat în anii ’90 din Republica Moldova în Franța și este alcoolică. Mila a crescut într-un Chișinău marcat în anii ’90 de sărăcie și criminalitate. Mila devine profesoară de franceză la Universitate dar ajunge să aibă de-a face cu lumea interlopă și traficanții de droguri și valută. În Franța, face munci necalificate și nu-și găsește locul. Dar își spune povestea.<br/></em><b>Tatiana Țîbuleac</b>: „Cartea asta a început, de fapt, cu o altă perspectivă. Am vrut să scriu despre anii ’90, dar despre generația tatălui meu. Pentru că, acolo unde se oprește «Grădina de sticlă», de acolo începe o altă perioadă în viața Moldovei. Și, după o discuție cu tatăl meu despre fericire, mi-am dat seama că noi nu am vorbit despre acei ani prea mult. Și au fost ani duri, ani grei, ani chinuitori, mai ales pentru intelectualii din Moldova care, după ce au luptat pentru renaștere, pentru independență, după ce și-au sacrificat mulți dintre ei viețile, făcînd tot felul de lucruri în așteptarea acelui moment cînd totul li se va da, ei au fost primii care au căzut atunci și care într-un fel au fost reduși la niște săraci, la niște oameni considerați aproape nebuni că luptă pentru niște idealuri care nu mai trebuiesc nimănui. Îmi amintesc că în acei ani profesorii, doctorii, inginerii, jurnaliștii, scriitorii, intelectualii pur și simplu nu mai contau. Contau alți oameni. Era foarte multă sărăcie. Oamenii munceau șase, opt, nouă luni fără să-și primească salariul. Și imaginează-ți, dacă erau doi bugetari într-o familie, ce însemna asta pentru o familie cu doi copii? Însemna că nu aveau nici ce mînca, nici cu ce să-și plătească întreținerea. Au fost ani în care grevele erau la ordinea zilei. Piața centrală din Chișinău n-a fost liberă nici o zi, timp de mulți ani. În fiecare zi, oamenii ieșeau, și scandau, și plîngeau, și protestau. Atunci a început migrația. Primii care au decis să plece au fost intelectualii și, desigur, femeile. Femeile întotdeauna consideră că sînt și chiar sînt mai descurcărețe. Au plecat profesoarele care vorbeau și cîte o limbă străină și se gîndeau: dacă voi merge în Italia, cu puțină italiană sau puțină franceză, o să mă descurc. Asta este una dintre marile tragedii ale Moldovei pe care noi nu am studiat-o: ce s-a întîmplat cu acei copii care au fost lăsați la șapte ani și și-au revăzut mamele la șaptesprezece ani, unii dintre ei. Au fost ani în care femeile nu se puteau întoarce acasă și pentru că aveau datorii - au plătit bani mulți ca să poată pleca ilegal -, dar și pentru că nu aveau acte. Și această migrație a oamenilor fără acte, a oamenilor nepregătiți, pe care nu i-a așteptat nimeni și pe care toți europenii știau că îi pot exploata, pentru că nu aveau nici un drept, a fost una dintre temele care m-au preocupat.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19258475-tatiana-ibuleac-am-vrut-sa-scriu-despre-toate-fricile-despre-moarte-iertare-ura-i-dragoste.mp3" length="22165095" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/2u1ozgclk0qbp9onmuic92xa7j88?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19258475</guid>
    <pubDate>Fri, 29 May 2026 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19258475/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19258475/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19258475/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19258475/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1843</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>167</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Suveranismul sub lupă</itunes:title>
    <title>Suveranismul sub lupă</title>
    <itunes:summary><![CDATA[De ce votează oamenii cu politicieni extremiști? Este întrebarea la care își propun să răspundă trei sociologi, autorii volumului „Suveranismul în România”, apărut la Humanitas: Alina Pop, Filip Alexandrescu și Ionuț-Marian Anghel. Ei au cercetat rădăcinile sociale ale votului suveranist, au mers pe teren, au vorbit cu oamenii și au descoperit probleme sociale profunde, nemulțumiri și frustrări ale unei părți considerabile a societății, care au făcut posibilă ascensiunea liderilor suveraniști...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>De ce votează oamenii cu politicieni extremiști? Este întrebarea la care își propun să răspundă trei sociologi, autorii volumului „Suveranismul în România”, apărut la Humanitas: Alina Pop, Filip Alexandrescu și Ionuț-Marian Anghel. Ei au cercetat rădăcinile sociale ale votului suveranist, au mers pe teren, au vorbit cu oamenii și au descoperit probleme sociale profunde, nemulțumiri și frustrări ale unei părți considerabile a societății, care au făcut posibilă ascensiunea liderilor suveraniști. Despre cercetarea lor și concluziile la care au ajuns vorbim cu Alina Pop și Filip Alexandrescu. </p><p><em>Spuneți în carte că manipularea, analfabetismul funcțional și nostalgia după perioada comunistă - propuse ca explicații în spațiul public - nu sînt rădăcina socială a votului suveranist, ci au la rîndul lor cauze mai profunde. De ce nu v-ați mulțumit cu aceste explicații și ați căutat și mai adînc?<br/></em><b>Alina Pop</b>: „A căuta rădăcinile înseamnă a căuta exact cauzele care acționează din profunzime asupra unor fenomene și au anumite efecte, printre care și cele trei pe care le-ați amintit. Deci ele sînt mai degrabă consecințe decît cauze care, la rîndul lor, se înlănțuiesc într-un lanț cauzal mai lung și care, la final, au produs acest tip de comportament electoral. (...) Propaganda nu e un fenomen nou. Manipularea prin propagandă nu s-a inventat acum. E adevărat că sîntem foarte interesați să vedem cum se manifestă și care sînt efectele noilor mijloace de comunicare în masă, ținînd cont de dezvoltările tehnologice. Însă baza, nucleul propagandei și manipulării nu cred că s-au schimbat foarte mult. Problema pe care ne-am pus-o noi nu a fost să ne uităm atît la conținut, la modul în care și-au construit mesajele diverși actori care au influențat într-un fel sau altul percepția publicului în 2024 și o fac în continuare. (...) Sîntem convinși că forța manipulării nu ține doar de puterea emițătorului de a o transmite într-o formă sau alta, ci ține și de receptivitatea publicului. Și atunci noi ne-am uitat mai degrabă la terenul fertil pe care s-a implantat această manipulare și credem în continuare că-i foarte necesar ca oamenii, mai ales decidenții politici, care vor într-adevăr să acționeze asupra consecințelor negative ale propagandei și manipulării, să aibă în vedere și publicul care receptează aceste mesaje.  Strategia unei combateri a propagandei cu o contrapropagandă - am citit recent parte din acel raport -, cu un vaccin informațional, ca să fie oamenii pregătiți, poate fi eficientă, dar noi credem că e un vaccin care poate să acționeze superficial. Or, tratamentul, dacă tot vorbim în termeni medicali, cred că trebuie să fie mai profund. Cauzele pentru care oamenii sînt dornici să voteze politicieni nou apăruți, care propun un discurs radical, importînd temele extremei drepte din Europa - nu sîntem nici aici originali -, aceste cauze trebuie rezolvate. Și noi ne-am străduit în carte să arătăm că problemele sînt aparent destul de simplu de identificat. Am descoperit niște lucruri care, din păcate, sînt poate cunoscute, dar care au fost mult prea mult timp ignorate. Și aici vorbim despre modul în care s-a dezvoltat societatea românească în ultimii 35 de ani și, mai precis, în ultimii 25 de ani. E o dezvoltare pe care nu o putem nega, România de acum nu mai este cea care a fost în 1990, însă această dezvoltare s-a produs inegal.”</p><p><em>Legați votul pentru suveraniști de inegalitatea socială. Care sînt explicațiile acestei legături?<br/></em><b>Filip Alexandrescu</b>: „Dezvoltarea României a fost indubitabilă în ultimii ani, PIB-ul a crescut. (...) Această creștere nu a fost percepută în mod egal în toate straturile societății. Dezvoltarea s-a concentrat aproape exclusiv, sau în cea mai mare măsură, pe poli de creștere, așa cum îi numește și Banca Mondială. Există și un raport al Băncii Mondiale pe orașele care acționează ca poli de creștere în România - evident, orașele mari, capitala, Bucureștiul are un PIB deja comparabil cu PIB-ul unor zone metropolitane de lungă durată din Europa de Vest, și orașele principale, Timișoara, Iași și uneori, parțial, pe culoarele de dezvoltare între acestea. (...) E clar că bogăția s-a concentrat foarte mult. Prin politici publice, în mare măsură, care au dus la concentrare. Și aceste politici au avut, să zicem, noima lor. Adică ai vrut să ridici cît mai repede, să dezvolți economia. Problema e că dacă o dezvolți prea inegal, ai aceste efecte de recul. E interesant că în România ele s-au manifestat destul de tîrziu.”</p><p><b>Alina Pop</b>: „Ce ne-au arătat aceste experiențe de teren și multele conversații și interviuri pe care le-am avut cu oamenii este că există un fond de nemulțumire răspîndit în teritoriu pe care oamenii îl simt și pentru care, evident, caută noi soluții. Așa cum am scris și în carte, n-am întîlnit fanatici, n-am întîlnit oameni care să nu știe să scrie, n-am întîlnit oameni iraționali. De fapt, cred că asta ar merita să spunem, că oamenii au niște motive pentru care votează iar a-i judeca, a-i blama, a-i critica și a folosi diverse invective pentru ei, ratează adevărata miză. Iar miza e să înțelegem care sînt motivele, condițiile sociale și economice care îi fac pe oameni receptivi la propagandă și cum putem acționa, nu noi ca autori, noi ne-am făcut treaba și o să continuăm cercetarea pe direcția asta, probabil, dar decidenții politici mai ales, care, iată, acum nu mai pot să spună n-am știut. Dacă vor citi o parte dintre capitolele pe care le-am scris, ar trebui să fie mai cunoscători.”</p><p><em>Ce explicații ați găsit pentru votul suveranist?<br/></em><b>Filip Alexandrescu</b>: „Sînt oamenii care s-au văzut ca pierzători, cum se numeau înainte pierzătorii tranziției, situație care s-a tot accentuat. Cîștigătorii tranziției au apărut și ei, într-un mod mult mai clar. Bifurcarea între cele două grupuri s-a tot mărit și, în același timp, ei au devenit mult mai vizibili unii pentru ceilalți. Așa că această bifurcare a dus la căutarea unor soluții de revanșă. De multe ori mi s-a părut că e o căutare disperată de alternative. Societatea e un sistem care funcționează prin alocarea anumitor resurse indivizilor. Ei bine, unii indivizi, văzîndu-se privați sistematic de aceste resurse, spun: ceva nu e regulă, ceva a mers din ce în ce mai prost pentru noi și din ce în ce mai bine pentru ceilalți. Și, da, paradoxal, Uniunea Europeană a susținut acest proces. Și atunci, ne ducem la cei care pare că simplifică lumea foarte mult. Pentru că discursul suveranist e foarte simplu și acest fenomen seamănă foarte mult cu ce se întîmplă și în alte țări. Suveraniștii spun un lucru foarte simplu: vă vedem și vă înțelegem. Auzi asta: cineva mă vede, cel puțin! Ceilalți vorbesc despre diverse lucruri tehnice, despre cum ar trebui să funcționeze România, dar practic, în viața lor, oamenii nu văd nimic bun. Și atunci a fost un vot de revanșă. Care poate fi răsturnat, în fond, dacă dai o imagine credibilă de dezvoltare. Da, vă vedem și noi, ar putea să spună partidele mainstream. Da, uite, începem să luăm măsuri, înțelegem problemele, înțelegem adîncirea inegalităților. Putem să începem să luăm niște măsuri care să le reducă. Și atunci, tentația suveranistă în România, dar și în restul Europei, ar scădea. Asta e concluzia noastră.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>De ce votează oamenii cu politicieni extremiști? Este întrebarea la care își propun să răspundă trei sociologi, autorii volumului „Suveranismul în România”, apărut la Humanitas: Alina Pop, Filip Alexandrescu și Ionuț-Marian Anghel. Ei au cercetat rădăcinile sociale ale votului suveranist, au mers pe teren, au vorbit cu oamenii și au descoperit probleme sociale profunde, nemulțumiri și frustrări ale unei părți considerabile a societății, care au făcut posibilă ascensiunea liderilor suveraniști. Despre cercetarea lor și concluziile la care au ajuns vorbim cu Alina Pop și Filip Alexandrescu. </p><p><em>Spuneți în carte că manipularea, analfabetismul funcțional și nostalgia după perioada comunistă - propuse ca explicații în spațiul public - nu sînt rădăcina socială a votului suveranist, ci au la rîndul lor cauze mai profunde. De ce nu v-ați mulțumit cu aceste explicații și ați căutat și mai adînc?<br/></em><b>Alina Pop</b>: „A căuta rădăcinile înseamnă a căuta exact cauzele care acționează din profunzime asupra unor fenomene și au anumite efecte, printre care și cele trei pe care le-ați amintit. Deci ele sînt mai degrabă consecințe decît cauze care, la rîndul lor, se înlănțuiesc într-un lanț cauzal mai lung și care, la final, au produs acest tip de comportament electoral. (...) Propaganda nu e un fenomen nou. Manipularea prin propagandă nu s-a inventat acum. E adevărat că sîntem foarte interesați să vedem cum se manifestă și care sînt efectele noilor mijloace de comunicare în masă, ținînd cont de dezvoltările tehnologice. Însă baza, nucleul propagandei și manipulării nu cred că s-au schimbat foarte mult. Problema pe care ne-am pus-o noi nu a fost să ne uităm atît la conținut, la modul în care și-au construit mesajele diverși actori care au influențat într-un fel sau altul percepția publicului în 2024 și o fac în continuare. (...) Sîntem convinși că forța manipulării nu ține doar de puterea emițătorului de a o transmite într-o formă sau alta, ci ține și de receptivitatea publicului. Și atunci noi ne-am uitat mai degrabă la terenul fertil pe care s-a implantat această manipulare și credem în continuare că-i foarte necesar ca oamenii, mai ales decidenții politici, care vor într-adevăr să acționeze asupra consecințelor negative ale propagandei și manipulării, să aibă în vedere și publicul care receptează aceste mesaje.  Strategia unei combateri a propagandei cu o contrapropagandă - am citit recent parte din acel raport -, cu un vaccin informațional, ca să fie oamenii pregătiți, poate fi eficientă, dar noi credem că e un vaccin care poate să acționeze superficial. Or, tratamentul, dacă tot vorbim în termeni medicali, cred că trebuie să fie mai profund. Cauzele pentru care oamenii sînt dornici să voteze politicieni nou apăruți, care propun un discurs radical, importînd temele extremei drepte din Europa - nu sîntem nici aici originali -, aceste cauze trebuie rezolvate. Și noi ne-am străduit în carte să arătăm că problemele sînt aparent destul de simplu de identificat. Am descoperit niște lucruri care, din păcate, sînt poate cunoscute, dar care au fost mult prea mult timp ignorate. Și aici vorbim despre modul în care s-a dezvoltat societatea românească în ultimii 35 de ani și, mai precis, în ultimii 25 de ani. E o dezvoltare pe care nu o putem nega, România de acum nu mai este cea care a fost în 1990, însă această dezvoltare s-a produs inegal.”</p><p><em>Legați votul pentru suveraniști de inegalitatea socială. Care sînt explicațiile acestei legături?<br/></em><b>Filip Alexandrescu</b>: „Dezvoltarea României a fost indubitabilă în ultimii ani, PIB-ul a crescut. (...) Această creștere nu a fost percepută în mod egal în toate straturile societății. Dezvoltarea s-a concentrat aproape exclusiv, sau în cea mai mare măsură, pe poli de creștere, așa cum îi numește și Banca Mondială. Există și un raport al Băncii Mondiale pe orașele care acționează ca poli de creștere în România - evident, orașele mari, capitala, Bucureștiul are un PIB deja comparabil cu PIB-ul unor zone metropolitane de lungă durată din Europa de Vest, și orașele principale, Timișoara, Iași și uneori, parțial, pe culoarele de dezvoltare între acestea. (...) E clar că bogăția s-a concentrat foarte mult. Prin politici publice, în mare măsură, care au dus la concentrare. Și aceste politici au avut, să zicem, noima lor. Adică ai vrut să ridici cît mai repede, să dezvolți economia. Problema e că dacă o dezvolți prea inegal, ai aceste efecte de recul. E interesant că în România ele s-au manifestat destul de tîrziu.”</p><p><b>Alina Pop</b>: „Ce ne-au arătat aceste experiențe de teren și multele conversații și interviuri pe care le-am avut cu oamenii este că există un fond de nemulțumire răspîndit în teritoriu pe care oamenii îl simt și pentru care, evident, caută noi soluții. Așa cum am scris și în carte, n-am întîlnit fanatici, n-am întîlnit oameni care să nu știe să scrie, n-am întîlnit oameni iraționali. De fapt, cred că asta ar merita să spunem, că oamenii au niște motive pentru care votează iar a-i judeca, a-i blama, a-i critica și a folosi diverse invective pentru ei, ratează adevărata miză. Iar miza e să înțelegem care sînt motivele, condițiile sociale și economice care îi fac pe oameni receptivi la propagandă și cum putem acționa, nu noi ca autori, noi ne-am făcut treaba și o să continuăm cercetarea pe direcția asta, probabil, dar decidenții politici mai ales, care, iată, acum nu mai pot să spună n-am știut. Dacă vor citi o parte dintre capitolele pe care le-am scris, ar trebui să fie mai cunoscători.”</p><p><em>Ce explicații ați găsit pentru votul suveranist?<br/></em><b>Filip Alexandrescu</b>: „Sînt oamenii care s-au văzut ca pierzători, cum se numeau înainte pierzătorii tranziției, situație care s-a tot accentuat. Cîștigătorii tranziției au apărut și ei, într-un mod mult mai clar. Bifurcarea între cele două grupuri s-a tot mărit și, în același timp, ei au devenit mult mai vizibili unii pentru ceilalți. Așa că această bifurcare a dus la căutarea unor soluții de revanșă. De multe ori mi s-a părut că e o căutare disperată de alternative. Societatea e un sistem care funcționează prin alocarea anumitor resurse indivizilor. Ei bine, unii indivizi, văzîndu-se privați sistematic de aceste resurse, spun: ceva nu e regulă, ceva a mers din ce în ce mai prost pentru noi și din ce în ce mai bine pentru ceilalți. Și, da, paradoxal, Uniunea Europeană a susținut acest proces. Și atunci, ne ducem la cei care pare că simplifică lumea foarte mult. Pentru că discursul suveranist e foarte simplu și acest fenomen seamănă foarte mult cu ce se întîmplă și în alte țări. Suveraniștii spun un lucru foarte simplu: vă vedem și vă înțelegem. Auzi asta: cineva mă vede, cel puțin! Ceilalți vorbesc despre diverse lucruri tehnice, despre cum ar trebui să funcționeze România, dar practic, în viața lor, oamenii nu văd nimic bun. Și atunci a fost un vot de revanșă. Care poate fi răsturnat, în fond, dacă dai o imagine credibilă de dezvoltare. Da, vă vedem și noi, ar putea să spună partidele mainstream. Da, uite, începem să luăm măsuri, înțelegem problemele, înțelegem adîncirea inegalităților. Putem să începem să luăm niște măsuri care să le reducă. Și atunci, tentația suveranistă în România, dar și în restul Europei, ar scădea. Asta e concluzia noastră.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19253489-suveranismul-sub-lupa.mp3" length="18760780" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/tke5k5azjcqv2t7got191pyy4jmi?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19253489</guid>
    <pubDate>Thu, 28 May 2026 15:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19253489/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19253489/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19253489/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19253489/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1560</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>166</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Autopsia unei dezinformări - interviu cu ministrul (demisionar) al Culturii, András István Demeter</itunes:title>
    <title>Autopsia unei dezinformări - interviu cu ministrul (demisionar) al Culturii, András István Demeter</title>
    <itunes:summary><![CDATA[András István Demeter a demisionat din funcția de ministru al Culturii după apariția, într-o publicație online, a unei înregistrări (posibil trunchiate) referitoare la achiziția Radio Chișinău de către Radio România. În acea înregistrare, politicianul UDMR folosește un limbaj vulgar cînd povestește despre detaliile acestei achiziții și acuzațiile care i s-au adus, ulterior, în Justiție. Ruptă din context, acea înregistrare lăsa să se înțeleagă că András István Demeter ar fi putut trăda intere...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>András István Demeter a demisionat din funcția de ministru al Culturii după apariția, într-o publicație online, a unei înregistrări (posibil trunchiate) referitoare la achiziția Radio Chișinău de către Radio România. În acea înregistrare, politicianul UDMR folosește un limbaj vulgar cînd povestește despre detaliile acestei achiziții și acuzațiile care i s-au adus, ulterior, în Justiție. Ruptă din context, acea înregistrare lăsa să se înțeleagă că András István Demeter ar fi putut trăda interesul național al României. De fapt, la o  ascultare atentă, oricine și-ar fi putut da seama că era, de fapt, sarcastic. A folosit un limbaj nepotrivit, dar sarcastic... Ceea ce a urmat a fost, pînă la urmă, un hoax, o dezinformare. Cazul ridică însă întrebări care depășesc persoana fostului ministru. Ce înseamnă responsabilitatea publică pentru un demnitar? Și cum vorbim despre „interesul național”? L-am invitat astăzi la „Timpul prezent” pe András István Demeter. </p><p><em>Ați numit plecarea dumneavoastră „demisie de onoare”. Ce anume v-ați asumat prin această demisie: limbajul folosit sau efectul politic al înregistrării? <br/></em><b>András István Demeter</b>: &quot;Aș putea să spun că ambele. Și mai mult decît atît. În primul rînd, este o chestiune de onoare să faci un gest care este la îndemînă. A apărut în peisajul public o înregistrare. Care a creat o furtură. O furtură destul de mare. Un fel de tsunami. Pentru că în modul în care s-a pus problema, modul în care a fost formulat titlul și modul în care – pînă la urmă, firesc – au reacționat oamenii, era într-adevăr, un fel de cutremur. În această situație, pentru a calma spiritele, un gest minim și onorabil este de a face un pas înapoi. Asta s-a întîmplat cu demisia de onoare. Denumirea vine și din faptul că nu prea ai din ce demisiona cîtă vreme ești parte a unui guvern demis, dar nici nu poți invoca alte formulări... Și atunci am considerat că alipirea acestei precizări are o valoare practică, dar și una simbolică.&quot;</p><p><em>„Îmi bag p... în interesul național, pentru că eu sînt ungur”. Am citat aici din acea înregistrare difuzată pe acea publicație online. Am citat, dar nu tocmai exact, pentru că avem aici o situație paradoxală: nu pot reproduce la radio expresia pe care ați folosit-o – sau vi se atribuie – pentru că audiovizualul este reglementat. Dumneavoastră erați într-o poziție publică, erați ministru... Credeți că un demnitar are dreptul la o libertate mai mare decît un jurnalist – inclusiv în ceea ce privește folosirea anumitor cuvinte în public? </em></p><p><b>András István Demeter</b>: &quot;Orice om se exprimă și la supărare, și cînd se autocitează, cu orice fel de cuvinte pe care le crede de cuvință. Unele mai libertine, unele mai licențioase... Nu cred că sîntem sfinți. Cel care n-a înjurat niciodată, nici la supărare, nici la bucurie, acela se arunce prima piatră! Ipocrizia este mare. Dar ar trebui să fie, totuși, puțin mai controlată. Una este să vorbești la microfon și să fii sub incidența codului audiovizual; una este să faci o declarație publică și să intri, iarăși, sub incidența reglementărilor legale în materie. Și alta este să fii într-un spațiu privat, chiar și în calitatea oficială, de ministru, de realizator, de orice ai fi, și să fii înregistrat pe ascuns, fără acord, cu niște instrumente despre care nu știi. Aceste gesturi intră în alte sfere, inclusiv în sfera civilă ori penală.&quot;</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>András István Demeter a demisionat din funcția de ministru al Culturii după apariția, într-o publicație online, a unei înregistrări (posibil trunchiate) referitoare la achiziția Radio Chișinău de către Radio România. În acea înregistrare, politicianul UDMR folosește un limbaj vulgar cînd povestește despre detaliile acestei achiziții și acuzațiile care i s-au adus, ulterior, în Justiție. Ruptă din context, acea înregistrare lăsa să se înțeleagă că András István Demeter ar fi putut trăda interesul național al României. De fapt, la o  ascultare atentă, oricine și-ar fi putut da seama că era, de fapt, sarcastic. A folosit un limbaj nepotrivit, dar sarcastic... Ceea ce a urmat a fost, pînă la urmă, un hoax, o dezinformare. Cazul ridică însă întrebări care depășesc persoana fostului ministru. Ce înseamnă responsabilitatea publică pentru un demnitar? Și cum vorbim despre „interesul național”? L-am invitat astăzi la „Timpul prezent” pe András István Demeter. </p><p><em>Ați numit plecarea dumneavoastră „demisie de onoare”. Ce anume v-ați asumat prin această demisie: limbajul folosit sau efectul politic al înregistrării? <br/></em><b>András István Demeter</b>: &quot;Aș putea să spun că ambele. Și mai mult decît atît. În primul rînd, este o chestiune de onoare să faci un gest care este la îndemînă. A apărut în peisajul public o înregistrare. Care a creat o furtură. O furtură destul de mare. Un fel de tsunami. Pentru că în modul în care s-a pus problema, modul în care a fost formulat titlul și modul în care – pînă la urmă, firesc – au reacționat oamenii, era într-adevăr, un fel de cutremur. În această situație, pentru a calma spiritele, un gest minim și onorabil este de a face un pas înapoi. Asta s-a întîmplat cu demisia de onoare. Denumirea vine și din faptul că nu prea ai din ce demisiona cîtă vreme ești parte a unui guvern demis, dar nici nu poți invoca alte formulări... Și atunci am considerat că alipirea acestei precizări are o valoare practică, dar și una simbolică.&quot;</p><p><em>„Îmi bag p... în interesul național, pentru că eu sînt ungur”. Am citat aici din acea înregistrare difuzată pe acea publicație online. Am citat, dar nu tocmai exact, pentru că avem aici o situație paradoxală: nu pot reproduce la radio expresia pe care ați folosit-o – sau vi se atribuie – pentru că audiovizualul este reglementat. Dumneavoastră erați într-o poziție publică, erați ministru... Credeți că un demnitar are dreptul la o libertate mai mare decît un jurnalist – inclusiv în ceea ce privește folosirea anumitor cuvinte în public? </em></p><p><b>András István Demeter</b>: &quot;Orice om se exprimă și la supărare, și cînd se autocitează, cu orice fel de cuvinte pe care le crede de cuvință. Unele mai libertine, unele mai licențioase... Nu cred că sîntem sfinți. Cel care n-a înjurat niciodată, nici la supărare, nici la bucurie, acela se arunce prima piatră! Ipocrizia este mare. Dar ar trebui să fie, totuși, puțin mai controlată. Una este să vorbești la microfon și să fii sub incidența codului audiovizual; una este să faci o declarație publică și să intri, iarăși, sub incidența reglementărilor legale în materie. Și alta este să fii într-un spațiu privat, chiar și în calitatea oficială, de ministru, de realizator, de orice ai fi, și să fii înregistrat pe ascuns, fără acord, cu niște instrumente despre care nu știi. Aceste gesturi intră în alte sfere, inclusiv în sfera civilă ori penală.&quot;</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19248148-autopsia-unei-dezinformari-interviu-cu-ministrul-demisionar-al-culturii-andras-istvan-demeter.mp3" length="20934121" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/6120wkro0wgkmessfd25mjzswbzi?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19248148</guid>
    <pubDate>Wed, 27 May 2026 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19248148/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19248148/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19248148/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19248148/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1741</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>165</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Acordurile Abraham și noul plan al lui Trump pentru Orientul Mijlociu - interviu cu Dragoș Mateescu</itunes:title>
    <title>Acordurile Abraham și noul plan al lui Trump pentru Orientul Mijlociu - interviu cu Dragoș Mateescu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele american Donald Trump spune că negocierile cu Iranul „merg bine” și promite fie „un acord grozav pentru toți”, fie nici un acord. În același timp, Statele Unite au atacat ținte din Sudul Iranului – e vorba de baze de lansare de rachete și ambarcațiuni despre care Washingtonul susține că amenințau navigația în zona Strîmtorii Ormuz. Teheranul denunță loviturile drept un semn de rea-credință, mai ales că atacurile s-au petrecut chiar în timpul negocierilor. Miza acestor discuții e ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele american Donald Trump spune că negocierile cu Iranul „merg bine” și promite fie „un acord grozav pentru toți”, fie nici un acord. În același timp, Statele Unite au atacat ținte din Sudul Iranului – e vorba de baze de lansare de rachete și ambarcațiuni despre care Washingtonul susține că amenințau navigația în zona Strîmtorii Ormuz. Teheranul denunță loviturile drept un semn de rea-credință, mai ales că atacurile s-au petrecut chiar în timpul negocierilor. Miza acestor discuții e redeschiderea Strîmtorii Ormuz, rută esențială pentru transportul mondial de petrol și gaze. Dar Trump încearcă să impună o extindere a Acordurilor Abraham – ceea ce complică negocierile. Care sînt șansele unui acord între Washington și Teheran? Și cînd ne putem aștepta la redeschiderea strîmtorii? L-am întrebat pe analistul politic Dragoș Mateescu. </p><p><em>Ce sînt Acordurile Abraham despre care vorbeşte preşedintele Donald Trump şi cum ar putea influenţa încheierea păcii semnarea lor de către statele invocate de liderul de la Casa Albă, între care Pakistan, Qatar, Turcia, Egipt, Iordania?<br/></em><b>Dragoș Mateescu</b>: „(Acordurile Abraham) reprezintă o inițiativă a domnului Trump personal, din primul său mandat, concretizată cu două țări inițial, Emiratele Arabe Unite și Bahrain. Aceste acorduri sînt numite Abraham pentru că se adresează popoarelor cărții, popoarelor biblice, religiilor monoteiste. E un simbol, bineînțeles. Acordurile Abraham presupun recunoașterea Israelului, deschiderea de proiecte de colaborare care să includă Israelul și, în schimbul acestor lucruri, țările semnatare sînt incluse în aceste proiecte, în diferite moduri. În cazul Bahrainului și Emiratelor, ele se află pe traiectoria celui mai mare proiect care derivă din aceste acorduri, India-Middle East-Europe Economic Corridor, coridorul economic, logistic, digital, energetic, foarte complex, între India, două porturi din India, Orientul Mijlociu, prin portul Haifa, și Grecia.”</p><p><em>Dar de ce încearcă Donald Trump să lege dosarul iranian de Acordurile Abraham? Nu se complică foarte mult procesul de vreme ce sînt implicate atîtea state, fiecare cu alte relații, fiecare cu alte interese? <br/></em><b>Dragoș Mateescu</b>: „E un proiect de incluziune. Pentru mine este similar cu Comunitatea Cărbunelui și Oțelului care a fondat Uniunea Europeană. Ar putea duce la avantaje pentru țările implicate care să atragă o integrare regională. Bineînțeles, să integreze în primul rînd Israelul, dar cu avantaje pentru toate țările din regiune. Pentru că nu este vorba doar despre o legătură logistică care se treacă prin Emirate, Haifa și Pireu. Presupune și exploatarea resurselor energetice non-petroliere, fără gaze, fără fosili, respectiv solare, eoliene, din regiunea Peninsulei Arabice în general, prin Orientul Mijlociu. Să alimenteze Ciprul, să alimenteze Uniunea Europeană, care caută întotdeauna alternative. De ce nu Turcia, care, deocamdată, e foarte ostilă la toate aceste proiecte. Și, de ce nu, să integreze Iranul! Poate participa, poate profita, la fel ca și Egiptul. Egiptul n-a spus niciodată nu, Iordania n-a spus niciodată nu. De fapt, partea logistică trece prin Iordania. Și conexiunile digitale, care și ele sînt foarte importante.” </p><p><em>E un proiect de incluziune. Dar include în vreun fel și chestiunea palestiniană acest mare proiect de incluziune?<br/></em><b>Dragoș Mateescu</b>: „Arabia Saudită a fost gata să participe, fără nici o problemă, pînă a izbucnit nenorocirea din Gaza. Și condiționează participarea sa de rezolvarea problemei statalității palestiniene. Respectiv recunoașterea statalității independente a Palestinei.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele american Donald Trump spune că negocierile cu Iranul „merg bine” și promite fie „un acord grozav pentru toți”, fie nici un acord. În același timp, Statele Unite au atacat ținte din Sudul Iranului – e vorba de baze de lansare de rachete și ambarcațiuni despre care Washingtonul susține că amenințau navigația în zona Strîmtorii Ormuz. Teheranul denunță loviturile drept un semn de rea-credință, mai ales că atacurile s-au petrecut chiar în timpul negocierilor. Miza acestor discuții e redeschiderea Strîmtorii Ormuz, rută esențială pentru transportul mondial de petrol și gaze. Dar Trump încearcă să impună o extindere a Acordurilor Abraham – ceea ce complică negocierile. Care sînt șansele unui acord între Washington și Teheran? Și cînd ne putem aștepta la redeschiderea strîmtorii? L-am întrebat pe analistul politic Dragoș Mateescu. </p><p><em>Ce sînt Acordurile Abraham despre care vorbeşte preşedintele Donald Trump şi cum ar putea influenţa încheierea păcii semnarea lor de către statele invocate de liderul de la Casa Albă, între care Pakistan, Qatar, Turcia, Egipt, Iordania?<br/></em><b>Dragoș Mateescu</b>: „(Acordurile Abraham) reprezintă o inițiativă a domnului Trump personal, din primul său mandat, concretizată cu două țări inițial, Emiratele Arabe Unite și Bahrain. Aceste acorduri sînt numite Abraham pentru că se adresează popoarelor cărții, popoarelor biblice, religiilor monoteiste. E un simbol, bineînțeles. Acordurile Abraham presupun recunoașterea Israelului, deschiderea de proiecte de colaborare care să includă Israelul și, în schimbul acestor lucruri, țările semnatare sînt incluse în aceste proiecte, în diferite moduri. În cazul Bahrainului și Emiratelor, ele se află pe traiectoria celui mai mare proiect care derivă din aceste acorduri, India-Middle East-Europe Economic Corridor, coridorul economic, logistic, digital, energetic, foarte complex, între India, două porturi din India, Orientul Mijlociu, prin portul Haifa, și Grecia.”</p><p><em>Dar de ce încearcă Donald Trump să lege dosarul iranian de Acordurile Abraham? Nu se complică foarte mult procesul de vreme ce sînt implicate atîtea state, fiecare cu alte relații, fiecare cu alte interese? <br/></em><b>Dragoș Mateescu</b>: „E un proiect de incluziune. Pentru mine este similar cu Comunitatea Cărbunelui și Oțelului care a fondat Uniunea Europeană. Ar putea duce la avantaje pentru țările implicate care să atragă o integrare regională. Bineînțeles, să integreze în primul rînd Israelul, dar cu avantaje pentru toate țările din regiune. Pentru că nu este vorba doar despre o legătură logistică care se treacă prin Emirate, Haifa și Pireu. Presupune și exploatarea resurselor energetice non-petroliere, fără gaze, fără fosili, respectiv solare, eoliene, din regiunea Peninsulei Arabice în general, prin Orientul Mijlociu. Să alimenteze Ciprul, să alimenteze Uniunea Europeană, care caută întotdeauna alternative. De ce nu Turcia, care, deocamdată, e foarte ostilă la toate aceste proiecte. Și, de ce nu, să integreze Iranul! Poate participa, poate profita, la fel ca și Egiptul. Egiptul n-a spus niciodată nu, Iordania n-a spus niciodată nu. De fapt, partea logistică trece prin Iordania. Și conexiunile digitale, care și ele sînt foarte importante.” </p><p><em>E un proiect de incluziune. Dar include în vreun fel și chestiunea palestiniană acest mare proiect de incluziune?<br/></em><b>Dragoș Mateescu</b>: „Arabia Saudită a fost gata să participe, fără nici o problemă, pînă a izbucnit nenorocirea din Gaza. Și condiționează participarea sa de rezolvarea problemei statalității palestiniene. Respectiv recunoașterea statalității independente a Palestinei.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19242779-acordurile-abraham-i-noul-plan-al-lui-trump-pentru-orientul-mijlociu-interviu-cu-drago-mateescu.mp3" length="20731640" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/y5zllrbrx8hqoglgbzthc9bvf68c?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19242779</guid>
    <pubDate>Tue, 26 May 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19242779/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19242779/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19242779/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19242779/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1723</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>164</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce se întîmplă în Serbia? Despre manifestațiile „Studenții cîștigă” cu Miruna Butnaru-Troncotă</itunes:title>
    <title>Ce se întîmplă în Serbia? Despre manifestațiile „Studenții cîștigă” cu Miruna Butnaru-Troncotă</title>
    <itunes:summary><![CDATA[O amplă manifestație antiguvernamentală a avut loc sîmbătă, în Serbia, la Belgrad. Organizațiile studențești au chemat cetățenii din toată țara să vină la protest, sub sloganul „Studenții cîștigă”. Evenimentul de sîmbătă a fost precedat de un an și jumătate de proteste declanșate în noiembrie 2024, după ce acoperișul gării din Novi Sad, proaspăt renovată, s-a prăbușit, omorînd 16 oameni. Protestatarii acuză de-atunci autoritățile de corupție. Care e istoricul protestelor în acest an și jumăta...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>O amplă manifestație antiguvernamentală a avut loc sîmbătă, în Serbia, la Belgrad. Organizațiile studențești au chemat cetățenii din toată țara să vină la protest, sub sloganul „Studenții cîștigă”. Evenimentul de sîmbătă a fost precedat de un an și jumătate de proteste declanșate în noiembrie 2024, după ce acoperișul gării din Novi Sad, proaspăt renovată, s-a prăbușit, omorînd 16 oameni. Protestatarii acuză de-atunci autoritățile de corupție. Care e istoricul protestelor în acest an și jumătate care s-a scurs din noiembrie 2024 pînă acum? Ce vor manifestanții să obțină? Se poate coagula o mișcare politică în urma acestor proteste care durează deja de un an și jumătate? Am întrebat-o pe <b>Miruna Butnaru-Troncotă, </b>prof. univ. la SNSPA, specialistă în zona Balcanilor. </p><p><b>Miruna Butnaru-Troncotă</b>: „Au fost proteste aproape permanente, e un fenomen civic mai puțin întîlnit pînă acum. Vorbim de un nucleu al studenților, de la mai multe specializări. Ei sînt primii care au ieșit, pentru o manifestație de doliu, inițial, și de condamnare a actelor de corupție, care s-a transformat apoi în proteste de masă. Asta înseamnă că li s-au alăturat sindicatele, fermierii și o parte a clasei de mijloc și, ceea ce a fost foarte important pentru studenți, profesorii din universități. Profesori care și-au pus în pericol uneori chiar locul de muncă, pentru că președintele Aleksandar Vucic a început o serie de acțiuni de intimidare a acestora, de desfacere a contractelor de muncă. Mulți au ajuns în justiție, iar unii și-au pierdut locul de muncă. Vorbim aici de profesorii care au sprijinit protestele deschis, nevrînd să mai intre la ore. E important de spus că studenții au blocat universitatea și aproape un an de zile nu s-au mai ținut cursurile. Sigur, apoi au apărut și niște contra-manifestații, cu alți studenți, pro-guvernamentali, care spuneau că dreptul lor la educație trebuie luat în considerare și să se revină la cursuri. Deci a fost foarte vizibilă polarizarea societății sîrbe. Societatea civilă fusese redusă la tăcere – asta ne arată cam toate studiile și toate sondajele de opinie privind libertatea presei și libertatea societății civile în Serbia. Regimul a devenit din ce în ce mai autocrat, fundațiile și organizațiile non-guvernamentale au un spațiu foarte mic de manifestare și atunci aceste proteste au devenit și spațiul de manifestare liberă a societății civile. Cercetători în științe politice care urmăresc atent au încercat să definească acest tip de protest ca fiind unul studențesc, non-partizan, pentru că ei nu sînt asociați cu nici un partid politic, sînt efectiv doar proteste anti-guvernamentale și care în acest moment au și o solicitare direct politică și anume alegeri anticipate. Dar pînă acum nu a existat o poziționare politică și nici o asociere. Studenții au refuzat să aibă un lider, nu există un lider al acestei mișcări, totul este împărțit între organizațiile studențești, tocmai pentru a nu fi atacați ca actor politic și au refuzat orice asociere cu un partid politic. Lucru care a atras și o serie de semne de întrebare sau animozități legate de ce va fi mai departe, de cum poţi s-o ții în proteste în continuu. Protestele obosesc  și mai departe ai nevoie, totuși, de legitimitate democratică, ai nevoie să intri în alegeri. Lucru care acum a devenit un subiect mult mai acut, fiind deja aproape o nouă rundă de alegeri. Următoarele alegeri sînt în 2027.”</p><p><em>După catastrofa din 2024, premierul Serbiei și primarul din Novi Sad au demisionat. Dar protestele nu s-au oprit. De ce, ce vor manifestanții să obțină?<br/></em><b>Miruna Butnaru-Troncotă</b>: „Da, iniţial, ei au cerut tragerea la răspundere a mai multor persoane pentru ceea ce am numi corupția generalizată, corupția la un nivel înalt, atît între cei care au făcut acele renovări de proastă calitate, cît și între instituțiile guvernamentale care au finanțat. În justiție, părinții victimelor nu și-au văzut dreptatea. Procesele stagnează. Şi trebuie spus că toți indicatorii democratici din ultimele luni, publicați de Bertelsmann Stiftung sau V-DEM, de la Institutul pentru Democrație, arată Serbia ca fiind, după Ungaria, la acel moment condusă de Orbán, statul cu coeficientul cel mai scăzut în ce priveşte calitatea democrației. Studenții reclamă deteriorarea instituțiilor democratice, ceea ce se traduce și în stagnarea în procesul de integrare europeană. Eu i-am cunoscut personal, anul trecut, am fost la un festival de film unde au fost invitați ca speakeri doi dintre ei. Am fost foarte impresionată, pe de-o parte, de oboseala lor, de faptul că deja spuneau că sînt epuizați de aceste proteste, dar, pe de altă parte, și de ceea ce simțeam că le dă totuși energie și anume gîndul la viitor. Ei spuneau ne dorim să rămînem în țară. Vedem că în celelalte state din Balcanii de Vest singura oportunitate pentru un tînăr să aibă o viață decentă și să beneficieze de meritocrație și de o viață care să nu-l condamne la a da mită în stînga și în dreapta este să plece din țară. Iar ei spuneau noi nu vrem să plecăm din țară, noi vrem să rămînem în Serbia, dar nu în această Serbie. Ne dorim o Serbie democrată. Şi unii din ei făceau comparația cu părinții lor. Părinții noștri, spuneau, au ieșit în stradă împotriva lui Milošević pentru a avea o Serbie europeană. Noi observăm că această Serbie europeană e tot mai departe dar ne-o dorim.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>O amplă manifestație antiguvernamentală a avut loc sîmbătă, în Serbia, la Belgrad. Organizațiile studențești au chemat cetățenii din toată țara să vină la protest, sub sloganul „Studenții cîștigă”. Evenimentul de sîmbătă a fost precedat de un an și jumătate de proteste declanșate în noiembrie 2024, după ce acoperișul gării din Novi Sad, proaspăt renovată, s-a prăbușit, omorînd 16 oameni. Protestatarii acuză de-atunci autoritățile de corupție. Care e istoricul protestelor în acest an și jumătate care s-a scurs din noiembrie 2024 pînă acum? Ce vor manifestanții să obțină? Se poate coagula o mișcare politică în urma acestor proteste care durează deja de un an și jumătate? Am întrebat-o pe <b>Miruna Butnaru-Troncotă, </b>prof. univ. la SNSPA, specialistă în zona Balcanilor. </p><p><b>Miruna Butnaru-Troncotă</b>: „Au fost proteste aproape permanente, e un fenomen civic mai puțin întîlnit pînă acum. Vorbim de un nucleu al studenților, de la mai multe specializări. Ei sînt primii care au ieșit, pentru o manifestație de doliu, inițial, și de condamnare a actelor de corupție, care s-a transformat apoi în proteste de masă. Asta înseamnă că li s-au alăturat sindicatele, fermierii și o parte a clasei de mijloc și, ceea ce a fost foarte important pentru studenți, profesorii din universități. Profesori care și-au pus în pericol uneori chiar locul de muncă, pentru că președintele Aleksandar Vucic a început o serie de acțiuni de intimidare a acestora, de desfacere a contractelor de muncă. Mulți au ajuns în justiție, iar unii și-au pierdut locul de muncă. Vorbim aici de profesorii care au sprijinit protestele deschis, nevrînd să mai intre la ore. E important de spus că studenții au blocat universitatea și aproape un an de zile nu s-au mai ținut cursurile. Sigur, apoi au apărut și niște contra-manifestații, cu alți studenți, pro-guvernamentali, care spuneau că dreptul lor la educație trebuie luat în considerare și să se revină la cursuri. Deci a fost foarte vizibilă polarizarea societății sîrbe. Societatea civilă fusese redusă la tăcere – asta ne arată cam toate studiile și toate sondajele de opinie privind libertatea presei și libertatea societății civile în Serbia. Regimul a devenit din ce în ce mai autocrat, fundațiile și organizațiile non-guvernamentale au un spațiu foarte mic de manifestare și atunci aceste proteste au devenit și spațiul de manifestare liberă a societății civile. Cercetători în științe politice care urmăresc atent au încercat să definească acest tip de protest ca fiind unul studențesc, non-partizan, pentru că ei nu sînt asociați cu nici un partid politic, sînt efectiv doar proteste anti-guvernamentale și care în acest moment au și o solicitare direct politică și anume alegeri anticipate. Dar pînă acum nu a existat o poziționare politică și nici o asociere. Studenții au refuzat să aibă un lider, nu există un lider al acestei mișcări, totul este împărțit între organizațiile studențești, tocmai pentru a nu fi atacați ca actor politic și au refuzat orice asociere cu un partid politic. Lucru care a atras și o serie de semne de întrebare sau animozități legate de ce va fi mai departe, de cum poţi s-o ții în proteste în continuu. Protestele obosesc  și mai departe ai nevoie, totuși, de legitimitate democratică, ai nevoie să intri în alegeri. Lucru care acum a devenit un subiect mult mai acut, fiind deja aproape o nouă rundă de alegeri. Următoarele alegeri sînt în 2027.”</p><p><em>După catastrofa din 2024, premierul Serbiei și primarul din Novi Sad au demisionat. Dar protestele nu s-au oprit. De ce, ce vor manifestanții să obțină?<br/></em><b>Miruna Butnaru-Troncotă</b>: „Da, iniţial, ei au cerut tragerea la răspundere a mai multor persoane pentru ceea ce am numi corupția generalizată, corupția la un nivel înalt, atît între cei care au făcut acele renovări de proastă calitate, cît și între instituțiile guvernamentale care au finanțat. În justiție, părinții victimelor nu și-au văzut dreptatea. Procesele stagnează. Şi trebuie spus că toți indicatorii democratici din ultimele luni, publicați de Bertelsmann Stiftung sau V-DEM, de la Institutul pentru Democrație, arată Serbia ca fiind, după Ungaria, la acel moment condusă de Orbán, statul cu coeficientul cel mai scăzut în ce priveşte calitatea democrației. Studenții reclamă deteriorarea instituțiilor democratice, ceea ce se traduce și în stagnarea în procesul de integrare europeană. Eu i-am cunoscut personal, anul trecut, am fost la un festival de film unde au fost invitați ca speakeri doi dintre ei. Am fost foarte impresionată, pe de-o parte, de oboseala lor, de faptul că deja spuneau că sînt epuizați de aceste proteste, dar, pe de altă parte, și de ceea ce simțeam că le dă totuși energie și anume gîndul la viitor. Ei spuneau ne dorim să rămînem în țară. Vedem că în celelalte state din Balcanii de Vest singura oportunitate pentru un tînăr să aibă o viață decentă și să beneficieze de meritocrație și de o viață care să nu-l condamne la a da mită în stînga și în dreapta este să plece din țară. Iar ei spuneau noi nu vrem să plecăm din țară, noi vrem să rămînem în Serbia, dar nu în această Serbie. Ne dorim o Serbie democrată. Şi unii din ei făceau comparația cu părinții lor. Părinții noștri, spuneau, au ieșit în stradă împotriva lui Milošević pentru a avea o Serbie europeană. Noi observăm că această Serbie europeană e tot mai departe dar ne-o dorim.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19236774-ce-se-intimpla-in-serbia-despre-manifesta-iile-studen-ii-ci-tiga-cu-miruna-butnaru-troncota.mp3" length="19880330" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/8r8lkg2sh3x08jd7s4c1brsojhrs?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19236774</guid>
    <pubDate>Mon, 25 May 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19236774/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19236774/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19236774/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19236774/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1653</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>163</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ayelet Tsabari: „Scriu despre identitatea pe care o dobîndești plecînd și reîntorcîndu-te”</itunes:title>
    <title>Ayelet Tsabari: „Scriu despre identitatea pe care o dobîndești plecînd și reîntorcîndu-te”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Scriitoarea Ayelet Tsabari a fost la București pentru lansarea romanului său „Cântece pentru cei cu inima frântă”, apărut la Humanitas Fiction, în traducerea Ancăi Dumitru. Ayelet Tsabari este o scriitoare israeliano-canadiană. Bunicii ei au venit în Israel din Yemen. Autoarea reconstituie în această carte, pe fondul unei povești de familie, povestea comunității căreia îi aparține și despre care s-a scris prea puțin în literatură. Provenind dintr-o comunitate marginalizată, cea a evreilor yem...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Scriitoarea Ayelet Tsabari a fost la București pentru lansarea romanului său „Cântece pentru cei cu inima frântă”, apărut la Humanitas Fiction, în traducerea Ancăi Dumitru. Ayelet Tsabari este o scriitoare israeliano-canadiană. Bunicii ei au venit în Israel din Yemen. Autoarea reconstituie în această carte, pe fondul unei povești de familie, povestea comunității căreia îi aparține și despre care s-a scris prea puțin în literatură. Provenind dintr-o comunitate marginalizată, cea a evreilor yemeniți, Ayelet Tsabari știe foarte bine ce important este să dai voce acelora care nu sînt auziți. Totodată, istoria de familie din „Cântece pentru cei cu inima frântă” este îmbibată de istoria statului Israel, a conflictului arabo-israelian, a nedreptăților, violențelor și tragediilor care marchează acest spațiu. Am vorbit cu Ayelet Tsabari despre personajele sale, despre tradițiile evreilor yemeniți, păstrate doar de istoria orală, despre straturile politice ale cărții, precum și despre implicarea ei în acțiuni umanitare după 7 octombrie 2023. După atacul terorist al Hamas, a mers ca voluntară și făcut curat în casele devastate de teroriști, a participat la proteste față de războiul din Gaza și s-a implicat într-o rețea de sprijin care strînge fonduri pentru palestinienii din Gaza. </p><p>Am înregistrat discuția noastră la Librăria Humanitas de la Cișmigiu. Interviul a fost tradus de Claudia Davidson-Novosivschei.</p><pre><b>Ayelet Tsabari</b>: „Tind să cred că scrisul, în întregul său, este politic, chiar și atunci cînd nu are această intenție. În plus, romanul meu are mai multe straturi politice, chiar dacă nu am luat această decizie în mod conștient, ci a fost mai degrabă un impuls, o dorință foarte puternică de a scoate lucruri la suprafață. Pentru că m-am simțit la rîndul meu invizibilă: am terminat liceul știind foarte multe despre istoria evreilor așkenazi și mai nimic despre istoria comunității din care provin și despre istoria evreilor <em>mizrahi</em>. Iar astfel de goluri în cunoștințe pot să destabilizeze copiii, în viețile lor ulterioare, lucru care se vede prin intermediul personajelor Zohara și Yoni. Simt că această carte în sine este o modalitate de a adăuga la istorie. Desigur, romanul e ficțional, dar am făcut cercetare foarte serioasă pentru scrierea lui. Și am vrut să arăt altceva pornind de la întrebarea vocile cui contează, atîta vreme cît vocile femeilor din comunitatea evreicelor yemenite erau doar cele ale transmiterii orale, pentru că femeile respective erau analfabete. Și-atunci, vocea cui și povestea cui devine istorie și povestea cui rămîne doar o poveste?”</pre><p><em>Saida este obsedată de curățenie. Toată viața a făcut curat. În propria ei casă și în casele altora. A murit în timp ce făcea curat. Fiica ei, Zohara, fără să-și dorească, îi calcă pe urme. Exista, aflăm din carte, un puternic stereotip despre evreicele yemenite legat de această muncă, un stereotip care pune semnul egal între yemenită și menajeră. De ce? <br/></em><b>Ayelet Tsabari</b>: „Eu însămi sînt a patra generație de menajere. Străbunica mea a ajuns în 1907 pe teritoriul a ceea ce azi este Israel, în perioada Imperiului Otoman, și a făcut curat în casele evreilor bogați. La fel a făcut și bunica mea, la fel a făcut și mama mea. Eu însămi am început să fac asta încă înainte de a merge la școală. (...) Cînd am știut că vreau să scriu despre evreicele yemenite, trebuia ca această poveste a femeilor care fac curat în casele altora și care sînt obsedate de curățenie să facă parte din roman, nu puteam să n-o includ. Dar există și aici mai multe straturi. E o experiență căreia Zohara încearcă să-i reziste, la fel cum am făcut și eu. Zohara, la fel ca mine, nu voia să devină bună la curățenie și totuși descoperă la un moment dat că este foarte bună la asta. Mama mea, la fel ca Saida, a rămas văduvă, cu șase copii, iar cînd nu mai ai control asupra vieții, curățenia este totuși o activitate care-ți dă sentimentul că ești în control. Cînd faci curat, ai și partea de meditație, în care poți fi singură cu gîndurile tale și poți să te confrunți mai ușor cu traumele, cu durerile și cu tristețile personale.”</p><p><em>Zohara a fost o adolescentă rebelă, a refuzat tradițiile yemenite, a fugit de trecut, a plecat din Israel dar s-a întors și și-a regăsit trecutul, rădăcinile, strămoșii. Este aceasta și o carte despre construcția de sine, despre identitate?<br/></em><b>Ayelet Tsabari</b>: „Absolut! Cred că tot ce scriu este despre identitate, despre a pleca și a reveni. Cam tot ce scriu se concentrează pe această temă: mai mult decît identitatea în sine, identitatea pe care o dobîndești plecînd și reîntorcîndu-te. Iar cînd mi se pune întrebarea cît de mult seamănă Zohara cu mine, spun mereu că exact în această componentă de plecare, abandon și apoi revenire sîntem asemănătoare. Și, dacă-mi citiți cartea de memorii, veți vedea că și acolo vorbesc despre această construcție a identității care se face prin mișcarea de a pleca și apoi a te întoarce.”</p><p><em>Ce poate spune literatura în vremuri tulburi și tragice, cum sînt cele pe care le trăim? Ce putere are literatura în această lume?<br/></em><b>Ayelet Tsabari</b>: „E o întrebare pe care mi-o pun și eu adesea. Și sînt zile cînd mă îndoiesc foarte tare că literatura mai are vreo putere. Dar, pe de altă parte, e în mine această nevoie de a scrie și, dincolo de nevoia mea de a scrie, mi se pare că, uneori, ceea ce scriu ajunge să rezoneze cu alți oameni, pe care poate să îi îndemne spre acțiune. De asemenea, mi se pare că e important să depunem mărturie. Și cam asta fac în ceea ce scriu: mă concentrez pe a depune mărturie și pe a da voce sau voci mai ales comunităților care, uneori nu au această voce, uneori nu reușesc să se exprime. Speranța că pot să-i fac pe alții să rezoneze cu ceea ce scriu, pentru ca aceștia, mai apoi, să acționeze printr-o empatie absolut necesară și faptul că, în același timp, depun mărturie – astea îmi aduc o oarecare alinare. Dar trebuie să-mi repet mie însămi mereu și mereu că e nevoie de aceste lucruri.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Scriitoarea Ayelet Tsabari a fost la București pentru lansarea romanului său „Cântece pentru cei cu inima frântă”, apărut la Humanitas Fiction, în traducerea Ancăi Dumitru. Ayelet Tsabari este o scriitoare israeliano-canadiană. Bunicii ei au venit în Israel din Yemen. Autoarea reconstituie în această carte, pe fondul unei povești de familie, povestea comunității căreia îi aparține și despre care s-a scris prea puțin în literatură. Provenind dintr-o comunitate marginalizată, cea a evreilor yemeniți, Ayelet Tsabari știe foarte bine ce important este să dai voce acelora care nu sînt auziți. Totodată, istoria de familie din „Cântece pentru cei cu inima frântă” este îmbibată de istoria statului Israel, a conflictului arabo-israelian, a nedreptăților, violențelor și tragediilor care marchează acest spațiu. Am vorbit cu Ayelet Tsabari despre personajele sale, despre tradițiile evreilor yemeniți, păstrate doar de istoria orală, despre straturile politice ale cărții, precum și despre implicarea ei în acțiuni umanitare după 7 octombrie 2023. După atacul terorist al Hamas, a mers ca voluntară și făcut curat în casele devastate de teroriști, a participat la proteste față de războiul din Gaza și s-a implicat într-o rețea de sprijin care strînge fonduri pentru palestinienii din Gaza. </p><p>Am înregistrat discuția noastră la Librăria Humanitas de la Cișmigiu. Interviul a fost tradus de Claudia Davidson-Novosivschei.</p><pre><b>Ayelet Tsabari</b>: „Tind să cred că scrisul, în întregul său, este politic, chiar și atunci cînd nu are această intenție. În plus, romanul meu are mai multe straturi politice, chiar dacă nu am luat această decizie în mod conștient, ci a fost mai degrabă un impuls, o dorință foarte puternică de a scoate lucruri la suprafață. Pentru că m-am simțit la rîndul meu invizibilă: am terminat liceul știind foarte multe despre istoria evreilor așkenazi și mai nimic despre istoria comunității din care provin și despre istoria evreilor <em>mizrahi</em>. Iar astfel de goluri în cunoștințe pot să destabilizeze copiii, în viețile lor ulterioare, lucru care se vede prin intermediul personajelor Zohara și Yoni. Simt că această carte în sine este o modalitate de a adăuga la istorie. Desigur, romanul e ficțional, dar am făcut cercetare foarte serioasă pentru scrierea lui. Și am vrut să arăt altceva pornind de la întrebarea vocile cui contează, atîta vreme cît vocile femeilor din comunitatea evreicelor yemenite erau doar cele ale transmiterii orale, pentru că femeile respective erau analfabete. Și-atunci, vocea cui și povestea cui devine istorie și povestea cui rămîne doar o poveste?”</pre><p><em>Saida este obsedată de curățenie. Toată viața a făcut curat. În propria ei casă și în casele altora. A murit în timp ce făcea curat. Fiica ei, Zohara, fără să-și dorească, îi calcă pe urme. Exista, aflăm din carte, un puternic stereotip despre evreicele yemenite legat de această muncă, un stereotip care pune semnul egal între yemenită și menajeră. De ce? <br/></em><b>Ayelet Tsabari</b>: „Eu însămi sînt a patra generație de menajere. Străbunica mea a ajuns în 1907 pe teritoriul a ceea ce azi este Israel, în perioada Imperiului Otoman, și a făcut curat în casele evreilor bogați. La fel a făcut și bunica mea, la fel a făcut și mama mea. Eu însămi am început să fac asta încă înainte de a merge la școală. (...) Cînd am știut că vreau să scriu despre evreicele yemenite, trebuia ca această poveste a femeilor care fac curat în casele altora și care sînt obsedate de curățenie să facă parte din roman, nu puteam să n-o includ. Dar există și aici mai multe straturi. E o experiență căreia Zohara încearcă să-i reziste, la fel cum am făcut și eu. Zohara, la fel ca mine, nu voia să devină bună la curățenie și totuși descoperă la un moment dat că este foarte bună la asta. Mama mea, la fel ca Saida, a rămas văduvă, cu șase copii, iar cînd nu mai ai control asupra vieții, curățenia este totuși o activitate care-ți dă sentimentul că ești în control. Cînd faci curat, ai și partea de meditație, în care poți fi singură cu gîndurile tale și poți să te confrunți mai ușor cu traumele, cu durerile și cu tristețile personale.”</p><p><em>Zohara a fost o adolescentă rebelă, a refuzat tradițiile yemenite, a fugit de trecut, a plecat din Israel dar s-a întors și și-a regăsit trecutul, rădăcinile, strămoșii. Este aceasta și o carte despre construcția de sine, despre identitate?<br/></em><b>Ayelet Tsabari</b>: „Absolut! Cred că tot ce scriu este despre identitate, despre a pleca și a reveni. Cam tot ce scriu se concentrează pe această temă: mai mult decît identitatea în sine, identitatea pe care o dobîndești plecînd și reîntorcîndu-te. Iar cînd mi se pune întrebarea cît de mult seamănă Zohara cu mine, spun mereu că exact în această componentă de plecare, abandon și apoi revenire sîntem asemănătoare. Și, dacă-mi citiți cartea de memorii, veți vedea că și acolo vorbesc despre această construcție a identității care se face prin mișcarea de a pleca și apoi a te întoarce.”</p><p><em>Ce poate spune literatura în vremuri tulburi și tragice, cum sînt cele pe care le trăim? Ce putere are literatura în această lume?<br/></em><b>Ayelet Tsabari</b>: „E o întrebare pe care mi-o pun și eu adesea. Și sînt zile cînd mă îndoiesc foarte tare că literatura mai are vreo putere. Dar, pe de altă parte, e în mine această nevoie de a scrie și, dincolo de nevoia mea de a scrie, mi se pare că, uneori, ceea ce scriu ajunge să rezoneze cu alți oameni, pe care poate să îi îndemne spre acțiune. De asemenea, mi se pare că e important să depunem mărturie. Și cam asta fac în ceea ce scriu: mă concentrez pe a depune mărturie și pe a da voce sau voci mai ales comunităților care, uneori nu au această voce, uneori nu reușesc să se exprime. Speranța că pot să-i fac pe alții să rezoneze cu ceea ce scriu, pentru ca aceștia, mai apoi, să acționeze printr-o empatie absolut necesară și faptul că, în același timp, depun mărturie – astea îmi aduc o oarecare alinare. Dar trebuie să-mi repet mie însămi mereu și mereu că e nevoie de aceste lucruri.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19220994-ayelet-tsabari-scriu-despre-identitatea-pe-care-o-dobinde-ti-plecind-i-reintorcindu-te.mp3" length="20104958" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/muao0hdzttjpt2kirq899by006g7?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19220994</guid>
    <pubDate>Fri, 22 May 2026 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19220994/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19220994/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19220994/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19220994/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1672</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>162</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cui îi e frică de ONG-uri (și de ce)? - interviu cu Ovidiu Voicu</itunes:title>
    <title>Cui îi e frică de ONG-uri (și de ce)? - interviu cu Ovidiu Voicu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Potrivit unui nou proiect legislativ aflat în dezbatere parlamentară, organizațiile neguvernamentale vor fi obligate să publice identitatea donatorilor lor, persoane fizice care donează peste 5.000 de lei şi persoane juridice, indiferent de sumele donate. În caz contrar, organizațiile riscă suspendarea activităţii și, ulterior, dizolvarea. Peste 800 de organizații îi cer Parlamentului să respingă proiectul de lege, susținînd că măsura aceasta restrînge dreptul la liberă asociere și introduce ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Potrivit unui nou proiect legislativ aflat în dezbatere parlamentară, organizațiile neguvernamentale vor fi obligate să publice identitatea donatorilor lor, persoane fizice care donează peste 5.000 de lei şi persoane juridice, indiferent de sumele donate. În caz contrar, organizațiile riscă suspendarea activităţii și, ulterior, dizolvarea. Peste 800 de organizații îi cer Parlamentului să respingă proiectul de lege, susținînd că măsura aceasta restrînge dreptul la liberă asociere și introduce sancțiuni disproporționate pentru sectorul neguvernamental. De asemenea, organizațiile amintesc că statul are deja instrumentele necesare pentru a verifica informațiile referitoare la finanțare și consideră noile obligații excesive. Am discutat despre acest proiect legislativ cu <b>Ovidiu Voicu</b>, de la<b> </b>de la Centrul pentru Inovare Publică.</p><p><b>Ovidiu Voicu</b>: „Această declarație pe care o propune noul proiect de lege ar fi a patra, care spune același lucru statului. În principiu, orice organizație înregistrează în contabilitate orice donație pe care o primește. Acum, cine nu înregistrează în contabilitate nici nu le declară, să-i excludem din start. Și dintotdeauna se face anual bilanțul, care cuprinde o serie de informații, nu complete. Dar, începînd cu 2025, au intrat și organizațiile neguvernamentale cu raportarea SAF-T – fişierul de control fiscal –, care este o raportare detaliată a tuturor tranzacțiilor pe care le face o entitate. Deci, toate donațiile primite sînt deja acolo. Mai mult, din 2024, se face și o declarație numită declarația de trezorerie, care cuprinde toate finanțările primite și care e de două feluri. Este simplificată, sub 100.000 de lei, mai complexă, peste 100.000 de lei. Toate lucrurile astea sînt în posesia ANAF. Și, de fapt, aici este cea mai mare enervare, dincolo de problemele fundamentale, de principiu cu acest proiect de lege: este extrem de enervant că niște parlamentari, care nu cunosc legislația, s-au gîndit că este bine să se mai facă încă o declarație. Ei bine, dacă statul dorește să fie transparent, să facă bine ca din cele pe care deja le facem către ANAF, să extragă ce dorește să publice, pentru că sînt acolo și să publice.”</p><p><em>Ce ar trebui să facă statul în caz că există suspiciuni serioase legate de finanțare ilegală sau de influență politică prin intermediul unei organizații neguvernamentale? <br/></em><b>Ovidiu Voicu</b>: „Culmea este că statul ar trebui să aplice legea. Noi avem de patru ani legislație de inspirație europeană privind spălarea banilor și combaterea terorismului. Și se aplică foarte strict, inclusiv organizațiilor neguvernamentale. Oricine lucrează ca persoană juridică, că e firmă, că e organizație neguvernamentală, știe de declararea beneficiarilor reali, de declararea sumelor care vin de la persoane expuse politic. Toate lucrurile astea se duc în niște servere la ANAF sau niște servere la Banca Centrală, la care au acces instituțiile de ordine, instituțiile care trebuie să urmărească traseul lor. În principiu, dacă apar suspiciuni că cineva încalcă legea, ar trebui să ia aceste date și să aplice legea. Și mai este o chestiune care este importantă și despre care vorbim mai rar, e vorba de acea zonă de influențare a deciziei politice, care este importantă. Acest proiect de lege o ratează cu totul, ca și multe altele. La Comisia Europeană, spre exemplu, există un registru de transparență, unde orice organizație, că este firmă, că este ONG, că este universitate, institut, care urmărește influențarea deciziei de către Parlament sau de către Comisie, trebuie să se înregistreze și să spună: fac advocacy sau lobby sau cum vrem să-i spunem și acolo dai mai multe informații, inclusiv despre cine te finanțează și cu ce sume. Lucrul ăsta este acceptabil în toată lumea, dar doar pentru acele organizații care au astfel de activități în mandat și în portofoliul de acțiune. Orice interes poate fi reprezentat, dar într-o formă organizată.”</p><p><em>Există și alt aspect sensibil legat de publicarea numelor donatorilor unor organizații. Sînt, de pildă, asociații care se ocupă cu protecția victimelor violenței domestice sau ale traficului de persoane, asociații care activează pentru drepturile minorităților...<br/></em><b>Ovidiu Voicu</b>: „Ţinta, în România, după părerea mea, sînt acele organizații care militează pentru cauzele nepopulare. Spre exemplu, pentru persoanele din minorități sexuale, pentru drepturile femeilor, pentru victimele violenței domestice, pentru victimele traficului de persoane. Pentru că aceste organizații sînt cele care își protejează de obicei donatorii. Organizații ca cea pe care o reprezint, dacă intrați pe site-ul nostru, spunem cu mîndrie cine ne sînt donatorii, pentru că arăți pe cine ai convins să te sprijine. În cazul organizațiilor care susţin cauze pentru care pot fi supuse unor presiuni, fie din partea unei majorități patriarhale, să-i spunem, mai dure, fie din partea unor zone de crimă organizată – gîndiți-vă la o organizație care are un adăpost pentru victimele traficului de persoane sau victimele violenței domestice –, vor fi sub presiune cei care ar sprijini astfel de organizații. Acolo este, de fapt, în opinia mea, miezul acestei reglementări.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Potrivit unui nou proiect legislativ aflat în dezbatere parlamentară, organizațiile neguvernamentale vor fi obligate să publice identitatea donatorilor lor, persoane fizice care donează peste 5.000 de lei şi persoane juridice, indiferent de sumele donate. În caz contrar, organizațiile riscă suspendarea activităţii și, ulterior, dizolvarea. Peste 800 de organizații îi cer Parlamentului să respingă proiectul de lege, susținînd că măsura aceasta restrînge dreptul la liberă asociere și introduce sancțiuni disproporționate pentru sectorul neguvernamental. De asemenea, organizațiile amintesc că statul are deja instrumentele necesare pentru a verifica informațiile referitoare la finanțare și consideră noile obligații excesive. Am discutat despre acest proiect legislativ cu <b>Ovidiu Voicu</b>, de la<b> </b>de la Centrul pentru Inovare Publică.</p><p><b>Ovidiu Voicu</b>: „Această declarație pe care o propune noul proiect de lege ar fi a patra, care spune același lucru statului. În principiu, orice organizație înregistrează în contabilitate orice donație pe care o primește. Acum, cine nu înregistrează în contabilitate nici nu le declară, să-i excludem din start. Și dintotdeauna se face anual bilanțul, care cuprinde o serie de informații, nu complete. Dar, începînd cu 2025, au intrat și organizațiile neguvernamentale cu raportarea SAF-T – fişierul de control fiscal –, care este o raportare detaliată a tuturor tranzacțiilor pe care le face o entitate. Deci, toate donațiile primite sînt deja acolo. Mai mult, din 2024, se face și o declarație numită declarația de trezorerie, care cuprinde toate finanțările primite și care e de două feluri. Este simplificată, sub 100.000 de lei, mai complexă, peste 100.000 de lei. Toate lucrurile astea sînt în posesia ANAF. Și, de fapt, aici este cea mai mare enervare, dincolo de problemele fundamentale, de principiu cu acest proiect de lege: este extrem de enervant că niște parlamentari, care nu cunosc legislația, s-au gîndit că este bine să se mai facă încă o declarație. Ei bine, dacă statul dorește să fie transparent, să facă bine ca din cele pe care deja le facem către ANAF, să extragă ce dorește să publice, pentru că sînt acolo și să publice.”</p><p><em>Ce ar trebui să facă statul în caz că există suspiciuni serioase legate de finanțare ilegală sau de influență politică prin intermediul unei organizații neguvernamentale? <br/></em><b>Ovidiu Voicu</b>: „Culmea este că statul ar trebui să aplice legea. Noi avem de patru ani legislație de inspirație europeană privind spălarea banilor și combaterea terorismului. Și se aplică foarte strict, inclusiv organizațiilor neguvernamentale. Oricine lucrează ca persoană juridică, că e firmă, că e organizație neguvernamentală, știe de declararea beneficiarilor reali, de declararea sumelor care vin de la persoane expuse politic. Toate lucrurile astea se duc în niște servere la ANAF sau niște servere la Banca Centrală, la care au acces instituțiile de ordine, instituțiile care trebuie să urmărească traseul lor. În principiu, dacă apar suspiciuni că cineva încalcă legea, ar trebui să ia aceste date și să aplice legea. Și mai este o chestiune care este importantă și despre care vorbim mai rar, e vorba de acea zonă de influențare a deciziei politice, care este importantă. Acest proiect de lege o ratează cu totul, ca și multe altele. La Comisia Europeană, spre exemplu, există un registru de transparență, unde orice organizație, că este firmă, că este ONG, că este universitate, institut, care urmărește influențarea deciziei de către Parlament sau de către Comisie, trebuie să se înregistreze și să spună: fac advocacy sau lobby sau cum vrem să-i spunem și acolo dai mai multe informații, inclusiv despre cine te finanțează și cu ce sume. Lucrul ăsta este acceptabil în toată lumea, dar doar pentru acele organizații care au astfel de activități în mandat și în portofoliul de acțiune. Orice interes poate fi reprezentat, dar într-o formă organizată.”</p><p><em>Există și alt aspect sensibil legat de publicarea numelor donatorilor unor organizații. Sînt, de pildă, asociații care se ocupă cu protecția victimelor violenței domestice sau ale traficului de persoane, asociații care activează pentru drepturile minorităților...<br/></em><b>Ovidiu Voicu</b>: „Ţinta, în România, după părerea mea, sînt acele organizații care militează pentru cauzele nepopulare. Spre exemplu, pentru persoanele din minorități sexuale, pentru drepturile femeilor, pentru victimele violenței domestice, pentru victimele traficului de persoane. Pentru că aceste organizații sînt cele care își protejează de obicei donatorii. Organizații ca cea pe care o reprezint, dacă intrați pe site-ul nostru, spunem cu mîndrie cine ne sînt donatorii, pentru că arăți pe cine ai convins să te sprijine. În cazul organizațiilor care susţin cauze pentru care pot fi supuse unor presiuni, fie din partea unei majorități patriarhale, să-i spunem, mai dure, fie din partea unor zone de crimă organizată – gîndiți-vă la o organizație care are un adăpost pentru victimele traficului de persoane sau victimele violenței domestice –, vor fi sub presiune cei care ar sprijini astfel de organizații. Acolo este, de fapt, în opinia mea, miezul acestei reglementări.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19216948-cui-ii-e-frica-de-ong-uri-i-de-ce-interviu-cu-ovidiu-voicu.mp3" length="20237464" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/f0v4h26wz3bavuyhgslrgb7z93r4?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19216948</guid>
    <pubDate>Thu, 21 May 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19216948/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19216948/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19216948/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19216948/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1682</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>161</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Pentru Republica Moldova, aderarea la UE e un proiect existențial” - interviu cu Vitalie Călugăreanu</itunes:title>
    <title>„Pentru Republica Moldova, aderarea la UE e un proiect existențial” - interviu cu Vitalie Călugăreanu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, este în plin turneu în Europa. Marți a fost la Strasbourg, la Parlamentul European, unde a fost decorată cu Ordinul European de Merit, astăzi este în Țările de Jos și mîine, 21 mai, va ajunge în Republica Cehă. Maia Sandu a fost decorată ieri, în plenul Parlamentului European, cu Ordinul European de Merit, o distincţie instituită în 2025, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la Declaraţia Schuman, actul fondator al comunităţii europene. Ordinul a fost...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, este în plin turneu în Europa. Marți a fost la Strasbourg, la Parlamentul European, unde a fost decorată cu Ordinul European de Merit, astăzi este în Țările de Jos și mîine, 21 mai, va ajunge în Republica Cehă. Maia Sandu a fost decorată ieri, în plenul Parlamentului European, cu Ordinul European de Merit, o distincţie instituită în 2025, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la Declaraţia Schuman, actul fondator al comunităţii europene. Ordinul a fost acordat, pentru prima oară anul acesta, personalităţilor care au contribuit la promovarea valorilor europene şi la consolidarea proiectului european. Între ele se numără: preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, fosta cancelară germană Angela Merkel, fostul lider al Solidarność și fostul președinte al Poloniei Lech Wałęsa. Ce reprezintă această distincţie primită de preşedinta Moldovei pentru Moldova? Care ar fi orizontul realist de timp pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană? L-am întrebat pe jurnalistul <b>Vitalie Călugăreanu</b>, corespondent Deutsche Welle în Republica Moldova.</p><p><b>Vitalie Călugăreanu</b>: „În 2018, 2019 chiar, puțini în Republica Moldova se gîndeau că Republica Moldova poate să ajungă în 2025, 2026 la această fază avansată a discuțiilor de aderare cu Uniunea Europeană. Să nu uităm că noi am ieșit dintr-o guvernare oligarhică, cleptocratică la Chișinău, dominată de Vladimir Plahotniuc, acum condamnat în Republica Moldova, care își permitea să anuleze alegeri. În Republica Moldova, în 2018, în Chișinău, a anulat alegerile locale. Republica Moldova era absolut izolată în momentul în care Maia Sandu a preluat conducerea acestei țări, tocmai din cauza faptului că acest oligarh preluase controlul asupra instituțiilor statului și şi le-a subordonat. Să ne amintim de acele trei rezoluții ale Parlamentului European, care condamnau derapajele din Republica Moldova. Toate finanțările proiectelor pe justiție erau blocate. Iată că, într-o perioadă destul de scurtă, Republica Moldova a putut să avanseze, tocmai datorită imaginii pe care o are președinta Maia Sandu și eforturilor pe care le-a făcut anume dumneaei în acest parcurs pe care îl are astăzi Republica Moldova. Noi sîntem mîndri de ceea ce vedem. Nu știu dacă s-a mai întîmplat sau dacă se va mai întîmpla vreodată ca Republica Moldova să fie aplaudată în picioare în Parlamentul European.”</p><p><em>Președinta Maia Sandu a făcut apel la instituțiile europene să permită Republicii Moldova să înainteze pe drumul său european, dar ce șanse sînt pentru ca Moldova să înceapă negocierile de aderare?<br/></em><b>Vitalie Călugăreanu</b>: „Maia Sandu a spus nu o dată că Republica Moldova nu are timp și a repetat asta ori de cîte ori a fost la o tribună internațională, pentru a transmite un semnal cancelariilor europene și Occidentului, în general. Noi ne facem temele în ceea ce privește integrarea europeană, dar și deschiderea Uniunii Europene ar trebui să fie un pic alta. E nevoie ca aceste proceduri birocratice să fie simplificate. Mai e și poziționarea Republicii Moldova la pachet cu Ucraina. Au fost acele probleme cu Ungaria care a blocat Ucraina și, prin ricoșeu, a blocat și Republica Moldova. Nu știm încă ce va face Ungaria de aici încolo. Așteptăm întîlnirea noii conduceri a Ungariei cu președintele Zelenski. Noi avem o fereastră de oportunitate tare scurtă. 2026 este anul în care Republica Moldova trebuie să înceapă neapărat negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, pentru că în 2027 urmează să aibă loc alegeri în mai multe state, membre ale UE, inclusiv în Franța. Şi am văzut care sînt predispozițiile acolo și s-ar putea să apară noi blocaje. (...) 2030 este anul aderării, 2028 este anul semnării tratatului de aderare cu Uniunea Europeană. Și sînt calcule politice foarte clare. Este actualul mandat al Maiei Sandu și actualul mandat al partidului pe care l-a creat Maia Sandu. Nu cred că Republica Moldova după 2030 va mai avea un astfel de aranjament politic atît de favorabil în ceea ce priveşte aderarea sau opțiunea pro-europeană. De asta este important ca lucrurile să se întîmple în acest interval de timp, pînă în 2030. Semnanele pe care le-a dat Maia Sandu în sensul ăsta sînt foarte clare și am văzut că nu mai încearcă să ocolească lucrurile. Le spune destul de tranșant: dacă nu ne primiți pînă în 2030, noi o să mergem pe planul B. Iar planul B înseamnă unirea cu România, despre care tot vorbește președinta Maia Sandu, inclusiv în interviul de azi pentru Deutsche Welle.”</p><p><em>Care este atmosfera în Republica Moldova, în ce măsură cetățenii susțin proiectul de aderare la UE?<br/></em><b>Vitalie Călugăreanu</b>: „Noi am avut un referendum constituțional pe tema integrării europene a Republicii Moldova şi alegeri prezidențiale în 2024. Referendumul pro-european a fost cîștigat de forțele pro-europene. Alegerile prezidențiale au fost recîștigate de Maia Sandu. Iar în 2025 alegerile parlamentare au fost cîștigate de partidul PAS, pe care l-a creat Maia Sandu, un partid pro-prezidențial care are majoritate în actualul Parlament. Deci așa pot să vă răspund: există o majoritate de aproape 60% din cetățenii Republicii Moldova care își doresc integrarea în Uniunea Europeană. Dar asta nu înseamnă că propaganda rusească a încetat să mai lucreze. Am avut liniște 3 zile după alegerile parlamentare, cînd Rusia a mai pierdut o dată electoral în Republica Moldova. Era tare liniște în online. După care acest război propagandistic a fost reluat. În momentul acesta, din ce vedem în sondaje, partidele pro-ruse și falșii pro-europeni cîștigă teren. De asta ziceam că această situație politică pe care o avem, foarte convenabilă, trebuie valorificată la maximum, astfel încît să împingem cît de tare putem Republica Moldova în marea familie europeană, la adăpost. Pentru că integrarea în UE este pentru Republica Moldova un proiect existențial. Noi o altă umbrelă economică, politică și de securitate nu avem. De asta este atît de important pentru Republica Moldova să se pună la adăpost în acest interval de timp.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, este în plin turneu în Europa. Marți a fost la Strasbourg, la Parlamentul European, unde a fost decorată cu Ordinul European de Merit, astăzi este în Țările de Jos și mîine, 21 mai, va ajunge în Republica Cehă. Maia Sandu a fost decorată ieri, în plenul Parlamentului European, cu Ordinul European de Merit, o distincţie instituită în 2025, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la Declaraţia Schuman, actul fondator al comunităţii europene. Ordinul a fost acordat, pentru prima oară anul acesta, personalităţilor care au contribuit la promovarea valorilor europene şi la consolidarea proiectului european. Între ele se numără: preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, fosta cancelară germană Angela Merkel, fostul lider al Solidarność și fostul președinte al Poloniei Lech Wałęsa. Ce reprezintă această distincţie primită de preşedinta Moldovei pentru Moldova? Care ar fi orizontul realist de timp pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană? L-am întrebat pe jurnalistul <b>Vitalie Călugăreanu</b>, corespondent Deutsche Welle în Republica Moldova.</p><p><b>Vitalie Călugăreanu</b>: „În 2018, 2019 chiar, puțini în Republica Moldova se gîndeau că Republica Moldova poate să ajungă în 2025, 2026 la această fază avansată a discuțiilor de aderare cu Uniunea Europeană. Să nu uităm că noi am ieșit dintr-o guvernare oligarhică, cleptocratică la Chișinău, dominată de Vladimir Plahotniuc, acum condamnat în Republica Moldova, care își permitea să anuleze alegeri. În Republica Moldova, în 2018, în Chișinău, a anulat alegerile locale. Republica Moldova era absolut izolată în momentul în care Maia Sandu a preluat conducerea acestei țări, tocmai din cauza faptului că acest oligarh preluase controlul asupra instituțiilor statului și şi le-a subordonat. Să ne amintim de acele trei rezoluții ale Parlamentului European, care condamnau derapajele din Republica Moldova. Toate finanțările proiectelor pe justiție erau blocate. Iată că, într-o perioadă destul de scurtă, Republica Moldova a putut să avanseze, tocmai datorită imaginii pe care o are președinta Maia Sandu și eforturilor pe care le-a făcut anume dumneaei în acest parcurs pe care îl are astăzi Republica Moldova. Noi sîntem mîndri de ceea ce vedem. Nu știu dacă s-a mai întîmplat sau dacă se va mai întîmpla vreodată ca Republica Moldova să fie aplaudată în picioare în Parlamentul European.”</p><p><em>Președinta Maia Sandu a făcut apel la instituțiile europene să permită Republicii Moldova să înainteze pe drumul său european, dar ce șanse sînt pentru ca Moldova să înceapă negocierile de aderare?<br/></em><b>Vitalie Călugăreanu</b>: „Maia Sandu a spus nu o dată că Republica Moldova nu are timp și a repetat asta ori de cîte ori a fost la o tribună internațională, pentru a transmite un semnal cancelariilor europene și Occidentului, în general. Noi ne facem temele în ceea ce privește integrarea europeană, dar și deschiderea Uniunii Europene ar trebui să fie un pic alta. E nevoie ca aceste proceduri birocratice să fie simplificate. Mai e și poziționarea Republicii Moldova la pachet cu Ucraina. Au fost acele probleme cu Ungaria care a blocat Ucraina și, prin ricoșeu, a blocat și Republica Moldova. Nu știm încă ce va face Ungaria de aici încolo. Așteptăm întîlnirea noii conduceri a Ungariei cu președintele Zelenski. Noi avem o fereastră de oportunitate tare scurtă. 2026 este anul în care Republica Moldova trebuie să înceapă neapărat negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, pentru că în 2027 urmează să aibă loc alegeri în mai multe state, membre ale UE, inclusiv în Franța. Şi am văzut care sînt predispozițiile acolo și s-ar putea să apară noi blocaje. (...) 2030 este anul aderării, 2028 este anul semnării tratatului de aderare cu Uniunea Europeană. Și sînt calcule politice foarte clare. Este actualul mandat al Maiei Sandu și actualul mandat al partidului pe care l-a creat Maia Sandu. Nu cred că Republica Moldova după 2030 va mai avea un astfel de aranjament politic atît de favorabil în ceea ce priveşte aderarea sau opțiunea pro-europeană. De asta este important ca lucrurile să se întîmple în acest interval de timp, pînă în 2030. Semnanele pe care le-a dat Maia Sandu în sensul ăsta sînt foarte clare și am văzut că nu mai încearcă să ocolească lucrurile. Le spune destul de tranșant: dacă nu ne primiți pînă în 2030, noi o să mergem pe planul B. Iar planul B înseamnă unirea cu România, despre care tot vorbește președinta Maia Sandu, inclusiv în interviul de azi pentru Deutsche Welle.”</p><p><em>Care este atmosfera în Republica Moldova, în ce măsură cetățenii susțin proiectul de aderare la UE?<br/></em><b>Vitalie Călugăreanu</b>: „Noi am avut un referendum constituțional pe tema integrării europene a Republicii Moldova şi alegeri prezidențiale în 2024. Referendumul pro-european a fost cîștigat de forțele pro-europene. Alegerile prezidențiale au fost recîștigate de Maia Sandu. Iar în 2025 alegerile parlamentare au fost cîștigate de partidul PAS, pe care l-a creat Maia Sandu, un partid pro-prezidențial care are majoritate în actualul Parlament. Deci așa pot să vă răspund: există o majoritate de aproape 60% din cetățenii Republicii Moldova care își doresc integrarea în Uniunea Europeană. Dar asta nu înseamnă că propaganda rusească a încetat să mai lucreze. Am avut liniște 3 zile după alegerile parlamentare, cînd Rusia a mai pierdut o dată electoral în Republica Moldova. Era tare liniște în online. După care acest război propagandistic a fost reluat. În momentul acesta, din ce vedem în sondaje, partidele pro-ruse și falșii pro-europeni cîștigă teren. De asta ziceam că această situație politică pe care o avem, foarte convenabilă, trebuie valorificată la maximum, astfel încît să împingem cît de tare putem Republica Moldova în marea familie europeană, la adăpost. Pentru că integrarea în UE este pentru Republica Moldova un proiect existențial. Noi o altă umbrelă economică, politică și de securitate nu avem. De asta este atît de important pentru Republica Moldova să se pună la adăpost în acest interval de timp.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19209949-pentru-republica-moldova-aderarea-la-ue-e-un-proiect-existen-ial-interviu-cu-vitalie-calugareanu.mp3" length="20325395" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/2enemq83hpp9zfvhz14hh0wwbpwf?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19209949</guid>
    <pubDate>Wed, 20 May 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19209949/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19209949/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19209949/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19209949/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1691</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>160</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>De ce munca de creație nu ar trebui echivalată cu prestarea de servicii. O discuție cu traducătoarea Iulia Gorzo și managerul cultural Tudorița Șoldănescu</itunes:title>
    <title>De ce munca de creație nu ar trebui echivalată cu prestarea de servicii. O discuție cu traducătoarea Iulia Gorzo și managerul cultural Tudorița Șoldănescu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Mai multe asociații de creatori au făcut un apel către autorități pentru repunerea în dezbatere publică a Ordonanței de Urgență nr. 89/2025 și Ordinului ANAF nr. 59/2026, cu privire la obligația de înrolare în sistemul RO e-Factura a persoanelor fizice titulare de drepturi de autor. Înrolarea ar trebui să devină obligatorie de la 1 iunie. „La baza demersului nostru au stat numeroasele sesizări și îngrijorări exprimate de membrii comunității noastre profesionale” - se arată în apel. Luni, Mini...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Mai multe asociații de creatori au făcut un apel către autorități pentru repunerea în dezbatere publică a Ordonanței de Urgență nr. 89/2025 și Ordinului ANAF nr. 59/2026, cu privire la obligația de înrolare în sistemul RO e-Factura a persoanelor fizice titulare de drepturi de autor. Înrolarea ar trebui să devină obligatorie de la 1 iunie. „La baza demersului nostru au stat numeroasele sesizări și îngrijorări exprimate de membrii comunității noastre profesionale” - se arată în apel.</p><p>Luni, Ministerul Finanțelor a susținut un amendament, adoptat în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, prin care sînt<b> </b>exceptate de la obligația utilizării e-Factura persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor. Amendamentul urmează să fie supus la vot în plenul Camerei Deputaților. </p><p>Invitatele noastre sînt Iulia Gorzo, de la Asociația Română a Traducătorilor Literari (ARTLIT), și Tudorița Șoldănescu, manager cultural, președinta Asociației Incubator de Scenarii Culturale. Am discutat cu ele despre ideea autorităților de a trata munca de creație ca pe o prestare de servicii sau activitate economică, despre îngrijorările provocate de directiva care ar trebui să intre în vigoare la 1 iunie, despre multiplele situații în care se găsesc persoanele care lucrează pe contracte de drepturi de autor, despre faptul că înrolarea în sistemul e-factura nu ar face decît să dubleze o muncă de declarare a veniturilor, precum și despre inițiativa Ministerului Finanțelor de a depune un amendament prin care titularii de drepturi de autor să fie exceptați de la înrolarea în sistemul RO e-factura. </p><p><b>Iulia Gorzo</b>: „Această ordonanță este greșită la nivel de principiu. Colegele mele care au ajutat la redactarea apelului au pus acolo și o hotărîre a Curții de Justiție a Uniunii Europene într-o speță în care exact asta s-a disputat: dacă drepturile de proprietate intelectuală pot fi echivalate cu prestări de servicii. Iar decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene a fost că nu pot fi echivalate. Iar ca oamenii să înțeleagă: în această lume a noastră, toată lumea e taxată, să nu credem că autorii sînt niște boemi care nu-și plătesc taxele. Nu. Pe toate aceste contracte se plătesc taxe, totul este transparent.”</p><p><b>Tudorița Șoldănescu</b>: „Există o foarte mare neclaritate la nivelul celor care fac aceste legi cu privire la ce înseamnă acest contract de drepturi de autor, ce conține în sine dreptul de autor, ce înseamnă o operă. Atunci cînd faci un contract de drepturi de autor cu un artist vizual, care lucrează douăzeci de tablouri și le expune într-un spațiu expozițional, tablourile alea nu îmi revin mie pentru că eu i-am plătit acest drept de autor. Nu este nici ceva lipsit de concretețe, dar nu este nici ceva atît de concret încît să mi-l bag în buzunar. Este bunăvoința artistului ca lucrarea pe care a făcut-o să fie în spațiul meu timp de două săptămîni, ca un public larg să vină s-o vadă. De aceea dreptul de autor este atît de special și de aceea trebuie să aibă niște reglementări separate de cele care privesc vînzarea, comercializarea, veniturile fixe din activități comerciale. Este inefabil și trebuie să fie protejat. Cei care fac regulile nu înțeleg acest lucru. Nu-i nici o problemă dar întrebați-ne, că vă explicăm. (...) Gîndim împreună, găsim o soluție, reglementăm corect.”</p><p><em>Ministerul Finanțelor a susținut luni un amendament, adoptat în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, prin care sîntexceptate de la obligația utilizării e-Factura persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor. Amendamentul urmează să fie supus la vot în plenul Camerei Deputaților. Ce șanse sînt să fie votat amendamentul în plenul Camerei Deputaților? Eventual pînă la 1 iunie, cînd ar inta în vigoare obligativitatea înrolării în sistemul e-factura?<br/></em><b>Iulia Gorzo: „</b>Cred că sînt șanse bune. Urmărim, sîntem foarte atenți la ce se va întîmpla. Cred că sîntem pe drumul cel bun. Mă bucur foarte mult că vocea atîtor oameni a fost importantă, de data asta. Iată că se poate. (...) Pentru mine a fost o lecție despre cum comunitatea noastră se poate mobiliza și poate schimba niște lucruri cînd este vizată.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Mai multe asociații de creatori au făcut un apel către autorități pentru repunerea în dezbatere publică a Ordonanței de Urgență nr. 89/2025 și Ordinului ANAF nr. 59/2026, cu privire la obligația de înrolare în sistemul RO e-Factura a persoanelor fizice titulare de drepturi de autor. Înrolarea ar trebui să devină obligatorie de la 1 iunie. „La baza demersului nostru au stat numeroasele sesizări și îngrijorări exprimate de membrii comunității noastre profesionale” - se arată în apel.</p><p>Luni, Ministerul Finanțelor a susținut un amendament, adoptat în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, prin care sînt<b> </b>exceptate de la obligația utilizării e-Factura persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor. Amendamentul urmează să fie supus la vot în plenul Camerei Deputaților. </p><p>Invitatele noastre sînt Iulia Gorzo, de la Asociația Română a Traducătorilor Literari (ARTLIT), și Tudorița Șoldănescu, manager cultural, președinta Asociației Incubator de Scenarii Culturale. Am discutat cu ele despre ideea autorităților de a trata munca de creație ca pe o prestare de servicii sau activitate economică, despre îngrijorările provocate de directiva care ar trebui să intre în vigoare la 1 iunie, despre multiplele situații în care se găsesc persoanele care lucrează pe contracte de drepturi de autor, despre faptul că înrolarea în sistemul e-factura nu ar face decît să dubleze o muncă de declarare a veniturilor, precum și despre inițiativa Ministerului Finanțelor de a depune un amendament prin care titularii de drepturi de autor să fie exceptați de la înrolarea în sistemul RO e-factura. </p><p><b>Iulia Gorzo</b>: „Această ordonanță este greșită la nivel de principiu. Colegele mele care au ajutat la redactarea apelului au pus acolo și o hotărîre a Curții de Justiție a Uniunii Europene într-o speță în care exact asta s-a disputat: dacă drepturile de proprietate intelectuală pot fi echivalate cu prestări de servicii. Iar decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene a fost că nu pot fi echivalate. Iar ca oamenii să înțeleagă: în această lume a noastră, toată lumea e taxată, să nu credem că autorii sînt niște boemi care nu-și plătesc taxele. Nu. Pe toate aceste contracte se plătesc taxe, totul este transparent.”</p><p><b>Tudorița Șoldănescu</b>: „Există o foarte mare neclaritate la nivelul celor care fac aceste legi cu privire la ce înseamnă acest contract de drepturi de autor, ce conține în sine dreptul de autor, ce înseamnă o operă. Atunci cînd faci un contract de drepturi de autor cu un artist vizual, care lucrează douăzeci de tablouri și le expune într-un spațiu expozițional, tablourile alea nu îmi revin mie pentru că eu i-am plătit acest drept de autor. Nu este nici ceva lipsit de concretețe, dar nu este nici ceva atît de concret încît să mi-l bag în buzunar. Este bunăvoința artistului ca lucrarea pe care a făcut-o să fie în spațiul meu timp de două săptămîni, ca un public larg să vină s-o vadă. De aceea dreptul de autor este atît de special și de aceea trebuie să aibă niște reglementări separate de cele care privesc vînzarea, comercializarea, veniturile fixe din activități comerciale. Este inefabil și trebuie să fie protejat. Cei care fac regulile nu înțeleg acest lucru. Nu-i nici o problemă dar întrebați-ne, că vă explicăm. (...) Gîndim împreună, găsim o soluție, reglementăm corect.”</p><p><em>Ministerul Finanțelor a susținut luni un amendament, adoptat în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, prin care sîntexceptate de la obligația utilizării e-Factura persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor. Amendamentul urmează să fie supus la vot în plenul Camerei Deputaților. Ce șanse sînt să fie votat amendamentul în plenul Camerei Deputaților? Eventual pînă la 1 iunie, cînd ar inta în vigoare obligativitatea înrolării în sistemul e-factura?<br/></em><b>Iulia Gorzo: „</b>Cred că sînt șanse bune. Urmărim, sîntem foarte atenți la ce se va întîmpla. Cred că sîntem pe drumul cel bun. Mă bucur foarte mult că vocea atîtor oameni a fost importantă, de data asta. Iată că se poate. (...) Pentru mine a fost o lecție despre cum comunitatea noastră se poate mobiliza și poate schimba niște lucruri cînd este vizată.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19201962-de-ce-munca-de-crea-ie-nu-ar-trebui-echivalata-cu-prestarea-de-servicii-o-discu-ie-cu-traducatoarea-iulia-gorzo-i-managerul-cultural-tudori-a-oldanescu.mp3" length="20636944" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19201962</guid>
    <pubDate>Tue, 19 May 2026 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19201962/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19201962/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19201962/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19201962/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1716</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>159</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Putin la Beijing. Cît de „fără limite” mai e prietenia dintre China și Rusia?</itunes:title>
    <title>Putin la Beijing. Cît de „fără limite” mai e prietenia dintre China și Rusia?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, va face o vizită în China, în zilele de 19 și 20 mai, a anunțat Kremlinul, la foarte scurt timp după vizita președintelui Statelor Unire ale Americii, Donald Trump, la Beijing. Ce vrea să transmită Vladimir Putin prin această vizită, programată la doar cîteva zile de la vizita lui Donald Trump în China?Cum privește Uniunea Europeană aceste vizite la Beijing, a lui Donald Trump și cea anunțată a lui Vladimir Putin? L-am întrebat pe este Cătălin-Gab...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, va face o vizită în China, în zilele de 19 și 20 mai, a anunțat Kremlinul, la foarte scurt timp după vizita președintelui Statelor Unire ale Americii, Donald Trump, la Beijing. Ce vrea să transmită Vladimir Putin prin această vizită, programată la doar cîteva zile de la vizita lui Donald Trump în China?<em>Cum privește Uniunea Europeană aceste vizite la Beijing, a lui Donald Trump și cea anunțată a lui Vladimir Putin? L-am întrebat pe </em>este Cătălin-Gabriel Done, analist de politică internațională, vicepreședintele Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA).</p><p><em>În 2022 Rusia și China au proclamat la unison o „prietenie fără limite”. Între timp, odată cu invazia ilegală din Ucraina, Rusia a devenit tot mai izolată, tot mai ruptă de restul lumii. Și tot mai dependentă de piețele din China. Și de sprijinul din partea Beijingului. Așa că am putea începe discuția noastră de la această relație: cum ar trebui s-o definim? Cît de „fără limite” mai este această prietenie?<br/></em><b>Cătălin-Gabriel Done</b>: „Ea este fără limite pentru că, așa cum ați spus, Federația Rusă și Vladimir Putin sînt total dependenți de bunăvoința Beijingului. Dar este un lucru extrem de important în această vizită, pentru că ea vine în contrapartidă după vizita lui Donald Trump la Beijing, tocmai pentru a redefini spațiul sferelor de influență la nivel global. Vizita lui Donald Trump a deschis calea spre o triangulație a relațiilor internaționale, în care Statele Unite ale Americii nu mai sînt singurul hegemon, și par să recunoască acest lucru, și acceptă la masa discuțiilor, la masa greilor relațiilor internaționale, China și Federația Rusă. Interesant este faptul că acum Donald Trump îl recunoaște pe Xi Jinping ca partener egal de discuție, accentul nu mai cade exclusiv pe Federația Rusă ca principal competitor pentru America, ci se mută accentul spre China și în acest context această prietenie sino-rusă vine să ne demonstreze încă o dată importanța Chinei în sistemul de securitate global, în sistemul economic. Pentru că acum China devine punctul focal în jurul căruia pivotează cele două mari puteri nucleare, SUA și Rusia, și în acest context cred că vizita lui Putin va defini nu doar relația Rusiei cu China, ci va defini relația întregului sistem internațional cu China, pentru că ea va fundamenta o suprapunere de interese, o suprapunere de praguri limită în relațiile internaționale și totodată va dovedi capacitatea Chinei de a influența parcursul securității economice globale.”</p><p><em>Ce vrea să transmită Vladimir Putin prin această vizită, programată la doar cîteva zile de la vizita lui Donald Trump în China?<br/></em><b>Cătălin-Gabriel Done</b>: „Sigur că Vladimir Putin încearcă acum să demonstreze lumii întregi, probabil că va și reuși, că poate avea o discuție tête-à-tête, de la egal la egal, atît cu China cît și cu Statele Unite ale Americii și mai mult decît atît, ne demonstrează că acum sistemul internațional va fi împărțit în trei bucăți, în trei falii, extrem de fragile din punct de vedere al echilibrului, dar care vor redimensiona raporturile de securitate și vor defini viitorul secol de putere.<b>” </b></p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, va face o vizită în China, în zilele de 19 și 20 mai, a anunțat Kremlinul, la foarte scurt timp după vizita președintelui Statelor Unire ale Americii, Donald Trump, la Beijing. Ce vrea să transmită Vladimir Putin prin această vizită, programată la doar cîteva zile de la vizita lui Donald Trump în China?<em>Cum privește Uniunea Europeană aceste vizite la Beijing, a lui Donald Trump și cea anunțată a lui Vladimir Putin? L-am întrebat pe </em>este Cătălin-Gabriel Done, analist de politică internațională, vicepreședintele Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA).</p><p><em>În 2022 Rusia și China au proclamat la unison o „prietenie fără limite”. Între timp, odată cu invazia ilegală din Ucraina, Rusia a devenit tot mai izolată, tot mai ruptă de restul lumii. Și tot mai dependentă de piețele din China. Și de sprijinul din partea Beijingului. Așa că am putea începe discuția noastră de la această relație: cum ar trebui s-o definim? Cît de „fără limite” mai este această prietenie?<br/></em><b>Cătălin-Gabriel Done</b>: „Ea este fără limite pentru că, așa cum ați spus, Federația Rusă și Vladimir Putin sînt total dependenți de bunăvoința Beijingului. Dar este un lucru extrem de important în această vizită, pentru că ea vine în contrapartidă după vizita lui Donald Trump la Beijing, tocmai pentru a redefini spațiul sferelor de influență la nivel global. Vizita lui Donald Trump a deschis calea spre o triangulație a relațiilor internaționale, în care Statele Unite ale Americii nu mai sînt singurul hegemon, și par să recunoască acest lucru, și acceptă la masa discuțiilor, la masa greilor relațiilor internaționale, China și Federația Rusă. Interesant este faptul că acum Donald Trump îl recunoaște pe Xi Jinping ca partener egal de discuție, accentul nu mai cade exclusiv pe Federația Rusă ca principal competitor pentru America, ci se mută accentul spre China și în acest context această prietenie sino-rusă vine să ne demonstreze încă o dată importanța Chinei în sistemul de securitate global, în sistemul economic. Pentru că acum China devine punctul focal în jurul căruia pivotează cele două mari puteri nucleare, SUA și Rusia, și în acest context cred că vizita lui Putin va defini nu doar relația Rusiei cu China, ci va defini relația întregului sistem internațional cu China, pentru că ea va fundamenta o suprapunere de interese, o suprapunere de praguri limită în relațiile internaționale și totodată va dovedi capacitatea Chinei de a influența parcursul securității economice globale.”</p><p><em>Ce vrea să transmită Vladimir Putin prin această vizită, programată la doar cîteva zile de la vizita lui Donald Trump în China?<br/></em><b>Cătălin-Gabriel Done</b>: „Sigur că Vladimir Putin încearcă acum să demonstreze lumii întregi, probabil că va și reuși, că poate avea o discuție tête-à-tête, de la egal la egal, atît cu China cît și cu Statele Unite ale Americii și mai mult decît atît, ne demonstrează că acum sistemul internațional va fi împărțit în trei bucăți, în trei falii, extrem de fragile din punct de vedere al echilibrului, dar care vor redimensiona raporturile de securitate și vor defini viitorul secol de putere.<b>” </b></p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19196355-putin-la-beijing-cit-de-fara-limite-mai-e-prietenia-dintre-china-i-rusia.mp3" length="19537616" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/q5874szhv0n306rmg0emqbpfvrmx?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19196355</guid>
    <pubDate>Mon, 18 May 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19196355/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19196355/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19196355/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19196355/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1625</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>158</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Andreea Răsuceanu: „Am vrut să fac o poveste de dragoste, în contextul nevoii de recuperare a trecutului”</itunes:title>
    <title>Andreea Răsuceanu: „Am vrut să fac o poveste de dragoste, în contextul nevoii de recuperare a trecutului”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Andreea Răsuceanu a publicat recent romanul „Hemiptera”, la Editura Polirom. Un roman în care se împletesc două planuri narative: unul contemporan și celălalt de la începutul secolului al XIX-lea, de pe vremea domniei lui Caragea, marcată de ciuma care a ucis mare parte din populația Bucureștiului. Cele două epoci sînt legate prin poveștile personajelor, prin frica de moarte și sentimentul pregnant al sfîrșitului dar și prin poveștile locului: cartierul Balta Albă de azi. În locul care azi se...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Andreea Răsuceanu a publicat recent romanul „Hemiptera”, la Editura Polirom. Un roman în care se împletesc două planuri narative: unul contemporan și celălalt de la începutul secolului al XIX-lea, de pe vremea domniei lui Caragea, marcată de ciuma care a ucis mare parte din populația Bucureștiului. Cele două epoci sînt legate prin poveștile personajelor, prin frica de moarte și sentimentul pregnant al sfîrșitului dar și prin poveștile locului: cartierul Balta Albă de azi. În locul care azi se cheamă așa a fost o groapă comună imensă unde au fost aruncate de-a valma cadavrele celor morți de ciumă. Peste ele se turna var și, cînd ploua mult, varul și apa formau o peliculă albă. Așa a ajuns cartierul de azi să se numească Balta Albă. Protagoniștii din prezent, naratoarea și iubitul ei, locuiesc în acest cartier și acolo au locuit și în copilărie. Iar poveștile din trecut au în prim-plan cîteva figuri din epoca lui Caragea, pe domnitor însuși, dar și o femeie doctoră, o <em>medica</em>, Venețiana, și o femeie cioclu. Am vorbit cu Andreea Răsuceanu despre noul ei roman, despre personajele și lumile în care trăiesc și despre titlul misterios al cărții.</p><p><b>Andreea Răsuceanu</b>: „Trecutul nu e mort, ci e insinuat și continuă să trăiască în prezent, în forme mult mai spectaculoase și mai vizibile decît ne-am gîndi, poate. (...) Am pornit de la ideea Apocalipsei, care e o obsesie contemporană, și de la revelația că, tot așteptînd un moment, un eveniment, de fapt ratăm chiar sensurile acestui sfîrșit continuu. Ăsta e un sens major al cărții. Al doilea ar fi că întotdeauna s-a trăit cu un maximum de implicare și de atenție ideea sfîrșitului, cu atît mai mult în secolul al XIX-lea, pe care mi l-am ales eu, în perioada de după ciuma lui Caragea, cînd evident că sentimentul sfîrșitului era ceva inevitabil, îl trăiai în mod cotidian, avînd în vedere că murise o parte atît de mare din populația Bucureștiului și nu numai. Apoi oamenii îl trăiau într-o perioadă atît de instabilă, cum a fost cea a regimurilor fanariote. Și atunci mi-am dat seama că de fapt sfîrșitul lumii este o stare continuă a ei și nu un moment. Și m-am gîndit cum aș putea să spun cel mai bine lucrul ăsta.”</p><p><em>Ți-ai propus din start să scrii despre trecut, să faci incursiuni în memorie, în memoria ta, în memoria colectivă?<br/></em><b>Andreea Răsuceanu</b>: „E clar că asta e una dintre obsesiile și temele mele predilecte dar nu, nu a fost ceva programatic, nu m-am gîndit la carte ca la o reconstituire nici a istoriei mele personale, nici a istoriei cartierului neapărat. Am vrut să scriu despre altceva. Am vrut să fac și o poveste de dragoste care se petrece în contextul nevoii de recuperare a trecutului. Dar cred că mesajul de profunzime, mesajul care aș vrea să ajungă la cititor este legat de obsesia recuperării trecutului dar și de întrebarea cît și ce anume poți recupera din trecut, ce merită păstrat și de ce anume merită să te eliberezi?”</p><p><em>Cicadele, aceste insecte din ordinul Hemiptera, se aud pe parcursul întregii povești. Aceste insecte trăiesc ani de zile sub pămînt iar cînd ies și cîntă, supraviețuiesc la suprafață doar cîteva săptămîni. Cum ai ajuns să folosești acest simbol puternic, să împînzești cartea de cicade?<br/></em><b>Andreea Răsuceanu</b>: „Am ajuns prin Platon, prin <em>Phaidros</em> și prin povestea cicadelor. Legenda spune că atunci cînd s-au născut muzele, unii oameni au continuat să cînte și să danseze pînă la epuizare, uitînd să se mai hrănească și au murit pur și simplu în beția asta a artei. Și-atunci muzele au ales să-i transforme în cicade, adică niște insecte care trăiesc aproape fără hrană. De fapt, nu e chiar așa. Trăiesc din seva copacilor. Mi-a plăcut foarte mult ideea asta. Mi-am dat seama cît de bine se potrivește metafora cicadei pentru cartea mea, în toate sensurile posibile.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Andreea Răsuceanu a publicat recent romanul „Hemiptera”, la Editura Polirom. Un roman în care se împletesc două planuri narative: unul contemporan și celălalt de la începutul secolului al XIX-lea, de pe vremea domniei lui Caragea, marcată de ciuma care a ucis mare parte din populația Bucureștiului. Cele două epoci sînt legate prin poveștile personajelor, prin frica de moarte și sentimentul pregnant al sfîrșitului dar și prin poveștile locului: cartierul Balta Albă de azi. În locul care azi se cheamă așa a fost o groapă comună imensă unde au fost aruncate de-a valma cadavrele celor morți de ciumă. Peste ele se turna var și, cînd ploua mult, varul și apa formau o peliculă albă. Așa a ajuns cartierul de azi să se numească Balta Albă. Protagoniștii din prezent, naratoarea și iubitul ei, locuiesc în acest cartier și acolo au locuit și în copilărie. Iar poveștile din trecut au în prim-plan cîteva figuri din epoca lui Caragea, pe domnitor însuși, dar și o femeie doctoră, o <em>medica</em>, Venețiana, și o femeie cioclu. Am vorbit cu Andreea Răsuceanu despre noul ei roman, despre personajele și lumile în care trăiesc și despre titlul misterios al cărții.</p><p><b>Andreea Răsuceanu</b>: „Trecutul nu e mort, ci e insinuat și continuă să trăiască în prezent, în forme mult mai spectaculoase și mai vizibile decît ne-am gîndi, poate. (...) Am pornit de la ideea Apocalipsei, care e o obsesie contemporană, și de la revelația că, tot așteptînd un moment, un eveniment, de fapt ratăm chiar sensurile acestui sfîrșit continuu. Ăsta e un sens major al cărții. Al doilea ar fi că întotdeauna s-a trăit cu un maximum de implicare și de atenție ideea sfîrșitului, cu atît mai mult în secolul al XIX-lea, pe care mi l-am ales eu, în perioada de după ciuma lui Caragea, cînd evident că sentimentul sfîrșitului era ceva inevitabil, îl trăiai în mod cotidian, avînd în vedere că murise o parte atît de mare din populația Bucureștiului și nu numai. Apoi oamenii îl trăiau într-o perioadă atît de instabilă, cum a fost cea a regimurilor fanariote. Și atunci mi-am dat seama că de fapt sfîrșitul lumii este o stare continuă a ei și nu un moment. Și m-am gîndit cum aș putea să spun cel mai bine lucrul ăsta.”</p><p><em>Ți-ai propus din start să scrii despre trecut, să faci incursiuni în memorie, în memoria ta, în memoria colectivă?<br/></em><b>Andreea Răsuceanu</b>: „E clar că asta e una dintre obsesiile și temele mele predilecte dar nu, nu a fost ceva programatic, nu m-am gîndit la carte ca la o reconstituire nici a istoriei mele personale, nici a istoriei cartierului neapărat. Am vrut să scriu despre altceva. Am vrut să fac și o poveste de dragoste care se petrece în contextul nevoii de recuperare a trecutului. Dar cred că mesajul de profunzime, mesajul care aș vrea să ajungă la cititor este legat de obsesia recuperării trecutului dar și de întrebarea cît și ce anume poți recupera din trecut, ce merită păstrat și de ce anume merită să te eliberezi?”</p><p><em>Cicadele, aceste insecte din ordinul Hemiptera, se aud pe parcursul întregii povești. Aceste insecte trăiesc ani de zile sub pămînt iar cînd ies și cîntă, supraviețuiesc la suprafață doar cîteva săptămîni. Cum ai ajuns să folosești acest simbol puternic, să împînzești cartea de cicade?<br/></em><b>Andreea Răsuceanu</b>: „Am ajuns prin Platon, prin <em>Phaidros</em> și prin povestea cicadelor. Legenda spune că atunci cînd s-au născut muzele, unii oameni au continuat să cînte și să danseze pînă la epuizare, uitînd să se mai hrănească și au murit pur și simplu în beția asta a artei. Și-atunci muzele au ales să-i transforme în cicade, adică niște insecte care trăiesc aproape fără hrană. De fapt, nu e chiar așa. Trăiesc din seva copacilor. Mi-a plăcut foarte mult ideea asta. Mi-am dat seama cît de bine se potrivește metafora cicadei pentru cartea mea, în toate sensurile posibile.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19175797-andreea-rasuceanu-am-vrut-sa-fac-o-poveste-de-dragoste-in-contextul-nevoii-de-recuperare-a-trecutului.mp3" length="20539770" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/5npr4uhg79y3tjcjqhffkd5k61dt?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19175797</guid>
    <pubDate>Fri, 15 May 2026 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19175797/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19175797/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19175797/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19175797/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1708</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>157</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce înseamnă NATO 3.0? - o discuție cu Robert Lupițu</itunes:title>
    <title>Ce înseamnă NATO 3.0? - o discuție cu Robert Lupițu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Palatul Cotroceni a găzduit miercuri Summitul Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice, co-prezidat de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. „Delivering More for Transatlantic Security” („Mai mult pentru securitatea transatlantică”) a fost tema întîlnirii. La finalul evenimentului s-a accentuat ideea colaborării strînse a aliaților cu SUA în cadrul NATO, s-a reiterat ideea că Federația Rusă este cea mai importantă amenințare la adresa Alianț...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Palatul Cotroceni a găzduit miercuri Summitul Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice, co-prezidat de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. „Delivering More for Transatlantic Security” („Mai mult pentru securitatea transatlantică”) a fost tema întîlnirii. La finalul evenimentului s-a accentuat ideea colaborării strînse a aliaților cu SUA în cadrul NATO, s-a reiterat ideea că Federația Rusă este cea mai importantă amenințare la adresa Alianței Atlanticului de Nord şi ţările participante au convenit să susțină la summitul NATO de la Ankara, din iulie, conceptul NATO 3.0. Despre toate acestea am vorbit cu analistul de politică internațională Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.</p><p><em>La finalul summitului B9 și Țările Nordice s-a insistat pe ideea că Federația Rusă este cea mai importantă amenințare la adresa alianței. Ce rol are acest tip de declarație?<br/></em><b>Robert Lupițu</b>: „Sigur, par cuvinte aruncate pe un document, însă dacă ne-am găsi în situația, puțin probabilă, ca la un summit aliat ulterior să nu mai vedem Rusia încadrată astfel, de fapt atunci ne-am da seama ce înseamnă a continua să numești Rusia o amenințare, pentru că în primul rînd este. Ea poate fi diluată în percepția publică pentru că tot timpul vedem lideri politici și documente oficiale care spun că Rusia este o amenințare, dar dacă cumva nu am mai spune asta, atunci cineva ar putea deduce că nu mai este. Şi nu este cazul, pentru că vedem instrumentarul de război clasic militar pe care îl poartă împotriva Ucrainei și de război hibrid cognitiv pe care îl poartă împotriva societăților sau infrastructurilor noastre.”</p><p><em>Țările participante la summitul B9 și Țările Nordice au convenit să susțină la summitul NATO de la Ankara, din iulie, conceptul NATO 3.0. Despre ce este vorba?<br/></em><b>Robert Lupițu</b>: „În momentul în care am încheiat relatările de la summitul de ieri, am mers pe formula că NATO 3.0 a intrat în dispozitivul strategic al alianţei la București – folosind o terminologie militar-geopolitică. Conceptul NATO 3.0 a luat naștere în luna februarie la reuniunea miniştrilor apărării din NATO de la Bruxelles, cînd Statele Unite au fost reprezentate de subsecretarul de stat al Pentagonului, al departamentului de război sau al apărării, Elbridge Colby, care este supranumit și artizanul strategiei naționale de apărare. Acolo el a prezentat conceptul de NATO 3.0. Practic, el a împărțit NATO în trei perioade. Perioada de NATO 1.0 care a existat de la momentul înființării, din 1949, pînă la finalul Războiului Rece. Conceptul de NATO 2.0 și anume redefinirea Alianţei și tot ce a urmat cu extinderile ulterioare. Şi NATO 3.0, în care ne-am afla acum sau urmează să ne aflăm, care se referă la faptul că Uniunea Europeană și Europa per ansamblu, aliații europeni trebuie să fie în măsură să asigure securitatea convențională a continentului, adică acea securitate specifică apărării convenționale de tip terestru, aerian și maritim, în timp ce Statele Unite vor rămîne implicate inclusiv din perspectivă neconvențională, adică descurajare strategică nucleară. Aceea a fost propunerea de la acel moment a Statelor Unite, care acum este preluată de către aliații de pe flancul estic, urmînd să fie propusă pentru summit-ul NATO de la Ankara.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Palatul Cotroceni a găzduit miercuri Summitul Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice, co-prezidat de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. „Delivering More for Transatlantic Security” („Mai mult pentru securitatea transatlantică”) a fost tema întîlnirii. La finalul evenimentului s-a accentuat ideea colaborării strînse a aliaților cu SUA în cadrul NATO, s-a reiterat ideea că Federația Rusă este cea mai importantă amenințare la adresa Alianței Atlanticului de Nord şi ţările participante au convenit să susțină la summitul NATO de la Ankara, din iulie, conceptul NATO 3.0. Despre toate acestea am vorbit cu analistul de politică internațională Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.</p><p><em>La finalul summitului B9 și Țările Nordice s-a insistat pe ideea că Federația Rusă este cea mai importantă amenințare la adresa alianței. Ce rol are acest tip de declarație?<br/></em><b>Robert Lupițu</b>: „Sigur, par cuvinte aruncate pe un document, însă dacă ne-am găsi în situația, puțin probabilă, ca la un summit aliat ulterior să nu mai vedem Rusia încadrată astfel, de fapt atunci ne-am da seama ce înseamnă a continua să numești Rusia o amenințare, pentru că în primul rînd este. Ea poate fi diluată în percepția publică pentru că tot timpul vedem lideri politici și documente oficiale care spun că Rusia este o amenințare, dar dacă cumva nu am mai spune asta, atunci cineva ar putea deduce că nu mai este. Şi nu este cazul, pentru că vedem instrumentarul de război clasic militar pe care îl poartă împotriva Ucrainei și de război hibrid cognitiv pe care îl poartă împotriva societăților sau infrastructurilor noastre.”</p><p><em>Țările participante la summitul B9 și Țările Nordice au convenit să susțină la summitul NATO de la Ankara, din iulie, conceptul NATO 3.0. Despre ce este vorba?<br/></em><b>Robert Lupițu</b>: „În momentul în care am încheiat relatările de la summitul de ieri, am mers pe formula că NATO 3.0 a intrat în dispozitivul strategic al alianţei la București – folosind o terminologie militar-geopolitică. Conceptul NATO 3.0 a luat naștere în luna februarie la reuniunea miniştrilor apărării din NATO de la Bruxelles, cînd Statele Unite au fost reprezentate de subsecretarul de stat al Pentagonului, al departamentului de război sau al apărării, Elbridge Colby, care este supranumit și artizanul strategiei naționale de apărare. Acolo el a prezentat conceptul de NATO 3.0. Practic, el a împărțit NATO în trei perioade. Perioada de NATO 1.0 care a existat de la momentul înființării, din 1949, pînă la finalul Războiului Rece. Conceptul de NATO 2.0 și anume redefinirea Alianţei și tot ce a urmat cu extinderile ulterioare. Şi NATO 3.0, în care ne-am afla acum sau urmează să ne aflăm, care se referă la faptul că Uniunea Europeană și Europa per ansamblu, aliații europeni trebuie să fie în măsură să asigure securitatea convențională a continentului, adică acea securitate specifică apărării convenționale de tip terestru, aerian și maritim, în timp ce Statele Unite vor rămîne implicate inclusiv din perspectivă neconvențională, adică descurajare strategică nucleară. Aceea a fost propunerea de la acel moment a Statelor Unite, care acum este preluată de către aliații de pe flancul estic, urmînd să fie propusă pentru summit-ul NATO de la Ankara.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19176884-ce-inseamna-nato-3-0-o-discu-ie-cu-robert-lupi-u.mp3" length="20495316" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/hzwenltbzkyr03l4d1pd6hl8ro2n?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19176884</guid>
    <pubDate>Thu, 14 May 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19176884/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19176884/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19176884/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19176884/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1705</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>156</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Negocieri pe axa Washington-Beijing. Donald Trump și Xi Jinping, față în față </itunes:title>
    <title>Negocieri pe axa Washington-Beijing. Donald Trump și Xi Jinping, față în față </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Donald Trump se află într-o vizită de stat în China, în perioada 13-15 mai, eveniment considerat una dintre cele mai importante întîlniri diplomatice ale anului, în contextul unor tensiuni mai vechi între cele două țări. Este prima vizită de stat a unui președinte american în China în ultimii aproape zece ani. În 2017, tot Donald Trump a fost cel care a vizitat China, al cărei președinte era tot Xi Jinping. Pe agenda discuțiilor se află teme precum: relațiile comerciale, tehnologia de top, si...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Donald Trump se află într-o vizită de stat în China, în perioada 13-15 mai, eveniment considerat una dintre cele mai importante întîlniri diplomatice ale anului, în contextul unor tensiuni mai vechi între cele două țări. Este prima vizită de stat a unui președinte american în China în ultimii aproape zece ani. În 2017, tot Donald Trump a fost cel care a vizitat China, al cărei președinte era tot Xi Jinping. Pe agenda discuțiilor se află teme precum: relațiile comerciale, tehnologia de top, situația Taiwanului, războiul împotriva Iranului. Care este miza acestei întîlniri? L-am întrebat pe Marius Ghincea, analist de politică internațională, cercetător la Institutul Federal de Tehnologie din Zürich. </p><p><em>Xi Jinping îl primește pe Donald Trump cu toate onorurile unei vizite de stat.Este cumva aici și o victorie de imagine pentru liderul chinez? În ciuda ostilităților, în ciuda tensiunilor, cum va fi folosită această imagine a lui Donald Trump în vizită de către propaganda chineză?<br/></em><b>Marius Ghincea</b>: „Propaganda chineză va folosi această vizită și negocierile dintre partea americană și partea chineză pentru a semnaliza încă o dată, în special propriei populații, dar și celorlalte state ale lumii, faptul că China este acum un actor de egală importanță și valoare cu SUA, la nivel mondial şi SUA, prin această vizită și agrearea de a negocia teme de substanță, recunosc, practic, statutul aproape egal al Chinei cu SUA, la nivel mondial. Dar este important de notat că poate fi interpretată și ca un fel de vizită pentru a încheia un acord de pace. Anul trecut, odată cu venirea înapoi la Casa Albă a lui Donald Trump, am avut ceea ce putem foarte bine considera un război comercial, în care Donald Trump a folosit mecanisme de tipul taxelor vamale și alte măsuri comerciale, inclusiv interzicerea exporturilor de cipuri sau tehnologie americană, pentru a pune presiune pe China și a constrînge autoritățile de la Beijing să se conformeze preferințelor politice și economice ale Washingtonului. Și în acel război comercial, din nefericire pentru partea americană, China a avut cîștig de cauză, pentru că s-a putut folosi foarte inteligent de avantajele oferite de controlul majorității resurselor de pămînturi rare, de care depinde, de altfel, întreaga tehnologie globală, pentru a pune la pămînt și a opri această lovitură, aceste atacuri lansate de către partea americană împotriva părții chineze. Și anul trecut, domnul Rubio, împreună cu reprezentanții guvernului chinez, au ajuns la un armistiţiu. Iar acum, în negocierile de zilele acestea, se intenționează încheierea unui acord de pace comercială și politică, pentru a stabili niște linii roșii și niște direcții viitoare pentru relațiile dintre cele două capitale.”</p><p><em>Ce impact credeți că va avea această discuție pentru restul lumii?<br/></em><b>Marius Ghincea</b>: „Impactul poate să fie istoric, nu știm exact care sînt termenii și condițiile care vor fi negociate, nu știm dacă se va ajunge la niște concluzii care să rămînă bătute în cuie, dar orice întîlnire între două mari puteri, mai ales după o perioadă de conflict comercial și politic atît de intens, poate să aibă consecințe istorice pentru situația din diferite regiuni ale lumii, inclusiv din Europa, din Orientul Mijlociu, din Asia. Implicațiile cele mai importante vor fi cele legate de relaţiile comerciale și economice. Pentru că, în contextul conflictului comercial dintre China și SUA, țările din jur, în special din Asia de Sud-Est și de Sud, au beneficiat semnificativ, pentru că unele companii americane au încercat să-și redirecționeze producția din China către țări din Asia de Sud sau de Sud-Est, care nu erau ținta predilectă a administrației Trump sau care nu erau afectate de taxe vamale la fel de ridicate precum cele impuse părții chineze.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Donald Trump se află într-o vizită de stat în China, în perioada 13-15 mai, eveniment considerat una dintre cele mai importante întîlniri diplomatice ale anului, în contextul unor tensiuni mai vechi între cele două țări. Este prima vizită de stat a unui președinte american în China în ultimii aproape zece ani. În 2017, tot Donald Trump a fost cel care a vizitat China, al cărei președinte era tot Xi Jinping. Pe agenda discuțiilor se află teme precum: relațiile comerciale, tehnologia de top, situația Taiwanului, războiul împotriva Iranului. Care este miza acestei întîlniri? L-am întrebat pe Marius Ghincea, analist de politică internațională, cercetător la Institutul Federal de Tehnologie din Zürich. </p><p><em>Xi Jinping îl primește pe Donald Trump cu toate onorurile unei vizite de stat.Este cumva aici și o victorie de imagine pentru liderul chinez? În ciuda ostilităților, în ciuda tensiunilor, cum va fi folosită această imagine a lui Donald Trump în vizită de către propaganda chineză?<br/></em><b>Marius Ghincea</b>: „Propaganda chineză va folosi această vizită și negocierile dintre partea americană și partea chineză pentru a semnaliza încă o dată, în special propriei populații, dar și celorlalte state ale lumii, faptul că China este acum un actor de egală importanță și valoare cu SUA, la nivel mondial şi SUA, prin această vizită și agrearea de a negocia teme de substanță, recunosc, practic, statutul aproape egal al Chinei cu SUA, la nivel mondial. Dar este important de notat că poate fi interpretată și ca un fel de vizită pentru a încheia un acord de pace. Anul trecut, odată cu venirea înapoi la Casa Albă a lui Donald Trump, am avut ceea ce putem foarte bine considera un război comercial, în care Donald Trump a folosit mecanisme de tipul taxelor vamale și alte măsuri comerciale, inclusiv interzicerea exporturilor de cipuri sau tehnologie americană, pentru a pune presiune pe China și a constrînge autoritățile de la Beijing să se conformeze preferințelor politice și economice ale Washingtonului. Și în acel război comercial, din nefericire pentru partea americană, China a avut cîștig de cauză, pentru că s-a putut folosi foarte inteligent de avantajele oferite de controlul majorității resurselor de pămînturi rare, de care depinde, de altfel, întreaga tehnologie globală, pentru a pune la pămînt și a opri această lovitură, aceste atacuri lansate de către partea americană împotriva părții chineze. Și anul trecut, domnul Rubio, împreună cu reprezentanții guvernului chinez, au ajuns la un armistiţiu. Iar acum, în negocierile de zilele acestea, se intenționează încheierea unui acord de pace comercială și politică, pentru a stabili niște linii roșii și niște direcții viitoare pentru relațiile dintre cele două capitale.”</p><p><em>Ce impact credeți că va avea această discuție pentru restul lumii?<br/></em><b>Marius Ghincea</b>: „Impactul poate să fie istoric, nu știm exact care sînt termenii și condițiile care vor fi negociate, nu știm dacă se va ajunge la niște concluzii care să rămînă bătute în cuie, dar orice întîlnire între două mari puteri, mai ales după o perioadă de conflict comercial și politic atît de intens, poate să aibă consecințe istorice pentru situația din diferite regiuni ale lumii, inclusiv din Europa, din Orientul Mijlociu, din Asia. Implicațiile cele mai importante vor fi cele legate de relaţiile comerciale și economice. Pentru că, în contextul conflictului comercial dintre China și SUA, țările din jur, în special din Asia de Sud-Est și de Sud, au beneficiat semnificativ, pentru că unele companii americane au încercat să-și redirecționeze producția din China către țări din Asia de Sud sau de Sud-Est, care nu erau ținta predilectă a administrației Trump sau care nu erau afectate de taxe vamale la fel de ridicate precum cele impuse părții chineze.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19171483-negocieri-pe-axa-washington-beijing-donald-trump-i-xi-jinping-fa-a-in-fa-a.mp3" length="19105274" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/x7hdgdmaudb6ts63rmqhi8i6sxih?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19171483</guid>
    <pubDate>Wed, 13 May 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19171483/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19171483/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19171483/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19171483/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1589</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>155</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Dacian Cioloș: „Francofonia înseamnă mai mult decît soft power”</itunes:title>
    <title>Dacian Cioloș: „Francofonia înseamnă mai mult decît soft power”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Următorul Sommet al Francofoniei va avea loc în noiembrie, în Cambodgia. Iar România va avea, pentru prima dată, un candidat pentru funcția de secretar general al Francofoniei. Fost comisar european, fost prim-ministru și eurodeputat, Dacian Cioloș are o veche și trainică legătură cu limba franceză și cu Franța. L-am invitat să vorbim despre candidatura sa la funcția de secretar general al Francofoniei, despre semnificaţia prezenţei României în cadrul acestei organizaţii şi relevanţa Francofo...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Următorul Sommet al Francofoniei va avea loc în noiembrie, în Cambodgia. Iar România va avea, pentru prima dată, un candidat pentru funcția de secretar general al Francofoniei. Fost comisar european, fost prim-ministru și eurodeputat, Dacian Cioloș are o veche și trainică legătură cu limba franceză și cu Franța. L-am invitat să vorbim despre candidatura sa la funcția de secretar general al Francofoniei, despre semnificaţia prezenţei României în cadrul acestei organizaţii şi relevanţa Francofoniei în contexul lumii de azi, marcate de războaie şi tensiuni.</p><p><em>Într-o lume în care organizațiile internaționale, tratatele și mecanismele multilaterale par tot mai fragile, ce relevanță mai poate avea Organizația Internațională a Francofoniei?<br/></em>Înseamnă o limbă comună – și e ceea ce o diferențiază față de alte organizații internaționale. Faptul că există această platformă de limbă, cultură, educație. Franceza, față de limba engleză, e mai degrabă o limbă punte, care nu își propune să înlocuiască limbile locale sau limbile naționale și să universalizeze comunicarea printr-o singură limbă. (...) Statele membre se simt reprezentate de această organizație, în zona Africii, mai ales, dar și în Asia și în Oceania. Secretarul general al acestei organizații joacă de foarte multe ori rolul de mediator atunci cînd apar conflicte, cînd apar tensiuni în anumite regiuni. Și de asta e o organizație care are perspective pentru că spre deosebire de ONU sau de alte mari organizații internaționale care se formalizează foarte mult, unde se negociază foarte mult texte, rezoluții, declarații care apoi sînt mai puțin respectate, aici, în Francofonie, contactele – pentru că are și o dimensiune politică, are și o dimensiune practică, de finanțări de proiecte –, contactele între statele membre sînt mai frecvente și mai consistente.  </p><p><em>Ce ar însemna, concret, pentru România, obținerea, prin candidatura dumneavoastră, a funcției de secretar general al Francofoniei? <br/></em>Ar însemna, în primul rînd, prezența unui român în fruntea unei organizații internaționale. Nu știu dacă România a mai avut, cel puțin în istoria recentă, un secretar general al unei organizații internaționale. A avut secretar general adjunct la NATO, prin domnul Mircea Geoană. Are reprezentare periodică la ONU, dar un mandat întreg la conducerea unei organizații internaționale nu știu să fi avut. Deci ar fi, în primul rînd, o relevanță diplomatică pentru România, ar fi o victorie a diplomației române. Pentru că eu sînt candidatul statului român, nu candidez pe persoană fizică. Apoi, din această poziție, aș putea facilita prezența și relevanța României în anumite zone unde, altfel, România ar fi mai puțin prezentă. Şi sînt zone cu potențial de creștere economică importantă, zone geostrategice importante. Mă refer aici la Africa, Asia, relația cu Canada – care, de cînd a început disputa cu Statele Unite și de cînd Organizația Națiunilor Unite slăbește în relevanță, se uită tot mai mult la alte mijloace și pîrghii de conectare cu zone relevante din lume. În Africa creșterea economică e de la 4 puncte procentuale în sus. Sînt foarte multe țări cu resurse minerale esențiale și determinante pentru noile tehnologii digitale. Pe tot ce înseamnă chestiuni legate de securitate alimentară și agricultură, care iarăși sînt domenii securitare cheie și strategice în lume, la fel, relația dintre Europa și Africa e una importantă.</p><p><em>Aici aveți un background important.<br/></em>Da, sigur. E unul din atuurile pe care le am în această candidatură – faptul că e un domeniu important pentru multe țări din Francofonie și un domeniu pe care s-a lucrat destul de puțin pînă acum în cadrul Organizației Internaționale a Francofoniei sau rețelei Francofoniei.</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Următorul Sommet al Francofoniei va avea loc în noiembrie, în Cambodgia. Iar România va avea, pentru prima dată, un candidat pentru funcția de secretar general al Francofoniei. Fost comisar european, fost prim-ministru și eurodeputat, Dacian Cioloș are o veche și trainică legătură cu limba franceză și cu Franța. L-am invitat să vorbim despre candidatura sa la funcția de secretar general al Francofoniei, despre semnificaţia prezenţei României în cadrul acestei organizaţii şi relevanţa Francofoniei în contexul lumii de azi, marcate de războaie şi tensiuni.</p><p><em>Într-o lume în care organizațiile internaționale, tratatele și mecanismele multilaterale par tot mai fragile, ce relevanță mai poate avea Organizația Internațională a Francofoniei?<br/></em>Înseamnă o limbă comună – și e ceea ce o diferențiază față de alte organizații internaționale. Faptul că există această platformă de limbă, cultură, educație. Franceza, față de limba engleză, e mai degrabă o limbă punte, care nu își propune să înlocuiască limbile locale sau limbile naționale și să universalizeze comunicarea printr-o singură limbă. (...) Statele membre se simt reprezentate de această organizație, în zona Africii, mai ales, dar și în Asia și în Oceania. Secretarul general al acestei organizații joacă de foarte multe ori rolul de mediator atunci cînd apar conflicte, cînd apar tensiuni în anumite regiuni. Și de asta e o organizație care are perspective pentru că spre deosebire de ONU sau de alte mari organizații internaționale care se formalizează foarte mult, unde se negociază foarte mult texte, rezoluții, declarații care apoi sînt mai puțin respectate, aici, în Francofonie, contactele – pentru că are și o dimensiune politică, are și o dimensiune practică, de finanțări de proiecte –, contactele între statele membre sînt mai frecvente și mai consistente.  </p><p><em>Ce ar însemna, concret, pentru România, obținerea, prin candidatura dumneavoastră, a funcției de secretar general al Francofoniei? <br/></em>Ar însemna, în primul rînd, prezența unui român în fruntea unei organizații internaționale. Nu știu dacă România a mai avut, cel puțin în istoria recentă, un secretar general al unei organizații internaționale. A avut secretar general adjunct la NATO, prin domnul Mircea Geoană. Are reprezentare periodică la ONU, dar un mandat întreg la conducerea unei organizații internaționale nu știu să fi avut. Deci ar fi, în primul rînd, o relevanță diplomatică pentru România, ar fi o victorie a diplomației române. Pentru că eu sînt candidatul statului român, nu candidez pe persoană fizică. Apoi, din această poziție, aș putea facilita prezența și relevanța României în anumite zone unde, altfel, România ar fi mai puțin prezentă. Şi sînt zone cu potențial de creștere economică importantă, zone geostrategice importante. Mă refer aici la Africa, Asia, relația cu Canada – care, de cînd a început disputa cu Statele Unite și de cînd Organizația Națiunilor Unite slăbește în relevanță, se uită tot mai mult la alte mijloace și pîrghii de conectare cu zone relevante din lume. În Africa creșterea economică e de la 4 puncte procentuale în sus. Sînt foarte multe țări cu resurse minerale esențiale și determinante pentru noile tehnologii digitale. Pe tot ce înseamnă chestiuni legate de securitate alimentară și agricultură, care iarăși sînt domenii securitare cheie și strategice în lume, la fel, relația dintre Europa și Africa e una importantă.</p><p><em>Aici aveți un background important.<br/></em>Da, sigur. E unul din atuurile pe care le am în această candidatură – faptul că e un domeniu important pentru multe țări din Francofonie și un domeniu pe care s-a lucrat destul de puțin pînă acum în cadrul Organizației Internaționale a Francofoniei sau rețelei Francofoniei.</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19165609-dacian-ciolo-francofonia-inseamna-mai-mult-decit-soft-power.mp3" length="21247959" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/t9e82a56cpf59q91wkvgw9mcq5io?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19165609</guid>
    <pubDate>Tue, 12 May 2026 20:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19165609/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19165609/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19165609/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19165609/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1767</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>154</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Franța și lunga dispută asupra patrimoniului colonial - un interviu cu Dragoș Neamu</itunes:title>
    <title>Franța și lunga dispută asupra patrimoniului colonial - un interviu cu Dragoș Neamu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Franța a adoptat o lege prin care se simplifică procedura de restituire către țările din care provin a operelor de artă şi artefactelor furate în timpul perioadei coloniale. Ce prevede noua lege? Cum se va aplica ea? Cum se raportează alte foste puteri coloniale la operele de artă aduse din colonii? L-am întrebat pe Dragoș Neamu, expert muzeal.  Președintele Franței, Emmanuel Macron, s-a angajat în 2017 că va restitui patrimoniul african deținut de muzeele franceze. Dragoș Neamu: „Aceast...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Franța a adoptat o lege prin care se simplifică procedura de restituire către țările din care provin a operelor de artă şi artefactelor furate în timpul perioadei coloniale. Ce prevede noua lege? Cum se va aplica ea? Cum se raportează alte foste puteri coloniale la operele de artă aduse din colonii? L-am întrebat pe Dragoș Neamu, expert muzeal. <br/>Președintele Franței, Emmanuel Macron, s-a angajat în 2017 că va restitui patrimoniul african deținut de muzeele franceze.</p><p><b>Dragoș Neamu</b>: „Aceasta a fost o promisiune al lui Macron făcută în Ouagadougou, în Burkina Faso, într-o vizită istorică. Şi-a luat acest angajament în fața unor studenți africani din Burkina Faso. Ţările africane au folosit acest prilej și aproape în orice expoziție pe care o organizat-o, inclusiv în Belgia, mi-aduc aminte, în urmă cu doi ani, au ținut morțiș să insereze acest citat în așa fel încît să pună o presiune subtilă asupra președintelui pentru a nu-și uita promisiunea. Această lege, de fapt, este un fel de modificare a codului patrimoniului. Franța, după cum știți, are un cod al patrimoniului, care a încercat să ne inspire și pe noi. Scoaterea din domeniul public se poate efectua în acest moment în așa fel încît să permită o restituire mult mai facilă a bunurilor culturale către un stat care a fost privat în mod ilegal, prin abuzuri, jafuri, intervenții militare, de bunuri diverse care fac parte din patrimoniul său.”</p><p><em>Franța condiționează adesea returnarea obiectelor de existența unor spații la standarde muzeale occidentale în țările de origine. Este aceasta o preocupare legitimă pentru conservarea patrimoniului universal sau este o formă de amînare a retrocedării?<br/></em><b>Dragoș Neamu</b>: „Eu cred că este și, și. Este o preocupare legitimă pentru că, totuși, în ciuda faptului că aceste bunuri aparțin statelor care, iată, deja s-au mobilizat să facă cererea de retrocedare – mai ales Algeria, Mali, Coasta de Fildeș –, este normal ca ele să fie găzuite și acomodate în spații optime, pentru că altfel s-ar distruge iremediabil. Or, noi știm foarte bine ce drame va crea această restituire în rîndul multor muzeografi francezi, pentru că mulți dintre ei se identifică cu aceste obiecte, și-au dat doctorate, s-au specializat o viață întreagă pe aceste obiecte, care au devenit parte organică din sufletul lor. Și-atunci, cu siguranță, măcar pun aceste condiții, care, pînă la urmă, în termeni muzeografici, sînt cît se poate de legitime. Pe de altă parte, eu cred că aceste comisii care trebuie să decidă în ce măsură respectivele obiecte au fost, într-un final demonstrat factual, deposedate într-un mod ilicit, cred că ele vor încerca să saboteze puțin aceste demersuri. O sabotare subtilă, dacă vreți. Cu siguranță, muzeografii vor fi foarte, foarte greu de convins pe fiecare dosar în parte, apropo de retrocedare. Vor încerca să pună foarte multe întrebări, probabil să ridice foarte multe ziduri. Aici mă aștept să existe o zonă de controversă și de conflict. Cred că, totuși, în ciuda acestui cadru legal, care, oricum, este o etapă în plus necesară, cred că se vor crea foarte multe probleme. Mă aștept să se întîmple asta gîndindu-mă inclusiv la reacția muzeografilor britanici, care nici nu concept să existe o astfel de lege în Anglia.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interivul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Franța a adoptat o lege prin care se simplifică procedura de restituire către țările din care provin a operelor de artă şi artefactelor furate în timpul perioadei coloniale. Ce prevede noua lege? Cum se va aplica ea? Cum se raportează alte foste puteri coloniale la operele de artă aduse din colonii? L-am întrebat pe Dragoș Neamu, expert muzeal. <br/>Președintele Franței, Emmanuel Macron, s-a angajat în 2017 că va restitui patrimoniul african deținut de muzeele franceze.</p><p><b>Dragoș Neamu</b>: „Aceasta a fost o promisiune al lui Macron făcută în Ouagadougou, în Burkina Faso, într-o vizită istorică. Şi-a luat acest angajament în fața unor studenți africani din Burkina Faso. Ţările africane au folosit acest prilej și aproape în orice expoziție pe care o organizat-o, inclusiv în Belgia, mi-aduc aminte, în urmă cu doi ani, au ținut morțiș să insereze acest citat în așa fel încît să pună o presiune subtilă asupra președintelui pentru a nu-și uita promisiunea. Această lege, de fapt, este un fel de modificare a codului patrimoniului. Franța, după cum știți, are un cod al patrimoniului, care a încercat să ne inspire și pe noi. Scoaterea din domeniul public se poate efectua în acest moment în așa fel încît să permită o restituire mult mai facilă a bunurilor culturale către un stat care a fost privat în mod ilegal, prin abuzuri, jafuri, intervenții militare, de bunuri diverse care fac parte din patrimoniul său.”</p><p><em>Franța condiționează adesea returnarea obiectelor de existența unor spații la standarde muzeale occidentale în țările de origine. Este aceasta o preocupare legitimă pentru conservarea patrimoniului universal sau este o formă de amînare a retrocedării?<br/></em><b>Dragoș Neamu</b>: „Eu cred că este și, și. Este o preocupare legitimă pentru că, totuși, în ciuda faptului că aceste bunuri aparțin statelor care, iată, deja s-au mobilizat să facă cererea de retrocedare – mai ales Algeria, Mali, Coasta de Fildeș –, este normal ca ele să fie găzuite și acomodate în spații optime, pentru că altfel s-ar distruge iremediabil. Or, noi știm foarte bine ce drame va crea această restituire în rîndul multor muzeografi francezi, pentru că mulți dintre ei se identifică cu aceste obiecte, și-au dat doctorate, s-au specializat o viață întreagă pe aceste obiecte, care au devenit parte organică din sufletul lor. Și-atunci, cu siguranță, măcar pun aceste condiții, care, pînă la urmă, în termeni muzeografici, sînt cît se poate de legitime. Pe de altă parte, eu cred că aceste comisii care trebuie să decidă în ce măsură respectivele obiecte au fost, într-un final demonstrat factual, deposedate într-un mod ilicit, cred că ele vor încerca să saboteze puțin aceste demersuri. O sabotare subtilă, dacă vreți. Cu siguranță, muzeografii vor fi foarte, foarte greu de convins pe fiecare dosar în parte, apropo de retrocedare. Vor încerca să pună foarte multe întrebări, probabil să ridice foarte multe ziduri. Aici mă aștept să existe o zonă de controversă și de conflict. Cred că, totuși, în ciuda acestui cadru legal, care, oricum, este o etapă în plus necesară, cred că se vor crea foarte multe probleme. Mă aștept să se întîmple asta gîndindu-mă inclusiv la reacția muzeografilor britanici, care nici nu concept să existe o astfel de lege în Anglia.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interivul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19158100-fran-a-i-lunga-disputa-asupra-patrimoniului-colonial-un-interviu-cu-drago-neamu.mp3" length="20146825" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ozalvg78h9e8pav9so37769xkgsl?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19158100</guid>
    <pubDate>Mon, 11 May 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19158100/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19158100/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19158100/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19158100/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1676</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>153</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Laura Câlțea, cititoare de cursă lungă: „Creierul nostru este făcut să gîndească în povești”</itunes:title>
    <title>Laura Câlțea, cititoare de cursă lungă: „Creierul nostru este făcut să gîndească în povești”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Laura Câlțea este o cititoare de cursă lungă, după cum se recomandă ea însăși. Dar nu ține pentru ea ce citește, ci împărtășește cu alții. Mulți alții. A reușit să construiască o comunitate de peste 12.000 de cititori, membri în Clubul cititoarelor și cititorilor de cursă lungă. Și, în prezent lucrează la o aplicație dedicată organizării lecturilor personale, BIBLIOFIL. Totul a început cu un blog, acum 12 ani. Laura Câlțea: „Avem două cluburi de carte lunar. Unul, în fiecare ultima zi de vine...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Laura Câlțea este o <a href='https://lauracaltea.ro/'>cititoare de cursă lungă</a>, după cum se recomandă ea însăși. Dar nu ține pentru ea ce citește, ci împărtășește cu alții. Mulți alții. A reușit să construiască o comunitate de peste 12.000 de cititori, membri în Clubul cititoarelor și cititorilor de cursă lungă. Și, în prezent lucrează la o aplicație dedicată organizării lecturilor personale, BIBLIOFIL. Totul a început cu un blog, acum 12 ani.</p><p><b>Laura Câlțea</b>: „Avem două cluburi de carte lunar. Unul, în fiecare ultima zi de vineri a lunii, unde votăm cartea lunii, iar cel care propune cartea cîștigătoare este și moderatorul clubului. La ora 10, moderatorul pune o postare în care își spune părerea despre carte, iar în comentarii stăm și spunem toată ziua ce ne-a plăcut și ce nu ne-a plăcut. Se comentează foarte mult la cluburile astea. Iar cel de-al doilea club este o provocare pe care am inițiat-o la începutul anului, i-am zis „Un an de lecturi. Literatură clasică europeană.” Am propus 12 cărți, începînd cu „Odiseea” și terminînd cu „Toba de tinichea” a lui Günter Grass. În fiecare vineri de la mijlocul lunii, pun o postare mai lungă, în care nu comentez neapărat cartea, ci în care fac un context literar la cărții respective. La „Odiseea” vorbesc despre faptul că inițial nu era o carte, era o povestire orală, pe care oamenii o ascultau. Adică încerc să dau un context literar cărților, pentru că în grup sînt foarte mulți cititori care nu sînt absolvenți de filologie sau de științe umaniste și care de multe ori mi-au spus că ar vrea să știe mai multe. (...) Eu personal aveam nevoie să trec din nou prin literatura clasică și pentru mine chiar a fost și este în continuare un exercițiu terapeutic. Pentru că mă ajută să-mi dau seama de ce îmi place atît de mult să citesc și de ce literatura ne poate ajuta să trăim mai bine, să înțelegem lumea mai bine.” </p><p><em>De ce să mai citim în lumea asta atît de tensionată și agitată?<br/></em><b>Laura Câlțea</b>: „Nu pot să garantez că cititul te va ajuta să te simți mai în siguranță în lumea asta. Pe mine m-a ajutat. Anul trecut am stat într-o anxietate pe care cred că nici în pandemie n-am trăit-o așa de acut cum am trăit toate știrile și toate evenimentele politice de la noi și de prin altă parte. Și tot ce aveam în minte să fac mi se părea că este inutil pentru că totul era de cursă lungă. Și atunci am decis să renunț la teama de a face ceva și am pornit două proiecte de cursă lungă. Proiectul cu un an de lecturi și aplicația. Pe mine mă ajută și sînt și alți oameni pe care îi ajută. Este științific dovedit că noi așa gîndim, creierul nostru este făcut să gîndească în povești. Poveștile ne calmează, ne ajută să înțelegem lumea. Jonathan Gottschall în „Animalul povestitor” spune că poveștile sînt pentru creierul nostru simulator pentru viață.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Laura Câlțea este o <a href='https://lauracaltea.ro/'>cititoare de cursă lungă</a>, după cum se recomandă ea însăși. Dar nu ține pentru ea ce citește, ci împărtășește cu alții. Mulți alții. A reușit să construiască o comunitate de peste 12.000 de cititori, membri în Clubul cititoarelor și cititorilor de cursă lungă. Și, în prezent lucrează la o aplicație dedicată organizării lecturilor personale, BIBLIOFIL. Totul a început cu un blog, acum 12 ani.</p><p><b>Laura Câlțea</b>: „Avem două cluburi de carte lunar. Unul, în fiecare ultima zi de vineri a lunii, unde votăm cartea lunii, iar cel care propune cartea cîștigătoare este și moderatorul clubului. La ora 10, moderatorul pune o postare în care își spune părerea despre carte, iar în comentarii stăm și spunem toată ziua ce ne-a plăcut și ce nu ne-a plăcut. Se comentează foarte mult la cluburile astea. Iar cel de-al doilea club este o provocare pe care am inițiat-o la începutul anului, i-am zis „Un an de lecturi. Literatură clasică europeană.” Am propus 12 cărți, începînd cu „Odiseea” și terminînd cu „Toba de tinichea” a lui Günter Grass. În fiecare vineri de la mijlocul lunii, pun o postare mai lungă, în care nu comentez neapărat cartea, ci în care fac un context literar la cărții respective. La „Odiseea” vorbesc despre faptul că inițial nu era o carte, era o povestire orală, pe care oamenii o ascultau. Adică încerc să dau un context literar cărților, pentru că în grup sînt foarte mulți cititori care nu sînt absolvenți de filologie sau de științe umaniste și care de multe ori mi-au spus că ar vrea să știe mai multe. (...) Eu personal aveam nevoie să trec din nou prin literatura clasică și pentru mine chiar a fost și este în continuare un exercițiu terapeutic. Pentru că mă ajută să-mi dau seama de ce îmi place atît de mult să citesc și de ce literatura ne poate ajuta să trăim mai bine, să înțelegem lumea mai bine.” </p><p><em>De ce să mai citim în lumea asta atît de tensionată și agitată?<br/></em><b>Laura Câlțea</b>: „Nu pot să garantez că cititul te va ajuta să te simți mai în siguranță în lumea asta. Pe mine m-a ajutat. Anul trecut am stat într-o anxietate pe care cred că nici în pandemie n-am trăit-o așa de acut cum am trăit toate știrile și toate evenimentele politice de la noi și de prin altă parte. Și tot ce aveam în minte să fac mi se părea că este inutil pentru că totul era de cursă lungă. Și atunci am decis să renunț la teama de a face ceva și am pornit două proiecte de cursă lungă. Proiectul cu un an de lecturi și aplicația. Pe mine mă ajută și sînt și alți oameni pe care îi ajută. Este științific dovedit că noi așa gîndim, creierul nostru este făcut să gîndească în povești. Poveștile ne calmează, ne ajută să înțelegem lumea. Jonathan Gottschall în „Animalul povestitor” spune că poveștile sînt pentru creierul nostru simulator pentru viață.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19136443-laura-cal-ea-cititoare-de-cursa-lunga-creierul-nostru-este-facut-sa-gindeasca-in-pove-ti.mp3" length="21315581" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/d8wpdr65c41c835mmvk121qcrrcb?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19136443</guid>
    <pubDate>Fri, 08 May 2026 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19136443/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19136443/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19136443/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19136443/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1772</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>152</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Mai reprezintă Uniunea Europeană un model de construcție politică?</itunes:title>
    <title>Mai reprezintă Uniunea Europeană un model de construcție politică?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Europa aniversează în 8 mai Ziua Victoriei, capitularea necondiționată a Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial. În 9 mai este Ziua Europei. Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, propunea în 9 mai 1950 o formă de organizare și cooperare prin care să se înlăture definitiv posibilitatea izbucnirii unui nou război între statele europene. Astfel s-a născut Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, precursoarea Uniunii Europene de astăzi. Ce mai înseamnă aceste zile...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Europa aniversează în 8 mai Ziua Victoriei, capitularea necondiționată a Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial. În 9 mai este Ziua Europei. Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, propunea în 9 mai 1950 o formă de organizare și cooperare prin care să se înlăture definitiv posibilitatea izbucnirii unui nou război între statele europene. Astfel s-a născut Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, precursoarea Uniunii Europene de astăzi. Ce mai înseamnă aceste zile în contextul turbulențelor pe care le traversează Uniunea Europeană și relația transatlantică? Mai este Uniunea Europeană un model politic pentru restul lumii? L-am întrebat pe Rufin Zamfir, analist de politică internațională. </p><p><em>Cum sărbătorim în Europa ziua de 8 mai, Ziua Victoriei, în actualul context internațional?<br/></em><b>Rufin Zamfir</b>: „În actualul context internațional, ziua de 8 Mai capătă o importanță mai mare decît a avut pînă acum. Nu este vorba doar despre dimensiunea istorică, nu ne uităm doar către trecut - înfrîngerea regimului nazist și victoria Aliaților în cel de-Al Doilea Război Mondial -, dar, mai ales în contextul actual, în care avem un război pe teritoriul european, ziua de 8 mai ne reamintește cît de importantă este coeziunea. Ziua de 8 Mai simbolizează și a simbolizat întotdeauna în Europa nu o victorie a unui imperiu asupra unui alt imperiu, ci înfrîngerea unui regim opresiv, victoria în lupta pentru libertate, suveranitate și democrație, împotriva unor forțe care își propuseseră pentru Europa un alt parcurs istoric.”</p><p><em>Privită dintr-o perspectivă strict instituțională, Uniunea Europeană este plină de contradicții, nu reușește să stabilească o direcție comună, nu mai reușește să atingă unanimități atunci cînd are nevoie de o decizie rapidă, e marcată de anumite probleme economice, de conflicte interne, alimentate, printre altele, și de atitudinea Statelor Unite ale Americii. Mai este Uniunea Europeană un model politic pentru restul lumii?<br/></em><b>Rufin Zamfir</b>: „Eu aș răspunde cu un da ferm. Și nu doar pentru că nu avem un alt model pe care să îl propunem în locul Uniunii Europene, ci pentru că toate principiile pe care UE a fost clădită sînt la fel de valide și astăzi și pot asigura securitate și stabilitate, nu doar economică, dar și strategică, pentru membrii ei. Firește, este nevoie de o primenire, este nevoie de o analiză asupra proceselor în interiorul UE. Pe subiecte unde unanimitatea era tradițională, acum nu mai avem unanimitate și nici nu întrevedem cum s-ar mai putea ea obține în viitor. Probabil aceste procese trebuie revizuite astfel încît soluția să fie găsită într-o altă zonă decît unanimitatea. (...) Da, există o sumă de procese care generează frustrare în interiorul UE. Există acest mastodont birocratic greoi. Dar în momentul ăsta, procesul birocratic asigură rezolvarea conflictelor dintre statele membre ale UE la masa negocierilor și nu pe linia frontului.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Europa aniversează în 8 mai Ziua Victoriei, capitularea necondiționată a Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial. În 9 mai este Ziua Europei. Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, propunea în 9 mai 1950 o formă de organizare și cooperare prin care să se înlăture definitiv posibilitatea izbucnirii unui nou război între statele europene. Astfel s-a născut Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, precursoarea Uniunii Europene de astăzi. Ce mai înseamnă aceste zile în contextul turbulențelor pe care le traversează Uniunea Europeană și relația transatlantică? Mai este Uniunea Europeană un model politic pentru restul lumii? L-am întrebat pe Rufin Zamfir, analist de politică internațională. </p><p><em>Cum sărbătorim în Europa ziua de 8 mai, Ziua Victoriei, în actualul context internațional?<br/></em><b>Rufin Zamfir</b>: „În actualul context internațional, ziua de 8 Mai capătă o importanță mai mare decît a avut pînă acum. Nu este vorba doar despre dimensiunea istorică, nu ne uităm doar către trecut - înfrîngerea regimului nazist și victoria Aliaților în cel de-Al Doilea Război Mondial -, dar, mai ales în contextul actual, în care avem un război pe teritoriul european, ziua de 8 mai ne reamintește cît de importantă este coeziunea. Ziua de 8 Mai simbolizează și a simbolizat întotdeauna în Europa nu o victorie a unui imperiu asupra unui alt imperiu, ci înfrîngerea unui regim opresiv, victoria în lupta pentru libertate, suveranitate și democrație, împotriva unor forțe care își propuseseră pentru Europa un alt parcurs istoric.”</p><p><em>Privită dintr-o perspectivă strict instituțională, Uniunea Europeană este plină de contradicții, nu reușește să stabilească o direcție comună, nu mai reușește să atingă unanimități atunci cînd are nevoie de o decizie rapidă, e marcată de anumite probleme economice, de conflicte interne, alimentate, printre altele, și de atitudinea Statelor Unite ale Americii. Mai este Uniunea Europeană un model politic pentru restul lumii?<br/></em><b>Rufin Zamfir</b>: „Eu aș răspunde cu un da ferm. Și nu doar pentru că nu avem un alt model pe care să îl propunem în locul Uniunii Europene, ci pentru că toate principiile pe care UE a fost clădită sînt la fel de valide și astăzi și pot asigura securitate și stabilitate, nu doar economică, dar și strategică, pentru membrii ei. Firește, este nevoie de o primenire, este nevoie de o analiză asupra proceselor în interiorul UE. Pe subiecte unde unanimitatea era tradițională, acum nu mai avem unanimitate și nici nu întrevedem cum s-ar mai putea ea obține în viitor. Probabil aceste procese trebuie revizuite astfel încît soluția să fie găsită într-o altă zonă decît unanimitatea. (...) Da, există o sumă de procese care generează frustrare în interiorul UE. Există acest mastodont birocratic greoi. Dar în momentul ăsta, procesul birocratic asigură rezolvarea conflictelor dintre statele membre ale UE la masa negocierilor și nu pe linia frontului.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19141544-mai-reprezinta-uniunea-europeana-un-model-de-construc-ie-politica.mp3" length="21154803" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/9f0mlc2luiwx1f6y16hiraqivbad?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19141544</guid>
    <pubDate>Thu, 07 May 2026 21:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19141544/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19141544/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19141544/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19141544/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1760</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>151</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce înseamnă 9 mai pentru Vladimir Putin și de ce nu va avea parte de o paradă cu tehnică militară</itunes:title>
    <title>Ce înseamnă 9 mai pentru Vladimir Putin și de ce nu va avea parte de o paradă cu tehnică militară</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Rusia a anunțat un armistițiu în 8 și 9 mai, cu ocazia ceremoniilor organizate pentru a marca 81 de ani de la victoria Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste. Și a amenințat că va ataca masiv cu rachete centrul Kievului dacă Ucraina nu va respecta încetarea focului. În replică, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat un armistițiu nelimitat începînd cu noaptea de 5 spre 6 mai, moment din care Ucraina va acționa simetric. Rusia nu a respectat propunerea lui Zelenski de înce...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Rusia a anunțat un armistițiu în 8 și 9 mai, cu ocazia ceremoniilor organizate pentru a marca 81 de ani de la victoria Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste. Și a amenințat că va ataca masiv cu rachete centrul Kievului dacă Ucraina nu va respecta încetarea focului. În replică, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat un armistițiu nelimitat începînd cu noaptea de 5 spre 6 mai, moment din care Ucraina va acționa simetric. Rusia nu a respectat propunerea lui Zelenski de încetare a focului și a atacat Ucraina pe parcursul nopții și în această dimineață. Cît de importantă este pentru Vladimir Putin dimensiunea simbolică a zilei de 9 mai? Ce va face Ucraina în zilele de 8 și 9 mai, după ce Rusia nu a respectat armistițiul propus de președintele Zelenski? L-am întrebat pe Mihai Isac, analist de politică internațională, gazda emisiunii „<a href='https://www.youtube.com/playlist?list=PLFFshvOJiVM-PtERJfT6GFOcCk1bfrG55'>Fake News Alert</a>” de la TVR Moldova. </p><p><b>Mihai Isac</b>: „Este adevărat, Federația Rusă a răspuns în forță ofertei venite din partea Kievului. Ne putem aștepta ca Ucraina să îşi respecte cuvîntul dat și să răspundă în mod similar acțiunilor Federației Ruse. Este greu de crezut că Ucraina va ataca în forță Moscova, chiar dacă acolo va avea loc o paradă a forțelor armate ruse, inclusiv a unor unități care au luat parte la invazia militară ilegală din Ucraina. Şi este de așteptat ca și Federația Rusă să desfășoare forțe suplimentare de apărare anti-aeriană și a unor unități care folosesc contramăsuri electronice împotriva dronelor, pentru a perturba orice demers ucrainean de a ataca această paradă. Rămîne de văzut dacă atacurile rusești vor continua în perioada următoare, dar Ucraina nu și-ar permite să atace în mod direct această manifestare masivă de la Moscova, fără să aibă acordul tacit al statelor partenere, inclusiv al Statelor Unite.”</p><p><em>Cît de importantă este pentru Vladimir Putin dimensiunea simbolică a zilei de 9 mai?<br/></em><b>Mihai Isac</b>: „9 mai reprezintă unul dintre miturile fondatoare ale noi Rusii conduse de Vladimir Putin. (...) Vladimir Putin încearcă, prin crearea acestei imagini de invincibilitate a datei de 9 mai, să pună semnul egal între războiul împotriva Germaniei naziste și războiul dus împotriva Ucrainei.”</p><p><em>Vedeți posibilă o întîlnire între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin în viitorul apropiat?<br/></em><b>Mihai Isac</b>: „Este greu de crezut că în acest moment există o deschidere din partea Federației Ruse. Vedem că administrația de la Kremlin implementează cu foarte mare succes tactici de război diplomatic, tactici diplomatice hibride, pentru a încerca să amîne <em>sine die</em> orice întîlnire dintre Putin și Zelenski. Președintele Zelenski și-a manifestat deschiderea în mod repetat pentru a se întîlni cu Vladimir Putin, în timpul unei recente vizite pe care președintele Zelenski a efectuat-o în Azerbaidjan, acesta a propus Baku ca loc de întîlnire dintre ei doi. A menționat de asemenea Turcia.  Președintele Zelenski este pregătit să se întîlnească cu Vladimir Putin și pentru a răspunde presiunilor venite din partea administrației Trump. În acest moment, președintele Zelenski este pregătit să accepte o parte dintre solicitările venite din partea administrației Trump, inclusiv organizarea de alegeri anticipate, în anumite condiții. Iar întîlnirea cu Vladimir Putin ar fi pentru președintele Zelenski un prilej pentru a demonstra întregii lumi, dar și populației din Ucraina că Vladimir Putin nu ar urmări, de fapt, încheierea acestui război. (...) Orice prelungire a războiului este, <em>de facto</em>, în favoarea Federației Ruse.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Rusia a anunțat un armistițiu în 8 și 9 mai, cu ocazia ceremoniilor organizate pentru a marca 81 de ani de la victoria Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste. Și a amenințat că va ataca masiv cu rachete centrul Kievului dacă Ucraina nu va respecta încetarea focului. În replică, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat un armistițiu nelimitat începînd cu noaptea de 5 spre 6 mai, moment din care Ucraina va acționa simetric. Rusia nu a respectat propunerea lui Zelenski de încetare a focului și a atacat Ucraina pe parcursul nopții și în această dimineață. Cît de importantă este pentru Vladimir Putin dimensiunea simbolică a zilei de 9 mai? Ce va face Ucraina în zilele de 8 și 9 mai, după ce Rusia nu a respectat armistițiul propus de președintele Zelenski? L-am întrebat pe Mihai Isac, analist de politică internațională, gazda emisiunii „<a href='https://www.youtube.com/playlist?list=PLFFshvOJiVM-PtERJfT6GFOcCk1bfrG55'>Fake News Alert</a>” de la TVR Moldova. </p><p><b>Mihai Isac</b>: „Este adevărat, Federația Rusă a răspuns în forță ofertei venite din partea Kievului. Ne putem aștepta ca Ucraina să îşi respecte cuvîntul dat și să răspundă în mod similar acțiunilor Federației Ruse. Este greu de crezut că Ucraina va ataca în forță Moscova, chiar dacă acolo va avea loc o paradă a forțelor armate ruse, inclusiv a unor unități care au luat parte la invazia militară ilegală din Ucraina. Şi este de așteptat ca și Federația Rusă să desfășoare forțe suplimentare de apărare anti-aeriană și a unor unități care folosesc contramăsuri electronice împotriva dronelor, pentru a perturba orice demers ucrainean de a ataca această paradă. Rămîne de văzut dacă atacurile rusești vor continua în perioada următoare, dar Ucraina nu și-ar permite să atace în mod direct această manifestare masivă de la Moscova, fără să aibă acordul tacit al statelor partenere, inclusiv al Statelor Unite.”</p><p><em>Cît de importantă este pentru Vladimir Putin dimensiunea simbolică a zilei de 9 mai?<br/></em><b>Mihai Isac</b>: „9 mai reprezintă unul dintre miturile fondatoare ale noi Rusii conduse de Vladimir Putin. (...) Vladimir Putin încearcă, prin crearea acestei imagini de invincibilitate a datei de 9 mai, să pună semnul egal între războiul împotriva Germaniei naziste și războiul dus împotriva Ucrainei.”</p><p><em>Vedeți posibilă o întîlnire între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin în viitorul apropiat?<br/></em><b>Mihai Isac</b>: „Este greu de crezut că în acest moment există o deschidere din partea Federației Ruse. Vedem că administrația de la Kremlin implementează cu foarte mare succes tactici de război diplomatic, tactici diplomatice hibride, pentru a încerca să amîne <em>sine die</em> orice întîlnire dintre Putin și Zelenski. Președintele Zelenski și-a manifestat deschiderea în mod repetat pentru a se întîlni cu Vladimir Putin, în timpul unei recente vizite pe care președintele Zelenski a efectuat-o în Azerbaidjan, acesta a propus Baku ca loc de întîlnire dintre ei doi. A menționat de asemenea Turcia.  Președintele Zelenski este pregătit să se întîlnească cu Vladimir Putin și pentru a răspunde presiunilor venite din partea administrației Trump. În acest moment, președintele Zelenski este pregătit să accepte o parte dintre solicitările venite din partea administrației Trump, inclusiv organizarea de alegeri anticipate, în anumite condiții. Iar întîlnirea cu Vladimir Putin ar fi pentru președintele Zelenski un prilej pentru a demonstra întregii lumi, dar și populației din Ucraina că Vladimir Putin nu ar urmări, de fapt, încheierea acestui război. (...) Orice prelungire a războiului este, <em>de facto</em>, în favoarea Federației Ruse.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19135365-ce-inseamna-9-mai-pentru-vladimir-putin-i-de-ce-nu-va-avea-parte-de-o-parada-cu-tehnica-militara.mp3" length="21514010" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/w6ya00ctybdqmsterkpgxbz5dr5p?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19135365</guid>
    <pubDate>Wed, 06 May 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19135365/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19135365/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19135365/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19135365/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1789</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>150</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Libertatea presei în declin la nivel global. Ce spune raportul RSF? </itunes:title>
    <title>Libertatea presei în declin la nivel global. Ce spune raportul RSF? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[La nivel global, libertatea presei se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani, arată „Indexul anual al libertății presei”, publicat de organizația Reporteri fără Frontiere (Reporters sans Frontières - RSF). România a urcat, față de anul precedent, 6 poziții în clasament, ajungînd pe locul 49. Care sînt cauzele declinului libertății presei la nivel mondial? Ce se întîmplă cu presa din România? L-am întrebat pe Răzvan Martin, de la ActiveWatch. Peste jumătate din țările lumii se înca...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>La nivel global, libertatea presei se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani, arată „Indexul anual al libertății presei”, publicat de organizația Reporteri fără Frontiere (Reporters sans Frontières - RSF). România a urcat, față de anul precedent, 6 poziții în clasament, ajungînd pe locul 49. Care sînt cauzele declinului libertății presei la nivel mondial? Ce se întîmplă cu presa din România? L-am întrebat pe Răzvan Martin, de la ActiveWatch.</p><p><em>Peste jumătate din țările lumii se încadrează acum în categoriile „dificile” sau „foarte grave” privind libertatea presei. Cum am ajuns aici? <br/></em><b>Răzvan Martin</b>: „Cred că e un context politic internațional determinant în situația cu care ne confruntăm. Avem trei conflicte deschise, trei războaie. Mă refer la războiul din Ucraina, la războiul din Gaza și la războiul din Golf, din Iran și statele din zona Golfului. Avem, pe lîngă asta, un val de autoritarism, sau putem să-i spunem, soft, în Europa, iliberalism, cu regimuri care, în ultimii 10-15 ani, au ajuns la putere și şi-au consolidat puterea politică, inclusiv printr-un control asupra informației publice, implicit asupra presei, control care s-a exercitat prin instrumente legislative, de cele mai multe ori, dar și prin controlul entităților media, prin intermediul proprietarilor acestora. (...) Problemele mari, din punctul meu de vedere, sînt că state repere ale democrației și ale libertății presei se află într-un declin vizibil dramatic și mă refer în primul rînd la Statele Unite ale Americii, care stă mult, mult mai prost decît România în clasament.”</p><p><em>Care ar fi justa măsură între preocuparea legitimă față de combaterea informațiilor false și controlul excesiv asupra mass media?<br/></em><b>Răzvan Martin</b>: „Greu de găsit. Este Sfîntul Graal acesta. Avem discuția asta inclusiv la noi în organizație și cu partenerii noștri aproape zilnic. Nu știu nici eu care este răspunsul. Important e că sănătatea spațiului informațional public este esențială pentru sănătatea democrației. Şi spațiul informațional este, de 10-15 ani, profund viciat și atacat de forțe, de entități al căror scop este slăbirea mecanismelor democratice și a instituțiilor democratice din țările noastre. Ei se folosesc de drepturi universal valabile și aici apare conflictul în care entități media, cetățeni, jurnaliști cu sau fără ghilimele se folosesc de acest drept de cel mai multe o cu rea credință pentru a ataca persoane, organizații, instituții, pentru a destabiliza state. Ideea e cum te aperi tu, ca societate, sau ca stat în fața acestor atacuri fără să afectezi drepturi și libertăți fundamentale. Există riscuri în orice fel de abordare. Protecţia sănătăţii spațiului public e la fel de importantă ca protejarea libertății de exprimare.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>La nivel global, libertatea presei se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani, arată „Indexul anual al libertății presei”, publicat de organizația Reporteri fără Frontiere (Reporters sans Frontières - RSF). România a urcat, față de anul precedent, 6 poziții în clasament, ajungînd pe locul 49. Care sînt cauzele declinului libertății presei la nivel mondial? Ce se întîmplă cu presa din România? L-am întrebat pe Răzvan Martin, de la ActiveWatch.</p><p><em>Peste jumătate din țările lumii se încadrează acum în categoriile „dificile” sau „foarte grave” privind libertatea presei. Cum am ajuns aici? <br/></em><b>Răzvan Martin</b>: „Cred că e un context politic internațional determinant în situația cu care ne confruntăm. Avem trei conflicte deschise, trei războaie. Mă refer la războiul din Ucraina, la războiul din Gaza și la războiul din Golf, din Iran și statele din zona Golfului. Avem, pe lîngă asta, un val de autoritarism, sau putem să-i spunem, soft, în Europa, iliberalism, cu regimuri care, în ultimii 10-15 ani, au ajuns la putere și şi-au consolidat puterea politică, inclusiv printr-un control asupra informației publice, implicit asupra presei, control care s-a exercitat prin instrumente legislative, de cele mai multe ori, dar și prin controlul entităților media, prin intermediul proprietarilor acestora. (...) Problemele mari, din punctul meu de vedere, sînt că state repere ale democrației și ale libertății presei se află într-un declin vizibil dramatic și mă refer în primul rînd la Statele Unite ale Americii, care stă mult, mult mai prost decît România în clasament.”</p><p><em>Care ar fi justa măsură între preocuparea legitimă față de combaterea informațiilor false și controlul excesiv asupra mass media?<br/></em><b>Răzvan Martin</b>: „Greu de găsit. Este Sfîntul Graal acesta. Avem discuția asta inclusiv la noi în organizație și cu partenerii noștri aproape zilnic. Nu știu nici eu care este răspunsul. Important e că sănătatea spațiului informațional public este esențială pentru sănătatea democrației. Şi spațiul informațional este, de 10-15 ani, profund viciat și atacat de forțe, de entități al căror scop este slăbirea mecanismelor democratice și a instituțiilor democratice din țările noastre. Ei se folosesc de drepturi universal valabile și aici apare conflictul în care entități media, cetățeni, jurnaliști cu sau fără ghilimele se folosesc de acest drept de cel mai multe o cu rea credință pentru a ataca persoane, organizații, instituții, pentru a destabiliza state. Ideea e cum te aperi tu, ca societate, sau ca stat în fața acestor atacuri fără să afectezi drepturi și libertăți fundamentale. Există riscuri în orice fel de abordare. Protecţia sănătăţii spațiului public e la fel de importantă ca protejarea libertății de exprimare.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19128442-libertatea-presei-in-declin-la-nivel-global-ce-spune-raportul-rsf.mp3" length="18944518" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/7v69oqps1ec77oplbmpedk5y6x7i?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19128442</guid>
    <pubDate>Tue, 05 May 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19128442/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19128442/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19128442/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19128442/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1576</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>149</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Radu Croitoru despre Gala Premiilor Radio România Cultural: „Aceste premii sînt așteptate, sînt rîvnite”</itunes:title>
    <title>Radu Croitoru despre Gala Premiilor Radio România Cultural: „Aceste premii sînt așteptate, sînt rîvnite”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Gala Premiilor Radio România Cultural, ajunsă la a 25-a ediție, are loc în 4 mai, de la ora 19.00, pe scena Sălii Radio. Se vor acorda premii la opt categorii și patru premii speciale. Publicul va asista totodată la un concert extraordinar susținut de Bogdan Mihai Simion și Lăutarii de Mătase. Totul va fi transmis în direct, onair și online, la Radio România Cultural. Cum arată acest eveniment, care împlinește un sfert de veac? În ce măsură nominalizările la premiile Radio România Cultural sî...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Gala Premiilor Radio România Cultural, ajunsă la a 25-a ediție, are loc în 4 mai, de la ora 19.00, pe scena Sălii Radio. Se vor acorda premii la opt categorii și patru premii speciale. Publicul va asista totodată la un concert extraordinar susținut de Bogdan Mihai Simion și Lăutarii de Mătase. Totul va fi transmis în direct, onair și online, la Radio România Cultural. Cum arată acest eveniment, care împlinește un sfert de veac? În ce măsură nominalizările la premiile Radio România Cultural sînt și o oglindă a postului? Radio România Cultural își asumă și o misiune educativă? L-am întrebat pe Radu Croitoru, managerul postului Radio România Cultural. </p><p><b>Radu Croitoru</b>: „Gala asta a început în urmă cu 25 de ani, undeva în foaierul Sălii Radio, aici la noi, în Berthelot, cu niște premii timide, care erau date unor oameni din zona culturală. Primeau niște produse, detergent, nu mai știu ce primeau la vremea respectivă. Da, gala a evoluat din toate punctele de vedere, a evoluat din punct de vedere artistic, dar a evoluat mai ales din punctul de vedere al impactului pe care îl au aceste premii în piața culturală românească. Aceste premii sînt așteptate, aceste premii sînt rîvnite.”</p><p><em>În contextul în care cultura este mereu subfinanțată și accesul la cultură nu este garantat peste tot în aceeași măsură, care este rolul unui post precum Radio România Cultural, în ceea ce privește nu doar promovarea culturii, ci difuzarea producțiilor culturale?</em></p><p><b>Radu Croitoru</b>: „Noi nu trebuie să le spunem oamenilor să citească „Maestrul și Margareta”. Cred că am depășit stadiul ăsta. Noi trebuie să le explicăm oamenilor de la ce înseamnă Strîmtoarea Ormuz, pînă la a fi alături de instituții de cultură care au probleme din cauza finanțării, din cauza acțiunilor politice. Cultura nu mai are doar un rol informativ, educativ. Ea este deja un actor în dezvoltarea societății românești, un actor activ. Uitați-vă la tematicile din spectacolele de teatru, din literatură și așa mai departe: sînt foarte ancorate în realitate, pentru că actorii culturali din România și-au dat seama că rolul lor este mult mai important decît cel de a spune povești frumoase din trecut. Și, în același timp, la Radio România Cultural continuăm să difuzăm teatru pentru cei care nu au teatru la ei în localitate, concerte pentru cei care nu au o filarmonică sau o sală la ei în localitate. Optimismul meu vine din faptul că în fiecare an, la fiecare măsurătoare de audiență, Radio România Cultural mai cîștigă niște oameni. Imaginați-vă că Radio România Cultural este ascultat astăzi de 400.000 de oameni! Este o cifră care ne dă speranță.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Gala Premiilor Radio România Cultural, ajunsă la a 25-a ediție, are loc în 4 mai, de la ora 19.00, pe scena Sălii Radio. Se vor acorda premii la opt categorii și patru premii speciale. Publicul va asista totodată la un concert extraordinar susținut de Bogdan Mihai Simion și Lăutarii de Mătase. Totul va fi transmis în direct, onair și online, la Radio România Cultural. Cum arată acest eveniment, care împlinește un sfert de veac? În ce măsură nominalizările la premiile Radio România Cultural sînt și o oglindă a postului? Radio România Cultural își asumă și o misiune educativă? L-am întrebat pe Radu Croitoru, managerul postului Radio România Cultural. </p><p><b>Radu Croitoru</b>: „Gala asta a început în urmă cu 25 de ani, undeva în foaierul Sălii Radio, aici la noi, în Berthelot, cu niște premii timide, care erau date unor oameni din zona culturală. Primeau niște produse, detergent, nu mai știu ce primeau la vremea respectivă. Da, gala a evoluat din toate punctele de vedere, a evoluat din punct de vedere artistic, dar a evoluat mai ales din punctul de vedere al impactului pe care îl au aceste premii în piața culturală românească. Aceste premii sînt așteptate, aceste premii sînt rîvnite.”</p><p><em>În contextul în care cultura este mereu subfinanțată și accesul la cultură nu este garantat peste tot în aceeași măsură, care este rolul unui post precum Radio România Cultural, în ceea ce privește nu doar promovarea culturii, ci difuzarea producțiilor culturale?</em></p><p><b>Radu Croitoru</b>: „Noi nu trebuie să le spunem oamenilor să citească „Maestrul și Margareta”. Cred că am depășit stadiul ăsta. Noi trebuie să le explicăm oamenilor de la ce înseamnă Strîmtoarea Ormuz, pînă la a fi alături de instituții de cultură care au probleme din cauza finanțării, din cauza acțiunilor politice. Cultura nu mai are doar un rol informativ, educativ. Ea este deja un actor în dezvoltarea societății românești, un actor activ. Uitați-vă la tematicile din spectacolele de teatru, din literatură și așa mai departe: sînt foarte ancorate în realitate, pentru că actorii culturali din România și-au dat seama că rolul lor este mult mai important decît cel de a spune povești frumoase din trecut. Și, în același timp, la Radio România Cultural continuăm să difuzăm teatru pentru cei care nu au teatru la ei în localitate, concerte pentru cei care nu au o filarmonică sau o sală la ei în localitate. Optimismul meu vine din faptul că în fiecare an, la fiecare măsurătoare de audiență, Radio România Cultural mai cîștigă niște oameni. Imaginați-vă că Radio România Cultural este ascultat astăzi de 400.000 de oameni! Este o cifră care ne dă speranță.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19119705-radu-croitoru-despre-gala-premiilor-radio-romania-cultural-aceste-premii-sint-a-teptate-sint-rivnite.mp3" length="18435975" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19119705</guid>
    <pubDate>Mon, 04 May 2026 12:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19119705/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19119705/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19119705/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19119705/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1533</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>148</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Chimamanda Ngozi Adichie revine la ficțiune cu un roman în care mamele și fiicele sînt motorul și coloana vertebrală</itunes:title>
    <title>Chimamanda Ngozi Adichie revine la ficțiune cu un roman în care mamele și fiicele sînt motorul și coloana vertebrală</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Chimamanda Ngozi Adichie este o scriitoare și o voce publică foarte cunoscută și apreciată, o adevărată vedetă a literaturii de azi, o prezență strălucitoare, care și-a cucerit publicul prin inteligența sclipitoare, profunzimea temelor abordate și, nu în ultimul rînd, prin umor. S-a născut în Nigeria, a studiat în Statele Unite ale Americii și-și împarte timpul între cele două țări. Romanele ei au fost traduse în peste 30 de limbi iar cele două discursuri TED ale sale, „The Danger of a Single...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Chimamanda Ngozi Adichie este o scriitoare și o voce publică foarte cunoscută și apreciată, o adevărată vedetă a literaturii de azi, o prezență strălucitoare, care și-a cucerit publicul prin inteligența sclipitoare, profunzimea temelor abordate și, nu în ultimul rînd, prin umor. S-a născut în Nigeria, a studiat în Statele Unite ale Americii și-și împarte timpul între cele două țări. Romanele ei au fost traduse în peste 30 de limbi iar cele două discursuri TED ale sale, „The Danger of a Single Story” („Pericolul unei singure povești”) și „We Should All Be Feminists” („Cu toții ar trebui să fim feminiști”) au milioane de vizualizări. În 2025 a publicat un nou roman, „Numărătoare de visuri”, la mai bine de zece ani de la precedentul. Romanul a apărut și în limba română în traducerea Iuliei Gorzo, și deschide seria de autor Chimamanda Ngozi Adichie, la imprintul ANANSI al Editurii TREI. </p><p>„Numărătoare de visuri” are în prim plan patru personaje feminine: Chiamaka, scriitoare de literatură de călătorie, Zikora, avocată de succes, Omelogor, bancheră, și Kadiatou, menajera lui Chiamaka. Prin poveștile lor de viață sînt surprinse multe teme, între care imigrația, raportarea la imigranți în America de azi, rasismul, abuzul sexual, trauma, dar și dragostea, relațiile de cuplu, familia, prietenia, relația mamă-fiică. Teme multe și grele pe care scriitoarea le împletește cu mare măiestrie narativă într-o scriitură realistă, ușor de parcurs dar care te lasă cu multe întrebări.</p><p>Am vorbit cu traducătoarea Iulia Gorzo despre Chimamanda Ngozi Adichie și despre personajele și temele din „Numărătoare de visuri”.</p><p><b>Iulia Gorzo</b>: „Mi s-a părut o revenire extrem de ambițioasă a ei. E o carte de doliu – o spune chiar autoarea într-o intervenție la finalul cărții –, deși nu pare. Nu e o carte tristă, ca ton, e o carte foarte complexă, are un firesc în povestire, de aia e și atît de ușor de citit, deși este atît de mare ca teme. Are o multitudine de teme și o multitudine de voci care se împletesc. Dar pornește de la faptul că autoarea și-a pierdut ambii părinți într-un interval foarte scurt. Ea a fost foarte apropiată de familie, cu niște părinți care i-au dat tot ce s-a putut, i-au înlesnit viața și ea spune că e ca și cum acoperămîntul pe care toată viața l-a avut deasupra capului s-a năruit dintr-o dată. Întîi a murit tatăl ei, în pandemie, și, la foarte scurt timp, chiar de ziua tatălui ei, a murit și mama ei. Ea nu s-a putut împăca cu această pierdere și a simțit nevoia să scrie. Ăsta este un roman în mare măsură despre suroritate, despre femei și relațiile dintre ele, dar și despre mame și fiice. Cînd am început să traduc și pe mine m-a uimit exact lejeritatea pe care ea pare să o aibă cînd construiește acest edificiu impunător.”</p><p><em>Cum ai citit relațiile mamă-fiică din „Numărătoare de visuri”?</em></p><p><b>Iulia Gorzo</b>: „Cele mai emoționante momente cred că sînt scenele cu Kadiatou și fiica ei. Cu siguranță ăsta e motorul cărții. Autoarea spune că între mame și fiice sînt niște relații foarte misterioase, de multe ori nedrepte – poate că fiicele au tendința să fie uneori mai indulgente cu tații și mai necruțătoare cu mamele. Dinamica e complicată, dar relațiile în această carte sînt foarte frumoase. Avem o scenă în care Chiamaka, scriitoarea de călătorii, își descoperă mama prin ochii altora, descoperă ce mamă frumoasă și mîndră are și își dă seama atunci, pentru prima dată, că mama ei e și o femeie, e și altceva decît acea sursă de căldură și de grijă. E un șoc pentru ea și o descoperire. Mamele și fiicele, în această carte, sînt într-adevăr motorul și coloana vertebrală.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Chimamanda Ngozi Adichie este o scriitoare și o voce publică foarte cunoscută și apreciată, o adevărată vedetă a literaturii de azi, o prezență strălucitoare, care și-a cucerit publicul prin inteligența sclipitoare, profunzimea temelor abordate și, nu în ultimul rînd, prin umor. S-a născut în Nigeria, a studiat în Statele Unite ale Americii și-și împarte timpul între cele două țări. Romanele ei au fost traduse în peste 30 de limbi iar cele două discursuri TED ale sale, „The Danger of a Single Story” („Pericolul unei singure povești”) și „We Should All Be Feminists” („Cu toții ar trebui să fim feminiști”) au milioane de vizualizări. În 2025 a publicat un nou roman, „Numărătoare de visuri”, la mai bine de zece ani de la precedentul. Romanul a apărut și în limba română în traducerea Iuliei Gorzo, și deschide seria de autor Chimamanda Ngozi Adichie, la imprintul ANANSI al Editurii TREI. </p><p>„Numărătoare de visuri” are în prim plan patru personaje feminine: Chiamaka, scriitoare de literatură de călătorie, Zikora, avocată de succes, Omelogor, bancheră, și Kadiatou, menajera lui Chiamaka. Prin poveștile lor de viață sînt surprinse multe teme, între care imigrația, raportarea la imigranți în America de azi, rasismul, abuzul sexual, trauma, dar și dragostea, relațiile de cuplu, familia, prietenia, relația mamă-fiică. Teme multe și grele pe care scriitoarea le împletește cu mare măiestrie narativă într-o scriitură realistă, ușor de parcurs dar care te lasă cu multe întrebări.</p><p>Am vorbit cu traducătoarea Iulia Gorzo despre Chimamanda Ngozi Adichie și despre personajele și temele din „Numărătoare de visuri”.</p><p><b>Iulia Gorzo</b>: „Mi s-a părut o revenire extrem de ambițioasă a ei. E o carte de doliu – o spune chiar autoarea într-o intervenție la finalul cărții –, deși nu pare. Nu e o carte tristă, ca ton, e o carte foarte complexă, are un firesc în povestire, de aia e și atît de ușor de citit, deși este atît de mare ca teme. Are o multitudine de teme și o multitudine de voci care se împletesc. Dar pornește de la faptul că autoarea și-a pierdut ambii părinți într-un interval foarte scurt. Ea a fost foarte apropiată de familie, cu niște părinți care i-au dat tot ce s-a putut, i-au înlesnit viața și ea spune că e ca și cum acoperămîntul pe care toată viața l-a avut deasupra capului s-a năruit dintr-o dată. Întîi a murit tatăl ei, în pandemie, și, la foarte scurt timp, chiar de ziua tatălui ei, a murit și mama ei. Ea nu s-a putut împăca cu această pierdere și a simțit nevoia să scrie. Ăsta este un roman în mare măsură despre suroritate, despre femei și relațiile dintre ele, dar și despre mame și fiice. Cînd am început să traduc și pe mine m-a uimit exact lejeritatea pe care ea pare să o aibă cînd construiește acest edificiu impunător.”</p><p><em>Cum ai citit relațiile mamă-fiică din „Numărătoare de visuri”?</em></p><p><b>Iulia Gorzo</b>: „Cele mai emoționante momente cred că sînt scenele cu Kadiatou și fiica ei. Cu siguranță ăsta e motorul cărții. Autoarea spune că între mame și fiice sînt niște relații foarte misterioase, de multe ori nedrepte – poate că fiicele au tendința să fie uneori mai indulgente cu tații și mai necruțătoare cu mamele. Dinamica e complicată, dar relațiile în această carte sînt foarte frumoase. Avem o scenă în care Chiamaka, scriitoarea de călătorii, își descoperă mama prin ochii altora, descoperă ce mamă frumoasă și mîndră are și își dă seama atunci, pentru prima dată, că mama ei e și o femeie, e și altceva decît acea sursă de căldură și de grijă. E un șoc pentru ea și o descoperire. Mamele și fiicele, în această carte, sînt într-adevăr motorul și coloana vertebrală.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19102357-chimamanda-ngozi-adichie-revine-la-fic-iune-cu-un-roman-in-care-mamele-i-fiicele-sint-motorul-i-coloana-vertebrala.mp3" length="20098114" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/9mi9ej2256p5fzczgcvr50rr76mr?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19102357</guid>
    <pubDate>Fri, 01 May 2026 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19102357/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19102357/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19102357/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19102357/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1671</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>147</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Mihaela Czobor-Lupp: „Fără educație, democrația moare”</itunes:title>
    <title>Mihaela Czobor-Lupp: „Fără educație, democrația moare”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[De ce este important studiul științelor umaniste? Care e relevanța studierii științelor politice în lumea de azi, marcată de conflicte, tensiuni și crize multiple? Ajută studierea științelor politice la înțelegerea acestei lumi în plină schimbare? Am întrebat-o pe Mihaela Czobor-Lupp, profesoară de științe politice la Carleton College (Minnesota, Statele Unite ale Americii).  Carleton College este un liberal arts college, o universitate privată, un tip de instituție mai puțin cunoscut în...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>De ce este important studiul științelor umaniste? Care e relevanța studierii științelor politice în lumea de azi, marcată de conflicte, tensiuni și crize multiple? Ajută studierea științelor politice la înțelegerea acestei lumi în plină schimbare? Am întrebat-o pe Mihaela Czobor-Lupp, profesoară de științe politice la Carleton College (Minnesota, Statele Unite ale Americii). </p><p><em>Carleton College este un liberal arts college, o universitate privată, un tip de instituție mai puțin cunoscut în Europa. Ce înseamnă concret acest model, cum se predă, cum se învață?<br/></em><b>Mihaela Czobor-Lupp</b>: „Educația în artele liberale și în umanioare este ceva ce americanii au luat din marea lor admirație pentru Europa și pentru antichitatea greacă și romană - o tradiție pe care ei au creat-o și care este interdisciplinară, foarte diferită de felul în care eu am studiat la Universitatea din București. Studenții nu sînt canalizați, orientați din primul moment către o specializare, ci, din contră, sînt încurajați să ia cursuri din cele mai diverse domenii și o paletă foarte largă de discipline. Accentul se pune în mod deosebit pe capacitatea de a învăța să gîndești prin studiul celor mai diferite discipline, de la știință politică și istorie pînă la artele plastice și educație fizică.”</p><p><em>Care e relevanța studierii științelor politice în lumea de azi, marcată de conflicte, tensiuni și crize multiple? <br/></em><b>Mihaela Czobor-Lupp</b>: „Acestea sînt momentele cînd înțeleg ceva ce, de regulă, studenții americani nu înțeleg. Pentru că au norocul sau au avut norocul de a trăi într-o societate și sub un regim politic nu foarte problematic, într-o situație de relativă abundență. Și 2016, și 2024 au fost momente în care au înțeles ce mare influență are forma de guvern asupra vieții tale personale. Au înțeles că forma de guvern îți influențează viața personală într-un mod fundamental, astfel încît nu poți să neglijezi să înțelegi mecanismele politice, mecanismele puterii politice, instituțiile. Este un moment de criză a democrației. (...) Cred că trebuie să investim bani, timp, energie, imaginație și bunăvoință în a crea structuri care să-i ajute nu doar pe studenți, dar și pe cetățenii unei țări să continue să învețe despre funcționarea mecanismelor politice și despre impactul politicii asupra vieții lor.” </p><p><em>La ce să ne așteptăm de la societatea americană în viitorul apropiat? <br/></em><b>Mihaela Czobor-Lupp</b>: „N-am altă soluție decît să fiu optimistă. Pentru că locuiesc acolo, pentru că mi-am investit mulți ani de viață în educația studenților americani. Și cred, din multe puncte de vedere, în Statele Unite, după cum cred în România. Am o inimă care bate în două părți, și de-o parte și de cealaltă a oceanului. Dar cred că este un moment de mare răscruce. Este o mare ruptură între o Americă care a profitat, cum sînt și eu, cum sînt și studenții mei, de globalizare, de posibilitatea de a călători, de a învăța și o altă mare pătură a societății americane pe care globalizarea a lovit-o puternic. Plus că există o Americă extrem de progresistă și există o Americă foarte religioasă. Și aici nu știu cum se va face sudura din nou. Și este și o Americă care practică un fel de cultură, de televiziune, de media care nu educă, nu cultivă. Oamenii pleacă din școală și nu mai învață, nu se mai formează, nu se mai informează. Și democrația fără educație moare.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>De ce este important studiul științelor umaniste? Care e relevanța studierii științelor politice în lumea de azi, marcată de conflicte, tensiuni și crize multiple? Ajută studierea științelor politice la înțelegerea acestei lumi în plină schimbare? Am întrebat-o pe Mihaela Czobor-Lupp, profesoară de științe politice la Carleton College (Minnesota, Statele Unite ale Americii). </p><p><em>Carleton College este un liberal arts college, o universitate privată, un tip de instituție mai puțin cunoscut în Europa. Ce înseamnă concret acest model, cum se predă, cum se învață?<br/></em><b>Mihaela Czobor-Lupp</b>: „Educația în artele liberale și în umanioare este ceva ce americanii au luat din marea lor admirație pentru Europa și pentru antichitatea greacă și romană - o tradiție pe care ei au creat-o și care este interdisciplinară, foarte diferită de felul în care eu am studiat la Universitatea din București. Studenții nu sînt canalizați, orientați din primul moment către o specializare, ci, din contră, sînt încurajați să ia cursuri din cele mai diverse domenii și o paletă foarte largă de discipline. Accentul se pune în mod deosebit pe capacitatea de a învăța să gîndești prin studiul celor mai diferite discipline, de la știință politică și istorie pînă la artele plastice și educație fizică.”</p><p><em>Care e relevanța studierii științelor politice în lumea de azi, marcată de conflicte, tensiuni și crize multiple? <br/></em><b>Mihaela Czobor-Lupp</b>: „Acestea sînt momentele cînd înțeleg ceva ce, de regulă, studenții americani nu înțeleg. Pentru că au norocul sau au avut norocul de a trăi într-o societate și sub un regim politic nu foarte problematic, într-o situație de relativă abundență. Și 2016, și 2024 au fost momente în care au înțeles ce mare influență are forma de guvern asupra vieții tale personale. Au înțeles că forma de guvern îți influențează viața personală într-un mod fundamental, astfel încît nu poți să neglijezi să înțelegi mecanismele politice, mecanismele puterii politice, instituțiile. Este un moment de criză a democrației. (...) Cred că trebuie să investim bani, timp, energie, imaginație și bunăvoință în a crea structuri care să-i ajute nu doar pe studenți, dar și pe cetățenii unei țări să continue să învețe despre funcționarea mecanismelor politice și despre impactul politicii asupra vieții lor.” </p><p><em>La ce să ne așteptăm de la societatea americană în viitorul apropiat? <br/></em><b>Mihaela Czobor-Lupp</b>: „N-am altă soluție decît să fiu optimistă. Pentru că locuiesc acolo, pentru că mi-am investit mulți ani de viață în educația studenților americani. Și cred, din multe puncte de vedere, în Statele Unite, după cum cred în România. Am o inimă care bate în două părți, și de-o parte și de cealaltă a oceanului. Dar cred că este un moment de mare răscruce. Este o mare ruptură între o Americă care a profitat, cum sînt și eu, cum sînt și studenții mei, de globalizare, de posibilitatea de a călători, de a învăța și o altă mare pătură a societății americane pe care globalizarea a lovit-o puternic. Plus că există o Americă extrem de progresistă și există o Americă foarte religioasă. Și aici nu știu cum se va face sudura din nou. Și este și o Americă care practică un fel de cultură, de televiziune, de media care nu educă, nu cultivă. Oamenii pleacă din școală și nu mai învață, nu se mai formează, nu se mai informează. Și democrația fără educație moare.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19105140-mihaela-czobor-lupp-fara-educa-ie-democra-ia-moare.mp3" length="20289866" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/9tq17wlle1n3sgxh0kytxj8udzdt?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19105140</guid>
    <pubDate>Thu, 30 Apr 2026 23:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19105140/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19105140/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19105140/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19105140/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1688</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>146</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>2025 - un an prost pentru democrația din România</itunes:title>
    <title>2025 - un an prost pentru democrația din România</title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Anul 2025 nu a fost unul bun pentru democraţie” – aşa începe raportul „Starea democrației în România în 2025”, lansat de Coaliția ONG-uri pentru Cetățean. Sînt analizate mai multe aspecte, între care: anularea alegerilor prezidenţiale din 2024, accesul la informaţii de interes public, libertatea de exprimare, statul de drept şi funcţionarea justiţiei. Discutăm raportul cu doi dintre autorii lui, Ovidiu Voicu, de la Centrul pentru Inovare Publică, şi Septimius Pârvu, de la ExpertForum.  ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Anul 2025 nu a fost unul bun pentru democraţie” – aşa începe raportul „Starea democrației în România în 2025”, lansat de Coaliția ONG-uri pentru Cetățean. Sînt analizate mai multe aspecte, între care: anularea alegerilor prezidenţiale din 2024, accesul la informaţii de interes public, libertatea de exprimare, statul de drept şi funcţionarea justiţiei. Discutăm raportul cu doi dintre autorii lui, Ovidiu Voicu, de la Centrul pentru Inovare Publică, şi Septimius Pârvu, de la ExpertForum. </p><p><em>Raportul vorbeşte  şi despre guvernarea prin ordonanțe de urgență. E o practică destul de larg folosită, dezbaterea parlamentară este ocolită sistematic, în numele eficienţei sau al urgenţei adoptării unor legi. Guvernarea prin ordonațe nu e neapărat o noutate. S-a acutizat această problemă în 2025? De ce?  <br/></em><b>Ovidiu Voicu</b>: „S-a acutizat în mare măsură pentru că acum coaliția de guvernare este și mai slabă. Am trecut de la 2 la 4 partide, ceea ce face ca încrederea guvernului că în Parlament lucrurile vor merge bine să fie mai scăzută și să apară tentația ordonanțelor de urgență. De altfel, noi avem ordonanțe simple, ordonanțe de urgență, ordonanțe de trenuleț, avem un întreg folclor al ordonanțelor în România și poate că brandul de țară ar putea să fie cel al formei fără fond. Dacă s-ar aplica legislația privind transparența instituţională, accesul la informații de interes public, așa cum este ea scrisă, cu bună credință, probabil că România ar fi în top 10 internațional ca un extraordinar model. Dar nici o lege nu poate să reglementeze cazurile de rea-credință. Și, dacă inițiatorul unui act normativ zice că e urgent, din orice motiv, că e prea tîrziu, nu s-a gîndit la timp, i se pare că nu merge bine în Parlament..., da, e urgent. Și atunci s-a terminat orice idee de participare. Sigur că, în oglindă, nici Parlamentul nu stă mai bine. Noi ne-am uitat la începutul acestui mandat, la începutul anului 2025. După alegeri, a intrat în pîine noul Parlament, dar n-a venit la o masă goală. Ei aveau deja peste 1500 de acte normative în lucru, cel mai vechi din anul 2000. Viteza procedurii parlamentare este între 3 zile și 26 de ani. Un proiect de lege poate să stea în Parlament între 3 zile, este recordul, și 26 de ani, cel care încă nu s-a aprobat.”</p><p><em>Cum stăm cu accesul la informaţii de interes public?<br/></em><b>Septimius Pârvu</b>: „Dacă ne uităm pe teorie, stăm bine. Dar în practică am văzut niște chestiuni îngrijorătoare în ultimul an, inclusiv chestiuni care țin de procese SLAPP, care se referă la încercări de a opri diverse entități, care au ca scop interesul public, să facă diverse lucruri. Îi dai în judecată şi le ceri 200.000 de euro – dau un exemplu teoretic – ca să oprești genul ăsta de eforturi. Am văzut intensificarea acestui gen de situații, mai ales împotriva jurnaliștilor. Şi cred că este foarte periculos pentru că blochezi orice tentativă a cetățenilor sau a organizațiilor de a avea inițiative. În privinţa accesului la informații, ca organizații care lucrăm cu genul ăsta de instrumente, cred că, în general, în ultimii ani, deși avem un cadru de foarte mult timp, am văzut o înrăutăţire a practicilor. Legea are 20 de ani şi e cumva fascinant că trebuie să ne luptăm pentru chestiuni care sînt absolut de bază, minimale, pe care ar trebui să le obții foarte, foarte repede.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Anul 2025 nu a fost unul bun pentru democraţie” – aşa începe raportul „Starea democrației în România în 2025”, lansat de Coaliția ONG-uri pentru Cetățean. Sînt analizate mai multe aspecte, între care: anularea alegerilor prezidenţiale din 2024, accesul la informaţii de interes public, libertatea de exprimare, statul de drept şi funcţionarea justiţiei. Discutăm raportul cu doi dintre autorii lui, Ovidiu Voicu, de la Centrul pentru Inovare Publică, şi Septimius Pârvu, de la ExpertForum. </p><p><em>Raportul vorbeşte  şi despre guvernarea prin ordonanțe de urgență. E o practică destul de larg folosită, dezbaterea parlamentară este ocolită sistematic, în numele eficienţei sau al urgenţei adoptării unor legi. Guvernarea prin ordonațe nu e neapărat o noutate. S-a acutizat această problemă în 2025? De ce?  <br/></em><b>Ovidiu Voicu</b>: „S-a acutizat în mare măsură pentru că acum coaliția de guvernare este și mai slabă. Am trecut de la 2 la 4 partide, ceea ce face ca încrederea guvernului că în Parlament lucrurile vor merge bine să fie mai scăzută și să apară tentația ordonanțelor de urgență. De altfel, noi avem ordonanțe simple, ordonanțe de urgență, ordonanțe de trenuleț, avem un întreg folclor al ordonanțelor în România și poate că brandul de țară ar putea să fie cel al formei fără fond. Dacă s-ar aplica legislația privind transparența instituţională, accesul la informații de interes public, așa cum este ea scrisă, cu bună credință, probabil că România ar fi în top 10 internațional ca un extraordinar model. Dar nici o lege nu poate să reglementeze cazurile de rea-credință. Și, dacă inițiatorul unui act normativ zice că e urgent, din orice motiv, că e prea tîrziu, nu s-a gîndit la timp, i se pare că nu merge bine în Parlament..., da, e urgent. Și atunci s-a terminat orice idee de participare. Sigur că, în oglindă, nici Parlamentul nu stă mai bine. Noi ne-am uitat la începutul acestui mandat, la începutul anului 2025. După alegeri, a intrat în pîine noul Parlament, dar n-a venit la o masă goală. Ei aveau deja peste 1500 de acte normative în lucru, cel mai vechi din anul 2000. Viteza procedurii parlamentare este între 3 zile și 26 de ani. Un proiect de lege poate să stea în Parlament între 3 zile, este recordul, și 26 de ani, cel care încă nu s-a aprobat.”</p><p><em>Cum stăm cu accesul la informaţii de interes public?<br/></em><b>Septimius Pârvu</b>: „Dacă ne uităm pe teorie, stăm bine. Dar în practică am văzut niște chestiuni îngrijorătoare în ultimul an, inclusiv chestiuni care țin de procese SLAPP, care se referă la încercări de a opri diverse entități, care au ca scop interesul public, să facă diverse lucruri. Îi dai în judecată şi le ceri 200.000 de euro – dau un exemplu teoretic – ca să oprești genul ăsta de eforturi. Am văzut intensificarea acestui gen de situații, mai ales împotriva jurnaliștilor. Şi cred că este foarte periculos pentru că blochezi orice tentativă a cetățenilor sau a organizațiilor de a avea inițiative. În privinţa accesului la informații, ca organizații care lucrăm cu genul ăsta de instrumente, cred că, în general, în ultimii ani, deși avem un cadru de foarte mult timp, am văzut o înrăutăţire a practicilor. Legea are 20 de ani şi e cumva fascinant că trebuie să ne luptăm pentru chestiuni care sînt absolut de bază, minimale, pe care ar trebui să le obții foarte, foarte repede.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19097501-2025-un-an-prost-pentru-democra-ia-din-romania.mp3" length="20468900" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/gblqsnpjz21bvkxlk95g2nxp8ik6?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19097501</guid>
    <pubDate>Wed, 29 Apr 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19097501/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19097501/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19097501/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19097501/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1701</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>145</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Elon Musk vs. Sam Altman. Despre etică, putere și (foarte mulți) bani - o discuție cu Radu Uszkai</itunes:title>
    <title>Elon Musk vs. Sam Altman. Despre etică, putere și (foarte mulți) bani - o discuție cu Radu Uszkai</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Doi dintre cei mai puternici oameni din industria tehnologică, Elon Musk și Sam Altman, se confruntă în instanță. Procesul a început luni în California. Elon Musk l-a acuzat pe Sam Altman că a încălcat misiunea inițială, de organism non-profit, a organizației pe care au fondat-o împreună în 2015, OpenAI (creatoarea ChatGPT), prin formarea unei entităţi cu scop lucrativ. Care este miza, considerată uriașă, a procesului, pentru dezvoltarea acestei tehnologii? Putem separa argumentele etice ale ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Doi dintre cei mai puternici oameni din industria tehnologică, Elon Musk și Sam Altman, se confruntă în instanță. Procesul a început luni în California. Elon Musk l-a acuzat pe Sam Altman că a încălcat misiunea inițială, de organism non-profit, a organizației pe care au fondat-o împreună în 2015, OpenAI (creatoarea ChatGPT), prin formarea unei entităţi cu scop lucrativ. Care este miza, considerată uriașă, a procesului, pentru dezvoltarea acestei tehnologii? Putem separa argumentele etice ale lui Elon Musk de faptul că el însuși, la rîndul lui, dezvoltă propriul model, xAI? L-am întrebat pe Radu Uszkai, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată. </p><p><b>Radu Uszkai</b>: „Miza e una cît se poate de clară și de mare, pentru că momentul pe care îl trăim acum seamănă foarte mult, sigur, păstrînd niște proporții, cu ce se întîmpla în Statele Unite în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Așa-numita perioadă <em>Gilded Age</em>, cînd spațiul american, atît din punct de vedere economic, cît și politic, era dominat, destul de autoritar, de cîteva figuri din zona de business, foarte, foarte influente. Că vorbim de oameni din zona oțelului, că vorbim de oameni din zona bancară, financiară, că vorbim de oameni din zona transportului feroviar, putem privi cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea drept o luptă de putere între cîteva persoane-cheie, pe niște industrii sau în niște industrii care urmau să traseze, de fapt, viitorul economic al Statelor Unite într-un interval de timp de cel puțin jumătate de secol. În sensul acesta, miza actuală nu poate fi despărțită de ce s-a întîmplat atunci. Problema pe care aceste companii cred că o au într-o măsură destul de mare e aceea că toate fac niște promisiuni foarte mari și vedem că multe companii procedează ca și cum respectivele promisiuni ar fi autentice și anume că acești agenți artificiali sînt capabili să substituie forța de muncă umană din companii – și piața pare că recompensează genul acesta de mișcări, crescînd, de pildă, valoarea acțiunilor unor companii care fac asta, care concediază oamenii și aleg să externalizeze sarcinile către asemenea agenți. Însă promisiunile acestea sînt, în momentul de față, mult prea mari raportat la ce poate tehnologia să facă. E, așadar, o luptă, o bătaie, o confruntare epică pe niște promisiuni foarte, foarte mari pe care industria, în prezent, nu poate să le livreze, însă, în același timp, e o confruntare pe niște resurse extrem de mari care sînt puse în joc. Resurse publice – ne uităm la spațiul american și vedem preocuparea administrației Trump pentru a cîștiga acest conflict pe tema inteligenței artificiale. Şi există și o miză politică importantă, fiindcă, dacă ești cel care deține cheia la acest seif algoritmic al viitorului muncii și al informației, ești o persoană care poate să domine povestea pe care o spunem despre viitorul speciei noastre.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Doi dintre cei mai puternici oameni din industria tehnologică, Elon Musk și Sam Altman, se confruntă în instanță. Procesul a început luni în California. Elon Musk l-a acuzat pe Sam Altman că a încălcat misiunea inițială, de organism non-profit, a organizației pe care au fondat-o împreună în 2015, OpenAI (creatoarea ChatGPT), prin formarea unei entităţi cu scop lucrativ. Care este miza, considerată uriașă, a procesului, pentru dezvoltarea acestei tehnologii? Putem separa argumentele etice ale lui Elon Musk de faptul că el însuși, la rîndul lui, dezvoltă propriul model, xAI? L-am întrebat pe Radu Uszkai, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată. </p><p><b>Radu Uszkai</b>: „Miza e una cît se poate de clară și de mare, pentru că momentul pe care îl trăim acum seamănă foarte mult, sigur, păstrînd niște proporții, cu ce se întîmpla în Statele Unite în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Așa-numita perioadă <em>Gilded Age</em>, cînd spațiul american, atît din punct de vedere economic, cît și politic, era dominat, destul de autoritar, de cîteva figuri din zona de business, foarte, foarte influente. Că vorbim de oameni din zona oțelului, că vorbim de oameni din zona bancară, financiară, că vorbim de oameni din zona transportului feroviar, putem privi cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea drept o luptă de putere între cîteva persoane-cheie, pe niște industrii sau în niște industrii care urmau să traseze, de fapt, viitorul economic al Statelor Unite într-un interval de timp de cel puțin jumătate de secol. În sensul acesta, miza actuală nu poate fi despărțită de ce s-a întîmplat atunci. Problema pe care aceste companii cred că o au într-o măsură destul de mare e aceea că toate fac niște promisiuni foarte mari și vedem că multe companii procedează ca și cum respectivele promisiuni ar fi autentice și anume că acești agenți artificiali sînt capabili să substituie forța de muncă umană din companii – și piața pare că recompensează genul acesta de mișcări, crescînd, de pildă, valoarea acțiunilor unor companii care fac asta, care concediază oamenii și aleg să externalizeze sarcinile către asemenea agenți. Însă promisiunile acestea sînt, în momentul de față, mult prea mari raportat la ce poate tehnologia să facă. E, așadar, o luptă, o bătaie, o confruntare epică pe niște promisiuni foarte, foarte mari pe care industria, în prezent, nu poate să le livreze, însă, în același timp, e o confruntare pe niște resurse extrem de mari care sînt puse în joc. Resurse publice – ne uităm la spațiul american și vedem preocuparea administrației Trump pentru a cîștiga acest conflict pe tema inteligenței artificiale. Şi există și o miză politică importantă, fiindcă, dacă ești cel care deține cheia la acest seif algoritmic al viitorului muncii și al informației, ești o persoană care poate să domine povestea pe care o spunem despre viitorul speciei noastre.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19091058-elon-musk-vs-sam-altman-despre-etica-putere-i-foarte-mul-i-bani-o-discu-ie-cu-radu-uszkai.mp3" length="20569440" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/dj2k7wnfc9dyohweqtgj9zjeso5k?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19091058</guid>
    <pubDate>Tue, 28 Apr 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19091058/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19091058/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19091058/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19091058/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1711</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>144</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Istoricul Cosmin Popa: „Accidentul de la Cernobîl nu e irepetabil” </itunes:title>
    <title>Istoricul Cosmin Popa: „Accidentul de la Cernobîl nu e irepetabil” </title>
    <itunes:summary><![CDATA[S-au împlinit 40 de ani de la explozia de la Cernobîl, considerată cea mai mare catastrofă nucleară din istorie. Explozia reactorului 4 al Centralei de la Cernobîl a avut loc în 26 aprilie 1986, la ora 1:23. Au murit pe loc cîteva zeci de oameni, dar numărul celor care au murit sau au fost afectați în urma expunerii la radiații este mult mai mare. Au fost aduși acolo oameni din diferite zone pentru a stinge incendiul și a limita răspîndirea produselor radioactive în atmosferă. Zona a fost eva...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>S-au împlinit 40 de ani de la explozia de la Cernobîl, considerată cea mai mare catastrofă nucleară din istorie. Explozia reactorului 4 al Centralei de la Cernobîl a avut loc în 26 aprilie 1986, la ora 1:23. Au murit pe loc cîteva zeci de oameni, dar numărul celor care au murit sau au fost afectați în urma expunerii la radiații este mult mai mare. Au fost aduși acolo oameni din diferite zone pentru a stinge incendiul și a limita răspîndirea produselor radioactive în atmosferă. Zona a fost evacuată, peste reactor s-a construit un sarcofag de beton și oțel pentru a opri răspîndirea în atmosferă a produselor din reactorul distrus. În 2019 s-a încheiat construcția unei ample structuri de oțel, peste sarcofagul din 1986 de la Cernobîl, un nou înveliș de protecție. Dar în 2025 o dronă rusească a lovit acest înveliș protector. Cum au gestionat situația, în 1986, autoritățile sovietice? Ce se întîmplă azi la Cernobîl, în vreme de război și sub amenințarea constantă a atacurilor rusești? L-am întrebat pe istoricul Cosmin Popa, specialist în spațiul ex-sovietic.</p><p><b>Cosmin Popa</b>: „Peste problemele specifice, tehnologice, dar în care politica a jucat un rol foarte important, pentru că, într-un fel sau altul, a impus deciziile tehnologice, s-au așezat deficiențele de construcție, care au devenit evidente la foarte mult timp după accident, după destrămarea Uniunii Sovietice. (...) Sovieticii nu şi-au informat publicul. Evacuarea orașului a survenit la 36 de ore, timp în care s-a susținut că cea mai mare parte a materialului radioactiv este bine mersi în miezul reactorului, în timp ce el era, o parte, degajat în atmosferă prin reacția necontrolată. Inițial, sovieticii au făcut ce făceau ei de obicei, au căutat să minimalizeze efectele catastrofei.”</p><p><em>Ce impact a avut acest accident pentru puterea de la Moscova, în ce măsură a contribuit la clătinarea și apoi la prăbușirea regimului sovietic?<br/></em><b>Cosmin Popa</b>: „Sigur că despre accidentul de la Cernobîl se spune că este impulsul cel mai important pentru noua politică de reforme, pentru <em>perestroika</em> și, mai ales, pentru <em>glasnost</em>. Nu pentru că Gorbaciov a venit la putere exact cu acest gînd, să reformeze pînă în temelie sistemul. Pentru că noi știm foarte bine că, imediat după venirea lui la putere, ca mai toți secretarii generali ai Partidului Comunist Sovietic, vorbea despre accelerarea industrializării, despre îndeplinirea planului, despre eficiență. Adică era un întreg ethos industrial comunist, în care se bălăceau toți liderii de partid la vremea respectivă. Însă accidentul de la Cernobîl a reprezentat detonatorul opiniei publice în Uniunea Sovietică. Dacă vreți, explozia de la Cernobîl a reprezentat pentru Uniunea Sovietică ceea ce a reprezentat agresiunea rusă pentru Ucraina în 2014, în sensul în care a accelerat conștiința națională, construcția națională. La fel s-a întîmplat și în Uniunea Sovietică. Efectele au fost atît de dramatice, emoția publică atît de puternică, sigur, și pe fondul acestei percepții, cu adevărat deosebite a tehnologiei atomice, astfel încît autorităților sovietice le-a fost imposibil să aplice vechea rețetă, și anume să securizeze spațiul și să interzică să se vorbească despre catastrofă. Și era și greu, pentru că nu puteai să evacuezi un oraș de 50.000 de oameni, cum era Pripiat, fără să generezi un tip de emoție publică în zonă, cel puțin în Ucraina și apoi în regiunile învecinate, în principal în Belarus, dar și în Rusia.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>S-au împlinit 40 de ani de la explozia de la Cernobîl, considerată cea mai mare catastrofă nucleară din istorie. Explozia reactorului 4 al Centralei de la Cernobîl a avut loc în 26 aprilie 1986, la ora 1:23. Au murit pe loc cîteva zeci de oameni, dar numărul celor care au murit sau au fost afectați în urma expunerii la radiații este mult mai mare. Au fost aduși acolo oameni din diferite zone pentru a stinge incendiul și a limita răspîndirea produselor radioactive în atmosferă. Zona a fost evacuată, peste reactor s-a construit un sarcofag de beton și oțel pentru a opri răspîndirea în atmosferă a produselor din reactorul distrus. În 2019 s-a încheiat construcția unei ample structuri de oțel, peste sarcofagul din 1986 de la Cernobîl, un nou înveliș de protecție. Dar în 2025 o dronă rusească a lovit acest înveliș protector. Cum au gestionat situația, în 1986, autoritățile sovietice? Ce se întîmplă azi la Cernobîl, în vreme de război și sub amenințarea constantă a atacurilor rusești? L-am întrebat pe istoricul Cosmin Popa, specialist în spațiul ex-sovietic.</p><p><b>Cosmin Popa</b>: „Peste problemele specifice, tehnologice, dar în care politica a jucat un rol foarte important, pentru că, într-un fel sau altul, a impus deciziile tehnologice, s-au așezat deficiențele de construcție, care au devenit evidente la foarte mult timp după accident, după destrămarea Uniunii Sovietice. (...) Sovieticii nu şi-au informat publicul. Evacuarea orașului a survenit la 36 de ore, timp în care s-a susținut că cea mai mare parte a materialului radioactiv este bine mersi în miezul reactorului, în timp ce el era, o parte, degajat în atmosferă prin reacția necontrolată. Inițial, sovieticii au făcut ce făceau ei de obicei, au căutat să minimalizeze efectele catastrofei.”</p><p><em>Ce impact a avut acest accident pentru puterea de la Moscova, în ce măsură a contribuit la clătinarea și apoi la prăbușirea regimului sovietic?<br/></em><b>Cosmin Popa</b>: „Sigur că despre accidentul de la Cernobîl se spune că este impulsul cel mai important pentru noua politică de reforme, pentru <em>perestroika</em> și, mai ales, pentru <em>glasnost</em>. Nu pentru că Gorbaciov a venit la putere exact cu acest gînd, să reformeze pînă în temelie sistemul. Pentru că noi știm foarte bine că, imediat după venirea lui la putere, ca mai toți secretarii generali ai Partidului Comunist Sovietic, vorbea despre accelerarea industrializării, despre îndeplinirea planului, despre eficiență. Adică era un întreg ethos industrial comunist, în care se bălăceau toți liderii de partid la vremea respectivă. Însă accidentul de la Cernobîl a reprezentat detonatorul opiniei publice în Uniunea Sovietică. Dacă vreți, explozia de la Cernobîl a reprezentat pentru Uniunea Sovietică ceea ce a reprezentat agresiunea rusă pentru Ucraina în 2014, în sensul în care a accelerat conștiința națională, construcția națională. La fel s-a întîmplat și în Uniunea Sovietică. Efectele au fost atît de dramatice, emoția publică atît de puternică, sigur, și pe fondul acestei percepții, cu adevărat deosebite a tehnologiei atomice, astfel încît autorităților sovietice le-a fost imposibil să aplice vechea rețetă, și anume să securizeze spațiul și să interzică să se vorbească despre catastrofă. Și era și greu, pentru că nu puteai să evacuezi un oraș de 50.000 de oameni, cum era Pripiat, fără să generezi un tip de emoție publică în zonă, cel puțin în Ucraina și apoi în regiunile învecinate, în principal în Belarus, dar și în Rusia.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19083925-istoricul-cosmin-popa-accidentul-de-la-cernobil-nu-e-irepetabil.mp3" length="19010565" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/lrxwkne4y218rddq4gpkwjn5cy9v?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19083925</guid>
    <pubDate>Mon, 27 Apr 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19083925/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19083925/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19083925/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19083925/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1581</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>143</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Svetlana Cârstean, Cătălin Pavel și Alina Purcaru sînt nominalizați la premiul Radio România Cultural pentru poezie</itunes:title>
    <title>Svetlana Cârstean, Cătălin Pavel și Alina Purcaru sînt nominalizați la premiul Radio România Cultural pentru poezie</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Svetlana Cârstean, autoarea volumelor „Restul” și „Arteziana” (Ed. Nemira), Cătălin Pavel, autorul volumului „ce ne-a rănit cel mai mult a fost gingășia” (Ed. Vinea), și Alina Purcaru, autoarea volumului „Clivaj. Fidelitate” (Ed. Cartier) sînt nominalizați la premiul Radio România Cultural pentru poezie. Ei sînt invitații acestei ediții.  Svetlana Cârstean a publicat anul trecut primele două volume dintr-o proiectată trilogie „organică şi personală a acelor teme vitale care te readuc în ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Svetlana Cârstean, autoarea volumelor „Restul” și „Arteziana” (Ed. Nemira), Cătălin Pavel, autorul volumului „ce ne-a rănit cel mai mult a fost gingășia” (Ed. Vinea), și Alina Purcaru, autoarea volumului „Clivaj. Fidelitate” (Ed. Cartier) sînt nominalizați la premiul Radio România Cultural pentru poezie. Ei sînt invitații acestei ediții. </p><p><b>Svetlana Cârstean</b> a publicat anul trecut primele două volume dintr-o proiectată trilogie „organică şi personală a acelor teme vitale care te readuc în lume”, după cum o caracterizează chiar ea. În „Restul” ne spune că „Poezia e un rest. Ce rămîne de la masa celorlalți./ O insuficiență constantă” și ne propune un personaj masculin-feminin prin care chestionează dimensiunea identitară şi raportul cu munca, plata, efortul. Iar în „Arteziana” face un elogiu, în imagini memorabile, prieteniei între fete – o temă atît de rar abordată în literatura noastră.</p><p><b>Svetlana Cârstean</b>: „A fost și este o obsesie a mea, un sentiment foarte pregnant – că poezia are această condiție, de a fi insuficientă. (...) Trebuie să fim serioși și să admitem: nimeni nu te va accepta numai cu poezia, nimeni nu va accepta numai poezia. Totdeauna poezia se așteaptă să fie ceva în plus, sau ceva pe lîngă, sau ceva care o să vină mai tîrziu. Dar nu prezent. Cred că una dintre ratările noastre ca ființe este incapacitatea noastră de a trăi într-o prezență, așa cum poezia o face. Pentru că poezia e prezență. Ca să poți să scrii, trebuie să ai capacitatea de a sta cu tine într-o prezență care uneori poate fi insuportabilă.”</p><p>În „ce ne-a rănit cel mai mult a fost gingășia” <b>Cătălin Pavel</b> abordează teme mari: dragostea, suferința din dragoste, viața, moartea, pentru care a construit un univers fantastic, oniric, din care nu lipsește umorul, sub formă de ironie și autoironie. Și se mai remarcă o temă importantă în acest volum: scrisul – ce poate și mai ales ce nu poate face scrisul. </p><p><b>Cătălin Pavel</b>: „Eu nu mă feresc să fiu destul de patetic și sentimental, la nevoie. Cred că poezia își păstrează dreptul de a vorbi despre lucrurile absolut dramatice, care sînt percepute de noi toți ca fiind cumva ridicole – nu prea vorbești în gura mare despre ele, că se consideră că ești lăcrămos, sau, mă rog, nu ești suficient de modern, de ironic... Dar poezia este cea care poate merge pînă în inima lucrurilor. (...) Viața noastră este o combinație permanentă de momente de inspirație și de momente prozaice. Și, cu poveștile pe care le spunem, unele în proză, altele lirice,  compensăm această fragmentare, aceste interstiții prozaice, aceste rupturi existențiale și încercăm ca totul să aibă un sens.” </p><p>Ceea ce te surprinde de cum vezi cartea <b>Alinei Purcaru</b>, „Clivaj. Fidelitate”, înainte s-o deschizi, este titlul: cuvîntul „fidelitate” este tăiat cu marker fucsia. Multe dintre poemele de aici sînt micropovești dublate adesea de o gîndire poetică ce-și propune să înțeleagă, să pună în limbaj. Unul dintre cele mai puternice poeme din carte este „Paris bonheur”, în care istoria femeilor este descrisă prin istoria hainelor.</p><p><b>Alina Purcaru</b>: „Nimic nu este neutru, nimic nu este la întîmplare, totul este infuzat de o istorie și de o dinamică a puterii, inclusiv felul în care sîntem în lume, felul în care ne performăm corpurile, identitățile, iar în cazul femeilor și al hainelor este cu atît mai evident. O istorie a felului în care am fost normate, disciplinate să apărem în societate este implicit și o istorie a opresiunii, a limitărilor, a conflictelor – inclusiv de clasă. (...) Mi s-a părut important să mă gîndesc la cum putem să ne luăm corpurile înapoi și să le revendicăm ca zone legitime, luminoase, valoroase și inteligente, care merită discuția, merită scrisul și un alt tip de privire.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga emisiune!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Svetlana Cârstean, autoarea volumelor „Restul” și „Arteziana” (Ed. Nemira), Cătălin Pavel, autorul volumului „ce ne-a rănit cel mai mult a fost gingășia” (Ed. Vinea), și Alina Purcaru, autoarea volumului „Clivaj. Fidelitate” (Ed. Cartier) sînt nominalizați la premiul Radio România Cultural pentru poezie. Ei sînt invitații acestei ediții. </p><p><b>Svetlana Cârstean</b> a publicat anul trecut primele două volume dintr-o proiectată trilogie „organică şi personală a acelor teme vitale care te readuc în lume”, după cum o caracterizează chiar ea. În „Restul” ne spune că „Poezia e un rest. Ce rămîne de la masa celorlalți./ O insuficiență constantă” și ne propune un personaj masculin-feminin prin care chestionează dimensiunea identitară şi raportul cu munca, plata, efortul. Iar în „Arteziana” face un elogiu, în imagini memorabile, prieteniei între fete – o temă atît de rar abordată în literatura noastră.</p><p><b>Svetlana Cârstean</b>: „A fost și este o obsesie a mea, un sentiment foarte pregnant – că poezia are această condiție, de a fi insuficientă. (...) Trebuie să fim serioși și să admitem: nimeni nu te va accepta numai cu poezia, nimeni nu va accepta numai poezia. Totdeauna poezia se așteaptă să fie ceva în plus, sau ceva pe lîngă, sau ceva care o să vină mai tîrziu. Dar nu prezent. Cred că una dintre ratările noastre ca ființe este incapacitatea noastră de a trăi într-o prezență, așa cum poezia o face. Pentru că poezia e prezență. Ca să poți să scrii, trebuie să ai capacitatea de a sta cu tine într-o prezență care uneori poate fi insuportabilă.”</p><p>În „ce ne-a rănit cel mai mult a fost gingășia” <b>Cătălin Pavel</b> abordează teme mari: dragostea, suferința din dragoste, viața, moartea, pentru care a construit un univers fantastic, oniric, din care nu lipsește umorul, sub formă de ironie și autoironie. Și se mai remarcă o temă importantă în acest volum: scrisul – ce poate și mai ales ce nu poate face scrisul. </p><p><b>Cătălin Pavel</b>: „Eu nu mă feresc să fiu destul de patetic și sentimental, la nevoie. Cred că poezia își păstrează dreptul de a vorbi despre lucrurile absolut dramatice, care sînt percepute de noi toți ca fiind cumva ridicole – nu prea vorbești în gura mare despre ele, că se consideră că ești lăcrămos, sau, mă rog, nu ești suficient de modern, de ironic... Dar poezia este cea care poate merge pînă în inima lucrurilor. (...) Viața noastră este o combinație permanentă de momente de inspirație și de momente prozaice. Și, cu poveștile pe care le spunem, unele în proză, altele lirice,  compensăm această fragmentare, aceste interstiții prozaice, aceste rupturi existențiale și încercăm ca totul să aibă un sens.” </p><p>Ceea ce te surprinde de cum vezi cartea <b>Alinei Purcaru</b>, „Clivaj. Fidelitate”, înainte s-o deschizi, este titlul: cuvîntul „fidelitate” este tăiat cu marker fucsia. Multe dintre poemele de aici sînt micropovești dublate adesea de o gîndire poetică ce-și propune să înțeleagă, să pună în limbaj. Unul dintre cele mai puternice poeme din carte este „Paris bonheur”, în care istoria femeilor este descrisă prin istoria hainelor.</p><p><b>Alina Purcaru</b>: „Nimic nu este neutru, nimic nu este la întîmplare, totul este infuzat de o istorie și de o dinamică a puterii, inclusiv felul în care sîntem în lume, felul în care ne performăm corpurile, identitățile, iar în cazul femeilor și al hainelor este cu atît mai evident. O istorie a felului în care am fost normate, disciplinate să apărem în societate este implicit și o istorie a opresiunii, a limitărilor, a conflictelor – inclusiv de clasă. (...) Mi s-a părut important să mă gîndesc la cum putem să ne luăm corpurile înapoi și să le revendicăm ca zone legitime, luminoase, valoroase și inteligente, care merită discuția, merită scrisul și un alt tip de privire.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga emisiune!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19064318-svetlana-carstean-catalin-pavel-i-alina-purcaru-sint-nominaliza-i-la-premiul-radio-romania-cultural-pentru-poezie.mp3" length="22271395" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ers8biwj03m21tn4sbb58gz26rnn?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19064318</guid>
    <pubDate>Fri, 24 Apr 2026 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19064318/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19064318/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19064318/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19064318/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1852</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>142</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti la aniversare - interviu cu Cristian Preda</itunes:title>
    <title>Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti la aniversare - interviu cu Cristian Preda</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Facultatea de Științe Politice a Universității din București (FSPUB) sărbătorește 35 de ani de la înființare. Care este istoria inventării unei discipline noi – pentru România anilor ʼ90? Cum a fost ales modelul francez? L-am întrebat pe profesorul Cristian Preda, fost decan al FSPUB. Cristian Preda: „Fondatorul școlii este profesorul Radu Toma, care era profesor la departamentul de franceză. Un om care, dincolo de literatură, de istorie, de critică literară, a avut întotdeauna o curiozitate ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Facultatea de Științe Politice a Universității din București (FSPUB) sărbătorește 35 de ani de la înființare. Care este istoria inventării unei discipline noi – pentru România anilor ʼ90? Cum a fost ales modelul francez? L-am întrebat pe profesorul Cristian Preda, fost decan al FSPUB.</p><p><b>Cristian Preda</b>: „Fondatorul școlii este profesorul Radu Toma, care era profesor la departamentul de franceză. Un om care, dincolo de literatură, de istorie, de critică literară, a avut întotdeauna o curiozitate pentru științele umane, a fost întotdeauna la curent cu ce se publică în filozofie, în istorie, în sociologie. Și el a fost ales să facă macheta acestui curs. (...) S-a dus la Biblioteca Franceză. Nu se chema încă Institut sau abia căpătase numele de Institut. Și acolo a luat planurile de studiu de la diverse Instituts dʼÉtudes Politiques. Și, în particular, a dat peste unul de la Rennes. Ele au o machetă generală, care se repetă în diverse locuri. Și, de altfel, și profesorii de la Rennes și ulterior de la Paris, din universități belgiene, au venit să predea într-un plan de studii care era luat, copiat, după felul în care se făceau aceste studii în lumea francofonă. Dimensiunea studiilor a fost întotdeauna interdisciplinară. Inițial s-a avut în vedere crearea unei licențe în drept european. Și, la această facultate, înainte de Facultatea de Drept, s-a predat ceea ce se numea atunci drept comunitar. S-a avut în vedere o împrospătare a felului în care sînt studiate istoria sau filozofia. Și de asta aici au venit profesori care erau deja foarte bine, din punctul de vedere la conectării la lumea occidentală, doamna Zoe Petre, de pildă, sau Neagu Djuvara, sau Alexandru Duțu. Și de asemenea s-a căutat inventarea unui cîmp nou, acest cîmp al științelor politice, pentru că așa ceva nu existase în România. Și Franța era, în acel moment, modelul.”</p><p><em>În contextul actual, cu ascensiunea populismului, cu neîncrederea în instituții, cu fake news, cu polarizare, mai poate știința politică să explice fenomenul politic? Sau e nevoie să-și reinventeze instrumentele?<br/></em><b>Cristian Preda</b>: „Instrumentele acestei discipline au tot fost reinventate. Eu însumi am scris o teză de doctorat despre felul în care un fenomen politic nou, în secolul XX, totalitarismul, a fost înțeles. Am scris o teză de doctorat la Paris despre critica totalitarismului. Cum s-a construit critica acestui tip de regim, care era cu totul inedit în secolul XX, era o altă formă politică. Acum, de mai mulți ani, de la Fareed Zakaria încoace, de prin 1995, se vorbește despre iliberalism. Un prim-ministru care tocmai a plecat de la putere din Ungaria și-a asumat el însuși asta, deși iliberalismul era descris de Fareed Zakaria ca un lucru rău. Orban a încercat să facă din el un lucru bun. Și sigur că trebuie să explici care sînt rădăcinile intelectuale ale unor asemenea constructe. Trebuie, într-adevăr, să deosebești ce e iliberalismul și ce e autoritarismul. Ce este o monarhie absolută și ce este o guvernare totalitară. Ce înseamnă China comunistă și ce înseamnă Chile sub guvernarea autoritară. Deci, sînt enorm de multe distincții, pentru că lumea politică, în întregul ei, și democrațiile, în particular, sînt de o mare diversitate. Una dintre temele pe care noi le tratăm cu foarte mult discernămînt și cu mult bagaj bibliografic este tocmai diversitatea democrațiilor. (...) Cîmpul politic este extrem de dens și de ramificat și, în momentul în care îmbrățișezi această perspectivă comparativă, în primul rînd cred că înțelegi mult mai profund resorturile acestui regim care e democrația și, în al doilea rînd, cred că devii cu adevărat moderat și poți să fii capabil să iei o distanță față de pasiunile dintr-un loc sau altul.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Facultatea de Științe Politice a Universității din București (FSPUB) sărbătorește 35 de ani de la înființare. Care este istoria inventării unei discipline noi – pentru România anilor ʼ90? Cum a fost ales modelul francez? L-am întrebat pe profesorul Cristian Preda, fost decan al FSPUB.</p><p><b>Cristian Preda</b>: „Fondatorul școlii este profesorul Radu Toma, care era profesor la departamentul de franceză. Un om care, dincolo de literatură, de istorie, de critică literară, a avut întotdeauna o curiozitate pentru științele umane, a fost întotdeauna la curent cu ce se publică în filozofie, în istorie, în sociologie. Și el a fost ales să facă macheta acestui curs. (...) S-a dus la Biblioteca Franceză. Nu se chema încă Institut sau abia căpătase numele de Institut. Și acolo a luat planurile de studiu de la diverse Instituts dʼÉtudes Politiques. Și, în particular, a dat peste unul de la Rennes. Ele au o machetă generală, care se repetă în diverse locuri. Și, de altfel, și profesorii de la Rennes și ulterior de la Paris, din universități belgiene, au venit să predea într-un plan de studii care era luat, copiat, după felul în care se făceau aceste studii în lumea francofonă. Dimensiunea studiilor a fost întotdeauna interdisciplinară. Inițial s-a avut în vedere crearea unei licențe în drept european. Și, la această facultate, înainte de Facultatea de Drept, s-a predat ceea ce se numea atunci drept comunitar. S-a avut în vedere o împrospătare a felului în care sînt studiate istoria sau filozofia. Și de asta aici au venit profesori care erau deja foarte bine, din punctul de vedere la conectării la lumea occidentală, doamna Zoe Petre, de pildă, sau Neagu Djuvara, sau Alexandru Duțu. Și de asemenea s-a căutat inventarea unui cîmp nou, acest cîmp al științelor politice, pentru că așa ceva nu existase în România. Și Franța era, în acel moment, modelul.”</p><p><em>În contextul actual, cu ascensiunea populismului, cu neîncrederea în instituții, cu fake news, cu polarizare, mai poate știința politică să explice fenomenul politic? Sau e nevoie să-și reinventeze instrumentele?<br/></em><b>Cristian Preda</b>: „Instrumentele acestei discipline au tot fost reinventate. Eu însumi am scris o teză de doctorat despre felul în care un fenomen politic nou, în secolul XX, totalitarismul, a fost înțeles. Am scris o teză de doctorat la Paris despre critica totalitarismului. Cum s-a construit critica acestui tip de regim, care era cu totul inedit în secolul XX, era o altă formă politică. Acum, de mai mulți ani, de la Fareed Zakaria încoace, de prin 1995, se vorbește despre iliberalism. Un prim-ministru care tocmai a plecat de la putere din Ungaria și-a asumat el însuși asta, deși iliberalismul era descris de Fareed Zakaria ca un lucru rău. Orban a încercat să facă din el un lucru bun. Și sigur că trebuie să explici care sînt rădăcinile intelectuale ale unor asemenea constructe. Trebuie, într-adevăr, să deosebești ce e iliberalismul și ce e autoritarismul. Ce este o monarhie absolută și ce este o guvernare totalitară. Ce înseamnă China comunistă și ce înseamnă Chile sub guvernarea autoritară. Deci, sînt enorm de multe distincții, pentru că lumea politică, în întregul ei, și democrațiile, în particular, sînt de o mare diversitate. Una dintre temele pe care noi le tratăm cu foarte mult discernămînt și cu mult bagaj bibliografic este tocmai diversitatea democrațiilor. (...) Cîmpul politic este extrem de dens și de ramificat și, în momentul în care îmbrățișezi această perspectivă comparativă, în primul rînd cred că înțelegi mult mai profund resorturile acestui regim care e democrația și, în al doilea rînd, cred că devii cu adevărat moderat și poți să fii capabil să iei o distanță față de pasiunile dintr-un loc sau altul.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19066066-facultatea-de-stiinte-politice-a-universitatii-din-bucuresti-la-aniversare-interviu-cu-cristian-preda.mp3" length="21726982" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/25kc9n5kqxhv2lxne7u5v30dv5i0?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19066066</guid>
    <pubDate>Thu, 23 Apr 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19066066/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19066066/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19066066/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19066066/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1807</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>141</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ioana Constantin-Bercean: „Iranienii nu au nici un dram de încredere în negociatorii americani”</itunes:title>
    <title>Ioana Constantin-Bercean: „Iranienii nu au nici un dram de încredere în negociatorii americani”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele american Donald Trump a anunțat că prelungește armistițiul cu Iranul, „pînă cînd liderii și reprezentanții acestei țări vor putea veni cu o propunere unitară.” Dar blocada americană asupra porturilor iraniene continuă. Care sînt perspectivele unor noi negocieri între Statele Unite și Iran? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române. Strîmto...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele american Donald Trump a anunțat că prelungește armistițiul cu Iranul, „pînă cînd liderii și reprezentanții acestei țări vor putea veni cu o propunere unitară.” Dar blocada americană asupra porturilor iraniene continuă. Care sînt perspectivele unor noi negocieri între Statele Unite și Iran? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române.</p><p><em>Strîmtoarea Ormuz este, oficial, deschisă. Neoficial, e blocată. Iar, în practică, e de două ori blocată. Iranul oprește și amenință navele care nu-i convin, Statele Unite ale Americii le amenință pe cele care provin din porturile iranieine. Totul – în numele libertății de navigație! E o situație aproape comică: două puteri se acuză reciproc de blocaj, în timp ce criza de țiței afectează deja economiile occidentale. De fapt, cine blochează Strîmtoarea Ormuz și de ce?<br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Sîntem aproape într-o comedie. Mai puțin reușită. Administrația Trump a fost avertizată înainte de începerea războiului că s-ar putea să apară o astfel de problemă în ceea ce priveşte traficul, navigația prin Strîmtoarea Ormuz. Sfatul militarilor și strategilor americani a fost ignorat și sîntem în această realitate. Putem s-o numim, dacă doriți, Strîmtoarea lui Schrödinger. E închisă și deschisă în același timp și nimeni nu știe dacă este închisă sau deschisă. Sigur că este atuul cel mai mare al Iranul în acest război. (...) Iranul și-a valorificat avantajul de a putea bloca parțial sau de a opri navele statelor ostile, pentru că prin Strîmtoarea Ormuz traficul le-a fost permis doar acelor state care îi sînt aliate Iranului sau nu reprezintă o amenințare din perspectiva regimului de la Teheran, iar pe de altă parte, odată cu instaurarea blocadei navale americane, și celorlalte nave li s-a interzis să treacă pe acolo.”</p><p><em>Se vorbea despre noi negocieri SUA-Iran, săptămîna aceasta, în capitala Pakistanului, negocieri care nu au mai avut loc. De ce?<br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Pentru că Iranul a refuzat aceste negocieri. Poate nu este răspunsul cel mai ușor de digerat, dar aceasta este realitatea. Iranul consideră în acest moment că este într-o poziție de forță. Ceea ce nu este întru totul adevărat dar nu este nici complet greșit. Şi avem această ciocnire a orgoliilor. După ce am avut în Afganistan un <em>war of necessity</em>, un război de nevoie – în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001 –, după ce am avut un <em>war of choice</em> în Irak, un război care s-a făcut pentru că s-a dorit, în prezent, eu cataloghez acest război drept unul al ambiției.”</p><p><em>Ce presiuni suplimentare mai poate pune SUA asupra Iranului pentru a intra în niște negocieri serioase?<br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Aceasta este o altă problemă, pentru că Iranul nu va răspunde niciodată la presiuni. După cum am văzut, am avut un război care a distrus nu doar obiective militare, ci și infrastructură critică, infrastructură civilă, avem cîteva mii de morţi declaraţi din rîndul civililor și Iranul nu a răspuns pozitiv nici unuia dintre aceste elemente coercitive. Cu atît mai mult, în fața declarațiilor foarte agresive care vin în continuare dinspre Casa Albă și dinspre Pentagon, răspunsul iranian a fost: nu vom trimite o delegație la Islamabad. Am observat inclusiv această greșeală strategică din partea lui Pete Hegseth, care se adresează direct iranienilor: vom face, vă vom bombarda... Aceasta este cea mai greșită cale de a negocia cu iranienii. (...) Iar dacă nu merge cu forța coercitivă, ar merge pe calea diplomatică. Dar în acest moment, iranienii nu au nici un dram de încredere în negociatorii americani. Şi această este cea mai mare problemă.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele american Donald Trump a anunțat că prelungește armistițiul cu Iranul, „pînă cînd liderii și reprezentanții acestei țări vor putea veni cu o propunere unitară.” Dar blocada americană asupra porturilor iraniene continuă. Care sînt perspectivele unor noi negocieri între Statele Unite și Iran? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române.</p><p><em>Strîmtoarea Ormuz este, oficial, deschisă. Neoficial, e blocată. Iar, în practică, e de două ori blocată. Iranul oprește și amenință navele care nu-i convin, Statele Unite ale Americii le amenință pe cele care provin din porturile iranieine. Totul – în numele libertății de navigație! E o situație aproape comică: două puteri se acuză reciproc de blocaj, în timp ce criza de țiței afectează deja economiile occidentale. De fapt, cine blochează Strîmtoarea Ormuz și de ce?<br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Sîntem aproape într-o comedie. Mai puțin reușită. Administrația Trump a fost avertizată înainte de începerea războiului că s-ar putea să apară o astfel de problemă în ceea ce priveşte traficul, navigația prin Strîmtoarea Ormuz. Sfatul militarilor și strategilor americani a fost ignorat și sîntem în această realitate. Putem s-o numim, dacă doriți, Strîmtoarea lui Schrödinger. E închisă și deschisă în același timp și nimeni nu știe dacă este închisă sau deschisă. Sigur că este atuul cel mai mare al Iranul în acest război. (...) Iranul și-a valorificat avantajul de a putea bloca parțial sau de a opri navele statelor ostile, pentru că prin Strîmtoarea Ormuz traficul le-a fost permis doar acelor state care îi sînt aliate Iranului sau nu reprezintă o amenințare din perspectiva regimului de la Teheran, iar pe de altă parte, odată cu instaurarea blocadei navale americane, și celorlalte nave li s-a interzis să treacă pe acolo.”</p><p><em>Se vorbea despre noi negocieri SUA-Iran, săptămîna aceasta, în capitala Pakistanului, negocieri care nu au mai avut loc. De ce?<br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Pentru că Iranul a refuzat aceste negocieri. Poate nu este răspunsul cel mai ușor de digerat, dar aceasta este realitatea. Iranul consideră în acest moment că este într-o poziție de forță. Ceea ce nu este întru totul adevărat dar nu este nici complet greșit. Şi avem această ciocnire a orgoliilor. După ce am avut în Afganistan un <em>war of necessity</em>, un război de nevoie – în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001 –, după ce am avut un <em>war of choice</em> în Irak, un război care s-a făcut pentru că s-a dorit, în prezent, eu cataloghez acest război drept unul al ambiției.”</p><p><em>Ce presiuni suplimentare mai poate pune SUA asupra Iranului pentru a intra în niște negocieri serioase?<br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Aceasta este o altă problemă, pentru că Iranul nu va răspunde niciodată la presiuni. După cum am văzut, am avut un război care a distrus nu doar obiective militare, ci și infrastructură critică, infrastructură civilă, avem cîteva mii de morţi declaraţi din rîndul civililor și Iranul nu a răspuns pozitiv nici unuia dintre aceste elemente coercitive. Cu atît mai mult, în fața declarațiilor foarte agresive care vin în continuare dinspre Casa Albă și dinspre Pentagon, răspunsul iranian a fost: nu vom trimite o delegație la Islamabad. Am observat inclusiv această greșeală strategică din partea lui Pete Hegseth, care se adresează direct iranienilor: vom face, vă vom bombarda... Aceasta este cea mai greșită cale de a negocia cu iranienii. (...) Iar dacă nu merge cu forța coercitivă, ar merge pe calea diplomatică. Dar în acest moment, iranienii nu au nici un dram de încredere în negociatorii americani. Şi această este cea mai mare problemă.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19060062-ioana-constantin-bercean-iranienii-nu-au-nici-un-dram-de-incredere-in-negociatorii-americani.mp3" length="21165508" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/aacxeinyja3bydruph5mn42ernl6?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19060062</guid>
    <pubDate>Wed, 22 Apr 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19060062/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19060062/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19060062/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19060062/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1760</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>140</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Bulgaria după alegeri. Există riscul ca sistemul corupt să rămînă în picioare – interviu cu Raluca Alexandrescu</itunes:title>
    <title>Bulgaria după alegeri. Există riscul ca sistemul corupt să rămînă în picioare – interviu cu Raluca Alexandrescu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Formațiunea Bulgaria Progresistă a fostului președinte Rumen Radev a cîștigat alegerile din 19 aprilie, cu un scor care-i asigură majoritatea în Parlamentul de la Sofia. După cinci ani cu opt runde de alegeri anticipate, Bulgaria va avea un guvern care are șanse să-și ducă pînă la capăt mandatul. Dar cine este Rumen Radev? Şi care va fi orientarea sa pe plan intern și pe plan extern? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, conf. univ. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din Bu...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Formațiunea Bulgaria Progresistă a fostului președinte Rumen Radev a cîștigat alegerile din 19 aprilie, cu un scor care-i asigură majoritatea în Parlamentul de la Sofia. După cinci ani cu opt runde de alegeri anticipate, Bulgaria va avea un guvern care are șanse să-și ducă pînă la capăt mandatul. Dar cine este Rumen Radev? Şi care va fi orientarea sa pe plan intern și pe plan extern? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, conf. univ. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><em>Rumen Radev şi-a dat demisia, în ianuarie 2026, din funcţia de preşedinte al Bulgariei, pentru a putea înfiinţa un partid cu care să candideze la alegeri. Formaţiunea Bulgaria Progresistă a fost astfel înfiinţată. Cum de un partid nou a cîştigat atît de multe voturi?<br/></em><b>Raluca Alexandrescu</b>: „O primă ipoteză ar putea fi legată de oboseala imensă a electoratului bulgar, care, după cinci ani de necontenite alegeri, au văzut în Rumen Radev o persoană validată de mandatul lung de președinte, o persoană care, în plus, a știut să își moduleze mesajul efectiv în funcție de cine-l asculta. E un personaj care își schimbă de la un context la altul mesajul, fără prea multe scrupule și fără prea multe mustrări de conștiință. (...) O a doua ipoteză este aceea că, la 1 ianuarie 2026, Bulgaria, intrînd în zona euro, a existat un soi de declic care s-ar fi declanșat în comportamentul și în așteptările electoratului bulgar: ideea că e o etapă foarte importantă în integrarea europeană, care a fost interpretată încă din comentariile de atunci ca fiind implicit și un soi de garanție și economică, dar și simbolică de atașament suplimentar la Uniunea Europeană. Să nu uităm că aceste regimuri, cum sîntem și noi, cum au fost și, nu știm, poate vor mai fi, și ungurii, toată zona aceasta, care e acum atît de aproape de războiul din Ucraina, am trăit și trăim în continuare, totuși, cu sperietoarea decuplării de Uniunea Europeană, într-un fel sau altul. Nu neapărat instituțional, dar în alte moduri. Și electoratul bulgar a părut încurajat să tranșeze o dată pentru totdeauna ciclul acesta de instabilitate, fiind încurajat de semnalul aderării la euro. (...) Și o a treia direcție pe care am identificat-o este aceea că a existat, ca și în România, de altminteri, un mecanism de coagulare sub figura unui om care pare a întruni o cotă de încredere mai mare. Deci, pe de o parte, o chestiune legată de o asigurare suplimentară și o așezare a instituțiilor în așteptarea unei ieșiri din criza asta permanentă și, pe de altă parte, o reconfigurare politică din perspectiva oboselii și din perspectiva unei așteptări pentru un lider salvator.”</p><p><em>Va putea Rumen Radev să facă o reformă, pe fondul stabilității în sfîrșit dobîndite? <br/></em><b>Raluca Alexandrescu</b>: „El ar avea de făcut foarte multe, dacă s-ar pune într-adevăr la treabă. Şi ar trebui să înceapă prin a garanta sau măcar a lucra pentru o independență a justiției, care este profund marcată de corupția sistemică. Ar trebui să înceapă să activeze într-adevăr instituțiile anticorp ale luptei împotriva corupției. Ar trebui să ia niște decizii drastice și de legislație, și de colectare, și de reducere a decalajului de colectare, mai ales din evaziunea fiscală. Sînt mecanisme foarte complicate și foarte greu de pus în mișcare, dacă nu există o reală voință politică. (...) Întrebarea e dacă nu cumva bulgarii au dat, prin votul acesta, un sistem marcat de instabilitate guvernamentală, cu o perpetuă criză politică, cu alegeri anticipate, cu fărîmițare și cu o slăbiciune a statului – pentru că statul e slab, nu e autocratic –, pe un sistem care de data aceasta nu va mai fi fărîmițat, dar nu există nici o garanție că nu va fi mai puțin corupt.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Formațiunea Bulgaria Progresistă a fostului președinte Rumen Radev a cîștigat alegerile din 19 aprilie, cu un scor care-i asigură majoritatea în Parlamentul de la Sofia. După cinci ani cu opt runde de alegeri anticipate, Bulgaria va avea un guvern care are șanse să-și ducă pînă la capăt mandatul. Dar cine este Rumen Radev? Şi care va fi orientarea sa pe plan intern și pe plan extern? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, conf. univ. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><em>Rumen Radev şi-a dat demisia, în ianuarie 2026, din funcţia de preşedinte al Bulgariei, pentru a putea înfiinţa un partid cu care să candideze la alegeri. Formaţiunea Bulgaria Progresistă a fost astfel înfiinţată. Cum de un partid nou a cîştigat atît de multe voturi?<br/></em><b>Raluca Alexandrescu</b>: „O primă ipoteză ar putea fi legată de oboseala imensă a electoratului bulgar, care, după cinci ani de necontenite alegeri, au văzut în Rumen Radev o persoană validată de mandatul lung de președinte, o persoană care, în plus, a știut să își moduleze mesajul efectiv în funcție de cine-l asculta. E un personaj care își schimbă de la un context la altul mesajul, fără prea multe scrupule și fără prea multe mustrări de conștiință. (...) O a doua ipoteză este aceea că, la 1 ianuarie 2026, Bulgaria, intrînd în zona euro, a existat un soi de declic care s-ar fi declanșat în comportamentul și în așteptările electoratului bulgar: ideea că e o etapă foarte importantă în integrarea europeană, care a fost interpretată încă din comentariile de atunci ca fiind implicit și un soi de garanție și economică, dar și simbolică de atașament suplimentar la Uniunea Europeană. Să nu uităm că aceste regimuri, cum sîntem și noi, cum au fost și, nu știm, poate vor mai fi, și ungurii, toată zona aceasta, care e acum atît de aproape de războiul din Ucraina, am trăit și trăim în continuare, totuși, cu sperietoarea decuplării de Uniunea Europeană, într-un fel sau altul. Nu neapărat instituțional, dar în alte moduri. Și electoratul bulgar a părut încurajat să tranșeze o dată pentru totdeauna ciclul acesta de instabilitate, fiind încurajat de semnalul aderării la euro. (...) Și o a treia direcție pe care am identificat-o este aceea că a existat, ca și în România, de altminteri, un mecanism de coagulare sub figura unui om care pare a întruni o cotă de încredere mai mare. Deci, pe de o parte, o chestiune legată de o asigurare suplimentară și o așezare a instituțiilor în așteptarea unei ieșiri din criza asta permanentă și, pe de altă parte, o reconfigurare politică din perspectiva oboselii și din perspectiva unei așteptări pentru un lider salvator.”</p><p><em>Va putea Rumen Radev să facă o reformă, pe fondul stabilității în sfîrșit dobîndite? <br/></em><b>Raluca Alexandrescu</b>: „El ar avea de făcut foarte multe, dacă s-ar pune într-adevăr la treabă. Şi ar trebui să înceapă prin a garanta sau măcar a lucra pentru o independență a justiției, care este profund marcată de corupția sistemică. Ar trebui să înceapă să activeze într-adevăr instituțiile anticorp ale luptei împotriva corupției. Ar trebui să ia niște decizii drastice și de legislație, și de colectare, și de reducere a decalajului de colectare, mai ales din evaziunea fiscală. Sînt mecanisme foarte complicate și foarte greu de pus în mișcare, dacă nu există o reală voință politică. (...) Întrebarea e dacă nu cumva bulgarii au dat, prin votul acesta, un sistem marcat de instabilitate guvernamentală, cu o perpetuă criză politică, cu alegeri anticipate, cu fărîmițare și cu o slăbiciune a statului – pentru că statul e slab, nu e autocratic –, pe un sistem care de data aceasta nu va mai fi fărîmițat, dar nu există nici o garanție că nu va fi mai puțin corupt.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19053440-bulgaria-dupa-alegeri-exista-riscul-ca-sistemul-corupt-sa-ramina-in-picioare-interviu-cu-raluca-alexandrescu.mp3" length="20359696" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/g0gb0bctn8uzu2mwmg3kwup9oudo?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19053440</guid>
    <pubDate>Tue, 21 Apr 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19053440/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19053440/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19053440/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19053440/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1693</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>139</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Nadejda Afanasieva despre viața în Ucraina azi: „Nu trăim în frică, trăim în responsabilitate”</itunes:title>
    <title>Nadejda Afanasieva despre viața în Ucraina azi: „Nu trăim în frică, trăim în responsabilitate”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Nadejda Afanasieva este directoarea executivă a Ukrainian Institute for International Politics (Institutul Ucrainean pentru Politici Internaţionale) și trăiește la Kiev. Am vorbit cu ea, pe Zoom, despre cum arată viața în capitala Ucrainei în vreme de război, ce faci cînd auzi alarmele aeriene sunînd, cum contribuie cetățenii, prin diverse acțiuni de voluntariat, la efortul de apărare a țării, despre femeile ucrainene ironizate de directorul Rheinmetall (unul dintre cei mai mari producători d...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Nadejda Afanasieva este directoarea executivă a Ukrainian Institute for International Politics (Institutul Ucrainean pentru Politici Internaţionale) și trăiește la Kiev. Am vorbit cu ea, pe Zoom, despre cum arată viața în capitala Ucrainei în vreme de război, ce faci cînd auzi alarmele aeriene sunînd, cum contribuie cetățenii, prin diverse acțiuni de voluntariat, la efortul de apărare a țării, despre femeile ucrainene ironizate de directorul Rheinmetall (unul dintre cei mai mari producători de echipamente de apărare din Europa), care a spus că gospodinele din Ucraina, cu imprimantele lor 3D din bucătărie, sînt cel mai mare producător de drone ucrainean. Precum și despre cum crede că se va sfîrși acest război și despre perspectivele Ucrainei de aderare la UE. </p><p>Am mai avut o tentativă de a înregistra o discuție cu Nadejda Afanasieva, acum cîteva zile, numai că atunci au sunat alarmele aeriene la Kiev și a trebuit să meargă în adăpost. </p><p><b>Nadejda Afanasieva</b>: „Trebuie să înțelegeți că alarma nu înseamnă numaidecît un atac. Noi monitorizăm canalele armatei, ale forțelor aeriene, care ne spun dacă într-adevăr va fi un atac, dacă trebuie să mergem în adăpost, dacă trebuie să fim atenți, sau dacă este doar o previziune că ar putea fi lansată o rachetă. Auzim alarmele în fiecare zi, sînt foarte rare zilele cînd nu le auzim deloc. Nu vorbesc de nopți, că noaptea sînt foarte dese, majoritatea atacurilor sînt fie noaptea, fie dimineața. Foarte rar atacurile sînt ziua sau seara. 2109 alarme au sunat la Kiev de la startul invaziei, adică din februarie 2022.”</p><p><em>Ce faceţi cînd auziţi alarmele, cum e să lași totul și să fugi în cel mai apropiat adăpost?</em></p><p><b>Nadejda Afanasieva</b>: „Nu este posibil să trăiești așa în Kiev, să lași totul cînd auzi alarmele. Noi monitorizăm, ceea ce este foarte important. Dacă, de exemplu, vine cineva la Kiev, noi de obicei îi dăm diferite canale de monitorizare, unde foarte des se spune dacă vine ceva spre Kiev, dacă vine spre altă regiune, spre alt oraș. Deja, din 2023 cred, nu mai este o problemă să înțelegi unde va fi un atac, în ce regiune, în ce oraș trebuie să fii atent, să mergi în adăpost.”</p><p><em>Acum cîteva săptămîni, directorul Rheinmetall, unul dintre cei mai mari producători de echipamente de apărare din Europa, a spus cu ironie că gospodinele din Ucraina, cu imprimantele lor 3D din bucătărie, sînt cel mai mare producător de drone ucrainean. În replică, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus: „Dacă orice gospodină ucraineană ar putea într-adevăr să producă drone, atunci orice gospodină ucraineană ar putea fi și director general al Rheinmetall”. Cum arată viaţa unei femei din Ucraina astăzi?</em></p><p><b>Nadejda Afanasieva</b>: „(declarația) a fost percepută de noi ca o subestimare. Noi nu sîntem numai gospodine în viața de-acum și nici înainte de război nu eram doar asta. Acum avem ingineri, voluntari, lideri, avem foarte multe femei în armată, dintre care unele produc drone. Pentru noi, viața la Kiev și în Ucraina, în general, este un echilibru între normalitate și război. Acum (cînd înregistrăm), eu vorbesc cu dumneavoastră, e totul bine, e soare afară, e foarte cald, primăvara a venit la noi încă o dată. Acum, dacă ieșiți în oraș, oamenii merg la muncă, la grădiniță, la universitate, veți vedea foarte mulți tineri în oraș, adică viața normală. Dacă nimeriți în acest moment la Kiev, nu o să vă dați seama că este un război în țară. Dacă este un atac, sigur că se schimbă foarte multe, trebuie să ne schimbăm planurile - cum s-a întîmplat la prima noastră încercare de interviu, pe care l-am planificat dar nu l-am putut face. Nu trăim în frică, trăim în responsabilitate și trebuie să fim foarte atenți la ce se întîmplă. Eu cred că noi am dat deja un PhD în logistică.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Nadejda Afanasieva este directoarea executivă a Ukrainian Institute for International Politics (Institutul Ucrainean pentru Politici Internaţionale) și trăiește la Kiev. Am vorbit cu ea, pe Zoom, despre cum arată viața în capitala Ucrainei în vreme de război, ce faci cînd auzi alarmele aeriene sunînd, cum contribuie cetățenii, prin diverse acțiuni de voluntariat, la efortul de apărare a țării, despre femeile ucrainene ironizate de directorul Rheinmetall (unul dintre cei mai mari producători de echipamente de apărare din Europa), care a spus că gospodinele din Ucraina, cu imprimantele lor 3D din bucătărie, sînt cel mai mare producător de drone ucrainean. Precum și despre cum crede că se va sfîrși acest război și despre perspectivele Ucrainei de aderare la UE. </p><p>Am mai avut o tentativă de a înregistra o discuție cu Nadejda Afanasieva, acum cîteva zile, numai că atunci au sunat alarmele aeriene la Kiev și a trebuit să meargă în adăpost. </p><p><b>Nadejda Afanasieva</b>: „Trebuie să înțelegeți că alarma nu înseamnă numaidecît un atac. Noi monitorizăm canalele armatei, ale forțelor aeriene, care ne spun dacă într-adevăr va fi un atac, dacă trebuie să mergem în adăpost, dacă trebuie să fim atenți, sau dacă este doar o previziune că ar putea fi lansată o rachetă. Auzim alarmele în fiecare zi, sînt foarte rare zilele cînd nu le auzim deloc. Nu vorbesc de nopți, că noaptea sînt foarte dese, majoritatea atacurilor sînt fie noaptea, fie dimineața. Foarte rar atacurile sînt ziua sau seara. 2109 alarme au sunat la Kiev de la startul invaziei, adică din februarie 2022.”</p><p><em>Ce faceţi cînd auziţi alarmele, cum e să lași totul și să fugi în cel mai apropiat adăpost?</em></p><p><b>Nadejda Afanasieva</b>: „Nu este posibil să trăiești așa în Kiev, să lași totul cînd auzi alarmele. Noi monitorizăm, ceea ce este foarte important. Dacă, de exemplu, vine cineva la Kiev, noi de obicei îi dăm diferite canale de monitorizare, unde foarte des se spune dacă vine ceva spre Kiev, dacă vine spre altă regiune, spre alt oraș. Deja, din 2023 cred, nu mai este o problemă să înțelegi unde va fi un atac, în ce regiune, în ce oraș trebuie să fii atent, să mergi în adăpost.”</p><p><em>Acum cîteva săptămîni, directorul Rheinmetall, unul dintre cei mai mari producători de echipamente de apărare din Europa, a spus cu ironie că gospodinele din Ucraina, cu imprimantele lor 3D din bucătărie, sînt cel mai mare producător de drone ucrainean. În replică, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus: „Dacă orice gospodină ucraineană ar putea într-adevăr să producă drone, atunci orice gospodină ucraineană ar putea fi și director general al Rheinmetall”. Cum arată viaţa unei femei din Ucraina astăzi?</em></p><p><b>Nadejda Afanasieva</b>: „(declarația) a fost percepută de noi ca o subestimare. Noi nu sîntem numai gospodine în viața de-acum și nici înainte de război nu eram doar asta. Acum avem ingineri, voluntari, lideri, avem foarte multe femei în armată, dintre care unele produc drone. Pentru noi, viața la Kiev și în Ucraina, în general, este un echilibru între normalitate și război. Acum (cînd înregistrăm), eu vorbesc cu dumneavoastră, e totul bine, e soare afară, e foarte cald, primăvara a venit la noi încă o dată. Acum, dacă ieșiți în oraș, oamenii merg la muncă, la grădiniță, la universitate, veți vedea foarte mulți tineri în oraș, adică viața normală. Dacă nimeriți în acest moment la Kiev, nu o să vă dați seama că este un război în țară. Dacă este un atac, sigur că se schimbă foarte multe, trebuie să ne schimbăm planurile - cum s-a întîmplat la prima noastră încercare de interviu, pe care l-am planificat dar nu l-am putut face. Nu trăim în frică, trăim în responsabilitate și trebuie să fim foarte atenți la ce se întîmplă. Eu cred că noi am dat deja un PhD în logistică.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19044918-nadejda-afanasieva-despre-via-a-in-ucraina-azi-nu-traim-in-frica-traim-in-responsabilitate.mp3" length="19146212" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/j4son69zsse492f6k4mbjllg7xqq?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19044918</guid>
    <pubDate>Mon, 20 Apr 2026 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19044918/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19044918/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19044918/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19044918/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1592</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>138</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Iulian Bocai, Augustin Cupșa și Tatiana Țîbuleac sînt nominalizați la premiul Radio România Cultural pentru proză </itunes:title>
    <title>Iulian Bocai, Augustin Cupșa și Tatiana Țîbuleac sînt nominalizați la premiul Radio România Cultural pentru proză </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Iulian Bocai, autorul volumului de povestiri „Revărsatul zorilor” (Editura Trei), Augustin Cupșa, autorul romanului „3300 de perechi de palme” (Editura Trei), și Tatiana Țîbuleac, autoarea romanului „Când ești fericit, lovește primul” (Editura Cartier) sînt cei trei nominalizați la premiul Radio România Cultural pentru proză. Îi puteți asculta în această ediție vorbind despre cărțile lor. „Opt povești de dragoste și dorință” – așa se subintitulează volumul lui Iulian Bocai, „Revărsatul zorilo...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Iulian Bocai, autorul volumului de povestiri „Revărsatul zorilor” (Editura Trei), Augustin Cupșa, autorul romanului „3300 de perechi de palme” (Editura Trei), și Tatiana Țîbuleac, autoarea romanului „Când ești fericit, lovește primul” (Editura Cartier) sînt cei trei nominalizați la premiul Radio România Cultural pentru proză. Îi puteți asculta în această ediție vorbind despre cărțile lor.</p><p>„Opt povești de dragoste și dorință” – așa se subintitulează volumul lui Iulian Bocai, „Revărsatul zorilor”. Un volum cu opt povestiri și același narator, care-și revizitează viața, din copilărie pînă spre vîrsta de 40 de ani și decupează din ea diverse momente – începînd cu copilăria într-un oraș din Oltenia, despărțirea părinților, trecînd prin anii de liceu și de facultate, pînă la maturitatea marcată, ca și celelalte vîrste, de singurătate și de căutarea legăturii cu ceilalți, a afecțiunii, a iubirii.<em> </em>O constantă a personajelor e interesul pentru cărți. Se citește și se vorbește mult despre literatură și filosofie în cartea asta. </p><p><b>Iulian Bocai</b>: „Am avut norocul, în adolescența mea, să întîlnesc oameni, care-mi sînt și acum prieteni, cu care am vorbit despre lucrurile astea foarte devreme și care ne-au ținut laolaltă. Impresia mea e că o pasiune autentică pentru poezie, pentru filozofie sau pentru literatură unește ca nimic altceva. N-aș putea să-mi concep viața nici fără literatură, nici fără pasiunea mea filosofică și nici fără oamenii cu care am împărtășit-o. Nu mă pot gîndi, în general, la lucruri mai puternice decît a vrea să înțelegi ce e cu lumea, a căuta răspunsurile pentru ea în cărți și apoi a te întîlni cu prietenii și-a vorbi despre ele.”</p><p>Un jurnalist și o fotografă caută subiectul pentru reportajul care va descrie România la Centenar, în 2018. De aici pornește Augustin Cupșa în romanul „3300 de perechi de palme”. Totodată, căutările protagoniștilor se concentrează pe planul personal și, în paralel cu sondările lor profesionale și personale, se derulează povestea unui locotenent român care s-a întors de la Stalingrad pe jos, în Al Doilea Război Mondial. </p><p><b>Augustin Cupșa</b>: „Ei au două perspective complet diferite. El e un bărbat în jurul vîrstei de 40 de ani, ajuns într-o criză profundă, profesională, existențială, identitară. Un tip marcat de cifre și de statistici și de încăpățînarea jurnalistică de a găsi un adevăr măsurabil sau de a caracteriza România prin date istorice, cifre, fapte. Pe cînd ea vine cu o perspectivă a iubirii sau pur și simplu a naturaleții și a apropierii sentimentale față de lucruri. Iar cei doi se află în antiteză, în opoziție tot timpul.”</p><p>Tatiana Țîbuleac construiește în romanul „Când ești fericit, lovește primul” un personaj memorabil. Mila are 50 de ani, a emigrat în anii ’90 din Republica Moldova în Franța și este alcoolică. Tatăl ei de asemenea a fost alcoolic. Mila a crescut într-un Chișinău marcat în anii ’90 de sărăcie și criminalitate.  Devine profesoară de franceză la Universitate dar ajunge să aibă de-a face cu lumea interlopă și traficanții de droguri și valută. În Franța, face munci necalificate și nu-și găsește locul. Dar își spune povestea. Cu cinism, cu maximă onestitate. </p><p><b>Tatiana Țîbuleac</b>: „Mila este o femeie tipică din Estul Europei, o femeie care a plecat în primul val de migrație din Republica Moldova, care a fost cel mai dur, cel mai violent, cel mai necruțător. Aș vrea să se înțeleagă că Mila a migrat altfel decît se pleacă acum peste hotare. Iar ceea ce a devenit ea sau vocea asta tăioasă și cinică este de fapt tot ce i s-a întîmplat în viață. (...) Probabil că acesta este răspunsul pe care-l dau de fiecare dată cînd sînt întrebată despre cărțile mele: nu este povestea mea dar este și vocea mea acolo.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga emisiune!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Iulian Bocai, autorul volumului de povestiri „Revărsatul zorilor” (Editura Trei), Augustin Cupșa, autorul romanului „3300 de perechi de palme” (Editura Trei), și Tatiana Țîbuleac, autoarea romanului „Când ești fericit, lovește primul” (Editura Cartier) sînt cei trei nominalizați la premiul Radio România Cultural pentru proză. Îi puteți asculta în această ediție vorbind despre cărțile lor.</p><p>„Opt povești de dragoste și dorință” – așa se subintitulează volumul lui Iulian Bocai, „Revărsatul zorilor”. Un volum cu opt povestiri și același narator, care-și revizitează viața, din copilărie pînă spre vîrsta de 40 de ani și decupează din ea diverse momente – începînd cu copilăria într-un oraș din Oltenia, despărțirea părinților, trecînd prin anii de liceu și de facultate, pînă la maturitatea marcată, ca și celelalte vîrste, de singurătate și de căutarea legăturii cu ceilalți, a afecțiunii, a iubirii.<em> </em>O constantă a personajelor e interesul pentru cărți. Se citește și se vorbește mult despre literatură și filosofie în cartea asta. </p><p><b>Iulian Bocai</b>: „Am avut norocul, în adolescența mea, să întîlnesc oameni, care-mi sînt și acum prieteni, cu care am vorbit despre lucrurile astea foarte devreme și care ne-au ținut laolaltă. Impresia mea e că o pasiune autentică pentru poezie, pentru filozofie sau pentru literatură unește ca nimic altceva. N-aș putea să-mi concep viața nici fără literatură, nici fără pasiunea mea filosofică și nici fără oamenii cu care am împărtășit-o. Nu mă pot gîndi, în general, la lucruri mai puternice decît a vrea să înțelegi ce e cu lumea, a căuta răspunsurile pentru ea în cărți și apoi a te întîlni cu prietenii și-a vorbi despre ele.”</p><p>Un jurnalist și o fotografă caută subiectul pentru reportajul care va descrie România la Centenar, în 2018. De aici pornește Augustin Cupșa în romanul „3300 de perechi de palme”. Totodată, căutările protagoniștilor se concentrează pe planul personal și, în paralel cu sondările lor profesionale și personale, se derulează povestea unui locotenent român care s-a întors de la Stalingrad pe jos, în Al Doilea Război Mondial. </p><p><b>Augustin Cupșa</b>: „Ei au două perspective complet diferite. El e un bărbat în jurul vîrstei de 40 de ani, ajuns într-o criză profundă, profesională, existențială, identitară. Un tip marcat de cifre și de statistici și de încăpățînarea jurnalistică de a găsi un adevăr măsurabil sau de a caracteriza România prin date istorice, cifre, fapte. Pe cînd ea vine cu o perspectivă a iubirii sau pur și simplu a naturaleții și a apropierii sentimentale față de lucruri. Iar cei doi se află în antiteză, în opoziție tot timpul.”</p><p>Tatiana Țîbuleac construiește în romanul „Când ești fericit, lovește primul” un personaj memorabil. Mila are 50 de ani, a emigrat în anii ’90 din Republica Moldova în Franța și este alcoolică. Tatăl ei de asemenea a fost alcoolic. Mila a crescut într-un Chișinău marcat în anii ’90 de sărăcie și criminalitate.  Devine profesoară de franceză la Universitate dar ajunge să aibă de-a face cu lumea interlopă și traficanții de droguri și valută. În Franța, face munci necalificate și nu-și găsește locul. Dar își spune povestea. Cu cinism, cu maximă onestitate. </p><p><b>Tatiana Țîbuleac</b>: „Mila este o femeie tipică din Estul Europei, o femeie care a plecat în primul val de migrație din Republica Moldova, care a fost cel mai dur, cel mai violent, cel mai necruțător. Aș vrea să se înțeleagă că Mila a migrat altfel decît se pleacă acum peste hotare. Iar ceea ce a devenit ea sau vocea asta tăioasă și cinică este de fapt tot ce i s-a întîmplat în viață. (...) Probabil că acesta este răspunsul pe care-l dau de fiecare dată cînd sînt întrebată despre cărțile mele: nu este povestea mea dar este și vocea mea acolo.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga emisiune!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19030728-iulian-bocai-augustin-cup-a-i-tatiana-ibuleac-sint-nominaliza-i-la-premiul-radio-romania-cultural-pentru-proza.mp3" length="21093062" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ouqsa1inibnl8he981h1z1epzgsz?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19030728</guid>
    <pubDate>Fri, 17 Apr 2026 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19030728/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19030728/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19030728/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19030728/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1754</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>137</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce se întîmplă cînd Casa Albă intră în conflict cu Vaticanul - interviu cu Cătălin-Gabriel Done</itunes:title>
    <title>Ce se întîmplă cînd Casa Albă intră în conflict cu Vaticanul - interviu cu Cătălin-Gabriel Done</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele Donald Trump l-a criticat recent pe Papa Leon, spunînd că este „slab în ce privește criminalitatea” și „groaznic în politica externă”, după ce Suveranul Pontif a condamnat războiul din Iran, despre care a spus că a dus la „violență absurdă și inumană”. Papa Leon a răspuns comentariilor președintelui american spunînd că nu se teme de administrația Trump și nici să răspîndească mesajul Evangheliei. Despre impactul conflictul dintre președintele american și Suveranul Pontif asupra c...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele Donald Trump l-a criticat recent pe Papa Leon, spunînd că este „slab în ce privește criminalitatea” și „groaznic în politica externă”, după ce Suveranul Pontif a condamnat războiul din Iran, despre care a spus că a dus la „violență absurdă și inumană”. Papa Leon a răspuns comentariilor președintelui american spunînd că nu se teme de administrația Trump și nici să răspîndească mesajul Evangheliei. Despre impactul conflictul dintre președintele american și Suveranul Pontif asupra comunității catolice și despre raporturile dintre puterea politică și religie vorbim cu Cătălin-Gabriel Done, analist de politică internațională și expert în diplomație religioasă, <b>vicepreședintele </b>Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.</p><p><em>Cum privește comunitatea catolică din Statele Unite acest schimb de replici și mai ales criticile aduse de președintele american Suveranului Pontif?<br/></em><b>Cătălin-Gabriel Done</b>: „Am văzut cîteva analize extrem de pertinente ale sociologilor americani care spun că din ce în ce mai mult electoratul conservator catolic se îndepărtează de Partidul Republican și de Donald Trump și tocmai de aceea este foarte posibil ca acțiunile lui Donald Trump să-i creeze probleme Partidului Republican la alegerile de la mijloc de mandat, de anul acesta, și să arunce scena politică americană în aer.” </p><p><em>Recent, președintele american a postat pe rețeaua lui de socializare o imagine care – așa au interpretat comentatorii – îl înfățișează în chip de Isus vindecător. În urma valului de critici, stîrnit chiar și printre susținătorii săi, Donald Trump a explicat că nu e reprezentat ca Isus, ci ca un doctor care vindecă. Dar a șters postarea. Acest episod ce impact are asupra creștinilor americani care l-au votat pe Donald Trump?<br/></em><b>Cătălin-Gabriel Done</b>: „Unul uriaș, pentru că, așa cum ați spus, reacții de condamnare foarte vehemente au venit din toate colțurile Americii și din partea tuturor confesiunilor creștine. (...) Fractura dintre politicianul Donald Trump și creștinul de rînd se adîncește și va crea tensiuni și fricțiuni uriașe, tensiuni care vor fi greu de reconciliat. Chiar dacă Vaticanul a avut poziții oficiale mult mai așezate și mult mai moderate, administrația Trump nu s-a sfiit în a-l convoca pe reprezentantul Vaticanului, pe cardinalul care servește ca Nunțiu Apostolic în Statele Unite ale Americii, și chiar a amenințat, voalat, Vaticanul, spunînd că ar trebui ca Papa Leon să-și aducă aminte de faptul că, cu foarte multe secole în urmă, papa a fost obligat să se retragă la Avignon. De ce? Pentru că un lider politic de la acea vreme a considerat că poate influența deciziile bisericii și poate folosi biserica în propriul avantaj.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele Donald Trump l-a criticat recent pe Papa Leon, spunînd că este „slab în ce privește criminalitatea” și „groaznic în politica externă”, după ce Suveranul Pontif a condamnat războiul din Iran, despre care a spus că a dus la „violență absurdă și inumană”. Papa Leon a răspuns comentariilor președintelui american spunînd că nu se teme de administrația Trump și nici să răspîndească mesajul Evangheliei. Despre impactul conflictul dintre președintele american și Suveranul Pontif asupra comunității catolice și despre raporturile dintre puterea politică și religie vorbim cu Cătălin-Gabriel Done, analist de politică internațională și expert în diplomație religioasă, <b>vicepreședintele </b>Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.</p><p><em>Cum privește comunitatea catolică din Statele Unite acest schimb de replici și mai ales criticile aduse de președintele american Suveranului Pontif?<br/></em><b>Cătălin-Gabriel Done</b>: „Am văzut cîteva analize extrem de pertinente ale sociologilor americani care spun că din ce în ce mai mult electoratul conservator catolic se îndepărtează de Partidul Republican și de Donald Trump și tocmai de aceea este foarte posibil ca acțiunile lui Donald Trump să-i creeze probleme Partidului Republican la alegerile de la mijloc de mandat, de anul acesta, și să arunce scena politică americană în aer.” </p><p><em>Recent, președintele american a postat pe rețeaua lui de socializare o imagine care – așa au interpretat comentatorii – îl înfățișează în chip de Isus vindecător. În urma valului de critici, stîrnit chiar și printre susținătorii săi, Donald Trump a explicat că nu e reprezentat ca Isus, ci ca un doctor care vindecă. Dar a șters postarea. Acest episod ce impact are asupra creștinilor americani care l-au votat pe Donald Trump?<br/></em><b>Cătălin-Gabriel Done</b>: „Unul uriaș, pentru că, așa cum ați spus, reacții de condamnare foarte vehemente au venit din toate colțurile Americii și din partea tuturor confesiunilor creștine. (...) Fractura dintre politicianul Donald Trump și creștinul de rînd se adîncește și va crea tensiuni și fricțiuni uriașe, tensiuni care vor fi greu de reconciliat. Chiar dacă Vaticanul a avut poziții oficiale mult mai așezate și mult mai moderate, administrația Trump nu s-a sfiit în a-l convoca pe reprezentantul Vaticanului, pe cardinalul care servește ca Nunțiu Apostolic în Statele Unite ale Americii, și chiar a amenințat, voalat, Vaticanul, spunînd că ar trebui ca Papa Leon să-și aducă aminte de faptul că, cu foarte multe secole în urmă, papa a fost obligat să se retragă la Avignon. De ce? Pentru că un lider politic de la acea vreme a considerat că poate influența deciziile bisericii și poate folosi biserica în propriul avantaj.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19027295-ce-se-intimpla-cind-casa-alba-intra-in-conflict-cu-vaticanul-interviu-cu-catalin-gabriel-done.mp3" length="20049531" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/0lmeohhfrueuffrybmkfe91v79vd?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19027295</guid>
    <pubDate>Thu, 16 Apr 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19027295/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19027295/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19027295/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19027295/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1668</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>136</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Alegeri fără număr în Bulgaria. De ce instabilitatea politică are și o parte bună? - interviu cu Stilyan Deyanov</itunes:title>
    <title>Alegeri fără număr în Bulgaria. De ce instabilitatea politică are și o parte bună? - interviu cu Stilyan Deyanov</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Bulgaria se pregătește de un nou scrutin. Duminică, 19 aprilie, va avea loc a opta rundă de alegeri parlamentare din ultimii cinci ani. Care sînt cauzele instabilității politice de la Sofia? Ce forțe politice au șansa de a intra în Parlament? Bulgaria a intrat în zona euro de la 1 ianuarie 2026. Cum reacționează societatea la această schimbare? L-am întrebat pe jurnalistul bulgar Stilyan Deyanov. În decembrie 2025, guvernul Bulgariei a demisionat, în urma unor ample proteste care au avut loc ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Bulgaria se pregătește de un nou scrutin. Duminică, 19 aprilie, va avea loc a opta rundă de alegeri parlamentare din ultimii cinci ani. Care sînt cauzele instabilității politice de la Sofia? Ce forțe politice au șansa de a intra în Parlament? Bulgaria a intrat în zona euro de la 1 ianuarie 2026. Cum reacționează societatea la această schimbare? L-am întrebat pe jurnalistul bulgar Stilyan Deyanov.<br/>În decembrie 2025, guvernul Bulgariei a demisionat, în urma unor ample proteste care au avut loc în mai multe orașe din Bulgaria. Nemulțumirile celor din stradă erau legate de proiectul de buget pe 2026 dar și de acuzațiile de corupție la nivelul guvernului și de erodarea statului de drept. Între timp, președintele Bulgariei, Rumen Radev, și-a dat și el demisia și formațiunea pe care o conduce, „Bulgaria Progresistă”, participă la alegerile din 19 aprilie. Ce șanse are partidul lui Rumen Radev și cum sînt cotate celelalte partide?<br/><b>Stilyan Deyanov</b>: „Rumen Radev are foarte mari șanse de a cîștiga aceste alegeri. Conform sondajelor care au apărut, Radev ar avea în jur de 30%. Va fi urmat de partidul lui Boyko Borissov cu 20% şi ceva, apoi Coaliția Reformistă, Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democrată, cu aproximativ 10%, și partidul oligarhului Delyan Peevski. A cincea formațiune care sigur va intra în Parlament este formațiunea deschis pro-rusă Vîzrazhdane, care însă va avea un rezultat mult mai mic față de acum 2 ani și se va situa undeva în jur de 7-8%. Nu știm dacă formațiunile care sînt în jurul pragului de 4% -  sînt cel puțin 3-4 formațiuni – îl vor trece. (...) Dar Rumen Radev, într-adevăr, are șanse să cîștige aceste alegeri și asta cred că este și tema cea mai importantă în Bulgaria, în ce măsură Radev reprezintă un pericol pentru parcursul european al Bulgariei, în ce măsură poate să transforme Bulgaria în ceea ce Viktor Orbán a transformat Ungaria.”</p><p><em>Opt runde de alegeri anticipate în cinci ani: care sînt cauzele instabilității politice de la Sofia, de ce nu se poate forma o coaliție stabilă de guvernare?<br/></em><b>Stilyan Deyanov</b>: „În primul rînd, cred că trebuie să definim ce înseamnă stabilitate și ce înseamnă instabilitate. Dacă facem o comparație între România și Bulgaria, o să vedeți că în acești patru ani de instabilitate, Bulgaria a avut progrese mult mai mari, economice și politice, comparativ cu România. Statul capturat, împotriva căruia au fost protestele în decembrie, a apărut după 11 ani de stabilitate, între 2009 și 2020. Cred că putem să răsturnăm paradigma și să gîndim că ceea ce numim instabilitate, adică multe runde de alegeri, practic este un exercițiu democratic normal. Dacă ne gîndim la alegerile din 19 aprilie, cel mai periculos, ironic, este să se ajungă la stabilitate. Stabilitatea nu poate fi decît de două feluri. O stabilitate pro-corupție, a partidelor vechi care au guvernat Bulgaria pînă acum, sau o stabilitate pro-Rusia, în jurul formațiunii lui Radev, care, dacă cumva reușește să facă o majoritate împreună cu partidul Vîzrazhdane, pro-rus, și eventual cu Partidul Socialist Bulgar, dacă trece pragul, ar putea să facă o guvernare pro-rusă. Așa că noi sperăm ca instabilitatea să continue. Şi cumva, ceva să depindă și de partidele reformiste care, din păcate, în Bulgaria nu pot avea singure o majoritate. Spațiul politic bulgar este divizat pe două planuri. Unu, corupție-anticorupție, și doi, pe axa Rusia-anti-Rusia. Dar aceste două axe nu se suprapun. Că să vă explic mai clar, partidul reformist, care se situează între 10 și 15%, și, din păcate, nu poate să iasă din centrul Sofiei sau din centrele marilor orașe, a avut de ales, după multele runde de alegeri, de obicei între a face o coaliție anticorupție cu partidele pro-ruse sau a face o coaliție pro-Europa, pro-Ucraina, cu partidele corupte.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O  emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Bulgaria se pregătește de un nou scrutin. Duminică, 19 aprilie, va avea loc a opta rundă de alegeri parlamentare din ultimii cinci ani. Care sînt cauzele instabilității politice de la Sofia? Ce forțe politice au șansa de a intra în Parlament? Bulgaria a intrat în zona euro de la 1 ianuarie 2026. Cum reacționează societatea la această schimbare? L-am întrebat pe jurnalistul bulgar Stilyan Deyanov.<br/>În decembrie 2025, guvernul Bulgariei a demisionat, în urma unor ample proteste care au avut loc în mai multe orașe din Bulgaria. Nemulțumirile celor din stradă erau legate de proiectul de buget pe 2026 dar și de acuzațiile de corupție la nivelul guvernului și de erodarea statului de drept. Între timp, președintele Bulgariei, Rumen Radev, și-a dat și el demisia și formațiunea pe care o conduce, „Bulgaria Progresistă”, participă la alegerile din 19 aprilie. Ce șanse are partidul lui Rumen Radev și cum sînt cotate celelalte partide?<br/><b>Stilyan Deyanov</b>: „Rumen Radev are foarte mari șanse de a cîștiga aceste alegeri. Conform sondajelor care au apărut, Radev ar avea în jur de 30%. Va fi urmat de partidul lui Boyko Borissov cu 20% şi ceva, apoi Coaliția Reformistă, Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democrată, cu aproximativ 10%, și partidul oligarhului Delyan Peevski. A cincea formațiune care sigur va intra în Parlament este formațiunea deschis pro-rusă Vîzrazhdane, care însă va avea un rezultat mult mai mic față de acum 2 ani și se va situa undeva în jur de 7-8%. Nu știm dacă formațiunile care sînt în jurul pragului de 4% -  sînt cel puțin 3-4 formațiuni – îl vor trece. (...) Dar Rumen Radev, într-adevăr, are șanse să cîștige aceste alegeri și asta cred că este și tema cea mai importantă în Bulgaria, în ce măsură Radev reprezintă un pericol pentru parcursul european al Bulgariei, în ce măsură poate să transforme Bulgaria în ceea ce Viktor Orbán a transformat Ungaria.”</p><p><em>Opt runde de alegeri anticipate în cinci ani: care sînt cauzele instabilității politice de la Sofia, de ce nu se poate forma o coaliție stabilă de guvernare?<br/></em><b>Stilyan Deyanov</b>: „În primul rînd, cred că trebuie să definim ce înseamnă stabilitate și ce înseamnă instabilitate. Dacă facem o comparație între România și Bulgaria, o să vedeți că în acești patru ani de instabilitate, Bulgaria a avut progrese mult mai mari, economice și politice, comparativ cu România. Statul capturat, împotriva căruia au fost protestele în decembrie, a apărut după 11 ani de stabilitate, între 2009 și 2020. Cred că putem să răsturnăm paradigma și să gîndim că ceea ce numim instabilitate, adică multe runde de alegeri, practic este un exercițiu democratic normal. Dacă ne gîndim la alegerile din 19 aprilie, cel mai periculos, ironic, este să se ajungă la stabilitate. Stabilitatea nu poate fi decît de două feluri. O stabilitate pro-corupție, a partidelor vechi care au guvernat Bulgaria pînă acum, sau o stabilitate pro-Rusia, în jurul formațiunii lui Radev, care, dacă cumva reușește să facă o majoritate împreună cu partidul Vîzrazhdane, pro-rus, și eventual cu Partidul Socialist Bulgar, dacă trece pragul, ar putea să facă o guvernare pro-rusă. Așa că noi sperăm ca instabilitatea să continue. Şi cumva, ceva să depindă și de partidele reformiste care, din păcate, în Bulgaria nu pot avea singure o majoritate. Spațiul politic bulgar este divizat pe două planuri. Unu, corupție-anticorupție, și doi, pe axa Rusia-anti-Rusia. Dar aceste două axe nu se suprapun. Că să vă explic mai clar, partidul reformist, care se situează între 10 și 15%, și, din păcate, nu poate să iasă din centrul Sofiei sau din centrele marilor orașe, a avut de ales, după multele runde de alegeri, de obicei între a face o coaliție anticorupție cu partidele pro-ruse sau a face o coaliție pro-Europa, pro-Ucraina, cu partidele corupte.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O  emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19020985-alegeri-fara-numar-in-bulgaria-de-ce-instabilitatea-politica-are-i-o-parte-buna-interviu-cu-stilyan-deyanov.mp3" length="19631655" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/k8ee4qe02k4g0tp893y16wgc415x?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19020985</guid>
    <pubDate>Wed, 15 Apr 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19020985/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19020985/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19020985/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19020985/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1633</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>135</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Camil Pârvu despre miza lui Péter Magyar: „să transforme statul într-un obiect neutru în raport cu partidele, dacă asta și vrea.”</itunes:title>
    <title>Camil Pârvu despre miza lui Péter Magyar: „să transforme statul într-un obiect neutru în raport cu partidele, dacă asta și vrea.”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[După 16 ani de guvernare, partidul Fidesz și premierul Viktor Orbán au pierdut puterea în Ungaria. Partidul Tisza, condus de Péter Magyar, a cîștigat alegerile parlamentare de duminică, 12 aprilie, și va avea 138 de mandate din cele 199 ale Parlamentului de la Budapesta. Cum arată Ungaria a cărei guvernare o preia Péter Magyar, după 16 ani cu Viktor Orbán la putere? În România, UDMR a susținut Fidesz și pe Viktor Orbán. Care vor fi relațiile cu noul guvern? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf....]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>După 16 ani de guvernare, partidul Fidesz și premierul Viktor Orbán au pierdut puterea în Ungaria. Partidul Tisza, condus de Péter Magyar, a cîștigat alegerile parlamentare de duminică, 12 aprilie, și va avea 138 de mandate din cele 199 ale Parlamentului de la Budapesta. Cum arată Ungaria a cărei guvernare o preia Péter Magyar, după 16 ani cu Viktor Orbán la putere? În România, UDMR a susținut Fidesz și pe Viktor Orbán. Care vor fi relațiile cu noul guvern? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><b>Camil Pârvu</b>: „Ceea ce i-a dat lui Péter Magyar un avantaj atît de mare și i-a permis să cîștige în felul acesta este că nu a mai fost nici un alt partid. Toată opoziția s-a autosublimat, s-a estompat complet și s-a dizolvat parțial în partidul Tisza. Dar în realitate, Tisza e un partid conservator de dreapta, în termeni clasici, pe cînd în Ungaria a fost mereu o opoziție de centru sau de stînga, care nu există acum în Parlament. Este prima oară cînd avem un Parlament compus dintr-un partid conservator de dreapta, un partid radical de dreapta și un partid cvasi-fascist.” </p><p><em>Cum arată Ungaria a cărei guvernare o preia Péter Magyar, după 16 ani cu Viktor Orbán la putere?<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Are foarte multe probleme. Una este moștenirea unei relații extrem de dificile cu UE. Pentru că în ultimii ani, cel puțin, Viktor Orbán a început să blocheze sau să obstrucționeze într-un mod din ce în ce mai absurd funcționarea UE, inclusiv renunțînd la un acord pe care-l dăduse cu două luni înainte, sau servind în mod explicit interesele Rusiei. Dar mai este ceva. Este un stat care fusese colonizat într-un mod profund de Fidesz. Diferența între stat și partid aproape că dispăruse. E foarte important de reținut lucrul acesta, pentru că, acolo este miza lui Péter Magyar: să transforme statul într-un obiect neutru în raport cu partidele, dacă asta și vrea.”</p><p><em>În România, UDMR a susținut Fidesz și pe Viktor Orbán. Care vor fi relațiile cu noul guvern?<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Vorbim despre o relație între Fidesz și UDMR care era foarte puternică, pe două planuri. Unul dintre planuri este cel identitar simbolic, etnic. Și care contează extraordinar de mult, mai ales pentru maghiarii din Transilvania, pe care limbajul anticorupție al lui Péter Magyar nu-i prea viza direct. Pentru că ei trăiesc în altă țară. Pe ei îi leagă de Viktor Orbán faptul că el le-a dat cetățenia maghiară și le-a creat acest statut de reunire cu națiunea maghiară. (...) El a avut această formulă incluzivă nu doar într-un mesaj identitar, care este foarte important, în sine, ci și economic. El a finanțat extraordinar de mult prin fundații o serie întreagă de renovări – care au un caracter simbolic dar extrem de puternic: un castel aici, o statuie dincolo...  –, dar și de afaceri. Marile afaceri din Transilvania sînt în mare parte finanțate de diferite linii de credit sau de fundații asociate cu Fidesz, care sînt ale statului maghiar, în teorie, dar, de fapt, ele sînt finanțate prin Fidesz și trăiesc pentru Fidesz. Și atunci, era inevitabil ca UDMR să fie profund legat de Fidesz. Nu avea altă variantă, pentru că nu ar fi reprezentat preferințele propriului electorat dacă ar fi făcut cu totul altceva. În același timp, Péter Magyar nu este un personaj chiar atît de diferit ideologic sau care să ignore sau să contrazică, pe de-o parte, chestiunea identitară și, pe de altă parte, mecanismul economic. Dimpotrivă, cred că semnarele lui sînt: le voi prelua eu și voi avea un raport cu UDMR pe perioada care urmează. (...) De fapt, maghiarii din România nu sînt întotdeauna legați doar de Fidesz, ei sînt mult mai implicați și trăiesc mult mai clar politic în România decît poate părea din diverse comentarii.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>După 16 ani de guvernare, partidul Fidesz și premierul Viktor Orbán au pierdut puterea în Ungaria. Partidul Tisza, condus de Péter Magyar, a cîștigat alegerile parlamentare de duminică, 12 aprilie, și va avea 138 de mandate din cele 199 ale Parlamentului de la Budapesta. Cum arată Ungaria a cărei guvernare o preia Péter Magyar, după 16 ani cu Viktor Orbán la putere? În România, UDMR a susținut Fidesz și pe Viktor Orbán. Care vor fi relațiile cu noul guvern? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><b>Camil Pârvu</b>: „Ceea ce i-a dat lui Péter Magyar un avantaj atît de mare și i-a permis să cîștige în felul acesta este că nu a mai fost nici un alt partid. Toată opoziția s-a autosublimat, s-a estompat complet și s-a dizolvat parțial în partidul Tisza. Dar în realitate, Tisza e un partid conservator de dreapta, în termeni clasici, pe cînd în Ungaria a fost mereu o opoziție de centru sau de stînga, care nu există acum în Parlament. Este prima oară cînd avem un Parlament compus dintr-un partid conservator de dreapta, un partid radical de dreapta și un partid cvasi-fascist.” </p><p><em>Cum arată Ungaria a cărei guvernare o preia Péter Magyar, după 16 ani cu Viktor Orbán la putere?<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Are foarte multe probleme. Una este moștenirea unei relații extrem de dificile cu UE. Pentru că în ultimii ani, cel puțin, Viktor Orbán a început să blocheze sau să obstrucționeze într-un mod din ce în ce mai absurd funcționarea UE, inclusiv renunțînd la un acord pe care-l dăduse cu două luni înainte, sau servind în mod explicit interesele Rusiei. Dar mai este ceva. Este un stat care fusese colonizat într-un mod profund de Fidesz. Diferența între stat și partid aproape că dispăruse. E foarte important de reținut lucrul acesta, pentru că, acolo este miza lui Péter Magyar: să transforme statul într-un obiect neutru în raport cu partidele, dacă asta și vrea.”</p><p><em>În România, UDMR a susținut Fidesz și pe Viktor Orbán. Care vor fi relațiile cu noul guvern?<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Vorbim despre o relație între Fidesz și UDMR care era foarte puternică, pe două planuri. Unul dintre planuri este cel identitar simbolic, etnic. Și care contează extraordinar de mult, mai ales pentru maghiarii din Transilvania, pe care limbajul anticorupție al lui Péter Magyar nu-i prea viza direct. Pentru că ei trăiesc în altă țară. Pe ei îi leagă de Viktor Orbán faptul că el le-a dat cetățenia maghiară și le-a creat acest statut de reunire cu națiunea maghiară. (...) El a avut această formulă incluzivă nu doar într-un mesaj identitar, care este foarte important, în sine, ci și economic. El a finanțat extraordinar de mult prin fundații o serie întreagă de renovări – care au un caracter simbolic dar extrem de puternic: un castel aici, o statuie dincolo...  –, dar și de afaceri. Marile afaceri din Transilvania sînt în mare parte finanțate de diferite linii de credit sau de fundații asociate cu Fidesz, care sînt ale statului maghiar, în teorie, dar, de fapt, ele sînt finanțate prin Fidesz și trăiesc pentru Fidesz. Și atunci, era inevitabil ca UDMR să fie profund legat de Fidesz. Nu avea altă variantă, pentru că nu ar fi reprezentat preferințele propriului electorat dacă ar fi făcut cu totul altceva. În același timp, Péter Magyar nu este un personaj chiar atît de diferit ideologic sau care să ignore sau să contrazică, pe de-o parte, chestiunea identitară și, pe de altă parte, mecanismul economic. Dimpotrivă, cred că semnarele lui sînt: le voi prelua eu și voi avea un raport cu UDMR pe perioada care urmează. (...) De fapt, maghiarii din România nu sînt întotdeauna legați doar de Fidesz, ei sînt mult mai implicați și trăiesc mult mai clar politic în România decît poate părea din diverse comentarii.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/19014811-camil-parvu-despre-miza-lui-peter-magyar-sa-transforme-statul-intr-un-obiect-neutru-in-raport-cu-partidele-daca-asta-i-vrea.mp3" length="20813339" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/06plb21hjv3bwabct6rcebmfdo7d?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-19014811</guid>
    <pubDate>Tue, 14 Apr 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19014811/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19014811/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19014811/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/19014811/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1731</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>134</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Laurențiu Gheorghe: „Supraviețuirea în sine nu-i suficientă, avem nevoie de o motivație suplimentară.”</itunes:title>
    <title>Laurențiu Gheorghe: „Supraviețuirea în sine nu-i suficientă, avem nevoie de o motivație suplimentară.”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Una dintre cele mai vechi preocupări ale ființei umane este legată de sensul vieții și de raportarea la un dincolo, la o autoritate superioară, cu putere de viață și de moarte asupra noastră. De unde această nevoie de viață spirituală, de legătură cu o lume supra-mundană, investită cu putere absolută? L-am întrebat pe Laurențiu Gheorghe, lector univ. dr. la Facultatea de Filosofie a Universității din București. Laurențiu Gheorghe: „Din dovezile arheologice, din săpăturile în căutarea urmelor ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Una dintre cele mai vechi preocupări ale ființei umane este legată de sensul vieții și de raportarea la un dincolo, la o autoritate superioară, cu putere de viață și de moarte asupra noastră. De unde această nevoie de viață spirituală, de legătură cu o lume supra-mundană, investită cu putere absolută? L-am întrebat pe Laurențiu Gheorghe, <em>lector univ. dr. la Facultatea de Filosofie a Universității din București.</em></p><p><b>Laurențiu Gheorghe</b>: „Din dovezile arheologice, din săpăturile în căutarea urmelor civilizației umane, vedem că, de cînd există oamenii, în forma asta pe care o cunoaștem noi, ei întotdeauna s-au raportat la ceva de dincolo de ei. Întotdeauna cultura e însoțită de o raportare spirituală, ceva ce este dincolo de materialitatea propriu-zisă. În ceea ce privește omul, legătura cu lucrurile care nu se văd, care sînt dincolo, e fundamentală. În istoria spirituală a tuturor culturilor găsim această existență, într-o formă sau alta, care dă sens nu numai comunității, dar umanității per ansamblu.”</p><p><em>De ce nu ne-am mulțumit, de-a lungul istoriei, să ne satisfacem nevoile primare, să supraviețuim ci, odată acestea îndeplinite, am căutat sens, am căutat explicații – cine sîntem, de ce sîntem aici, de ce murim, ce se întîmplă după ce murim?</em></p><p><b>Laurențiu Gheorghe</b>: „Există acum o disciplină care se numește psihologie evoluționistă. Și una dintre dimensiunile pe care le explorează este chiar aceasta: de ce există nevoia de raportare la ceva de dincolo, care ne însoțește în toate comunitățile, în toate timpurile și pe absolut toată lumea? Paradoxal, chiar și pe cei care spun că nu există nimic decît chestiunea materială. Se pare că supraviețuirea în sine nu-i suficientă. Avem nevoie pentru a supraviețui de o motivație specială, o motivație suplimentară. Există un argument foarte interesant din punct de vedere științific și rațional cu privire la acest lucru, care ține de faptul că există foarte multă incertitudine și complexitate iar capacitatea noastră de a gestionea incertitudinea și complexitatea e oarecum limitată. Și atunci apare nevoia de a găsi un vehicul, o modalitate de a o gestiona. Asta este, evident, o ipoteză științifică și sînt oameni care o cercetează. Dar interesant este că putem observa că această nevoie există. Și putem trage concluzia că, de vreme ce există și este atît de răspîndită, trebuie că joacă un rol foarte important. Pentru că altfel ar putea fi eliminată.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Una dintre cele mai vechi preocupări ale ființei umane este legată de sensul vieții și de raportarea la un dincolo, la o autoritate superioară, cu putere de viață și de moarte asupra noastră. De unde această nevoie de viață spirituală, de legătură cu o lume supra-mundană, investită cu putere absolută? L-am întrebat pe Laurențiu Gheorghe, <em>lector univ. dr. la Facultatea de Filosofie a Universității din București.</em></p><p><b>Laurențiu Gheorghe</b>: „Din dovezile arheologice, din săpăturile în căutarea urmelor civilizației umane, vedem că, de cînd există oamenii, în forma asta pe care o cunoaștem noi, ei întotdeauna s-au raportat la ceva de dincolo de ei. Întotdeauna cultura e însoțită de o raportare spirituală, ceva ce este dincolo de materialitatea propriu-zisă. În ceea ce privește omul, legătura cu lucrurile care nu se văd, care sînt dincolo, e fundamentală. În istoria spirituală a tuturor culturilor găsim această existență, într-o formă sau alta, care dă sens nu numai comunității, dar umanității per ansamblu.”</p><p><em>De ce nu ne-am mulțumit, de-a lungul istoriei, să ne satisfacem nevoile primare, să supraviețuim ci, odată acestea îndeplinite, am căutat sens, am căutat explicații – cine sîntem, de ce sîntem aici, de ce murim, ce se întîmplă după ce murim?</em></p><p><b>Laurențiu Gheorghe</b>: „Există acum o disciplină care se numește psihologie evoluționistă. Și una dintre dimensiunile pe care le explorează este chiar aceasta: de ce există nevoia de raportare la ceva de dincolo, care ne însoțește în toate comunitățile, în toate timpurile și pe absolut toată lumea? Paradoxal, chiar și pe cei care spun că nu există nimic decît chestiunea materială. Se pare că supraviețuirea în sine nu-i suficientă. Avem nevoie pentru a supraviețui de o motivație specială, o motivație suplimentară. Există un argument foarte interesant din punct de vedere științific și rațional cu privire la acest lucru, care ține de faptul că există foarte multă incertitudine și complexitate iar capacitatea noastră de a gestionea incertitudinea și complexitatea e oarecum limitată. Și atunci apare nevoia de a găsi un vehicul, o modalitate de a o gestiona. Asta este, evident, o ipoteză științifică și sînt oameni care o cercetează. Dar interesant este că putem observa că această nevoie există. Și putem trage concluzia că, de vreme ce există și este atît de răspîndită, trebuie că joacă un rol foarte important. Pentru că altfel ar putea fi eliminată.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18993582-lauren-iu-gheorghe-supravie-uirea-in-sine-nu-i-suficienta-avem-nevoie-de-o-motiva-ie-suplimentara.mp3" length="20973647" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/c21r3dkdya6mcyb3ylrqe0fqyqgx?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18993582</guid>
    <pubDate>Mon, 13 Apr 2026 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18993582/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18993582/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18993582/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18993582/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1744</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>133</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Prozatorul Augustin Cupșa: „Baza întregii noastre gîndiri e corpul”</itunes:title>
    <title>Prozatorul Augustin Cupșa: „Baza întregii noastre gîndiri e corpul”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Un jurnalist și o fotografă caută subiectul pentru reportajul care va descrie România la Centenar, în 2018. De aici pornește Augustin Cupșa în cel mai recent roman al său, „3300 de perechi de palme” (Editura TREI). Totodată, căutările protagoniștilor se concentrează pe planul personal și, în paralel cu sondările lor profesionale și personale, se derulează povestea unui locotenent român care s-a întors de la Stalingrad pe jos, în Al Doilea Război Mondial. Iar titlul cărții, „3300 de perechi de...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Un jurnalist și o fotografă caută subiectul pentru reportajul care va descrie România la Centenar, în 2018. De aici pornește Augustin Cupșa în cel mai recent roman al său, „3300 de perechi de palme” (Editura TREI). Totodată, căutările protagoniștilor se concentrează pe planul personal și, în paralel cu sondările lor profesionale și personale, se derulează povestea unui locotenent român care s-a întors de la Stalingrad pe jos, în Al Doilea Război Mondial. Iar titlul cărții, „3300 de perechi de palme”, face referire la ultimul congres al Partidului Comunist Român, din noiembrie 1989, cînd Ceaușescu a fost aplaudat de 3300 de perechi de palme, la realegerea sa ca șef al partidului. Am vorbit cu Augustin Cupșa despre roman, despre personajele lui și perspectiva narativă.</p><p>„3300 de perechi de palme” este nominalizat la premiul Radio România Cultural pentru proză.  </p><p><b>Augustin Cupșa</b>: „Ei au două perspective complet diferite. El e un bărbat în jurul vîrstei de 40 de ani, ajuns într-o criză profundă, profesională, existențială, identitară. Un tip marcat de cifre și de statistici și de încăpățînarea jurnalistică de a găsi un adevăr măsurabil sau de a caracteriza România prin date istorice, cifre, fapte. Pe cînd ea vine cu o perspectivă a iubirii sau pur și simplu a naturaleții și a apropierii sentimentale față de lucruri. Iar cei doi se află în antiteză, în opoziție tot timpul.”</p><p><em>Cartea e plină de descrieri amănunțite, de detalii infinitezimale, ca și cum ochiul narativ vrea să absoarbă tot ce se poate absorbi, descrieri de natură, de peisaj urban, de interioare... Care e miza acestor scene prezentate în amănunt? </em></p><p><b>Augustin Cupșa</b>: „Înfățișarea realității. E ca un film făcut cu un buget restrîns, cel mai ieftin film cu putință, cel care se scrie pe hîrtie. (...) Mi se pare important să simți și să transpui experiența trecerii corpului prin lume ca singură istorie adevărată, ca istorie reală și politică. Experimentarea stărilor în realitate, de la cele banale, să zicem, de cald, frig..., e pînă la urmă o abordare fenomenologică și ăsta este adevărul cu care te alegi în viață: experiența corpului care, bineînțeles, la un moment dat devine idee, devine gînd, devine emoție. Baza întregii noastre gîndiri e corpul.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Un jurnalist și o fotografă caută subiectul pentru reportajul care va descrie România la Centenar, în 2018. De aici pornește Augustin Cupșa în cel mai recent roman al său, „3300 de perechi de palme” (Editura TREI). Totodată, căutările protagoniștilor se concentrează pe planul personal și, în paralel cu sondările lor profesionale și personale, se derulează povestea unui locotenent român care s-a întors de la Stalingrad pe jos, în Al Doilea Război Mondial. Iar titlul cărții, „3300 de perechi de palme”, face referire la ultimul congres al Partidului Comunist Român, din noiembrie 1989, cînd Ceaușescu a fost aplaudat de 3300 de perechi de palme, la realegerea sa ca șef al partidului. Am vorbit cu Augustin Cupșa despre roman, despre personajele lui și perspectiva narativă.</p><p>„3300 de perechi de palme” este nominalizat la premiul Radio România Cultural pentru proză.  </p><p><b>Augustin Cupșa</b>: „Ei au două perspective complet diferite. El e un bărbat în jurul vîrstei de 40 de ani, ajuns într-o criză profundă, profesională, existențială, identitară. Un tip marcat de cifre și de statistici și de încăpățînarea jurnalistică de a găsi un adevăr măsurabil sau de a caracteriza România prin date istorice, cifre, fapte. Pe cînd ea vine cu o perspectivă a iubirii sau pur și simplu a naturaleții și a apropierii sentimentale față de lucruri. Iar cei doi se află în antiteză, în opoziție tot timpul.”</p><p><em>Cartea e plină de descrieri amănunțite, de detalii infinitezimale, ca și cum ochiul narativ vrea să absoarbă tot ce se poate absorbi, descrieri de natură, de peisaj urban, de interioare... Care e miza acestor scene prezentate în amănunt? </em></p><p><b>Augustin Cupșa</b>: „Înfățișarea realității. E ca un film făcut cu un buget restrîns, cel mai ieftin film cu putință, cel care se scrie pe hîrtie. (...) Mi se pare important să simți și să transpui experiența trecerii corpului prin lume ca singură istorie adevărată, ca istorie reală și politică. Experimentarea stărilor în realitate, de la cele banale, să zicem, de cald, frig..., e pînă la urmă o abordare fenomenologică și ăsta este adevărul cu care te alegi în viață: experiența corpului care, bineînțeles, la un moment dat devine idee, devine gînd, devine emoție. Baza întregii noastre gîndiri e corpul.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18993354-prozatorul-augustin-cup-a-baza-intregii-noastre-gindiri-e-corpul.mp3" length="22321454" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/7ty3arewgbn6ymajparaf158jg49?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18993354</guid>
    <pubDate>Fri, 10 Apr 2026 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18993354/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18993354/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18993354/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18993354/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1856</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>132</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Filosofia: o chestiune pe viață și pe moarte - interviu cu Costică Brădățan</itunes:title>
    <title>Filosofia: o chestiune pe viață și pe moarte - interviu cu Costică Brădățan</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Costică Brădățan este profesor de studii umaniste la Texas Tech University, Statele Unite ale Americii, și profesor onorific de filosofie la University of Queensland, Australia. A publicat eseuri în The New York Times, Washington Post, Times Literary Supplement, TIME Magazine. Recent, a lansat la Bucureşti o nouă ediţie a cărţii sale „A muri pentru o idee. Despre viața plină de primejdii a filosofilor”, apărută la Editura Spandugino, în traducerea lui Vlad Russo. Am vorbit cu Costică Brădățan...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Costică Brădățan este profesor de studii umaniste la Texas Tech University, Statele Unite ale Americii, și profesor onorific de filosofie la University of Queensland, Australia. A publicat eseuri în <em>The New York Times</em>, <em>Washington Post</em>, <em>Times Literary Supplement</em>, <em>TIME Magazine</em>. Recent, a lansat la Bucureşti o nouă ediţie a cărţii sale „A muri pentru o idee. Despre viața plină de primejdii a filosofilor”, apărută la Editura Spandugino, în traducerea lui Vlad Russo. Am vorbit cu Costică Brădățan despre cartea sa precum şi despre rolul filosofiei în lumea de azi.</p><p><em>A muri pentru o idee – o temă grea, o idee copleșitoare, întrupată de-a lungul istoriei de cîteva figuri emblematice, despre care vorbiți în cartea dumneavoastră. De la Socrate și Hypatia, la Giordano Bruno și, mai aproape de zilele noastre, Jan Patočka. Oameni care au plătit cu viața pentru ideile lor. Și astfel, spuneți dumneavoastră, „sfîrșesc prin a fi proiectați în mit.” Moartea lor, percepută ca jertfă, devine mai importantă decît opera lor sau în orice caz, o încununare a operei. De ce ne impresionează aceste destine?<br/></em><b>Costică Brădățan</b>: „Din mai multe puncte de vedere. Dar gîndiți-vă, în primul rînd că ați spus moartea lor ne impresionează mai mult decît opera. În anumite cazuri, moartea lor e chiar opera lor, pentru că de la Socrate nu avem nici un fel de altă operă. Moartea lui e chiar capodopera. E un caz foarte interesant, cazul unui filozof care a întemeiat filozofia, un gînditor de primă mînă, a întemeiat un domeniu al cunoașterii care se definește prin scris, prin producția de texte. Ei bine, omul ăsta, întemeindu-l, n-a lăsat nici un cuvînt scris. Și atunci ce a contat, dacă n-a contat scrisul? A contat chiar moartea. E foarte interesantă substituția asta, unde un act rarisim, un act extrem de important, foarte straniu, rațional vorbind, întemeiază un domeniu de o cu totul altă natură.”</p><p><em>„A muri pentru o idee. Despre viața plină de primejdii a filosofilor” a apărut pentru prima dată în 2015, acum mai bine de 10 ani.E diferit modul în care e citită, înțeleasă această carte acum față de atunci, în România față de Satele Unite? O citim altfel? <br/></em><b>Costică Brădățan</b>: „Da, drept dovadă că se reeditează. Cărțile de filozofie, în general, nu se reeditează, pentru că nu există o nevoie. Nu există o piață. Fiecare carte are momentul ei, are vîrsta ei și după ce se publică și se scoate în vînzare, se duce la bibliotecă și cine vrea să o mai citească, o găsește în bibliotecă. Dar au fost cazuri și nu e vorba doar de ediția românească – în Italia a reapărut, la fel. Mi s-a părut că e ceva în aer. E ceva acum care impune sau invită la o relectură. Și, personal, mă bucur, evident, pentru că îi dă cărții o nouă șansă, o nouă viață. Și, pe de altă parte, mi se pare că ceva realmente s-a întîmplat între timp. E vorba de 12 ani sau mai mult, considerînd și cît mi-a luat să o scriu. Lumea s-a schimbat. Trăim acum într-o lume unde angajamentul insului, al intelectualului, al scriitorului e de altă natură. Problema era atunci că trăiam într-o democrație liberală. Democrația liberală era, părea lucrul cel mai solid de pe lume. Or, într-o democrație liberală nu se poate muri pentru o idee, că nimeni nu-ți face nimic. Poți să spui orice, nu ți se poate întîmpla așa ceva. Se moare pentru o idee în condiții de criză, cînd democrația liberală intră în criză, e asaltată, sau în dictatură, semidictatură, în sisteme tiranice. Ceea ce spune, din păcate, n-aș fi vrut să fim în situația asta, că ceva se întîmplă în lume care face tema apetisantă, interesantă. Iarăși, mă bucur dacă cartea se citește, în același timp mă tulbură că trebuie să citim o astfel de carte.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Costică Brădățan este profesor de studii umaniste la Texas Tech University, Statele Unite ale Americii, și profesor onorific de filosofie la University of Queensland, Australia. A publicat eseuri în <em>The New York Times</em>, <em>Washington Post</em>, <em>Times Literary Supplement</em>, <em>TIME Magazine</em>. Recent, a lansat la Bucureşti o nouă ediţie a cărţii sale „A muri pentru o idee. Despre viața plină de primejdii a filosofilor”, apărută la Editura Spandugino, în traducerea lui Vlad Russo. Am vorbit cu Costică Brădățan despre cartea sa precum şi despre rolul filosofiei în lumea de azi.</p><p><em>A muri pentru o idee – o temă grea, o idee copleșitoare, întrupată de-a lungul istoriei de cîteva figuri emblematice, despre care vorbiți în cartea dumneavoastră. De la Socrate și Hypatia, la Giordano Bruno și, mai aproape de zilele noastre, Jan Patočka. Oameni care au plătit cu viața pentru ideile lor. Și astfel, spuneți dumneavoastră, „sfîrșesc prin a fi proiectați în mit.” Moartea lor, percepută ca jertfă, devine mai importantă decît opera lor sau în orice caz, o încununare a operei. De ce ne impresionează aceste destine?<br/></em><b>Costică Brădățan</b>: „Din mai multe puncte de vedere. Dar gîndiți-vă, în primul rînd că ați spus moartea lor ne impresionează mai mult decît opera. În anumite cazuri, moartea lor e chiar opera lor, pentru că de la Socrate nu avem nici un fel de altă operă. Moartea lui e chiar capodopera. E un caz foarte interesant, cazul unui filozof care a întemeiat filozofia, un gînditor de primă mînă, a întemeiat un domeniu al cunoașterii care se definește prin scris, prin producția de texte. Ei bine, omul ăsta, întemeindu-l, n-a lăsat nici un cuvînt scris. Și atunci ce a contat, dacă n-a contat scrisul? A contat chiar moartea. E foarte interesantă substituția asta, unde un act rarisim, un act extrem de important, foarte straniu, rațional vorbind, întemeiază un domeniu de o cu totul altă natură.”</p><p><em>„A muri pentru o idee. Despre viața plină de primejdii a filosofilor” a apărut pentru prima dată în 2015, acum mai bine de 10 ani.E diferit modul în care e citită, înțeleasă această carte acum față de atunci, în România față de Satele Unite? O citim altfel? <br/></em><b>Costică Brădățan</b>: „Da, drept dovadă că se reeditează. Cărțile de filozofie, în general, nu se reeditează, pentru că nu există o nevoie. Nu există o piață. Fiecare carte are momentul ei, are vîrsta ei și după ce se publică și se scoate în vînzare, se duce la bibliotecă și cine vrea să o mai citească, o găsește în bibliotecă. Dar au fost cazuri și nu e vorba doar de ediția românească – în Italia a reapărut, la fel. Mi s-a părut că e ceva în aer. E ceva acum care impune sau invită la o relectură. Și, personal, mă bucur, evident, pentru că îi dă cărții o nouă șansă, o nouă viață. Și, pe de altă parte, mi se pare că ceva realmente s-a întîmplat între timp. E vorba de 12 ani sau mai mult, considerînd și cît mi-a luat să o scriu. Lumea s-a schimbat. Trăim acum într-o lume unde angajamentul insului, al intelectualului, al scriitorului e de altă natură. Problema era atunci că trăiam într-o democrație liberală. Democrația liberală era, părea lucrul cel mai solid de pe lume. Or, într-o democrație liberală nu se poate muri pentru o idee, că nimeni nu-ți face nimic. Poți să spui orice, nu ți se poate întîmpla așa ceva. Se moare pentru o idee în condiții de criză, cînd democrația liberală intră în criză, e asaltată, sau în dictatură, semidictatură, în sisteme tiranice. Ceea ce spune, din păcate, n-aș fi vrut să fim în situația asta, că ceva se întîmplă în lume care face tema apetisantă, interesantă. Iarăși, mă bucur dacă cartea se citește, în același timp mă tulbură că trebuie să citim o astfel de carte.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18989203-filosofia-o-chestiune-pe-via-a-i-pe-moarte-interviu-cu-costica-brada-an.mp3" length="20966883" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/jjfq7pizwo3r8ol1ifmcl3im9ysk?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18989203</guid>
    <pubDate>Thu, 09 Apr 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18989203/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18989203/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18989203/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18989203/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1744</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>131</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Primarul Bucureştiului, Ciprian Ciucu: „Finanțările pentru zona culturală vor crește, nu vor scădea”</itunes:title>
    <title>Primarul Bucureştiului, Ciprian Ciucu: „Finanțările pentru zona culturală vor crește, nu vor scădea”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În ultimele săptămîni, Ciprian Ciucu a lansat două inițiative importante care reconfigurează politica culturală a Bucureștiului. Pe de-o parte, e vorba de comasarea mai multor centre culturale municipale într-o singură structură, cu argumentul eficienței economice și al unui impact mai mare. Pe de altă parte, este vorba de deblocarea concursurilor pentru management la teatrele municipale, după ani și ani de interimate. Am vorbit cu primarul Bucureştiului, Ciprian Ciucu, despre aceste iniţiati...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În ultimele săptămîni, Ciprian Ciucu a lansat două inițiative importante care reconfigurează politica culturală a Bucureștiului. Pe de-o parte, e vorba de comasarea mai multor centre culturale municipale într-o singură structură, cu argumentul eficienței economice și al unui impact mai mare. Pe de altă parte, este vorba de deblocarea concursurilor pentru management la teatrele municipale, după ani și ani de interimate. Am vorbit cu primarul Bucureştiului, Ciprian Ciucu, despre aceste iniţiative. </p><p><em>ARCUB, CREART, Centrul Lumina, ExpoArte, PROEDUS, Centrul pentru Tineret și Școala de Arte vor fi comasate într-o singură instituție numită Arte și Evenimente Urbane București.De ce e nevoie acum de o reformă a centrelor culturale? E o alegere de politică publică sau e o decizie luată sub presiunea constrîngilor bugetare? <br/></em><b>Ciprian Ciucu: „</b>Nu aș zice atît că e luată sub presiunea constrîngerilor bugetare. E vorba, mai degrabă, de constrîngeri legale. Există o lege care ne obligă să desființăm instituțiile sub 50 de angajați. Și vorbim despre instituții fragmentate, mărunțite, care aveau trei angajați, cinci angajați, zece angajați... Deci aceste centre nu puteau să nu fie aduse în altă instituție pentru că există o obligație legală să facem asta. Pe de altă parte, vorbim despre instituții care nu au impact. De unele dintre ele de abia acum s-a auzit, pentru că le-am făcut eu, cumva, cunoscute. Cine știa, de exemplu, de Centrul de Tineret al Municipiului București? Sau de altele. (...) Oamenii nu înțeleg de ce am făcut acest lucru pe repede înainte. Și aici pot să recunosc acest lucru. Foarte simplu. Am avut suficiente date ca să iau această decizie și am găsit o fereastră de oportunitate. Pentru că, trebuie să vă mărturisesc că și consilierii generali erau foarte frustrați de faptul că aceste instituții nu le răspundeau diferitelor cereri de transparență. Şi am zis ok, e timpul să punem o ordine în această zonă. Și, găsind această fereastră de oportunitate, am luat această decizie. Dar atenție, cei care au reacționat vizibil sînt cei care își vor pierde privilegiile. Și s-au folosit, din păcate, și de oameni de bună credință, actori, artiști de bună credință, cărora le-au spus că se vor desființa proiectele lor. Nu, din contră. Tot ce este bun va merge mai departe. Tot ceea ce nu este bun nu va merge mai departe.” </p><p><em>Veți avea consultări cu sectorul cultural independent, cu oamenii care fac cultura vie, contemporană, de astăzi, din București?</em> <br/><b>Ciprian Ciucu</b>: Sînt esențiale. Tocmai că am făcut pe repede înainte acest proces și am un deficit de consultare, ca să-i spun așa, pentru ca această instituție să reușească, ea trebuie să fie credibilă, să fie la vedere. Conștientizînd faptul că am luat această decizie rapid – bine, am și un mandat foarte scurt și dacă vroiam să am ceva efecte, aveam nevoie de o decizie rapidă, că dacă intram în consultări fără final, de șase luni de zile, îmi trecea mandatul pînă se înfiinţa și instituția și îmi era aplicată viziunea – deci, conștient fiind de deficitul de consultare din această etapă, vom compensa în ceea ce înseamnă strategia, în special, politicile acestei instituții, în viitor. (...) O instituție care este mult mai vizibilă, care creează așteptări mult mai mari, poate inclusiv să catalizeze și să aducă oameni din zona culturală mult mai mulți în jurul ei, ca să spun așa. Finanțările pentru zona culturală vor crește, nu vor scădea. Diversitatea proiectelor va crește, nu va scădea.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În ultimele săptămîni, Ciprian Ciucu a lansat două inițiative importante care reconfigurează politica culturală a Bucureștiului. Pe de-o parte, e vorba de comasarea mai multor centre culturale municipale într-o singură structură, cu argumentul eficienței economice și al unui impact mai mare. Pe de altă parte, este vorba de deblocarea concursurilor pentru management la teatrele municipale, după ani și ani de interimate. Am vorbit cu primarul Bucureştiului, Ciprian Ciucu, despre aceste iniţiative. </p><p><em>ARCUB, CREART, Centrul Lumina, ExpoArte, PROEDUS, Centrul pentru Tineret și Școala de Arte vor fi comasate într-o singură instituție numită Arte și Evenimente Urbane București.De ce e nevoie acum de o reformă a centrelor culturale? E o alegere de politică publică sau e o decizie luată sub presiunea constrîngilor bugetare? <br/></em><b>Ciprian Ciucu: „</b>Nu aș zice atît că e luată sub presiunea constrîngerilor bugetare. E vorba, mai degrabă, de constrîngeri legale. Există o lege care ne obligă să desființăm instituțiile sub 50 de angajați. Și vorbim despre instituții fragmentate, mărunțite, care aveau trei angajați, cinci angajați, zece angajați... Deci aceste centre nu puteau să nu fie aduse în altă instituție pentru că există o obligație legală să facem asta. Pe de altă parte, vorbim despre instituții care nu au impact. De unele dintre ele de abia acum s-a auzit, pentru că le-am făcut eu, cumva, cunoscute. Cine știa, de exemplu, de Centrul de Tineret al Municipiului București? Sau de altele. (...) Oamenii nu înțeleg de ce am făcut acest lucru pe repede înainte. Și aici pot să recunosc acest lucru. Foarte simplu. Am avut suficiente date ca să iau această decizie și am găsit o fereastră de oportunitate. Pentru că, trebuie să vă mărturisesc că și consilierii generali erau foarte frustrați de faptul că aceste instituții nu le răspundeau diferitelor cereri de transparență. Şi am zis ok, e timpul să punem o ordine în această zonă. Și, găsind această fereastră de oportunitate, am luat această decizie. Dar atenție, cei care au reacționat vizibil sînt cei care își vor pierde privilegiile. Și s-au folosit, din păcate, și de oameni de bună credință, actori, artiști de bună credință, cărora le-au spus că se vor desființa proiectele lor. Nu, din contră. Tot ce este bun va merge mai departe. Tot ceea ce nu este bun nu va merge mai departe.” </p><p><em>Veți avea consultări cu sectorul cultural independent, cu oamenii care fac cultura vie, contemporană, de astăzi, din București?</em> <br/><b>Ciprian Ciucu</b>: Sînt esențiale. Tocmai că am făcut pe repede înainte acest proces și am un deficit de consultare, ca să-i spun așa, pentru ca această instituție să reușească, ea trebuie să fie credibilă, să fie la vedere. Conștientizînd faptul că am luat această decizie rapid – bine, am și un mandat foarte scurt și dacă vroiam să am ceva efecte, aveam nevoie de o decizie rapidă, că dacă intram în consultări fără final, de șase luni de zile, îmi trecea mandatul pînă se înfiinţa și instituția și îmi era aplicată viziunea – deci, conștient fiind de deficitul de consultare din această etapă, vom compensa în ceea ce înseamnă strategia, în special, politicile acestei instituții, în viitor. (...) O instituție care este mult mai vizibilă, care creează așteptări mult mai mari, poate inclusiv să catalizeze și să aducă oameni din zona culturală mult mai mulți în jurul ei, ca să spun așa. Finanțările pentru zona culturală vor crește, nu vor scădea. Diversitatea proiectelor va crește, nu va scădea.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18983384-primarul-bucurestiului-ciprian-ciucu-finan-arile-pentru-zona-culturala-vor-cre-te-nu-vor-scadea.mp3" length="20953095" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/sik3q4agukhn1kp9dlpbyda4i1cx?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18983384</guid>
    <pubDate>Wed, 08 Apr 2026 21:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18983384/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18983384/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18983384/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18983384/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1743</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>130</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Istoria nespusă a romilor din România” spusă de Ioan Valentin Negoi</itunes:title>
    <title>„Istoria nespusă a romilor din România” spusă de Ioan Valentin Negoi</title>
    <itunes:summary><![CDATA[8 aprilie este Ziua Internaţională a Romilor. Ce se sărbătoreşte cu această ocazie? Romii au fost sclavi în Ţările Române aproape 500 de ani. Zeci de mii de romi au fost deportaţi în Transnistria în cel de-Al Doilea Război Mondial. Ce se ştie despre sclavia romilor şi Holocaustul romilor? L-am întrebat pe istoricul Ioan Valentin Negoi, autorul volumului „Istoria nespusă a romilor din România”, apărut la Hyperliteratura.  Ioan Valentin Negoi despre Ziua Internaţională a Romilor: „Se sărbă...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>8 aprilie este Ziua Internaţională a Romilor. Ce se sărbătoreşte cu această ocazie? Romii au fost sclavi în Ţările Române aproape 500 de ani. Zeci de mii de romi au fost deportaţi în Transnistria în cel de-Al Doilea Război Mondial. Ce se ştie despre sclavia romilor şi Holocaustul romilor? L-am întrebat pe istoricul Ioan Valentin Negoi, autorul volumului „<a href='https://hyperliteratura.ro/produs/istoria-nespusa-a-romilor/'>Istoria nespusă a romilor din România</a>”, apărut la Hyperliteratura. </p><p><b>Ioan Valentin Negoi</b> despre Ziua Internaţională a Romilor: „Se sărbătorește emanciparea romilor din întreaga Europă. În 1971, mai mulți lideri romi, unii dintre ei supravieţuitori ai ororilor Holocaustului, au pus bazele mișcării internaționale a romilor. Au stabilit mai multe lucruri, cum a fi limba oficială, limba romani – nu limba țigănească. E important să înțelegem că mai mulți romi, din mai multe țări, au decis că limba este limba romani. Cuvîntul țigan nu există în limba romani. Este un cuvînt peiorativ, este un exonim, o poreclă dată romilor. Şi au mai ales imnul romilor, „Gelem, gelem” („Am umblat, am umblat”) și steagul. Au pus bazele mișcării internaționale a romilor și poporului rom, au zis ei în 1971. Celebrăm ziua de 8 aprilie din 1990.” </p><p><em>Cartea dumneavoastră este scrisă pentru publicul larg. Explică, prezintă evenimente istorice, detalii puţin cunoscute.<br/></em><b>Ioan Valentin Negoi:</b> „E prima mea carte de popularizare, eu am mai scris cărți de specialitate, pentru publicul avizat, lucrarea de doctorat sau articole științifice. Această lucrare s-a dorit a fi una chiar de popularizare. Am ales să o scriu într-un limbaj mai lejer, fără foarte multe note de subsol (...), să răspundă la cîteva întrebări, pe care le tot primeam în diferite contexte. De ce rom și nu țigan? A trebuit să explic vechimea cuvîntului rom și că acest cuvînt nu se trage din rădăcina cuvîntului român. (...) Cuvîntul rom, în limba romani, înseamnă fiu de om, fiu al femeii, om.”</p><p><em>De ce în istoria noastră, istoria robiei romilor, istoria deportării romilor în Transnistria au rămas mai degrabă o chestiune marginală?<br/></em><b>Ioan Valentin Negoi:</b> „Da, din păcate se discută foarte puțin în spațiu românesc despre această traumă colectivă. Totuși, trebuie să înțelegem că în momentul în care discutăm despre sclavia romilor sau despre Holocaust, discutăm despre istoria românilor ca întreg. Ciprian Necula spunea că pentru a avea o viziune clară asupra istoriei românilor, românii trebuie să înceteze să se gîndească la romi ca stăpîni de sclavi, iar romii trebuie să înceteze să se uite la români ca la stăpînii lor. E foarte greu să accepţi că ai fost stăpînul unor oameni timp de 500 de ani, că ai abuzat de ei din toate punctele de vedere, economic, sexual. (...) Istoria romilor este lungă și complexă. Am încercat să transmit o istorie obiectivă, să vorbesc prin fapte, să dau citate cît mai multe, să arăt cum erau lucrurile și am vorbit și despre eroi. E păcat să nu discutăm și despre voievodul rom Ștefan Răzvan. (...) Bineînțeles, cînd discutăm despre istoria romilor, trebuie să vorbim și despre aportul cultural al romilor. Am adus în discuție familia Dinicu. Discutăm mult prea puțin despre valoarea culturală a acestei familii. Angheluș Dinicu este persoana care a pus pe hîrtie „Ciocîrlia”, una dintre melodiile românilor ca emblemă națională. N-a fost creația lui proprie. Se spune că provine din Asia și era o melodie cunoscută, populară, dar el a fost primul care a așezat-o pe hîrtie. Şi Grigoraş Dinicu a dus-o la nivel de artă.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>8 aprilie este Ziua Internaţională a Romilor. Ce se sărbătoreşte cu această ocazie? Romii au fost sclavi în Ţările Române aproape 500 de ani. Zeci de mii de romi au fost deportaţi în Transnistria în cel de-Al Doilea Război Mondial. Ce se ştie despre sclavia romilor şi Holocaustul romilor? L-am întrebat pe istoricul Ioan Valentin Negoi, autorul volumului „<a href='https://hyperliteratura.ro/produs/istoria-nespusa-a-romilor/'>Istoria nespusă a romilor din România</a>”, apărut la Hyperliteratura. </p><p><b>Ioan Valentin Negoi</b> despre Ziua Internaţională a Romilor: „Se sărbătorește emanciparea romilor din întreaga Europă. În 1971, mai mulți lideri romi, unii dintre ei supravieţuitori ai ororilor Holocaustului, au pus bazele mișcării internaționale a romilor. Au stabilit mai multe lucruri, cum a fi limba oficială, limba romani – nu limba țigănească. E important să înțelegem că mai mulți romi, din mai multe țări, au decis că limba este limba romani. Cuvîntul țigan nu există în limba romani. Este un cuvînt peiorativ, este un exonim, o poreclă dată romilor. Şi au mai ales imnul romilor, „Gelem, gelem” („Am umblat, am umblat”) și steagul. Au pus bazele mișcării internaționale a romilor și poporului rom, au zis ei în 1971. Celebrăm ziua de 8 aprilie din 1990.” </p><p><em>Cartea dumneavoastră este scrisă pentru publicul larg. Explică, prezintă evenimente istorice, detalii puţin cunoscute.<br/></em><b>Ioan Valentin Negoi:</b> „E prima mea carte de popularizare, eu am mai scris cărți de specialitate, pentru publicul avizat, lucrarea de doctorat sau articole științifice. Această lucrare s-a dorit a fi una chiar de popularizare. Am ales să o scriu într-un limbaj mai lejer, fără foarte multe note de subsol (...), să răspundă la cîteva întrebări, pe care le tot primeam în diferite contexte. De ce rom și nu țigan? A trebuit să explic vechimea cuvîntului rom și că acest cuvînt nu se trage din rădăcina cuvîntului român. (...) Cuvîntul rom, în limba romani, înseamnă fiu de om, fiu al femeii, om.”</p><p><em>De ce în istoria noastră, istoria robiei romilor, istoria deportării romilor în Transnistria au rămas mai degrabă o chestiune marginală?<br/></em><b>Ioan Valentin Negoi:</b> „Da, din păcate se discută foarte puțin în spațiu românesc despre această traumă colectivă. Totuși, trebuie să înțelegem că în momentul în care discutăm despre sclavia romilor sau despre Holocaust, discutăm despre istoria românilor ca întreg. Ciprian Necula spunea că pentru a avea o viziune clară asupra istoriei românilor, românii trebuie să înceteze să se gîndească la romi ca stăpîni de sclavi, iar romii trebuie să înceteze să se uite la români ca la stăpînii lor. E foarte greu să accepţi că ai fost stăpînul unor oameni timp de 500 de ani, că ai abuzat de ei din toate punctele de vedere, economic, sexual. (...) Istoria romilor este lungă și complexă. Am încercat să transmit o istorie obiectivă, să vorbesc prin fapte, să dau citate cît mai multe, să arăt cum erau lucrurile și am vorbit și despre eroi. E păcat să nu discutăm și despre voievodul rom Ștefan Răzvan. (...) Bineînțeles, cînd discutăm despre istoria romilor, trebuie să vorbim și despre aportul cultural al romilor. Am adus în discuție familia Dinicu. Discutăm mult prea puțin despre valoarea culturală a acestei familii. Angheluș Dinicu este persoana care a pus pe hîrtie „Ciocîrlia”, una dintre melodiile românilor ca emblemă națională. N-a fost creația lui proprie. Se spune că provine din Asia și era o melodie cunoscută, populară, dar el a fost primul care a așezat-o pe hîrtie. Şi Grigoraş Dinicu a dus-o la nivel de artă.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18976863-istoria-nespusa-a-romilor-din-romania-spusa-de-ioan-valentin-negoi.mp3" length="20297561" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/kexbp1g575ojoelud00fe7pv4xsq?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18976863</guid>
    <pubDate>Tue, 07 Apr 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18976863/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18976863/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18976863/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18976863/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1688</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>129</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Academia Română în competiția globală a cunoașterii - interviu cu acad. Mircea Dumitru</itunes:title>
    <title>Academia Română în competiția globală a cunoașterii - interviu cu acad. Mircea Dumitru</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În 7 aprilie au loc alegeri pentru funcția de președinte al Academiei Române. Academicienii Marius Andruh și Mircea Dumitru candidează la această funcție. I-am invitat pe amîndoi la o discuție la „Timpul prezent”. Domnul Marius Andruh ne-a transmis că nu poate participa. Domnul Mircea Dumitru a venit în studioul Radio România Cultural. Am vorbit despre proiectul său pentru instituţia la şefia căreia candidează, despre influenţa acestui for ştiinţific în societate, despre profilul Academiei Ro...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În 7 aprilie au loc alegeri pentru funcția de președinte al Academiei Române. Academicienii Marius Andruh și Mircea Dumitru candidează la această funcție. I-am invitat pe amîndoi la o discuție la „Timpul prezent”. Domnul Marius Andruh ne-a transmis că nu poate participa. Domnul Mircea Dumitru a venit în studioul Radio România Cultural. Am vorbit despre proiectul său pentru instituţia la şefia căreia candidează, despre influenţa acestui for ştiinţific în societate, despre profilul Academiei Române în contextul lumii complexe de azi.</p><p><em>Academia Română este percepută adesea mai degrabă ca un for simbolic decît ca un actor activ, puternic în politicile publice, în educație. Cum măsurați influența reală a instituției? <br/></em><b>Mircea Dumitru</b>: „Academia Română este în primul rînd o instituție fundamentală a statului român. Astăzi, 6 aprilie, am sărbătorit 160 de ani de la înființarea ei. În această perioadă, mai mult de un secol și jumătate, ea a reprezentat centrul de consacrare a valorii intelectuale și de protejare a limbii și a identității naționale. Academia Română este un centru simbolic, dar, deopotrivă astăzi, prin cele mai mult de 60 de institute de cercetare, care concentrează elita cercetării din România, reprezintă și un centru al producerii cunoașterii științifice. Or, în momentul de față, dacă discutăm despre contextul mai general, nu numai național, local, ci contextul european și mondial, principala competiție este cea cu privire la progresul cunoașterii și la aplicațiile tehnologice care vor avea un impact deosebit asupra vieții sociale și politice. În centrul tuturor acestor schimbări se află instituția academică. În centrul acestor schimbări se va afla și Academia Română. A măsura impactul unei astfel de instituții înseamnă a vedea în viitorul foarte apropiat ce rol trebuie să aibă o astfel de instituție și cum trebuie să fie redefinit rolul ei, în așa fel încît să servească acestor scopuri: creșterea cunoașterii și o foarte puternică prezență în competiția internațională tehnologică.”</p><p><em>Și ce-i lipsește astăzi Academiei Române, astfel încît să conteze mai mult în competiția globală?<br/></em><b>Mircea Dumitru</b>: „Dacă ne uităm în istoria nu foarte îndepărtată a aceste instituții,  vom vedea că unii dintre cercetătorii foarte buni înainte de 1990 și-au găsit după aceea locuri de muncă excepționale în mediul academic occidental. Se poate spune că am putea face cîteva facultăți de matematică în SUA numai cu matematicieni români. Prin urmare, inteligență creativă la nivel de top avem. Ceea ce a lipsit, și asta nu este, în primul rînd, vina internă a instituției, ci este o problemă generală a societății noastre, a fost un anumit tip de management eficient, o organizare foarte bună. La care se adaugă subfinanțarea cronică a cercetării.”</p><p><em>Ce v-a făcut să candidați la funcția de președinte al Academiei Române?</em> <br/><b>Mircea Dumitru</b>: „Vreau să spun foarte clar că nu candidez împotriva cuiva. Sînt într-o relație de colaborare și de prietenie cu domnul academician Marius Andruh, din 2005. E un om de știință care are o reputație solidă, internațională. (...) Pot să vă spun că indiferent cine va fi ales mîine, cred că Academia poate să fie, pentru 4 ani, foarte bine reprezentată. Eu am candidat, în primul rînd, deoarece cred că o Academie națională poate să fie foarte bine reprezentată de cineva care vine din zona umanistă. Vocația unor academii naționale, așa cum au fost ele construite în secolul al XIX-lea și în bună măsură această determinantă a rămas valabilă pînă astăzi, a fost aceea de a consolida cultura națională. Limba, literatura și istoria. (...) Nu în ultimul rînd, candidez pentru că destul de mulți dintre colegi mi-au sugerat sau mi-au spus direct că ar fi bine să candidez și că mă susțin.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În 7 aprilie au loc alegeri pentru funcția de președinte al Academiei Române. Academicienii Marius Andruh și Mircea Dumitru candidează la această funcție. I-am invitat pe amîndoi la o discuție la „Timpul prezent”. Domnul Marius Andruh ne-a transmis că nu poate participa. Domnul Mircea Dumitru a venit în studioul Radio România Cultural. Am vorbit despre proiectul său pentru instituţia la şefia căreia candidează, despre influenţa acestui for ştiinţific în societate, despre profilul Academiei Române în contextul lumii complexe de azi.</p><p><em>Academia Română este percepută adesea mai degrabă ca un for simbolic decît ca un actor activ, puternic în politicile publice, în educație. Cum măsurați influența reală a instituției? <br/></em><b>Mircea Dumitru</b>: „Academia Română este în primul rînd o instituție fundamentală a statului român. Astăzi, 6 aprilie, am sărbătorit 160 de ani de la înființarea ei. În această perioadă, mai mult de un secol și jumătate, ea a reprezentat centrul de consacrare a valorii intelectuale și de protejare a limbii și a identității naționale. Academia Română este un centru simbolic, dar, deopotrivă astăzi, prin cele mai mult de 60 de institute de cercetare, care concentrează elita cercetării din România, reprezintă și un centru al producerii cunoașterii științifice. Or, în momentul de față, dacă discutăm despre contextul mai general, nu numai național, local, ci contextul european și mondial, principala competiție este cea cu privire la progresul cunoașterii și la aplicațiile tehnologice care vor avea un impact deosebit asupra vieții sociale și politice. În centrul tuturor acestor schimbări se află instituția academică. În centrul acestor schimbări se va afla și Academia Română. A măsura impactul unei astfel de instituții înseamnă a vedea în viitorul foarte apropiat ce rol trebuie să aibă o astfel de instituție și cum trebuie să fie redefinit rolul ei, în așa fel încît să servească acestor scopuri: creșterea cunoașterii și o foarte puternică prezență în competiția internațională tehnologică.”</p><p><em>Și ce-i lipsește astăzi Academiei Române, astfel încît să conteze mai mult în competiția globală?<br/></em><b>Mircea Dumitru</b>: „Dacă ne uităm în istoria nu foarte îndepărtată a aceste instituții,  vom vedea că unii dintre cercetătorii foarte buni înainte de 1990 și-au găsit după aceea locuri de muncă excepționale în mediul academic occidental. Se poate spune că am putea face cîteva facultăți de matematică în SUA numai cu matematicieni români. Prin urmare, inteligență creativă la nivel de top avem. Ceea ce a lipsit, și asta nu este, în primul rînd, vina internă a instituției, ci este o problemă generală a societății noastre, a fost un anumit tip de management eficient, o organizare foarte bună. La care se adaugă subfinanțarea cronică a cercetării.”</p><p><em>Ce v-a făcut să candidați la funcția de președinte al Academiei Române?</em> <br/><b>Mircea Dumitru</b>: „Vreau să spun foarte clar că nu candidez împotriva cuiva. Sînt într-o relație de colaborare și de prietenie cu domnul academician Marius Andruh, din 2005. E un om de știință care are o reputație solidă, internațională. (...) Pot să vă spun că indiferent cine va fi ales mîine, cred că Academia poate să fie, pentru 4 ani, foarte bine reprezentată. Eu am candidat, în primul rînd, deoarece cred că o Academie națională poate să fie foarte bine reprezentată de cineva care vine din zona umanistă. Vocația unor academii naționale, așa cum au fost ele construite în secolul al XIX-lea și în bună măsură această determinantă a rămas valabilă pînă astăzi, a fost aceea de a consolida cultura națională. Limba, literatura și istoria. (...) Nu în ultimul rînd, candidez pentru că destul de mulți dintre colegi mi-au sugerat sau mi-au spus direct că ar fi bine să candidez și că mă susțin.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18969688-academia-romana-in-competi-ia-globala-a-cunoa-terii-interviu-cu-acad-mircea-dumitru.mp3" length="21760274" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/eeqdz9jcnjsoyp53nlx4vyjhebnv?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18969688</guid>
    <pubDate>Mon, 06 Apr 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18969688/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18969688/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18969688/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18969688/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1810</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>128</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Raymond Carver, „un scriitor de proză scurtă peste care nu poți trece” - interviu cu Marius Chivu</itunes:title>
    <title>Raymond Carver, „un scriitor de proză scurtă peste care nu poți trece” - interviu cu Marius Chivu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Volumul „Elefant și alte povestiri” de Raymond Carver a apărut recent în limba română, în traducerea lui Marius Chivu, la editura Polirom. Este ultimul dintre cele patru volume de povestiri pe care le-a publicat prozatorul american. Carver a murit în 1988, la vîrsta de 50 de ani. Cu doar patru volume de povestiri, s-a impus drept unul dintre cei mai importanți autori americani de proză scurtă, mizînd pe realism, pe minimalism, pe acele detalii ale vieții care trec neobservate de mulți dar car...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Volumul „Elefant și alte povestiri” de Raymond Carver a apărut recent în limba română, în traducerea lui Marius Chivu, la editura Polirom. Este ultimul dintre cele patru volume de povestiri pe care le-a publicat prozatorul american. Carver a murit în 1988, la vîrsta de 50 de ani. Cu doar patru volume de povestiri, s-a impus drept unul dintre cei mai importanți autori americani de proză scurtă, mizînd pe realism, pe minimalism, pe acele detalii ale vieții care trec neobservate de mulți dar care sînt încărcate de semnificații. Am vorbit cu Marius Chivu despre proza lui Raymond Carver, despre privirea specifică prin care vede el lumea, despre personajele din povestiri și despre impactul prozei lui Carver asupra scriitorilor de după el. </p><p><b>Marius Chivu</b>: „Literatura lui, într-adevăr, a avut un impact formidabil. Sînt doar patru cărți, dar prestigiul lui a crescut în mai puțin de zece ani. Activitatea lui literară se întinde pe durata a 12 ani, cu totul. La apariția acestui volum, în 1988, cînd era la finalul vieții, el era deja un maestru în viață. Dovadă că începuse să ia premii, să fie invitat, să țină lecturi, conferințe, să facă antologii. Avea 50 de ani, era încă foarte tînăr. Impactul lui a fost major și s-a păstrat în măsura în care, așa cum multă proză americană scurtă se trage din Hemingway, el cumva a preluat ștafeta. Astea ar fi, să zicem, cele două repere ale perioadei. Între timp, firește că proza scurtă americană s-a diversificat, este extraordinar de variată. Astăzi nu mai găsești influența lui Carver atît de evidentă, dar în interviuri, în cursurile de creative writing, el este foarte prezent, e un scriitor de proză scurtă peste care nu poți trece. Și eu prefer să predau foarte mult la cursurile mele de creative writing din el, pentru că, pe cît de simplu e și de banal, pe atît de dificil e de citit. Și-mi place să fac exercițiul ăsta cu cursanții mei, să le arăt cît de multe semnificații și sugestii se ascund în spatele unui limbaj foarte simplu și minimal.”</p><p><em>Cum obține Carver aceste texte realiste, minimaliste, spunînd foarte puțin despre personaje, dar punînd lupa pe unele detalii nesemnificative sau surprinzătoare, neverosimile în context?</em></p><p><b>Marius Chivu</b>: „Ăsta e ochiul prozatorului, unde anume ar trebui să cadă privirea sau centrul de greutate al unei povestiri. Toate poveștile din istoria literaturii sînt reductibile la cîteva situații. Diferența pe care o fac scriitorii constă în stilistică, în felul în care își scriu aceștia poveștile și în felul în care mută sau schimbă perspectiva, pun punctul de greutate. Firește că asta e talentul înnăscut al lui Carver. Cît despre simplitatea sau directețea cu care pare că abordează aceste povestiri, ea vine și din foarte multă muncă. El scria povestirea într-o primă formă, după care tăia, și tăia, și tăia, și elimina. O lecție pe care o învățase cu mult dramatism de la primul lui redactor-editor, Gordon Lish, de care a fost nemulțumit și față de care la un moment dat s-a distanțat. Dar, de fapt, lecția o învățase. Și-a dat seama că asta ar trebui să fie privirea lui, talentul lui, atingerea, <em>the touch</em>, pe care o aduce literaturii.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Volumul „Elefant și alte povestiri” de Raymond Carver a apărut recent în limba română, în traducerea lui Marius Chivu, la editura Polirom. Este ultimul dintre cele patru volume de povestiri pe care le-a publicat prozatorul american. Carver a murit în 1988, la vîrsta de 50 de ani. Cu doar patru volume de povestiri, s-a impus drept unul dintre cei mai importanți autori americani de proză scurtă, mizînd pe realism, pe minimalism, pe acele detalii ale vieții care trec neobservate de mulți dar care sînt încărcate de semnificații. Am vorbit cu Marius Chivu despre proza lui Raymond Carver, despre privirea specifică prin care vede el lumea, despre personajele din povestiri și despre impactul prozei lui Carver asupra scriitorilor de după el. </p><p><b>Marius Chivu</b>: „Literatura lui, într-adevăr, a avut un impact formidabil. Sînt doar patru cărți, dar prestigiul lui a crescut în mai puțin de zece ani. Activitatea lui literară se întinde pe durata a 12 ani, cu totul. La apariția acestui volum, în 1988, cînd era la finalul vieții, el era deja un maestru în viață. Dovadă că începuse să ia premii, să fie invitat, să țină lecturi, conferințe, să facă antologii. Avea 50 de ani, era încă foarte tînăr. Impactul lui a fost major și s-a păstrat în măsura în care, așa cum multă proză americană scurtă se trage din Hemingway, el cumva a preluat ștafeta. Astea ar fi, să zicem, cele două repere ale perioadei. Între timp, firește că proza scurtă americană s-a diversificat, este extraordinar de variată. Astăzi nu mai găsești influența lui Carver atît de evidentă, dar în interviuri, în cursurile de creative writing, el este foarte prezent, e un scriitor de proză scurtă peste care nu poți trece. Și eu prefer să predau foarte mult la cursurile mele de creative writing din el, pentru că, pe cît de simplu e și de banal, pe atît de dificil e de citit. Și-mi place să fac exercițiul ăsta cu cursanții mei, să le arăt cît de multe semnificații și sugestii se ascund în spatele unui limbaj foarte simplu și minimal.”</p><p><em>Cum obține Carver aceste texte realiste, minimaliste, spunînd foarte puțin despre personaje, dar punînd lupa pe unele detalii nesemnificative sau surprinzătoare, neverosimile în context?</em></p><p><b>Marius Chivu</b>: „Ăsta e ochiul prozatorului, unde anume ar trebui să cadă privirea sau centrul de greutate al unei povestiri. Toate poveștile din istoria literaturii sînt reductibile la cîteva situații. Diferența pe care o fac scriitorii constă în stilistică, în felul în care își scriu aceștia poveștile și în felul în care mută sau schimbă perspectiva, pun punctul de greutate. Firește că asta e talentul înnăscut al lui Carver. Cît despre simplitatea sau directețea cu care pare că abordează aceste povestiri, ea vine și din foarte multă muncă. El scria povestirea într-o primă formă, după care tăia, și tăia, și tăia, și elimina. O lecție pe care o învățase cu mult dramatism de la primul lui redactor-editor, Gordon Lish, de care a fost nemulțumit și față de care la un moment dat s-a distanțat. Dar, de fapt, lecția o învățase. Și-a dat seama că asta ar trebui să fie privirea lui, talentul lui, atingerea, <em>the touch</em>, pe care o aduce literaturii.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18949669-raymond-carver-un-scriitor-de-proza-scurta-peste-care-nu-po-i-trece-interviu-cu-marius-chivu.mp3" length="20609344" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ssegpxgda1k7i1oa4olfwk2ajztx?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18949669</guid>
    <pubDate>Fri, 03 Apr 2026 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18949669/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18949669/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18949669/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18949669/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1714</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>127</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce-ar fi NATO fără SUA? Ce-ar fi SUA fără NATO? - un interviu cu Robert Lupițu</itunes:title>
    <title>Ce-ar fi NATO fără SUA? Ce-ar fi SUA fără NATO? - un interviu cu Robert Lupițu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele american Donald Trump a spus într-un interviu pentru publicația britanică „The Telegraph” că ia în considerare retragerea Statelor Unite din NATO, după ce alianța a refuzat să i se alăture în războiul contra Iranului. De asemenea, el a numit NATO „un tigru de hîrtie”.  Despre aceste declarații și consecințele lor pentru unitatea alianței, despre relațiile tensionate dintre administrația Trump și liderii statelor europene care au refuzat să-și pună la dispoziția SUA bazele ae...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele american Donald Trump a spus într-un interviu pentru publicația britanică „The Telegraph” că ia în considerare retragerea Statelor Unite din NATO, după ce alianța a refuzat să i se alăture în războiul contra Iranului. De asemenea, el a numit NATO „un tigru de hîrtie”.  Despre aceste declarații și consecințele lor pentru unitatea alianței, despre relațiile tensionate dintre administrația Trump și liderii statelor europene care au refuzat să-și pună la dispoziția SUA bazele aeriene sau să-și deschidă spațiul aerian pentru aeronavele americane implicate în războiul din Iran vorbim cu Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.</p><p><em>Să lămurim un lucru: poate președintele american să scoată Statele Unite ale Americii din NATO?<br/></em><b>Robert Lupițu</b>: „Răspunsul scurt: nu. Răspunsul elaborat implică o înţelegere mai exhaustivă a ce se poate întîmpla. Congresmanii americani pot amenda legislaţie pe foarte multe componente. Avem o legislaţie din 2023, despre care putem să considerăm că a avut la origini primul mandat al preşedintelui american, 2017-2021, cînd Donald Trump a vorbit despre NATO ca fiind o alinţă învechită, a criticat aliaţii foarte mult, cînd s-a jucat cu ideea ce ar însemna o dezangajare americană faţă de NATO. Ei, în 2023, cînd preşedinte era Joe Biden, în momentul în care a fost negociată legea anuală de autorizare a bugetului apărării, aceasta a fost amendată, printr-un proiect de lege sponsorizat de doi senatori, republican şi democrat. Senatorul republican era chiar Marco Rubio, actualul secretar de stat şi consilier pentru securitatea naţională al preşedintelui Trump. Şi democratul era Tim Kaine, nimeni altul decît <em>running mate</em>-ul pentru funcţia de vicepreşedinte al SUA al lui Hillary Clinton, în 2016. Acel amendament spune cît se poate de clar că pentru ca un preşedinte american să poată retrage SUA din NATO este nevoie de o aprobare a Senatului în formula de vot de două treimi. (...)  Însă ce poate să facă administraţia în raport cu NATO – e vorba de decizii legate de cheltuieli, de finanţare, de participare la anumite bugete, de participări sau retrageri sau modificări în zona de structuri de comandă militară, de poziţionări de trupe, echipamente... Chestiuni în care administraţia nu are nevoie de o aprobare din partea Congresului.”</p><p><em>Ce impact ar putea avea declarațiile președintelui american despre alianța Atlanticului de Nord, pe care a numit-o „un tigru de hîrtie”, adăugînd că și Vladimir Putin știe că NATO e un „tigru de hîrtie”? <br/></em><b>Robert Lupițu</b>: „Abia acest lucru este principala problemă, pentru că de-a lungul timpului, cel puțin în ultimul deceniu, am fost obișnuiți cu declarații critice la adresa Alianței. (...) Afirmații de tipul, cum a spus Donald Trump, că NATO este o alianță învechită, punînd la îndoială angajamentul SUA, în cazul în care aliații nu ar plăti atunci 2% din PIB, acum 5% din PIB, celebra afirmație a lui Emmanuel Macron, președintele Franței, că NATO e „în moarte cerebrală” şi afirmațiile de acum ne arată că sîntem într-un registru în care trebuie să învățăm să trăim cu astfel de declarații pe care nu ni le dorim. (...) Iar riscul decurge din relativizarea și slăbirea alianței în actualul context. Pentru că, dacă în 2016-2017, în 2019 eram în alte situații geopolitice, nu atît de conflictuale pe diferite teatre de operațiuni, acum sîntem în al cincilea an de război la granița estică a UE și a NATO. Și acest lucru, această relativizare a alianței, înseamnă de fapt o slăbire a coeziunii și a angajamentului transatlantic. Și este, într-adevăr, un semnal care nu ne ajută în raport cu rivalii geopolitici, aici mă refer în principal la Rusia.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele american Donald Trump a spus într-un interviu pentru publicația britanică „The Telegraph” că ia în considerare retragerea Statelor Unite din NATO, după ce alianța a refuzat să i se alăture în războiul contra Iranului. De asemenea, el a numit NATO „un tigru de hîrtie”.  Despre aceste declarații și consecințele lor pentru unitatea alianței, despre relațiile tensionate dintre administrația Trump și liderii statelor europene care au refuzat să-și pună la dispoziția SUA bazele aeriene sau să-și deschidă spațiul aerian pentru aeronavele americane implicate în războiul din Iran vorbim cu Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.</p><p><em>Să lămurim un lucru: poate președintele american să scoată Statele Unite ale Americii din NATO?<br/></em><b>Robert Lupițu</b>: „Răspunsul scurt: nu. Răspunsul elaborat implică o înţelegere mai exhaustivă a ce se poate întîmpla. Congresmanii americani pot amenda legislaţie pe foarte multe componente. Avem o legislaţie din 2023, despre care putem să considerăm că a avut la origini primul mandat al preşedintelui american, 2017-2021, cînd Donald Trump a vorbit despre NATO ca fiind o alinţă învechită, a criticat aliaţii foarte mult, cînd s-a jucat cu ideea ce ar însemna o dezangajare americană faţă de NATO. Ei, în 2023, cînd preşedinte era Joe Biden, în momentul în care a fost negociată legea anuală de autorizare a bugetului apărării, aceasta a fost amendată, printr-un proiect de lege sponsorizat de doi senatori, republican şi democrat. Senatorul republican era chiar Marco Rubio, actualul secretar de stat şi consilier pentru securitatea naţională al preşedintelui Trump. Şi democratul era Tim Kaine, nimeni altul decît <em>running mate</em>-ul pentru funcţia de vicepreşedinte al SUA al lui Hillary Clinton, în 2016. Acel amendament spune cît se poate de clar că pentru ca un preşedinte american să poată retrage SUA din NATO este nevoie de o aprobare a Senatului în formula de vot de două treimi. (...)  Însă ce poate să facă administraţia în raport cu NATO – e vorba de decizii legate de cheltuieli, de finanţare, de participare la anumite bugete, de participări sau retrageri sau modificări în zona de structuri de comandă militară, de poziţionări de trupe, echipamente... Chestiuni în care administraţia nu are nevoie de o aprobare din partea Congresului.”</p><p><em>Ce impact ar putea avea declarațiile președintelui american despre alianța Atlanticului de Nord, pe care a numit-o „un tigru de hîrtie”, adăugînd că și Vladimir Putin știe că NATO e un „tigru de hîrtie”? <br/></em><b>Robert Lupițu</b>: „Abia acest lucru este principala problemă, pentru că de-a lungul timpului, cel puțin în ultimul deceniu, am fost obișnuiți cu declarații critice la adresa Alianței. (...) Afirmații de tipul, cum a spus Donald Trump, că NATO este o alianță învechită, punînd la îndoială angajamentul SUA, în cazul în care aliații nu ar plăti atunci 2% din PIB, acum 5% din PIB, celebra afirmație a lui Emmanuel Macron, președintele Franței, că NATO e „în moarte cerebrală” şi afirmațiile de acum ne arată că sîntem într-un registru în care trebuie să învățăm să trăim cu astfel de declarații pe care nu ni le dorim. (...) Iar riscul decurge din relativizarea și slăbirea alianței în actualul context. Pentru că, dacă în 2016-2017, în 2019 eram în alte situații geopolitice, nu atît de conflictuale pe diferite teatre de operațiuni, acum sîntem în al cincilea an de război la granița estică a UE și a NATO. Și acest lucru, această relativizare a alianței, înseamnă de fapt o slăbire a coeziunii și a angajamentului transatlantic. Și este, într-adevăr, un semnal care nu ne ajută în raport cu rivalii geopolitici, aici mă refer în principal la Rusia.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18951157-ce-ar-fi-nato-fara-sua-ce-ar-fi-sua-fara-nato-un-interviu-cu-robert-lupi-u.mp3" length="19553708" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/l7ye4in13lr4sqrcltuu0p0zolc9?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18951157</guid>
    <pubDate>Thu, 02 Apr 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18951157/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18951157/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18951157/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18951157/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1626</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>126</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Pedeapsa cu moartea revine în Israel. Justiție sau derivă a democrației? - o discuție cu Mihail-Valentin Cernea</itunes:title>
    <title>Pedeapsa cu moartea revine în Israel. Justiție sau derivă a democrației? - o discuție cu Mihail-Valentin Cernea</title>
    <itunes:summary><![CDATA[De mai bine de un deceniu, rapoartele internaționale semnalează un recul al democrației și al drepturilor omului la nivel global. Libertățile civile se restrîng, spațiul public devine mai controlat, iar siguranța publică e folosită drept justificare pentru măsuri care, pînă nu demult, ar fi fost considerate inacceptabile. Nu vorbim doar despre dictaturi sau despre regimuri autoritare, ci despre o tendință mai largă, care afectează inclusiv state democratice: drepturile încep să se erodeze sub...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>De mai bine de un deceniu, rapoartele internaționale semnalează un recul al democrației și al drepturilor omului la nivel global. Libertățile civile se restrîng, spațiul public devine mai controlat, iar siguranța publică e folosită drept justificare pentru măsuri care, pînă nu demult, ar fi fost considerate inacceptabile. Nu vorbim doar despre dictaturi sau despre regimuri autoritare, ci despre o tendință mai largă, care afectează inclusiv state democratice: drepturile încep să se erodeze sub presiunea securității. Recent, în Knesset (Parlamentul israelian) a fost votată o lege care instituie pedeapsa cu moartea pentru palestinienii condamnați pentru atacuri mortale împotriva israelienilor. Legea prevede că palestinienii condamnați de instanțele militare pentru comiterea de atacuri mortale considerate „acte de terorism” vor fi executați prin spînzurare în termen de 90 de zile. Ce înseamnă această revenire la pedeapsa capitală ca instrument de politică penală? L-am întrebat pe analistul Mihail-Valentin Cernea, lector la Academia de Studii Economice, unde predă filosofie. </p><p><em>Vedem tot mai des cum securitatea e invocată  pentru a justifica urgența unor legi liberticide. Unde e linia de demarcație între o măsură legitimă de securitate și un abuz de putere?<br/></em><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „În primul rînd nu e neapărat un fenomen nou. În general, de-a lungul istoriei, restrîngerile pentru ce libertăți au fost acordate într-o epocă sau alta, apăreau în general din motive de securitate sau din motive de război. Evident că guvernele au folosit motivele de securitate și pentru a provoca restrîngeri care erau mai degrabă în interesul guvernului decît în interesul cetățenilor. Deci nu sîntem neapărat într-o situație nouă. Am fi putut purta această conversație și după 2001, după atacurile din 11 septembrie, cînd au început deja anumite măsuri în Statele Unite, de exemplu, care frizau încălcarea drepturilor omului.”</p><p><em>Din perspectiva standardelor democratice și a drepturilor omului în Israel, unde situați democrația israeliană în acest moment?<br/></em><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Într-un punct foarte dificil din istoria ei. Și nu e doar legat de această lege. E foarte grav cînd o societate ajunge să reaprobe pedeapsa cu moartea. Văd de multe ori discuțiile acestea și în spațiul public românesc și tot timpul mă îngrijorează. Pentru că a accepta pedeapsa cu moartea, în esență, înseamnă că îi dai statului posibilitatea să-și execute propriii cetățeni, după procedurile statului. Evident, știm foarte bine că există erori judiciare. Ce facem atunci cînd îi cerem statului să execute oameni pentru varii crime? Facem două lucruri. În primul rînd, încălcăm contractul social dintre cetățeni și stat, pentru că, într-un fel sau altul, statul se angajează pentru siguranța cetățeanului atunci cînd e în grija statului. Atenție, o persoană care este executată se află în grijă statului în acea perioadă. Și, în al doilea rînd, ne asumăm acest risc, că vom executa oameni nevinovați. Noi, ca societate, nu doar statul, de data asta, pentru că, într-o situație în care readucem pedapsa cu moartea, sîntem de acord cu ea, este votată democratic, asta înseamnă că există un consens public în această direcție. Faptul că există acest consens public în Israel pentru introducerea pedepsei cu moartea pentru alți oameni care nu sînt israelieni este problematic, ca să mă exprim elegant.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>De mai bine de un deceniu, rapoartele internaționale semnalează un recul al democrației și al drepturilor omului la nivel global. Libertățile civile se restrîng, spațiul public devine mai controlat, iar siguranța publică e folosită drept justificare pentru măsuri care, pînă nu demult, ar fi fost considerate inacceptabile. Nu vorbim doar despre dictaturi sau despre regimuri autoritare, ci despre o tendință mai largă, care afectează inclusiv state democratice: drepturile încep să se erodeze sub presiunea securității. Recent, în Knesset (Parlamentul israelian) a fost votată o lege care instituie pedeapsa cu moartea pentru palestinienii condamnați pentru atacuri mortale împotriva israelienilor. Legea prevede că palestinienii condamnați de instanțele militare pentru comiterea de atacuri mortale considerate „acte de terorism” vor fi executați prin spînzurare în termen de 90 de zile. Ce înseamnă această revenire la pedeapsa capitală ca instrument de politică penală? L-am întrebat pe analistul Mihail-Valentin Cernea, lector la Academia de Studii Economice, unde predă filosofie. </p><p><em>Vedem tot mai des cum securitatea e invocată  pentru a justifica urgența unor legi liberticide. Unde e linia de demarcație între o măsură legitimă de securitate și un abuz de putere?<br/></em><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „În primul rînd nu e neapărat un fenomen nou. În general, de-a lungul istoriei, restrîngerile pentru ce libertăți au fost acordate într-o epocă sau alta, apăreau în general din motive de securitate sau din motive de război. Evident că guvernele au folosit motivele de securitate și pentru a provoca restrîngeri care erau mai degrabă în interesul guvernului decît în interesul cetățenilor. Deci nu sîntem neapărat într-o situație nouă. Am fi putut purta această conversație și după 2001, după atacurile din 11 septembrie, cînd au început deja anumite măsuri în Statele Unite, de exemplu, care frizau încălcarea drepturilor omului.”</p><p><em>Din perspectiva standardelor democratice și a drepturilor omului în Israel, unde situați democrația israeliană în acest moment?<br/></em><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Într-un punct foarte dificil din istoria ei. Și nu e doar legat de această lege. E foarte grav cînd o societate ajunge să reaprobe pedeapsa cu moartea. Văd de multe ori discuțiile acestea și în spațiul public românesc și tot timpul mă îngrijorează. Pentru că a accepta pedeapsa cu moartea, în esență, înseamnă că îi dai statului posibilitatea să-și execute propriii cetățeni, după procedurile statului. Evident, știm foarte bine că există erori judiciare. Ce facem atunci cînd îi cerem statului să execute oameni pentru varii crime? Facem două lucruri. În primul rînd, încălcăm contractul social dintre cetățeni și stat, pentru că, într-un fel sau altul, statul se angajează pentru siguranța cetățeanului atunci cînd e în grija statului. Atenție, o persoană care este executată se află în grijă statului în acea perioadă. Și, în al doilea rînd, ne asumăm acest risc, că vom executa oameni nevinovați. Noi, ca societate, nu doar statul, de data asta, pentru că, într-o situație în care readucem pedapsa cu moartea, sîntem de acord cu ea, este votată democratic, asta înseamnă că există un consens public în această direcție. Faptul că există acest consens public în Israel pentru introducerea pedepsei cu moartea pentru alți oameni care nu sînt israelieni este problematic, ca să mă exprim elegant.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18945200-pedeapsa-cu-moartea-revine-in-israel-justi-ie-sau-deriva-a-democra-iei-o-discu-ie-cu-mihail-valentin-cernea.mp3" length="20871077" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/umc7d9tmfokhpb77lbpa4gt7ca6s?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18945200</guid>
    <pubDate>Wed, 01 Apr 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18945200/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18945200/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18945200/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18945200/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1736</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>125</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Femeile din Iran. Rezistența prin curaj. Și poezie</itunes:title>
    <title>Femeile din Iran. Rezistența prin curaj. Și poezie</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Protestele desfăşurate de-a lungul timpului în Republica Islamică Iran au avut de multe ori în centru mişcări ale femeilor, care, încă de la începutul regimului, au ieşit pe străzi împotriva interdicţiilor impuse de autorităţi. Mişcarea „Femeie, Viaţă, Libertate”, născută la protestele declanşate de moartea, în custodia poliţiei moravurilor, a tinerei Mahsa Amini, în 2022, este doar una dintre cele mai recente asemenea mişcări. Două dintre activistele iraniene pentru drepturile omului au prim...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Protestele desfăşurate de-a lungul timpului în Republica Islamică Iran au avut de multe ori în centru mişcări ale femeilor, care, încă de la începutul regimului, au ieşit pe străzi împotriva interdicţiilor impuse de autorităţi. Mişcarea „Femeie, Viaţă, Libertate”, născută la protestele declanşate de moartea, în custodia poliţiei moravurilor, a tinerei Mahsa Amini, în 2022, este doar una dintre cele mai recente asemenea mişcări. Două dintre activistele iraniene pentru drepturile omului au primit Premiu Nobel pentru Pace: Shirin Ebadi, în 2003, şi <em>Narges Mohammadi, în 2023.</em> Despre lupta, curajul şi rezistenţa femeilor iraniene, despre mişcările feministe din Republica Islamică Iran am vorbit cu Fatma Yilmaz, istoric. </p><p><em>Astăzi, în Iranul aflat în război, cu conducerea decimată, asistăm mai degrabă la un recul al regimului și al represiunii sau la un moment de transformare? <br/></em><b>Fatma Yilmaz</b>: „E foarte greu să spui exact ce se întîmplă cînd evenimentele sînt în desfășurare. Cu siguranță există un recul al regimului și nu începînd cu războiul acesta care este în desfășurare, ci începînd cu mult timp în urmă, poate chiar, aș îndrăzni să spun, undeva între 5 și 10 ani, dincolo de aparența asta de nezdruncinat a regimului teocrat de la Teheran. Și cred că principala falie unde au început aceste zdruncinări e legată de modul în care femeile și-au revendicat drepturile și-au adus la masa discuțiilor paleta mai largă legată de drepturile omului în Iran. Ele au fost primele care au adus asta în discuție.”</p><p><em>Dincolo de proteste, care au fost înăbușite sîngeros, ce forme de rezistență există astăzi în Iran?<br/></em><b>Fatma Yilmaz</b>: „Fără intenția de a hiperboliza sau de a aduce discuția într-o zonă patetică, e una dintre cele mai puternice rezistențe în fața unui regim sîngeros, dictatorial, teocratic. Și cred că e cea mai puternică rezistență a femeilor, nu numai prin numărul anilor, pentru că femeile au fost împotriva regimului de la Teheran încă de acum 47 de ani, cînd a avut loc Revoluția Islamică. Shirin Ebadi este una dintre femeile care au început această formă de rezistență care nu s-a terminat niciodată. Dincolo de proteste, de a scrie rapoarte, de a împrăștia vestea despre ce se întîmplă acolo, există o rezistență prin scris. În mod special poezia a devenit o formă de rezistență de-a lungul anilor, și nu întîmplător, pentru că poezia e mai pe placul iranienilor decît proza. E limbajul pe care îl poate înțelege un fin intelectual de la Teheran, Isfahan sau Qom, dar și un simplu țăran din cel mai îndepărtat sat al Iranului, pentru că știe versuri întregi. Alte forme de rezistență sînt legate de invadarea spațiului public în zona educației. Femeile au folosit armele regimului de la Teheran, îndreptîndu-le într-un mod subtil către ayatollahi, accesînd chiar și acele forme de educație pur religioasă, unde ele au transformat mai mult sau mai puțin pe ascuns școlile respective în locuri în care au citit literatură, orice fel de literatură, nu doar cea care li se dădea voie să o citească.”</p><p><em>Ce reprezintă pentru Iranul de azi lupta femeilor iraniene pentru drepturi şi libertăţi?<br/></em><b>Fatma Yilmaz</b>: „Cred că a devenit un fel de identitate de țară. Dacă mîine regimul de la Teheran nu va mai exista, oricîte bombe și oricîte forțe terestre ar intra în Iran de aici înainte, totuși, cele care au determinat căderea regimului de la Teheran sînt femeile. Şi ar fi un act de impietate să se minimalizeze lupta lor de zeci de ani.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Protestele desfăşurate de-a lungul timpului în Republica Islamică Iran au avut de multe ori în centru mişcări ale femeilor, care, încă de la începutul regimului, au ieşit pe străzi împotriva interdicţiilor impuse de autorităţi. Mişcarea „Femeie, Viaţă, Libertate”, născută la protestele declanşate de moartea, în custodia poliţiei moravurilor, a tinerei Mahsa Amini, în 2022, este doar una dintre cele mai recente asemenea mişcări. Două dintre activistele iraniene pentru drepturile omului au primit Premiu Nobel pentru Pace: Shirin Ebadi, în 2003, şi <em>Narges Mohammadi, în 2023.</em> Despre lupta, curajul şi rezistenţa femeilor iraniene, despre mişcările feministe din Republica Islamică Iran am vorbit cu Fatma Yilmaz, istoric. </p><p><em>Astăzi, în Iranul aflat în război, cu conducerea decimată, asistăm mai degrabă la un recul al regimului și al represiunii sau la un moment de transformare? <br/></em><b>Fatma Yilmaz</b>: „E foarte greu să spui exact ce se întîmplă cînd evenimentele sînt în desfășurare. Cu siguranță există un recul al regimului și nu începînd cu războiul acesta care este în desfășurare, ci începînd cu mult timp în urmă, poate chiar, aș îndrăzni să spun, undeva între 5 și 10 ani, dincolo de aparența asta de nezdruncinat a regimului teocrat de la Teheran. Și cred că principala falie unde au început aceste zdruncinări e legată de modul în care femeile și-au revendicat drepturile și-au adus la masa discuțiilor paleta mai largă legată de drepturile omului în Iran. Ele au fost primele care au adus asta în discuție.”</p><p><em>Dincolo de proteste, care au fost înăbușite sîngeros, ce forme de rezistență există astăzi în Iran?<br/></em><b>Fatma Yilmaz</b>: „Fără intenția de a hiperboliza sau de a aduce discuția într-o zonă patetică, e una dintre cele mai puternice rezistențe în fața unui regim sîngeros, dictatorial, teocratic. Și cred că e cea mai puternică rezistență a femeilor, nu numai prin numărul anilor, pentru că femeile au fost împotriva regimului de la Teheran încă de acum 47 de ani, cînd a avut loc Revoluția Islamică. Shirin Ebadi este una dintre femeile care au început această formă de rezistență care nu s-a terminat niciodată. Dincolo de proteste, de a scrie rapoarte, de a împrăștia vestea despre ce se întîmplă acolo, există o rezistență prin scris. În mod special poezia a devenit o formă de rezistență de-a lungul anilor, și nu întîmplător, pentru că poezia e mai pe placul iranienilor decît proza. E limbajul pe care îl poate înțelege un fin intelectual de la Teheran, Isfahan sau Qom, dar și un simplu țăran din cel mai îndepărtat sat al Iranului, pentru că știe versuri întregi. Alte forme de rezistență sînt legate de invadarea spațiului public în zona educației. Femeile au folosit armele regimului de la Teheran, îndreptîndu-le într-un mod subtil către ayatollahi, accesînd chiar și acele forme de educație pur religioasă, unde ele au transformat mai mult sau mai puțin pe ascuns școlile respective în locuri în care au citit literatură, orice fel de literatură, nu doar cea care li se dădea voie să o citească.”</p><p><em>Ce reprezintă pentru Iranul de azi lupta femeilor iraniene pentru drepturi şi libertăţi?<br/></em><b>Fatma Yilmaz</b>: „Cred că a devenit un fel de identitate de țară. Dacă mîine regimul de la Teheran nu va mai exista, oricîte bombe și oricîte forțe terestre ar intra în Iran de aici înainte, totuși, cele care au determinat căderea regimului de la Teheran sînt femeile. Şi ar fi un act de impietate să se minimalizeze lupta lor de zeci de ani.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18938733-femeile-din-iran-rezisten-a-prin-curaj-i-poezie.mp3" length="19341748" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/3kg420hvisrcptz8d4rv1y834lsf?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18938733</guid>
    <pubDate>Tue, 31 Mar 2026 20:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18938733/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18938733/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18938733/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18938733/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1609</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>124</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce spun protestele „No Kings” despre America de azi - o discuție cu Andrei Țăranu</itunes:title>
    <title>Ce spun protestele „No Kings” despre America de azi - o discuție cu Andrei Țăranu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[A treia rundă de marșuri „No Kings/Fără Regi” a avut loc sîmbătă în Statele Unite ale Americii. Organizatorii estimează că mai mult de 8 milioane de oameni au participat la cele peste 3300 de acțiuni de protest, organizate în toate cele 50 de state şi au spus că protestele vizează politicile președintelui american, inclusiv războiul din Iran, politicile privind imigrația și creșterea costului vieții. Care e povestea sloganului „No Kings/Fără Regi”? Ce impact are pentru americani implicarea în...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>A treia rundă de marșuri „No Kings/Fără Regi” a avut loc sîmbătă în Statele Unite ale Americii. Organizatorii estimează că mai mult de 8 milioane de oameni au participat la cele peste 3300 de acțiuni de protest, organizate în toate cele 50 de state şi au spus că protestele vizează politicile președintelui american, inclusiv războiul din Iran, politicile privind imigrația și creșterea costului vieții. Care e povestea sloganului „No Kings/Fără Regi”? Ce impact are pentru americani implicarea în proteste a unor vedete precum precum Robert de Niro și Bruce Springsteen? L-am întrebat pe politologul Andrei Țăranu.</p><p><b>Andrei Țăranu</b>: „Constituția SUA s-a născut dintr-o întrebare foarte serioasă în epoca respectivă, vorbim de 1789, pentru că modelul dominant în lumea considerată atunci civilizată, adică Vestul Europei și puţine state din Orient, era absolutismul monarhic. Au existat voci care au spus că ar fi bine ca și în cazul Statelor Unite să se impună/aleagă un rege, dar care să nu fie, evident, britanic, pentru că obținuseră și cîștigaseră Războiul de Independență împotriva Marii Britanii. Cealaltă linie a fost linia republicană, care a prevalat și a construit un model constituțional al unui preşedinte care are, în multe privințe, caracterul unui monarh, așa cum se înțelegea un monarh la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, dar nu un monarh absolutist, ci unul care se supune Constituției și elementelor legislative pe care le-am numit mai tîrziu, spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, <em>checks and balances</em>, adică greutăți și contragreutăți care fac ca instituțiile statului să se organizeze astfel încît să fie foarte puține pierderi din partea uneia sau alteia dintre puteri. Astfel, președintele SUA, care stă sub conducerea celei mai vechi Constituții în vigoare din lume, păstrează aceste caracteristici monarhice, doar că e un monarh care poate să stea în funcție maxim 8 ani, adică 4 ani în primul (mandat) și 4 ani în al doilea. Și asta face ca sistemul, de obicei instituția prezidențială, să încerce să-şi găsească puteri și în afara propriei sale structuri și, unde se poate, să mai adune niște puteri în favoarea sa. Vi-l aduceți aminte pe Richard Nixon care a fost forțat să își dea demisia din funcția de președinte, tocmai pentru că abuzase de calitatea sa de președinte. Or, ceea ce face Donald Trump în acest moment este să abuzeze extrem de mult de funcția sa de președinte. După cum știți, a abuzat atunci cînd a introdus tarife, fără nici o logică, împotriva unor parteneri de foarte lungă durată ai SUA și apoi Curtea Supremă a Statelor Unite, care este echivalentul unei curți constituționale, a spus că acțiunea asta a fost împotriva legii. În cazul Maduro dar și în actualul război din Iran a luat hotărîri de natură militară care ar fi trebuit să treacă prin Congres și în special prin Senat, pentru că structura federală a SUA s-a construit pe modelul în care statele oferă președintelui o putere, în special în politica externă, dar această putere este controlată de Senat.”</p><p><em>Credeţi că aceste proteste exprimă o criză de încredere în instituţia prezidenţială, în Donald Trump sau în democraţia însăşi?<br/></em><b>Andrei Țăranu</b>: „Ar trebui subliniat că este probabil cel mai mare protest care a avut loc vreodată în SUA: 8 milioane de cetățeni americani, în același timp, pe tot cuprinsul SUA. Nu s-a mai întîmplat asta. Nici în perioada de maximă explozie a protestelor din anii ʼ60, cu Martin Luther King, sau a mișcărilor hippie nu s-a atins un asemenea nivel de participare. Oamenii ăștia mai degrabă își doresc să prezerve democrația împotriva acțiunilor extremiste ale președintelui Donald Trump și a acelei părți din societate care îl mai susține, acea parte din MAGA care încă susține politicile lui  Trump.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>A treia rundă de marșuri „No Kings/Fără Regi” a avut loc sîmbătă în Statele Unite ale Americii. Organizatorii estimează că mai mult de 8 milioane de oameni au participat la cele peste 3300 de acțiuni de protest, organizate în toate cele 50 de state şi au spus că protestele vizează politicile președintelui american, inclusiv războiul din Iran, politicile privind imigrația și creșterea costului vieții. Care e povestea sloganului „No Kings/Fără Regi”? Ce impact are pentru americani implicarea în proteste a unor vedete precum precum Robert de Niro și Bruce Springsteen? L-am întrebat pe politologul Andrei Țăranu.</p><p><b>Andrei Țăranu</b>: „Constituția SUA s-a născut dintr-o întrebare foarte serioasă în epoca respectivă, vorbim de 1789, pentru că modelul dominant în lumea considerată atunci civilizată, adică Vestul Europei și puţine state din Orient, era absolutismul monarhic. Au existat voci care au spus că ar fi bine ca și în cazul Statelor Unite să se impună/aleagă un rege, dar care să nu fie, evident, britanic, pentru că obținuseră și cîștigaseră Războiul de Independență împotriva Marii Britanii. Cealaltă linie a fost linia republicană, care a prevalat și a construit un model constituțional al unui preşedinte care are, în multe privințe, caracterul unui monarh, așa cum se înțelegea un monarh la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, dar nu un monarh absolutist, ci unul care se supune Constituției și elementelor legislative pe care le-am numit mai tîrziu, spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, <em>checks and balances</em>, adică greutăți și contragreutăți care fac ca instituțiile statului să se organizeze astfel încît să fie foarte puține pierderi din partea uneia sau alteia dintre puteri. Astfel, președintele SUA, care stă sub conducerea celei mai vechi Constituții în vigoare din lume, păstrează aceste caracteristici monarhice, doar că e un monarh care poate să stea în funcție maxim 8 ani, adică 4 ani în primul (mandat) și 4 ani în al doilea. Și asta face ca sistemul, de obicei instituția prezidențială, să încerce să-şi găsească puteri și în afara propriei sale structuri și, unde se poate, să mai adune niște puteri în favoarea sa. Vi-l aduceți aminte pe Richard Nixon care a fost forțat să își dea demisia din funcția de președinte, tocmai pentru că abuzase de calitatea sa de președinte. Or, ceea ce face Donald Trump în acest moment este să abuzeze extrem de mult de funcția sa de președinte. După cum știți, a abuzat atunci cînd a introdus tarife, fără nici o logică, împotriva unor parteneri de foarte lungă durată ai SUA și apoi Curtea Supremă a Statelor Unite, care este echivalentul unei curți constituționale, a spus că acțiunea asta a fost împotriva legii. În cazul Maduro dar și în actualul război din Iran a luat hotărîri de natură militară care ar fi trebuit să treacă prin Congres și în special prin Senat, pentru că structura federală a SUA s-a construit pe modelul în care statele oferă președintelui o putere, în special în politica externă, dar această putere este controlată de Senat.”</p><p><em>Credeţi că aceste proteste exprimă o criză de încredere în instituţia prezidenţială, în Donald Trump sau în democraţia însăşi?<br/></em><b>Andrei Țăranu</b>: „Ar trebui subliniat că este probabil cel mai mare protest care a avut loc vreodată în SUA: 8 milioane de cetățeni americani, în același timp, pe tot cuprinsul SUA. Nu s-a mai întîmplat asta. Nici în perioada de maximă explozie a protestelor din anii ʼ60, cu Martin Luther King, sau a mișcărilor hippie nu s-a atins un asemenea nivel de participare. Oamenii ăștia mai degrabă își doresc să prezerve democrația împotriva acțiunilor extremiste ale președintelui Donald Trump și a acelei părți din societate care îl mai susține, acea parte din MAGA care încă susține politicile lui  Trump.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18931118-ce-spun-protestele-no-kings-despre-america-de-azi-o-discu-ie-cu-andrei-aranu.mp3" length="18583941" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ocmyr5l2e4sw9s3uy7m0tpcasa4g?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18931118</guid>
    <pubDate>Mon, 30 Mar 2026 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18931118/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18931118/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18931118/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18931118/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1545</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>123</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Graffiti în București: artă urbană sau vandalism? </itunes:title>
    <title>Graffiti în București: artă urbană sau vandalism? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Graffiti-ul a devenit, în ultimele zile, o temă de dezbatere publică în București. Subiectul nu ține doar de estetică – e și o chestiune politică. Primarul general Ciprian Ciucu a lansat un program de combatere a afișajului ilegal, inclusiv a graffiti-ului. Discursul său e ferm: vorbește despre o „boală” a orașului și despre nevoia unei intervenții în regim de urgență a autorităților. Inclusiv prin schimbarea legislației care, spune el, împiedică, azi, curățarea clădirilor, mai ales a celor d...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Graffiti-ul a devenit, în ultimele zile, o temă de dezbatere publică în București. Subiectul nu ține doar de estetică – e și o chestiune politică. Primarul general Ciprian Ciucu a lansat un program de combatere a afișajului ilegal, inclusiv a graffiti-ului. Discursul său e ferm: vorbește despre o „boală” a orașului și despre nevoia unei intervenții în regim de urgență a autorităților. Inclusiv prin schimbarea legislației care, spune el, împiedică, azi, curățarea clădirilor, mai ales a celor de patrimoniu. De aici începe însă o discuție mai complicată. Unde se termină vandalismul și unde începe expresia artistică? Și, mai ales, cine este responsabil pentru felul în care arată spațiul public: administrația publică, proprietarii imobilelor, comunitatea? I-am întrebat pe Elvira Lupşa, manager cultural, curatoare, interesată de fenomenul artei stradale, şi pe Alexandru Ciubotariu (cunoscut ca Pisica Pătrată), un artist care, între altele, a făcut parte din echipa documentarului „De ce scriu ăştia pe pereţi?”. <br/><b>Elvira Lupşa</b>: „Legislativ, este o problemă că responsabilitatea e pusă pe proprietar să-și curețe fațada. Mă bucur că nu este implementată agresiv această parte. Cred că e vorba despre un context. De ce apar graffiti-uri pe o stradă? Dacă am avea o stradă în care clădirile sînt locuite, activitatea urbană și publică are sens pentru oamenii de pe acea stradă, clădirile arată îngrijit, vă garantez că nu s-ar mai interveni peste aceste clădiri în mod abuziv. Vreau neapărat să spun ce a lipsit din discuția organizată și inițiată de domnul Ciucu, la ARCUB, despre fenomenul graffiti și afișajul public. Valoarea acestei curățări cred că trebuie și ea ierarhizată. A curăța o clădire de patrimoniu care este într-o stare bună și care este locuită sau are o activitate, este una. A curăța o clădire care este în colaps sau a revopsi o clădire care este în colaps și este abandonată sau are bulină roșie, este o pierdere completă de resurse. Aici îi înțeleg pe grafferi, îi înțeleg și pe și pe puști că vor să scrie pe acea clădire. Îmi vine mie să scriu. Nu-i normal ca pe bulevardul central al Bucureștiului, cum e Magheru, clădirile să arate cum arată. Aici e un simptom, poate, mai mult decît o boală.”</p><p><em>Avem așa-numita teorie a „geamului spart”. Care ne spune că semne mici de dezordine – de pildă, un geam spart sau un zid mîzgălit – dacă nu sînt reparate rapid, transmit că spațiul nu e controlat. Și astfel sînt încurajate și alte forme de vandalism sau degradare. De unde și nevoia de intervenție, de înstăpînire a spațiilor de către cei responsabili. Dar cine sînt responsabilii?  <br/></em><b>Alexandru Ciubotariu</b>: „Municipalitatea care vrea să facă această lege. Un lucru bun care poate reieși de aici e să se simplifice aceste proceduri de curățare a anumitor locații din oraș, care cred că ar trebui curățate, într-adevăr. Adică, dacă s-ar întîmpla pe Ateneu, să zicem, cred că e o întreagă hîrțogăraie să scoți o prostie mîzgălită în treacăt de cineva. Şi atunci, poate că simplificarea asta (a legii) ar putea ajuta.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Graffiti-ul a devenit, în ultimele zile, o temă de dezbatere publică în București. Subiectul nu ține doar de estetică – e și o chestiune politică. Primarul general Ciprian Ciucu a lansat un program de combatere a afișajului ilegal, inclusiv a graffiti-ului. Discursul său e ferm: vorbește despre o „boală” a orașului și despre nevoia unei intervenții în regim de urgență a autorităților. Inclusiv prin schimbarea legislației care, spune el, împiedică, azi, curățarea clădirilor, mai ales a celor de patrimoniu. De aici începe însă o discuție mai complicată. Unde se termină vandalismul și unde începe expresia artistică? Și, mai ales, cine este responsabil pentru felul în care arată spațiul public: administrația publică, proprietarii imobilelor, comunitatea? I-am întrebat pe Elvira Lupşa, manager cultural, curatoare, interesată de fenomenul artei stradale, şi pe Alexandru Ciubotariu (cunoscut ca Pisica Pătrată), un artist care, între altele, a făcut parte din echipa documentarului „De ce scriu ăştia pe pereţi?”. <br/><b>Elvira Lupşa</b>: „Legislativ, este o problemă că responsabilitatea e pusă pe proprietar să-și curețe fațada. Mă bucur că nu este implementată agresiv această parte. Cred că e vorba despre un context. De ce apar graffiti-uri pe o stradă? Dacă am avea o stradă în care clădirile sînt locuite, activitatea urbană și publică are sens pentru oamenii de pe acea stradă, clădirile arată îngrijit, vă garantez că nu s-ar mai interveni peste aceste clădiri în mod abuziv. Vreau neapărat să spun ce a lipsit din discuția organizată și inițiată de domnul Ciucu, la ARCUB, despre fenomenul graffiti și afișajul public. Valoarea acestei curățări cred că trebuie și ea ierarhizată. A curăța o clădire de patrimoniu care este într-o stare bună și care este locuită sau are o activitate, este una. A curăța o clădire care este în colaps sau a revopsi o clădire care este în colaps și este abandonată sau are bulină roșie, este o pierdere completă de resurse. Aici îi înțeleg pe grafferi, îi înțeleg și pe și pe puști că vor să scrie pe acea clădire. Îmi vine mie să scriu. Nu-i normal ca pe bulevardul central al Bucureștiului, cum e Magheru, clădirile să arate cum arată. Aici e un simptom, poate, mai mult decît o boală.”</p><p><em>Avem așa-numita teorie a „geamului spart”. Care ne spune că semne mici de dezordine – de pildă, un geam spart sau un zid mîzgălit – dacă nu sînt reparate rapid, transmit că spațiul nu e controlat. Și astfel sînt încurajate și alte forme de vandalism sau degradare. De unde și nevoia de intervenție, de înstăpînire a spațiilor de către cei responsabili. Dar cine sînt responsabilii?  <br/></em><b>Alexandru Ciubotariu</b>: „Municipalitatea care vrea să facă această lege. Un lucru bun care poate reieși de aici e să se simplifice aceste proceduri de curățare a anumitor locații din oraș, care cred că ar trebui curățate, într-adevăr. Adică, dacă s-ar întîmpla pe Ateneu, să zicem, cred că e o întreagă hîrțogăraie să scoți o prostie mîzgălită în treacăt de cineva. Şi atunci, poate că simplificarea asta (a legii) ar putea ajuta.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18913158-graffiti-in-bucure-ti-arta-urbana-sau-vandalism.mp3" length="19823251" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/0p0zts5wl91lgb3n8s3l2n8zqnjd?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18913158</guid>
    <pubDate>Thu, 26 Mar 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18913158/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18913158/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18913158/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18913158/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1647</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>122</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce vede copilul tău online? - o discuție despre cine controlează feedul cu Bianca Oanea și Maria Angele</itunes:title>
    <title>Ce vede copilul tău online? - o discuție despre cine controlează feedul cu Bianca Oanea și Maria Angele</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Copiii sînt expuși online la propagandă, rasism, conspirații și dezinformări. Cum îi protejăm? La această întrebare răspund Bianca Oanea și Maria Angele în cadrul unui webinar organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent  (CJI), „Ce vede copilul tău online. Deconstrucție și mesaj la clasă și acasă”, ce va avea loc în 26 martie, de la ora 19.00. Cît din ceea ce vede un copil online este rezultatul propriilor opțiuni și cît este decis de algoritmi? Ce facem pentru copii ca să nu cadă ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Copiii sînt expuși online la propagandă, rasism, conspirații și dezinformări. Cum îi protejăm? La această întrebare răspund Bianca Oanea și Maria Angele în cadrul unui webinar organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent  (CJI), „<a href='https://us02web.zoom.us/meeting/register/HZTxSYx0SOCLhVK881QDNg#/registration'>Ce vede copilul tău online. Deconstrucție și mesaj la clasă și acasă</a>”, ce va avea loc în 26 martie, de la ora 19.00. Cît din ceea ce vede un copil online este rezultatul propriilor opțiuni și cît este decis de algoritmi? Ce facem pentru copii ca să nu cadă victime ale mesajelor de propagandă, rasiste, conspiraționiste? Le-am întrebat pe Bianca Oanea, expertă media la CJI, şi Maria Angele, care a participat ca voluntară la o cercetare realizată de Asociația pentru Tehnologie și Internet, privind sistemele de recomandare ale rețelelor sociale in context electoral. </p><p><em>Maria Angele, pentru studiul realizat de Asociația pentru Tehnologie și Internet ţi-ai creat conturi pe rețelele de socializare, în perioada alegerilor prezidențiale din 2025, cu un profil setat la vîrsta de 16 ani, sex masculin. Cum a fost această experiență, ce fel de conținut a primit acest profil?<br/></em><b>Maria Angele</b>: „Toate platformele de social media fac bani din reclame și vor să te țină cît mai mult acolo, prin scroll infinit, autoplay și prin provocarea de emoții puternice. Și asta am văzut eu, stînd pe contul de băiat de 16 ani: conținutul care-mi apărea în feed-uri era polarizant, alarmist, astfel încît să mă facă să am niște emoții foarte puternice, pe care da, le-am și avut. (...) După acest experiment, am rămas cu ideea că algoritmii nu sînt democratici. Eu mi-am exprimat interesele, adică dădusem follow unor conturi despre gaming și despre educație. Algoritmul n-a ținut cont de interesele mele. Asta n-a fost valabil doar pentru contul de minor, ci și pentru conturile celorlalți voluntari care au strîns date pentru acest studiu, care erau toate conturi cu vîrsta peste 18 ani. Pentru nici unul dintre noi dezbaterea online n-a fost echitabilă sau echilibrată. Pentru nici unul dintre noi nu s-a respectat liniștea electorală. Da, vorbim despre minori și despre tineri, dar ăsta e un lucru care se întîmplă pe mai toate conturile, indiferent de vîrsta pe care o declarăm.”</p><p><em>Copiii nu pot fi ținuți departe de rețelele sociale. Dar cum îi protejăm, totuși?</em> <em>Ce facem să nu cadă victime ale mesajelor de propagandă, rasiste, conspiraționiste...?<br/></em><b>Bianca Oanea</b>: „Vorbim cu ei. Şi vorbim în toate aspectele vieții. Noi avem cea mai mare încredere în profesori, pentru că profesorii din programul de educație media sînt o resursă extraordinar de valoroasă pentru Centrul pentru Jurnalism Independent și pentru educație, în general. Vedem cum se schimbă felul în care fac lucrurile. Proiectul a început de la copiii care făceau cu colegele mele ateliere despre jurnalism, educație civică și care au spus mergeți cu lucrurile astea și la profesorii noștri că și ei ar trebui să le știe. Acum avem vreo 10.000 de profesori care le știu și care le duc la clasă. Dar vin și profesorii și spun ar trebui să știe și părinții. Şi într-adevăr ar trebui să acționăm pe toate palierele. Să vorbim, să atragem atenția și să ne punem întrebări. Pentru că, a spus Maria, semnalul de alarmă sînt emoțiile. Momentul în care îmi provoacă o emoție, trebuie să îmi pun o întrebare. De ce văd conținutul ăsta? Cine e cel care mi-l livrează? De ce? La ce face apel din mine cînd văd asta? Învățăm să ne punem întrebări. Copiii sînt vulnerabili. Noi sîntem vulnerabili, ca adulți. Noi, la CJI, avem mare încredere în profesori. Dar credem şi în comunități, credem în faptul că trebuie să avem o discuție mai largă.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Copiii sînt expuși online la propagandă, rasism, conspirații și dezinformări. Cum îi protejăm? La această întrebare răspund Bianca Oanea și Maria Angele în cadrul unui webinar organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent  (CJI), „<a href='https://us02web.zoom.us/meeting/register/HZTxSYx0SOCLhVK881QDNg#/registration'>Ce vede copilul tău online. Deconstrucție și mesaj la clasă și acasă</a>”, ce va avea loc în 26 martie, de la ora 19.00. Cît din ceea ce vede un copil online este rezultatul propriilor opțiuni și cît este decis de algoritmi? Ce facem pentru copii ca să nu cadă victime ale mesajelor de propagandă, rasiste, conspiraționiste? Le-am întrebat pe Bianca Oanea, expertă media la CJI, şi Maria Angele, care a participat ca voluntară la o cercetare realizată de Asociația pentru Tehnologie și Internet, privind sistemele de recomandare ale rețelelor sociale in context electoral. </p><p><em>Maria Angele, pentru studiul realizat de Asociația pentru Tehnologie și Internet ţi-ai creat conturi pe rețelele de socializare, în perioada alegerilor prezidențiale din 2025, cu un profil setat la vîrsta de 16 ani, sex masculin. Cum a fost această experiență, ce fel de conținut a primit acest profil?<br/></em><b>Maria Angele</b>: „Toate platformele de social media fac bani din reclame și vor să te țină cît mai mult acolo, prin scroll infinit, autoplay și prin provocarea de emoții puternice. Și asta am văzut eu, stînd pe contul de băiat de 16 ani: conținutul care-mi apărea în feed-uri era polarizant, alarmist, astfel încît să mă facă să am niște emoții foarte puternice, pe care da, le-am și avut. (...) După acest experiment, am rămas cu ideea că algoritmii nu sînt democratici. Eu mi-am exprimat interesele, adică dădusem follow unor conturi despre gaming și despre educație. Algoritmul n-a ținut cont de interesele mele. Asta n-a fost valabil doar pentru contul de minor, ci și pentru conturile celorlalți voluntari care au strîns date pentru acest studiu, care erau toate conturi cu vîrsta peste 18 ani. Pentru nici unul dintre noi dezbaterea online n-a fost echitabilă sau echilibrată. Pentru nici unul dintre noi nu s-a respectat liniștea electorală. Da, vorbim despre minori și despre tineri, dar ăsta e un lucru care se întîmplă pe mai toate conturile, indiferent de vîrsta pe care o declarăm.”</p><p><em>Copiii nu pot fi ținuți departe de rețelele sociale. Dar cum îi protejăm, totuși?</em> <em>Ce facem să nu cadă victime ale mesajelor de propagandă, rasiste, conspiraționiste...?<br/></em><b>Bianca Oanea</b>: „Vorbim cu ei. Şi vorbim în toate aspectele vieții. Noi avem cea mai mare încredere în profesori, pentru că profesorii din programul de educație media sînt o resursă extraordinar de valoroasă pentru Centrul pentru Jurnalism Independent și pentru educație, în general. Vedem cum se schimbă felul în care fac lucrurile. Proiectul a început de la copiii care făceau cu colegele mele ateliere despre jurnalism, educație civică și care au spus mergeți cu lucrurile astea și la profesorii noștri că și ei ar trebui să le știe. Acum avem vreo 10.000 de profesori care le știu și care le duc la clasă. Dar vin și profesorii și spun ar trebui să știe și părinții. Şi într-adevăr ar trebui să acționăm pe toate palierele. Să vorbim, să atragem atenția și să ne punem întrebări. Pentru că, a spus Maria, semnalul de alarmă sînt emoțiile. Momentul în care îmi provoacă o emoție, trebuie să îmi pun o întrebare. De ce văd conținutul ăsta? Cine e cel care mi-l livrează? De ce? La ce face apel din mine cînd văd asta? Învățăm să ne punem întrebări. Copiii sînt vulnerabili. Noi sîntem vulnerabili, ca adulți. Noi, la CJI, avem mare încredere în profesori. Dar credem şi în comunități, credem în faptul că trebuie să avem o discuție mai largă.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18907195-ce-vede-copilul-tau-online-o-discu-ie-despre-cine-controleaza-feedul-cu-bianca-oanea-i-maria-angele.mp3" length="21101941" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/qf9dw8is0pk52tluhhsh4e6e2i0n?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18907195</guid>
    <pubDate>Wed, 25 Mar 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18907195/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18907195/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18907195/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18907195/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1754</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>121</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Marea Neagră: de ce extinderea UE în Republica Moldova și Ucraina reprezintă și o „investiție în securitate”</itunes:title>
    <title>Marea Neagră: de ce extinderea UE în Republica Moldova și Ucraina reprezintă și o „investiție în securitate”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Extinderea Uniunii Europene în Ucraina și Republica Moldova reprezintă „o investiție în securitate”, a spus comisara europeană pentru extindere, Marta Kos. Luni a avut loc la Chișinău a treia ediție a Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre, organizată sub egida sub Platformei Internaționale Crimeea. Care sînt cele mai mari amenințări din partea Rusiei în regiunea Mării Negre, dincolo de atacurile cu drone? Care ar fi rolul Republicii Moldova în asigurarea securităţii în zona ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Extinderea Uniunii Europene în Ucraina și Republica Moldova reprezintă „o investiție în securitate”, a spus comisara europeană pentru extindere, Marta Kos. Luni a avut loc la Chișinău a treia ediție a Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre, organizată sub egida sub Platformei Internaționale Crimeea. Care sînt cele mai mari amenințări din partea Rusiei în regiunea Mării Negre, dincolo de atacurile cu drone? Care ar fi rolul Republicii Moldova în asigurarea securităţii în zona Mării Negre? L-am întrebat pe Mihai Isac, analist de politică internațională. </p><p><em>Republica Moldova nu e riverană Mării Negre, dar face parte din zona extinsă a Mării Negre. Ce poate face concret Chișinăul în asigurarea securității în această regiune?<br/></em><b>Mihai Isac</b>: „Chiar dacă Marea Neagră nu are coastă directă în Republica Moldova, totuși, prin portul Giurgiulești și ieșirea la Dunărea maritimă, Republica Moldova este legată de tot ceea ce se întîmplă în zona Mării Negre. Am văzut efectele economice ale blocadei Federației Ruse împotriva Ucrainei și vedem în continuare rolul pe care îl joacă în circuitul economic evoluţiile din Republica Moldova, evoluțiile din zona Mării Negre. (...) Republica Moldova, pentru că a devenit un stat capabil să reziste, desigur cu sprijinul statelor partenere, ofensivei Federației Ruse, acestui război cognitiv total lansat de Federația Rusă, a devenit un laborator de bune practici, din care statele UE se pot inspira. Republica Moldova are în Constituția sa un statut de neutralitate, dar acest lucru nu trebuie să împiedice o bună colaborare cu statele partenere din UE sau NATO. (...) Chișinăul a devenit o stație obişnuită pentru întîlnirile experților europeni pentru a înțelege mai bine modul de combatere a acestui război cognitiv rus, a propagandei Federaţiei Ruse. Republica Moldova este și un stat care contribuie din punct de vedere militar la securitatea anumitor regiuni și vorbim de implicarea Armatei Naționale a Republicii Moldova la misiunile din Kosovo, de peste 10 ani, vorbim despre participarea la misiunea UE din Bosnia-Herzegovina. Deci, Republica Moldova este și un stat exportator de securitate, nu numai consumator de securitate. Desigur, avem de rezolvat consecințele invaziei militare ilegale ruse din anii 90, declanșate împotriva Republicii Moldova, unul din primele exerciții de forță de acest fel folosit de Federația Rusă în perioada post-imperială sovietică. Republica Moldova poate furniza expertiza sa și prin asigurarea unei conduceri pro-europene, prin asigurarea unei dezvoltări pe drumul său european, este practic încă o baricadă ridicată în fața Federației Ruse în drumul acesteia de a reocupa vechile teritorii controlate de Uniunea Sovietică.”</p><p><em>În ce măsură Uniunea Europeană și NATO sînt preocupate de consolidarea apărării pe flancul estic, în zona Mării Negre?<br/></em><b>Mihai Isac</b>: „E o întrebare aflată pe buzele tuturor celor care au participat la Conferința de la Chişinău. Da, se fac eforturi, nu trebuie să uităm faptul că regimul de navigație și de pătrundere a navelor în Marea Neagră este guvernat de Convenția de la Montreux din 1936, conform căreia în Marea Neagră nu au voie să pătrundă nave de război ale unor state non-riverane pentru o perioadă lungă. În zona Mării Negre avem prezente trei state NATO, România, Bulgaria și Turcia. Vedem buna colaborare dintre ele în cadrul unui grup maritim comun care combate minele maritime. Vedem şi o bună colaborare între aceste state și Ucraina în ceea ce privește asigurarea securității maritime. (...) UE dorește să deschidă un hub de securitate maritimă în zona Mării Negre, unde se vor face schimburi de informații și se vor lua măsuri pentru asigurarea navigației. România este unul din statele care dorește să găzduiască acest hub.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Extinderea Uniunii Europene în Ucraina și Republica Moldova reprezintă „o investiție în securitate”, a spus comisara europeană pentru extindere, Marta Kos. Luni a avut loc la Chișinău a treia ediție a Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre, organizată sub egida sub Platformei Internaționale Crimeea. Care sînt cele mai mari amenințări din partea Rusiei în regiunea Mării Negre, dincolo de atacurile cu drone? Care ar fi rolul Republicii Moldova în asigurarea securităţii în zona Mării Negre? L-am întrebat pe Mihai Isac, analist de politică internațională. </p><p><em>Republica Moldova nu e riverană Mării Negre, dar face parte din zona extinsă a Mării Negre. Ce poate face concret Chișinăul în asigurarea securității în această regiune?<br/></em><b>Mihai Isac</b>: „Chiar dacă Marea Neagră nu are coastă directă în Republica Moldova, totuși, prin portul Giurgiulești și ieșirea la Dunărea maritimă, Republica Moldova este legată de tot ceea ce se întîmplă în zona Mării Negre. Am văzut efectele economice ale blocadei Federației Ruse împotriva Ucrainei și vedem în continuare rolul pe care îl joacă în circuitul economic evoluţiile din Republica Moldova, evoluțiile din zona Mării Negre. (...) Republica Moldova, pentru că a devenit un stat capabil să reziste, desigur cu sprijinul statelor partenere, ofensivei Federației Ruse, acestui război cognitiv total lansat de Federația Rusă, a devenit un laborator de bune practici, din care statele UE se pot inspira. Republica Moldova are în Constituția sa un statut de neutralitate, dar acest lucru nu trebuie să împiedice o bună colaborare cu statele partenere din UE sau NATO. (...) Chișinăul a devenit o stație obişnuită pentru întîlnirile experților europeni pentru a înțelege mai bine modul de combatere a acestui război cognitiv rus, a propagandei Federaţiei Ruse. Republica Moldova este și un stat care contribuie din punct de vedere militar la securitatea anumitor regiuni și vorbim de implicarea Armatei Naționale a Republicii Moldova la misiunile din Kosovo, de peste 10 ani, vorbim despre participarea la misiunea UE din Bosnia-Herzegovina. Deci, Republica Moldova este și un stat exportator de securitate, nu numai consumator de securitate. Desigur, avem de rezolvat consecințele invaziei militare ilegale ruse din anii 90, declanșate împotriva Republicii Moldova, unul din primele exerciții de forță de acest fel folosit de Federația Rusă în perioada post-imperială sovietică. Republica Moldova poate furniza expertiza sa și prin asigurarea unei conduceri pro-europene, prin asigurarea unei dezvoltări pe drumul său european, este practic încă o baricadă ridicată în fața Federației Ruse în drumul acesteia de a reocupa vechile teritorii controlate de Uniunea Sovietică.”</p><p><em>În ce măsură Uniunea Europeană și NATO sînt preocupate de consolidarea apărării pe flancul estic, în zona Mării Negre?<br/></em><b>Mihai Isac</b>: „E o întrebare aflată pe buzele tuturor celor care au participat la Conferința de la Chişinău. Da, se fac eforturi, nu trebuie să uităm faptul că regimul de navigație și de pătrundere a navelor în Marea Neagră este guvernat de Convenția de la Montreux din 1936, conform căreia în Marea Neagră nu au voie să pătrundă nave de război ale unor state non-riverane pentru o perioadă lungă. În zona Mării Negre avem prezente trei state NATO, România, Bulgaria și Turcia. Vedem buna colaborare dintre ele în cadrul unui grup maritim comun care combate minele maritime. Vedem şi o bună colaborare între aceste state și Ucraina în ceea ce privește asigurarea securității maritime. (...) UE dorește să deschidă un hub de securitate maritimă în zona Mării Negre, unde se vor face schimburi de informații și se vor lua măsuri pentru asigurarea navigației. România este unul din statele care dorește să găzduiască acest hub.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18901019-marea-neagra-de-ce-extinderea-ue-in-republica-moldova-i-ucraina-reprezinta-i-o-investi-ie-in-securitate.mp3" length="20251879" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/uo13grji9fwv4v0ib2sygyt1i65o?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18901019</guid>
    <pubDate>Tue, 24 Mar 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18901019/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18901019/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18901019/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18901019/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1684</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>120</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>De la comunism la tranziția spre democrație: o istorie reconstituită din documente de arhivă. Interviu cu Lea Ypi</itunes:title>
    <title>De la comunism la tranziția spre democrație: o istorie reconstituită din documente de arhivă. Interviu cu Lea Ypi</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Profesoară de teorie politică la London School of Economics și scriitoare tradusă în peste 30 de limbi, Lea Ypi este considerată una dintre cele mai importante voci ale gîndirii politice de azi. Născută în 1979 în Albania, a studiat literatura și filosofia la Universitatea Sapienza din Roma și are un doctorat în filosofie la Institutul Universitar European din Florența. Scrie o literatură în care se uită la istorie din propria viață și se uită la propria viață din perspectiva evenimentelor is...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Profesoară de teorie politică la London School of Economics și scriitoare tradusă în peste 30 de limbi, Lea Ypi este considerată una dintre cele mai importante voci ale gîndirii politice de azi. Născută în 1979 în Albania, a studiat literatura și filosofia la Universitatea Sapienza din Roma și are un doctorat în filosofie la Institutul Universitar European din Florența. Scrie o literatură în care se uită la istorie din propria viață și se uită la propria viață din perspectiva evenimentelor istorice dramatice prin care au trecut Albania și Europa de Est. A publicat pînă acum volumele „Liberă. Un copil și o țară la sfârșitul istoriei” și „Dezonoare. O viață reconstituită”. Ambele au apărut în limba română în imprintul ANANSI al editurii TREI, în traducerea Berthei Savu. Lea Ypi a fost la București pentru a-și lansa cea mai recentă carte și pentru a participa la conferințele „The Power of Storytelling”. Cu această ocazie, am înregistrat un interviu cu Lea Ypi, în care am vorbit despre cea mai recentă carte a sa, despre împletirea în literatura ei a celor două dimensiuni ale istoriei - cea din manuale, documente și arhive și cea personală -, despre trecutul recent al Europei de Est și tradiția literaturii care spune poveștile acestui spațiu. Interviul a fost tradus de Iulia Negru.</p><p><em>„Dezonoare. O viață reconstituită” pornește de la descoperirea de către autoarea-naratoare a unei fotografii cu bunicii săi, Leman și Asllan Ypi, în luna de miere, în Alpii Italieni, în 1941, cînd Europa era în plin Război Mondial. Fotografia apare pe contul unui necunoscut pe rețelele sociale. Publicarea ei și comentariile agresive - despre bunica Leman dar și despre ea însăși, Lea Ypi - declanșează un demers de reconstituire a unei povești de familie, precum și a istoriei Albaniei, a Europei din secolele trecute.</em> <em>Cum să citim această carte, ca pe un volum de memorii, ca pe un eseu împletit cu o poveste de familie?</em></p><p><b>Lea Ypi</b>: „Ca pe un hibrid. Este parțial un roman bazat pe o poveste de familie, parțial o investigație filosofică despre semnificația morală și politică a demnității și parțial o istorie politică a Europei de la căderea Imperiului Otoman până la ascensiunea comunismului. (...) Intenția mea inițială fost să reflectez asupra problemei nedreptății istorice de după comunism și asupra moștenirii traumelor deschise de perioada comunistă în țările postcomuniste, pornind de la istoria bunicii mele. După ce am descoperit fotografia pe contul de social media al unui necunoscut, am fost curioasă să încep o anchetă, am săpat în arhivele fostei Securități a Albaniei comuniste. În Albania, ca și, probabil, în multe alte țări foste comuniste, există această credință că, dacă revenim la sursa acestor documente, la locul unde sînt arhivate și aflăm adevărul cu privire la ce s-a întîmplat cu membrii familiei, asta ne va ajuta să ne împăcăm cu nedreptățile trecutului și să ajungem la un fel de închidere a rănilor și traumelor trecutului. Dar călătoria mea în arhive s-a dovedit a fi mult mai complicată. Cartea a devenit și o meta-investigație despre care e cel mai bun mod de a te gîndi la adevărul trecutului și ce ajutor îți poate oferi literatura pentru a reconstitui asta.”</p><p><em>Unde se înscrie această carte în tradiția est-europeană, postcomunistă a literaturii de investigație despre trecutul recent – Peter Esterhazy, Herta Muller etc.?</em></p><p><b>Lea Ypi</b>: „Cartea mea cred că vine, în multe privințe, în continuitatea acestei tradiții, dar există și o perspectivă generațională. Eu sînt mai tânără decât autorii aceștia. Eram un copil cînd a căzut comunismul și simt că viața mea a fost mult mai mult modelată de experiența tranziției și de brutalitatea acestei tranziții spre lumea postcomunistă.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Profesoară de teorie politică la London School of Economics și scriitoare tradusă în peste 30 de limbi, Lea Ypi este considerată una dintre cele mai importante voci ale gîndirii politice de azi. Născută în 1979 în Albania, a studiat literatura și filosofia la Universitatea Sapienza din Roma și are un doctorat în filosofie la Institutul Universitar European din Florența. Scrie o literatură în care se uită la istorie din propria viață și se uită la propria viață din perspectiva evenimentelor istorice dramatice prin care au trecut Albania și Europa de Est. A publicat pînă acum volumele „Liberă. Un copil și o țară la sfârșitul istoriei” și „Dezonoare. O viață reconstituită”. Ambele au apărut în limba română în imprintul ANANSI al editurii TREI, în traducerea Berthei Savu. Lea Ypi a fost la București pentru a-și lansa cea mai recentă carte și pentru a participa la conferințele „The Power of Storytelling”. Cu această ocazie, am înregistrat un interviu cu Lea Ypi, în care am vorbit despre cea mai recentă carte a sa, despre împletirea în literatura ei a celor două dimensiuni ale istoriei - cea din manuale, documente și arhive și cea personală -, despre trecutul recent al Europei de Est și tradiția literaturii care spune poveștile acestui spațiu. Interviul a fost tradus de Iulia Negru.</p><p><em>„Dezonoare. O viață reconstituită” pornește de la descoperirea de către autoarea-naratoare a unei fotografii cu bunicii săi, Leman și Asllan Ypi, în luna de miere, în Alpii Italieni, în 1941, cînd Europa era în plin Război Mondial. Fotografia apare pe contul unui necunoscut pe rețelele sociale. Publicarea ei și comentariile agresive - despre bunica Leman dar și despre ea însăși, Lea Ypi - declanșează un demers de reconstituire a unei povești de familie, precum și a istoriei Albaniei, a Europei din secolele trecute.</em> <em>Cum să citim această carte, ca pe un volum de memorii, ca pe un eseu împletit cu o poveste de familie?</em></p><p><b>Lea Ypi</b>: „Ca pe un hibrid. Este parțial un roman bazat pe o poveste de familie, parțial o investigație filosofică despre semnificația morală și politică a demnității și parțial o istorie politică a Europei de la căderea Imperiului Otoman până la ascensiunea comunismului. (...) Intenția mea inițială fost să reflectez asupra problemei nedreptății istorice de după comunism și asupra moștenirii traumelor deschise de perioada comunistă în țările postcomuniste, pornind de la istoria bunicii mele. După ce am descoperit fotografia pe contul de social media al unui necunoscut, am fost curioasă să încep o anchetă, am săpat în arhivele fostei Securități a Albaniei comuniste. În Albania, ca și, probabil, în multe alte țări foste comuniste, există această credință că, dacă revenim la sursa acestor documente, la locul unde sînt arhivate și aflăm adevărul cu privire la ce s-a întîmplat cu membrii familiei, asta ne va ajuta să ne împăcăm cu nedreptățile trecutului și să ajungem la un fel de închidere a rănilor și traumelor trecutului. Dar călătoria mea în arhive s-a dovedit a fi mult mai complicată. Cartea a devenit și o meta-investigație despre care e cel mai bun mod de a te gîndi la adevărul trecutului și ce ajutor îți poate oferi literatura pentru a reconstitui asta.”</p><p><em>Unde se înscrie această carte în tradiția est-europeană, postcomunistă a literaturii de investigație despre trecutul recent – Peter Esterhazy, Herta Muller etc.?</em></p><p><b>Lea Ypi</b>: „Cartea mea cred că vine, în multe privințe, în continuitatea acestei tradiții, dar există și o perspectivă generațională. Eu sînt mai tânără decât autorii aceștia. Eram un copil cînd a căzut comunismul și simt că viața mea a fost mult mai mult modelată de experiența tranziției și de brutalitatea acestei tranziții spre lumea postcomunistă.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18892806-de-la-comunism-la-tranzi-ia-spre-democra-ie-o-istorie-reconstituita-din-documente-de-arhiva-interviu-cu-lea-ypi.mp3" length="22100703" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/hn4f4toixocrluhu8dpr0d6jkidy?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18892806</guid>
    <pubDate>Mon, 23 Mar 2026 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18892806/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18892806/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18892806/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18892806/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1839</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>119</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Iulian Bocai: „Nu mă pot gîndi la lucruri mai puternice decît a vrea să înțelegi ce e cu lumea...”</itunes:title>
    <title>Iulian Bocai: „Nu mă pot gîndi la lucruri mai puternice decît a vrea să înțelegi ce e cu lumea...”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Opt povești de dragoste și dorință” – așa se subintitulează volumul lui Iulian Bocai, „Revărsatul zorilor” (Editura TREI). Un volum cu opt povestiri și același narator, care-și revizitează viața, din copilărie pînă spre vîrsta de 40 de ani și decupează din ea diverse momente – începînd cu copilăria într-un oraș din Oltenia, despărțirea părinților, trecînd prin anii de liceu și de facultate, pînă la maturitatea marcată, ca și celelalte vîrste, de singurătate și de căutarea legăturii cu ceilal...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Opt povești de dragoste și dorință” – așa se subintitulează volumul lui Iulian Bocai, „Revărsatul zorilor” (Editura TREI). Un volum cu opt povestiri și același narator, care-și revizitează viața, din copilărie pînă spre vîrsta de 40 de ani și decupează din ea diverse momente – începînd cu copilăria într-un oraș din Oltenia, despărțirea părinților, trecînd prin anii de liceu și de facultate, pînă la maturitatea marcată, ca și celelalte vîrste, de singurătate și de căutarea legăturii cu ceilalți, a afecțiunii, a iubirii. Am stat de vorbă cu Iulian Bocai despre temele cărții, despre personajele sale, preocupate de literatură și filosofie, despre căutarea sau așteptarea dragostei, posibilă-imposibilă, despre sexualitate și prietenie, ca forme de căutare de sinei.</p><p><b>Iulian Bocai</b>: „A trebuit să scriu poveștile astea ca să văd în trecutul meu dacă lucrurile se legă într-o direcție sau nu. De-asta au un aer așa personal. Deși ele sînt inventate, în multe privințe.”</p><p><em>Și ce răspunsuri au adus aceste povești? </em></p><p><b>Iulian Bocai</b>: „Au adus răspunsul că e foarte greu să te legi de o altă inimă sau e foarte greu să găsești dialogul perfect autentic cu altcineva. Trăiam într-o perioadă în care aveam impresia că viața e structurată de minciună și că umanitatea nu e neapărat un lucru în care merită să ai încredere. Dar asta era mai degrabă o concluzie depresivă. În orice caz, nu voiam să rămîn acolo, în genul ăla de pesimism. Și voiam să văd dacă cumva aveam dreptate să cred că-mi structurase întreaga viață de pînă atunci. Nu cred că e așa. Dacă scoți ceva din poveștile astea este că sinceritatea e posibilă, doar că e rară.”</p><p><em>Căutarea dragostei este o temă importantă a cărții. Sînt mai multe povești despre iubirea posibilă, care se dovedesc pînă la urmă a fi povești despre imposibilitatea iubirii. E o preocupare permanentă, pînă la final, pentru dragostea eternă și pentru ceea ce o umbrește. </em></p><p><b>Iulian Bocai</b>: „Păi, cînd drama vieții tale e singurătatea sau incapacitatea de a scăpa din propria sineitate, atunci dorința sau dragostea este factorul salvator, nu? Cel puțin în poezia clasică, în literatura clasică. Ce te scapă de tine însuți e faptul că ai întîlnit pe cineva care te cunoaște și în fața căruia nu trebuie să te mai ascunzi. Și în cartea asta, dar cred că și în următoarele pe care o să le scriu, vreau să văd ce se întîmplă cînd nu poți să ai asta. Cînd o dorință sau o iubire nu activează salvarea. Și nu ți-o aduce. Dar o cauți pentru că acolo ai fost învățat să o cauți. E o problemă filozofică pentru mine. Nu e neapărat o problemă existențială pentru că eu, de altfel, în viața mea am iubire și mă bucur de ea. Dar vreau să văd ce se întîmplă cu cineva care nu ajunge niciodată acolo.”</p><p><em>O constantă a personajelor e interesul pentru cărți. Se citește și se vorbește mult despre literatură și filosofie în cartea asta. Ce putere are literatura pentru lumea din carte? Îi unește sau asta e doar a altă iluzie?</em></p><p><b>Iulian Bocai</b>: „Nu, nu cred că e o iluzie Am avut norocul în adolescența mea să întîlnesc oameni, care-mi sînt și acum prieteni, cu care am vorbit despre lucrurile astea foarte devreme și care ne-au ținut laolaltă. Impresia mea e că o pasiune autentică pentru poezie, pentru filozofie sau pentru literatură unește ca nimic altceva. Și, în general, pasiunea autentică pentru lucruri. Se întîlnește lumea și ca să joace board games. Și aia e o pasiune care unește. Dar n-aș putea să-mi concep viața nici fără literatură, nici fără pasiunea mea filosofică și nici fără oamenii cu care am împărtășit-o. Nu mă pot gîndi, în general, la lucruri mai puternice decît a vrea să înțelegi ce e cu lumea, a căuta răspunsurile pentru ea în cărți și apoi a te întîlni cu prietenii și-a vorbi despre ele.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Opt povești de dragoste și dorință” – așa se subintitulează volumul lui Iulian Bocai, „Revărsatul zorilor” (Editura TREI). Un volum cu opt povestiri și același narator, care-și revizitează viața, din copilărie pînă spre vîrsta de 40 de ani și decupează din ea diverse momente – începînd cu copilăria într-un oraș din Oltenia, despărțirea părinților, trecînd prin anii de liceu și de facultate, pînă la maturitatea marcată, ca și celelalte vîrste, de singurătate și de căutarea legăturii cu ceilalți, a afecțiunii, a iubirii. Am stat de vorbă cu Iulian Bocai despre temele cărții, despre personajele sale, preocupate de literatură și filosofie, despre căutarea sau așteptarea dragostei, posibilă-imposibilă, despre sexualitate și prietenie, ca forme de căutare de sinei.</p><p><b>Iulian Bocai</b>: „A trebuit să scriu poveștile astea ca să văd în trecutul meu dacă lucrurile se legă într-o direcție sau nu. De-asta au un aer așa personal. Deși ele sînt inventate, în multe privințe.”</p><p><em>Și ce răspunsuri au adus aceste povești? </em></p><p><b>Iulian Bocai</b>: „Au adus răspunsul că e foarte greu să te legi de o altă inimă sau e foarte greu să găsești dialogul perfect autentic cu altcineva. Trăiam într-o perioadă în care aveam impresia că viața e structurată de minciună și că umanitatea nu e neapărat un lucru în care merită să ai încredere. Dar asta era mai degrabă o concluzie depresivă. În orice caz, nu voiam să rămîn acolo, în genul ăla de pesimism. Și voiam să văd dacă cumva aveam dreptate să cred că-mi structurase întreaga viață de pînă atunci. Nu cred că e așa. Dacă scoți ceva din poveștile astea este că sinceritatea e posibilă, doar că e rară.”</p><p><em>Căutarea dragostei este o temă importantă a cărții. Sînt mai multe povești despre iubirea posibilă, care se dovedesc pînă la urmă a fi povești despre imposibilitatea iubirii. E o preocupare permanentă, pînă la final, pentru dragostea eternă și pentru ceea ce o umbrește. </em></p><p><b>Iulian Bocai</b>: „Păi, cînd drama vieții tale e singurătatea sau incapacitatea de a scăpa din propria sineitate, atunci dorința sau dragostea este factorul salvator, nu? Cel puțin în poezia clasică, în literatura clasică. Ce te scapă de tine însuți e faptul că ai întîlnit pe cineva care te cunoaște și în fața căruia nu trebuie să te mai ascunzi. Și în cartea asta, dar cred că și în următoarele pe care o să le scriu, vreau să văd ce se întîmplă cînd nu poți să ai asta. Cînd o dorință sau o iubire nu activează salvarea. Și nu ți-o aduce. Dar o cauți pentru că acolo ai fost învățat să o cauți. E o problemă filozofică pentru mine. Nu e neapărat o problemă existențială pentru că eu, de altfel, în viața mea am iubire și mă bucur de ea. Dar vreau să văd ce se întîmplă cu cineva care nu ajunge niciodată acolo.”</p><p><em>O constantă a personajelor e interesul pentru cărți. Se citește și se vorbește mult despre literatură și filosofie în cartea asta. Ce putere are literatura pentru lumea din carte? Îi unește sau asta e doar a altă iluzie?</em></p><p><b>Iulian Bocai</b>: „Nu, nu cred că e o iluzie Am avut norocul în adolescența mea să întîlnesc oameni, care-mi sînt și acum prieteni, cu care am vorbit despre lucrurile astea foarte devreme și care ne-au ținut laolaltă. Impresia mea e că o pasiune autentică pentru poezie, pentru filozofie sau pentru literatură unește ca nimic altceva. Și, în general, pasiunea autentică pentru lucruri. Se întîlnește lumea și ca să joace board games. Și aia e o pasiune care unește. Dar n-aș putea să-mi concep viața nici fără literatură, nici fără pasiunea mea filosofică și nici fără oamenii cu care am împărtășit-o. Nu mă pot gîndi, în general, la lucruri mai puternice decît a vrea să înțelegi ce e cu lumea, a căuta răspunsurile pentru ea în cărți și apoi a te întîlni cu prietenii și-a vorbi despre ele.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18875850-iulian-bocai-nu-ma-pot-gindi-la-lucruri-mai-puternice-decit-a-vrea-sa-in-elegi-ce-e-cu-lumea.mp3" length="20799936" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/cl5aptxwm88bevzcyedvd2ol3m97?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18875850</guid>
    <pubDate>Fri, 20 Mar 2026 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18875850/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18875850/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18875850/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18875850/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1730</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>118</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cu Gelu Duminică, despre rasism în sport (și nu numai)</itunes:title>
    <title>Cu Gelu Duminică, despre rasism în sport (și nu numai)</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Problema rasismului în România e veche și profund înrădăcinată în societate. Rasismul se manifestă în diverse feluri, în diverse medii. Recent, la meciul Rapid-Dinamo, galeria echipei Dinamo a afișat bannere cu mesaje rasiste împotriva romilor. Asociația Platforma Civică Aresel și Roma for Democracy au depus o plângere penală „împotriva autorilor necunoscuți din galeriile Ultras Tei Dinamo și Peluza Cătălin Hîldan-Dinamo, precum și împotriva clubului Dinamo 1948 SA și oricăror alte persoane f...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Problema rasismului în România e veche și profund înrădăcinată în societate. Rasismul se manifestă în diverse feluri, în diverse medii. Recent, la meciul Rapid-Dinamo, galeria echipei Dinamo a afișat bannere cu mesaje rasiste împotriva romilor. Asociația Platforma Civică Aresel și Roma for Democracy au depus o plângere penală „împotriva autorilor necunoscuți din galeriile Ultras Tei Dinamo și Peluza Cătălin Hîldan-Dinamo, precum și împotriva clubului Dinamo 1948 SA și oricăror alte persoane fizice sau juridice ce vor fi identificate de organele de urmărire penală”. Clubul Dinamo 1948 a transmis un comunicat în care „se delimitează ferm de orice manifestare cu caracter rasist, xenofob sau discriminatoriu, indiferent de forma în care aceasta se exprimă.” Pornind de la acest episod recent, am discutat despre rasism cu sociologul Gelu Duminică, autorul volumului „<a href='https://hyperliteratura.ro/produs/daca-nu-esti-cuminte/'>Dacă nu ești cuminte, vine țiganul și te fură! Mituri, prejudecăți și adevăruri despre romi</a>”, apărut la Hyperliteratura.</p><p><em>Rasismul nu ocolește nici o societate. Totuși, cum se face că stadioanele de fotbal, mai ales, au devenit scene politice? Și cum se face că, de pildă, în SUA, la competițiile lor de fotbal american sau la competițiile lor de baseball, chiar și la cele mai importante și la cele mai acerbe, nu vedem manifestări de tip politic sau rasiste?<br/></em><b>Gelu Duminică</b>: „Acolo intervine legea. Unde natura umană eșuează, intervine legea. Și norma, și reglementarea. Ceea ce noi în momentul de față trebuie să chestionăm nu este neapărat manifestarea suporterului, ci lipsa de acțiune a celor care trebuiau să acționeze. Pentru că noi avem regulamente. Arbitrul trebuia să facă anumite lucruri, observatorul trebuia să facă anumite lucruri, jandarmeria trebuia să facă anumite lucruri, conform legilor pe care le avem. Marea problemă nu e la suporter. Marea problemă e la instituție, care a normalizat comportamentul pentru că nu a pus legea și regulamentele în aplicare. În exemplul pe care l-ați dat, SUA, culturile occidentale și așa mai departe - și ei au avut acele probleme pe stadioane, logic că rasismul nu a dispărut, însă există o limită. Iar statul acționează în baza regulamentelor și regulilor pe care le are.”</p><p><em>Chiar dacă se aplică regulamentele și legile, rasismul nu dispare. Cum facem ca societate să explicăm ce este rasismul, să explicăm de ce este nociv pentru întreaga societate?<br/></em><b>Gelu Duminică</b>: „Eu nu am pretenția ca rasismul să dispară. Meseria mea mă obligă să înțeleg că în natura umană există o mulțime de lucruri și că, din păcate, oricît de mult ne-am dori, fața răului nu poate să dispară. Ea va exista pentru că parte din societate va considera că trebuie să își arate supremația pentru că e bărbat, pentru că e blond, pentru că n-are ochelari, pentru că e slab, pentru că e de la oraș, pentru că e alb, pentru că e creștin și așa mai departe. Natura umană, bat-o vina. Însă, repet ce spuneam mai devreme, acolo unde natura umană eșuează, statul trebuie să reglementeze, pentru că ceea ce statul trebuie să ofere este respectarea demnității pentru toți cetățenii săi, așa cum spune Constituția la noi. Și atunci, ce trebuie să faci? În primul rînd trebuie să recunoști că ai o problemă. De aici începe totul. După care, trebuie să mergi pe educație, introducerea elementelor peste tot, scoaterea la suprafață, reconciliere, prevenție, instituții culturale, educația în toate formele. Pînă cînd valoarea aia devine internalizată pentru cît mai mulți. Atenție! Nu spun pentru toți, că e imposibil. Însă și cei care gîndesc altfel trebuie să înțeleagă că dacă pun în practică mecanisme de constrîngere a libertății celorlalți, de atacare a demnității, de inferiorizare a celorlalți, vor suporta rigorile legii.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Problema rasismului în România e veche și profund înrădăcinată în societate. Rasismul se manifestă în diverse feluri, în diverse medii. Recent, la meciul Rapid-Dinamo, galeria echipei Dinamo a afișat bannere cu mesaje rasiste împotriva romilor. Asociația Platforma Civică Aresel și Roma for Democracy au depus o plângere penală „împotriva autorilor necunoscuți din galeriile Ultras Tei Dinamo și Peluza Cătălin Hîldan-Dinamo, precum și împotriva clubului Dinamo 1948 SA și oricăror alte persoane fizice sau juridice ce vor fi identificate de organele de urmărire penală”. Clubul Dinamo 1948 a transmis un comunicat în care „se delimitează ferm de orice manifestare cu caracter rasist, xenofob sau discriminatoriu, indiferent de forma în care aceasta se exprimă.” Pornind de la acest episod recent, am discutat despre rasism cu sociologul Gelu Duminică, autorul volumului „<a href='https://hyperliteratura.ro/produs/daca-nu-esti-cuminte/'>Dacă nu ești cuminte, vine țiganul și te fură! Mituri, prejudecăți și adevăruri despre romi</a>”, apărut la Hyperliteratura.</p><p><em>Rasismul nu ocolește nici o societate. Totuși, cum se face că stadioanele de fotbal, mai ales, au devenit scene politice? Și cum se face că, de pildă, în SUA, la competițiile lor de fotbal american sau la competițiile lor de baseball, chiar și la cele mai importante și la cele mai acerbe, nu vedem manifestări de tip politic sau rasiste?<br/></em><b>Gelu Duminică</b>: „Acolo intervine legea. Unde natura umană eșuează, intervine legea. Și norma, și reglementarea. Ceea ce noi în momentul de față trebuie să chestionăm nu este neapărat manifestarea suporterului, ci lipsa de acțiune a celor care trebuiau să acționeze. Pentru că noi avem regulamente. Arbitrul trebuia să facă anumite lucruri, observatorul trebuia să facă anumite lucruri, jandarmeria trebuia să facă anumite lucruri, conform legilor pe care le avem. Marea problemă nu e la suporter. Marea problemă e la instituție, care a normalizat comportamentul pentru că nu a pus legea și regulamentele în aplicare. În exemplul pe care l-ați dat, SUA, culturile occidentale și așa mai departe - și ei au avut acele probleme pe stadioane, logic că rasismul nu a dispărut, însă există o limită. Iar statul acționează în baza regulamentelor și regulilor pe care le are.”</p><p><em>Chiar dacă se aplică regulamentele și legile, rasismul nu dispare. Cum facem ca societate să explicăm ce este rasismul, să explicăm de ce este nociv pentru întreaga societate?<br/></em><b>Gelu Duminică</b>: „Eu nu am pretenția ca rasismul să dispară. Meseria mea mă obligă să înțeleg că în natura umană există o mulțime de lucruri și că, din păcate, oricît de mult ne-am dori, fața răului nu poate să dispară. Ea va exista pentru că parte din societate va considera că trebuie să își arate supremația pentru că e bărbat, pentru că e blond, pentru că n-are ochelari, pentru că e slab, pentru că e de la oraș, pentru că e alb, pentru că e creștin și așa mai departe. Natura umană, bat-o vina. Însă, repet ce spuneam mai devreme, acolo unde natura umană eșuează, statul trebuie să reglementeze, pentru că ceea ce statul trebuie să ofere este respectarea demnității pentru toți cetățenii săi, așa cum spune Constituția la noi. Și atunci, ce trebuie să faci? În primul rînd trebuie să recunoști că ai o problemă. De aici începe totul. După care, trebuie să mergi pe educație, introducerea elementelor peste tot, scoaterea la suprafață, reconciliere, prevenție, instituții culturale, educația în toate formele. Pînă cînd valoarea aia devine internalizată pentru cît mai mulți. Atenție! Nu spun pentru toți, că e imposibil. Însă și cei care gîndesc altfel trebuie să înțeleagă că dacă pun în practică mecanisme de constrîngere a libertății celorlalți, de atacare a demnității, de inferiorizare a celorlalți, vor suporta rigorile legii.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18874162-cu-gelu-duminica-despre-rasism-in-sport-i-nu-numai.mp3" length="19150706" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/cbp49ptxeb54lrf7epw07esajpwr?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18874162</guid>
    <pubDate>Thu, 19 Mar 2026 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18874162/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18874162/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18874162/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18874162/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1593</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>117</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce se întîmplă în Cuba? Criză energetică și tensiuni geopolitice - interviu cu Caterina Preda</itunes:title>
    <title>Ce se întîmplă în Cuba? Criză energetică și tensiuni geopolitice - interviu cu Caterina Preda</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cuba a fost afectată de o pană de curent la nivelul întregii insule, care a durat peste 29 de ore, pe fondul adîncirii crizei energetice și economice a țării. Nu e un incident izolat, ci semnul unor probleme structurale mult mai vechi: o economie dependentă de importuri de energie, un sistem electric depășit din punct de vedere tehnic și o criză economică profundă. În același timp, Washingtonul pune o presiune tot mai mare pe regimul de la Havana: sancțiuni economice extinse, inclusiv în ceea...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cuba a fost afectată de o pană de curent la nivelul întregii insule, care a durat peste 29 de ore, pe fondul adîncirii crizei energetice și economice a țării. Nu e un incident izolat, ci semnul unor probleme structurale mult mai vechi: o economie dependentă de importuri de energie, un sistem electric depășit din punct de vedere tehnic și o criză economică profundă. În același timp, Washingtonul pune o presiune tot mai mare pe regimul de la Havana: sancțiuni economice extinse, inclusiv în ceea ce privește livrările de petrol, și o retorică tot mai agresivă din partea președintelui american Donald Trump. Care a declarat recent: „Cred că voi avea onoarea de a lua Cuba... Cred că pot face ce vreau cu ea”. Ce se întîmplă în Cuba? Am întrebat-o pe Caterina Preda, profesoară la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><em>Cuba e o țară aflată de multe decenii sub embargou sau diverse sancțiuni economice. Ce anume s-a schimbat în presiunea americană asupra Cubei în ultimii ani? <br/></em><b>Caterina Preda</b>: „Aţi spus foarte bine că asupra relaţiilor cu Cuba există un embargou începînd cu 1960, înnoit în fiecare an de Congresul SUA. Pe lîngă asta, există, începînd din 1961, la nivelul Departamentului de Stat din SUA, o politică de izolare diplomatică a Cubei. Ambele nu au funcționat. Scopul acestor două politici fiind acela de a vedea răsturnarea regimului comunist din Cuba. Politica SUA a fost aceeași, începînd cu 1960, 1961. Ce s-a întîmplat acum este că administrația Trump a exagerat presiunea sau a accelerat evenimentele, care oricum ar fi condus la o tranziție a regimului politic din Cuba. Nu e o schimbare fundamentală, ci e mai degrabă o schimbare de ritm.”</p><p><em>Ce să înțelegem din declarațiile recente ale președintelui american cu privire la Cuba: „Cred că voi avea onoarea de a lua Cuba... Într-un fel sau altul... adică fie că o eliberez... o iau. Cred că pot face ce vreau cu ea”?<br/></em><b>Caterina Preda</b>: „Da, a spus-o mult mai direct acum. A mai spus-o în ultimele luni. Și eu am spus, la rîndul meu, că, după ce a căzut regimul Maduro, va urma în mod cert regimul comunist de la Havana. Deoarece Cuba era dependentă de resursele care îi veneau din Venezuela. Și deci era de așteptat că se va produce o schimbare politică în Cuba. Nu știe nimeni cînd se va întîmpla asta. Și atunci, Trump acum e mult mai explicit în acest demers pe care îl pune în practică, pe de-o parte. Pe de altă parte, administrația Trump pare să revină la o doctrină mai degrabă specifică sfîrșitului de secolul XIX și începutului de secolul XX. Adică se manifestă foarte agresiv în America Latină, așa cum s-a întîmplat în secolele trecute. S-a vorbit despre Doctrina Monroe, s-a vorbit despre Corolarul Roosevelt: folosirea forței pentru a se asigura că această zonă a lumii este sub controlul direct al SUA. Nu trebuie să uităm: Cuba a fost ocupată de SUA la începutul independenței sale. A fost administrată direct de către SUA timp de patru ani, între 1898-1902, perioada în care a fost scrisă prima Constituție a Cubei. Deci, administrația Trump și Partidul Republican, ca și mişcarea MAGA, se revendică de la o doctrină, dacă îi putem spune așa, o doctrină Trump foarte intervenționistă și foarte agresivă în America Latină. Ceea ce nu mai văzusem, cu excepția Haiti, în ultimele cîteva decenii. Dar nu aș spune că e ceva nou, ci e mai degrabă o reîncălzire a acestei abordări, bineînțeles blamabile.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cuba a fost afectată de o pană de curent la nivelul întregii insule, care a durat peste 29 de ore, pe fondul adîncirii crizei energetice și economice a țării. Nu e un incident izolat, ci semnul unor probleme structurale mult mai vechi: o economie dependentă de importuri de energie, un sistem electric depășit din punct de vedere tehnic și o criză economică profundă. În același timp, Washingtonul pune o presiune tot mai mare pe regimul de la Havana: sancțiuni economice extinse, inclusiv în ceea ce privește livrările de petrol, și o retorică tot mai agresivă din partea președintelui american Donald Trump. Care a declarat recent: „Cred că voi avea onoarea de a lua Cuba... Cred că pot face ce vreau cu ea”. Ce se întîmplă în Cuba? Am întrebat-o pe Caterina Preda, profesoară la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><em>Cuba e o țară aflată de multe decenii sub embargou sau diverse sancțiuni economice. Ce anume s-a schimbat în presiunea americană asupra Cubei în ultimii ani? <br/></em><b>Caterina Preda</b>: „Aţi spus foarte bine că asupra relaţiilor cu Cuba există un embargou începînd cu 1960, înnoit în fiecare an de Congresul SUA. Pe lîngă asta, există, începînd din 1961, la nivelul Departamentului de Stat din SUA, o politică de izolare diplomatică a Cubei. Ambele nu au funcționat. Scopul acestor două politici fiind acela de a vedea răsturnarea regimului comunist din Cuba. Politica SUA a fost aceeași, începînd cu 1960, 1961. Ce s-a întîmplat acum este că administrația Trump a exagerat presiunea sau a accelerat evenimentele, care oricum ar fi condus la o tranziție a regimului politic din Cuba. Nu e o schimbare fundamentală, ci e mai degrabă o schimbare de ritm.”</p><p><em>Ce să înțelegem din declarațiile recente ale președintelui american cu privire la Cuba: „Cred că voi avea onoarea de a lua Cuba... Într-un fel sau altul... adică fie că o eliberez... o iau. Cred că pot face ce vreau cu ea”?<br/></em><b>Caterina Preda</b>: „Da, a spus-o mult mai direct acum. A mai spus-o în ultimele luni. Și eu am spus, la rîndul meu, că, după ce a căzut regimul Maduro, va urma în mod cert regimul comunist de la Havana. Deoarece Cuba era dependentă de resursele care îi veneau din Venezuela. Și deci era de așteptat că se va produce o schimbare politică în Cuba. Nu știe nimeni cînd se va întîmpla asta. Și atunci, Trump acum e mult mai explicit în acest demers pe care îl pune în practică, pe de-o parte. Pe de altă parte, administrația Trump pare să revină la o doctrină mai degrabă specifică sfîrșitului de secolul XIX și începutului de secolul XX. Adică se manifestă foarte agresiv în America Latină, așa cum s-a întîmplat în secolele trecute. S-a vorbit despre Doctrina Monroe, s-a vorbit despre Corolarul Roosevelt: folosirea forței pentru a se asigura că această zonă a lumii este sub controlul direct al SUA. Nu trebuie să uităm: Cuba a fost ocupată de SUA la începutul independenței sale. A fost administrată direct de către SUA timp de patru ani, între 1898-1902, perioada în care a fost scrisă prima Constituție a Cubei. Deci, administrația Trump și Partidul Republican, ca și mişcarea MAGA, se revendică de la o doctrină, dacă îi putem spune așa, o doctrină Trump foarte intervenționistă și foarte agresivă în America Latină. Ceea ce nu mai văzusem, cu excepția Haiti, în ultimele cîteva decenii. Dar nu aș spune că e ceva nou, ci e mai degrabă o reîncălzire a acestei abordări, bineînțeles blamabile.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18869620-ce-se-intimpla-in-cuba-criza-energetica-i-tensiuni-geopolitice-interviu-cu-caterina-preda.mp3" length="17564086" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ix3wkl1d9yumwaxzkjc5ypms9c0n?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18869620</guid>
    <pubDate>Wed, 18 Mar 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18869620/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18869620/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18869620/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18869620/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1460</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>116</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Război împotriva Iranului. Cît mai rezistă regimul de la Teheran? </itunes:title>
    <title>Război împotriva Iranului. Cît mai rezistă regimul de la Teheran? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Războiul împotriva Iranului, intrat în a treia săptămînă, produce efecte care depășesc deja cadrul regional. Regimul de la Teheran, chiar dacă a fost decapitat încă din prima zi a atacului, în 28 februarie, pare să reziste. Și a lansat o serie de lovituri aeriene asupra bazelor americane din țările din jur. În plus, Iranul a impus o blocadă în Strîmtoarea Ormuz – unul dintre cele mai importante culoare pentru transportul de petrol și gaz lichefiat la nivel mondial. Ceea ce a adus creșteri ale...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Războiul împotriva Iranului, intrat în a treia săptămînă, produce efecte care depășesc deja cadrul regional. Regimul de la Teheran, chiar dacă a fost decapitat încă din prima zi a atacului, în 28 februarie, pare să reziste. Și a lansat o serie de lovituri aeriene asupra bazelor americane din țările din jur. În plus, Iranul a impus o blocadă în Strîmtoarea Ormuz – unul dintre cele mai importante culoare pentru transportul de petrol și gaz lichefiat la nivel mondial. Ceea ce a adus creșteri ale prețurilor la energie, tensiuni pe piețele internaționale și riscul unei crize economice globale. Washingtonul solicită sprijin din partea statelor europene pentru deblocarea acestei rute. Liderii europeni ezită însă să se implice militar într-un conflict cu potențial de extindere. Armata israeliană (IDF) a anunţat astăzi că l-a ucis pe secretarul Consiliului Suprem de Securitate Naţională al Iranului, Ali Larijani, una dintre figurile-cheie ale regimului de la Teheran. Iranul nu a confirmat. Ce consecinţe va avea, dacă va fi confirmată, moartea lui Ali Larijani, pentru regimul de la Teheran? Această strategie de vînare și decapitare sistematică a conducerii iraniene poate produce efecte politice reale sau, dimpotrivă, doar va radicaliza oamenii regimulul? Ieri, Teheranul a avertizat că va reacționa pe plan politic și juridic după ce România le-a permis Statelor Unite să folosească bazele militare de la noi în operațiunile contra Iranului. Ce reprezintă acest avertisment? L-am întrebat pe Cătălin Gomboş, jurnalist la Radio România, specializat în Orientul Mijlociu, redactor-şef al publicaţiei online „Veridica” şi autorul volumului „<em>Piano Man</em> în casa războiului. Însemnări din Irak şi Afganistan” (Editura Corint). </p><p><b>Cătălin Gomboş</b>: „Din cîte se ştie pe surse, Ali Larijani este cea mai importantă figură a regimului care a fost eliminată – dacă a fost eliminată – pînă acum de forţele coaliţiei israeliano-americane, mai precis de către Israel. S-ar putea ca eliminarea lui Larijani să fie mai importantă şi să aibă un impact mai mare decît cea a lui Ali Khamenei. Pentru că Larijani a fost, de cîteva decenii, de mai bine de 20 de ani, unul dintre oamenii cheie ai regimului, avînd diferite funcţii: de preşedinte al Parlamentului, de negociator al acordului strategic cu China, din 2021, acord extrem de important, pentru că Iranul este sub sancţiuni de mulţi ani din cauza programului său nuclear – iniţial sancţiuni internaţionale, după care doar sancţiuni americane dar cu impact foarte puternic, pentru că oricine făcea afaceri cu Iranul putea risca să fie sancţionat, iar China îşi permitea acest lucru pentru că riscurile erau mult mai mici, fiind o putere economică. Profilul şi importanţa lui Larijani – care, pe deasupra, era şi consilier al lui Khamenei, dintr-o familie apropiată de liderul suprem – au crescut foarte mult în ultimele luni. Şi sînt două elemente cheie. Mai întîi lui Larijani i s-ar fi dat misiunea de a rezolva protestele ample pe care le-am văzut începînd cu sfîrşitul lui decembrie şi în ianuarie şi ştim că a fost o represiune sîngeroasă atunci. Încă nu este clară o statistică dar se vorbeşte despre 6-7.000 de morţi minimum, aceasta fiind şi cifra avansată de guvern, pînă la 30.000 de morţi, spune o publicaţie de opoziţie. Şi tot lui Ali Larijani i s-ar fi dat misiunea să pregătească rezistenţa Iranului în cazul eliminării lui Ali Khamenei. Iar de cînd a început războiul, Larijani a fost una dintre cele mai vizibile figuri ale regimului şi una dintre vocile cele mai radicale.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Războiul împotriva Iranului, intrat în a treia săptămînă, produce efecte care depășesc deja cadrul regional. Regimul de la Teheran, chiar dacă a fost decapitat încă din prima zi a atacului, în 28 februarie, pare să reziste. Și a lansat o serie de lovituri aeriene asupra bazelor americane din țările din jur. În plus, Iranul a impus o blocadă în Strîmtoarea Ormuz – unul dintre cele mai importante culoare pentru transportul de petrol și gaz lichefiat la nivel mondial. Ceea ce a adus creșteri ale prețurilor la energie, tensiuni pe piețele internaționale și riscul unei crize economice globale. Washingtonul solicită sprijin din partea statelor europene pentru deblocarea acestei rute. Liderii europeni ezită însă să se implice militar într-un conflict cu potențial de extindere. Armata israeliană (IDF) a anunţat astăzi că l-a ucis pe secretarul Consiliului Suprem de Securitate Naţională al Iranului, Ali Larijani, una dintre figurile-cheie ale regimului de la Teheran. Iranul nu a confirmat. Ce consecinţe va avea, dacă va fi confirmată, moartea lui Ali Larijani, pentru regimul de la Teheran? Această strategie de vînare și decapitare sistematică a conducerii iraniene poate produce efecte politice reale sau, dimpotrivă, doar va radicaliza oamenii regimulul? Ieri, Teheranul a avertizat că va reacționa pe plan politic și juridic după ce România le-a permis Statelor Unite să folosească bazele militare de la noi în operațiunile contra Iranului. Ce reprezintă acest avertisment? L-am întrebat pe Cătălin Gomboş, jurnalist la Radio România, specializat în Orientul Mijlociu, redactor-şef al publicaţiei online „Veridica” şi autorul volumului „<em>Piano Man</em> în casa războiului. Însemnări din Irak şi Afganistan” (Editura Corint). </p><p><b>Cătălin Gomboş</b>: „Din cîte se ştie pe surse, Ali Larijani este cea mai importantă figură a regimului care a fost eliminată – dacă a fost eliminată – pînă acum de forţele coaliţiei israeliano-americane, mai precis de către Israel. S-ar putea ca eliminarea lui Larijani să fie mai importantă şi să aibă un impact mai mare decît cea a lui Ali Khamenei. Pentru că Larijani a fost, de cîteva decenii, de mai bine de 20 de ani, unul dintre oamenii cheie ai regimului, avînd diferite funcţii: de preşedinte al Parlamentului, de negociator al acordului strategic cu China, din 2021, acord extrem de important, pentru că Iranul este sub sancţiuni de mulţi ani din cauza programului său nuclear – iniţial sancţiuni internaţionale, după care doar sancţiuni americane dar cu impact foarte puternic, pentru că oricine făcea afaceri cu Iranul putea risca să fie sancţionat, iar China îşi permitea acest lucru pentru că riscurile erau mult mai mici, fiind o putere economică. Profilul şi importanţa lui Larijani – care, pe deasupra, era şi consilier al lui Khamenei, dintr-o familie apropiată de liderul suprem – au crescut foarte mult în ultimele luni. Şi sînt două elemente cheie. Mai întîi lui Larijani i s-ar fi dat misiunea de a rezolva protestele ample pe care le-am văzut începînd cu sfîrşitul lui decembrie şi în ianuarie şi ştim că a fost o represiune sîngeroasă atunci. Încă nu este clară o statistică dar se vorbeşte despre 6-7.000 de morţi minimum, aceasta fiind şi cifra avansată de guvern, pînă la 30.000 de morţi, spune o publicaţie de opoziţie. Şi tot lui Ali Larijani i s-ar fi dat misiunea să pregătească rezistenţa Iranului în cazul eliminării lui Ali Khamenei. Iar de cînd a început războiul, Larijani a fost una dintre cele mai vizibile figuri ale regimului şi una dintre vocile cele mai radicale.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18862683-razboi-impotriva-iranului-cit-mai-rezista-regimul-de-la-teheran.mp3" length="20338288" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/6o5ygtxjlqx24u8aix631gsq9l6i?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18862683</guid>
    <pubDate>Tue, 17 Mar 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18862683/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18862683/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18862683/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18862683/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1691</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>115</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>De ce criza din Strîmtoarea Ormuz generează șocuri economice la nivel global - interviu cu Antonia Colibășanu</itunes:title>
    <title>De ce criza din Strîmtoarea Ormuz generează șocuri economice la nivel global - interviu cu Antonia Colibășanu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Este a treia săptămînă de război în Orientul Mijlociu. Ne propunem azi să înțelegem care sînt efectele economice ale războiului. Situația din Orientul Mijlociu s-a degradat foarte repede, imediat după atacurile americane și israeliene împotriva Iranului. Răspunsul militar al Teheranului, la nivel regional, a fost neașteptat de puternic, iar Strîmtoarea Ormuz, un important traseu pentru hidrocarburi, e în mare parte blocată. Este aceasta doar o criză regională, temporară, sau e începutul unei ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Este a treia săptămînă de război în Orientul Mijlociu. Ne propunem azi să înțelegem care sînt efectele economice ale războiului. Situația din Orientul Mijlociu s-a degradat foarte repede, imediat după atacurile americane și israeliene împotriva Iranului. Răspunsul militar al Teheranului, la nivel regional, a fost neașteptat de puternic, iar Strîmtoarea Ormuz, un important traseu pentru hidrocarburi, e în mare parte blocată. Este aceasta doar o criză regională, temporară, sau e începutul unei crize mult mai mari? Este justificată deja creșterea prețului la carburanți sau e speculă? Am întrebat-o pe Antonia Colibășanu, analist geopolitic, doctor în economie.</p><p><b>Antonia Colibășanu</b>: „Cred că în momentul de față ne aflăm la începutul unei crize mult mai mari și pentru că încrederea noastră că această criză va fi finalizată foarte curînd este undeva spre zero. Nu ne mai gîndim că se poate închide această criză foarte rapid și nu cred că cineva și-a imaginat că se va întîmpla și în Iran ceva similar cu ce s-a întîmplat în Venezuela. Cele două țări sînt complet diferite, iar Iranul s-a pregătit pentru un astfel de atac de cel puțin 20 de ani.”</p><p><em>Este justificată deja creșterea prețului la carburanți sau e speculă?<br/></em><b>Antonia Colibășanu</b>: „Este și una, și alta. De ce? Economia nu este o știință exactă. Economia se bazează pe ceea ce gîndim și pe ceea ce ne așteptăm că se va întîmpla. Ca atare, pentru anumite state, specula e mai mare, în sensul în care panica este mai mare, pentru că acele state sînt mai dependente de fluxurile energetice din Strîmtoarea Ormuz. Pentru alte state, care sînt mai puțin dependente, vorbim despre o creștere naturală a prețurilor carburanților, pentru că, sigur, în momentul în care prin Strîmtoarea Ormuz nu s-a mai transportat aceeași cantitate de petrol și gaz petrol lichefiat, atunci am avut o scădere a cantității, deci o creștere a prețului pe piețe, cu creșterea naturală la pompa de benzină. Există și o creștere naturală, există și o parte a speculei.”</p><p><em>Și în România cum se explică creșterea imediată, foarte rapidă, a prețului? <br/></em><b>Antonia Colibășanu</b>: „Noi sîntem dependenți de importuri în ceea ce privește petrolul. Nu sîntem producători și cu atît mai puțin exportatori neți de petrol, deci există o mare parte a creșterii acesteia justificate de creșterea prețului petrolului pe piețe. Acum, în prețul carburantului noi mai avem și alte elemente care țin de rafinarea petrolului, ca să-l putem folosi ca benzină, efectiv. Ceea ce ne duce cu gîndul la faptul că benzina care se afla în pompă în momentul scumpirii, ca să fim foarte exacţi, nu venea chiar din Golful Persic și exact din statele care au fost afectate de război. Primele scumpiri au fost speculative. Poate că ulterior a existat și acest sentiment natural al dependenței crescînde pe zona de piață internațională.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Este a treia săptămînă de război în Orientul Mijlociu. Ne propunem azi să înțelegem care sînt efectele economice ale războiului. Situația din Orientul Mijlociu s-a degradat foarte repede, imediat după atacurile americane și israeliene împotriva Iranului. Răspunsul militar al Teheranului, la nivel regional, a fost neașteptat de puternic, iar Strîmtoarea Ormuz, un important traseu pentru hidrocarburi, e în mare parte blocată. Este aceasta doar o criză regională, temporară, sau e începutul unei crize mult mai mari? Este justificată deja creșterea prețului la carburanți sau e speculă? Am întrebat-o pe Antonia Colibășanu, analist geopolitic, doctor în economie.</p><p><b>Antonia Colibășanu</b>: „Cred că în momentul de față ne aflăm la începutul unei crize mult mai mari și pentru că încrederea noastră că această criză va fi finalizată foarte curînd este undeva spre zero. Nu ne mai gîndim că se poate închide această criză foarte rapid și nu cred că cineva și-a imaginat că se va întîmpla și în Iran ceva similar cu ce s-a întîmplat în Venezuela. Cele două țări sînt complet diferite, iar Iranul s-a pregătit pentru un astfel de atac de cel puțin 20 de ani.”</p><p><em>Este justificată deja creșterea prețului la carburanți sau e speculă?<br/></em><b>Antonia Colibășanu</b>: „Este și una, și alta. De ce? Economia nu este o știință exactă. Economia se bazează pe ceea ce gîndim și pe ceea ce ne așteptăm că se va întîmpla. Ca atare, pentru anumite state, specula e mai mare, în sensul în care panica este mai mare, pentru că acele state sînt mai dependente de fluxurile energetice din Strîmtoarea Ormuz. Pentru alte state, care sînt mai puțin dependente, vorbim despre o creștere naturală a prețurilor carburanților, pentru că, sigur, în momentul în care prin Strîmtoarea Ormuz nu s-a mai transportat aceeași cantitate de petrol și gaz petrol lichefiat, atunci am avut o scădere a cantității, deci o creștere a prețului pe piețe, cu creșterea naturală la pompa de benzină. Există și o creștere naturală, există și o parte a speculei.”</p><p><em>Și în România cum se explică creșterea imediată, foarte rapidă, a prețului? <br/></em><b>Antonia Colibășanu</b>: „Noi sîntem dependenți de importuri în ceea ce privește petrolul. Nu sîntem producători și cu atît mai puțin exportatori neți de petrol, deci există o mare parte a creșterii acesteia justificate de creșterea prețului petrolului pe piețe. Acum, în prețul carburantului noi mai avem și alte elemente care țin de rafinarea petrolului, ca să-l putem folosi ca benzină, efectiv. Ceea ce ne duce cu gîndul la faptul că benzina care se afla în pompă în momentul scumpirii, ca să fim foarte exacţi, nu venea chiar din Golful Persic și exact din statele care au fost afectate de război. Primele scumpiri au fost speculative. Poate că ulterior a existat și acest sentiment natural al dependenței crescînde pe zona de piață internațională.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18855465-de-ce-criza-din-strimtoarea-ormuz-genereaza-ocuri-economice-la-nivel-global-interviu-cu-antonia-coliba-anu.mp3" length="19648017" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ed9lpwvmp900gci7cox0w0gl8vjs?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18855465</guid>
    <pubDate>Mon, 16 Mar 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18855465/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18855465/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18855465/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18855465/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1634</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>114</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ramona Boldizsar: „Mi-am dorit foarte mult să scriu niște personaje fete care gîndesc”</itunes:title>
    <title>Ramona Boldizsar: „Mi-am dorit foarte mult să scriu niște personaje fete care gîndesc”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Fete și femei surprinse în situații obișnuite, de viață cotidiană, în care apar inevitabilele mici tensiuni, conflictele mărunte, care nu te dărîmă dar te macină, care nu te omoară dar te consumă – asta ne propune Ramona Boldizsar în volumul ei de povestiri „Fete bune. Fete cuminți”, apărut la Humanitas. Am vorbit cu autoarea despre potențialul literar al banalului, despre personajele ei și viața lor interioară, despre emoțiile și sentimentele pe care le trăiesc, de la vina pe care o simte o ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Fete și femei surprinse în situații obișnuite, de viață cotidiană, în care apar inevitabilele mici tensiuni, conflictele mărunte, care nu te dărîmă dar te macină, care nu te omoară dar te consumă – asta ne propune Ramona Boldizsar în volumul ei de povestiri „Fete bune. Fete cuminți”, apărut la Humanitas. Am vorbit cu autoarea despre potențialul literar al banalului, despre personajele ei și viața lor interioară, despre emoțiile și sentimentele pe care le trăiesc, de la vina pe care o simte o femeie pentru că nu are destulă răbdare cu copilul ei, la satisfacția unei fete care mănîncă pentru a-și alunga tristețea, de la furia unei fetițe, la durerile sufletești ale unei tinere educatoare. </p><p><em>Multe finaluri sînt deschise, de altfel, nici nu contează cum se termină o poveste sau cum se rezolvă o situație. Important este ce fac personajele, ce simt, ce gîndesc, cum se mișcă. </em></p><p><b>Ramona Boldizsar</b>: „Am vrut foarte mult să explorez atît viața obișnuită, cotidianul, banalul, cît și fetele obișnuite, femeile obișnuite. O femeie ca mine și ca tine și ca oricine altcineva care trăiește aceste momente banale și totuși viața ei este bogată, are o interioritate bogată, gîndește foarte mult, are, să zicem, mici conflicte interioare pe care trebuie să le traverseze. (...) Mi-am dorit foarte mult să scriu niște personaje fete care gîndesc. Pentru că atunci cînd eram eu adolescentă am citit predominant autori bărbați și predominant personaje femei scrise de bărbați și mi s-a părut întotdeauna că ele nu gîndesc. Nu gîndesc nu neapărat în sensul de lucruri fabuloase, filozofice, ci pur și simplu nu li se oferă un spațiu activ pentru procesul gîndirii în narațiune. Sigur că asta e adevărat pentru lecturile mele, nu neapărat pentru toată literatura care s-a scris în direcția asta într-un anumit timp. Am vrut să scriu niște fete care gîndesc. Care nu trebuie să aibă un spațiu special pentru gîndit, să fi terminat 10 facultăți și să stea într-o bibliotecă sau să fie ancorate într-o lume academică. Pentru că oricine gîndește, toți gîndim într-un fel sau altul.”</p><p><em>Relațiile dintre femeile din carte nu sînt lipsite de tensiuni, de invidii. Nici relațiile între surori sau relațiile mamă-fiică nu sînt lipsite de asperități. De ce te-ai uitat astfel la lumea femeilor?</em></p><p><b>Ramona Boldizsar</b>: „Eu am trăit într-o societate extrem de patriarhală și am ales (pentru personaje) ca și ele să trăiască, să copilărească într-o lume extrem de patriarhală. Sînt produsul acelei societăți, de aceea unele dintre ele au un misoginism internalizat destul de puternic. Deși, pe de altă parte, ar putea fi considerate, să zicem, feministe sau ele consideră că sînt egale cu bărbații sau că femeile din viața lor sînt egale cu ele, dar în același timp au scăpări din astea, de gelozie sau de priviri geloase asupra celorlalți. A fost important pentru mine să arăt și fața asta. Am ales acest titlu, «Fete bune, fete cuminți», care bineînțeles că este ironic, pentru că ele nu sînt bune și cuminți, dar au fost învățate să fie așa și atunci trec printr-o criză identitară. O parte este bagajul pe care îl poartă, venind dintr-o societate patriarhală, învățînd lucrurile astea și cealaltă parte este ce au trăit ele, ce au experimentat ele și cum încearcă să iasă din acest spațiu. Și bineînțeles că aici se creează un conflict. Sînt sau nu sînt capabile să iasă de acolo? Cît de mult poți să renunți la bagajul tău? Dacă tu ai fost educat și crescut într-un anumit mod, poți vreodată să scapi de această încătușare? Și, plecînd de la asta, am creat aceste personaje care, bineînțeles că era necesar să aibă și sentimente neplăcute și să nu fie într-adevăr nici bune, nici cuminți, ci mai degrabă într-o criză continuă, ceea ce îmi imaginez că e neplăcut pentru ele.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Fete și femei surprinse în situații obișnuite, de viață cotidiană, în care apar inevitabilele mici tensiuni, conflictele mărunte, care nu te dărîmă dar te macină, care nu te omoară dar te consumă – asta ne propune Ramona Boldizsar în volumul ei de povestiri „Fete bune. Fete cuminți”, apărut la Humanitas. Am vorbit cu autoarea despre potențialul literar al banalului, despre personajele ei și viața lor interioară, despre emoțiile și sentimentele pe care le trăiesc, de la vina pe care o simte o femeie pentru că nu are destulă răbdare cu copilul ei, la satisfacția unei fete care mănîncă pentru a-și alunga tristețea, de la furia unei fetițe, la durerile sufletești ale unei tinere educatoare. </p><p><em>Multe finaluri sînt deschise, de altfel, nici nu contează cum se termină o poveste sau cum se rezolvă o situație. Important este ce fac personajele, ce simt, ce gîndesc, cum se mișcă. </em></p><p><b>Ramona Boldizsar</b>: „Am vrut foarte mult să explorez atît viața obișnuită, cotidianul, banalul, cît și fetele obișnuite, femeile obișnuite. O femeie ca mine și ca tine și ca oricine altcineva care trăiește aceste momente banale și totuși viața ei este bogată, are o interioritate bogată, gîndește foarte mult, are, să zicem, mici conflicte interioare pe care trebuie să le traverseze. (...) Mi-am dorit foarte mult să scriu niște personaje fete care gîndesc. Pentru că atunci cînd eram eu adolescentă am citit predominant autori bărbați și predominant personaje femei scrise de bărbați și mi s-a părut întotdeauna că ele nu gîndesc. Nu gîndesc nu neapărat în sensul de lucruri fabuloase, filozofice, ci pur și simplu nu li se oferă un spațiu activ pentru procesul gîndirii în narațiune. Sigur că asta e adevărat pentru lecturile mele, nu neapărat pentru toată literatura care s-a scris în direcția asta într-un anumit timp. Am vrut să scriu niște fete care gîndesc. Care nu trebuie să aibă un spațiu special pentru gîndit, să fi terminat 10 facultăți și să stea într-o bibliotecă sau să fie ancorate într-o lume academică. Pentru că oricine gîndește, toți gîndim într-un fel sau altul.”</p><p><em>Relațiile dintre femeile din carte nu sînt lipsite de tensiuni, de invidii. Nici relațiile între surori sau relațiile mamă-fiică nu sînt lipsite de asperități. De ce te-ai uitat astfel la lumea femeilor?</em></p><p><b>Ramona Boldizsar</b>: „Eu am trăit într-o societate extrem de patriarhală și am ales (pentru personaje) ca și ele să trăiască, să copilărească într-o lume extrem de patriarhală. Sînt produsul acelei societăți, de aceea unele dintre ele au un misoginism internalizat destul de puternic. Deși, pe de altă parte, ar putea fi considerate, să zicem, feministe sau ele consideră că sînt egale cu bărbații sau că femeile din viața lor sînt egale cu ele, dar în același timp au scăpări din astea, de gelozie sau de priviri geloase asupra celorlalți. A fost important pentru mine să arăt și fața asta. Am ales acest titlu, «Fete bune, fete cuminți», care bineînțeles că este ironic, pentru că ele nu sînt bune și cuminți, dar au fost învățate să fie așa și atunci trec printr-o criză identitară. O parte este bagajul pe care îl poartă, venind dintr-o societate patriarhală, învățînd lucrurile astea și cealaltă parte este ce au trăit ele, ce au experimentat ele și cum încearcă să iasă din acest spațiu. Și bineînțeles că aici se creează un conflict. Sînt sau nu sînt capabile să iasă de acolo? Cît de mult poți să renunți la bagajul tău? Dacă tu ai fost educat și crescut într-un anumit mod, poți vreodată să scapi de această încătușare? Și, plecînd de la asta, am creat aceste personaje care, bineînțeles că era necesar să aibă și sentimente neplăcute și să nu fie într-adevăr nici bune, nici cuminți, ci mai degrabă într-o criză continuă, ceea ce îmi imaginez că e neplăcut pentru ele.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18834502-ramona-boldizsar-mi-am-dorit-foarte-mult-sa-scriu-ni-te-personaje-fete-care-gindesc.mp3" length="20252908" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/8w0l7wtm9f9hwi4qhg6t1nuk06v4?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18834502</guid>
    <pubDate>Fri, 13 Mar 2026 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18834502/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18834502/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18834502/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18834502/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1684</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>113</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Volodimir Zelenski la București. Ce aduce parteneriatul strategic România-Ucraina</itunes:title>
    <title>Volodimir Zelenski la București. Ce aduce parteneriatul strategic România-Ucraina</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski este astăzi (joi, 12 martie) într-o vizită oficială în România, în cadrul căreia s-a întîlnit cu preşedintele Nicuşor Dan și premierul Ilie Bolojan. Este a doua vizită a președintelui ucrainean în România. Prima oară a venit la București în octombrie 2023. România şi Ucraina au semnat astăzi documente pentru un parteneriat strategic, care va avea ca domenii de aplicare economia, educaţia, drepturile minorităţilor, dar şi cooperarea în domeniul militar...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski este astăzi (joi, 12 martie) într-o vizită oficială în România, în cadrul căreia s-a întîlnit cu preşedintele Nicuşor Dan și premierul Ilie Bolojan. Este a doua vizită a președintelui ucrainean în România. Prima oară a venit la București în octombrie 2023. România şi Ucraina au semnat astăzi documente pentru un parteneriat strategic, care va avea ca domenii de aplicare economia, educaţia, drepturile minorităţilor, dar şi cooperarea în domeniul militar. De asemenea, a mai fost parafat un document referitor la cooperarea în domeniul energiei. Care este semnificaţia semnării acestor documente? Ce știm despre sprijinul României pentru Ucraina de pînă acum? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, expertă în spațiul ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.</p><p><em>Ce prevede parteneriatul strategic semnat de cei doi preşedinţi?<br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „Eu cred că pentru cei care monitorizează atent dialogul bilateral dintre România și Ucraina  nu era o surpriză conținutul acestui document. Mă refer la priorități, pentru că ele au fost anunțate încă din octombrie 2023, atunci cînd s-a semnat la București acea declarație dintre președintele Zelenski și președintele în exercițiu de atunci, domnul Iohannis. Și toate aceste prevederi au fost la vedere, în sensul că au fost publicate pe site-ul Administrației prezidențiale și știam foarte bine că există priorități în domeniul economic, în domeniul energetic, transfer de know-how dinspre România spre Ucraina și invers, că existau niște discuții între oficialii de la București și cei de la Kiev în ceea ce privește asistența tehnică în domeniul militar, pentru că Ucraina se afla atunci în cel de-al doilea an al războiului la scară largă și atunci s-a discutat foarte mult despre pregătirea piloților ucraineni pentru F-16. Acum iată că contextul acesta de relații internaționale presupune și o altă dimensiune a dialogului bilateral. În cadrul conferinței de presă s-a vorbit foarte mult despre drone sau despre echipamente care pot să permită interceptarea dronelor sau a altor tipuri de munițe pe care Moscova le lansează spre Ucraina și într-un fel sau altul ating și spațiu aerian al României. Iată că vedem că aceste discuții au evoluat în timp într-o manieră poate nu atît de la vedere, cum ne-am dori noi, cei din societatea civilă sau din presă, dar este bine că are și o finalitate această interacțiune dintre oficialii de la Kiev și cei de la București. Mi s-a părut important accentul pus pe cooperarea în domeniul energetic, dar nu trebuie să o înțelegem așa cum o percep majoritatea cetățenilor, ca ajutor cu generatoare, care este o acțiune pe termen scurt, ci e ceva mult mai mult de atît. Mi s-a părut important accentul pus pe partea de interacțiune în ceea ce privește minoritățile și educația. Pentru că, practic, mai închide niște paranteze care îngreunau interacțiunea bilaterală. Şi mi s-a părut foarte important faptul că s-a pus accent și pe dimensiunea economică, de interacțiune economică post-război în Ucraina. Pentru că ea ajută România nu doar să fie parte a unor proiecte importante, dar ajută România să își reconsidere statutul de actor regional important în acest sens și să contribuie și la securitatea economică a Republicii Moldova, pe care a introdus-o în aceste discuții în calitate de al treilea partener în trilaterala România-Moldova-Ucraina.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski este astăzi (joi, 12 martie) într-o vizită oficială în România, în cadrul căreia s-a întîlnit cu preşedintele Nicuşor Dan și premierul Ilie Bolojan. Este a doua vizită a președintelui ucrainean în România. Prima oară a venit la București în octombrie 2023. România şi Ucraina au semnat astăzi documente pentru un parteneriat strategic, care va avea ca domenii de aplicare economia, educaţia, drepturile minorităţilor, dar şi cooperarea în domeniul militar. De asemenea, a mai fost parafat un document referitor la cooperarea în domeniul energiei. Care este semnificaţia semnării acestor documente? Ce știm despre sprijinul României pentru Ucraina de pînă acum? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, expertă în spațiul ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.</p><p><em>Ce prevede parteneriatul strategic semnat de cei doi preşedinţi?<br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „Eu cred că pentru cei care monitorizează atent dialogul bilateral dintre România și Ucraina  nu era o surpriză conținutul acestui document. Mă refer la priorități, pentru că ele au fost anunțate încă din octombrie 2023, atunci cînd s-a semnat la București acea declarație dintre președintele Zelenski și președintele în exercițiu de atunci, domnul Iohannis. Și toate aceste prevederi au fost la vedere, în sensul că au fost publicate pe site-ul Administrației prezidențiale și știam foarte bine că există priorități în domeniul economic, în domeniul energetic, transfer de know-how dinspre România spre Ucraina și invers, că existau niște discuții între oficialii de la București și cei de la Kiev în ceea ce privește asistența tehnică în domeniul militar, pentru că Ucraina se afla atunci în cel de-al doilea an al războiului la scară largă și atunci s-a discutat foarte mult despre pregătirea piloților ucraineni pentru F-16. Acum iată că contextul acesta de relații internaționale presupune și o altă dimensiune a dialogului bilateral. În cadrul conferinței de presă s-a vorbit foarte mult despre drone sau despre echipamente care pot să permită interceptarea dronelor sau a altor tipuri de munițe pe care Moscova le lansează spre Ucraina și într-un fel sau altul ating și spațiu aerian al României. Iată că vedem că aceste discuții au evoluat în timp într-o manieră poate nu atît de la vedere, cum ne-am dori noi, cei din societatea civilă sau din presă, dar este bine că are și o finalitate această interacțiune dintre oficialii de la Kiev și cei de la București. Mi s-a părut important accentul pus pe cooperarea în domeniul energetic, dar nu trebuie să o înțelegem așa cum o percep majoritatea cetățenilor, ca ajutor cu generatoare, care este o acțiune pe termen scurt, ci e ceva mult mai mult de atît. Mi s-a părut important accentul pus pe partea de interacțiune în ceea ce privește minoritățile și educația. Pentru că, practic, mai închide niște paranteze care îngreunau interacțiunea bilaterală. Şi mi s-a părut foarte important faptul că s-a pus accent și pe dimensiunea economică, de interacțiune economică post-război în Ucraina. Pentru că ea ajută România nu doar să fie parte a unor proiecte importante, dar ajută România să își reconsidere statutul de actor regional important în acest sens și să contribuie și la securitatea economică a Republicii Moldova, pe care a introdus-o în aceste discuții în calitate de al treilea partener în trilaterala România-Moldova-Ucraina.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18836762-volodimir-zelenski-la-bucure-ti-ce-aduce-parteneriatul-strategic-romania-ucraina.mp3" length="19519353" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/c9w5mituobucqj52bpw49qls5iko?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18836762</guid>
    <pubDate>Thu, 12 Mar 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18836762/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18836762/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18836762/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18836762/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1623</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>112</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Parlamentul aprobă dislocarea de noi capabilități militare americane în România. Care sînt mizele acestei decizii?  </itunes:title>
    <title>Parlamentul aprobă dislocarea de noi capabilități militare americane în România. Care sînt mizele acestei decizii?  </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat astăzi cererea Statelor Unite ale Americii de a disloca în România avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare, în corelare cu scutul de la Deveselu, a anunțat președintele Nicușor Dan. Parlamentul a aprobat propunerea CSAT. Discutăm despre solicitarea SUA şi decizia României cu Rufin Zamfir, analist de politică internațională. Cum ar trebui să înțelegem solicitarea Statelor Unite de a utili...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat astăzi cererea Statelor Unite ale Americii de a disloca în România avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare, în corelare cu scutul de la Deveselu, a anunțat președintele Nicușor Dan. Parlamentul a aprobat propunerea CSAT. Discutăm despre solicitarea SUA şi decizia României cu Rufin Zamfir, analist de politică internațională.</p><p><em>Cum ar trebui să înțelegem solicitarea Statelor Unite de a utiliza bazele militare din România? E ceva conjunctural, legat strict de operațiunile militare din Orientul Mijlociu? Sau e vorba de o repoziționare mai largă a militarilor americani din Europa?<br/></em><b>Rufin Zamfir</b>: „Cheia în care cred că trebuie să citim decizia Statelor Unite de a solicita României accesul la baza de la Kogălniceanu, pentru a fi folosită în operațiunile care se derulează în Orientul Mijlociu,  este dată de parteneriatul strategic pe care îl are România (cu SUA), de rolul asumat de România ca stat membru NATO și, pînă la urmă, de politica României de apărare. Aș putea să răspund da, este o chestiune conjuncturală deoarece cauza pentru care s-a solicitat este una care ține de conjunctura internațională de securitate din regiunea Orientului Mijlociu și Statele Unite au cerut punctual pentru acest lucru. Altfel însă, ceea ce ni se solicită astăzi și CSAT-ul aprobă este doar să ne respectăm angajamentele pe care le-am luat în interiorul parteneriatului strategic pe care l-am semnat. Şi, altfel, dacă ne uităm printr-o lentilă internă, să privim cu responsabilitate climatul de securitate din care România face parte, pînă la urmă. Este vorba despre arhitectura pe care noi, ca stat, construim, astfel încît să putem spera la apărarea deplină a teritoriului, integrității și securității cetățenilor noștri.”</p><p><em>Președintele Nicușor Dan a mai spus că aceste echipamente sînt defensive și „Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este una sigură”. Sîntem mai apărați sau mai vulnerabili dacă vor veni în România avioanele și echipamentele militare americane? <br/></em><b>Rufin Zamfir</b>: „Aș începe prin a discuta foarte pe scurt despre modul în care președintele Dan decide să comunice lucrurile astea. (...) Declarații de tipul «vă asigur că» nu sînt deloc în măsură să transmită mai multă liniște în societate, ba chiar din contra. Este în mod categoric o problemă de comunicare. Este în mod categoric și în mod nefericit o incapacitate din partea aparatului prezidențial să înțeleagă că cei care ascultă mesajul președintelui vor să audă alte lucruri decît mîngîiat pe creştet şi o poziţionare de la profesor la elev: «îţi spun eu că e bine, deci tu trebuie să crezi că este bine». Altfel, da, prezența în mod activ a unui contingent american în România este de natură să transforme România într-o țară și mai sigură din punct de vedere securitar.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat astăzi cererea Statelor Unite ale Americii de a disloca în România avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare, în corelare cu scutul de la Deveselu, a anunțat președintele Nicușor Dan. Parlamentul a aprobat propunerea CSAT. Discutăm despre solicitarea SUA şi decizia României cu Rufin Zamfir, analist de politică internațională.</p><p><em>Cum ar trebui să înțelegem solicitarea Statelor Unite de a utiliza bazele militare din România? E ceva conjunctural, legat strict de operațiunile militare din Orientul Mijlociu? Sau e vorba de o repoziționare mai largă a militarilor americani din Europa?<br/></em><b>Rufin Zamfir</b>: „Cheia în care cred că trebuie să citim decizia Statelor Unite de a solicita României accesul la baza de la Kogălniceanu, pentru a fi folosită în operațiunile care se derulează în Orientul Mijlociu,  este dată de parteneriatul strategic pe care îl are România (cu SUA), de rolul asumat de România ca stat membru NATO și, pînă la urmă, de politica României de apărare. Aș putea să răspund da, este o chestiune conjuncturală deoarece cauza pentru care s-a solicitat este una care ține de conjunctura internațională de securitate din regiunea Orientului Mijlociu și Statele Unite au cerut punctual pentru acest lucru. Altfel însă, ceea ce ni se solicită astăzi și CSAT-ul aprobă este doar să ne respectăm angajamentele pe care le-am luat în interiorul parteneriatului strategic pe care l-am semnat. Şi, altfel, dacă ne uităm printr-o lentilă internă, să privim cu responsabilitate climatul de securitate din care România face parte, pînă la urmă. Este vorba despre arhitectura pe care noi, ca stat, construim, astfel încît să putem spera la apărarea deplină a teritoriului, integrității și securității cetățenilor noștri.”</p><p><em>Președintele Nicușor Dan a mai spus că aceste echipamente sînt defensive și „Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este una sigură”. Sîntem mai apărați sau mai vulnerabili dacă vor veni în România avioanele și echipamentele militare americane? <br/></em><b>Rufin Zamfir</b>: „Aș începe prin a discuta foarte pe scurt despre modul în care președintele Dan decide să comunice lucrurile astea. (...) Declarații de tipul «vă asigur că» nu sînt deloc în măsură să transmită mai multă liniște în societate, ba chiar din contra. Este în mod categoric o problemă de comunicare. Este în mod categoric și în mod nefericit o incapacitate din partea aparatului prezidențial să înțeleagă că cei care ascultă mesajul președintelui vor să audă alte lucruri decît mîngîiat pe creştet şi o poziţionare de la profesor la elev: «îţi spun eu că e bine, deci tu trebuie să crezi că este bine». Altfel, da, prezența în mod activ a unui contingent american în România este de natură să transforme România într-o țară și mai sigură din punct de vedere securitar.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18829968-parlamentul-aproba-dislocarea-de-noi-capabilita-i-militare-americane-in-romania-care-sint-mizele-acestei-decizii.mp3" length="18856146" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/yihs3924bjj0vqdfbkjaj95a0c9v?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18829968</guid>
    <pubDate>Wed, 11 Mar 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18829968/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18829968/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18829968/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18829968/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1567</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>111</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Manosfera și întoarcerea la rolurile tradiționale de gen. O discuție cu Ionela Băluță</itunes:title>
    <title>Manosfera și întoarcerea la rolurile tradiționale de gen. O discuție cu Ionela Băluță</title>
    <itunes:summary><![CDATA[31% dintre bărbații și băieții din gen Z (născuți între 1997 și 2012) consideră că soția ar trebui să se supună întotdeauna soțului. Pe de altă parte, numai 13% dintre bărbații din generația Baby Boomers (născuți între 1946 și 1964) au aceeași părere. Aceste date apar într-un sondaj global, realizat de Ipsos și Institutul Global pentru Leadershipul Femeilor din cadrul King's College London, pe un eșantion de 23.000 de persoane din 29 de țări. Studiul arată o orientare constantă spre o viziune...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>31% dintre bărbații și băieții din gen Z (născuți între 1997 și 2012) consideră că soția ar trebui să se supună întotdeauna soțului. Pe de altă parte, numai 13% dintre bărbații din generația Baby Boomers (născuți între 1946 și 1964) au aceeași părere. Aceste date apar într-un <a href='https://www.kcl.ac.uk/news/almost-a-third-of-gen-z-men-agree-a-wife-should-obey-her-husband'>sondaj global</a>, realizat de Ipsos și Institutul Global pentru Leadershipul Femeilor din cadrul King&apos;s College London, pe un eșantion de 23.000 de persoane din 29 de țări. Studiul arată o orientare constantă spre o viziune tradițională asupra rolurilor de gen. Cum am ajuns aici? Am întrebat-o pe Ionela Băluță, sociologă, profesoară la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, directoarea Centrului pentru Politicile Egalităţii de Şanse. </p><p><b>Ionela Băluță</b>: „E o intensificare, pe care o constatăm de aproape două decenii, a rolurilor conservatoare și a ceea ce numim manosferă – comunități și spații online care, de la Inceli, la Alpha Males, la Sigma Males, promovează acest discurs, că ar fi o criză a masculinității și că una dintre principalele sale cauze ar fi feminismul, egalitatea de gen, emanciparea femeilor. E o explicație pe care tinerii bărbați, bărbații care se găsesc în situații economice precare o îmbrățișează pentru că e mai ușor să spui vinovate sînt femeile și soluția e să redevin eu bărbatul Alpha, bărbatul adevărat, să-mi impun voința în cuplu, în familie, decît să te gîndești că, de fapt, precaritatea economică, nesiguranța joburilor, inegalitățile economice sînt rezultatul unui sistem economic, al unor decizii politice mai greu de schimbat.”</p><p><em>Feminismul vorbește despre masculinitatea toxică și critică rolurile tradiționale de gen. Ce propune în loc? </em></p><p><b>Ionela Băluță</b>: „Eu prefer să vorbesc despre masculinitate hegemonică și nu  toxică, pentru că mi se pare important să înțelegem că nu căutăm vinovați și că nici nu există vinovați și că e un sistem de putere social construit pe aceste inegalități între femei și bărbați. Masculinitatea hegemonică e făcută exact din toate aceste caracteristici, că bărbații sînt superputernici, ei trebuie să domine, ei nu trebuie să arate slăbiciune. Vine la pachet cu foarte multe reguli, norme, care, da, în general îi avantajează pe bărbați pentru că, iată, au acces la poziții de putere, stabilesc relații de putere în cuplu. Dar există și studii făcute, de exemplu, de Equimundo sau de Men&apos;s Development Network, pe ceea ce ei numesc Man Box, o cutie a masculinității, care arată o corelare destul de îngrijorătoare între asumarea acestor valori din masculinitatea hegemonică și comportamente de risc. Tinerii care sînt acolo își asumă mult mai des riscuri, de la condus sportiv pînă la consumarea diverselor substanțe, ca să arate că sînt bărbați adevărați. La fel, tinerii care sînt în această Man Box nu cer ajutor atunci cînd au probleme emoționale, psihologice, pentru că un bărbat e puternic. Și atunci ajungem la situația în care rata de sinucideri în rîndul bărbaților este mult mai mare decît în rîndul femeilor. Prin acest sistem patriarhal se construiește masculinitatea hegemonică pe care o critică studiile și mișcările feministe. Ceea ce arătăm în studiile de gen și ceea ce revendică spațiile feministe este, de fapt, o reconfigurare a rolurilor și a raporturilor de gen într-un sens mai echilibrat, în care și bărbații pot să fie empatici, și bărbații pot să plîngă, cînd sînt în situații în care orice ființă plînge. În care acceptăm că și femeile pot să fie inteligente, puternice. Ce ar trebui să înțeleagă bărbații este că asta este și în avantajul lor. Reconfigurarea normelor patriarhale ne ajută pe toți să ne găsim mai bine un loc în viața socială, profesională, în viața de cuplu.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>31% dintre bărbații și băieții din gen Z (născuți între 1997 și 2012) consideră că soția ar trebui să se supună întotdeauna soțului. Pe de altă parte, numai 13% dintre bărbații din generația Baby Boomers (născuți între 1946 și 1964) au aceeași părere. Aceste date apar într-un <a href='https://www.kcl.ac.uk/news/almost-a-third-of-gen-z-men-agree-a-wife-should-obey-her-husband'>sondaj global</a>, realizat de Ipsos și Institutul Global pentru Leadershipul Femeilor din cadrul King&apos;s College London, pe un eșantion de 23.000 de persoane din 29 de țări. Studiul arată o orientare constantă spre o viziune tradițională asupra rolurilor de gen. Cum am ajuns aici? Am întrebat-o pe Ionela Băluță, sociologă, profesoară la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, directoarea Centrului pentru Politicile Egalităţii de Şanse. </p><p><b>Ionela Băluță</b>: „E o intensificare, pe care o constatăm de aproape două decenii, a rolurilor conservatoare și a ceea ce numim manosferă – comunități și spații online care, de la Inceli, la Alpha Males, la Sigma Males, promovează acest discurs, că ar fi o criză a masculinității și că una dintre principalele sale cauze ar fi feminismul, egalitatea de gen, emanciparea femeilor. E o explicație pe care tinerii bărbați, bărbații care se găsesc în situații economice precare o îmbrățișează pentru că e mai ușor să spui vinovate sînt femeile și soluția e să redevin eu bărbatul Alpha, bărbatul adevărat, să-mi impun voința în cuplu, în familie, decît să te gîndești că, de fapt, precaritatea economică, nesiguranța joburilor, inegalitățile economice sînt rezultatul unui sistem economic, al unor decizii politice mai greu de schimbat.”</p><p><em>Feminismul vorbește despre masculinitatea toxică și critică rolurile tradiționale de gen. Ce propune în loc? </em></p><p><b>Ionela Băluță</b>: „Eu prefer să vorbesc despre masculinitate hegemonică și nu  toxică, pentru că mi se pare important să înțelegem că nu căutăm vinovați și că nici nu există vinovați și că e un sistem de putere social construit pe aceste inegalități între femei și bărbați. Masculinitatea hegemonică e făcută exact din toate aceste caracteristici, că bărbații sînt superputernici, ei trebuie să domine, ei nu trebuie să arate slăbiciune. Vine la pachet cu foarte multe reguli, norme, care, da, în general îi avantajează pe bărbați pentru că, iată, au acces la poziții de putere, stabilesc relații de putere în cuplu. Dar există și studii făcute, de exemplu, de Equimundo sau de Men&apos;s Development Network, pe ceea ce ei numesc Man Box, o cutie a masculinității, care arată o corelare destul de îngrijorătoare între asumarea acestor valori din masculinitatea hegemonică și comportamente de risc. Tinerii care sînt acolo își asumă mult mai des riscuri, de la condus sportiv pînă la consumarea diverselor substanțe, ca să arate că sînt bărbați adevărați. La fel, tinerii care sînt în această Man Box nu cer ajutor atunci cînd au probleme emoționale, psihologice, pentru că un bărbat e puternic. Și atunci ajungem la situația în care rata de sinucideri în rîndul bărbaților este mult mai mare decît în rîndul femeilor. Prin acest sistem patriarhal se construiește masculinitatea hegemonică pe care o critică studiile și mișcările feministe. Ceea ce arătăm în studiile de gen și ceea ce revendică spațiile feministe este, de fapt, o reconfigurare a rolurilor și a raporturilor de gen într-un sens mai echilibrat, în care și bărbații pot să fie empatici, și bărbații pot să plîngă, cînd sînt în situații în care orice ființă plînge. În care acceptăm că și femeile pot să fie inteligente, puternice. Ce ar trebui să înțeleagă bărbații este că asta este și în avantajul lor. Reconfigurarea normelor patriarhale ne ajută pe toți să ne găsim mai bine un loc în viața socială, profesională, în viața de cuplu.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18822366-manosfera-i-intoarcerea-la-rolurile-tradi-ionale-de-gen-o-discu-ie-cu-ionela-balu-a.mp3" length="21297419" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/vsk14jhhci6wdvcs9lqizrqo4aua?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18822366</guid>
    <pubDate>Tue, 10 Mar 2026 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18822366/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18822366/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18822366/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18822366/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1771</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>110</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Interviu cu Alexandra Tănăsescu despre bunurile de patrimoniu ținute în containere la Muzeul Enescu</itunes:title>
    <title>Interviu cu Alexandra Tănăsescu despre bunurile de patrimoniu ținute în containere la Muzeul Enescu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Jurnalista Alexandra Tănăsescu, de la platforma online „Cultura la dubă”, a scris recent despre condițiile improprii în care sînt depozitate, de peste 4 ani, manuscrisele lui George Enescu în curtea Muzeului Național „George Enescu”, în containere care, conform surselor jurnalistei, „nu respectă normele prevăzute de lege pentru depozitarea bunurilor mobile de patrimoniu”. În urma acestor dezvăluiri, Alexandra Tănăsescu a fost sunată de conducerea Muzeului Național „George Enescu”, în timpul d...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Jurnalista Alexandra Tănăsescu, de la platforma online „Cultura la dubă”, a scris recent despre condițiile improprii în care sînt depozitate, de peste 4 ani, manuscrisele lui George Enescu în curtea Muzeului Național „George Enescu”, în containere care, conform surselor jurnalistei, „nu respectă normele prevăzute de lege pentru depozitarea bunurilor mobile de patrimoniu”. În urma acestor dezvăluiri, Alexandra Tănăsescu a fost sunată de conducerea Muzeului Național „George Enescu”, în timpul discuției intervenind o persoană care s-a recomandat reprezentantul legal al Ministerului Culturii. Jurnalista a fost intimidată și amenințată cu plîngere penală. În urma intimidărilor și amenințărilor, Mapping Media Freedom, platforma Centrului European pentru Libertatea Presei și a Mass-Media, a emis o alertă pe numele jurnalistei Alexandra Tănăsescu de încălcare a libertății presei. </p><p>Peste 100 de personalități culturale semnează <a href='https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/muzica-dans-arte/scrisoare-publica-pentru-protejarea-manuscriselor-lui-george-enescu-id52605.html'>o scrisoare deschisă</a> adresată președintelui României, prim ministrului și ministrului culturii, în care solicită, între altele, mutarea manuscriselor din containere, în condiții de depozitare profesioniste, demne de statura lui George Enescu. </p><p>Am vorbit cu Alexandra Tănăsescu despre investigația sa cu privire la condițiile în care sînt păstrate manuscrisele lui George Enescu, despre importanța jurnalismului cultural de investigație și despre amenințările pe care le-a primit în urma publicării articolului. </p><p><b>Alexandra Tănăsescu</b>: „Totul a început, ironic, de Ziua Națională a Culturii, pe 15 ianuarie 2026, cînd eu am făcut o postare pe Facebook despre niște subsoluri oribile în care lucrează restauratorii Muzeului Național de Istorie. Acea postare a devenit virală, a ajuns la foarte mulți oameni și atunci am început să primesc în privat foarte multe mesaje, de la oameni care chiar țin la patrimoniu și sînt în contact direct cu el, în care eram invitată: veniți să vedeți ce e la muzeul cutare, veniți să vedeți ce e aici. Și așa am intrat în legătură cu o primă sursă care m-a invitat să văd care este situația de la Muzeul Enescu. Am aflat, șocată și eu, că bunurile de patrimoniu sînt ținute în containere. Nu mi-a venit să cred pînă nu am primit dovezi, imaginile pe care le-ați putut vedea și voi în articol. Iar apoi investigația a durat aproximativ o lună și jumătate, timp în care am vorbit cu mai multe surse care au confirmat cele spuse de sursa inițială. Am încercat în permanență să obțin acordul conducerii de a avea un interviu filmat la muzeu, să putem avea o discuție cu doamna director. Am sunat-o de mai multe ori, m-a tot amînat. Inițial a spus că are nevoie de acordul ministrului, că din partea dumneaei nu e o problemă. După care a invocat niște investigații medicale în care este prinsă și timp de aproximativ o lună m-a tot amînat. După care, într-un final, i-am spus că dacă nu dorește să vorbim, eu pot trimite solicitare scrisă. Și a zis: nu consider că este un subiect de interes public. Am trimis întrebările pe care le-am avut pe mail. Iar răspunsul a fost că acelea sînt informații care țin de secret de serviciu și securitatea patrimoniului și că, dacă totuși o să public articolul, eu mă voi supune - citez - «nesocotirii legii».”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Jurnalista Alexandra Tănăsescu, de la platforma online „Cultura la dubă”, a scris recent despre condițiile improprii în care sînt depozitate, de peste 4 ani, manuscrisele lui George Enescu în curtea Muzeului Național „George Enescu”, în containere care, conform surselor jurnalistei, „nu respectă normele prevăzute de lege pentru depozitarea bunurilor mobile de patrimoniu”. În urma acestor dezvăluiri, Alexandra Tănăsescu a fost sunată de conducerea Muzeului Național „George Enescu”, în timpul discuției intervenind o persoană care s-a recomandat reprezentantul legal al Ministerului Culturii. Jurnalista a fost intimidată și amenințată cu plîngere penală. În urma intimidărilor și amenințărilor, Mapping Media Freedom, platforma Centrului European pentru Libertatea Presei și a Mass-Media, a emis o alertă pe numele jurnalistei Alexandra Tănăsescu de încălcare a libertății presei. </p><p>Peste 100 de personalități culturale semnează <a href='https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/muzica-dans-arte/scrisoare-publica-pentru-protejarea-manuscriselor-lui-george-enescu-id52605.html'>o scrisoare deschisă</a> adresată președintelui României, prim ministrului și ministrului culturii, în care solicită, între altele, mutarea manuscriselor din containere, în condiții de depozitare profesioniste, demne de statura lui George Enescu. </p><p>Am vorbit cu Alexandra Tănăsescu despre investigația sa cu privire la condițiile în care sînt păstrate manuscrisele lui George Enescu, despre importanța jurnalismului cultural de investigație și despre amenințările pe care le-a primit în urma publicării articolului. </p><p><b>Alexandra Tănăsescu</b>: „Totul a început, ironic, de Ziua Națională a Culturii, pe 15 ianuarie 2026, cînd eu am făcut o postare pe Facebook despre niște subsoluri oribile în care lucrează restauratorii Muzeului Național de Istorie. Acea postare a devenit virală, a ajuns la foarte mulți oameni și atunci am început să primesc în privat foarte multe mesaje, de la oameni care chiar țin la patrimoniu și sînt în contact direct cu el, în care eram invitată: veniți să vedeți ce e la muzeul cutare, veniți să vedeți ce e aici. Și așa am intrat în legătură cu o primă sursă care m-a invitat să văd care este situația de la Muzeul Enescu. Am aflat, șocată și eu, că bunurile de patrimoniu sînt ținute în containere. Nu mi-a venit să cred pînă nu am primit dovezi, imaginile pe care le-ați putut vedea și voi în articol. Iar apoi investigația a durat aproximativ o lună și jumătate, timp în care am vorbit cu mai multe surse care au confirmat cele spuse de sursa inițială. Am încercat în permanență să obțin acordul conducerii de a avea un interviu filmat la muzeu, să putem avea o discuție cu doamna director. Am sunat-o de mai multe ori, m-a tot amînat. Inițial a spus că are nevoie de acordul ministrului, că din partea dumneaei nu e o problemă. După care a invocat niște investigații medicale în care este prinsă și timp de aproximativ o lună m-a tot amînat. După care, într-un final, i-am spus că dacă nu dorește să vorbim, eu pot trimite solicitare scrisă. Și a zis: nu consider că este un subiect de interes public. Am trimis întrebările pe care le-am avut pe mail. Iar răspunsul a fost că acelea sînt informații care țin de secret de serviciu și securitatea patrimoniului și că, dacă totuși o să public articolul, eu mă voi supune - citez - «nesocotirii legii».”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18814243-interviu-cu-alexandra-tanasescu-despre-bunurile-de-patrimoniu-inute-in-containere-la-muzeul-enescu.mp3" length="18834913" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/8h13b7ml7dmz9r609jncfjkcoj8l?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18814243</guid>
    <pubDate>Mon, 09 Mar 2026 18:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18814243/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18814243/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18814243/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18814243/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1567</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>109</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Narine Abgarian: „Dragostea e ceea ce ne ajută să supraviețuim și trebuie să ne ținem de ea”</itunes:title>
    <title>Narine Abgarian: „Dragostea e ceea ce ne ajută să supraviețuim și trebuie să ne ținem de ea”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Îndrăgita scriitoare Narine Abgarian a fost zilele acestea la București pentru a-și lansa romanul „Oameni care vor fi mereu cu mine”, apărut la Humanitas Fiction, în traducerea Luanei Schidu. „Oameni care vor fi mereu cu mine” spune povestea mai multor generații ale unei familii armene, poveste despre greutăți și traume dar și despre multă iubire și tandrețe. Războaiele, pogromurile, conflictele dintre armeni și azeri marchează destinul tuturor personajelor din carte și totuși, în ciuda trage...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Îndrăgita scriitoare Narine Abgarian a fost zilele acestea la București pentru a-și lansa romanul „Oameni care vor fi mereu cu mine”, apărut la Humanitas Fiction, în traducerea Luanei Schidu.</p><p>„Oameni care vor fi mereu cu mine” spune povestea mai multor generații ale unei familii armene, poveste despre greutăți și traume dar și despre multă iubire și tandrețe. Războaiele, pogromurile, conflictele dintre armeni și azeri marchează destinul tuturor personajelor din carte și totuși, în ciuda tragediilor, există speranță și ea vine din umanitate, din gesturile salvatoare și din iubire. De altfel, în toate cărțile sale, Narine Abgarian  pune accentul pe speranță, pe umanitate, pe ceea ce poate salva. Adela Greceanu a stat de vorbă cu Narine Abgarian despre romanul „Oameni care vor fi mereu cu mine” dar și despre ce poate face literatura în vremuri tulburi. Interviul a fost tradus de Anton Breiner.</p><p><b>Narine Abgarian</b>: „Cred că este o alegere inconștientă a fiecărui om în ce sentimente să creadă. Asta ține de temperamentul scriitorului, poate unora le e mai ușor să scrie de pe fundul abisului, altora le e mai ușor să se dea deoparte de marginea lui. Dacă ne referim, de exemplu, la Dostoievski sau la Faulkner, ei mai degrabă au aruncat o privire într-un abis atît de adînc încît omul poate să înnebunească din cauza sentimentelor traumatice care sînt acolo. Mie mi-e greu să scriu așa și de aceea prefer să las insulițe de speranță, ca și cititorilor mei să le fie mai ușor să citească lucrurile astea.”</p><p><em>Fetița este cea care descoperă treptat tragediile familiei și tot ea este cea care va duce mai departe moștenirea familiei, sprijinindu-se pe cei dinaintea ei, pe strămoși, acei „oameni care vor fi mereu cu mine” din titlul cărții. De ce ați construit acest roman punînd în centru figura Fetiței?</em></p><p><b>Narine Abgarian</b>: „Pentru că este o carte foarte personală, foarte sinceră și pentru mine a fost mai ușor să o scriu prin ochii unui copil care privește lumea de jos în sus, nu de sus în jos. Copiii sînt cele mai sincere ființe, în toate manifestările lor, și în alea bune și în alea rele. Și, desigur, vorbind despre acele lucruri atît de importante pentru o întreagă generație de oameni împreună cu care am crescut, am vrut să povestesc cît se poate de sincer. Și asta a fost, de asemenea, prima carte pe care am scris-o pentru adulți și cu fiecare cuvînt pe care îl scriam, eu practic învățam cum se face asta.”</p><p><em>Cartea se încheie cu învățăturile străbunicii Tamar și cu această frază: „Iubirea e ceea ce face ca viața să merite trăită”. Cum ați ajuns la acest final?</em></p><p><b>Narine Abgarian</b>: „N-aș spune că aveam fraza asta pregătită și mă îndreptam spre ea. Este probabil mai degrabă rezultatul unui catharsis emoțional și al dorinței de a pune punct exact în felul în care îmi doresc eu să pun punct. Eu chiar cred că dragostea e ceea ce ne ajută să supraviețuim, dragostea fizică, emoțională, morală și că trebuie să ne ținem de ea.” </p><p><em>Ce poate spune literatura în vremuri tulburi, cum sînt cele pe care le trăim?</em></p><p><b>Narine Abgarian</b>: „Literatura trebuie să rămînă sinceră, nu trebuie să vorbească în lozinci și nu trebuie neapărat să caute să arate drumul spre un viitor luminos. Eu cred că dacă vrem să schimbăm lumea în mai bine, trebuie să respectăm această regulă a sincerității și a autenticității, nu doar în literatură, dar și în viața oricărui om. Ca în acel proverb biblic, fă ceea ce trebuie să faci și va fi ceea ce trebuie să se întîmple.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Îndrăgita scriitoare Narine Abgarian a fost zilele acestea la București pentru a-și lansa romanul „Oameni care vor fi mereu cu mine”, apărut la Humanitas Fiction, în traducerea Luanei Schidu.</p><p>„Oameni care vor fi mereu cu mine” spune povestea mai multor generații ale unei familii armene, poveste despre greutăți și traume dar și despre multă iubire și tandrețe. Războaiele, pogromurile, conflictele dintre armeni și azeri marchează destinul tuturor personajelor din carte și totuși, în ciuda tragediilor, există speranță și ea vine din umanitate, din gesturile salvatoare și din iubire. De altfel, în toate cărțile sale, Narine Abgarian  pune accentul pe speranță, pe umanitate, pe ceea ce poate salva. Adela Greceanu a stat de vorbă cu Narine Abgarian despre romanul „Oameni care vor fi mereu cu mine” dar și despre ce poate face literatura în vremuri tulburi. Interviul a fost tradus de Anton Breiner.</p><p><b>Narine Abgarian</b>: „Cred că este o alegere inconștientă a fiecărui om în ce sentimente să creadă. Asta ține de temperamentul scriitorului, poate unora le e mai ușor să scrie de pe fundul abisului, altora le e mai ușor să se dea deoparte de marginea lui. Dacă ne referim, de exemplu, la Dostoievski sau la Faulkner, ei mai degrabă au aruncat o privire într-un abis atît de adînc încît omul poate să înnebunească din cauza sentimentelor traumatice care sînt acolo. Mie mi-e greu să scriu așa și de aceea prefer să las insulițe de speranță, ca și cititorilor mei să le fie mai ușor să citească lucrurile astea.”</p><p><em>Fetița este cea care descoperă treptat tragediile familiei și tot ea este cea care va duce mai departe moștenirea familiei, sprijinindu-se pe cei dinaintea ei, pe strămoși, acei „oameni care vor fi mereu cu mine” din titlul cărții. De ce ați construit acest roman punînd în centru figura Fetiței?</em></p><p><b>Narine Abgarian</b>: „Pentru că este o carte foarte personală, foarte sinceră și pentru mine a fost mai ușor să o scriu prin ochii unui copil care privește lumea de jos în sus, nu de sus în jos. Copiii sînt cele mai sincere ființe, în toate manifestările lor, și în alea bune și în alea rele. Și, desigur, vorbind despre acele lucruri atît de importante pentru o întreagă generație de oameni împreună cu care am crescut, am vrut să povestesc cît se poate de sincer. Și asta a fost, de asemenea, prima carte pe care am scris-o pentru adulți și cu fiecare cuvînt pe care îl scriam, eu practic învățam cum se face asta.”</p><p><em>Cartea se încheie cu învățăturile străbunicii Tamar și cu această frază: „Iubirea e ceea ce face ca viața să merite trăită”. Cum ați ajuns la acest final?</em></p><p><b>Narine Abgarian</b>: „N-aș spune că aveam fraza asta pregătită și mă îndreptam spre ea. Este probabil mai degrabă rezultatul unui catharsis emoțional și al dorinței de a pune punct exact în felul în care îmi doresc eu să pun punct. Eu chiar cred că dragostea e ceea ce ne ajută să supraviețuim, dragostea fizică, emoțională, morală și că trebuie să ne ținem de ea.” </p><p><em>Ce poate spune literatura în vremuri tulburi, cum sînt cele pe care le trăim?</em></p><p><b>Narine Abgarian</b>: „Literatura trebuie să rămînă sinceră, nu trebuie să vorbească în lozinci și nu trebuie neapărat să caute să arate drumul spre un viitor luminos. Eu cred că dacă vrem să schimbăm lumea în mai bine, trebuie să respectăm această regulă a sincerității și a autenticității, nu doar în literatură, dar și în viața oricărui om. Ca în acel proverb biblic, fă ceea ce trebuie să faci și va fi ceea ce trebuie să se întîmple.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18800760-narine-abgarian-dragostea-e-ceea-ce-ne-ajuta-sa-supravie-uim-i-trebuie-sa-ne-inem-de-ea.mp3" length="18986503" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ziw17djc3xsjmucehc02e1zdwuf0?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18800760</guid>
    <pubDate>Fri, 06 Mar 2026 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18800760/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18800760/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18800760/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18800760/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1578</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>108</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Umbrela nucleară a Franței: ce ar însemna pentru Europa și pentru România? - o discuție cu Claudiu Degeratu</itunes:title>
    <title>Umbrela nucleară a Franței: ce ar însemna pentru Europa și pentru România? - o discuție cu Claudiu Degeratu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Într-un context geopolitic complicat, marcat de incertitudini – mai ales în relație cu Statele Unite ale Americii – președintele francez a lansat o reflecție la nivel european cu privire la disuasiunea nucleară. Emmanuel Macron a făcut o propunere de cooperare nucleară pentru Germania și a invitat mai multe state, inclusiv România, la discuții despre extinderea umbrelei nucleare a Franței. Cum ar funcționa, politic, și mai ales tehnic o astfel de umbrelă nucleară? L-am întrebat pe Claudiu Deg...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Într-un context geopolitic complicat, marcat de incertitudini – mai ales în relație cu Statele Unite ale Americii – președintele francez a lansat o reflecție la nivel european cu privire la disuasiunea nucleară. Emmanuel Macron a făcut o propunere de cooperare nucleară pentru Germania și a invitat mai multe state, inclusiv România, la discuții despre extinderea umbrelei nucleare a Franței. Cum ar funcționa, politic, și mai ales tehnic o astfel de umbrelă nucleară? L-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.</p><p><b>Claudiu Degeratu</b>: „Se trece de la conceptul de descurajare pentru teritoriul național francez. Viziunea președintelui Franței este de a extinde ideea de descurajare spre un concept de descurajare avansată, folosind întreg spațiul euroatlantic. Pentru că noile generații de rachete hipersonice sînt mult mai performante faţă de cele de acum 30 de ani, față de rachetele sovietice dinainte de 1989, parcurg distanța mult mai rapid și dacă vizează o țintă pe teritoriul francez, atunci trebuie să fii pre-poziționat avansat în altă țară pentru a anticipa, în momentul lansării acestor rachete hipersonice. Altfel, neavînd această pre-poziționare avansată, nu poți să reacționezi la timp. Franța vrea să dezvolte o nouă tehnologie de rachete și un alt sistem de monitorizare a amenințărilor nucleare, dar în același timp are nevoie și de spațiu, geografic vorbind, să poziționeze o nouă tehnologie de capabilități nucleare împreună cu aliații în anumite zone strategice pentru a preîntîmpina. Așa cum apărarea Statelor Unite se face și prin scutul de la Deveselu, deci la mii de kilometri de teritoriul american, pentru că trebuie să acopere acest decalaj de viteză, care este mult îmbunătățit la o rachetă hipersonică. (...) Umbrela nucleară americană s-a dezvoltat de la început, din timpul Războiului Rece, împreună cu un sistem de garanții pentru țările aliate. Deci, descurajarea nucleară și descurajarea convențională NATO, împreună, erau un izvor de garanții de securitate pentru toate statele membre. Nu același lucru se are în vedere în acest moment de către Franța. Franța vrea să mărească capacitatea Franței de a descuraja Federația Rusă, ceea ce este și în avantajul nostru.” </p><p><em>Ce ar trebui să răspundă țara noastră la invitaţia de a participa la discuţiile despre umbrela nucleară franceză?<br/></em><b>Claudiu Degeratu</b>: „Ţara noastră va merge pe calea dialogului, în sensul în care va schimba, cu siguranță, o serie întreagă de puncte de vedere, în calitate, în special, de partener strategic al Franței. Deci, cadrul este pregătit. România nu se va opune unui dialog francez cu alți aliați. Asta este foarte clar. În același timp, România, într-adevăr, trebuie să își definească poziția ca țară aliată nenucleară. Noi, în cadrul NATO, spunem că nu producem, nu stocăm, nu vom folosi arme nucleare, dar participăm la tot procesul de planificare strategică nucleară, adică avem acces la informații și ne exprimăm poziția vis-a-vis de amenințări, de starea de securitate a alianței. Același lucru se va întîmpla și în format bilateral româno-francez. Putem să imaginăm, din acest moment, faptul că România, cu siguranță, va avea un schimb constant, și profesional și politic, în materie de stare a securității, mai ales pe flancul estic. Franța se bazează pe noi, cel puțin pentru această zonă a regiunii extinse a Mării Negre, ca să participăm la această evaluare și planificare nucleară, pentru că ea nu înseamnă că trebuie neapărat să ai arme nucleare, ci trebuie să participi la partea de evaluare, de identificare a unor posibile riscuri, de identificare a unor stări de criză și așa mai departe. Acest lucru mărește și solidaritatea noastră și, în același timp, sporește și încrederea aliaților, mai ales în relația bilaterală.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Într-un context geopolitic complicat, marcat de incertitudini – mai ales în relație cu Statele Unite ale Americii – președintele francez a lansat o reflecție la nivel european cu privire la disuasiunea nucleară. Emmanuel Macron a făcut o propunere de cooperare nucleară pentru Germania și a invitat mai multe state, inclusiv România, la discuții despre extinderea umbrelei nucleare a Franței. Cum ar funcționa, politic, și mai ales tehnic o astfel de umbrelă nucleară? L-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.</p><p><b>Claudiu Degeratu</b>: „Se trece de la conceptul de descurajare pentru teritoriul național francez. Viziunea președintelui Franței este de a extinde ideea de descurajare spre un concept de descurajare avansată, folosind întreg spațiul euroatlantic. Pentru că noile generații de rachete hipersonice sînt mult mai performante faţă de cele de acum 30 de ani, față de rachetele sovietice dinainte de 1989, parcurg distanța mult mai rapid și dacă vizează o țintă pe teritoriul francez, atunci trebuie să fii pre-poziționat avansat în altă țară pentru a anticipa, în momentul lansării acestor rachete hipersonice. Altfel, neavînd această pre-poziționare avansată, nu poți să reacționezi la timp. Franța vrea să dezvolte o nouă tehnologie de rachete și un alt sistem de monitorizare a amenințărilor nucleare, dar în același timp are nevoie și de spațiu, geografic vorbind, să poziționeze o nouă tehnologie de capabilități nucleare împreună cu aliații în anumite zone strategice pentru a preîntîmpina. Așa cum apărarea Statelor Unite se face și prin scutul de la Deveselu, deci la mii de kilometri de teritoriul american, pentru că trebuie să acopere acest decalaj de viteză, care este mult îmbunătățit la o rachetă hipersonică. (...) Umbrela nucleară americană s-a dezvoltat de la început, din timpul Războiului Rece, împreună cu un sistem de garanții pentru țările aliate. Deci, descurajarea nucleară și descurajarea convențională NATO, împreună, erau un izvor de garanții de securitate pentru toate statele membre. Nu același lucru se are în vedere în acest moment de către Franța. Franța vrea să mărească capacitatea Franței de a descuraja Federația Rusă, ceea ce este și în avantajul nostru.” </p><p><em>Ce ar trebui să răspundă țara noastră la invitaţia de a participa la discuţiile despre umbrela nucleară franceză?<br/></em><b>Claudiu Degeratu</b>: „Ţara noastră va merge pe calea dialogului, în sensul în care va schimba, cu siguranță, o serie întreagă de puncte de vedere, în calitate, în special, de partener strategic al Franței. Deci, cadrul este pregătit. România nu se va opune unui dialog francez cu alți aliați. Asta este foarte clar. În același timp, România, într-adevăr, trebuie să își definească poziția ca țară aliată nenucleară. Noi, în cadrul NATO, spunem că nu producem, nu stocăm, nu vom folosi arme nucleare, dar participăm la tot procesul de planificare strategică nucleară, adică avem acces la informații și ne exprimăm poziția vis-a-vis de amenințări, de starea de securitate a alianței. Același lucru se va întîmpla și în format bilateral româno-francez. Putem să imaginăm, din acest moment, faptul că România, cu siguranță, va avea un schimb constant, și profesional și politic, în materie de stare a securității, mai ales pe flancul estic. Franța se bazează pe noi, cel puțin pentru această zonă a regiunii extinse a Mării Negre, ca să participăm la această evaluare și planificare nucleară, pentru că ea nu înseamnă că trebuie neapărat să ai arme nucleare, ci trebuie să participi la partea de evaluare, de identificare a unor posibile riscuri, de identificare a unor stări de criză și așa mai departe. Acest lucru mărește și solidaritatea noastră și, în același timp, sporește și încrederea aliaților, mai ales în relația bilaterală.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18796482-umbrela-nucleara-a-fran-ei-ce-ar-insemna-pentru-europa-i-pentru-romania-o-discu-ie-cu-claudiu-degeratu.mp3" length="19998816" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/3rq1hoflsqi5afd4f8x9fwtuhlu7?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18796482</guid>
    <pubDate>Thu, 05 Mar 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18796482/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18796482/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18796482/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18796482/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1663</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>107</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Industria păcănelelor: de ce e nevoie de reguli mai stricte</itunes:title>
    <title>Industria păcănelelor: de ce e nevoie de reguli mai stricte</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Potrivit unor noi reglementări, autoritățile locale pot decide dacă mai permit sau nu funcționarea sălilor de jocuri de noroc. Unii primari au anunțat deja că vor pleda în consiliile locale pentru interzicere, invocînd efectele sociale nefaste ale dependenței de jocuri de noroc. Alții, în schimb, preferă să le păstreze. Industria jocurilor de noroc este deosebit de profitabilă și poate fi o sursă de venituri la bugetul local. Ce înseamnă concret această industrie în România și ce impact au no...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Potrivit unor noi reglementări, autoritățile locale pot decide dacă mai permit sau nu funcționarea sălilor de jocuri de noroc. Unii primari au anunțat deja că vor pleda în consiliile locale pentru interzicere, invocînd efectele sociale nefaste ale dependenței de jocuri de noroc. Alții, în schimb, preferă să le păstreze. Industria jocurilor de noroc este deosebit de profitabilă și poate fi o sursă de venituri la bugetul local. Ce înseamnă concret această industrie în România și ce impact au noile reglementări pentru comunitate? Care e impactul dependenței de „păcănele” asupra celor care joacă și asupra familiilor lor? Am întrebat-o pe Raluca Durbacă, coordonatoarea proiectelor „Teritoriu, bani, dependență” și „Algoritmi și adicție”, studii interdisciplinare privind jocurile de noroc în România.</p><p><em>Aproape că ne-am obișnuit cu prezența sălilor de jocuri de noroc.Sînt foarte vizibile, sînt integrate într-o normalitate a vieții cotidiene. Printre magazine de cartier, printre farmacii și birouri de schimb valutar, găsim aceste săli de jocuri de noroc cu reclame luminoase, uneori foarte vizibile. Ce spune această proliferare a sălilor de jocuri despre noi, despre societatea noastră? <br/></em><b>Raluca Durbacă</b>: „Cred că vorbește despre o societate care își caută, pe de-o parte, răspunsuri la dificultățile economice în cîștiguri iluzorii, promise de către industria de jocuri de noroc. Pe de altă parte, avînd în vedere că întreaga industrie de jocuri de noroc își marketează produsele ca fiind destinate timpului liber și activităților din timpul liber, se pare că sîntem o societate care nu-și găsește alte spații în care să-și petreacă timpul, să socializeze și să lege prietenii.”</p><p><em>Este această lege prin care consiliile locale pot decide dacă permit sau nu existenţa sălilor de jocuri pe teritoriul localităţii pe care o administrează o măsură eficientă pentru combaterea dependenței de jocuri de noroc? <br/></em><b>Raluca Durbacă</b>: „Combaterea dependenței de jocuri de noroc are nevoie de mai multe tipuri de măsuri. Cu siguranță nu este o măsură atît de radicală pe cît pare la prima vedere. E mai degrabă o mișcare de creare a unui capital politic din partea primarilor, politicienilor. Industria deja migrează în online. E mult mai convenabil pentru un operator să nu mai plătească chirie, să nu mai închirieze aparate, să nu le mai întrețină, să nu mai plătească angajați. În online e Vestul sălbatic, din păcate. Nu există neapărat enorm de multe modalități de a reglementa industria în online. Nu e extrem de bine studiat felul în care poate fi reglementată industria în online. Iar măsurile de combatere a dependenței sînt multiple. Încep de la campanii de conștientizare și informare pînă la inițiative diverse de oferire de ajutor pentru dependenți, la educație continuă cu privire la dependență, cu privire la comportamentul de joc compulsiv.”</p><p><em>Care e impactul dependenței asupra celor care joacă și asupra familiilor lor? <br/></em><b>Raluca Durbacă</b>: „Cred că cel mai grav tip de dependență e dependența de păcănele. E cea care se instalează cel mai rapid, asta spun studiile. Din păcate, e un tip de dependență care are o rată de suicid destul de ridicată. 25% dintre dependenți au gînduri suicidale sau morbide, sau dorință de a se automutila. Nu știu dacă mai țineți minte, acum cîțiva ani o persoană s-a aruncat la metrou, strigînd <em>Opriți păcănelele!</em> Impactul e foarte mare, nu doar asupra finanțelor, dar şi asupra identității persoanei dependente de jocuri de noroc. Pentru că dependența înseamnă destul de multă minciună – te ascunzi de familie, de prieteni, de cei cu care ai relații personale, îi minți, le furi bani din casă, furi de la locul de muncă, ca să poți să joci în continuare, să poți să-ți alimentezi viciul.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Potrivit unor noi reglementări, autoritățile locale pot decide dacă mai permit sau nu funcționarea sălilor de jocuri de noroc. Unii primari au anunțat deja că vor pleda în consiliile locale pentru interzicere, invocînd efectele sociale nefaste ale dependenței de jocuri de noroc. Alții, în schimb, preferă să le păstreze. Industria jocurilor de noroc este deosebit de profitabilă și poate fi o sursă de venituri la bugetul local. Ce înseamnă concret această industrie în România și ce impact au noile reglementări pentru comunitate? Care e impactul dependenței de „păcănele” asupra celor care joacă și asupra familiilor lor? Am întrebat-o pe Raluca Durbacă, coordonatoarea proiectelor „Teritoriu, bani, dependență” și „Algoritmi și adicție”, studii interdisciplinare privind jocurile de noroc în România.</p><p><em>Aproape că ne-am obișnuit cu prezența sălilor de jocuri de noroc.Sînt foarte vizibile, sînt integrate într-o normalitate a vieții cotidiene. Printre magazine de cartier, printre farmacii și birouri de schimb valutar, găsim aceste săli de jocuri de noroc cu reclame luminoase, uneori foarte vizibile. Ce spune această proliferare a sălilor de jocuri despre noi, despre societatea noastră? <br/></em><b>Raluca Durbacă</b>: „Cred că vorbește despre o societate care își caută, pe de-o parte, răspunsuri la dificultățile economice în cîștiguri iluzorii, promise de către industria de jocuri de noroc. Pe de altă parte, avînd în vedere că întreaga industrie de jocuri de noroc își marketează produsele ca fiind destinate timpului liber și activităților din timpul liber, se pare că sîntem o societate care nu-și găsește alte spații în care să-și petreacă timpul, să socializeze și să lege prietenii.”</p><p><em>Este această lege prin care consiliile locale pot decide dacă permit sau nu existenţa sălilor de jocuri pe teritoriul localităţii pe care o administrează o măsură eficientă pentru combaterea dependenței de jocuri de noroc? <br/></em><b>Raluca Durbacă</b>: „Combaterea dependenței de jocuri de noroc are nevoie de mai multe tipuri de măsuri. Cu siguranță nu este o măsură atît de radicală pe cît pare la prima vedere. E mai degrabă o mișcare de creare a unui capital politic din partea primarilor, politicienilor. Industria deja migrează în online. E mult mai convenabil pentru un operator să nu mai plătească chirie, să nu mai închirieze aparate, să nu le mai întrețină, să nu mai plătească angajați. În online e Vestul sălbatic, din păcate. Nu există neapărat enorm de multe modalități de a reglementa industria în online. Nu e extrem de bine studiat felul în care poate fi reglementată industria în online. Iar măsurile de combatere a dependenței sînt multiple. Încep de la campanii de conștientizare și informare pînă la inițiative diverse de oferire de ajutor pentru dependenți, la educație continuă cu privire la dependență, cu privire la comportamentul de joc compulsiv.”</p><p><em>Care e impactul dependenței asupra celor care joacă și asupra familiilor lor? <br/></em><b>Raluca Durbacă</b>: „Cred că cel mai grav tip de dependență e dependența de păcănele. E cea care se instalează cel mai rapid, asta spun studiile. Din păcate, e un tip de dependență care are o rată de suicid destul de ridicată. 25% dintre dependenți au gînduri suicidale sau morbide, sau dorință de a se automutila. Nu știu dacă mai țineți minte, acum cîțiva ani o persoană s-a aruncat la metrou, strigînd <em>Opriți păcănelele!</em> Impactul e foarte mare, nu doar asupra finanțelor, dar şi asupra identității persoanei dependente de jocuri de noroc. Pentru că dependența înseamnă destul de multă minciună – te ascunzi de familie, de prieteni, de cei cu care ai relații personale, îi minți, le furi bani din casă, furi de la locul de muncă, ca să poți să joci în continuare, să poți să-ți alimentezi viciul.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18789230-industria-pacanelelor-de-ce-e-nevoie-de-reguli-mai-stricte.mp3" length="20435828" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/e5d1s0be0j26txgvkp93x9le0sge?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18789230</guid>
    <pubDate>Wed, 04 Mar 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18789230/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18789230/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18789230/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18789230/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1700</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>106</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Femicidul în România: de ce e nevoie de o lege specifică? </itunes:title>
    <title>Femicidul în România: de ce e nevoie de o lege specifică? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Zeci de femei au fost ucise în România în 2025, de parteneri sau de foști parteneri. Senatul a votat recent legea privind combaterea femicidului. Propunerea legislativă urmează să fie supusă dezbaterilor și votului în Camera Deputaților, for decizional. Cum este definit femicidul? De ce este nevoie de o lege privind femicidul și nu era suficientă legea care vizează omorul, în general? Ce prevede propunerea legislativă votată de Senat? Cum schimbăm mentalitățile, cum explicăm că nimic nu justi...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Zeci de femei au fost ucise în România în 2025, de parteneri sau de foști parteneri. Senatul a votat recent legea privind combaterea femicidului. Propunerea legislativă urmează să fie supusă dezbaterilor și votului în Camera Deputaților, for decizional. Cum este definit femicidul? De ce este nevoie de o lege privind femicidul și nu era suficientă legea care vizează omorul, în general? Ce prevede propunerea legislativă votată de Senat? Cum schimbăm mentalitățile, cum explicăm că nimic nu justifică violența de gen, cu atît mai puțin femicidul? Am întrebat-o pe activista feministă Andreea Bragă, de la Centrul FILIA.</p><p><b>Andreea Bragă</b>: „Crima comisă împotriva unei femei pentru că este femeie – asta este definiția cea mai simplă a femicidului. Este o recunoaștere pentru prima dată în legislația românească a acestui concept. Asta ne oferă un prim pas pentru a putea înțelege un pic mai bine cauzele, fenomenul per ansamblu și pentru a putea adopta măsurile potrivite în ideea de a preveni. Ceea ce ne dorim prin această lege este ca statul român să-și asume niște măsuri în primul rînd de prevenire a femicidului și a violențelor care îl preced.”</p><p><em>Ce prevede propunerea legislativă votată de Senat?<br/></em><b>Andreea Bragă</b>: „Este un proiect complex, structurat în mai multe părți. O bună parte din secțiunea civilă, să-i spunem așa, urmărește, pe de o parte, recunoașterea fenomenului de femicid, definiția femicidului, așa cum există și în alte state, adică o conceptualizare. Și, pe de altă parte, ceea ce este foarte important, instrumente de colectare detaliată a datelor privind violența împotriva femeilor și violența de gen, în general. Dar și introducerea unor modalități de evaluare a riscului, atît la nivelul parchetelor, pentru ca acestea să înțeleagă fenomenul complex al violenței domestice și să poată lua măsuri de protecție mult mai devreme. Nu în ultimul rînd, există și o componentă legată de educație, adică introducerea egalității de gen în sistemul public de învățămînt, pentru ca tinerii să învețe cît mai devreme despre aceste valori, despre ce înseamnă parteneriatul, ce înseamnă relații sănătoase. Iar apoi urmează modificări ale codului penal, care prevăd circumstanțieri în cazul omorului calificat, care recunosc gravitatea faptelor de omor comise în situații de control și dominare, la începerea sau încheierea unei relații, forțarea începerii unei relații, cît și în situaţii motivate de ură bazată pe gen, orientare sexuală, religie și așa mai departe. În afară de asta, proiectul de lege urmărește și eliminarea plîngerii prealabile pentru infracțiune de viol și agresiune sexuală, în varianta tip. În acest moment, pentru aceste infracțiuni, este nevoie ca o supraviețuitoare a violenței sexuale să înregistreze o plîngere prealabilă într-un termen de trei luni de la săvîrșirea faptei, deși aceste infracțiuni au fost făcute imprescriptibile, în urmă cu cîțiva ani. De multe ori, supraviețuitoarele violenței, care trec printr-o astfel de traumă sexuală, nu sînt pregătite într-un termen atît de scurt, de multe ori disociază ceea ce au trăit, au nevoie de terapie sau au nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru a accepta ceea ce au trăit și pentru a fi pregătite să ceară ajutorul autorităților sau să denunțe agresorul. (...) Și mai sînt elemente legate de modificări care vizează permiterea procurorilor să înceapă cercetarea din oficiu atunci cînd există infracțiuni din sfera violenței domestice, care sînt considerate mai ușoare, dar care, luate împreună, îți arată acel risc ridicat în care ar trebui să intervii cu niște măsuri de protecție mult mai devreme pe parcursul urmăririi penale.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Zeci de femei au fost ucise în România în 2025, de parteneri sau de foști parteneri. Senatul a votat recent legea privind combaterea femicidului. Propunerea legislativă urmează să fie supusă dezbaterilor și votului în Camera Deputaților, for decizional. Cum este definit femicidul? De ce este nevoie de o lege privind femicidul și nu era suficientă legea care vizează omorul, în general? Ce prevede propunerea legislativă votată de Senat? Cum schimbăm mentalitățile, cum explicăm că nimic nu justifică violența de gen, cu atît mai puțin femicidul? Am întrebat-o pe activista feministă Andreea Bragă, de la Centrul FILIA.</p><p><b>Andreea Bragă</b>: „Crima comisă împotriva unei femei pentru că este femeie – asta este definiția cea mai simplă a femicidului. Este o recunoaștere pentru prima dată în legislația românească a acestui concept. Asta ne oferă un prim pas pentru a putea înțelege un pic mai bine cauzele, fenomenul per ansamblu și pentru a putea adopta măsurile potrivite în ideea de a preveni. Ceea ce ne dorim prin această lege este ca statul român să-și asume niște măsuri în primul rînd de prevenire a femicidului și a violențelor care îl preced.”</p><p><em>Ce prevede propunerea legislativă votată de Senat?<br/></em><b>Andreea Bragă</b>: „Este un proiect complex, structurat în mai multe părți. O bună parte din secțiunea civilă, să-i spunem așa, urmărește, pe de o parte, recunoașterea fenomenului de femicid, definiția femicidului, așa cum există și în alte state, adică o conceptualizare. Și, pe de altă parte, ceea ce este foarte important, instrumente de colectare detaliată a datelor privind violența împotriva femeilor și violența de gen, în general. Dar și introducerea unor modalități de evaluare a riscului, atît la nivelul parchetelor, pentru ca acestea să înțeleagă fenomenul complex al violenței domestice și să poată lua măsuri de protecție mult mai devreme. Nu în ultimul rînd, există și o componentă legată de educație, adică introducerea egalității de gen în sistemul public de învățămînt, pentru ca tinerii să învețe cît mai devreme despre aceste valori, despre ce înseamnă parteneriatul, ce înseamnă relații sănătoase. Iar apoi urmează modificări ale codului penal, care prevăd circumstanțieri în cazul omorului calificat, care recunosc gravitatea faptelor de omor comise în situații de control și dominare, la începerea sau încheierea unei relații, forțarea începerii unei relații, cît și în situaţii motivate de ură bazată pe gen, orientare sexuală, religie și așa mai departe. În afară de asta, proiectul de lege urmărește și eliminarea plîngerii prealabile pentru infracțiune de viol și agresiune sexuală, în varianta tip. În acest moment, pentru aceste infracțiuni, este nevoie ca o supraviețuitoare a violenței sexuale să înregistreze o plîngere prealabilă într-un termen de trei luni de la săvîrșirea faptei, deși aceste infracțiuni au fost făcute imprescriptibile, în urmă cu cîțiva ani. De multe ori, supraviețuitoarele violenței, care trec printr-o astfel de traumă sexuală, nu sînt pregătite într-un termen atît de scurt, de multe ori disociază ceea ce au trăit, au nevoie de terapie sau au nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru a accepta ceea ce au trăit și pentru a fi pregătite să ceară ajutorul autorităților sau să denunțe agresorul. (...) Și mai sînt elemente legate de modificări care vizează permiterea procurorilor să înceapă cercetarea din oficiu atunci cînd există infracțiuni din sfera violenței domestice, care sînt considerate mai ușoare, dar care, luate împreună, îți arată acel risc ridicat în care ar trebui să intervii cu niște măsuri de protecție mult mai devreme pe parcursul urmăririi penale.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18782635-femicidul-in-romania-de-ce-e-nevoie-de-o-lege-specifica.mp3" length="20008519" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/letk1jwn9068icej8d9i61wr0qj5?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18782635</guid>
    <pubDate>Tue, 03 Mar 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18782635/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18782635/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18782635/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18782635/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1665</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>105</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Iran după Ali Khamenei. Ce urmează? </itunes:title>
    <title>Iran după Ali Khamenei. Ce urmează? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Este a treia zi a războiului din Orientul Mijlociu. Continuă atacurile asupra Iranului, continuă atacurile Iranului asupra Israelului și asupra unor țări din Golf care găzduiesc baze americane. De ce Israelul și Statele Unite ale Americii au atacat Iranul, vizînd o parte dintre figurile cele mai puternice ale Republicii Islamice? Ce se întîmplă în Iran după ce au fost ucişi liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, și mai mulți oficiali militari de rang înalt? Care e situația opoziției iranie...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Este a treia zi a războiului din Orientul Mijlociu. Continuă atacurile asupra Iranului, continuă atacurile Iranului asupra Israelului și asupra unor țări din Golf care găzduiesc baze americane. De ce Israelul și Statele Unite ale Americii au atacat Iranul, vizînd o parte dintre figurile cele mai puternice ale Republicii Islamice? Ce se întîmplă în Iran după ce au fost ucişi liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, și mai mulți oficiali militari de rang înalt? Care e situația opoziției iraniene? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române.</p><p><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Cred că orice analiză serioasă privind evenimentele în desfășurare trebuie să înceapă exact cu această întrebare: care este strategia, care este obiectivul principal al acestui război? Pentru că am plecat de la obiectivul declarat de destructurare a programului nuclear militar al Iranului, apoi s-a schimbat discursul înspre programul de rachete balistice al Iranului, iar cele mai recente declarații au venit în sensul schimbării de regim. Iar cu cîteva momente înainte ca noi să ne întîlnim, am ascultat declarația secretarului de război, domnul Pete Hegseth, care spunea explicit că scopul nu este democratizarea Iranului și nici schimbarea de regim. Avem în acest moment cel puțin patru strategii puse pe masă și nu știm momentan care este obiectivul final. Putem doar să bănuim că este o inițiativă de remodelare a Orientului Mijlociu, de reafirmare a Statelor Unite ca hegemon la nivel global și în special în regiunea Asia-Pacific. Poate să fie Iranul doar un punct pe harta înspre China, înspre reasigurarea Statelor Unite că este factorul dominant în regiune, sau este pur și simplu un proces <em>sui generis</em> al cărui sfîrșit încă nu îl ştim.”</p><p><em>Cine reprezintă puterea la Teheran acum, cînd vorbim?<br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Puterea la Teheran în ultimii cel puțin 20 de ani și în acest moment este reprezentată de Corpul Gărzilor Revoluției Islamice (Islamic Revolutionary Guard Corps – IRGC). Este o întreagă discuție despre influența și puterea pe care factorul religios, şi anume instituția liderului suprem și grupul de teologi din jurul acestei instituții, le-ar avea, le are într-o anumită măsură și le-a avut într-o foarte mare măsură pînă prin anii 2000. Dar din anii 2000-2005 încoace, puterea de facto este deținută de această entitate, care nu este doar una militară, ci are și o influență în structura economică, în structura societală iraniană. Regimul acesta este construit pentru a supraviețui.”</p><p><em>Ce scenarii vedeți posibile pentru Iran? <br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Regimul cade, dar în locul lui va veni tot cineva din interior. Să vedem dacă, într-adevăr, oamenii vor ieși să protesteze, dar să vedem și cine va veni în loc, pentru că sînt aproape convinsă că o conducere impusă din exterior va duce la o nouă revoluție, la conflicte, ciocniri interne. Nu aș vorbi despre o criză de război sectarian, cum am văzut în Siria, pentru că avem o populație totuși majoritar șiită. Nu aș vorbi nici despre secesiune, așa cum se insinuează. Cel mai periculos lucru care cred că s-ar putea întîmpla ar fi prelungirea conflictului și aprofundarea lui, implicarea mai multor state. (...) Cît despre Iran, știți că este vorba aceea: Persia îl precede pe Mohamed cu multe secole. Trebuie să înțelegem și identitatea naționalistă, persană și chiar religioasă șiită. Sacrificiul pentru populație poate să fie perceput drept un sacrificiu care va conta peste generații, pentru că ei vor fi acolo mult după ce noi, Occidentul, vom fi plecat. Iar trauma istorică a iranienilor este bine cunoscută încă de la primele ingerințe externe.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Este a treia zi a războiului din Orientul Mijlociu. Continuă atacurile asupra Iranului, continuă atacurile Iranului asupra Israelului și asupra unor țări din Golf care găzduiesc baze americane. De ce Israelul și Statele Unite ale Americii au atacat Iranul, vizînd o parte dintre figurile cele mai puternice ale Republicii Islamice? Ce se întîmplă în Iran după ce au fost ucişi liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, și mai mulți oficiali militari de rang înalt? Care e situația opoziției iraniene? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române.</p><p><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Cred că orice analiză serioasă privind evenimentele în desfășurare trebuie să înceapă exact cu această întrebare: care este strategia, care este obiectivul principal al acestui război? Pentru că am plecat de la obiectivul declarat de destructurare a programului nuclear militar al Iranului, apoi s-a schimbat discursul înspre programul de rachete balistice al Iranului, iar cele mai recente declarații au venit în sensul schimbării de regim. Iar cu cîteva momente înainte ca noi să ne întîlnim, am ascultat declarația secretarului de război, domnul Pete Hegseth, care spunea explicit că scopul nu este democratizarea Iranului și nici schimbarea de regim. Avem în acest moment cel puțin patru strategii puse pe masă și nu știm momentan care este obiectivul final. Putem doar să bănuim că este o inițiativă de remodelare a Orientului Mijlociu, de reafirmare a Statelor Unite ca hegemon la nivel global și în special în regiunea Asia-Pacific. Poate să fie Iranul doar un punct pe harta înspre China, înspre reasigurarea Statelor Unite că este factorul dominant în regiune, sau este pur și simplu un proces <em>sui generis</em> al cărui sfîrșit încă nu îl ştim.”</p><p><em>Cine reprezintă puterea la Teheran acum, cînd vorbim?<br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Puterea la Teheran în ultimii cel puțin 20 de ani și în acest moment este reprezentată de Corpul Gărzilor Revoluției Islamice (Islamic Revolutionary Guard Corps – IRGC). Este o întreagă discuție despre influența și puterea pe care factorul religios, şi anume instituția liderului suprem și grupul de teologi din jurul acestei instituții, le-ar avea, le are într-o anumită măsură și le-a avut într-o foarte mare măsură pînă prin anii 2000. Dar din anii 2000-2005 încoace, puterea de facto este deținută de această entitate, care nu este doar una militară, ci are și o influență în structura economică, în structura societală iraniană. Regimul acesta este construit pentru a supraviețui.”</p><p><em>Ce scenarii vedeți posibile pentru Iran? <br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Regimul cade, dar în locul lui va veni tot cineva din interior. Să vedem dacă, într-adevăr, oamenii vor ieși să protesteze, dar să vedem și cine va veni în loc, pentru că sînt aproape convinsă că o conducere impusă din exterior va duce la o nouă revoluție, la conflicte, ciocniri interne. Nu aș vorbi despre o criză de război sectarian, cum am văzut în Siria, pentru că avem o populație totuși majoritar șiită. Nu aș vorbi nici despre secesiune, așa cum se insinuează. Cel mai periculos lucru care cred că s-ar putea întîmpla ar fi prelungirea conflictului și aprofundarea lui, implicarea mai multor state. (...) Cît despre Iran, știți că este vorba aceea: Persia îl precede pe Mohamed cu multe secole. Trebuie să înțelegem și identitatea naționalistă, persană și chiar religioasă șiită. Sacrificiul pentru populație poate să fie perceput drept un sacrificiu care va conta peste generații, pentru că ei vor fi acolo mult după ce noi, Occidentul, vom fi plecat. Iar trauma istorică a iranienilor este bine cunoscută încă de la primele ingerințe externe.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18775791-iran-dupa-ali-khamenei-ce-urmeaza.mp3" length="21430565" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/4o4cz61g2mkguh29bzoxjukgom7w?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18775791</guid>
    <pubDate>Mon, 02 Mar 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18775791/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18775791/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18775791/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18775791/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1782</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>104</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>O capodoperă recuperată: „Istoria” de Elsa Morante </itunes:title>
    <title>O capodoperă recuperată: „Istoria” de Elsa Morante </title>
    <itunes:summary><![CDATA[O capodoperă a literaturii europene din secolul XX, romanul „Istoria” de Elsa Morante a apărut în 2025 în limba română, în traducerea Cristinei Gogianu, în imprintul ANANSI de la Pandora M. Subintitulată „Un scandal care durează de zece mii de ani”, „Istoria”, apărută în 1974, ne spune povestea învățătoarei Ida Ramundo, o văduvă care face eforturi supraomenești ca să-și crească cei doi copii la Roma, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, cînd locuitorii orașului se confruntă cu teroare...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>O capodoperă a literaturii europene din secolul XX, romanul „Istoria” de Elsa Morante a apărut în 2025 în limba română, în traducerea Cristinei Gogianu, în imprintul ANANSI de la Pandora M. Subintitulată „Un scandal care durează de zece mii de ani”, „Istoria”, apărută în 1974, ne spune povestea învățătoarei Ida Ramundo, o văduvă care face eforturi supraomenești ca să-și crească cei doi copii la Roma, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, cînd locuitorii orașului se confruntă cu teroarea și foametea. Pe deasupra, Ida are rădăcini evreiești, un motiv în plus să trăiască în teroare. Pentru ca lucrurile să fie și mai complicate, copilul cel mare, Nino, este membru al organizației fasciste Cămășile negre. Copilul cel mic, Useppe, se naște în urma unui viol comis de un tînăr soldat german, în trecere prin Roma. Povestea Idei și a celorlalte personaje este construită pe o osatură istorică. Cartea începe cu o scurtă trecere în revistă a evenimentelor din primele decenii ale secolului XX și se încheie cu o scurtă trecere în revistă a evenimentelor din deceniile de după Al Doilea Război Mondial. Iar capitolele cărții poartă ca titlu cîte un an din perioada războiului și imediat de după și sînt precedate, de asemenea, de scurte treceri în revistă ale evenimentelor semnificative din anul respectiv - pentru Italia și pentru lumea întreagă cuprinsă treptat de război.</p><p>Adela Greceanu a stat de vorbă cu traducătoarea Cristina Gogianu despre „Istoria” de Elsa Morante, despre viziunea autoarei italiene asupra artei romanului, despre redescoperirea acestei autoare și a forței sale narative. <br/><b>Cristina Gogianu</b>: „Construcția romanului este o construcție-manifest. Elsa Morante nu face niciun gest în acest roman care să nu fie unul conștient. În titlul original, manifestul acesta este cu atît mai prezent pentru că avem „La Storia”, unde substantivul este scris cu majusculă. Și, inițial, cînd îl deschizi, romanul pare să înceapă cu evenimentele mari ale istoriei. Însă, ceea ce vrea Elsa Morante să scoată în evidență este, de fapt, povestea marginalilor. Și, atenție, vorbim de un roman care are jumătate de secol. Poate că astăzi ni se pare firesc să citim romane care au în prim-plan personaje marginale, personaje despre care istoria din manuale nu pomenește niciodată. Eroii ei sînt o văduvă și cei doi copii ai săi, dintre care un copil bastard, rezultat în urma unui viol. La momentul la care Elsa Morante scrie, romanul istoric nu mai era privit neapărat ca un gen foarte frecventabil, vorbim de un cu totul alt tip de scriitură care domina vremea respectivă, în anii ’70. Iar să aduci în prim-plan astfel de personaje marginale, ca să poți, de fapt, să vorbești despre istoria mare dintr-o cu totul altă perspectivă, este un lucru pe care i-l datorăm Elsei Morante. Nu doar ei, dar ea este unul dintre acești autori.”</p><p><em>Cartea e captivantă, odată ce începi să o citești, te pomenești imersat de-a dreptul în povestea Idei și a celorlalte personaje.<br/></em><b>Cristina Gogianu</b>: „Morante scrie în răspăr cu felul în care se scria la vremea aceea. Scrie cu ceea ce ea numește pasiunea pentru roman și scrie cu patos. Nu concepe scriitura ca fiind ceva față de care iei distanță. Nu concepe scriitura doar ca pe un joc intelectual, lingvistic, așa cum, de exemplu, neoavangarda făcea la momentul respectiv în Italia și nu numai, sau noul roman. Ea nu aderă la nici una dintre tendințele vremii sale. Și va primi foarte multe critici din toate părțile. Însă este crezul ei. Această pasiune care ne ține pe noi, cititorii, în paginile cărții vine tocmai din crezul Elsei Morante că scriitura asta ar trebui să însemne: ea crede teribil în puterea romanului de a te emoționa, în puterea ficțiunii de a aduce cititorii aproape în poveștile respective.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>O capodoperă a literaturii europene din secolul XX, romanul „Istoria” de Elsa Morante a apărut în 2025 în limba română, în traducerea Cristinei Gogianu, în imprintul ANANSI de la Pandora M. Subintitulată „Un scandal care durează de zece mii de ani”, „Istoria”, apărută în 1974, ne spune povestea învățătoarei Ida Ramundo, o văduvă care face eforturi supraomenești ca să-și crească cei doi copii la Roma, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, cînd locuitorii orașului se confruntă cu teroarea și foametea. Pe deasupra, Ida are rădăcini evreiești, un motiv în plus să trăiască în teroare. Pentru ca lucrurile să fie și mai complicate, copilul cel mare, Nino, este membru al organizației fasciste Cămășile negre. Copilul cel mic, Useppe, se naște în urma unui viol comis de un tînăr soldat german, în trecere prin Roma. Povestea Idei și a celorlalte personaje este construită pe o osatură istorică. Cartea începe cu o scurtă trecere în revistă a evenimentelor din primele decenii ale secolului XX și se încheie cu o scurtă trecere în revistă a evenimentelor din deceniile de după Al Doilea Război Mondial. Iar capitolele cărții poartă ca titlu cîte un an din perioada războiului și imediat de după și sînt precedate, de asemenea, de scurte treceri în revistă ale evenimentelor semnificative din anul respectiv - pentru Italia și pentru lumea întreagă cuprinsă treptat de război.</p><p>Adela Greceanu a stat de vorbă cu traducătoarea Cristina Gogianu despre „Istoria” de Elsa Morante, despre viziunea autoarei italiene asupra artei romanului, despre redescoperirea acestei autoare și a forței sale narative. <br/><b>Cristina Gogianu</b>: „Construcția romanului este o construcție-manifest. Elsa Morante nu face niciun gest în acest roman care să nu fie unul conștient. În titlul original, manifestul acesta este cu atît mai prezent pentru că avem „La Storia”, unde substantivul este scris cu majusculă. Și, inițial, cînd îl deschizi, romanul pare să înceapă cu evenimentele mari ale istoriei. Însă, ceea ce vrea Elsa Morante să scoată în evidență este, de fapt, povestea marginalilor. Și, atenție, vorbim de un roman care are jumătate de secol. Poate că astăzi ni se pare firesc să citim romane care au în prim-plan personaje marginale, personaje despre care istoria din manuale nu pomenește niciodată. Eroii ei sînt o văduvă și cei doi copii ai săi, dintre care un copil bastard, rezultat în urma unui viol. La momentul la care Elsa Morante scrie, romanul istoric nu mai era privit neapărat ca un gen foarte frecventabil, vorbim de un cu totul alt tip de scriitură care domina vremea respectivă, în anii ’70. Iar să aduci în prim-plan astfel de personaje marginale, ca să poți, de fapt, să vorbești despre istoria mare dintr-o cu totul altă perspectivă, este un lucru pe care i-l datorăm Elsei Morante. Nu doar ei, dar ea este unul dintre acești autori.”</p><p><em>Cartea e captivantă, odată ce începi să o citești, te pomenești imersat de-a dreptul în povestea Idei și a celorlalte personaje.<br/></em><b>Cristina Gogianu</b>: „Morante scrie în răspăr cu felul în care se scria la vremea aceea. Scrie cu ceea ce ea numește pasiunea pentru roman și scrie cu patos. Nu concepe scriitura ca fiind ceva față de care iei distanță. Nu concepe scriitura doar ca pe un joc intelectual, lingvistic, așa cum, de exemplu, neoavangarda făcea la momentul respectiv în Italia și nu numai, sau noul roman. Ea nu aderă la nici una dintre tendințele vremii sale. Și va primi foarte multe critici din toate părțile. Însă este crezul ei. Această pasiune care ne ține pe noi, cititorii, în paginile cărții vine tocmai din crezul Elsei Morante că scriitura asta ar trebui să însemne: ea crede teribil în puterea romanului de a te emoționa, în puterea ficțiunii de a aduce cititorii aproape în poveștile respective.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18757340-o-capodopera-recuperata-istoria-de-elsa-morante.mp3" length="22338663" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/a1kjpucirdt2cs0fcyo4zhnhcoth?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18757340</guid>
    <pubDate>Fri, 27 Feb 2026 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18757340/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18757340/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18757340/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18757340/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1858</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>103</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cosmin Ciotloș despre tăierea sporurilor pentru doctorat: „o lipsă de respect față de niște domenii care se hrănesc din respect”</itunes:title>
    <title>Cosmin Ciotloș despre tăierea sporurilor pentru doctorat: „o lipsă de respect față de niște domenii care se hrănesc din respect”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care prevede, între altele, diminuarea sporului pentru titlul științific de doctor de la 950 la 500 de lei brut lunar. Suma li se acordă numai celor care își desfășoară activitatea în domeniul pentru care dețin titlul și au în fișa postului atribuții obiective și cuantificabile care permit verificarea lunară a modului în care activitatea este valorificată suplimentar. Invitat: Cosmin Ciotloș, conf. dr. la Facultatea de Litere a Universității din Bucur...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care prevede, între altele, diminuarea sporului pentru titlul științific de doctor de la 950 la 500 de lei brut lunar. Suma li se acordă numai celor care își desfășoară activitatea în domeniul pentru care dețin titlul și au în fișa postului atribuții obiective și cuantificabile care permit verificarea lunară a modului în care activitatea este valorificată suplimentar. Invitat: Cosmin Ciotloș, conf. dr. la Facultatea de Litere a Universității din București.</p><p><em>Cum priviți această decizie a guvernului? <br/></em><b>Cosmin Ciotloș</b>: „Cu o foarte rece nemulțumire. Și cînd spun rece nu mă refer doar la aspectul cifric. Cred că oricare dintre noi poate înțelege, în măsura în care este un om înțelegător - și ne place să credem că sîntem -, că situația economică a României nu este roz, prin urmare anumite constrîngeri bugetare trebuie să existe și că aceste constrîngeri sînt aplicabile tuturor domeniilor. Mirarea mea, care de data asta începe să se încălzească, vine din faptul că două dintre domeniile cele mai chinuite ale ultimilor 35 de ani, două dintre domeniile care au suferit mult în ultimii 35 de ani, adică educația și cultura, sînt și acum, din nou, cu un soi de cinism lovite aproape prioritar și aproape exclusivist. Noi funcționăm în ambele, așa încît e destul de straniu să te simți atacat pe două flancuri dintr-o dată. Pentru că n-a trecut luna de cînd ministrul culturii încerca să normeze, de asemenea la șubler, activitatea actorilor, care e în fond o activitate creativă și despre ale cărei mistere știm cu toții de cînd am pus mîna pe orice carte. Acum se pare că intră și educația în sectorul ei universitar în vizor, după ce astă-vară intrase sectorul pre-universitar. Și, fără să-mi doresc să fiu o Casandră, mă tem că am fost atunci cînd, astă-vară lansam fie individual, fie alături de alți colegi de la facultățile de Litere din Sibiu, din Cluj, cu Costi Rogozanu și cu alții, un soi de scrisoare deschisă care avertiza asupra acestui aspect: universitarii n-au de ce să stea liniștiți la gîndul că doar sectorul pre-universitar va fi lovit. Și gesturile de solidaritate așa se definesc: prin mîna întinsă celui căruia îi este greu în momentul cînd ție nu îți e greu. Altminteri, solidaritatea cu noi înșine e destul de ridicolă și de aceea m-am și abținut să iau din proprie inițiativă atitudine în chestiunea aceasta.”</p><p><em>Ce spun acum colegele, colegii dumneavoastră de la Facultatea de Litere a Universității din București? Există vreo formă de organizare colectivă, vreun răspuns comun la această amenințare?<br/></em><b>Cosmin Ciotloș</b>: „Mie mi-ar plăcea să existe forme de tip sindical. Recunosc că nu am întrebat, nu am sondat în mod oficial părerile. Evident că ele sînt proaste și evident că ele îi afectează financiar mai ales pe cei cu titluri, să spun așa, incipiente, pe asistenții și pe lectorii universitari. De la un prag încolo, adică odată cu statutul de conferențiar sau de profesor, salariul fiind ceva mai consistent, acest cuantum, care este egal, nu e totuși resimțit ca o lovitură. Însă ce aș vrea mult de tot să se înțeleagă e că nu problema sumei în sine - sau poate că sînt eu puțin idealist - este cea dureroasă. Dacă ne apucăm să facem socotelile contabile, constatăm și că banii aceștia nu sînt numaidecît vitali. Sigur că pentru unii pot fi importanți și asta e dureros. Banii aceștia nu sînt numaidecît vitali la nivel individual, dar cu siguranță nu salvează o economie, o întreagă economie. Ceea ce e însă dureros e faptul că din partea cealaltă se simte, în mod galopant, cancerigen, o lipsă de respect față de niște domenii care, în principiu, se hrănesc din respect.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care prevede, între altele, diminuarea sporului pentru titlul științific de doctor de la 950 la 500 de lei brut lunar. Suma li se acordă numai celor care își desfășoară activitatea în domeniul pentru care dețin titlul și au în fișa postului atribuții obiective și cuantificabile care permit verificarea lunară a modului în care activitatea este valorificată suplimentar. Invitat: Cosmin Ciotloș, conf. dr. la Facultatea de Litere a Universității din București.</p><p><em>Cum priviți această decizie a guvernului? <br/></em><b>Cosmin Ciotloș</b>: „Cu o foarte rece nemulțumire. Și cînd spun rece nu mă refer doar la aspectul cifric. Cred că oricare dintre noi poate înțelege, în măsura în care este un om înțelegător - și ne place să credem că sîntem -, că situația economică a României nu este roz, prin urmare anumite constrîngeri bugetare trebuie să existe și că aceste constrîngeri sînt aplicabile tuturor domeniilor. Mirarea mea, care de data asta începe să se încălzească, vine din faptul că două dintre domeniile cele mai chinuite ale ultimilor 35 de ani, două dintre domeniile care au suferit mult în ultimii 35 de ani, adică educația și cultura, sînt și acum, din nou, cu un soi de cinism lovite aproape prioritar și aproape exclusivist. Noi funcționăm în ambele, așa încît e destul de straniu să te simți atacat pe două flancuri dintr-o dată. Pentru că n-a trecut luna de cînd ministrul culturii încerca să normeze, de asemenea la șubler, activitatea actorilor, care e în fond o activitate creativă și despre ale cărei mistere știm cu toții de cînd am pus mîna pe orice carte. Acum se pare că intră și educația în sectorul ei universitar în vizor, după ce astă-vară intrase sectorul pre-universitar. Și, fără să-mi doresc să fiu o Casandră, mă tem că am fost atunci cînd, astă-vară lansam fie individual, fie alături de alți colegi de la facultățile de Litere din Sibiu, din Cluj, cu Costi Rogozanu și cu alții, un soi de scrisoare deschisă care avertiza asupra acestui aspect: universitarii n-au de ce să stea liniștiți la gîndul că doar sectorul pre-universitar va fi lovit. Și gesturile de solidaritate așa se definesc: prin mîna întinsă celui căruia îi este greu în momentul cînd ție nu îți e greu. Altminteri, solidaritatea cu noi înșine e destul de ridicolă și de aceea m-am și abținut să iau din proprie inițiativă atitudine în chestiunea aceasta.”</p><p><em>Ce spun acum colegele, colegii dumneavoastră de la Facultatea de Litere a Universității din București? Există vreo formă de organizare colectivă, vreun răspuns comun la această amenințare?<br/></em><b>Cosmin Ciotloș</b>: „Mie mi-ar plăcea să existe forme de tip sindical. Recunosc că nu am întrebat, nu am sondat în mod oficial părerile. Evident că ele sînt proaste și evident că ele îi afectează financiar mai ales pe cei cu titluri, să spun așa, incipiente, pe asistenții și pe lectorii universitari. De la un prag încolo, adică odată cu statutul de conferențiar sau de profesor, salariul fiind ceva mai consistent, acest cuantum, care este egal, nu e totuși resimțit ca o lovitură. Însă ce aș vrea mult de tot să se înțeleagă e că nu problema sumei în sine - sau poate că sînt eu puțin idealist - este cea dureroasă. Dacă ne apucăm să facem socotelile contabile, constatăm și că banii aceștia nu sînt numaidecît vitali. Sigur că pentru unii pot fi importanți și asta e dureros. Banii aceștia nu sînt numaidecît vitali la nivel individual, dar cu siguranță nu salvează o economie, o întreagă economie. Ceea ce e însă dureros e faptul că din partea cealaltă se simte, în mod galopant, cancerigen, o lipsă de respect față de niște domenii care, în principiu, se hrănesc din respect.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18756832-cosmin-ciotlo-despre-taierea-sporurilor-pentru-doctorat-o-lipsa-de-respect-fa-a-de-ni-te-domenii-care-se-hranesc-din-respect.mp3" length="21072387" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/hh8ezzlud6oew43b25pwobhjdiw4?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18756832</guid>
    <pubDate>Thu, 26 Feb 2026 22:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18756832/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18756832/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18756832/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18756832/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1753</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>102</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Discursul lui Trump despre starea națiunii și cei trei elefanți din camera Congresului</itunes:title>
    <title>Discursul lui Trump despre starea națiunii și cei trei elefanți din camera Congresului</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele american Donald Trump și-a susținut marți noapte discursul despre starea națiunii. A vorbit despre situația economică și reducerea inflației, despre politicile sale de combatere a imigrației. Discursul său a fost întrerupt de reacții ale unor politicieni din Partidul Democrat. I s-a strigat din sală „Ai ucis americani!”, cu referire la uciderea de către forțele federale a doi cetățeni americani în Minneapolis. Donald Trump a vorbit 1 oră și 48 de minute, ținînd astfel cel mai lun...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele american Donald Trump și-a susținut marți noapte discursul despre starea națiunii. A vorbit despre situația economică și reducerea inflației, despre politicile sale de combatere a imigrației. Discursul său a fost întrerupt de reacții ale unor politicieni din Partidul Democrat. I s-a strigat din sală „Ai ucis americani!”, cu referire la uciderea de către forțele federale a doi cetățeni americani în Minneapolis. Donald Trump a vorbit 1 oră și 48 de minute, ținînd astfel cel mai lung discurs despre starea națiunii din Statele Unite. Invitată: Raluca Alexandrescu, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><em>Discursul a fost centrat în jurul ideii de „epocă de aur” pentru America.Sună faraonic, sună dictatorial, mai ales pentru noi, cei care am crescut în așa-zisa „epocă de aur”, dar chiar și pentru America, țara tuturor posibilităților. Poți construi o narațiune fondatoare cu un asemenea slogan, astăzi, în America? <br/></em><b>Raluca Alexandrescu</b>: „E greu de spus, ezit să spun nu. Pentru că, pînă la urmă, dacă ne uităm la toată retorica fondatoare americană, ea se bazează pe o sumă întreagă de mituri. Și mitologia americană a jucat un rol foarte important în construcția narațiunilor politice și culturale ale acestei națiuni, încă de la fondarea ei. Nu este neapărat ceva excepțional introducerea elementului mitologic și oricum paralel cu realitatea, pe care îl constatăm în discursul președintelui Trump. Pe de altă parte, acest tip de discurs poate să aibă în continuare priză la un electorat foarte fidel și foarte fanatizat al aripii celei mai dure a MAGA și care în continuare e dispus să investească un capital de încredere masiv în discursul lui Trump. (...) Au fost o mulțime de verificări factuale care s-au făcut imediat după discurs și care au demonstrat clar că discursul nu este numai bombastic, hiperbolic, ci este pur și simplu împănat cu minciuni, cu cifre false, cu afirmații false, cu exagerări. Deci, discursul lui se ancorează în filozofia pe care a descris-o încă din primul său mandat, anume aceea a postrealității. Sîntem în postrealitate, sîntem într-o formă de refuz al realului. Nu contează că realul vine și ne dă în cap cu inflația, cu americanii uciși pe străzi, cu deportările. Important este că alegem în mod programatic să descriem o altă realitate decît a realului. (...) Nu întîmplător toată această structură a realității paralele e îmbrățișată de tot ecosistemul inteligenței artificiale, al rețelelor sociale. Un sociolog francez (Gérald Bronner) vorbește despre apocalipsa cognitivă, legată de felul în care adevărul este complet distorsionat și este împotriva realului.” </p><p><em>O politiciană democrată  din Minnesota i-a strigat președintelui Trump, în timpul discursului său, „Ai omorît americani!”, referindu-se la uciderea de către forțele ICE a doi cetățeni americani, anul acesta, la Minneapolis. Ce impact au avut aceste tragedii asupra populației americane?</em> <br/><b>Raluca Alexandrescu</b>: „Din cîte se poate vedea, popularitatea lui Donald Trump a scăzut și în urma acestor incidente teribile, care au implicat în mod direct ICE. Pe de altă parte, însă, există o percepție diferită în funcție de state, pentru că sînt state care nu au suferit atît de mult din pricina politicilor agresive. ICE a avut comportamente diferite pentru state diferite. Acolo unde au existat dominante politice MAGA, favorabile MAGA, desfășurarea ICE a fost mult mai puțin brutală sau, în orice caz, mai puțin vizibil brutală decît în state ca Minnesota sau California, unde politica a fost clar de intimidare și de fragilizare a expresiei democratice a cetățenilor. Deci nu se poate spune dacă acest tip de politici va crește șansele democraților de cîștig la midterm elections.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele american Donald Trump și-a susținut marți noapte discursul despre starea națiunii. A vorbit despre situația economică și reducerea inflației, despre politicile sale de combatere a imigrației. Discursul său a fost întrerupt de reacții ale unor politicieni din Partidul Democrat. I s-a strigat din sală „Ai ucis americani!”, cu referire la uciderea de către forțele federale a doi cetățeni americani în Minneapolis. Donald Trump a vorbit 1 oră și 48 de minute, ținînd astfel cel mai lung discurs despre starea națiunii din Statele Unite. Invitată: Raluca Alexandrescu, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><em>Discursul a fost centrat în jurul ideii de „epocă de aur” pentru America.Sună faraonic, sună dictatorial, mai ales pentru noi, cei care am crescut în așa-zisa „epocă de aur”, dar chiar și pentru America, țara tuturor posibilităților. Poți construi o narațiune fondatoare cu un asemenea slogan, astăzi, în America? <br/></em><b>Raluca Alexandrescu</b>: „E greu de spus, ezit să spun nu. Pentru că, pînă la urmă, dacă ne uităm la toată retorica fondatoare americană, ea se bazează pe o sumă întreagă de mituri. Și mitologia americană a jucat un rol foarte important în construcția narațiunilor politice și culturale ale acestei națiuni, încă de la fondarea ei. Nu este neapărat ceva excepțional introducerea elementului mitologic și oricum paralel cu realitatea, pe care îl constatăm în discursul președintelui Trump. Pe de altă parte, acest tip de discurs poate să aibă în continuare priză la un electorat foarte fidel și foarte fanatizat al aripii celei mai dure a MAGA și care în continuare e dispus să investească un capital de încredere masiv în discursul lui Trump. (...) Au fost o mulțime de verificări factuale care s-au făcut imediat după discurs și care au demonstrat clar că discursul nu este numai bombastic, hiperbolic, ci este pur și simplu împănat cu minciuni, cu cifre false, cu afirmații false, cu exagerări. Deci, discursul lui se ancorează în filozofia pe care a descris-o încă din primul său mandat, anume aceea a postrealității. Sîntem în postrealitate, sîntem într-o formă de refuz al realului. Nu contează că realul vine și ne dă în cap cu inflația, cu americanii uciși pe străzi, cu deportările. Important este că alegem în mod programatic să descriem o altă realitate decît a realului. (...) Nu întîmplător toată această structură a realității paralele e îmbrățișată de tot ecosistemul inteligenței artificiale, al rețelelor sociale. Un sociolog francez (Gérald Bronner) vorbește despre apocalipsa cognitivă, legată de felul în care adevărul este complet distorsionat și este împotriva realului.” </p><p><em>O politiciană democrată  din Minnesota i-a strigat președintelui Trump, în timpul discursului său, „Ai omorît americani!”, referindu-se la uciderea de către forțele ICE a doi cetățeni americani, anul acesta, la Minneapolis. Ce impact au avut aceste tragedii asupra populației americane?</em> <br/><b>Raluca Alexandrescu</b>: „Din cîte se poate vedea, popularitatea lui Donald Trump a scăzut și în urma acestor incidente teribile, care au implicat în mod direct ICE. Pe de altă parte, însă, există o percepție diferită în funcție de state, pentru că sînt state care nu au suferit atît de mult din pricina politicilor agresive. ICE a avut comportamente diferite pentru state diferite. Acolo unde au existat dominante politice MAGA, favorabile MAGA, desfășurarea ICE a fost mult mai puțin brutală sau, în orice caz, mai puțin vizibil brutală decît în state ca Minnesota sau California, unde politica a fost clar de intimidare și de fragilizare a expresiei democratice a cetățenilor. Deci nu se poate spune dacă acest tip de politici va crește șansele democraților de cîștig la midterm elections.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18747328-discursul-lui-trump-despre-starea-na-iunii-i-cei-trei-elefan-i-din-camera-congresului.mp3" length="20700636" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/6e1vf07og5oisqap52tbxoo6yf58?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18747328</guid>
    <pubDate>Wed, 25 Feb 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18747328/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18747328/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18747328/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18747328/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1722</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>101</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>După patru ani de război, Ucraina rezistă. Dar solidaritatea occidentală? - Un interviu cu Sabina Fati</itunes:title>
    <title>După patru ani de război, Ucraina rezistă. Dar solidaritatea occidentală? - Un interviu cu Sabina Fati</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Se împlinesc 4 ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. În 24 februarie 2022, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la propunerea preşedintelui american de atunci, Joe Biden, de a-l ajuta să părăsească Ucraina, spunea o replică devenită celebră: „Am nevoie de arme, nu de taxi”. Şi Ucraina a primit arme şi ajutor din partea SUA şi a UE, astfel încît rezistă în continuare atacurilor Rusiei. Ce s-a întîmplat cu Ucraina în acest timp? Dar cu Europa şi Statele Unite? Care sînt pe...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Se împlinesc 4 ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. În 24 februarie 2022, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la propunerea preşedintelui american de atunci, Joe Biden, de a-l ajuta să părăsească Ucraina, spunea o replică devenită celebră: „Am nevoie de arme, nu de taxi”. Şi Ucraina a primit arme şi ajutor din partea SUA şi a UE, astfel încît rezistă în continuare atacurilor Rusiei. Ce s-a întîmplat cu Ucraina în acest timp? Dar cu Europa şi Statele Unite? Care sînt perspectivele? Am întrebat-o pe Sabina Fati, autoare, jurnalistă şi doctor în istorie. Cea mai recentă carte a sa este „<a href='https://humanitas.ro/humanitas/carte/cine-ravneste-la-gurile-dunarii'>Cine râvneşte la Gurile Dunării</a>? O călătorie pe timp de război în Delta extinsă” şi a apărut în 2024 la Humanitas.</p><p><em>Cum rezistă Ucraina?<br/></em><b>Sabina Fati</b>: „Rezistă destul de greu, pentru că banii vin tot mai rar și tot mai puțin, pentru că SUA mizează mai mult pe Moscova decît pe Kiev, pentru că europenii nu sînt într-o unitate în sprijinul Ucrainei, pentru că, deși armele pot fi înlocuite și vin dinspre Europa, oamenii nu pot fi înlocuiți. Se înțelege din declarațiile făcute de oficialii ucrainieni că sînt tot mai puțini soldați pe front, iar cei care au rămas sînt obosiți, răniți, hărțuiți. Și probabil că totul e din ce în ce mai greu, mai ales că în ultima vreme și orașele mari au fost lăsate fără curent electric, fără încălzire. Țara e devastată de război, așa cum știm. Zece milioane dintre locuitorii Ucrainei au plecat spre Occident. Deci, situația e destul de dramatică.”</p><p><em>Rusia continuă să folosească sintagma „operațiune militară specială”, ba chiar să-i sancționeze pe cei care vorbesc despre război sau despre invazie. Ce relevanță mai are această formulă astăzi? <br/></em><b>Sabina Fati</b>: „Singura relevanță e pentru Putin, îmi imaginez, și pentru propaganda lui. Din păcate însă, războiul propagandistic și hibrid a ajuns la noi. Noi sîntem într-un război hibrid, pe care oficialii noștri poate nu îl recunosc întru totul. Europa se află într-un război hibrid. Germania se plînge că drone rusești survolează bazele ei militare. În România dronele rusești survolează Estul țării, liniștite și fără să le deranjeze nimeni. Această „operațiune specială” s-a transformat într-un război hibrid care încet, încet ajunge în toată Europa. Şi sprijinul cel mai mare pentru acest război îl dau radicalii și extremiștii din toată Europa. Vedem că în toată Uniunea Europeană circa 30-35% din parlamente sînt formate din radicali, extremiști, naționaliști de toate felurile.”</p><p><em>Am văzut deja că negociările de pace în mai multe formate nu duc nicăieri, ele sînt clasate drept constructive sau bune de delegați, dar niciodată nu se obține un rezultat.Ce urmează? <br/></em><b>Sabina Fati</b>: „Rămîne de văzut dacă, într-adevăr, aceste negociări de pace vor duce la pace și mai ales la ce fel de pace, pentru că știm din istorie că pacea e de multe feluri și întotdeauna între condițiile păcii intră și teritorii conexe, intră și condiții conexe. Criminalii de război vor fi sau nu judecați? Noi, în România, poate sîntem surprinși că aproape 40% dintre români vor ca pacea să se facă oricum, inclusiv cu cedări teritoriale, dincolo de ceea ce au cîștigat rușii pe teren. În același timp, pentru că de Rusia depinde mai mult decît de Ucraina această pace, ei au condiții maximaliste. Un semn de întrebare este de ce europenii n-au început negocierile de pace? Pentru că problema pe care au ridicat-o a fost mereu: noi nu discutăm cu dușmanul. Şi atunci cum putem să facem pace dacă nu discutăm? Ar fi fost nevoie ca Europa să fie cea care dirijează negocierile de pace, nu SUA, în condițiile lui Trump. Pentru că vedem că toate presiunile care se fac sînt pe Ucraina, nu pe Rusia.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Se împlinesc 4 ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. În 24 februarie 2022, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la propunerea preşedintelui american de atunci, Joe Biden, de a-l ajuta să părăsească Ucraina, spunea o replică devenită celebră: „Am nevoie de arme, nu de taxi”. Şi Ucraina a primit arme şi ajutor din partea SUA şi a UE, astfel încît rezistă în continuare atacurilor Rusiei. Ce s-a întîmplat cu Ucraina în acest timp? Dar cu Europa şi Statele Unite? Care sînt perspectivele? Am întrebat-o pe Sabina Fati, autoare, jurnalistă şi doctor în istorie. Cea mai recentă carte a sa este „<a href='https://humanitas.ro/humanitas/carte/cine-ravneste-la-gurile-dunarii'>Cine râvneşte la Gurile Dunării</a>? O călătorie pe timp de război în Delta extinsă” şi a apărut în 2024 la Humanitas.</p><p><em>Cum rezistă Ucraina?<br/></em><b>Sabina Fati</b>: „Rezistă destul de greu, pentru că banii vin tot mai rar și tot mai puțin, pentru că SUA mizează mai mult pe Moscova decît pe Kiev, pentru că europenii nu sînt într-o unitate în sprijinul Ucrainei, pentru că, deși armele pot fi înlocuite și vin dinspre Europa, oamenii nu pot fi înlocuiți. Se înțelege din declarațiile făcute de oficialii ucrainieni că sînt tot mai puțini soldați pe front, iar cei care au rămas sînt obosiți, răniți, hărțuiți. Și probabil că totul e din ce în ce mai greu, mai ales că în ultima vreme și orașele mari au fost lăsate fără curent electric, fără încălzire. Țara e devastată de război, așa cum știm. Zece milioane dintre locuitorii Ucrainei au plecat spre Occident. Deci, situația e destul de dramatică.”</p><p><em>Rusia continuă să folosească sintagma „operațiune militară specială”, ba chiar să-i sancționeze pe cei care vorbesc despre război sau despre invazie. Ce relevanță mai are această formulă astăzi? <br/></em><b>Sabina Fati</b>: „Singura relevanță e pentru Putin, îmi imaginez, și pentru propaganda lui. Din păcate însă, războiul propagandistic și hibrid a ajuns la noi. Noi sîntem într-un război hibrid, pe care oficialii noștri poate nu îl recunosc întru totul. Europa se află într-un război hibrid. Germania se plînge că drone rusești survolează bazele ei militare. În România dronele rusești survolează Estul țării, liniștite și fără să le deranjeze nimeni. Această „operațiune specială” s-a transformat într-un război hibrid care încet, încet ajunge în toată Europa. Şi sprijinul cel mai mare pentru acest război îl dau radicalii și extremiștii din toată Europa. Vedem că în toată Uniunea Europeană circa 30-35% din parlamente sînt formate din radicali, extremiști, naționaliști de toate felurile.”</p><p><em>Am văzut deja că negociările de pace în mai multe formate nu duc nicăieri, ele sînt clasate drept constructive sau bune de delegați, dar niciodată nu se obține un rezultat.Ce urmează? <br/></em><b>Sabina Fati</b>: „Rămîne de văzut dacă, într-adevăr, aceste negociări de pace vor duce la pace și mai ales la ce fel de pace, pentru că știm din istorie că pacea e de multe feluri și întotdeauna între condițiile păcii intră și teritorii conexe, intră și condiții conexe. Criminalii de război vor fi sau nu judecați? Noi, în România, poate sîntem surprinși că aproape 40% dintre români vor ca pacea să se facă oricum, inclusiv cu cedări teritoriale, dincolo de ceea ce au cîștigat rușii pe teren. În același timp, pentru că de Rusia depinde mai mult decît de Ucraina această pace, ei au condiții maximaliste. Un semn de întrebare este de ce europenii n-au început negocierile de pace? Pentru că problema pe care au ridicat-o a fost mereu: noi nu discutăm cu dușmanul. Şi atunci cum putem să facem pace dacă nu discutăm? Ar fi fost nevoie ca Europa să fie cea care dirijează negocierile de pace, nu SUA, în condițiile lui Trump. Pentru că vedem că toate presiunile care se fac sînt pe Ucraina, nu pe Rusia.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18740476-dupa-patru-ani-de-razboi-ucraina-rezista-dar-solidaritatea-occidentala-un-interviu-cu-sabina-fati.mp3" length="21368299" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/0kiwkv2ayglijxnzcufzufk8xan3?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18740476</guid>
    <pubDate>Tue, 24 Feb 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18740476/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18740476/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18740476/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18740476/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1777</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>100</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Taxele vamale ale lui Trump: ce se întîmplă după decizia Curții Supreme?</itunes:title>
    <title>Taxele vamale ale lui Trump: ce se întîmplă după decizia Curții Supreme?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii a anulat vineri taxele vamale impuse de președintele Donald Trump la nivel global. 6 judecători au votat pentru anulare, 3 au votat împotrivă. În replică, președintele american i-a criticat pe cei șase judecători care au decis anularea, considerîndu-i „foarte nepatriotici și foarte neloiali Constituției” SUA. De asemenea, Donald Trump a anunțat vineri că va semna un ordin de impunere a unui tarif global de 10% peste ceea ce percep deja Statele Unit...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii a anulat vineri taxele vamale impuse de președintele Donald Trump la nivel global. 6 judecători au votat pentru anulare, 3 au votat împotrivă. În replică, președintele american i-a criticat pe cei șase judecători care au decis anularea, considerîndu-i „foarte nepatriotici și foarte neloiali Constituției” SUA. De asemenea, Donald Trump a anunțat vineri că va semna un ordin de impunere a unui tarif global de 10% peste ceea ce percep deja Statele Unite. Ulterior, el a anunțat o creștere de 15% a taxelor vamale. Cum a ajuns Curtea Supremă a Statelor Unite la decizia de a anula taxele vamale impuse de președintele Donald Trump? Cum poate președintele Donald Trump să impună alte taxe vamale, după ce Curtea Supremă le-a anulat pe cele impuse pînă acum? Ce se schimbă în relaţia cu Uniunea Europeană? Am întrebat-o pe Antonia Colibășanu, analist geopolitic, doctor în economie.</p><p><em>Insistența de a stabili noi tarife, de data asta în baza altor legi, nu-l pune pe președinte în conflict deschis cu Curtea Supremă? Avem un conflict între executiv și puterea judecătorească aici?</em></p><p><b>Antonia Colibășanu</b>: „Nu știu dacă vorbim neapărat de un conflict datorită acestor legi. Cred că vorbim mai mult de o situație de instabilitate politică și incertitudine în interiorul Statelor Unite. Care are mai multe aspecte, mai multe atribute. Unul dintre acestea fiind și ultima decizie pe care o are Curtea Supremă în cazul taxelor vamale. Ca atare, Curtea Supremă trebuie să spună ce e constituțional și ce nu e constituțional. Președintele Trump vine cu idei vis-a-vis de noua sa politică externă și agenda economică afiliată acestei politici externe, care se desfășoară într-un context de război geoeconomic. Și care se desfășoară în interior, la nivelul Statelor Unite, într-un context de an electoral și un context complex, din punct de vedere socioeconomic. Sînt decizii politice. Sînt decizii care vor fi dezbătute foarte intens în politica internă a Statelor Unite. Și, sigur, acolo vorbim despre conflict între cei care îl susțin pe Donald Trump, o parte din Partidul Republican, altă parte din Partidul Republican, conservatorii, care sînt de factură liberală clasică și care nu susțin această politică de impunere a taxelor vamale. Și, desigur, opoziția, care înseamnă Partidul Democrat. Și, în sensul acesta, avem un conflict. E vorba despre un conflict electoral. În momentul de față, conflictul președintelui Trump cu Curtea Supremă este încheiat pentru că, pînă la urmă, neconstituționalitatea e o chestiune închisă, pe care a constatat-o Curtea Supremă și asupra căreia nu se mai poate reveni.”</p><p><em>„The New York Times” a prezentat astăzi un sondaj de opinie în care arăta că peste 65% dintre americani se declară împotriva acestei politici a tarifelor.</em></p><p><b>Antonia Colibășanu</b>: „Din punctul meu de vedere, americanii care se declară împotrivă simt probabil cel mai bine, pe pielea lor, ce înseamnă inflația importată. Și au dreptate să se declare împotrivă. Piața americană este o piață a importului. Este dependentă de importurile bunurilor de consum din întreaga lume. În momentul în care cresc taxele vamale, cumpărătorul suportă la raft costul acestei creșteri. Și este absolut natural ca oamenii să spună nu-mi place să fie mai scump produsul care ieri a fost la un anumit preț. Și atunci, pe lîngă evidența neconstituţionalității constatate de Curtea Supremă, mai apare și evidența costului pe care îl suportă americanul de rînd cînd se duce la supermarket.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin </b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii a anulat vineri taxele vamale impuse de președintele Donald Trump la nivel global. 6 judecători au votat pentru anulare, 3 au votat împotrivă. În replică, președintele american i-a criticat pe cei șase judecători care au decis anularea, considerîndu-i „foarte nepatriotici și foarte neloiali Constituției” SUA. De asemenea, Donald Trump a anunțat vineri că va semna un ordin de impunere a unui tarif global de 10% peste ceea ce percep deja Statele Unite. Ulterior, el a anunțat o creștere de 15% a taxelor vamale. Cum a ajuns Curtea Supremă a Statelor Unite la decizia de a anula taxele vamale impuse de președintele Donald Trump? Cum poate președintele Donald Trump să impună alte taxe vamale, după ce Curtea Supremă le-a anulat pe cele impuse pînă acum? Ce se schimbă în relaţia cu Uniunea Europeană? Am întrebat-o pe Antonia Colibășanu, analist geopolitic, doctor în economie.</p><p><em>Insistența de a stabili noi tarife, de data asta în baza altor legi, nu-l pune pe președinte în conflict deschis cu Curtea Supremă? Avem un conflict între executiv și puterea judecătorească aici?</em></p><p><b>Antonia Colibășanu</b>: „Nu știu dacă vorbim neapărat de un conflict datorită acestor legi. Cred că vorbim mai mult de o situație de instabilitate politică și incertitudine în interiorul Statelor Unite. Care are mai multe aspecte, mai multe atribute. Unul dintre acestea fiind și ultima decizie pe care o are Curtea Supremă în cazul taxelor vamale. Ca atare, Curtea Supremă trebuie să spună ce e constituțional și ce nu e constituțional. Președintele Trump vine cu idei vis-a-vis de noua sa politică externă și agenda economică afiliată acestei politici externe, care se desfășoară într-un context de război geoeconomic. Și care se desfășoară în interior, la nivelul Statelor Unite, într-un context de an electoral și un context complex, din punct de vedere socioeconomic. Sînt decizii politice. Sînt decizii care vor fi dezbătute foarte intens în politica internă a Statelor Unite. Și, sigur, acolo vorbim despre conflict între cei care îl susțin pe Donald Trump, o parte din Partidul Republican, altă parte din Partidul Republican, conservatorii, care sînt de factură liberală clasică și care nu susțin această politică de impunere a taxelor vamale. Și, desigur, opoziția, care înseamnă Partidul Democrat. Și, în sensul acesta, avem un conflict. E vorba despre un conflict electoral. În momentul de față, conflictul președintelui Trump cu Curtea Supremă este încheiat pentru că, pînă la urmă, neconstituționalitatea e o chestiune închisă, pe care a constatat-o Curtea Supremă și asupra căreia nu se mai poate reveni.”</p><p><em>„The New York Times” a prezentat astăzi un sondaj de opinie în care arăta că peste 65% dintre americani se declară împotriva acestei politici a tarifelor.</em></p><p><b>Antonia Colibășanu</b>: „Din punctul meu de vedere, americanii care se declară împotrivă simt probabil cel mai bine, pe pielea lor, ce înseamnă inflația importată. Și au dreptate să se declare împotrivă. Piața americană este o piață a importului. Este dependentă de importurile bunurilor de consum din întreaga lume. În momentul în care cresc taxele vamale, cumpărătorul suportă la raft costul acestei creșteri. Și este absolut natural ca oamenii să spună nu-mi place să fie mai scump produsul care ieri a fost la un anumit preț. Și atunci, pe lîngă evidența neconstituţionalității constatate de Curtea Supremă, mai apare și evidența costului pe care îl suportă americanul de rînd cînd se duce la supermarket.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin </b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18732172-taxele-vamale-ale-lui-trump-ce-se-intimpla-dupa-decizia-cur-ii-supreme.mp3" length="20036201" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/wcl4hylhz9xhh9223gmswnwkyqxn?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18732172</guid>
    <pubDate>Mon, 23 Feb 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18732172/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18732172/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18732172/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18732172/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1667</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>99</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Radu Paraschivescu despre „Plecare, plecări” de Julian Barnes: „E o carte mai greu de dus decît de tradus”</itunes:title>
    <title>Radu Paraschivescu despre „Plecare, plecări” de Julian Barnes: „E o carte mai greu de dus decît de tradus”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[A apărut ultima carte a lui Julian Barnes. Din păcate, „Plecare, plecări” e chiar ultima, ne spune autorul însuși în paginile cărții. În limba română a fost tradusă de Radu Paraschivescu și a apărut la Editura Nemira. Nu e tocmai un memoir, nu e tocmai un roman, e un gen hibrid, alimentat și cu date reale dar și cu ficțiune, cu notații eseistice și reflecții despre literatură și memorie, îmbătrînire și moarte dar și despre viață și iubire. Din care nu lipsesc ironia și autoironia lui Barnes, ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>A apărut ultima carte a lui Julian Barnes. Din păcate, „Plecare, plecări” e chiar ultima, ne spune autorul însuși în paginile cărții. În limba română a fost tradusă de Radu Paraschivescu și a apărut la Editura Nemira. Nu e tocmai un <em>memoir</em>, nu e tocmai un roman, e un gen hibrid, alimentat și cu date reale dar și cu ficțiune, cu notații eseistice și reflecții despre literatură și memorie, îmbătrînire și moarte dar și despre viață și iubire. Din care nu lipsesc ironia și autoironia lui Barnes, acest „pesimist vesel”, după cum se descrie el însuși. „Plecare, plecări” ne spune și o poveste de iubire – a unor prieteni din tinerețe ai autorului, care se regăsesc la 60 de ani și decid să-și dea o nouă șansă  –, ne spune și povestea bolii scriitorului – „incurabilă dar gestionabilă” –, ne spune și cum vede Julian Barnes relația lui cu cititorii – „...nu sînt un scriitor didactic. Nu vă spun ce să credeți sau cum să trăiți.” Am vorbit cu traducătorul Radu Paraschivescu despre „Plecare, plecări” de Julian Barnes.</p><p><b>Radu Paraschivescu</b>: „E o carte mai greu de dus decît de tradus, pentru că știi că e ultima. (...) E o carte despre memorie. Barnes simte nevoia de a vorbi despre depozitarul ăsta intim, despre silozul ăsta în care se păstrează de-a valma amintiri plăcute cu șocuri, cu traume, cu bucurii, cu revelații, cu surprize neplăcute, cu dezamăgiri, cu imagini ale unor stîngăcii de tinerețe sau chiar din copilărie. Și da, există trimiteri la madlena lui Proust, pe de altă parte să nu uităm că în „Bărbatul cu haină roșie”, o altă carte foarte frumoasă a lui Barnes, pe care am tradus-o, Proust este prezent, este chiar un personaj din carte. Toate aceste lucruri fac din „Plecare, plecări” un soi de poem, care a fost încadrat nedrept drept roman. Scrie pe el <em>novel</em> în edițiile englezești, dar e o împletire de roman, eseu filozofic, scriere despre memorie, autobiografie.”</p><p><em>Julian Barnes ne spune în final cum vede relația dintre el și cititorul lui: doi oameni pe o terasă, vara, cu o băutură rece în față, privind lumea și comentînd. O imagine emoționantă și plină de modestie. Ce spune asta despre el?<br/></em><b>Radu Paraschivescu</b>: „Spune în primul rînd că are percepția exactă a publicului și a ideii de public. El nu scrie în gol și nu scrie pentru că a coborît muza de undeva de sus și i-a dictat ceva sau pentru că a simțit o sfîșiere atît de mare înăuntru lui încît a avut nevoie să erupă magmatic, cum fac unii romancieri, și să toarne absolut totul din el în experiențe cataclismice. Nu. El știe că are un public, știe că acel public îi așteaptă cărțile, știe că acel public este în general instruit și avizat și în materie de artă, și în materie de muzică și că e bine să ai un comerț cu el. Sigur, cuvîntul comerț e vulgar în contextul ăsta, dar Julian Barnes cred că scrie în egală măsură pentru el și pentru public. Scriind își răspunde la niște întrebări, dar ia martor publicul la aceste întrebări și i le pune și publicului. De genul: voi ce-ați face în situația asta? Voi cum vă descurcați știind că vă apropiați de sfîrșit? Voi cum ați procedat cînd v-ați pierdut omul la care țineați ca la ochii din cap? Vouă ce vă trezește un om care este la limita geniului, dar nu poate să se exprime? Și așa mai departe. Imaginea asta e splendidă, cu cititorul și scriitorul care stau la o terasă și sînt pe picior de egalitate, fiecare trăiește și în funcție de celălalt. Asta e bine să nu uităm atunci cînd ne credem niște inspirați de sorginte divină: să nu uităm că cei mai mulți dintre noi nu sînt așa ceva, sînt niște meșteșugari și că publicul nu este nimic altceva decît egalul tău, care te cumpără.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>A apărut ultima carte a lui Julian Barnes. Din păcate, „Plecare, plecări” e chiar ultima, ne spune autorul însuși în paginile cărții. În limba română a fost tradusă de Radu Paraschivescu și a apărut la Editura Nemira. Nu e tocmai un <em>memoir</em>, nu e tocmai un roman, e un gen hibrid, alimentat și cu date reale dar și cu ficțiune, cu notații eseistice și reflecții despre literatură și memorie, îmbătrînire și moarte dar și despre viață și iubire. Din care nu lipsesc ironia și autoironia lui Barnes, acest „pesimist vesel”, după cum se descrie el însuși. „Plecare, plecări” ne spune și o poveste de iubire – a unor prieteni din tinerețe ai autorului, care se regăsesc la 60 de ani și decid să-și dea o nouă șansă  –, ne spune și povestea bolii scriitorului – „incurabilă dar gestionabilă” –, ne spune și cum vede Julian Barnes relația lui cu cititorii – „...nu sînt un scriitor didactic. Nu vă spun ce să credeți sau cum să trăiți.” Am vorbit cu traducătorul Radu Paraschivescu despre „Plecare, plecări” de Julian Barnes.</p><p><b>Radu Paraschivescu</b>: „E o carte mai greu de dus decît de tradus, pentru că știi că e ultima. (...) E o carte despre memorie. Barnes simte nevoia de a vorbi despre depozitarul ăsta intim, despre silozul ăsta în care se păstrează de-a valma amintiri plăcute cu șocuri, cu traume, cu bucurii, cu revelații, cu surprize neplăcute, cu dezamăgiri, cu imagini ale unor stîngăcii de tinerețe sau chiar din copilărie. Și da, există trimiteri la madlena lui Proust, pe de altă parte să nu uităm că în „Bărbatul cu haină roșie”, o altă carte foarte frumoasă a lui Barnes, pe care am tradus-o, Proust este prezent, este chiar un personaj din carte. Toate aceste lucruri fac din „Plecare, plecări” un soi de poem, care a fost încadrat nedrept drept roman. Scrie pe el <em>novel</em> în edițiile englezești, dar e o împletire de roman, eseu filozofic, scriere despre memorie, autobiografie.”</p><p><em>Julian Barnes ne spune în final cum vede relația dintre el și cititorul lui: doi oameni pe o terasă, vara, cu o băutură rece în față, privind lumea și comentînd. O imagine emoționantă și plină de modestie. Ce spune asta despre el?<br/></em><b>Radu Paraschivescu</b>: „Spune în primul rînd că are percepția exactă a publicului și a ideii de public. El nu scrie în gol și nu scrie pentru că a coborît muza de undeva de sus și i-a dictat ceva sau pentru că a simțit o sfîșiere atît de mare înăuntru lui încît a avut nevoie să erupă magmatic, cum fac unii romancieri, și să toarne absolut totul din el în experiențe cataclismice. Nu. El știe că are un public, știe că acel public îi așteaptă cărțile, știe că acel public este în general instruit și avizat și în materie de artă, și în materie de muzică și că e bine să ai un comerț cu el. Sigur, cuvîntul comerț e vulgar în contextul ăsta, dar Julian Barnes cred că scrie în egală măsură pentru el și pentru public. Scriind își răspunde la niște întrebări, dar ia martor publicul la aceste întrebări și i le pune și publicului. De genul: voi ce-ați face în situația asta? Voi cum vă descurcați știind că vă apropiați de sfîrșit? Voi cum ați procedat cînd v-ați pierdut omul la care țineați ca la ochii din cap? Vouă ce vă trezește un om care este la limita geniului, dar nu poate să se exprime? Și așa mai departe. Imaginea asta e splendidă, cu cititorul și scriitorul care stau la o terasă și sînt pe picior de egalitate, fiecare trăiește și în funcție de celălalt. Asta e bine să nu uităm atunci cînd ne credem niște inspirați de sorginte divină: să nu uităm că cei mai mulți dintre noi nu sînt așa ceva, sînt niște meșteșugari și că publicul nu este nimic altceva decît egalul tău, care te cumpără.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18708168-radu-paraschivescu-despre-plecare-plecari-de-julian-barnes-e-o-carte-mai-greu-de-dus-decit-de-tradus.mp3" length="20539459" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/u39xb13h90z37yt41cwngv0m6fn1?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18708168</guid>
    <pubDate>Fri, 20 Feb 2026 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18708168/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18708168/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18708168/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18708168/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1708</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>98</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>România în Consiliul Păcii - o echilibristică dificilă între Washington și Bruxelles</itunes:title>
    <title>România în Consiliul Păcii - o echilibristică dificilă între Washington și Bruxelles</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Joi a avut loc la Washington prima reuniune a Consiliului pentru Pace, înființat de Donald Trump. România a participat în calitate de observator, reprezentată la cel mai înalt nivel de președintele Nicușor Dan. Dintre țările Uniunii Europene, doar Ungaria și Bulgaria s-au alăturat ca membri în Consiliu. Italia, Grecia și Cipru, precum și Uniunea Europeană au participat ca observatori. Consiliul pentru Pace a fost lansat oficial de președintele Donald Trump în ianuarie, la Forumul Economic Mon...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Joi a avut loc la Washington prima reuniune a Consiliului pentru Pace, înființat de Donald Trump. România a participat în calitate de observator, reprezentată la cel mai înalt nivel de președintele Nicușor Dan. Dintre țările Uniunii Europene, doar Ungaria și Bulgaria s-au alăturat ca membri în Consiliu. Italia, Grecia și Cipru, precum și Uniunea Europeană au participat ca observatori. Consiliul pentru Pace a fost lansat oficial de președintele Donald Trump în ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos. Inițial, acest organism a fost creat pentru supravegherea reconstrucției Fîșiei Gaza, după război. Ulterior, el își extinde interesul și pentru rezolvarea altor conflicte. Care e miza participării României în acest context? Ce reprezintă acest organism nou creat? L-am întrebat pe Marius Ghincea, analist de politică internațională.</p><p><em>Preşedintele Nicuşor Dan a spus în discursul său la Consiliul pentru Pace că România poate ajuta la reconstrucţia şcolilor din Gaza şi că poate crește numărul de zboruri umanitare către această regiune.<br/></em><b>Marius Ghincea</b>: „Din punctul acesta de vedere, contribuția României este notabilă. România, încă de la începutul acestui conflict, a oferit asistență medicală, evacuări medicale de urgență cu avioane militare către România. Aici domnul Arafat de la MAI a jucat un rol foarte important. Mă bucur că președintele României este dispus să continue asistența medicală. România are o lungă relație cu Palestina, cu Autoritatea Palestiniană, în special. Avem foarte mulți palestinieni care au studiat în România, în perioada comunistă și după. Avem o relație culturală, politică, socială de lungă durată cu oamenii din teritoriile palestiniene, iar România are expertiza și resursele necesare pentru a contribui la reconstrucția Fîşiei Gaza, iar oferta președintelui român de a contribui la reconstrucția școlilor din Gaza este de bun augur și arată că România știe să se poziționeze în acest context tulbure și să sperăm că aduce beneficii și relației noastre bilaterale cu Statele Unite. Dar trebuie să menționăm că, în Orientul Mijlociu, România a cam ignorat relațiile de lungă durată pe care le avea cu țările arabe, concentrîndu-se în special pe relațiile cu Israelul, în condițiile în care, în deceniile trecute, România urmărea să mențină o relație echilibrată cu cele două părți.” </p><p><em>Cum sîntem priviți de celelalte țări din Uniunea Europeanăcare fie au refuzat invitația să facă parte din Consiliul pentru Pace, fie participă ca observatori, dar nu la cel mai înalt nivel?<br/></em><b>Marius Ghincea</b>: „Din punct de vedere politic, cred că impresia pe care majoritatea capitalelor și cancelariilor europene o au este că România se poziționează cumva neclar și nu le este foarte evident multor cancelarii europene dacă se pot baza pe România în cazul în care europenii, Uniunea Europeană în special, vor dori să consolideze autonomia strategică a UE, dacă se vor putea baza pe România ca pe un partener onest, loial, care să contribuie la avansarea proiectului european sau dacă România va fi dispusă să devină un fel de cal troian al Statelor Unite în UE, în schimb unor garanții de securitate și al unei normalizări a relaţiilor diplomatice și de securitate cu SUA. Aceasta cred că este principala anxietate și la Bruxelles, și în alte capitale mari europene.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Joi a avut loc la Washington prima reuniune a Consiliului pentru Pace, înființat de Donald Trump. România a participat în calitate de observator, reprezentată la cel mai înalt nivel de președintele Nicușor Dan. Dintre țările Uniunii Europene, doar Ungaria și Bulgaria s-au alăturat ca membri în Consiliu. Italia, Grecia și Cipru, precum și Uniunea Europeană au participat ca observatori. Consiliul pentru Pace a fost lansat oficial de președintele Donald Trump în ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos. Inițial, acest organism a fost creat pentru supravegherea reconstrucției Fîșiei Gaza, după război. Ulterior, el își extinde interesul și pentru rezolvarea altor conflicte. Care e miza participării României în acest context? Ce reprezintă acest organism nou creat? L-am întrebat pe Marius Ghincea, analist de politică internațională.</p><p><em>Preşedintele Nicuşor Dan a spus în discursul său la Consiliul pentru Pace că România poate ajuta la reconstrucţia şcolilor din Gaza şi că poate crește numărul de zboruri umanitare către această regiune.<br/></em><b>Marius Ghincea</b>: „Din punctul acesta de vedere, contribuția României este notabilă. România, încă de la începutul acestui conflict, a oferit asistență medicală, evacuări medicale de urgență cu avioane militare către România. Aici domnul Arafat de la MAI a jucat un rol foarte important. Mă bucur că președintele României este dispus să continue asistența medicală. România are o lungă relație cu Palestina, cu Autoritatea Palestiniană, în special. Avem foarte mulți palestinieni care au studiat în România, în perioada comunistă și după. Avem o relație culturală, politică, socială de lungă durată cu oamenii din teritoriile palestiniene, iar România are expertiza și resursele necesare pentru a contribui la reconstrucția Fîşiei Gaza, iar oferta președintelui român de a contribui la reconstrucția școlilor din Gaza este de bun augur și arată că România știe să se poziționeze în acest context tulbure și să sperăm că aduce beneficii și relației noastre bilaterale cu Statele Unite. Dar trebuie să menționăm că, în Orientul Mijlociu, România a cam ignorat relațiile de lungă durată pe care le avea cu țările arabe, concentrîndu-se în special pe relațiile cu Israelul, în condițiile în care, în deceniile trecute, România urmărea să mențină o relație echilibrată cu cele două părți.” </p><p><em>Cum sîntem priviți de celelalte țări din Uniunea Europeanăcare fie au refuzat invitația să facă parte din Consiliul pentru Pace, fie participă ca observatori, dar nu la cel mai înalt nivel?<br/></em><b>Marius Ghincea</b>: „Din punct de vedere politic, cred că impresia pe care majoritatea capitalelor și cancelariilor europene o au este că România se poziționează cumva neclar și nu le este foarte evident multor cancelarii europene dacă se pot baza pe România în cazul în care europenii, Uniunea Europeană în special, vor dori să consolideze autonomia strategică a UE, dacă se vor putea baza pe România ca pe un partener onest, loial, care să contribuie la avansarea proiectului european sau dacă România va fi dispusă să devină un fel de cal troian al Statelor Unite în UE, în schimb unor garanții de securitate și al unei normalizări a relaţiilor diplomatice și de securitate cu SUA. Aceasta cred că este principala anxietate și la Bruxelles, și în alte capitale mari europene.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18712969-romania-in-consiliul-pacii-o-echilibristica-dificila-intre-washington-i-bruxelles.mp3" length="19916670" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/vdn2uix8hrknqnln8p7fpn3rbnjr?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18712969</guid>
    <pubDate>Thu, 19 Feb 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18712969/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18712969/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18712969/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18712969/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1656</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>97</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Spre un nou acord nuclear cu Iranul. Principii directoare și linii roșii...</itunes:title>
    <title>Spre un nou acord nuclear cu Iranul. Principii directoare și linii roșii...</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Marți au avut loc în Elveția noi negocieri între Statele Unite ale Americii și Iran pe tema programului nuclear al Teheranului, fără încheierea unui acord. În ce măsură au contat presiunile Statelor Unite, consolidarea prezenței navale americane în largul coastelor iraniene pentru a aduce Teheranul la masa negocierilor? În timpul acestor negocieri, și Iranul a organizat exerciții militare, a transmis semnale legate de libera trece prin Strîmtoarea Ormuz. Se poate face diplomație sub amenințăr...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Marți au avut loc în Elveția noi negocieri între Statele Unite ale Americii și Iran pe tema programului nuclear al Teheranului, fără încheierea unui acord. În ce măsură au contat presiunile Statelor Unite, consolidarea prezenței navale americane în largul coastelor iraniene pentru a aduce Teheranul la masa negocierilor? În timpul acestor negocieri, și Iranul a organizat exerciții militare, a transmis semnale legate de libera trece prin Strîmtoarea Ormuz. Se poate face diplomație sub amenințări bilaterale? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).</p><p><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Există niște principii directoare sau linii roșii. Vicepreședintele J.D. Vance a spus că sînt anumite linii roșii dincolo de care administrația americană nu va trece în aceste negocieri cu Iranul. Acele cerințe pe care Statele Unite le-au făcut deja publice, nu doar de acum, ci din momentul în care președintele Trump a spus că își dorește încheierea unui acord mai bun, după ce tot domnia sa a retras unilateral Statele Unite din celebrul acord JCPOA - acordul nuclear dintre Iran și marile puteri, semnat în timpul administrației Obama, în iulie 2015. În 2018, Donald Trump a decis că acel acord nu este suficient, nu îndeplinește dorințele administrației americane sau ale unui grup din respectiva administrație din 2018. Aceste linii directoare putem să considerăm că sînt următoarele: limită zero de îmbogățire a uraniului. Aici este o discuție în sine pentru că apar și surse care spun că totuși Statele Unite ar accepta un anume nivel de îmbogățire, cum era, de altfel, prevăzut și în anteriorul acord - limita de 3,47% de îmbogățire a uraniului în scop civil și pentru întrebuințare medicală. Apoi o altă linie directoare sau linie roșie este faimosul program de rachete balistice al Iranului, pe care iranienii l-au perfecționat, l-au îmbunătățit, inclusiv cu ajutorul tehnologic și științific al Federației Ruse și al Chinei, mai degrabă. Aceste rachete balistice și-au mărit raza de acțiune. Dacă acum 20 de ani nu ajungeau nici măcar la granița cu România, acum ele ar ajunge, se presupune, pînă undeva prin Polonia. Cu siguranță ajung în Israel, pentru că de fapt aceasta este linia roșie cea mai groasă din toată discuția. Și apoi o altă linie directoare ar fi aceea ca Iranul să înceteze să mai finanțeze așa numitele grupări proxy sau grupări prin procură, prin intermediari.”</p><p><em>În timpul acestor negocieri, și Iranul a organizat exerciții militare, a transmis semnale legate de libera trece prin Strîmtoarea Ormuz. Se poate face diplomație sub amenințări reciproce?</em></p><p><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Strîmtoarea Ormuz a fost parțial închisă, dar nu sub pretextul de a împiedica în mod special negocierile, ci a fost închisă pentru că Iranul a efectuat un set de exerciții militare și nu pentru protecția navelor care treceau pe acolo, astfel și-au explicat ei blocarea temporară a unei părți din Strîmtoarea Ormuz. Care, de altfel, este foarte importantă pentru că zilnic trece pe acolo 20% din transportul global de petrol și aproape un sfert din comerțul regional. Nu cred că va fi în totalitate închisă pentru că ar afecta în primul rînd sau în mod special China, iar China este un aliat sau cel puțin un susținător, un aliat de conveniență al Iranului. Nu putem vorbi aici despre o alianță naturală, nu de tipul comunității europene sau alianței nord-atlantice, dar este o alianță de conveniență. China este statul cu care Iranul a semnat acum trei ani un acord strategic, un acord de cooperare, pe o perioadă de 25 de ani.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Marți au avut loc în Elveția noi negocieri între Statele Unite ale Americii și Iran pe tema programului nuclear al Teheranului, fără încheierea unui acord. În ce măsură au contat presiunile Statelor Unite, consolidarea prezenței navale americane în largul coastelor iraniene pentru a aduce Teheranul la masa negocierilor? În timpul acestor negocieri, și Iranul a organizat exerciții militare, a transmis semnale legate de libera trece prin Strîmtoarea Ormuz. Se poate face diplomație sub amenințări bilaterale? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).</p><p><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Există niște principii directoare sau linii roșii. Vicepreședintele J.D. Vance a spus că sînt anumite linii roșii dincolo de care administrația americană nu va trece în aceste negocieri cu Iranul. Acele cerințe pe care Statele Unite le-au făcut deja publice, nu doar de acum, ci din momentul în care președintele Trump a spus că își dorește încheierea unui acord mai bun, după ce tot domnia sa a retras unilateral Statele Unite din celebrul acord JCPOA - acordul nuclear dintre Iran și marile puteri, semnat în timpul administrației Obama, în iulie 2015. În 2018, Donald Trump a decis că acel acord nu este suficient, nu îndeplinește dorințele administrației americane sau ale unui grup din respectiva administrație din 2018. Aceste linii directoare putem să considerăm că sînt următoarele: limită zero de îmbogățire a uraniului. Aici este o discuție în sine pentru că apar și surse care spun că totuși Statele Unite ar accepta un anume nivel de îmbogățire, cum era, de altfel, prevăzut și în anteriorul acord - limita de 3,47% de îmbogățire a uraniului în scop civil și pentru întrebuințare medicală. Apoi o altă linie directoare sau linie roșie este faimosul program de rachete balistice al Iranului, pe care iranienii l-au perfecționat, l-au îmbunătățit, inclusiv cu ajutorul tehnologic și științific al Federației Ruse și al Chinei, mai degrabă. Aceste rachete balistice și-au mărit raza de acțiune. Dacă acum 20 de ani nu ajungeau nici măcar la granița cu România, acum ele ar ajunge, se presupune, pînă undeva prin Polonia. Cu siguranță ajung în Israel, pentru că de fapt aceasta este linia roșie cea mai groasă din toată discuția. Și apoi o altă linie directoare ar fi aceea ca Iranul să înceteze să mai finanțeze așa numitele grupări proxy sau grupări prin procură, prin intermediari.”</p><p><em>În timpul acestor negocieri, și Iranul a organizat exerciții militare, a transmis semnale legate de libera trece prin Strîmtoarea Ormuz. Se poate face diplomație sub amenințări reciproce?</em></p><p><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Strîmtoarea Ormuz a fost parțial închisă, dar nu sub pretextul de a împiedica în mod special negocierile, ci a fost închisă pentru că Iranul a efectuat un set de exerciții militare și nu pentru protecția navelor care treceau pe acolo, astfel și-au explicat ei blocarea temporară a unei părți din Strîmtoarea Ormuz. Care, de altfel, este foarte importantă pentru că zilnic trece pe acolo 20% din transportul global de petrol și aproape un sfert din comerțul regional. Nu cred că va fi în totalitate închisă pentru că ar afecta în primul rînd sau în mod special China, iar China este un aliat sau cel puțin un susținător, un aliat de conveniență al Iranului. Nu putem vorbi aici despre o alianță naturală, nu de tipul comunității europene sau alianței nord-atlantice, dar este o alianță de conveniență. China este statul cu care Iranul a semnat acum trei ani un acord strategic, un acord de cooperare, pe o perioadă de 25 de ani.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18707213-spre-un-nou-acord-nuclear-cu-iranul-principii-directoare-i-linii-ro-ii.mp3" length="19515352" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/lg70m8kf3oprlcousns0kl8y83f3?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18707213</guid>
    <pubDate>Wed, 18 Feb 2026 21:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18707213/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18707213/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18707213/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18707213/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1622</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>96</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Criza vaccinării în România - o chestiune de siguranță națională</itunes:title>
    <title>Criza vaccinării în România - o chestiune de siguranță națională</title>
    <itunes:summary><![CDATA[România se confruntă cu cea mai gravă criză de vaccinare a copiilor din ultimele decenii. Rata de acceptare a primei doze de vaccin ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) a fost, în 2025, de numai 47,4%, atrage atenția Organizația Salvați Copiii. Cum s-a ajuns aici și care sînt soluțiile? I-am întrebat pe Sandra Alexiu, medic primar, președinta Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, și pe Mihai Gafencu, medic pediatru, președintele Organizației Salvați Copiii România.   Mihai Gafencu: „P...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>România se confruntă cu cea mai gravă criză de vaccinare a copiilor din ultimele decenii. Rata de acceptare a primei doze de vaccin ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) a fost, în 2025, de numai 47,4%, atrage atenția Organizația Salvați Copiii. Cum s-a ajuns aici și care sînt soluțiile? I-am întrebat pe Sandra Alexiu, medic primar, președinta Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, și pe Mihai Gafencu, medic pediatru, președintele Organizației Salvați Copiii România.  </p><p><b>Mihai Gafencu</b>: „Poliomielita, tetanosul, difteria sînt boli pe care generația noastră nu le-a mai văzut. Nu am fost formaţi nici noi să recunoaștem poliomielita, pentru că în anii ʼ70, ʼ80, ʼ90, nu am mai avut, slavă Domnului, nici un coleg la școală și mai apoi nici un caz, la facultate și în medicina pediatrică sau chiar a adultului, care să aibă niște boli pe care acum, încetul cu încetul, le vedem apropindu-se de țara noastră. Atît de mult s-a întîmplat în medicina ultimei sute de ani, încît noi nici măcar nu ne mai putem confrunta cu anumite boli. Așa cum te duci la cel care îți repară mașina de spălat vase și ai încredere în el cînd îți spune că circuitul apei sau nu ştiu ce nu e bun, trebuie să ai încredere în medicul tău care spune, domʼle, ca să nu ajungi stricat, paralizat, sufocat sau mort încetul cu încetul, pentru toate astea trebuie să ai încredere în omul din fața ta.”</p><p><em>Dacă rata de vaccinare ROR va rămîne în continuare scăzută, ce consecințe vor exista în următorii 2-3 ani, 5 ani?<br/></em><b>Sandra Alexiu</b>: „Consecințele le vedem deja, nu mai este nici o noutate. Avem o acoperire vaccinală la ROR de 47%, cum spune raportul Salvați Copiii. Raportul face referire la acoperirea vaccinală calculată la 12 luni. (...) Faptul că nu avem acoperire vaccinală ne pune față în față cu cazurile de rujolă. Și domnul profesor, cînd spunea de o paralizie care se instalează lent și duce la moarte, se referea, intuiesc, exact la complicația cea mai îngrozitoare a rujolei, care nici măcar nu se vede imediat. Un copil poate să facă o formă foarte ușoară de rujolă. De altfel, cei care refuză ne și spun de ce trebuie să vaccinăm cînd boala e atît de simplă. Pentru ca, după niște ani, șase, șapte, de la boala atît de simplă, să se instaleze această complicație redutabilă, care duce la paralizie progresivă și la deces. Pentru că, din păcate, nu avem cum să ne luptăm cu această problemă. Și ne confruntăm deja, există cazuri în țară de astfel de paralizii progresive la copii nevaccinați. (...) Probabil că nu va mai fi mult pînă cînd vom vorbi și de poliomielită, dar poliomielita este un lucru extrem de grav și atunci cînd vom vorbi de caz de poliomielită cu virus sălbatic, trebuie să ne fie deja groază, pentru că în acel moment aproape că nu se va mai putea stăpîni acest lucru. (...) Eu cred că este vorba de o situație de siguranță națională în acest moment, cu toate acoperirile care sînt la jumătate față de procentul de 95% la care ar trebui să ajungem, în mod ideal, și care nu se prea mai regăsește, într-adevăr, în multe țări, dar totuși țările din Europa sînt undeva aproape de acest procent, chiar dacă undeva în jur de 80%.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>România se confruntă cu cea mai gravă criză de vaccinare a copiilor din ultimele decenii. Rata de acceptare a primei doze de vaccin ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) a fost, în 2025, de numai 47,4%, atrage atenția Organizația Salvați Copiii. Cum s-a ajuns aici și care sînt soluțiile? I-am întrebat pe Sandra Alexiu, medic primar, președinta Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, și pe Mihai Gafencu, medic pediatru, președintele Organizației Salvați Copiii România.  </p><p><b>Mihai Gafencu</b>: „Poliomielita, tetanosul, difteria sînt boli pe care generația noastră nu le-a mai văzut. Nu am fost formaţi nici noi să recunoaștem poliomielita, pentru că în anii ʼ70, ʼ80, ʼ90, nu am mai avut, slavă Domnului, nici un coleg la școală și mai apoi nici un caz, la facultate și în medicina pediatrică sau chiar a adultului, care să aibă niște boli pe care acum, încetul cu încetul, le vedem apropindu-se de țara noastră. Atît de mult s-a întîmplat în medicina ultimei sute de ani, încît noi nici măcar nu ne mai putem confrunta cu anumite boli. Așa cum te duci la cel care îți repară mașina de spălat vase și ai încredere în el cînd îți spune că circuitul apei sau nu ştiu ce nu e bun, trebuie să ai încredere în medicul tău care spune, domʼle, ca să nu ajungi stricat, paralizat, sufocat sau mort încetul cu încetul, pentru toate astea trebuie să ai încredere în omul din fața ta.”</p><p><em>Dacă rata de vaccinare ROR va rămîne în continuare scăzută, ce consecințe vor exista în următorii 2-3 ani, 5 ani?<br/></em><b>Sandra Alexiu</b>: „Consecințele le vedem deja, nu mai este nici o noutate. Avem o acoperire vaccinală la ROR de 47%, cum spune raportul Salvați Copiii. Raportul face referire la acoperirea vaccinală calculată la 12 luni. (...) Faptul că nu avem acoperire vaccinală ne pune față în față cu cazurile de rujolă. Și domnul profesor, cînd spunea de o paralizie care se instalează lent și duce la moarte, se referea, intuiesc, exact la complicația cea mai îngrozitoare a rujolei, care nici măcar nu se vede imediat. Un copil poate să facă o formă foarte ușoară de rujolă. De altfel, cei care refuză ne și spun de ce trebuie să vaccinăm cînd boala e atît de simplă. Pentru ca, după niște ani, șase, șapte, de la boala atît de simplă, să se instaleze această complicație redutabilă, care duce la paralizie progresivă și la deces. Pentru că, din păcate, nu avem cum să ne luptăm cu această problemă. Și ne confruntăm deja, există cazuri în țară de astfel de paralizii progresive la copii nevaccinați. (...) Probabil că nu va mai fi mult pînă cînd vom vorbi și de poliomielită, dar poliomielita este un lucru extrem de grav și atunci cînd vom vorbi de caz de poliomielită cu virus sălbatic, trebuie să ne fie deja groază, pentru că în acel moment aproape că nu se va mai putea stăpîni acest lucru. (...) Eu cred că este vorba de o situație de siguranță națională în acest moment, cu toate acoperirile care sînt la jumătate față de procentul de 95% la care ar trebui să ajungem, în mod ideal, și care nu se prea mai regăsește, într-adevăr, în multe țări, dar totuși țările din Europa sînt undeva aproape de acest procent, chiar dacă undeva în jur de 80%.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18700166-criza-vaccinarii-in-romania-o-chestiune-de-siguran-a-na-ionala.mp3" length="21337117" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/t1okc49craqtbt2jov908fkog8hm?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18700166</guid>
    <pubDate>Tue, 17 Feb 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18700166/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18700166/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18700166/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18700166/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1774</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>95</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cîteva concluzii după Conferința de Securitate de la München</itunes:title>
    <title>Cîteva concluzii după Conferința de Securitate de la München</title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Ne dorim aliaţi care se pot apăra singuri, astfel încît nici un adversar să nu fie vreodată tentat să testeze puterea noastră colectivă” a spus secretarul de stat american Marco Rubio la Conferința de Securitate de la München, care a avut loc în perioada 13-15 februarie. Raportul publicat înainte de începerea forumului din acest an se numește „Under Deconstruction”, „În curs de distrugere”, cu referire la schimbările care se produc în ordinea mondială. „Lumea a intrat într-o perioadă de poli...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Ne dorim aliaţi care se pot apăra singuri, astfel încît nici un adversar să nu fie vreodată tentat să testeze puterea noastră colectivă” a spus secretarul de stat american Marco Rubio la Conferința de Securitate de la München, care a avut loc în perioada 13-15 februarie. Raportul publicat înainte de începerea forumului din acest an se numește „Under Deconstruction”, „În curs de distrugere”, cu referire la schimbările care se produc în ordinea mondială. „Lumea a intrat într-o perioadă de politici demolatoare”, se spune în raport, actuala administrație americană fiind indicată drept cea mai proeminentă entitate care promite „să-și elibereze țara de constrângerile ordinii existente și să reconstruiască o națiune mai puternică și mai prosperă”. Cum arată în acest moment relația transatlantică, în domeniul securităţii şi apărării? Ce ar trebui să reţinem din perspectiva României şi a flancului estic după această ediţie a conferinţei? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”, jurnalist acreditat la Conferința de Securitate de la München.</p><p><b>Robert Lupițu</b>: „Raportul de anul acesta, poate mai mult ca niciodată, a fost unul tăios și acid la adresa administrației Statelor Unite. A existat și o problemă legată de traducere și interpretare a ce înseamnă „Under Deconstruction”. Pentru că sînt voci care preferă să traducă <em>ordine în curs de deconstruire</em>, nu <em>de distrugere</em>. Nuanța căzînd pe ideea că Statele Unite fac ceea ce s-a întîmplat și în primul mandat Trump, încep să deșurubeze ordinea internațională pe care au încheiat-o după chipul și asemănarea lor, construind alta nouă. De ce? Pentru că, consideră Statele Unite, cu actuala administrație aflată la putere, ordinea de-acum nu mai servește intereselor strategice ale Statelor Unite. Numai că modul în care administrația Trump face acest lucru intră în coliziune cu ceea ce își doresc partenerii europeni de la această ordine, pentru că ei au construit această ordine împreună cu partenerii din Europa. Or, partenerii din Europa în continuare văd valoarea adăugată a ordinii internaționale bazate pe reguli. De aceea a fost un raport provocator. A avut pe copertă un elefant. Și acel elefant era elefantul din cameră, şi anume Statele Unite. Ne-a dus și cu gîndul la un vechi proverb indian: cînd elefanții se bat sau se iubesc, suferă iarba. Cine sînt elefanții? Superputerile care amenință prin pretenții hegemonice să revină la o competiție a mailor puteri și la o ordine guvernată de competiția între marile puteri.”</p><p><em>Cum arată în acest moment relația transatlantică, în domeniul securităţii şi apărării?<br/></em><b>Robert Lupițu</b>: „O să mă refer la o anecdotă și un titlu pe care l-am dat într-un editorial. Pentru că discursul lui Marco Rubio a avut loc pe 14 februarie, de Valentine&apos;s Day, a fost un fel de V-Day, dar nu în sensul de Valentine&apos;s Day, ci un V-Day care ne-a întors un pic la istorie, inclusiv prin discursul lui Marco Rubio, pentru că sintagma V-Day vine de la Ziua Victoriei, 8 mai 1945, cînd aliații atlantici au clamat și au obținut victoria în Europa. Practic, acel moment este hîrtia de turnesol a tot ce înseamnă relația transatlantică, pînă să apară NATO și Uniunea Europeană, pentru că a fost victoria libertății, a civilizației și a democrației, bazată pe cele două maluri ale Atlanticului de Nord, împotriva totalitarismului nazist la acel moment, ulterior, patru decenii și jumătate mai tîrziu, împotriva comunismului. Dar am asistat în egală măsură la un elefant american care a interpretat o serenadă transatlantică pentru o Europă care face trecerea de la oratorie la autonomie, pentru că nu mai este doar discuție, sînt acțiuni.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Ne dorim aliaţi care se pot apăra singuri, astfel încît nici un adversar să nu fie vreodată tentat să testeze puterea noastră colectivă” a spus secretarul de stat american Marco Rubio la Conferința de Securitate de la München, care a avut loc în perioada 13-15 februarie. Raportul publicat înainte de începerea forumului din acest an se numește „Under Deconstruction”, „În curs de distrugere”, cu referire la schimbările care se produc în ordinea mondială. „Lumea a intrat într-o perioadă de politici demolatoare”, se spune în raport, actuala administrație americană fiind indicată drept cea mai proeminentă entitate care promite „să-și elibereze țara de constrângerile ordinii existente și să reconstruiască o națiune mai puternică și mai prosperă”. Cum arată în acest moment relația transatlantică, în domeniul securităţii şi apărării? Ce ar trebui să reţinem din perspectiva României şi a flancului estic după această ediţie a conferinţei? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”, jurnalist acreditat la Conferința de Securitate de la München.</p><p><b>Robert Lupițu</b>: „Raportul de anul acesta, poate mai mult ca niciodată, a fost unul tăios și acid la adresa administrației Statelor Unite. A existat și o problemă legată de traducere și interpretare a ce înseamnă „Under Deconstruction”. Pentru că sînt voci care preferă să traducă <em>ordine în curs de deconstruire</em>, nu <em>de distrugere</em>. Nuanța căzînd pe ideea că Statele Unite fac ceea ce s-a întîmplat și în primul mandat Trump, încep să deșurubeze ordinea internațională pe care au încheiat-o după chipul și asemănarea lor, construind alta nouă. De ce? Pentru că, consideră Statele Unite, cu actuala administrație aflată la putere, ordinea de-acum nu mai servește intereselor strategice ale Statelor Unite. Numai că modul în care administrația Trump face acest lucru intră în coliziune cu ceea ce își doresc partenerii europeni de la această ordine, pentru că ei au construit această ordine împreună cu partenerii din Europa. Or, partenerii din Europa în continuare văd valoarea adăugată a ordinii internaționale bazate pe reguli. De aceea a fost un raport provocator. A avut pe copertă un elefant. Și acel elefant era elefantul din cameră, şi anume Statele Unite. Ne-a dus și cu gîndul la un vechi proverb indian: cînd elefanții se bat sau se iubesc, suferă iarba. Cine sînt elefanții? Superputerile care amenință prin pretenții hegemonice să revină la o competiție a mailor puteri și la o ordine guvernată de competiția între marile puteri.”</p><p><em>Cum arată în acest moment relația transatlantică, în domeniul securităţii şi apărării?<br/></em><b>Robert Lupițu</b>: „O să mă refer la o anecdotă și un titlu pe care l-am dat într-un editorial. Pentru că discursul lui Marco Rubio a avut loc pe 14 februarie, de Valentine&apos;s Day, a fost un fel de V-Day, dar nu în sensul de Valentine&apos;s Day, ci un V-Day care ne-a întors un pic la istorie, inclusiv prin discursul lui Marco Rubio, pentru că sintagma V-Day vine de la Ziua Victoriei, 8 mai 1945, cînd aliații atlantici au clamat și au obținut victoria în Europa. Practic, acel moment este hîrtia de turnesol a tot ce înseamnă relația transatlantică, pînă să apară NATO și Uniunea Europeană, pentru că a fost victoria libertății, a civilizației și a democrației, bazată pe cele două maluri ale Atlanticului de Nord, împotriva totalitarismului nazist la acel moment, ulterior, patru decenii și jumătate mai tîrziu, împotriva comunismului. Dar am asistat în egală măsură la un elefant american care a interpretat o serenadă transatlantică pentru o Europă care face trecerea de la oratorie la autonomie, pentru că nu mai este doar discuție, sînt acțiuni.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18692835-citeva-concluzii-dupa-conferin-a-de-securitate-de-la-munchen.mp3" length="19484522" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/wx47gucjrjqdx34wl2x77gmoyrsa?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18692835</guid>
    <pubDate>Mon, 16 Feb 2026 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18692835/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18692835/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18692835/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18692835/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1620</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>94</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Arundhati Roy și mama care a fost „teroare și minune”. Un dialog cu traducătoarea Alexandra Coliban</itunes:title>
    <title>Arundhati Roy și mama care a fost „teroare și minune”. Un dialog cu traducătoarea Alexandra Coliban</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cunoscuta scriitoare și activistă indiană Arundhati Roy a publicat în 2025 volumul de memorii „Mother Mary Comes to Me”. Cartea apare deja și în limba română, în traducerea Alexandrei Coliban, la Humanitas Fiction, cu titlul „Refugiul meu, furtuna mea”. În centrul poveștii este figura formidabilă a mamei lui Arundhati Roy, Mary Roy, profesoară celebră în India, fondatoarea unei școli, renumită și pentru că a cîștigat drepturi la moștenire egală pentru femeile creștine din Kerala. Dar și o fig...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cunoscuta scriitoare și activistă indiană Arundhati Roy a publicat în 2025 volumul de memorii „Mother Mary Comes to Me”. Cartea apare deja și în limba română, în traducerea Alexandrei Coliban, la Humanitas Fiction, cu titlul „Refugiul meu, furtuna mea”. În centrul poveștii este figura formidabilă a mamei lui Arundhati Roy, Mary Roy, profesoară celebră în India, fondatoarea unei școli, renumită și pentru că a cîștigat drepturi la moștenire egală pentru femeile creștine din Kerala. Dar și o figură întunecată – pentru fiica ei a fost „teroare și minune deopotrivă”, personajul cel mai fascinant al literaturii pe care a ajuns să o scrie. Nu doar un refugiu, ci și o furtună. „Cînd am crescut, o scotea din pepeni simpla mea existență” spune Arundhati Roy. Dar cu elevii săi se purta exemplar iar ei o adorau. „De multe ori mi-am dorit să-i fi fost elevă, nu fiică”, mărturisește autoarea. În ciuda episoadelor traumatice pe care le relatează, a tensiunilor și violențelor din lumea descrisă, cartea are mult umor. Arundhati Roy este ironică adesea – cu teribila ei mamă, cu fratele ei, cu rudele, cu ea însăși. Am vorbit cu traducătoarea cărții, Alexandra Coliban, despre „Refugiul meu, furtuna mea”, despre titlul original și cel din limba română, despre personalitatea formidabilă a lui Mary Roy precum și despre personalitatea fascinantă a scriitoarei înseși, despre India post-colonială, căreia autoarea îi face un portret complex. </p><p>Din opera lui Arundhati Roy au mai apărut în limba română romanele sale, „Dumnezeul lucrurilor mărunte” (trad. Luana Stoica), pentru care a primit Booker Prize, și „Ministerul fericirii supreme” (trad. Alexandra Coliban), ambele la Editura Humanitas Fiction. </p><p><em>Cum se raportează Arundhati Roy la mama ei, la această femeie teribilă, Mary Roy?</em></p><p><b>Alexandra Coliban</b>: „O spune de mai multe ori pe parcursul cărții: pare că s-a format prin această relație cu mama, în foarte multe aspecte. Chiar și curajul de a se duce în junglă sau de a se alătura gherilelor naxalite, de a trăi alături de ei și a-și scrie partea cealaltă de literatură, cea militantă, eseurile, pare că acest curaj și asumarea ei vizavi de toate nedreptățile care se întîmplă în India contemporană vin din relația cu mama, care a fost o femeie extrem de curajoasă, dincolo de cum a fost ca mamă. Ca femeie ea a fost o inspirație atît pentru Arundhati, cît și pentru multe alte femei din generația sa. (...) Sînt o mulțime de cicatrici în cartea asta, chiar și fizice. Arundhati, cînd era mică, își plimba mîna peste cicatricea bunicii ei, care luase un vas de alamă în cap de la soțul ei. Imaginea asta evocă, de fapt, cît de multe cicatrici sufletești sînt acolo, cicatrici pe care femeile acestea le poartă, și cîtă durere, și cîtă fugă, și cîtă izolare au avut de îndurat în lumea asta exclusiv patriarhală.”</p><p><em>Cum de are loc umorul în această poveste, cu atîtea umbre, cu atîta durere și violență?</em></p><p><b>Alexandra Coliban</b>: „E mult umor și în «Dumnezeu lucrurilor mărunte» și în celălalt roman al ei, «Ministerul fericirii supreme». Aici, în carte, mi se pare că umorul e un colac de salvare, ca de multe ori. Recurge la umor acolo unde n-ar putea decît să urle sau să devină la rîndul ei violentă.”  </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cunoscuta scriitoare și activistă indiană Arundhati Roy a publicat în 2025 volumul de memorii „Mother Mary Comes to Me”. Cartea apare deja și în limba română, în traducerea Alexandrei Coliban, la Humanitas Fiction, cu titlul „Refugiul meu, furtuna mea”. În centrul poveștii este figura formidabilă a mamei lui Arundhati Roy, Mary Roy, profesoară celebră în India, fondatoarea unei școli, renumită și pentru că a cîștigat drepturi la moștenire egală pentru femeile creștine din Kerala. Dar și o figură întunecată – pentru fiica ei a fost „teroare și minune deopotrivă”, personajul cel mai fascinant al literaturii pe care a ajuns să o scrie. Nu doar un refugiu, ci și o furtună. „Cînd am crescut, o scotea din pepeni simpla mea existență” spune Arundhati Roy. Dar cu elevii săi se purta exemplar iar ei o adorau. „De multe ori mi-am dorit să-i fi fost elevă, nu fiică”, mărturisește autoarea. În ciuda episoadelor traumatice pe care le relatează, a tensiunilor și violențelor din lumea descrisă, cartea are mult umor. Arundhati Roy este ironică adesea – cu teribila ei mamă, cu fratele ei, cu rudele, cu ea însăși. Am vorbit cu traducătoarea cărții, Alexandra Coliban, despre „Refugiul meu, furtuna mea”, despre titlul original și cel din limba română, despre personalitatea formidabilă a lui Mary Roy precum și despre personalitatea fascinantă a scriitoarei înseși, despre India post-colonială, căreia autoarea îi face un portret complex. </p><p>Din opera lui Arundhati Roy au mai apărut în limba română romanele sale, „Dumnezeul lucrurilor mărunte” (trad. Luana Stoica), pentru care a primit Booker Prize, și „Ministerul fericirii supreme” (trad. Alexandra Coliban), ambele la Editura Humanitas Fiction. </p><p><em>Cum se raportează Arundhati Roy la mama ei, la această femeie teribilă, Mary Roy?</em></p><p><b>Alexandra Coliban</b>: „O spune de mai multe ori pe parcursul cărții: pare că s-a format prin această relație cu mama, în foarte multe aspecte. Chiar și curajul de a se duce în junglă sau de a se alătura gherilelor naxalite, de a trăi alături de ei și a-și scrie partea cealaltă de literatură, cea militantă, eseurile, pare că acest curaj și asumarea ei vizavi de toate nedreptățile care se întîmplă în India contemporană vin din relația cu mama, care a fost o femeie extrem de curajoasă, dincolo de cum a fost ca mamă. Ca femeie ea a fost o inspirație atît pentru Arundhati, cît și pentru multe alte femei din generația sa. (...) Sînt o mulțime de cicatrici în cartea asta, chiar și fizice. Arundhati, cînd era mică, își plimba mîna peste cicatricea bunicii ei, care luase un vas de alamă în cap de la soțul ei. Imaginea asta evocă, de fapt, cît de multe cicatrici sufletești sînt acolo, cicatrici pe care femeile acestea le poartă, și cîtă durere, și cîtă fugă, și cîtă izolare au avut de îndurat în lumea asta exclusiv patriarhală.”</p><p><em>Cum de are loc umorul în această poveste, cu atîtea umbre, cu atîta durere și violență?</em></p><p><b>Alexandra Coliban</b>: „E mult umor și în «Dumnezeu lucrurilor mărunte» și în celălalt roman al ei, «Ministerul fericirii supreme». Aici, în carte, mi se pare că umorul e un colac de salvare, ca de multe ori. Recurge la umor acolo unde n-ar putea decît să urle sau să devină la rîndul ei violentă.”  </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18669091-arundhati-roy-i-mama-care-a-fost-teroare-i-minune-un-dialog-cu-traducatoarea-alexandra-coliban.mp3" length="20533491" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/q8zs92kdmzj7fokrh192zyry2aes?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18669091</guid>
    <pubDate>Fri, 13 Feb 2026 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18669091/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18669091/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18669091/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18669091/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1707</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>93</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>La ce folosește „Consiliul pentru Pace” inițiat de Donald Trump? O discuție cu Oana Popescu Zamfir</itunes:title>
    <title>La ce folosește „Consiliul pentru Pace” inițiat de Donald Trump? O discuție cu Oana Popescu Zamfir</title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Consiliul pentru Pace”, prezidat de președintele american Donald Trump, a fost propus mai întîi ca un organism menit să supravegheze reconstrucția Fîșiei Gaza. Ulterior, statutul său prevede implicarea în rezolvarea conflictelor din întreaga lume. Primul summit al acestui organism a fost anunțat pentru 19 februarie, la Washington. Polonia și Italia au anunțat că nu se vor alătura acestei inițiative. Președintele României, Nicușor Dan, a spus astăzi: „Sîntem încă în discuții cu partea america...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Consiliul pentru Pace”, prezidat de președintele american Donald Trump, a fost propus mai întîi ca un organism menit să supravegheze reconstrucția Fîșiei Gaza. Ulterior, statutul său prevede implicarea în rezolvarea conflictelor din întreaga lume. Primul summit al acestui organism a fost anunțat pentru 19 februarie, la Washington. Polonia și Italia au anunțat că nu se vor alătura acestei inițiative. Președintele României, Nicușor Dan, a spus astăzi: „Sîntem încă în discuții cu partea americană.” Ce este de fapt acest „Consiliu pentru Pace”? Am întrebat-o pe Oana Popescu Zamfir, directoarea GlobalFocus Center.</p><p><b>Oana Popescu Zamfir</b>: „Este o manifestare a aspiraţiilor preşedintelui Trump de a juca un alt tip de rol de poliţist mondial, cum erau cunoscute Statele Unite. Şi anume, în contextul unei ordini globale, care este în mod real în schimbare, cred că preşedintele Trump încearcă să reformeze sistemul internaţional bazat pe instituţiile şi organizaţiile pe care le ştiam pînă acum, astfel încît să poată el personal și Statele Unite să exercite o influență cît mai mare asupra acestui sistem, din interiorul unor structuri noi, avînd în vedere că cele vechi, așa cum se vede, funcționează în mod limitat. (...) Principala problemă este în ce măsură, dacă inventăm structuri noi, ele servesc valorilor, intereselor occidentale, prezervării acestora într-un cadru nou sau riscă să le submineze. Pentru că principala obiecție vis-a-vis de acest organism este că el nu acordă tuturor un loc egal. Sigur că și în alte organizații, cum e cazul Consiliului de Securitate ONU, nu e toată lumea reprezentată, doar că există niște criterii mai reprezentative, mai juste decît acesta: dacă beneficiezi de spațiul bugetar să faci contribuția pe care a solicitat-o Trump ca să-ți cumperi un loc permanent. În momentul în care unele state își cumpără loc permanent, dacă își permit, și vor, și pot să investească, în timp ce altele, care nu au acel buget, nu pot să aibă decît un loc de membru temporar, deja asta creează niște inegalități, care ne spun că nu încercăm să reașezăm sistemul internațional pe niște baze juste, reprezentative, care să permită o reprezentare adecvată a intereselor tuturor, plecînd de la principiul că toate statele sînt, pînă la urmă, egale în fața dreptului internațional.”</p><p><em>Ce ar trebui să răspundă România la invitația președintelui american de a face parte din „Consiliul pentru Pace”?<br/></em><b>Oana Popescu Zamfir</b>: „Cred că nu este greșit modul în care președintele Nicușor Dan a răspuns într-o primă fază spunînd că analizăm cu seriozitate această propunere. Chiar dacă propunerea în sine are niște probleme evidente de la prima lectură, în momentul în care ea vine de la partenerul strategic al României, cu care avem o relație de atît de lungă durată și atît de importantă pentru noi, pînă la urmă este normal să iei în serios orice fel de propunere ți se face și nu să o respingi din prima fără o analiză, nici să o consideri neapărat bătută în cuie – poți încerca să negociezi, dar cu siguranță ai nevoie de un proces intern de analiză și dezbatere la nivelul celor abilitați să facă asta. În același timp în care spunem că luăm asta în serios, mi-ar fi plăcut să spunem că, la o primă lectură, există niște probleme fundamentale pentru România pe care trebuie să vedem dacă le putem depăși împreună cu partenerul american. Aceste probleme fundamentale sînt legate tocmai de dreptul și primatul dreptului internațional. (...) Sîntem o țară mică la nivel global, mijlocie la nivel european și sîntem în primul rînd protejați de dreptul internațional. Doar în contextul ordinii globale bazate pe reguli, România are aceeași voce, același vot în organizații internaționale, aceeași influență, aceleași drepturi și obligații cu toate celelalte state.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Consiliul pentru Pace”, prezidat de președintele american Donald Trump, a fost propus mai întîi ca un organism menit să supravegheze reconstrucția Fîșiei Gaza. Ulterior, statutul său prevede implicarea în rezolvarea conflictelor din întreaga lume. Primul summit al acestui organism a fost anunțat pentru 19 februarie, la Washington. Polonia și Italia au anunțat că nu se vor alătura acestei inițiative. Președintele României, Nicușor Dan, a spus astăzi: „Sîntem încă în discuții cu partea americană.” Ce este de fapt acest „Consiliu pentru Pace”? Am întrebat-o pe Oana Popescu Zamfir, directoarea GlobalFocus Center.</p><p><b>Oana Popescu Zamfir</b>: „Este o manifestare a aspiraţiilor preşedintelui Trump de a juca un alt tip de rol de poliţist mondial, cum erau cunoscute Statele Unite. Şi anume, în contextul unei ordini globale, care este în mod real în schimbare, cred că preşedintele Trump încearcă să reformeze sistemul internaţional bazat pe instituţiile şi organizaţiile pe care le ştiam pînă acum, astfel încît să poată el personal și Statele Unite să exercite o influență cît mai mare asupra acestui sistem, din interiorul unor structuri noi, avînd în vedere că cele vechi, așa cum se vede, funcționează în mod limitat. (...) Principala problemă este în ce măsură, dacă inventăm structuri noi, ele servesc valorilor, intereselor occidentale, prezervării acestora într-un cadru nou sau riscă să le submineze. Pentru că principala obiecție vis-a-vis de acest organism este că el nu acordă tuturor un loc egal. Sigur că și în alte organizații, cum e cazul Consiliului de Securitate ONU, nu e toată lumea reprezentată, doar că există niște criterii mai reprezentative, mai juste decît acesta: dacă beneficiezi de spațiul bugetar să faci contribuția pe care a solicitat-o Trump ca să-ți cumperi un loc permanent. În momentul în care unele state își cumpără loc permanent, dacă își permit, și vor, și pot să investească, în timp ce altele, care nu au acel buget, nu pot să aibă decît un loc de membru temporar, deja asta creează niște inegalități, care ne spun că nu încercăm să reașezăm sistemul internațional pe niște baze juste, reprezentative, care să permită o reprezentare adecvată a intereselor tuturor, plecînd de la principiul că toate statele sînt, pînă la urmă, egale în fața dreptului internațional.”</p><p><em>Ce ar trebui să răspundă România la invitația președintelui american de a face parte din „Consiliul pentru Pace”?<br/></em><b>Oana Popescu Zamfir</b>: „Cred că nu este greșit modul în care președintele Nicușor Dan a răspuns într-o primă fază spunînd că analizăm cu seriozitate această propunere. Chiar dacă propunerea în sine are niște probleme evidente de la prima lectură, în momentul în care ea vine de la partenerul strategic al României, cu care avem o relație de atît de lungă durată și atît de importantă pentru noi, pînă la urmă este normal să iei în serios orice fel de propunere ți se face și nu să o respingi din prima fără o analiză, nici să o consideri neapărat bătută în cuie – poți încerca să negociezi, dar cu siguranță ai nevoie de un proces intern de analiză și dezbatere la nivelul celor abilitați să facă asta. În același timp în care spunem că luăm asta în serios, mi-ar fi plăcut să spunem că, la o primă lectură, există niște probleme fundamentale pentru România pe care trebuie să vedem dacă le putem depăși împreună cu partenerul american. Aceste probleme fundamentale sînt legate tocmai de dreptul și primatul dreptului internațional. (...) Sîntem o țară mică la nivel global, mijlocie la nivel european și sîntem în primul rînd protejați de dreptul internațional. Doar în contextul ordinii globale bazate pe reguli, România are aceeași voce, același vot în organizații internaționale, aceeași influență, aceleași drepturi și obligații cu toate celelalte state.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18670262-la-ce-folose-te-consiliul-pentru-pace-ini-iat-de-donald-trump-o-discu-ie-cu-oana-popescu-zamfir.mp3" length="20819431" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/f1nxj1mdbcsr2izsza41j0vempfn?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18670262</guid>
    <pubDate>Thu, 12 Feb 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18670262/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18670262/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18670262/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18670262/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1732</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>92</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>UE vs. TikTok: există alternative la interdicții? - o discuție cu Bogdan Manolea</itunes:title>
    <title>UE vs. TikTok: există alternative la interdicții? - o discuție cu Bogdan Manolea</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Comisia Europeană a constatat într-un raport preliminar că rețeaua TikTok încalcă Legea privind serviciile digitale din cauza designului său care dă dependență. În ce măsură reglementările din Uniunea Europeană protejează utilizatorii rețelelor sociale? Cum se aplică Digital Service Act și cît de eficient este acest act legislativ? L-am întrebat pe Bogdan Manolea, de la Asociația pentru Tehnologie și Internet, consultant juridic, specialist în dreptul tehnologiei informațiilor. Întîi de toate...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Comisia Europeană a constatat într-un raport preliminar că rețeaua TikTok încalcă Legea privind serviciile digitale din cauza designului său care dă dependență. În ce măsură reglementările din Uniunea Europeană protejează utilizatorii rețelelor sociale? Cum se aplică Digital Service Act și cît de eficient este acest act legislativ? L-am întrebat pe Bogdan Manolea, de la Asociația pentru Tehnologie și Internet, consultant juridic, specialist în dreptul tehnologiei informațiilor.</p><p><em>Întîi de toate, despre ce vorbim cînd vorbim despre design care dă dependență? Ce anume din felul în care sînt construite aceste rețele creează acest efect de dependență? <br/></em><b>Bogdan Manolea</b>: „Sînt chestiuni cum ar fi acel <em>infinite scrolling</em> și măsuri de notificare și mesaje de tip <em>push,</em> care te îndeamnă să rămîi tot timpul în aplicația respectivă. Deci felul cum este construită aplicația și partea de <em>usability</em>, de <em>UX</em> (<em>User Experience</em>), de cum este gîndită – este atît de bună pentru a te păstra în aplicație, încît poate fi nocivă pentru categorii de persoane vulnerabile. Și aici Comisia vorbește despre minori, dar și despre adulți vulnerabili.”</p><p><em>Şi cum ar putea fi protejaţi copiii, adolescenţii, adulţii vulnerabili? E o soluţie interzicerea accesului minorilor la social media, cum se întîmplă în Australia, pentru copiii de pînă la 16 ani?<br/></em><b>Bogdan Manolea</b>: „Pe regulamentul DSA (Digital Service Act), platformele sînt obligate să-și facă o așa-numită analiză de riscuri sistemice. Deci ele ar trebui să știe care sînt problemele. E o obligație. Ce le zice Comisia Europeană acum este că nu au făcut analiza astfel încît să rezulte chestii care se văd în literatura de specialitate. E o chestiune pe care ar fi trebuit să o documenteze și să o rezolve și nu au făcut-o. Și de aici vine responsabilitatea juridică directă. Și ăsta e un lucru important în cazul ăsta, tocmai pentru că Comisia se duce pe fondul problemei legate de marile platforme. Și mie îmi pare bine că aceasta este soluția, pentru că, din punctul meu de vedere, blocarea nu este o soluție, pentru că nu rezolvă problema de fond. Dacă problema de fond este algoritmul de recomandare și problemele pe care el le implică, și acum chiar sînt aceste cazuri, atunci ele nu afectează doar minorii pînă în 16 ani. Ele afectează pe toată lumea. Și soluțiile pe care le propune Comisia, de modificare a comportamentului algoritmului, mi se par unele pur și simplu de bun simț.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!  </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Comisia Europeană a constatat într-un raport preliminar că rețeaua TikTok încalcă Legea privind serviciile digitale din cauza designului său care dă dependență. În ce măsură reglementările din Uniunea Europeană protejează utilizatorii rețelelor sociale? Cum se aplică Digital Service Act și cît de eficient este acest act legislativ? L-am întrebat pe Bogdan Manolea, de la Asociația pentru Tehnologie și Internet, consultant juridic, specialist în dreptul tehnologiei informațiilor.</p><p><em>Întîi de toate, despre ce vorbim cînd vorbim despre design care dă dependență? Ce anume din felul în care sînt construite aceste rețele creează acest efect de dependență? <br/></em><b>Bogdan Manolea</b>: „Sînt chestiuni cum ar fi acel <em>infinite scrolling</em> și măsuri de notificare și mesaje de tip <em>push,</em> care te îndeamnă să rămîi tot timpul în aplicația respectivă. Deci felul cum este construită aplicația și partea de <em>usability</em>, de <em>UX</em> (<em>User Experience</em>), de cum este gîndită – este atît de bună pentru a te păstra în aplicație, încît poate fi nocivă pentru categorii de persoane vulnerabile. Și aici Comisia vorbește despre minori, dar și despre adulți vulnerabili.”</p><p><em>Şi cum ar putea fi protejaţi copiii, adolescenţii, adulţii vulnerabili? E o soluţie interzicerea accesului minorilor la social media, cum se întîmplă în Australia, pentru copiii de pînă la 16 ani?<br/></em><b>Bogdan Manolea</b>: „Pe regulamentul DSA (Digital Service Act), platformele sînt obligate să-și facă o așa-numită analiză de riscuri sistemice. Deci ele ar trebui să știe care sînt problemele. E o obligație. Ce le zice Comisia Europeană acum este că nu au făcut analiza astfel încît să rezulte chestii care se văd în literatura de specialitate. E o chestiune pe care ar fi trebuit să o documenteze și să o rezolve și nu au făcut-o. Și de aici vine responsabilitatea juridică directă. Și ăsta e un lucru important în cazul ăsta, tocmai pentru că Comisia se duce pe fondul problemei legate de marile platforme. Și mie îmi pare bine că aceasta este soluția, pentru că, din punctul meu de vedere, blocarea nu este o soluție, pentru că nu rezolvă problema de fond. Dacă problema de fond este algoritmul de recomandare și problemele pe care el le implică, și acum chiar sînt aceste cazuri, atunci ele nu afectează doar minorii pînă în 16 ani. Ele afectează pe toată lumea. Și soluțiile pe care le propune Comisia, de modificare a comportamentului algoritmului, mi se par unele pur și simplu de bun simț.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!  </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18664130-ue-vs-tiktok-exista-alternative-la-interdic-ii-o-discu-ie-cu-bogdan-manolea.mp3" length="19736307" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/3k8e7v0r88d4uz3d1p9ns23afagv?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18664130</guid>
    <pubDate>Wed, 11 Feb 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18664130/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18664130/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18664130/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18664130/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1642</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>91</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ungaria înainte de alegeri. Se clatină Viktor Orbán? </itunes:title>
    <title>Ungaria înainte de alegeri. Se clatină Viktor Orbán? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ungaria se pregăteşte pentru alegerile parlamentare din 12 aprilie. Unele sondaje arată că principalul partid de opoziţie, Tisza, condus de Péter Magyar, ar putea fi votat de 48% dintre alegătorii hotărîţi, în timp ce partidul Fidesz al premierului Viktor Orbán ar fi susţinut de numai 40% dintre votanţi. Se clatină regimul lui Viktor Orbán? Ce şanse are partidul de opoziţie Tisza să cîştige acest scrutin? Am întrebat-o pe Luciana Ghica, conf. univ. la Facultatea de Științe Politice a Universi...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ungaria se pregăteşte pentru alegerile parlamentare din 12 aprilie. Unele sondaje arată că principalul partid de opoziţie, Tisza, condus de Péter Magyar, ar putea fi votat de 48% dintre alegătorii hotărîţi, în timp ce partidul Fidesz al premierului Viktor Orbán ar fi susţinut de numai 40% dintre votanţi. Se clatină regimul lui Viktor Orbán? Ce şanse are partidul de opoziţie Tisza să cîştige acest scrutin? Am întrebat-o pe Luciana Ghica, conf. univ. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><em>Cine este Péter Magyar? <br/></em><b>Luciana Ghica</b>: „Este o față mai tînără a lui Viktor Orbán, ceva mai în ton cu timpurile. Vorbim, practic, de o scindare, nu neapărat a unui partid – pentru că Tisza nu a derivat din Fidesz, ci sînt cîteva figuri care au plecat din Fidesz –, dar vorbim de o scindarea a aceluiași tip de mișcare politică. Péter Magyar nu este doar un alt Orbán, mai tînăr. Însă, să nu ne așteptăm la o schimbare radicală dacă va cîștiga și să nu uităm că, de fapt, în esență, nu există o schimbare radicală a dezbaterii politice în Ungaria în acest moment. Nu avem de a face cu o opoziție reală la mișcarea politică pe care a construit-o și la tipul de clientelism pe care l-a construit Viktor Orbán.”</p><p><em>Péter Magyar a publicat un program politic și economic stufos, de 240 de pagini, cu teme clasice de guvernare. E vorba despre fiscalitate, despre soluții pentru a contra dependența energetică a Ungariei, despre relația cu Europa, despre relația cu Ucraina. Ce cîștigă și ce riscă partidul său, Tisza, care s-a prezentat inițial ca o mișcare antisistem,venind cu această serie de propuneri articulate, clasice, formale?<br/></em><b>Luciana Ghica</b>: „Poţi să fii antisistem pînă la un punct. Nu merge dacă vrei mai mult. Tipul de abordare pe care îl are Péter Magyar acum este singurul care îl poate face să cîștige: se concentrează nu pe chestiuni de politică externă, ci pe chestiuni de politică internă, de politică economică în primul rînd și de politici sociale. Avem de-a face cu o populație din ce în ce mai săracă, cu un nivel de trai din ce în ce mai scăzut. Și, desigur, ce poate să promită sînt chestiuni legate de taxare. Îi impozităm pe cei mai bogaţi și care au miliarde. Îi ajutăm pe cei mai săraci. Reîncercăm să punem Ungaria pe hartă, dar fără să schimbăm semnificativ traiectoria. De altfel, în acest document de peste 200 de pagini, chestiunea pro-europeană este moderată. Tocmai pentru a atrage votanții care încă sînt captivii lui Orbán. Practic se luptă pentru același tip de electorat.” </p><p><em>Cine sînt votanţii lui Péter Magyar? <br/></em><b>Luciana Ghica</b>: „Pe de o parte, a reușit să atragă din electoratul tipic al lui Viktor Orbán, asta îi dă cel mai mare avantaj, acolo este, de fapt, miza. Și, desigur, pentru a avea o șansă în acest moment, pe de altă parte îl vor sprijini și votanții partidelor democratice obișnuite, care sînt, în general, din mediul urban, cu educație superioară.”</p><p><em>Se va schimba ceva în relația Budapestei cu Bruxelles-ul, în eventualitatea că se va schimba guvernarea? <br/></em><b>Luciana Ghica</b>: „Cel puțin pentru început, da. Pentru că, dacă Magyar cîștigă, are nevoie de sprijinul Bruxelles-ului, mai ales pentru deblocarea fondurilor europene, pentru a salva economia.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ungaria se pregăteşte pentru alegerile parlamentare din 12 aprilie. Unele sondaje arată că principalul partid de opoziţie, Tisza, condus de Péter Magyar, ar putea fi votat de 48% dintre alegătorii hotărîţi, în timp ce partidul Fidesz al premierului Viktor Orbán ar fi susţinut de numai 40% dintre votanţi. Se clatină regimul lui Viktor Orbán? Ce şanse are partidul de opoziţie Tisza să cîştige acest scrutin? Am întrebat-o pe Luciana Ghica, conf. univ. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><em>Cine este Péter Magyar? <br/></em><b>Luciana Ghica</b>: „Este o față mai tînără a lui Viktor Orbán, ceva mai în ton cu timpurile. Vorbim, practic, de o scindare, nu neapărat a unui partid – pentru că Tisza nu a derivat din Fidesz, ci sînt cîteva figuri care au plecat din Fidesz –, dar vorbim de o scindarea a aceluiași tip de mișcare politică. Péter Magyar nu este doar un alt Orbán, mai tînăr. Însă, să nu ne așteptăm la o schimbare radicală dacă va cîștiga și să nu uităm că, de fapt, în esență, nu există o schimbare radicală a dezbaterii politice în Ungaria în acest moment. Nu avem de a face cu o opoziție reală la mișcarea politică pe care a construit-o și la tipul de clientelism pe care l-a construit Viktor Orbán.”</p><p><em>Péter Magyar a publicat un program politic și economic stufos, de 240 de pagini, cu teme clasice de guvernare. E vorba despre fiscalitate, despre soluții pentru a contra dependența energetică a Ungariei, despre relația cu Europa, despre relația cu Ucraina. Ce cîștigă și ce riscă partidul său, Tisza, care s-a prezentat inițial ca o mișcare antisistem,venind cu această serie de propuneri articulate, clasice, formale?<br/></em><b>Luciana Ghica</b>: „Poţi să fii antisistem pînă la un punct. Nu merge dacă vrei mai mult. Tipul de abordare pe care îl are Péter Magyar acum este singurul care îl poate face să cîștige: se concentrează nu pe chestiuni de politică externă, ci pe chestiuni de politică internă, de politică economică în primul rînd și de politici sociale. Avem de-a face cu o populație din ce în ce mai săracă, cu un nivel de trai din ce în ce mai scăzut. Și, desigur, ce poate să promită sînt chestiuni legate de taxare. Îi impozităm pe cei mai bogaţi și care au miliarde. Îi ajutăm pe cei mai săraci. Reîncercăm să punem Ungaria pe hartă, dar fără să schimbăm semnificativ traiectoria. De altfel, în acest document de peste 200 de pagini, chestiunea pro-europeană este moderată. Tocmai pentru a atrage votanții care încă sînt captivii lui Orbán. Practic se luptă pentru același tip de electorat.” </p><p><em>Cine sînt votanţii lui Péter Magyar? <br/></em><b>Luciana Ghica</b>: „Pe de o parte, a reușit să atragă din electoratul tipic al lui Viktor Orbán, asta îi dă cel mai mare avantaj, acolo este, de fapt, miza. Și, desigur, pentru a avea o șansă în acest moment, pe de altă parte îl vor sprijini și votanții partidelor democratice obișnuite, care sînt, în general, din mediul urban, cu educație superioară.”</p><p><em>Se va schimba ceva în relația Budapestei cu Bruxelles-ul, în eventualitatea că se va schimba guvernarea? <br/></em><b>Luciana Ghica</b>: „Cel puțin pentru început, da. Pentru că, dacă Magyar cîștigă, are nevoie de sprijinul Bruxelles-ului, mai ales pentru deblocarea fondurilor europene, pentru a salva economia.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18657343-ungaria-inainte-de-alegeri-se-clatina-viktor-orban.mp3" length="19296610" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/05sdf0d2ybz6lv3difdd7hxoiset?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18657343</guid>
    <pubDate>Tue, 10 Feb 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18657343/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18657343/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18657343/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18657343/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1605</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>90</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>...Cînd politica vine la Olimpiadă. Interviu cu Mihail-Valentin Cernea</itunes:title>
    <title>...Cînd politica vine la Olimpiadă. Interviu cu Mihail-Valentin Cernea</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Jocurile Olimpice de iarnă Milano-Cortina au început oficial vineri printr-o ceremonie de deschidere la Milano și defilări ale sportivilor în patru localități. Ceremonia nu a fost lipsită de momente tensionate. Vicepreședintele american J.D. Vance, prezent în tribunele stadionului San Siro, a fost huiduit de public atunci cînd a apărut pe ecranele uriașe la deschiderea Jocurilor Olimpice. Și delegația Israelului a fost huiduită la Milano. De asemenea, în Italia au fost proteste în stradă față...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Jocurile Olimpice de iarnă Milano-Cortina au început oficial vineri printr-o ceremonie de deschidere la Milano și defilări ale sportivilor în patru localități. Ceremonia nu a fost lipsită de momente tensionate. Vicepreședintele american J.D. Vance, prezent în tribunele stadionului San Siro, a fost huiduit de public atunci cînd a apărut pe ecranele uriașe la deschiderea Jocurilor Olimpice. Și delegația Israelului a fost huiduită la Milano. De asemenea, în Italia au fost proteste în stradă față de prezența la Jocurile Olimpice a unor angajați ai Serviciului de Imigrare și Control Vamal al Statelor Unite (U.S. Immigration and Customs Enforcement - ICE). În ce măsură un eveniment de amploare mondială ca Jocurile Olimpice are și o dimensiune politică? Cum s-a văzut ceremonia de deschidere de la Milano, în contextul tensiunilor globale din lumea de azi? Ce semnificație dăm în ziua de azi Jocurilor Olimpice, de ce ne place să ne uităm la competițiile sportive organizate sub acest concept? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.</p><p><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Olimpiadele au avut dintotdeauna o dimensiune politică. De cînd au revenit, de fiecare dată au fost de fapt scena momentului politic al perioadei în care se întîmplau. Să ne amintim de Olimpiada de la München, din timpul regimului nazist, care a fost încărcată de semnificaţie politică, sau de Olimpiadele din timpul Războiului Rece, care şi ele au fost încărcate de semnificaţie politică. Ce este nou astăzi, poate, este că mediul politic în care au loc Olimpiadele este foarte, foarte volatil şi modul în care el este perceput, felul în care se transmit mesajele, adică prin <em>social media</em>, face ca lucrurile să fie foarte, foarte zgomotoase, imaginile să fie apocaliptice şi să fie ceva foarte senzaţional, în general. ”</p><p><em>Cum s-a văzut ceremonia de deschidere de la Milano, în contextul tensiunilor globale din lumea de azi?<br/></em><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „S-a văzut cum ne aşteptam să se vadă. Se întîmplă în Italia, care e condusă de un lider conservator, Giorgia Meloni, care are o relaţie bună, personală cu Donald Trump, cel puţin aşa ni se spune. (...) Chiar dacă se consideră ca făcînd parte cumva din aceeaşi familie politică conservatoare, acţiunea a fost complet diferită. Politica externă a Giorgiei Meloni a fost una de mult mai mare apropiere de UE, de susţinere fără echivoc a Ucrainei şi în general a avut o atitudine cooperantă cu mai toate ţările din jur şi nu a avut tipul de atitudine revanşardă pe care am văzut-o în SUA de la administraţia Trump. În acest context, J.D. Vance probabil că a evaluat că poate să facă o călătorie acolo, într-o ţară aliată, în care să fie primit cu plăcere de public dar iată că a subestimat gradul de anti-americanism care a fost provocat în Europa de mai toate acţiunile întreprinse de Statele Unite în raport cu Europa în ultima vreme. De la cele mai grave – Groenlanda –, pînă la scandalul recent cu Polonia şi preşedintele Camerei Deputaţilor. Într-un fel sau altul, pînă acum, sub administraţia Trump, SUA au avut o răfuială publică, online, cu multipli lideri şi multiple ţări europene. Adaugăm peste acest climat complex efectele dosarelor Epstein şi vedem că în Europa se ridică o opinie negativă faţă de actualul regim de la Washington şi, în momentul în care reprezinţi acest regim, evident că reacţia europenilor va fi cea pe care ai cîştigat-o prin acţiunile tale.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Jocurile Olimpice de iarnă Milano-Cortina au început oficial vineri printr-o ceremonie de deschidere la Milano și defilări ale sportivilor în patru localități. Ceremonia nu a fost lipsită de momente tensionate. Vicepreședintele american J.D. Vance, prezent în tribunele stadionului San Siro, a fost huiduit de public atunci cînd a apărut pe ecranele uriașe la deschiderea Jocurilor Olimpice. Și delegația Israelului a fost huiduită la Milano. De asemenea, în Italia au fost proteste în stradă față de prezența la Jocurile Olimpice a unor angajați ai Serviciului de Imigrare și Control Vamal al Statelor Unite (U.S. Immigration and Customs Enforcement - ICE). În ce măsură un eveniment de amploare mondială ca Jocurile Olimpice are și o dimensiune politică? Cum s-a văzut ceremonia de deschidere de la Milano, în contextul tensiunilor globale din lumea de azi? Ce semnificație dăm în ziua de azi Jocurilor Olimpice, de ce ne place să ne uităm la competițiile sportive organizate sub acest concept? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.</p><p><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Olimpiadele au avut dintotdeauna o dimensiune politică. De cînd au revenit, de fiecare dată au fost de fapt scena momentului politic al perioadei în care se întîmplau. Să ne amintim de Olimpiada de la München, din timpul regimului nazist, care a fost încărcată de semnificaţie politică, sau de Olimpiadele din timpul Războiului Rece, care şi ele au fost încărcate de semnificaţie politică. Ce este nou astăzi, poate, este că mediul politic în care au loc Olimpiadele este foarte, foarte volatil şi modul în care el este perceput, felul în care se transmit mesajele, adică prin <em>social media</em>, face ca lucrurile să fie foarte, foarte zgomotoase, imaginile să fie apocaliptice şi să fie ceva foarte senzaţional, în general. ”</p><p><em>Cum s-a văzut ceremonia de deschidere de la Milano, în contextul tensiunilor globale din lumea de azi?<br/></em><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „S-a văzut cum ne aşteptam să se vadă. Se întîmplă în Italia, care e condusă de un lider conservator, Giorgia Meloni, care are o relaţie bună, personală cu Donald Trump, cel puţin aşa ni se spune. (...) Chiar dacă se consideră ca făcînd parte cumva din aceeaşi familie politică conservatoare, acţiunea a fost complet diferită. Politica externă a Giorgiei Meloni a fost una de mult mai mare apropiere de UE, de susţinere fără echivoc a Ucrainei şi în general a avut o atitudine cooperantă cu mai toate ţările din jur şi nu a avut tipul de atitudine revanşardă pe care am văzut-o în SUA de la administraţia Trump. În acest context, J.D. Vance probabil că a evaluat că poate să facă o călătorie acolo, într-o ţară aliată, în care să fie primit cu plăcere de public dar iată că a subestimat gradul de anti-americanism care a fost provocat în Europa de mai toate acţiunile întreprinse de Statele Unite în raport cu Europa în ultima vreme. De la cele mai grave – Groenlanda –, pînă la scandalul recent cu Polonia şi preşedintele Camerei Deputaţilor. Într-un fel sau altul, pînă acum, sub administraţia Trump, SUA au avut o răfuială publică, online, cu multipli lideri şi multiple ţări europene. Adaugăm peste acest climat complex efectele dosarelor Epstein şi vedem că în Europa se ridică o opinie negativă faţă de actualul regim de la Washington şi, în momentul în care reprezinţi acest regim, evident că reacţia europenilor va fi cea pe care ai cîştigat-o prin acţiunile tale.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18649721-cind-politica-vine-la-olimpiada-interviu-cu-mihail-valentin-cernea.mp3" length="19803237" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/4dgdihzp5gk1htozt3v3ukcphd4q?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18649721</guid>
    <pubDate>Mon, 09 Feb 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18649721/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18649721/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18649721/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18649721/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1647</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>89</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Ce nu poate rosti viața, poate rosti literatura” – interviu cu Magdalena Mărculescu despre romanul lui David Szalay </itunes:title>
    <title>„Ce nu poate rosti viața, poate rosti literatura” – interviu cu Magdalena Mărculescu despre romanul lui David Szalay </title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Ce nu poate fi rostit” de David Szalay a cîștigat Booker Prize în 2025. Romanul a apărut în limba română, în traducerea Ancăi Bărbulescu, la editura TREI. Este povestea lui István care, după ce iese de la școala de corecție, se înrolează voluntar pentru războiul din Irak și, după ce se întoarce de pe front, ajunge să trăiască în lux, în Anglia. Ceea ce surprinde de la primele rînduri este simplitatea propozițiilor, a dialogurilor realiste, minimalismul care spune de fapt foarte mult. István ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Ce nu poate fi rostit” de David Szalay a cîștigat Booker Prize în 2025. Romanul a apărut în limba română, în traducerea Ancăi Bărbulescu, la editura TREI. Este povestea lui István care, după ce iese de la școala de corecție, se înrolează voluntar pentru războiul din Irak și, după ce se întoarce de pe front, ajunge să trăiască în lux, în Anglia. Ceea ce surprinde de la primele rînduri este simplitatea propozițiilor, a dialogurilor realiste, minimalismul care spune de fapt foarte mult. István ar putea candida cu succes la titlul de cel mai tăcut personaj literar.</p><p>David Szalay s-a născut în Canada în 1974, a crescut la Londra și în prezent trăiește la Viena. Este primul autor britanic de origine maghiară care a primit Booker Prize. </p><p>Am a vorbit cu Magdalena Mărculescu, directoarea editorială a Grupului Editorial TREI, despre „Ce nu poate fi rostit”, despre alegerea acestui titlu pentru ediția în limba română (în original cartea se numește „Flesh”), despre cum a împărțit romanul lui Szalay cititorii în două tabere, despre puterea literaturii de a spune ce nu se poate spune în viața reală. </p><p><b>Magdalena Mărculescu</b>: „Provocarea acestui roman, provocarea literară, este aceasta: există lucruri care nu pot fi spuse prin cuvinte? Mi se pare cel mai dramatic lucru al vieții să nu poţi spune, de-a lungul acestei experiențe fascinante care este trăirea, să nu poți aduce la cuvînt ceea ce-ţi macină trupul, ceea ce-ţi macină sufletul, ceea ce, practic, le încarcerează într-o nespunere. (...) Este povestea unui personaj care nu poate să se exprime prin cuvinte sau care refuză să se exprime prin cuvinte, provocarea cititorului fiind aceea de a înțelege de ce. Și aici revin. Oare pentru că viața este inexprimabilă în cuvinte? Oare pentru că el este prins în traumă?”</p><p><em>Ce nu se poate spune în cartea asta? Ce nu poate fi rostit?</em></p><p><b>Magdalena Mărculescu</b>: „Această carte m-a lăsat cu impresia că nu există ceva ce nu poate fi rostit, că literatura poate rosti orice. Ceea ce nu poate rosti viața, poate rosti literatura. Îmi plac enorm de mult cărțile care îți lasă impresia că, dacă nu ar fi existat ele, ceva într-adevăr rămînea nerostit.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuţie!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Ce nu poate fi rostit” de David Szalay a cîștigat Booker Prize în 2025. Romanul a apărut în limba română, în traducerea Ancăi Bărbulescu, la editura TREI. Este povestea lui István care, după ce iese de la școala de corecție, se înrolează voluntar pentru războiul din Irak și, după ce se întoarce de pe front, ajunge să trăiască în lux, în Anglia. Ceea ce surprinde de la primele rînduri este simplitatea propozițiilor, a dialogurilor realiste, minimalismul care spune de fapt foarte mult. István ar putea candida cu succes la titlul de cel mai tăcut personaj literar.</p><p>David Szalay s-a născut în Canada în 1974, a crescut la Londra și în prezent trăiește la Viena. Este primul autor britanic de origine maghiară care a primit Booker Prize. </p><p>Am a vorbit cu Magdalena Mărculescu, directoarea editorială a Grupului Editorial TREI, despre „Ce nu poate fi rostit”, despre alegerea acestui titlu pentru ediția în limba română (în original cartea se numește „Flesh”), despre cum a împărțit romanul lui Szalay cititorii în două tabere, despre puterea literaturii de a spune ce nu se poate spune în viața reală. </p><p><b>Magdalena Mărculescu</b>: „Provocarea acestui roman, provocarea literară, este aceasta: există lucruri care nu pot fi spuse prin cuvinte? Mi se pare cel mai dramatic lucru al vieții să nu poţi spune, de-a lungul acestei experiențe fascinante care este trăirea, să nu poți aduce la cuvînt ceea ce-ţi macină trupul, ceea ce-ţi macină sufletul, ceea ce, practic, le încarcerează într-o nespunere. (...) Este povestea unui personaj care nu poate să se exprime prin cuvinte sau care refuză să se exprime prin cuvinte, provocarea cititorului fiind aceea de a înțelege de ce. Și aici revin. Oare pentru că viața este inexprimabilă în cuvinte? Oare pentru că el este prins în traumă?”</p><p><em>Ce nu se poate spune în cartea asta? Ce nu poate fi rostit?</em></p><p><b>Magdalena Mărculescu</b>: „Această carte m-a lăsat cu impresia că nu există ceva ce nu poate fi rostit, că literatura poate rosti orice. Ceea ce nu poate rosti viața, poate rosti literatura. Îmi plac enorm de mult cărțile care îți lasă impresia că, dacă nu ar fi existat ele, ceva într-adevăr rămînea nerostit.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuţie!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18631718-ce-nu-poate-rosti-via-a-poate-rosti-literatura-interviu-cu-magdalena-marculescu-despre-romanul-lui-david-szalay.mp3" length="20096864" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/28cd36nezdeq6ti9xwc5k6deb0ry?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18631718</guid>
    <pubDate>Fri, 06 Feb 2026 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18631718/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18631718/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18631718/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18631718/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1671</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>88</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce șanse are formatul de negocieri Ucraina-Rusia-SUA?</itunes:title>
    <title>Ce șanse are formatul de negocieri Ucraina-Rusia-SUA?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[A doua rundă de negocieri de pace în format trilateral – Ucraina, Rusia, Statele Unite ale Americii – s-a încheiat azi la Abu Dhabi. S-a convenit un schimb de prizonieri, primul în ultimele cinci luni, după cum a declarat emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff. În ce măsură contează pentru Kremlin, pentru Vladimir Putin, presiunile Casei Albe și dorința lui Donald Trump de a se încheia războiul din Ucraina? Chestiunea teritorială e foarte importantă și pentru U...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>A doua rundă de negocieri de pace în format trilateral – Ucraina, Rusia, Statele Unite ale Americii – s-a încheiat azi la Abu Dhabi. S-a convenit un schimb de prizonieri, primul în ultimele cinci luni, după cum a declarat emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff. În ce măsură contează pentru Kremlin, pentru Vladimir Putin, presiunile Casei Albe și dorința lui Donald Trump de a se încheia războiul din Ucraina? Chestiunea teritorială e foarte importantă și pentru Ucraina și pentru Rusia. Va fi dispusă Ucraina să cedeze teritoriile din Est pe care încă le controlează? L-am întrebat pe Mihai Isac, analist de politică internațională. </p><p><em>Formatul trilateral pune SUA într-o poziție ambiguă: e și actor politic important, și negociator, deci nu joacă doar un rol de mediator. Ce beneficii și ce riscuri aduce această poziție la masa discuțiilor?<br/></em><b>Mihai Isac</b>: „Trebuie să înțelegem că Statele Unite, în poziția pe care foarte bine ați subliniat-o, atît de parte a negocierilor, cît și de mediator, încearcă să obțină un capital de imagine şi în plan politic intern. Statele Unite au un an electoral extrem de important în 2026, cînd, în noiembrie vom asista la alegeri importante, ceea ce numim <em>midterm elections</em>, alegeri pentru o treime din Senatul american şi pentru întreaga componență a Camerei Reprezentanților. Președintele republican Trump încearcă să prezinte cu înverșunare orice evoluție pe plan extern drept o mare victorie a diplomației sale. Știm întreaga saga a Premiului Nobel pentru Pace rîvnit de către președintele Trump, precum și faptul că se laudă că este o persoană care încheie conflictele începute de predecesori ai săi. Deci aceste evoluții de la Abu Dhabi trebuie privite și în acest context.”</p><p><em>Va fi dispusă Ucraina vreodată să cedeze teritoriile din Est pe care încă le controlează?<br/></em><b>Mihai Isac</b>: „Este greu de spus. Conform Constituției ucrainene, cedarea de teritorii este interzisă. Sînt anumite linii roșii pe care și Zelenski, și clasa politică de la Kiev trebuie să le respecte. Dacă în urmă cu 4 ani vedeam un număr de peste 80% din populația ucraineană opunîndu-se cedării de teritorii, acum numărul celor care sînt adepții unei linii dure în această politică a scăzut. Dar totul este extrem de volatil pentru că depinde foarte mult în schimbul a ce se cedează teritorii. Fără acele regiuni, Ucrainei îi va fi extrem de greu să-i reziste pe viitor Federaţiei Ruse, avînd în vedere că zona respectivă este puternic fortificată din 2014. Este o regiune care împiedică prăbușirea întregului front estic și Federaţia Rusă își consumă masiv resursele pentru a demantela această linie fortificată. Vorbim de trupe, de artilerie, de forțe aeriene, de forțe speciale. Partea ucrainiană are acolo nu numai simple orașe, sînt noduri logistice prin care sînt dirijate forțele menite să sprijine apărarea. Iar căderea lor ar însemna practic o debandadă completă a administrației ucrainiene în Est iar căderea Donbasului ar putea să afecteze moralul trupelor ucrainiene și în alte regiuni.”</p><p><em>La actuale negocieri s-a discutat pe grupuri tematice. E acest format de negociere mai productiv? <br/></em><b>Mihai Isac</b>: „Totul depinde de presiunile exercitate asupra Federației Ruse. Orice formulă care ar putea să ducă cel puțin la o încetare a focului pe o perioadă de timp – pentru că este mult prea devreme să vorbim de închierea unui păci – este de bun augur din punctul de vedere al populației civile. Dar chiar și acest format vedem că nu are un rezultat concret, pare mai mult o tactică de tragere de timp aplicată de Federația Rusă. Orice zi cîștigată de Federația Rusă prin participarea la lungi discuții care nu au un rezultat concret pe teren este o zi cîștigată de mașinăria de război a Moscovei.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviu integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>A doua rundă de negocieri de pace în format trilateral – Ucraina, Rusia, Statele Unite ale Americii – s-a încheiat azi la Abu Dhabi. S-a convenit un schimb de prizonieri, primul în ultimele cinci luni, după cum a declarat emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff. În ce măsură contează pentru Kremlin, pentru Vladimir Putin, presiunile Casei Albe și dorința lui Donald Trump de a se încheia războiul din Ucraina? Chestiunea teritorială e foarte importantă și pentru Ucraina și pentru Rusia. Va fi dispusă Ucraina să cedeze teritoriile din Est pe care încă le controlează? L-am întrebat pe Mihai Isac, analist de politică internațională. </p><p><em>Formatul trilateral pune SUA într-o poziție ambiguă: e și actor politic important, și negociator, deci nu joacă doar un rol de mediator. Ce beneficii și ce riscuri aduce această poziție la masa discuțiilor?<br/></em><b>Mihai Isac</b>: „Trebuie să înțelegem că Statele Unite, în poziția pe care foarte bine ați subliniat-o, atît de parte a negocierilor, cît și de mediator, încearcă să obțină un capital de imagine şi în plan politic intern. Statele Unite au un an electoral extrem de important în 2026, cînd, în noiembrie vom asista la alegeri importante, ceea ce numim <em>midterm elections</em>, alegeri pentru o treime din Senatul american şi pentru întreaga componență a Camerei Reprezentanților. Președintele republican Trump încearcă să prezinte cu înverșunare orice evoluție pe plan extern drept o mare victorie a diplomației sale. Știm întreaga saga a Premiului Nobel pentru Pace rîvnit de către președintele Trump, precum și faptul că se laudă că este o persoană care încheie conflictele începute de predecesori ai săi. Deci aceste evoluții de la Abu Dhabi trebuie privite și în acest context.”</p><p><em>Va fi dispusă Ucraina vreodată să cedeze teritoriile din Est pe care încă le controlează?<br/></em><b>Mihai Isac</b>: „Este greu de spus. Conform Constituției ucrainene, cedarea de teritorii este interzisă. Sînt anumite linii roșii pe care și Zelenski, și clasa politică de la Kiev trebuie să le respecte. Dacă în urmă cu 4 ani vedeam un număr de peste 80% din populația ucraineană opunîndu-se cedării de teritorii, acum numărul celor care sînt adepții unei linii dure în această politică a scăzut. Dar totul este extrem de volatil pentru că depinde foarte mult în schimbul a ce se cedează teritorii. Fără acele regiuni, Ucrainei îi va fi extrem de greu să-i reziste pe viitor Federaţiei Ruse, avînd în vedere că zona respectivă este puternic fortificată din 2014. Este o regiune care împiedică prăbușirea întregului front estic și Federaţia Rusă își consumă masiv resursele pentru a demantela această linie fortificată. Vorbim de trupe, de artilerie, de forțe aeriene, de forțe speciale. Partea ucrainiană are acolo nu numai simple orașe, sînt noduri logistice prin care sînt dirijate forțele menite să sprijine apărarea. Iar căderea lor ar însemna practic o debandadă completă a administrației ucrainiene în Est iar căderea Donbasului ar putea să afecteze moralul trupelor ucrainiene și în alte regiuni.”</p><p><em>La actuale negocieri s-a discutat pe grupuri tematice. E acest format de negociere mai productiv? <br/></em><b>Mihai Isac</b>: „Totul depinde de presiunile exercitate asupra Federației Ruse. Orice formulă care ar putea să ducă cel puțin la o încetare a focului pe o perioadă de timp – pentru că este mult prea devreme să vorbim de închierea unui păci – este de bun augur din punctul de vedere al populației civile. Dar chiar și acest format vedem că nu are un rezultat concret, pare mai mult o tactică de tragere de timp aplicată de Federația Rusă. Orice zi cîștigată de Federația Rusă prin participarea la lungi discuții care nu au un rezultat concret pe teren este o zi cîștigată de mașinăria de război a Moscovei.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviu integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18630705-ce-anse-are-formatul-de-negocieri-ucraina-rusia-sua.mp3" length="19565712" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/rtg11825lstgirn2lwbspoyudyg1?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18630705</guid>
    <pubDate>Thu, 05 Feb 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18630705/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18630705/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18630705/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18630705/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1627</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>87</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>E Europa pregătită pentru un conflict maritim? - interviu cu Cătălin Gabriel Done</itunes:title>
    <title>E Europa pregătită pentru un conflict maritim? - interviu cu Cătălin Gabriel Done</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Mai mulți lideri ai Marinelor militare din cîteva țări NATO, reuniți la Conferința navală de la Paris, avertizează asupra amenințării reprezentate de Rusia pe mare, aceasta continuînd să investească în flota sa nordică și în capacitățile subacvatice. Șefii Marinelor au insistat asupra necesității pregătirii pentru o confruntare maritimă în cazul unui conflict deschis cu Rusia. Avertismente din partea unor lideri militari din țările NATO cu privire la amenințarea pe care o reprezintă Rusia pen...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Mai mulți lideri ai Marinelor militare din cîteva țări NATO, reuniți la Conferința navală de la Paris, avertizează asupra amenințării reprezentate de Rusia pe mare, aceasta continuînd să investească în flota sa nordică și în capacitățile subacvatice. Șefii Marinelor au insistat asupra necesității pregătirii pentru o confruntare maritimă în cazul unui conflict deschis cu Rusia. Avertismente din partea unor lideri militari din țările NATO cu privire la amenințarea pe care o reprezintă Rusia pentru Europa au tot apărut în ultimii ani. Ce e nou în atenționările șefilor marinelor militare? În ce măsură liderii politici europeni iau în serios avertismentele care vin deja de cîțiva ani din partea liderilor militari? L-am întrebat pe Cătălin Gabriel Done, analist de politică internațională, vicepreședintele<b> </b>Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA).</p><p><b>Cătălin Gabriel Done</b>: „Aceste noi avertismente ne arată foarte clar că Europa traversează un moment extrem de dificil din punct de vedere al securității și al apărării. Practic, s-a oficializat trecerea de la logica post-Război Rece la o logică de securitate competițională pe teritoriul european și această logică se încadrează foarte bine în explicațiile Şcolii de la Copenhaga. Ce ne spune Şcoala de la Copenhaga este că în astfel de situații, cînd o mare putere, cum este Federația Rusă, intră în competiție cu un sistem de alianțe, cum sînt cele occidentale – aici mă refer la NATO, Uniunea Europeană –, întotdeauna va căuta să cîștige avantaj vis-a-vis de acest sindrom al inferiorității și va căuta să obțină avantaje strategice pe cîmpul de luptă, avantaje strategice din punct de vedere ideologic, dar și în competiția managementului emoțional. Pentru că Federația Rusă deține în momentul de față avantajul strategic în managementul emoțional și poate influența extrem de mult percepția publică, trăirile noastre. Frica de război a devenit o constantă în rîndul societăților europene. De altfel, ultimul sondaj dat publicității arată că undeva la peste 56% dintre europeni se așteaptă ca în următorii ani Europa să traverseze o perioadă cu turbulențe din punct de vedere securitar și 60% dintre europeni se așteaptă să avem un război deschis cu Federația Rusă.”</p><p><em>În ce măsură liderii politici europeni iau în serios avertismentele care vin deja de cîțiva ani din partea liderilor militari?<br/></em><b>Cătălin Gabriel Done</b>: „Vom vedea asta în săptămînile următoare, pentru că urmează Conferința de Securitate de la München. Știm cu toții că această reuniune oferă cumva startul noilor politici pentru viitorii ani. Vom vedea cum se va poziționa administrația americană vis-a-vis de aceste avertismente, dar cred că schimbul de informații dintre Statele Unite ale Americii și partenerii europeni încă funcționează și această structură de încredere este vitală pentru securitatea noastră. Din păcate, Europa stă foarte prost la capitolul încredere şi nu reușim să ne atingem țintele pe care ni le setăm singuri, pe care le stabilim împreună cu partenerii europeni.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Mai mulți lideri ai Marinelor militare din cîteva țări NATO, reuniți la Conferința navală de la Paris, avertizează asupra amenințării reprezentate de Rusia pe mare, aceasta continuînd să investească în flota sa nordică și în capacitățile subacvatice. Șefii Marinelor au insistat asupra necesității pregătirii pentru o confruntare maritimă în cazul unui conflict deschis cu Rusia. Avertismente din partea unor lideri militari din țările NATO cu privire la amenințarea pe care o reprezintă Rusia pentru Europa au tot apărut în ultimii ani. Ce e nou în atenționările șefilor marinelor militare? În ce măsură liderii politici europeni iau în serios avertismentele care vin deja de cîțiva ani din partea liderilor militari? L-am întrebat pe Cătălin Gabriel Done, analist de politică internațională, vicepreședintele<b> </b>Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA).</p><p><b>Cătălin Gabriel Done</b>: „Aceste noi avertismente ne arată foarte clar că Europa traversează un moment extrem de dificil din punct de vedere al securității și al apărării. Practic, s-a oficializat trecerea de la logica post-Război Rece la o logică de securitate competițională pe teritoriul european și această logică se încadrează foarte bine în explicațiile Şcolii de la Copenhaga. Ce ne spune Şcoala de la Copenhaga este că în astfel de situații, cînd o mare putere, cum este Federația Rusă, intră în competiție cu un sistem de alianțe, cum sînt cele occidentale – aici mă refer la NATO, Uniunea Europeană –, întotdeauna va căuta să cîștige avantaj vis-a-vis de acest sindrom al inferiorității și va căuta să obțină avantaje strategice pe cîmpul de luptă, avantaje strategice din punct de vedere ideologic, dar și în competiția managementului emoțional. Pentru că Federația Rusă deține în momentul de față avantajul strategic în managementul emoțional și poate influența extrem de mult percepția publică, trăirile noastre. Frica de război a devenit o constantă în rîndul societăților europene. De altfel, ultimul sondaj dat publicității arată că undeva la peste 56% dintre europeni se așteaptă ca în următorii ani Europa să traverseze o perioadă cu turbulențe din punct de vedere securitar și 60% dintre europeni se așteaptă să avem un război deschis cu Federația Rusă.”</p><p><em>În ce măsură liderii politici europeni iau în serios avertismentele care vin deja de cîțiva ani din partea liderilor militari?<br/></em><b>Cătălin Gabriel Done</b>: „Vom vedea asta în săptămînile următoare, pentru că urmează Conferința de Securitate de la München. Știm cu toții că această reuniune oferă cumva startul noilor politici pentru viitorii ani. Vom vedea cum se va poziționa administrația americană vis-a-vis de aceste avertismente, dar cred că schimbul de informații dintre Statele Unite ale Americii și partenerii europeni încă funcționează și această structură de încredere este vitală pentru securitatea noastră. Din păcate, Europa stă foarte prost la capitolul încredere şi nu reușim să ne atingem țintele pe care ni le setăm singuri, pe care le stabilim împreună cu partenerii europeni.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18625261-e-europa-pregatita-pentru-un-conflict-maritim-interviu-cu-catalin-gabriel-done.mp3" length="19629928" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/slqvbkvg1ap72lf5opd0nkw4ke16?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18625261</guid>
    <pubDate>Wed, 04 Feb 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18625261/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18625261/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18625261/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18625261/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1632</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>86</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cultură pe e-Factură! Cu avocata Luisiana Dobrinescu despre noile obligații fiscale ale celor care cîștigă din drepturi de autor</itunes:title>
    <title>Cultură pe e-Factură! Cu avocata Luisiana Dobrinescu despre noile obligații fiscale ale celor care cîștigă din drepturi de autor</title>
    <itunes:summary><![CDATA[De la 1 iunie 2026, Ministerul Finanțelor intenționează să introducă o nouă obligație pentru persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor: emiterea facturii electronice în sistemul electronic e-Factura. Concret, asta înseamnă că foarte mulți oameni din zona culturală – jurnaliști, traducători, scriitori, artiști – vor trebui să se conformeze unor proceduri gîndite inițial pentru prestatorii de servicii. Această măsură nu schimbă regimul de impozitare al drepturilor de autor, da...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>De la 1 iunie 2026, Ministerul Finanțelor intenționează să introducă o nouă obligație pentru persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor: emiterea facturii electronice în sistemul electronic e-Factura. Concret, asta înseamnă că foarte mulți oameni din zona culturală – jurnaliști, traducători, scriitori, artiști – vor trebui să se conformeze unor proceduri gîndite inițial pentru prestatorii de servicii. Această măsură nu schimbă regimul de impozitare al drepturilor de autor, dar adaugă o sarcină birocratică suplimentară într-un domeniu în care cîștigurile sînt în general mici. Ce presupune exact această obligație? De ce a apărut? Ne-a explicat avocata Luisiana Dobrinescu, specializată în drept fiscal.</p><p><em>Ce se schimbă, concret, de la 1 iunie, pentru persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor?<br/></em><b>Luisiana Dobrinescu</b>: „Vor intra în lumea e-Facturii. Cel puțin așa arată textul reglementărilor de la acest moment. E posibil ca termenul să se mai amîne, e posibil să nu se mai amîne. Această e-Factura e introdusă din 2021 ca legislație și, din perspectiva implementării, acest lucru a avut loc etapizat, pe categorii. Prima dată cei obligați la e-Factura au fost cei care facturau către stat, apoi cei care facturau către alte persoane, firme către firme, să zicem așa, pe înțelesul tuturor. De anul trecut, inclusiv micii profesioniști, meseriașii, toți cei care erau identificați la Registrul Comerţului printr-un cod de identificare fiscală, PFA-urile, adică. Și acum, ultima etapă este a celor care au doar CNP, dar care obțin cu recurență venituri. Aceasta este ultima etapă de implementare a e-Facturii. România este campioană la implementarea e-Facturii, este cel mai avansat stat european. În state care o testează, au introdus-o, ca Spania sau Italia, încă nu este obligatorie pentru toată lumea. (...) Dar e-Factura va fi obligatorie pentru toate statele membre (ale UE). Noi avem cel mai mare deficit de TVA, dintre toate statele membre încasăm cel mai puțin din TVA. Atunci, prin planul PNRR, ne-am obligat la foarte multe lucruri: să luăm măsurile pe care guvernanții noștri de atunci s-au gîndit că ar fi oportun să le luăm pentru diminuarea micii și marii evaziuni. Și una dintre ele este această e-Factură.”</p><p><em>De această dată este vorba însă de drepturi de autor, nu de TVA. TVA-ul este altceva, iar pentru drepturile de autor impozitele sînt reținute la sursă în România.Se schimbă ceva în această privință? <br/></em><b>Luisiana Dobrinescu</b>: „Nu se schimbă nimic. Însă, facturarea aceasta vine din obligațiile de TVA. Directiva 112/2006 este directiva de TVA, care, din 2006, vă dați seama, obligă la facturare. Însă, la noi, în România, nu s-a aplicat. Practic, ce zice directiva aceea de TVA? Că orice persoană impozabilă – și vedeți, nu zice comerciant, nu zice activitate economică, ci orice persoană impozabilă – trebuie să emită facturi pentru operațiunile pe care le desfășoară cu regularitate. Ce înseamnă persoană impozabilă în accepțiunea acestei directive? Înseamnă orice persoană care, în mod recurent, prestează servicii sau livrează bunuri. Tot directiva aceea spune că gestiunea drepturilor de autor este o prestare de servicii. (...) Regimul drepturilor de autor cu reținerea la sursă vizează impozitele directe: impozitul pe venit și contribuțiile sociale. TVA-ul este un impozit indirect. TVA-ul se datorează pentru persoanele care depășesc un plafon de încasări pe an. La acest moment, de curînd, plafonul de încasări este de 395.000 lei. Și atunci trebuie urmărit cine depășește acel plafon. Deci, indiferent de partea de impozit pe venit și contribuții, care rămîn neschimbate. Și atunci, facturarea este efectiv o pîrghie de monitorizare, de contabilizare.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>De la 1 iunie 2026, Ministerul Finanțelor intenționează să introducă o nouă obligație pentru persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor: emiterea facturii electronice în sistemul electronic e-Factura. Concret, asta înseamnă că foarte mulți oameni din zona culturală – jurnaliști, traducători, scriitori, artiști – vor trebui să se conformeze unor proceduri gîndite inițial pentru prestatorii de servicii. Această măsură nu schimbă regimul de impozitare al drepturilor de autor, dar adaugă o sarcină birocratică suplimentară într-un domeniu în care cîștigurile sînt în general mici. Ce presupune exact această obligație? De ce a apărut? Ne-a explicat avocata Luisiana Dobrinescu, specializată în drept fiscal.</p><p><em>Ce se schimbă, concret, de la 1 iunie, pentru persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor?<br/></em><b>Luisiana Dobrinescu</b>: „Vor intra în lumea e-Facturii. Cel puțin așa arată textul reglementărilor de la acest moment. E posibil ca termenul să se mai amîne, e posibil să nu se mai amîne. Această e-Factura e introdusă din 2021 ca legislație și, din perspectiva implementării, acest lucru a avut loc etapizat, pe categorii. Prima dată cei obligați la e-Factura au fost cei care facturau către stat, apoi cei care facturau către alte persoane, firme către firme, să zicem așa, pe înțelesul tuturor. De anul trecut, inclusiv micii profesioniști, meseriașii, toți cei care erau identificați la Registrul Comerţului printr-un cod de identificare fiscală, PFA-urile, adică. Și acum, ultima etapă este a celor care au doar CNP, dar care obțin cu recurență venituri. Aceasta este ultima etapă de implementare a e-Facturii. România este campioană la implementarea e-Facturii, este cel mai avansat stat european. În state care o testează, au introdus-o, ca Spania sau Italia, încă nu este obligatorie pentru toată lumea. (...) Dar e-Factura va fi obligatorie pentru toate statele membre (ale UE). Noi avem cel mai mare deficit de TVA, dintre toate statele membre încasăm cel mai puțin din TVA. Atunci, prin planul PNRR, ne-am obligat la foarte multe lucruri: să luăm măsurile pe care guvernanții noștri de atunci s-au gîndit că ar fi oportun să le luăm pentru diminuarea micii și marii evaziuni. Și una dintre ele este această e-Factură.”</p><p><em>De această dată este vorba însă de drepturi de autor, nu de TVA. TVA-ul este altceva, iar pentru drepturile de autor impozitele sînt reținute la sursă în România.Se schimbă ceva în această privință? <br/></em><b>Luisiana Dobrinescu</b>: „Nu se schimbă nimic. Însă, facturarea aceasta vine din obligațiile de TVA. Directiva 112/2006 este directiva de TVA, care, din 2006, vă dați seama, obligă la facturare. Însă, la noi, în România, nu s-a aplicat. Practic, ce zice directiva aceea de TVA? Că orice persoană impozabilă – și vedeți, nu zice comerciant, nu zice activitate economică, ci orice persoană impozabilă – trebuie să emită facturi pentru operațiunile pe care le desfășoară cu regularitate. Ce înseamnă persoană impozabilă în accepțiunea acestei directive? Înseamnă orice persoană care, în mod recurent, prestează servicii sau livrează bunuri. Tot directiva aceea spune că gestiunea drepturilor de autor este o prestare de servicii. (...) Regimul drepturilor de autor cu reținerea la sursă vizează impozitele directe: impozitul pe venit și contribuțiile sociale. TVA-ul este un impozit indirect. TVA-ul se datorează pentru persoanele care depășesc un plafon de încasări pe an. La acest moment, de curînd, plafonul de încasări este de 395.000 lei. Și atunci trebuie urmărit cine depășește acel plafon. Deci, indiferent de partea de impozit pe venit și contribuții, care rămîn neschimbate. Și atunci, facturarea este efectiv o pîrghie de monitorizare, de contabilizare.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18618673-cultura-pe-e-factura-cu-avocata-luisiana-dobrinescu-despre-noile-obliga-ii-fiscale-ale-celor-care-ci-tiga-din-drepturi-de-autor.mp3" length="19537232" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/d5kxmxtxdw8ytxzexy5odpymfbej?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18618673</guid>
    <pubDate>Tue, 03 Feb 2026 20:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18618673/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18618673/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18618673/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18618673/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1625</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>85</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Mama tuturor acordurilor”? O radiografie a acordului UE-India</itunes:title>
    <title>„Mama tuturor acordurilor”? O radiografie a acordului UE-India</title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Mama tuturor acordurilor” – așa a numit președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acordul comercial semnat săptămîna trecută de Uniunea Europeană și India, după 20 de ani de negocieri. Care sînt domeniile vizate de acordul comercial Uniunea Europeană-India? Ce reprezintă pentru UE și India acest acord? Ce vom exporta, ce vom importa cu taxe vamale reduse sau chiar eliminate? Ne-a explicat Ștefania Moise, consilier politic pe politici agricole la Parlamentul European. Ștefania Moise...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Mama tuturor acordurilor” – așa a numit președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acordul comercial semnat săptămîna trecută de Uniunea Europeană și India, după 20 de ani de negocieri. Care sînt domeniile vizate de acordul comercial Uniunea Europeană-India? Ce reprezintă pentru UE și India acest acord? Ce vom exporta, ce vom importa cu taxe vamale reduse sau chiar eliminate? Ne-a explicat Ștefania Moise, consilier politic pe politici agricole la Parlamentul European.</p><p><b>Ștefania Moise</b>: „Prin semnarea acestui acord, ne așteptăm ca exporturile din Uniunea Europeană către India să se dubleze pînă în 2032. Asta înseamnă și reducerea sau eliminarea completă a taxelor vamale pentru peste 90% din bunurile pe care noi le exportăm în prezent către India. Și în prezent avem relații comerciale cu India undeva la 180 de miliarde de euro anual. Uniunea Europeană va face anual o economie de 4 miliarde de euro din aceste taxe vamale. Avem deschidere către o piaţă de 1,4 miliarde de oameni, cu o economie în creștere, ceea ce înseamnă că acei oameni vor dori să-și cumpere mai multe produse alimentare sau companiile lor vor dori să-și cumpere mai multe componente electrice, sau mașini, sau echipamente, produse farmaceutice și așa mai departe. Ca să vă faceți o idee, PIB-ul Indiei, produsul intern brut, s-a dublat în ultimii 10 ani. Apoi, nici un alt partener comercial al Indiei nu a primit condiții atît de avantajoase cum a primit Uniunea Europeană. Tarifele la mașini vor scădea de la 110% la 10%. (...) Și ultimul punct, servicii financiare și maritime care au acces preferențial pe piața indiană. India va avea acces la o piață de 450.000.000 de consumatori, populația Uniunii Europene. Va exporta textile, pielărie, pește, creveți, ton și companiile indiene se vor bucura de inputuri la prețuri mai mici. Aici mă gîndesc la chimicalele europene, mă gîndesc la componentele auto pe care le exportăm noi, mă gîndesc la toate aceste metale prețioase, echipamente electrice, avioane care vor ajunge în India la prețuri mai mici. E cea mai amplă liberalizare comercială încheiată de atît de UE cît și de India. Combinate, UE și India reprezintă două miliarde de oameni. Asta înseamnă un sfert din produsul intern brut la nivel mondial, ceea ce, evident, face ca acordul comercial să aibă și o importanță geopolitică foarte, foarte mare în contextul actual.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Mama tuturor acordurilor” – așa a numit președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acordul comercial semnat săptămîna trecută de Uniunea Europeană și India, după 20 de ani de negocieri. Care sînt domeniile vizate de acordul comercial Uniunea Europeană-India? Ce reprezintă pentru UE și India acest acord? Ce vom exporta, ce vom importa cu taxe vamale reduse sau chiar eliminate? Ne-a explicat Ștefania Moise, consilier politic pe politici agricole la Parlamentul European.</p><p><b>Ștefania Moise</b>: „Prin semnarea acestui acord, ne așteptăm ca exporturile din Uniunea Europeană către India să se dubleze pînă în 2032. Asta înseamnă și reducerea sau eliminarea completă a taxelor vamale pentru peste 90% din bunurile pe care noi le exportăm în prezent către India. Și în prezent avem relații comerciale cu India undeva la 180 de miliarde de euro anual. Uniunea Europeană va face anual o economie de 4 miliarde de euro din aceste taxe vamale. Avem deschidere către o piaţă de 1,4 miliarde de oameni, cu o economie în creștere, ceea ce înseamnă că acei oameni vor dori să-și cumpere mai multe produse alimentare sau companiile lor vor dori să-și cumpere mai multe componente electrice, sau mașini, sau echipamente, produse farmaceutice și așa mai departe. Ca să vă faceți o idee, PIB-ul Indiei, produsul intern brut, s-a dublat în ultimii 10 ani. Apoi, nici un alt partener comercial al Indiei nu a primit condiții atît de avantajoase cum a primit Uniunea Europeană. Tarifele la mașini vor scădea de la 110% la 10%. (...) Și ultimul punct, servicii financiare și maritime care au acces preferențial pe piața indiană. India va avea acces la o piață de 450.000.000 de consumatori, populația Uniunii Europene. Va exporta textile, pielărie, pește, creveți, ton și companiile indiene se vor bucura de inputuri la prețuri mai mici. Aici mă gîndesc la chimicalele europene, mă gîndesc la componentele auto pe care le exportăm noi, mă gîndesc la toate aceste metale prețioase, echipamente electrice, avioane care vor ajunge în India la prețuri mai mici. E cea mai amplă liberalizare comercială încheiată de atît de UE cît și de India. Combinate, UE și India reprezintă două miliarde de oameni. Asta înseamnă un sfert din produsul intern brut la nivel mondial, ceea ce, evident, face ca acordul comercial să aibă și o importanță geopolitică foarte, foarte mare în contextul actual.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18611541-mama-tuturor-acordurilor-o-radiografie-a-acordului-ue-india.mp3" length="17992356" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/wlb4z8xm0rlg1sp0oprfdp3h5qif?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18611541</guid>
    <pubDate>Mon, 02 Feb 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18611541/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18611541/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18611541/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18611541/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1496</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>84</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Alina Purcaru: „Nu păstrăm doar finalul, păstrăm tot ce a fost înainte”</itunes:title>
    <title>Alina Purcaru: „Nu păstrăm doar finalul, păstrăm tot ce a fost înainte”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Alina Purcaru a publicat recent volumul de poezie „Clivaj. Fidelitate”, apărut la Editura Cartier. Ceea ce te surprinde, desigur, de cum vezi cartea, înainte s-o deschizi, este titlul, mai precis felul cum apare titlul pe copertă: cuvîntul „fidelitate” este tăiat cu marker fucsia. Multe dintre poeme sînt narative, sînt texte cu personaje, micropovești dublate adesea de un comentariu eseistic, reflexiv, de o gîndire poetică ce-și propune să sintetizeze, să înțeleagă, să pună în limbaj. Sînt po...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Alina Purcaru a publicat recent volumul de poezie „Clivaj. Fidelitate”, apărut la Editura Cartier. Ceea ce te surprinde, desigur, de cum vezi cartea, înainte s-o deschizi, este titlul, mai precis felul cum apare titlul pe copertă: cuvîntul „fidelitate” este tăiat cu marker fucsia. Multe dintre poeme sînt narative, sînt texte cu personaje, micropovești dublate adesea de un comentariu eseistic, reflexiv, de o gîndire poetică ce-și propune să sintetizeze, să înțeleagă, să pună în limbaj. Sînt poeme despre „viaţa fetelor şi a femeilor”, cum spune pe coperta a patra Elena Vlădăreanu. Alina Purcaru are multe de spus pe tema asta: de la dragoste şi durere, bucurie şi spaimă, pînă la istoria femeilor reflectată de istoria hainelor sau de istoria treburilor casnice. Adela Greceanu a vorbit cu autoarea despre noua ei carte.</p><p><em>Așa s-a numit cartea inițial, „Fidelitate”, și apoi i-ai schimbat titlul în „Clivaj”, dar n-ai putut renunța de tot la „Fidelitate”? Care e povestea acestui titlu sofisticat şi care stîrneşte curiozitatea?</em></p><p><b>Alina Purcaru</b>: „Povestea este că nu păstrăm doar finalul, niciodată. Nu păstrăm doar ultimele concluzii. Păstrăm tot ce a fost înainte. E o carte despre cicluri, începe cu îndrăgostirea și cu sentimentul care te face să crezi că ai putea să schimbi lumea și se termină cu moarte. După care urmează speranță. Şi strînge în ea foarte multe stări pe care le-am și cunoscut și pe care, cu siguranță, foarte mulți dintre noi le cunosc. Am vrut ca toate pachetele astea de stări și de adeziuni să fie acolo, împreună cu punctele de ruptură, de despărțire, de contemplație ale unui parcurs în care poate nu te mai regăsești. Dar e al tău și nu poți să-l negi. Chiar dacă îl tai cu o dungă fermă și, totuși, roz, rămîne acolo.” </p><p><em>Unul dintre cele mai puternice poeme din carte este „Paris bonheur”, în care istoria femeilor este descrisă prin istoria hainelor. O istorie a raportării societăţii la hainele femeilor. O istorie a raportării femeilor la haine. Un poem despre dimensiunea politică a hainelor femeii: „Ca şi scrisul/ hainele au o istorie de sînge/ şi privilegiu/ de disciplinare, renunţare şi revendicare/ hainele sînt de cucerit/ de eliberat/ şi de scris”. Cum ai ajuns să formulezi cu atîta precizie aceste lucruri?</em></p><p><b>Alina Purcaru</b>: „Cred că răspunsul simplu este observînd, devenind, pe măsură ce eu, la rîndul meu, am evoluat și am înțeles mai multe lucruri despre lumea în care sîntem: că nimic nu este neutru, că nimic nu este la întîmplare, că totul este infuzat de o istorie și de o dinamică a puterii, inclusiv felul în care sîntem în lume, felul în care ne performăm corpurile, identitățile, iar în cazul femeilor și al hainelor este cu atît mai evident. O istorie a felului în care am fost normate, disciplinate să apărem în societate este implicit și o istorie a opresiunii, și a limitărilor, și a conflictelor, inclusiv conflicte de clasă. Poemul ăsta cred că este unul dintre puținele în care se vorbește explicit despre asta. Nu toate ne-am permis aceleași haine, nu toate ne permitem aceleași haine și ele vorbesc foarte mult despre un loc în lume, despre condiționări, despre privilegii, despre acces, uneori despre condiții extreme și despre modul în care am fost învățate sau disciplinate să ne raportăm la propriile corpuri și la corpurile din jurul nostru. E o întreagă istorie a corpului privit ca parte care nu merită neapărat prețuire sau care nu este valoroasă, care e mereu sub minte. Dihotomia corp-minte are o întreagă istorie. Și atunci mi s-a părut important să mă gîndesc la asta și la cum putem să ne luăm corpurile înapoi și să le revendicăm ca zone legitime, și luminoase, și valoroase, și inteligente, care merită discuția și care merită scrisul și un alt tip de privire.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Alina Purcaru a publicat recent volumul de poezie „Clivaj. Fidelitate”, apărut la Editura Cartier. Ceea ce te surprinde, desigur, de cum vezi cartea, înainte s-o deschizi, este titlul, mai precis felul cum apare titlul pe copertă: cuvîntul „fidelitate” este tăiat cu marker fucsia. Multe dintre poeme sînt narative, sînt texte cu personaje, micropovești dublate adesea de un comentariu eseistic, reflexiv, de o gîndire poetică ce-și propune să sintetizeze, să înțeleagă, să pună în limbaj. Sînt poeme despre „viaţa fetelor şi a femeilor”, cum spune pe coperta a patra Elena Vlădăreanu. Alina Purcaru are multe de spus pe tema asta: de la dragoste şi durere, bucurie şi spaimă, pînă la istoria femeilor reflectată de istoria hainelor sau de istoria treburilor casnice. Adela Greceanu a vorbit cu autoarea despre noua ei carte.</p><p><em>Așa s-a numit cartea inițial, „Fidelitate”, și apoi i-ai schimbat titlul în „Clivaj”, dar n-ai putut renunța de tot la „Fidelitate”? Care e povestea acestui titlu sofisticat şi care stîrneşte curiozitatea?</em></p><p><b>Alina Purcaru</b>: „Povestea este că nu păstrăm doar finalul, niciodată. Nu păstrăm doar ultimele concluzii. Păstrăm tot ce a fost înainte. E o carte despre cicluri, începe cu îndrăgostirea și cu sentimentul care te face să crezi că ai putea să schimbi lumea și se termină cu moarte. După care urmează speranță. Şi strînge în ea foarte multe stări pe care le-am și cunoscut și pe care, cu siguranță, foarte mulți dintre noi le cunosc. Am vrut ca toate pachetele astea de stări și de adeziuni să fie acolo, împreună cu punctele de ruptură, de despărțire, de contemplație ale unui parcurs în care poate nu te mai regăsești. Dar e al tău și nu poți să-l negi. Chiar dacă îl tai cu o dungă fermă și, totuși, roz, rămîne acolo.” </p><p><em>Unul dintre cele mai puternice poeme din carte este „Paris bonheur”, în care istoria femeilor este descrisă prin istoria hainelor. O istorie a raportării societăţii la hainele femeilor. O istorie a raportării femeilor la haine. Un poem despre dimensiunea politică a hainelor femeii: „Ca şi scrisul/ hainele au o istorie de sînge/ şi privilegiu/ de disciplinare, renunţare şi revendicare/ hainele sînt de cucerit/ de eliberat/ şi de scris”. Cum ai ajuns să formulezi cu atîta precizie aceste lucruri?</em></p><p><b>Alina Purcaru</b>: „Cred că răspunsul simplu este observînd, devenind, pe măsură ce eu, la rîndul meu, am evoluat și am înțeles mai multe lucruri despre lumea în care sîntem: că nimic nu este neutru, că nimic nu este la întîmplare, că totul este infuzat de o istorie și de o dinamică a puterii, inclusiv felul în care sîntem în lume, felul în care ne performăm corpurile, identitățile, iar în cazul femeilor și al hainelor este cu atît mai evident. O istorie a felului în care am fost normate, disciplinate să apărem în societate este implicit și o istorie a opresiunii, și a limitărilor, și a conflictelor, inclusiv conflicte de clasă. Poemul ăsta cred că este unul dintre puținele în care se vorbește explicit despre asta. Nu toate ne-am permis aceleași haine, nu toate ne permitem aceleași haine și ele vorbesc foarte mult despre un loc în lume, despre condiționări, despre privilegii, despre acces, uneori despre condiții extreme și despre modul în care am fost învățate sau disciplinate să ne raportăm la propriile corpuri și la corpurile din jurul nostru. E o întreagă istorie a corpului privit ca parte care nu merită neapărat prețuire sau care nu este valoroasă, care e mereu sub minte. Dihotomia corp-minte are o întreagă istorie. Și atunci mi s-a părut important să mă gîndesc la asta și la cum putem să ne luăm corpurile înapoi și să le revendicăm ca zone legitime, și luminoase, și valoroase, și inteligente, care merită discuția și care merită scrisul și un alt tip de privire.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18592804-alina-purcaru-nu-pastram-doar-finalul-pastram-tot-ce-a-fost-inainte.mp3" length="20185797" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ds1qm7c2l8p7x05e3up7t8fh7zkl?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18592804</guid>
    <pubDate>Fri, 30 Jan 2026 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18592804/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18592804/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18592804/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18592804/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1678</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>83</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Spre un nou acord nuclear SUA-Iran? </itunes:title>
    <title>Spre un nou acord nuclear SUA-Iran? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele Donald Trump avertizează Teheranul că o flotă americană, mai mare decît cea trimisă în Venezuela, o „armadă masivă” se îndreaptă spre Iran. „Sperăm că Iranul va veni rapid la masă și va negocia un acord corect și echitabil – FĂRĂ ARME NUCLEARE – unul care să fie bun pentru toate părțile” a scris președintele american pe rețeaua sa de socializare. În 2025, negocierile nu au dus la un nou acord și Statele Unite s-au alăturat Israelului în bombardarea facilităților nucleare ale Repu...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele Donald Trump avertizează Teheranul că o flotă americană, mai mare decît cea trimisă în Venezuela, o „armadă masivă” se îndreaptă spre Iran. „Sperăm că Iranul va veni rapid la masă și va negocia un acord corect și echitabil – FĂRĂ ARME NUCLEARE – unul care să fie bun pentru toate părțile” a scris președintele american pe rețeaua sa de socializare. În 2025, negocierile nu au dus la un nou acord și Statele Unite s-au alăturat Israelului în bombardarea facilităților nucleare ale Republicii Islamice. Cum se văd aceste presiuni în rîndul populației iraniene? Sînt posibile noi negocieri SUA-Iran pentru un nou acord privind programul nuclear? Cum privesc statele din regiune amenințările și presiunile președintelui american? Am întrebat-o pe jurnalista Carmen Gavrilă, de la Radio România Actualități, specializată în Orientul Mijlociu.</p><p><em>Presiunile președintelui Trump pentru a aduce Teheranul la masa negocierilor pentru un nou acord vin într-un context dramatic pentru Iran, după o serie de proteste reprimate cu violență extremă de regim. Cum se văd aceste presiuni în rîndul populației iraniene?<br/></em><b>Carmen Gavrilă</b>: „De-a lungul timpului, mai mulți analiști iranieni pro-regim au avertizat că Republica Islamică nu poate supraviețui, cel puțin nu în forma actuală, dacă eventuale atacuri din exterior – nu doar militare, ci și politice și economice, prin sancțiuni – dacă astfel de atacuri ar avea loc simultan cu o instabilitate internă, cu revolte interne. Și tocmai am văzut acest scenariu realizîndu-se. Presiunea internațională nu a început odată cu protestele. În acest moment, Republica Islamică este la un nivel maxim de fragilitate. Și asta este și percepția în interior, în Iran. Iranienii cu care am reușit să vorbesc spun că temerea cea mai mare a lor sînt atacurile americane. Discuția în Iran în acest moment este nu despre cînd ar putea fi loviţi, ci sub ce formă și cum va arăta strategia americană. Cei mai mulți analiști și activiști iranieni se așteaptă la lovituri limitate și de scurtă durată, după modelul venezuelean. Senzația în Iran este că președintele Trump nu este un intervenționist în sensul în care au fost percepute Statele Unite pînă acum. Nu favorizează războaie lungi, cum au fost cele din Irak sau Afganistan, ci lovituri scurte, numai că discuția este ce impact ar putea să aibă o intervenție scurtă și ţintită.”</p><p><em>Dar în același timp președintele Trump a încurajat protestele sau măcar le-a dat senzația protestatarilor că sînt apărați, că va veni să-i apere...<br/></em><b>Carmen Gavrilă</b>: „Da, asta este o sursă de i-aş spune chiar durere, din reacțiile pe care le-am adunat pînă acum. Senzația și impresia iranienilor este că din nou au fost păcăliți, din nou au fost părăsiți. Sau se consideră înșelați, cel puțin cei care, din disperare, l-au invocat pe președintele Trump. O astfel de atitudine nu este firească, nu este naturală, nu este specifică iranienilor. Iranienii, încă de la nașterea Iranului modern, în epoca Qajară, au o neîncredere viscerală față de tot ce înseamnă implicarea puterilor străine. Și este justificat totul din punct de vedere istoric. Începutul implicărilor externe ale marilor puteri, în frunte cu Rusia și mai ales Rusia, în Iran, s-au soldat de la bun început, încă de la nașterea Iranului modern, cu pierderi masive de teritorii, cu războaie în urma cărora Iranul a ieșit cu pierderi masive nu doar de teritorii, dar și în ce privește mentalul colectiv. Mentalul colectiv iranian este profund marcat de interacțiunile cu puteri străine. (...) Acum, mulți iranieni se simt cumva prinși între un regim pe care nu îl mai doresc și o comunitate internațională pe care o percep ca neprietenoasă cu ei.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele Donald Trump avertizează Teheranul că o flotă americană, mai mare decît cea trimisă în Venezuela, o „armadă masivă” se îndreaptă spre Iran. „Sperăm că Iranul va veni rapid la masă și va negocia un acord corect și echitabil – FĂRĂ ARME NUCLEARE – unul care să fie bun pentru toate părțile” a scris președintele american pe rețeaua sa de socializare. În 2025, negocierile nu au dus la un nou acord și Statele Unite s-au alăturat Israelului în bombardarea facilităților nucleare ale Republicii Islamice. Cum se văd aceste presiuni în rîndul populației iraniene? Sînt posibile noi negocieri SUA-Iran pentru un nou acord privind programul nuclear? Cum privesc statele din regiune amenințările și presiunile președintelui american? Am întrebat-o pe jurnalista Carmen Gavrilă, de la Radio România Actualități, specializată în Orientul Mijlociu.</p><p><em>Presiunile președintelui Trump pentru a aduce Teheranul la masa negocierilor pentru un nou acord vin într-un context dramatic pentru Iran, după o serie de proteste reprimate cu violență extremă de regim. Cum se văd aceste presiuni în rîndul populației iraniene?<br/></em><b>Carmen Gavrilă</b>: „De-a lungul timpului, mai mulți analiști iranieni pro-regim au avertizat că Republica Islamică nu poate supraviețui, cel puțin nu în forma actuală, dacă eventuale atacuri din exterior – nu doar militare, ci și politice și economice, prin sancțiuni – dacă astfel de atacuri ar avea loc simultan cu o instabilitate internă, cu revolte interne. Și tocmai am văzut acest scenariu realizîndu-se. Presiunea internațională nu a început odată cu protestele. În acest moment, Republica Islamică este la un nivel maxim de fragilitate. Și asta este și percepția în interior, în Iran. Iranienii cu care am reușit să vorbesc spun că temerea cea mai mare a lor sînt atacurile americane. Discuția în Iran în acest moment este nu despre cînd ar putea fi loviţi, ci sub ce formă și cum va arăta strategia americană. Cei mai mulți analiști și activiști iranieni se așteaptă la lovituri limitate și de scurtă durată, după modelul venezuelean. Senzația în Iran este că președintele Trump nu este un intervenționist în sensul în care au fost percepute Statele Unite pînă acum. Nu favorizează războaie lungi, cum au fost cele din Irak sau Afganistan, ci lovituri scurte, numai că discuția este ce impact ar putea să aibă o intervenție scurtă și ţintită.”</p><p><em>Dar în același timp președintele Trump a încurajat protestele sau măcar le-a dat senzația protestatarilor că sînt apărați, că va veni să-i apere...<br/></em><b>Carmen Gavrilă</b>: „Da, asta este o sursă de i-aş spune chiar durere, din reacțiile pe care le-am adunat pînă acum. Senzația și impresia iranienilor este că din nou au fost păcăliți, din nou au fost părăsiți. Sau se consideră înșelați, cel puțin cei care, din disperare, l-au invocat pe președintele Trump. O astfel de atitudine nu este firească, nu este naturală, nu este specifică iranienilor. Iranienii, încă de la nașterea Iranului modern, în epoca Qajară, au o neîncredere viscerală față de tot ce înseamnă implicarea puterilor străine. Și este justificat totul din punct de vedere istoric. Începutul implicărilor externe ale marilor puteri, în frunte cu Rusia și mai ales Rusia, în Iran, s-au soldat de la bun început, încă de la nașterea Iranului modern, cu pierderi masive de teritorii, cu războaie în urma cărora Iranul a ieșit cu pierderi masive nu doar de teritorii, dar și în ce privește mentalul colectiv. Mentalul colectiv iranian este profund marcat de interacțiunile cu puteri străine. (...) Acum, mulți iranieni se simt cumva prinși între un regim pe care nu îl mai doresc și o comunitate internațională pe care o percep ca neprietenoasă cu ei.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18591169-spre-un-nou-acord-nuclear-sua-iran.mp3" length="18747192" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/jiiikzveb5ccbq2rz66112gfv9dx?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18591169</guid>
    <pubDate>Thu, 29 Jan 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18591169/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18591169/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18591169/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18591169/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1558</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>82</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cînd statul trage în cetățeni. Ce se întîmplă în SUA? </itunes:title>
    <title>Cînd statul trage în cetățeni. Ce se întîmplă în SUA? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[În luna ianuarie, agenții Serviciului de Imigrare și Control Vamal al Statelor Unite (U.S. Immigration and Customs Enforcement - ICE) au împușcat mortal doi cetățeni americani la Minneapolis: Renee Nicole Good, mamă a trei copii, și Alex Pretti, asistent medical. Uciderea lor a provocat proteste în Minneapolis dar și în alte orașe americane. Există tensiuni și între autoritățile locale și cele federale. Foștii președinți americani Bill Clinton și Barack Obama i-au îndemnat pe americani să își...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În luna ianuarie, agenții Serviciului de Imigrare și Control Vamal al Statelor Unite (U.S. Immigration and Customs Enforcement - ICE) au împușcat mortal doi cetățeni americani la Minneapolis: Renee Nicole Good, mamă a trei copii, și Alex Pretti, asistent medical. Uciderea lor a provocat proteste în Minneapolis dar și în alte orașe americane. Există tensiuni și între autoritățile locale și cele federale. Foștii președinți americani Bill Clinton și Barack Obama i-au îndemnat pe americani să își apere valorile. Ce spun tensiunile din Minneapolis despre situația din SUA? L-am întrebat pe Marius Ghincea, expert în politică externă și de securitate.</p><p><em>În materie de imigrație, ce anume ține de autoritățile federale și ce intră în competența statelor sau autorităților locale din SUA?<br/></em><b>Marius Ghincea</b>: „În general, politica de imigrație și de protecție a granițelor Statele Unite ține de politica federală și de forțele de poliție controlate de către Washington. Din punctul acesta de vedere, autoritățile locale sau statale din SUA au atribuții foarte restrînse. Iar motivul pentru care există tensiuni între autoritățile statale sau locale și autoritățile federale controlate de la Washington sînt legate de faptul că autoritățile locale și statale nu doresc întotdeauna să colaboreze cu autoritățile federale pentru a aresta și deporta un număr semnificativ de imigranți cu statut ilegal pe teritoriul Statelor Unite. Iar din punctul acesta de vedere, multe orașe democrate, liberale din Statele Unite, precum Los Angeles, Minneapolis, Chicago sau New York, au adoptat politici care se numesc Sanctuary City, în care legislația locală, adoptată de consiliile locale ale orașelor, nu permite o colaborare cu autoritățile federale pentru arestarea și expulzarea imigranților ilegali, ceea ce duce la aceste reacții federale în care administrația Trump trimite ofițeri de imigrație în aceste orașe pentru a găsi, aresta și expulza imigranți ilegali din Statele Unite.”</p><p><em>Ce impact vor avea tragediile de acum – împușcarea de către agenții federali a unor cetățeni americani – la alegerile de la mijloc de mandat, din toamnă, alegerile pentru Congresul american?<br/></em><b>Marius Ghincea</b>: „În acest moment, toate sondajele de opinie pe care le avem în spațiul public american arată că majoritatea votanților americani nu sînt mulțumiți cu abordarea extrem de abuzivă pe care administrația americană și Partidul Republican au adoptat-o pentru a expulza cît mai mulți imigranți ilegali. Publicul american rămîne în continuare favorabil ideii de arestare și expulzare a unui număr ridicat de imigranți ilegali, dar nu este de acord cu aceste abordări, cu aceste practici extrem de abuzive care produc tensiuni în masă în marile orașe americane. Deci, din punctul acesta de vedere, avem, se pare, un sentiment public care ar putea să favorizeze Partidul Democrat, ca partid de opoziție care critică aceste măsuri și care pare să fie în asentimentul publicului larg, dar situația electorală se poate schimba. Sîntem abia la începutul anului. Rămîne de văzut cum vor evolua situațiile politice interne și externe, dar și situația economică. Americanii nu votează uitîndu-se doar la un singur subiect, votează și pe subiecte legate de economie, unde Donald Trump are un succes ceva mai semnificativ, pentru că economia americană rămîne destul de activă și pe creștere accelerată.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În luna ianuarie, agenții Serviciului de Imigrare și Control Vamal al Statelor Unite (U.S. Immigration and Customs Enforcement - ICE) au împușcat mortal doi cetățeni americani la Minneapolis: Renee Nicole Good, mamă a trei copii, și Alex Pretti, asistent medical. Uciderea lor a provocat proteste în Minneapolis dar și în alte orașe americane. Există tensiuni și între autoritățile locale și cele federale. Foștii președinți americani Bill Clinton și Barack Obama i-au îndemnat pe americani să își apere valorile. Ce spun tensiunile din Minneapolis despre situația din SUA? L-am întrebat pe Marius Ghincea, expert în politică externă și de securitate.</p><p><em>În materie de imigrație, ce anume ține de autoritățile federale și ce intră în competența statelor sau autorităților locale din SUA?<br/></em><b>Marius Ghincea</b>: „În general, politica de imigrație și de protecție a granițelor Statele Unite ține de politica federală și de forțele de poliție controlate de către Washington. Din punctul acesta de vedere, autoritățile locale sau statale din SUA au atribuții foarte restrînse. Iar motivul pentru care există tensiuni între autoritățile statale sau locale și autoritățile federale controlate de la Washington sînt legate de faptul că autoritățile locale și statale nu doresc întotdeauna să colaboreze cu autoritățile federale pentru a aresta și deporta un număr semnificativ de imigranți cu statut ilegal pe teritoriul Statelor Unite. Iar din punctul acesta de vedere, multe orașe democrate, liberale din Statele Unite, precum Los Angeles, Minneapolis, Chicago sau New York, au adoptat politici care se numesc Sanctuary City, în care legislația locală, adoptată de consiliile locale ale orașelor, nu permite o colaborare cu autoritățile federale pentru arestarea și expulzarea imigranților ilegali, ceea ce duce la aceste reacții federale în care administrația Trump trimite ofițeri de imigrație în aceste orașe pentru a găsi, aresta și expulza imigranți ilegali din Statele Unite.”</p><p><em>Ce impact vor avea tragediile de acum – împușcarea de către agenții federali a unor cetățeni americani – la alegerile de la mijloc de mandat, din toamnă, alegerile pentru Congresul american?<br/></em><b>Marius Ghincea</b>: „În acest moment, toate sondajele de opinie pe care le avem în spațiul public american arată că majoritatea votanților americani nu sînt mulțumiți cu abordarea extrem de abuzivă pe care administrația americană și Partidul Republican au adoptat-o pentru a expulza cît mai mulți imigranți ilegali. Publicul american rămîne în continuare favorabil ideii de arestare și expulzare a unui număr ridicat de imigranți ilegali, dar nu este de acord cu aceste abordări, cu aceste practici extrem de abuzive care produc tensiuni în masă în marile orașe americane. Deci, din punctul acesta de vedere, avem, se pare, un sentiment public care ar putea să favorizeze Partidul Democrat, ca partid de opoziție care critică aceste măsuri și care pare să fie în asentimentul publicului larg, dar situația electorală se poate schimba. Sîntem abia la începutul anului. Rămîne de văzut cum vor evolua situațiile politice interne și externe, dar și situația economică. Americanii nu votează uitîndu-se doar la un singur subiect, votează și pe subiecte legate de economie, unde Donald Trump are un succes ceva mai semnificativ, pentru că economia americană rămîne destul de activă și pe creștere accelerată.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18584935-cind-statul-trage-in-ceta-eni-ce-se-intimpla-in-sua.mp3" length="19800190" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/yxxw9hqv6r61on4otjah22sosudx?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18584935</guid>
    <pubDate>Wed, 28 Jan 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18584935/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18584935/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18584935/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18584935/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1647</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>81</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Diaspora neascultată”. Ce îi mobilizează politic pe românii din afara granițelor? </itunes:title>
    <title>„Diaspora neascultată”. Ce îi mobilizează politic pe românii din afara granițelor? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Care sînt preocupările și așteptările românilor din diaspora cu privire la propriile lor vieți și la viitorul țării din care au plecat? Ce i-a motivat să facă o alegere politică sau alta? Cîte feluri de diaspora avem? Ce-i unește, pînă la urmă, pe oameni atît de diferiți? Cîteva răspunsuri aflăm în studiul „Diaspora neascultată”, realizat de sociologul Barbu Mateescu și publicat de Fundația Konrad Adenauer. „În diaspora, indiferent de opțiunea de vot exprimată în turul al doilea al alegerilor...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Care sînt preocupările și așteptările românilor din diaspora cu privire la propriile lor vieți și la viitorul țării din care au plecat? Ce i-a motivat să facă o alegere politică sau alta? Cîte feluri de diaspora avem? Ce-i unește, pînă la urmă, pe oameni atît de diferiți? Cîteva răspunsuri aflăm în studiul „Diaspora neascultată”, realizat de sociologul Barbu Mateescu și publicat de Fundația Konrad Adenauer. „În diaspora, indiferent de opțiunea de vot exprimată în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025, antipatia față de politicieni este puternică” – este una dintre concluziile studiului. Invitaţii noştri sînt sociologul Bogdan Iancu şi, din Italia, Miruna Căjvăneanu, jurnalistă, absolventă de științe politice, autoare a unor studii despre diaspora, membră în Consiliul pentru o bună conviețuire din cadrul Zonei Metropolitane - Roma, unde este responsabilă de participare civică și votul cetățenilor europeni. </p><p><b>Miruna Căjvăneanu</b>: „Trăiesc în Italia din 1999 şi am văzut o diaspora, o a doua Românie, cum îmi place s-o numesc, care s-a schimbat. A devenit din ce în ce mai conştientă de sine. Iată, în Italia, sîntem deja la a treia generaţie de români. Sînt mulţi români născuţi aici, care au o identitate dublă sau chiar triplă: se simt deopotrivă români şi italieni şi au un sentiment puternic de cetăţenie europeană. Vorbim despre diaspora occidentală. Avem şi diaspora din Statele Unite, din alte ţări – este un puzzle foarte dinamic, foarte bogat, care ar trebui să ne bucure pentru că ne dă o imagine mai bogată a ţării. Cred că este reciproc avantajos să ne considerăm şi parte a României dar şi un motor care poate ajuta România să meargă mai departe. (...) Se spune în România că cei din diaspora nu sînt la curent cu ce se întîmplă în ţară. Dar am putut constata că românii din diaspora, mă refer şi la cei din Italia, pe care-i cunosc, ţin să fie informaţi cu privire la ce se petrece în ţară, vin deseori în ţară, se informează şi participă destul de implicat şi în cunoştinţă de cauză la ceea ce se întîmplă în ţară.”</p><p><em>Ce ar trebui să facă statul român pentru diversele comunităţi de români din diaspora? Cu ce ar trebui să înceapă pentru ca românii din diaspora să se simtă ascultaţi?<br/></em><b>Bogdan Iancu</b>: „Cred că, în primul rînd, ar trebui să o cunoască. Să-și dorească să o cunoască. Şi să răspundă felurilor în care se creează cunoaștere despre această diaspora și altfel decît prin confirmarea temelor care se declină de foarte multe ori în acest apel la tradiții, care adesea e un răspuns la un prezent care nu ne împlinește, nu? Ce societăți au nevoie să elogieze aproape religios trecutul istoric chiar și atunci cînd el a fost problematic? Societăți care nu trăiesc un prezent confortabil. Prin urmare, ar trebui să răspundă motivelor pentru care persoanele astea au abandonat România. (...) Oamenii au nevoie de acces la servicii de educație și de sănătate mai bune și acces la servicii sau birocraţie mult simplificată. (...) Eu mă întreb de ce nu avem un institut de cercetare a migrației și a diasporei românești, la proporţia pe care o are. Nu avem un muzeu. Avem 35 de ani de experiențe de absolut toate felurile, de la migrație sezonieră, <em>white collar</em>, pendulară...  România pur și simplu a răspuns unor dinamici sociale prin absolut toate tipurile de migrație care pot fi imaginate. Ar trebui să avem măcar o instituție care să producă cunoaștere și să o reprezinte.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Care sînt preocupările și așteptările românilor din diaspora cu privire la propriile lor vieți și la viitorul țării din care au plecat? Ce i-a motivat să facă o alegere politică sau alta? Cîte feluri de diaspora avem? Ce-i unește, pînă la urmă, pe oameni atît de diferiți? Cîteva răspunsuri aflăm în studiul „Diaspora neascultată”, realizat de sociologul Barbu Mateescu și publicat de Fundația Konrad Adenauer. „În diaspora, indiferent de opțiunea de vot exprimată în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025, antipatia față de politicieni este puternică” – este una dintre concluziile studiului. Invitaţii noştri sînt sociologul Bogdan Iancu şi, din Italia, Miruna Căjvăneanu, jurnalistă, absolventă de științe politice, autoare a unor studii despre diaspora, membră în Consiliul pentru o bună conviețuire din cadrul Zonei Metropolitane - Roma, unde este responsabilă de participare civică și votul cetățenilor europeni. </p><p><b>Miruna Căjvăneanu</b>: „Trăiesc în Italia din 1999 şi am văzut o diaspora, o a doua Românie, cum îmi place s-o numesc, care s-a schimbat. A devenit din ce în ce mai conştientă de sine. Iată, în Italia, sîntem deja la a treia generaţie de români. Sînt mulţi români născuţi aici, care au o identitate dublă sau chiar triplă: se simt deopotrivă români şi italieni şi au un sentiment puternic de cetăţenie europeană. Vorbim despre diaspora occidentală. Avem şi diaspora din Statele Unite, din alte ţări – este un puzzle foarte dinamic, foarte bogat, care ar trebui să ne bucure pentru că ne dă o imagine mai bogată a ţării. Cred că este reciproc avantajos să ne considerăm şi parte a României dar şi un motor care poate ajuta România să meargă mai departe. (...) Se spune în România că cei din diaspora nu sînt la curent cu ce se întîmplă în ţară. Dar am putut constata că românii din diaspora, mă refer şi la cei din Italia, pe care-i cunosc, ţin să fie informaţi cu privire la ce se petrece în ţară, vin deseori în ţară, se informează şi participă destul de implicat şi în cunoştinţă de cauză la ceea ce se întîmplă în ţară.”</p><p><em>Ce ar trebui să facă statul român pentru diversele comunităţi de români din diaspora? Cu ce ar trebui să înceapă pentru ca românii din diaspora să se simtă ascultaţi?<br/></em><b>Bogdan Iancu</b>: „Cred că, în primul rînd, ar trebui să o cunoască. Să-și dorească să o cunoască. Şi să răspundă felurilor în care se creează cunoaștere despre această diaspora și altfel decît prin confirmarea temelor care se declină de foarte multe ori în acest apel la tradiții, care adesea e un răspuns la un prezent care nu ne împlinește, nu? Ce societăți au nevoie să elogieze aproape religios trecutul istoric chiar și atunci cînd el a fost problematic? Societăți care nu trăiesc un prezent confortabil. Prin urmare, ar trebui să răspundă motivelor pentru care persoanele astea au abandonat România. (...) Oamenii au nevoie de acces la servicii de educație și de sănătate mai bune și acces la servicii sau birocraţie mult simplificată. (...) Eu mă întreb de ce nu avem un institut de cercetare a migrației și a diasporei românești, la proporţia pe care o are. Nu avem un muzeu. Avem 35 de ani de experiențe de absolut toate felurile, de la migrație sezonieră, <em>white collar</em>, pendulară...  România pur și simplu a răspuns unor dinamici sociale prin absolut toate tipurile de migrație care pot fi imaginate. Ar trebui să avem măcar o instituție care să producă cunoaștere și să o reprezinte.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18577906-diaspora-neascultata-ce-ii-mobilizeaza-politic-pe-romanii-din-afara-grani-elor.mp3" length="19989542" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/bj5kr4q92surj048f9ruzf02z2lm?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18577906</guid>
    <pubDate>Tue, 27 Jan 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18577906/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18577906/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18577906/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18577906/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1662</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>80</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Trilaterala de la Abu Dhabi. Pacea e încă departe</itunes:title>
    <title>Trilaterala de la Abu Dhabi. Pacea e încă departe</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Pentru prima oară de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în acest weekend au avut loc, la Abu Dhabi, negocieri pentru pace între Ucraina, Rusia şi Statele Unite ale Americii. Discuţiile s-au încheiat fără un acord dar ar putea continua la începutul lunii februarie. Purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Pescov, a declarat că problema teritorială rămîne de o importanţă fundamentală pentru partea rusă. Preşedintele ucrainean Volodimr Zelenski a declarat că discuţiile au fost con...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Pentru prima oară de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în acest weekend au avut loc, la Abu Dhabi, negocieri pentru pace între Ucraina, Rusia şi Statele Unite ale Americii. Discuţiile s-au încheiat fără un acord dar ar putea continua la începutul lunii februarie. Purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Pescov, a declarat că problema teritorială rămîne de o importanţă fundamentală pentru partea rusă. Preşedintele ucrainean Volodimr Zelenski a declarat că discuţiile au fost constructive. În timpul discuţiilor de la Abu Dhabi, atacurile aeriene ruseşti au lăsat fără curent şi căldură peste un milion de ucraineni. De ce abia acum vedem această formulă trilaterală de negocieri: Rusia. Ucraina, Statele Unite? Unde este Europa la aceste negocieri? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, expertă în spațiul ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.</p><p><b>Angela Grămadă</b>: „Disponibilitatea rușilor de a merge într-adevăr spre niște negocieri care să fie eficiente, este foarte, foarte redusă și ucrainenii înțeleg foarte bine acest lucru, dar nu își permit să facă acele concesii pe care Rusia și le dorește, din simplul motiv că atunci ar însemna ca statul ucrainean să își piardă din relevanță și să piardă o parte din acele instituții care arată că țara vecină este un subiect de drept internațional. (...) Federația Rusă poate nu vrea neapărat să se împace cu Ucraina, poate nu vrea neapărat să oprească războiul, pentru că am văzut aceleași atacuri asupra Kievului şi altor orașe din Ucraina, dar cu siguranță nu vrea să-l supere pe Trump. ”</p><p><em>Unde este Europa la aceste negocieri?<br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „Europa e cumva prinsă încă în capcana birocraţiei, dar în același timp Europa este prinsă și în dilema morală. Cum ajutăm? Oferim mai multă susținere militară, oferim mai multă susținere pentru a integra Ucraina în Uniunea Europeană, oferim pur și simplu asistență financiară ca Ucraina să reziste din punct de vedere umanitar? Sau pur și simplu așteptăm să se termine războiul și după aceea vom interveni în procesul de reconstrucție a Ucrainei? Eu cred că acum Europa are propria sa dilemă și, deși nu am apreciat foarte mult discursul lui Volodimir Zelenski (de la Davos), mai mult de 80% din argumentele pe care le-a dus în ceea ce privește critica sa față de Uniunea Europeană sînt valide, sînt valabile: trebuie să existe o coeziune mai mare în rîndul statelor membre ale Uniunii Europeane pentru a nu permite ca securitatea europeană să stea la cheremul unor state precum Federația Rusă.”</p><p><em>Cum vă explicați faptul că în timpul acestor negocieri de la Abu Dhabi chiar, Rusia a lansat un atac masiv asupra infrastructurii civile a Ucrainei? <br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „Pe de-o parte este vorba despre presiunea pusă direct pe delegația ucraineană care a luat parte la aceste negocieri și care practic astfel era constrînsă să facă anumite cedări. Iar al doilea aspect care trebuie luat în considerare se referă la retorica rusă în ceea ce privește procesul decizional intern din Ucraina. Ei nu au renunțat la tactica de a îngheța, la propriu, societatea ucraineană, adică locuitorii din diferite orașe mari, astfel încît aceștia să se răscoale împotriva propriei guvernări. Ce nu au luat în considerare nici de această dată rușii este faptul că, cu cît atacul este mai consistent asupra Ucrainei, cu atît coeziunea internă socială este mai mare. (...) În sondaje vedem foarte clar că populația ucraineană este în favoarea unor negocieri, dar nu este în favoarea cedării de teritorii și a unei păci injuste. Și asta nu înțeleg cei de la Moscova pînă la capăt. De ce ucrainenii dau dovadă de reziliență în momentul în care sînt supuși unor asemenea presiuni.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Pentru prima oară de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în acest weekend au avut loc, la Abu Dhabi, negocieri pentru pace între Ucraina, Rusia şi Statele Unite ale Americii. Discuţiile s-au încheiat fără un acord dar ar putea continua la începutul lunii februarie. Purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Pescov, a declarat că problema teritorială rămîne de o importanţă fundamentală pentru partea rusă. Preşedintele ucrainean Volodimr Zelenski a declarat că discuţiile au fost constructive. În timpul discuţiilor de la Abu Dhabi, atacurile aeriene ruseşti au lăsat fără curent şi căldură peste un milion de ucraineni. De ce abia acum vedem această formulă trilaterală de negocieri: Rusia. Ucraina, Statele Unite? Unde este Europa la aceste negocieri? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, expertă în spațiul ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.</p><p><b>Angela Grămadă</b>: „Disponibilitatea rușilor de a merge într-adevăr spre niște negocieri care să fie eficiente, este foarte, foarte redusă și ucrainenii înțeleg foarte bine acest lucru, dar nu își permit să facă acele concesii pe care Rusia și le dorește, din simplul motiv că atunci ar însemna ca statul ucrainean să își piardă din relevanță și să piardă o parte din acele instituții care arată că țara vecină este un subiect de drept internațional. (...) Federația Rusă poate nu vrea neapărat să se împace cu Ucraina, poate nu vrea neapărat să oprească războiul, pentru că am văzut aceleași atacuri asupra Kievului şi altor orașe din Ucraina, dar cu siguranță nu vrea să-l supere pe Trump. ”</p><p><em>Unde este Europa la aceste negocieri?<br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „Europa e cumva prinsă încă în capcana birocraţiei, dar în același timp Europa este prinsă și în dilema morală. Cum ajutăm? Oferim mai multă susținere militară, oferim mai multă susținere pentru a integra Ucraina în Uniunea Europeană, oferim pur și simplu asistență financiară ca Ucraina să reziste din punct de vedere umanitar? Sau pur și simplu așteptăm să se termine războiul și după aceea vom interveni în procesul de reconstrucție a Ucrainei? Eu cred că acum Europa are propria sa dilemă și, deși nu am apreciat foarte mult discursul lui Volodimir Zelenski (de la Davos), mai mult de 80% din argumentele pe care le-a dus în ceea ce privește critica sa față de Uniunea Europeană sînt valide, sînt valabile: trebuie să existe o coeziune mai mare în rîndul statelor membre ale Uniunii Europeane pentru a nu permite ca securitatea europeană să stea la cheremul unor state precum Federația Rusă.”</p><p><em>Cum vă explicați faptul că în timpul acestor negocieri de la Abu Dhabi chiar, Rusia a lansat un atac masiv asupra infrastructurii civile a Ucrainei? <br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „Pe de-o parte este vorba despre presiunea pusă direct pe delegația ucraineană care a luat parte la aceste negocieri și care practic astfel era constrînsă să facă anumite cedări. Iar al doilea aspect care trebuie luat în considerare se referă la retorica rusă în ceea ce privește procesul decizional intern din Ucraina. Ei nu au renunțat la tactica de a îngheța, la propriu, societatea ucraineană, adică locuitorii din diferite orașe mari, astfel încît aceștia să se răscoale împotriva propriei guvernări. Ce nu au luat în considerare nici de această dată rușii este faptul că, cu cît atacul este mai consistent asupra Ucrainei, cu atît coeziunea internă socială este mai mare. (...) În sondaje vedem foarte clar că populația ucraineană este în favoarea unor negocieri, dar nu este în favoarea cedării de teritorii și a unei păci injuste. Și asta nu înțeleg cei de la Moscova pînă la capăt. De ce ucrainenii dau dovadă de reziliență în momentul în care sînt supuși unor asemenea presiuni.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18571987-trilaterala-de-la-abu-dhabi-pacea-e-inca-departe.mp3" length="20184837" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/4sg6vjzjzj43n5au77ep3lo3w8i3?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18571987</guid>
    <pubDate>Mon, 26 Jan 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18571987/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18571987/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18571987/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18571987/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1679</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>79</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Anne Enright și arta de a scrie despre lucruri grele cu finețe și subtilitate. Un interviu cu traducătoarea Iulia Gorzo</itunes:title>
    <title>Anne Enright și arta de a scrie despre lucruri grele cu finețe și subtilitate. Un interviu cu traducătoarea Iulia Gorzo</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Anne Enright este o scriitoare care știe să te cucerească de la primele rînduri. Prin finețea și subtilitatea observațiilor, în combinație cu un umor special. În romanul „Actrița” (Humanitas Fiction, trad. Iulia Gorzo), fiica unei vedete a Irlandei îi scrie și își scrie povestea. Norah ne vorbește despre mama ei, marea actriță Katherine O’Dell, dar ne vorbește și despre ea însăși. Una dintre temele importante ale cărții este relația mamă-fiică. O relație problematică, între o mamă adorată de ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Anne Enright este o scriitoare care știe să te cucerească de la primele rînduri. Prin finețea și subtilitatea observațiilor, în combinație cu un umor special. În romanul „Actrița” (Humanitas Fiction, trad. Iulia Gorzo), fiica unei vedete a Irlandei îi scrie și își scrie povestea. Norah ne vorbește despre mama ei, marea actriță Katherine O’Dell, dar ne vorbește și despre ea însăși. Una dintre temele importante ale cărții este relația mamă-fiică. O relație problematică, între o mamă adorată de toată lumea, dar nefericită, și fiica, iubită, dar care crește fără tată, în umbra acestei femei în jurul căreia roiesc diverse personaje. </p><p>Am vorbit cu traducătoarea cărții, Iulia Gorzo, despre lumea construită de Anne Enright în acest roman, o lume populată de personaje din lumea teatrului și filmului, despre țesătura narativă densă, „fără cusături”, despre emoția și sensibilitatea cu care știe să se apropie scriitoarea de personajele sale. </p><p><b>Iulia Gorzo</b>: „Sînt cei doi poli în viața ei: mama asta strivitoare și absența tatălui. La fel de strivitoare. Norah crește cu acești doi monștri în viața ei. De ce îmi place mie foarte mult Anne Enright? Vorbește despre lucruri extrem de grele – că iată, personajul crește cu o mamă problematică, greu de cunoscut, care și înnebunește pînă la urmă, și cu un tată absent – și totuși nici o secundă personajul ăsta, Norah, nu este redus la traumă sau la ideea de traumă. Este un om care trăiește, gîndește și încearcă să înțeleagă. Îmi place foarte mult asta și îmi plac zonele de gri, faptul că apar oameni care comit fapte abominabile, dar nici măcar ăia nu sînt schematizați sau reduși la fapta lor reprobabilă. Sînt personaje cu foarte multe nuanțe. Mi se pare aproape miraculos să avem în epoca asta superficială și mai ales în discursul ăsta public saturat de psihologie pop, mi se pare minunat să avem o autoare care vorbește despre lucruri grele cu atîta subtilitate și care ne lasă pe noi să citim și să cunoaștem personajele așa cum am cunoaște niște oameni.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Anne Enright este o scriitoare care știe să te cucerească de la primele rînduri. Prin finețea și subtilitatea observațiilor, în combinație cu un umor special. În romanul „Actrița” (Humanitas Fiction, trad. Iulia Gorzo), fiica unei vedete a Irlandei îi scrie și își scrie povestea. Norah ne vorbește despre mama ei, marea actriță Katherine O’Dell, dar ne vorbește și despre ea însăși. Una dintre temele importante ale cărții este relația mamă-fiică. O relație problematică, între o mamă adorată de toată lumea, dar nefericită, și fiica, iubită, dar care crește fără tată, în umbra acestei femei în jurul căreia roiesc diverse personaje. </p><p>Am vorbit cu traducătoarea cărții, Iulia Gorzo, despre lumea construită de Anne Enright în acest roman, o lume populată de personaje din lumea teatrului și filmului, despre țesătura narativă densă, „fără cusături”, despre emoția și sensibilitatea cu care știe să se apropie scriitoarea de personajele sale. </p><p><b>Iulia Gorzo</b>: „Sînt cei doi poli în viața ei: mama asta strivitoare și absența tatălui. La fel de strivitoare. Norah crește cu acești doi monștri în viața ei. De ce îmi place mie foarte mult Anne Enright? Vorbește despre lucruri extrem de grele – că iată, personajul crește cu o mamă problematică, greu de cunoscut, care și înnebunește pînă la urmă, și cu un tată absent – și totuși nici o secundă personajul ăsta, Norah, nu este redus la traumă sau la ideea de traumă. Este un om care trăiește, gîndește și încearcă să înțeleagă. Îmi place foarte mult asta și îmi plac zonele de gri, faptul că apar oameni care comit fapte abominabile, dar nici măcar ăia nu sînt schematizați sau reduși la fapta lor reprobabilă. Sînt personaje cu foarte multe nuanțe. Mi se pare aproape miraculos să avem în epoca asta superficială și mai ales în discursul ăsta public saturat de psihologie pop, mi se pare minunat să avem o autoare care vorbește despre lucruri grele cu atîta subtilitate și care ne lasă pe noi să citim și să cunoaștem personajele așa cum am cunoaște niște oameni.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18551635-anne-enright-i-arta-de-a-scrie-despre-lucruri-grele-cu-fine-e-i-subtilitate-un-interviu-cu-traducatoarea-iulia-gorzo.mp3" length="20465194" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/r161k6fuouxfmqtoi966m5vi9gw9?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18551635</guid>
    <pubDate>Fri, 23 Jan 2026 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18551635/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18551635/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18551635/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18551635/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1702</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>78</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Forumul de la Davos 2026 - scenă a marilor confruntări geopolitice</itunes:title>
    <title>Forumul de la Davos 2026 - scenă a marilor confruntări geopolitice</title>
    <itunes:summary><![CDATA[„O bucată de gheaţă în schimbul păcii mondiale” a cerut miercuri, la Davos, preşedintele american Donald Trump. În discursul său de la Forumul Economic Mondial, el a anunţat că nu va folosi forţa dar că vrea să înceapă negocierile pentru achiziţionarea Groenlandei. Ulterior, el a declarat şi că a renunţat la impunerea de tarife vamale ţărilor care nu sînt de acord cu preluarea Groenlandei de către SUA. Donald Trump şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, au stabilit un acord cu privire la ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„O bucată de gheaţă în schimbul păcii mondiale” a cerut miercuri, la Davos, preşedintele american Donald Trump. În discursul său de la Forumul Economic Mondial, el a anunţat că nu va folosi forţa dar că vrea să înceapă negocierile pentru achiziţionarea Groenlandei. Ulterior, el a declarat şi că a renunţat la impunerea de tarife vamale ţărilor care nu sînt de acord cu preluarea Groenlandei de către SUA. Donald Trump şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, au stabilit un acord cu privire la Groenlanda. Liderii țărilor europene se întîlnesc în această seară să discute și să formuleze un răspuns comun la intenţiile lui Donald Trump cu privire la insula arctică. Discutăm aceste noutăţi de pe scena internaţională cu Raluca Alexandrescu, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><em>Care sînt efectele discursului de ieri al preşedintelui Donald Trump? S-a dezamorsat situaţia extrem de tensionată provocată de intenţiile sale de a prelua Groenlanda şi de ameninţările cu tarife vamale? <br/></em><b>Raluca Alexandrescu</b>: „Aparent, s-ar spune că da. Declarații mai degrabă, să zicem, liniștitoare sau, în orice caz, care trimit către ideea că s-ar mai fi liniștit lucrurile, am auzit de la secretarul general NATO (Mark Rutte), care a avut cîteva interviuri la Davos, unde, nefăcînd economie de laude la adresa locatarului de la Casa Albă, a anunțat că deocamdată chestiunea este asigurată. Am remarcat totuși în intervențiile secretarului general NATO faptul că a evitat întrebările directe la Groenlanda, spunînd că s-a discutat despre securitatea în zona arctică și despre manierele optime de a alunga sau, în orice caz, de a îndepărta pericolul rusesc și chinezesc de acolo. Ce putem înțelege de aici? E un pic complicat. Deocamdată, măcar, s-a îndepărtat acest butoi de pulbere care părea că va exploda ieri și, pînă la urmă, asta nu s-a întîmplat. Vedem ce se întîmplă în continuare.”</p><p><em>Liderii țărilor europene se întîlnesc joi seară să discute și să caute un răspuns comun la intenţiile lui Donald Trump cu privire la Groenlanda. Preşedintele Nicuşor Dan va participa la aceste discuţii. Ce pot face liderii europeni în acest moment?<br/></em><b>Raluca Alexandrescu</b>: „Mă gîndeam la cum a sunat discursul lui Zelenski, pronunțat astăzi la Davos, adresat liderilor europeni, în care îi implora să aibă, în fine, o poziție fermă şi să se afirme ca putere unitară. A vorbit de faptul că Europa nu reușește încă să dea impresia unității și că se pierde în zîzanii și în tot felul de complexe istorice și de mici rîci istorice care o împiedică să fie o putere unificată. Așa și-a deschis discursul. A amintit filmul «Ziua Cîrtiței» și a spus că de fapt astăzi, el, la Davos, are senzația că retrăiește ceea ce a trăit și cu un an în urmă, tot la Davos, cînd se discuta în aceiași termeni și că nu are senzația că s-ar fi făcut ceva suplimentar. Era un strigăt de disperare, într-un fel, dar și un strigăt menit să scuture un pic liderii europeni. (...) Măsurile pe care Europa le-ar avea la dispoziție, inclusiv instrumentul acela de coerciție, sînt ușor de luat, se spune, pentru că nu necesită o majoritate absolută. Deci acesta ar putea să fie un instrument care să indice o voință a puterilor europene, a puterii europene, ar trebui să spunem, de a da un semnal de fermitate Statelor Unite și lui Donald Trump.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultual </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„O bucată de gheaţă în schimbul păcii mondiale” a cerut miercuri, la Davos, preşedintele american Donald Trump. În discursul său de la Forumul Economic Mondial, el a anunţat că nu va folosi forţa dar că vrea să înceapă negocierile pentru achiziţionarea Groenlandei. Ulterior, el a declarat şi că a renunţat la impunerea de tarife vamale ţărilor care nu sînt de acord cu preluarea Groenlandei de către SUA. Donald Trump şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, au stabilit un acord cu privire la Groenlanda. Liderii țărilor europene se întîlnesc în această seară să discute și să formuleze un răspuns comun la intenţiile lui Donald Trump cu privire la insula arctică. Discutăm aceste noutăţi de pe scena internaţională cu Raluca Alexandrescu, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><em>Care sînt efectele discursului de ieri al preşedintelui Donald Trump? S-a dezamorsat situaţia extrem de tensionată provocată de intenţiile sale de a prelua Groenlanda şi de ameninţările cu tarife vamale? <br/></em><b>Raluca Alexandrescu</b>: „Aparent, s-ar spune că da. Declarații mai degrabă, să zicem, liniștitoare sau, în orice caz, care trimit către ideea că s-ar mai fi liniștit lucrurile, am auzit de la secretarul general NATO (Mark Rutte), care a avut cîteva interviuri la Davos, unde, nefăcînd economie de laude la adresa locatarului de la Casa Albă, a anunțat că deocamdată chestiunea este asigurată. Am remarcat totuși în intervențiile secretarului general NATO faptul că a evitat întrebările directe la Groenlanda, spunînd că s-a discutat despre securitatea în zona arctică și despre manierele optime de a alunga sau, în orice caz, de a îndepărta pericolul rusesc și chinezesc de acolo. Ce putem înțelege de aici? E un pic complicat. Deocamdată, măcar, s-a îndepărtat acest butoi de pulbere care părea că va exploda ieri și, pînă la urmă, asta nu s-a întîmplat. Vedem ce se întîmplă în continuare.”</p><p><em>Liderii țărilor europene se întîlnesc joi seară să discute și să caute un răspuns comun la intenţiile lui Donald Trump cu privire la Groenlanda. Preşedintele Nicuşor Dan va participa la aceste discuţii. Ce pot face liderii europeni în acest moment?<br/></em><b>Raluca Alexandrescu</b>: „Mă gîndeam la cum a sunat discursul lui Zelenski, pronunțat astăzi la Davos, adresat liderilor europeni, în care îi implora să aibă, în fine, o poziție fermă şi să se afirme ca putere unitară. A vorbit de faptul că Europa nu reușește încă să dea impresia unității și că se pierde în zîzanii și în tot felul de complexe istorice și de mici rîci istorice care o împiedică să fie o putere unificată. Așa și-a deschis discursul. A amintit filmul «Ziua Cîrtiței» și a spus că de fapt astăzi, el, la Davos, are senzația că retrăiește ceea ce a trăit și cu un an în urmă, tot la Davos, cînd se discuta în aceiași termeni și că nu are senzația că s-ar fi făcut ceva suplimentar. Era un strigăt de disperare, într-un fel, dar și un strigăt menit să scuture un pic liderii europeni. (...) Măsurile pe care Europa le-ar avea la dispoziție, inclusiv instrumentul acela de coerciție, sînt ușor de luat, se spune, pentru că nu necesită o majoritate absolută. Deci acesta ar putea să fie un instrument care să indice o voință a puterilor europene, a puterii europene, ar trebui să spunem, de a da un semnal de fermitate Statelor Unite și lui Donald Trump.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultual </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18553525-forumul-de-la-davos-2026-scena-a-marilor-confruntari-geopolitice.mp3" length="20876159" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/pdo1r9b7y3ctwhm4wt05xryjq6in?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18553525</guid>
    <pubDate>Thu, 22 Jan 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18553525/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18553525/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18553525/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18553525/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1736</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>77</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>La Davos, Donald Trump cere „o bucată de gheață în schimbul păcii mondiale!”</itunes:title>
    <title>La Davos, Donald Trump cere „o bucată de gheață în schimbul păcii mondiale!”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele Statelor Unite ale Americii Donald Trump a spus miercuri la Forumul Economic Mondial de la Davos: „Voi demara negocieri pentru a achiziționa Groenlanda” precum şi „Nu vreau să folosesc forța. Nu voi folosi forța”, referindu-se la obiectivul său de a prelua insula, pe care o numeşte „un bloc de gheaţă”, în schimbul păcii mondiale. Contextul în care se desfăşoară evenimentul de la Davos este anul acesta extrem de tensionat din cauza intenţiilor preşedintelui american cu privire la ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele Statelor Unite ale Americii Donald Trump a spus miercuri la Forumul Economic Mondial de la Davos: „Voi demara negocieri pentru a achiziționa Groenlanda” precum şi „Nu vreau să folosesc forța. Nu voi folosi forța”, referindu-se la obiectivul său de a prelua insula, pe care o numeşte „un bloc de gheaţă”, în schimbul păcii mondiale. Contextul în care se desfăşoară evenimentul de la Davos este anul acesta extrem de tensionat din cauza intenţiilor preşedintelui american cu privire la un teritoriu al unui stat NATO. Ce consecințe au asupra unității transatlantice tensiunile dintre Donald Trump și liderii europeni? Ce pot face liderii europeni în acest moment? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><b>Camil Pârvu</b>: „Faptul că a menţionat că nu va interveni militar contează. Pentru că puteam să ne gîndim practic la orice. Este într-adevăr un politician care mizează pe neprevăzut, pe faptul că este capabil de foarte multe lucruri ciudate ca să influenţeze mersul lucrurilor. Faptul că azi, într-un tîrziu, a acceptat că nu va ataca un alt stat NATO, aliat, putem spune că e un fapt pozitiv. Dar nu cred că a calmat prea mult spiritele pentru că în continuare el doreşte maximum, doreşte, cum spune el, <em>ownership</em>. Care este un termen de referinţă imobiliară. Nu te gîndeşti la Groenlanda ca la o proprietate imobiliară, ci mai degrabă în termeni politici, de suveranitate. Or, <em>ownership</em> sună un pic ciudat. Dar el asta vrea. Vrea totul.”</p><p><em>Ce consecințe au asupra unității transatlantice tensiunile dintre Donald Trump și liderii europeni pe tema Groenlandei?<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Cred că sînt ireversibile. Şi dacă nu va mai fi Trump peste trei ani. Trei ani înseamnă un timp foarte lung. Ieri a fost un an de la inaugurarea celui de-al doilea mandat al său – mi se pare că a trecut un deceniu! Intensitatea, densitatea acestor acţiuni este atît de mare, încît în trei ani de zile oricum are timp să schimbe fundamental ce-a mai rămas din relaţia transatlantică. Şi asta-i viziunea lui. El va schimba atît cît va putea, încercînd să fragilizeze, să spargă de fiecare dată cînd se va crea un consens sau o contra-alianţă în interiorul Europei. Trei ani va însemna mult. Or, pentru europeni lucrurile nu se vor mai întoarce la relaţia de acum un an. Nu se va schimba doar SUA, ci şi Europa. Cu toate că are în continuare dependenţe structurale, militare, economice, digitale, totuşi Europa are resurse enorme. Este al doilea bloc economic al lumii şi va mobiliza din ce în ce mai mult aceste resurse pentru o formă de coexistenţă.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele Statelor Unite ale Americii Donald Trump a spus miercuri la Forumul Economic Mondial de la Davos: „Voi demara negocieri pentru a achiziționa Groenlanda” precum şi „Nu vreau să folosesc forța. Nu voi folosi forța”, referindu-se la obiectivul său de a prelua insula, pe care o numeşte „un bloc de gheaţă”, în schimbul păcii mondiale. Contextul în care se desfăşoară evenimentul de la Davos este anul acesta extrem de tensionat din cauza intenţiilor preşedintelui american cu privire la un teritoriu al unui stat NATO. Ce consecințe au asupra unității transatlantice tensiunile dintre Donald Trump și liderii europeni? Ce pot face liderii europeni în acest moment? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><b>Camil Pârvu</b>: „Faptul că a menţionat că nu va interveni militar contează. Pentru că puteam să ne gîndim practic la orice. Este într-adevăr un politician care mizează pe neprevăzut, pe faptul că este capabil de foarte multe lucruri ciudate ca să influenţeze mersul lucrurilor. Faptul că azi, într-un tîrziu, a acceptat că nu va ataca un alt stat NATO, aliat, putem spune că e un fapt pozitiv. Dar nu cred că a calmat prea mult spiritele pentru că în continuare el doreşte maximum, doreşte, cum spune el, <em>ownership</em>. Care este un termen de referinţă imobiliară. Nu te gîndeşti la Groenlanda ca la o proprietate imobiliară, ci mai degrabă în termeni politici, de suveranitate. Or, <em>ownership</em> sună un pic ciudat. Dar el asta vrea. Vrea totul.”</p><p><em>Ce consecințe au asupra unității transatlantice tensiunile dintre Donald Trump și liderii europeni pe tema Groenlandei?<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Cred că sînt ireversibile. Şi dacă nu va mai fi Trump peste trei ani. Trei ani înseamnă un timp foarte lung. Ieri a fost un an de la inaugurarea celui de-al doilea mandat al său – mi se pare că a trecut un deceniu! Intensitatea, densitatea acestor acţiuni este atît de mare, încît în trei ani de zile oricum are timp să schimbe fundamental ce-a mai rămas din relaţia transatlantică. Şi asta-i viziunea lui. El va schimba atît cît va putea, încercînd să fragilizeze, să spargă de fiecare dată cînd se va crea un consens sau o contra-alianţă în interiorul Europei. Trei ani va însemna mult. Or, pentru europeni lucrurile nu se vor mai întoarce la relaţia de acum un an. Nu se va schimba doar SUA, ci şi Europa. Cu toate că are în continuare dependenţe structurale, militare, economice, digitale, totuşi Europa are resurse enorme. Este al doilea bloc economic al lumii şi va mobiliza din ce în ce mai mult aceste resurse pentru o formă de coexistenţă.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18547458-la-davos-donald-trump-cere-o-bucata-de-ghea-a-in-schimbul-pacii-mondiale.mp3" length="19562520" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/5wc54yqxqx0lguqqbpnbpohtr929?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18547458</guid>
    <pubDate>Wed, 21 Jan 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18547458/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18547458/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18547458/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18547458/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1627</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>76</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>De ce se adîncesc inegalitățile? Radu Uszkai comentează raportul OXFAM</itunes:title>
    <title>De ce se adîncesc inegalitățile? Radu Uszkai comentează raportul OXFAM</title>
    <itunes:summary><![CDATA[12 miliardari dețin mai multă avere decît aproximativ 4 miliarde de oameni, jumătatea cea mai săracă a omenirii, arată ONG-ul Oxfam, în raportul său publicat înaintea Forumului Economic Mondial de la Davos, raport intitulat anul acesta „Rezistenţa la dominaţia bogaţilor”. În 2025, pentru prima oară s-a ajuns la peste 3.000 de miliardari în lume, valoarea averii lor crescînd cu 16,2%, în timp ce ritmul reducerii sărăciei a încetinit de la pandemie încoace. Potrivit raportului Oxfam, miliardari...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>12 miliardari dețin mai multă avere decît aproximativ 4 miliarde de oameni, jumătatea cea mai săracă a omenirii, arată ONG-ul Oxfam, în raportul său publicat înaintea Forumului Economic Mondial de la Davos, raport intitulat anul acesta „Rezistenţa la dominaţia bogaţilor”. În 2025, pentru prima oară s-a ajuns la peste 3.000 de miliardari în lume, valoarea averii lor crescînd cu 16,2%, în timp ce ritmul reducerii sărăciei a încetinit de la pandemie încoace. Potrivit raportului Oxfam, miliardarii au de 4.000 de ori mai multe șanse să dețină funcții politice decît cetățenii obișnuiți. De asemenea, raportul vorbește despre influența tot mai mare a oamenilor de afaceri miliardari asupra mass-media tradiționale și digitale. Anul acesta cercetarea urmărește legătura dintre inegalitățile economice și degradarea democrației. Țările unde există mari inechități sînt de șapte ori mai expuse reculului democratic. Cum ajunge inegalitatea economică să încurajeze autoritarismul? În ce măsură e în pericol democrația, în acest context? L-am întrebat pe Radu Uszkai, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.</p><p><em>Oxfam vorbește despre capturarea statelor de către elite economice. Cum facem distincția între influențele legitime (lobby economic, diplomație) și interesele dubioase, reprezentate de oligarhie, pe care le înfierează acest raport?<br/></em><b>Radu Uszkai</b>: „Cred că trebuie să ne uităm la comportamentul lor ca actori politici. Să ne uităm, de pildă, la poziția pe care o are acum Guvernul Statelor Unite în relație cu niște încercări ale spațiului comunitar european de a reglementa coloșii din zona <em>tech</em>. Și vedem acolo clar în ce fel și în ce sens influența aceasta politică este văzută ca o cale de a evada sau de a scăpa de anumite reglementări.”</p><p><em>Nimeni nu este vinovat pentru că s-a născut într-un sat mic și nu într-un oraș mare, nimeni nu este vinovat pentru că s-a născut în Sud-Estul Europei și nu în Vestul bogat, la fel cum nu e nici un merit pentru cineva care s-a născut într-o familie superbogată și nu într-o familie săracă. Cum pot fi reparate, micșorate măcar aceste discrepanțe cînd - ne spune raportul Oxfam - cei mai bogați conduc, cei mai bogați au cele mai mari șanse să ajungă în poziții politice cu adevărată de influență?<br/></em><b>Radu Uszkai</b>: „Tăierea privilegiilor politice este răspunsul pe care pot să-l dau acum. Întrebarea ar fi cum ajungem să facem asta, dacă tocmai persoanele ultra-bogate sînt cele care dețin sau au acces la pîrghiile puterii. E un cerc vicios din care, în mod onest, nu știu cum putem ieși. Aș spune ceva cît se poate de simplu. Ok, hai să facem astfel încît piața să funcționeze în modul în care ne spune teoria că ar trebui să funcționeze, luînd în considerare niște elemente morale cît se poate de clare care țin, de pildă, de eliminarea concurenței neloiale. Fiindcă, de fapt, ce fac uneori acești super-bogați este să se pună într-o poziție în care se păzesc de competiție. Aici, politicile naționale care vizează politica antitrust, așa cum i s-ar spune în Statele Unite, sau antimonopol, pot să joace un rol cît se poate de important în a lăsa debușee pe piață care pot crea ulterior posibilități economice cît se poate de clare. Pe de altă parte, sînt sceptic că totul se poate rezuma și poate fi rezolvat exclusiv prin politici fiscale. Politicile fiscale pot juca un rol, însă, în absența capacității statului de a-și îndeplini sarcinile, datoriile, angajamentele contractuale pe care le are cu cetățenii, orice discuție devine desuetă.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>12 miliardari dețin mai multă avere decît aproximativ 4 miliarde de oameni, jumătatea cea mai săracă a omenirii, arată ONG-ul Oxfam, în raportul său publicat înaintea Forumului Economic Mondial de la Davos, raport intitulat anul acesta „Rezistenţa la dominaţia bogaţilor”. În 2025, pentru prima oară s-a ajuns la peste 3.000 de miliardari în lume, valoarea averii lor crescînd cu 16,2%, în timp ce ritmul reducerii sărăciei a încetinit de la pandemie încoace. Potrivit raportului Oxfam, miliardarii au de 4.000 de ori mai multe șanse să dețină funcții politice decît cetățenii obișnuiți. De asemenea, raportul vorbește despre influența tot mai mare a oamenilor de afaceri miliardari asupra mass-media tradiționale și digitale. Anul acesta cercetarea urmărește legătura dintre inegalitățile economice și degradarea democrației. Țările unde există mari inechități sînt de șapte ori mai expuse reculului democratic. Cum ajunge inegalitatea economică să încurajeze autoritarismul? În ce măsură e în pericol democrația, în acest context? L-am întrebat pe Radu Uszkai, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.</p><p><em>Oxfam vorbește despre capturarea statelor de către elite economice. Cum facem distincția între influențele legitime (lobby economic, diplomație) și interesele dubioase, reprezentate de oligarhie, pe care le înfierează acest raport?<br/></em><b>Radu Uszkai</b>: „Cred că trebuie să ne uităm la comportamentul lor ca actori politici. Să ne uităm, de pildă, la poziția pe care o are acum Guvernul Statelor Unite în relație cu niște încercări ale spațiului comunitar european de a reglementa coloșii din zona <em>tech</em>. Și vedem acolo clar în ce fel și în ce sens influența aceasta politică este văzută ca o cale de a evada sau de a scăpa de anumite reglementări.”</p><p><em>Nimeni nu este vinovat pentru că s-a născut într-un sat mic și nu într-un oraș mare, nimeni nu este vinovat pentru că s-a născut în Sud-Estul Europei și nu în Vestul bogat, la fel cum nu e nici un merit pentru cineva care s-a născut într-o familie superbogată și nu într-o familie săracă. Cum pot fi reparate, micșorate măcar aceste discrepanțe cînd - ne spune raportul Oxfam - cei mai bogați conduc, cei mai bogați au cele mai mari șanse să ajungă în poziții politice cu adevărată de influență?<br/></em><b>Radu Uszkai</b>: „Tăierea privilegiilor politice este răspunsul pe care pot să-l dau acum. Întrebarea ar fi cum ajungem să facem asta, dacă tocmai persoanele ultra-bogate sînt cele care dețin sau au acces la pîrghiile puterii. E un cerc vicios din care, în mod onest, nu știu cum putem ieși. Aș spune ceva cît se poate de simplu. Ok, hai să facem astfel încît piața să funcționeze în modul în care ne spune teoria că ar trebui să funcționeze, luînd în considerare niște elemente morale cît se poate de clare care țin, de pildă, de eliminarea concurenței neloiale. Fiindcă, de fapt, ce fac uneori acești super-bogați este să se pună într-o poziție în care se păzesc de competiție. Aici, politicile naționale care vizează politica antitrust, așa cum i s-ar spune în Statele Unite, sau antimonopol, pot să joace un rol cît se poate de important în a lăsa debușee pe piață care pot crea ulterior posibilități economice cît se poate de clare. Pe de altă parte, sînt sceptic că totul se poate rezuma și poate fi rezolvat exclusiv prin politici fiscale. Politicile fiscale pot juca un rol, însă, în absența capacității statului de a-și îndeplini sarcinile, datoriile, angajamentele contractuale pe care le are cu cetățenii, orice discuție devine desuetă.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18542127-de-ce-se-adincesc-inegalita-ile-radu-uszkai-comenteaza-raportul-oxfam.mp3" length="20802849" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/utrqy402s1pjg2qggfd05w0vzkre?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18542127</guid>
    <pubDate>Tue, 20 Jan 2026 21:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18542127/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18542127/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18542127/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18542127/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1730</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>75</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„America First” ajunge în Groenlanda. Ce urmărește Donald Trump? </itunes:title>
    <title>„America First” ajunge în Groenlanda. Ce urmărește Donald Trump? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele Statelor Unite ale Americii Donald Trump a anunțat că va impune tarife vamale de 10%, începînd cu 1 februarie, pentru cele 8 state europene (Danemarca, Finlanda, Suedia, Franța, Germania, Țările de Jos, Marea Britanie și Norvegia) care nu sînt de acord cu preluarea Groenlandei de către SUA. Tarifele vor crește la 25% de la 1 iunie dacă cele opt state continuă să se opună. În weekend, mii de persoane au protestat în Danemarca și în Groenlanda față de planurile președintelui americ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele Statelor Unite ale Americii Donald Trump a anunțat că va impune tarife vamale de 10%, începînd cu 1 februarie, pentru cele 8 state europene (Danemarca, Finlanda, Suedia, Franța, Germania, Țările de Jos, Marea Britanie și Norvegia) care nu sînt de acord cu preluarea Groenlandei de către SUA. Tarifele vor crește la 25% de la 1 iunie dacă cele opt state continuă să se opună. În weekend, mii de persoane au protestat în Danemarca și în Groenlanda față de planurile președintelui american cu privire la Groenlanda. De ce își dorește Donald Trump atît de mult Groenlanda? Ce consecințe au asupra unității transatlantice tensiunile dintre Donald Trump și liderii europeni pe tema Groenlandei? Care ar fi scenariul ideal de depășire a acestei crize? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea europeană”. </p><p><b>Robert Lupițu</b>: „Am mai avut crize în interiorul alianței transatlantice de la fondare încoace, criza Canalului Suez, criza cu războiul din Irak, unde multe țări nu au vrut să se ralieze Statelor Unite, și aici ne referim în principal la Franța și la Germania. Însă, parcă de această dată vorbim de cea mai gravă criză de la fondarea NATO, pentru că este o criză în interior, în care un stat membru fondator dorește să achiziționeze, fie printr-un act de proprietate, fie printr-o anexare – sînt termenii folosiți –, un teritoriu semi-autonom, care face parte din NATO, al unui alt stat membru fondator, deși aceste discuții ar putea fi foarte bine rezolvate și discutate în interiorul alianței transatlantice, pentru că, trebuie să spunem, pretențiile legate de securitatea arctică pe care Statele Unite le invocă, sînt legitime, și anume pericolul rusesc și chinez.”</p><p><em>Care ar fi scenariul ideal de depășire a acestei crize?<br/></em><b>Robert Lupițu</b>: „Scenariul ideal de depășire a acestei crize ar fi, fără doar și poate, o soluție negociată din punct de vedere strategic și militar în interiorul NATO, împreună cu un pachet economic bilateral transatlantic Europa-Statele Unite, atît în ceea ce privește Groenlanda, cît și în ceea ce privește relația transatlantică per ansamblul său. Ideea de a avea o amprentă militară nordatlantică mai puternică în Oceanul Arctic, în Groenlanda nu trebuie să fie exclusă. O regăsim și în ultimele declarații ale summit-urilor NATO. Și asta ar fi o recunoaștere a intereselor legitime americane în această zonă. Vorbim despre protejarea, respectarea și apărarea principiilor care țin de ordinea internațională bazată pe reguli și anume suveranitatea și autodeterminarea Groenlandei. Şi nu în ultimul rînd capacitatea Europei de a arăta că este un partener egal, dar că în egală măsură nu se clintește în momentul în care partenerul transatlantic indispensabil, și repet, indispensabil, poate avea anumite solicitări care sînt greu de digerat.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele Statelor Unite ale Americii Donald Trump a anunțat că va impune tarife vamale de 10%, începînd cu 1 februarie, pentru cele 8 state europene (Danemarca, Finlanda, Suedia, Franța, Germania, Țările de Jos, Marea Britanie și Norvegia) care nu sînt de acord cu preluarea Groenlandei de către SUA. Tarifele vor crește la 25% de la 1 iunie dacă cele opt state continuă să se opună. În weekend, mii de persoane au protestat în Danemarca și în Groenlanda față de planurile președintelui american cu privire la Groenlanda. De ce își dorește Donald Trump atît de mult Groenlanda? Ce consecințe au asupra unității transatlantice tensiunile dintre Donald Trump și liderii europeni pe tema Groenlandei? Care ar fi scenariul ideal de depășire a acestei crize? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea europeană”. </p><p><b>Robert Lupițu</b>: „Am mai avut crize în interiorul alianței transatlantice de la fondare încoace, criza Canalului Suez, criza cu războiul din Irak, unde multe țări nu au vrut să se ralieze Statelor Unite, și aici ne referim în principal la Franța și la Germania. Însă, parcă de această dată vorbim de cea mai gravă criză de la fondarea NATO, pentru că este o criză în interior, în care un stat membru fondator dorește să achiziționeze, fie printr-un act de proprietate, fie printr-o anexare – sînt termenii folosiți –, un teritoriu semi-autonom, care face parte din NATO, al unui alt stat membru fondator, deși aceste discuții ar putea fi foarte bine rezolvate și discutate în interiorul alianței transatlantice, pentru că, trebuie să spunem, pretențiile legate de securitatea arctică pe care Statele Unite le invocă, sînt legitime, și anume pericolul rusesc și chinez.”</p><p><em>Care ar fi scenariul ideal de depășire a acestei crize?<br/></em><b>Robert Lupițu</b>: „Scenariul ideal de depășire a acestei crize ar fi, fără doar și poate, o soluție negociată din punct de vedere strategic și militar în interiorul NATO, împreună cu un pachet economic bilateral transatlantic Europa-Statele Unite, atît în ceea ce privește Groenlanda, cît și în ceea ce privește relația transatlantică per ansamblul său. Ideea de a avea o amprentă militară nordatlantică mai puternică în Oceanul Arctic, în Groenlanda nu trebuie să fie exclusă. O regăsim și în ultimele declarații ale summit-urilor NATO. Și asta ar fi o recunoaștere a intereselor legitime americane în această zonă. Vorbim despre protejarea, respectarea și apărarea principiilor care țin de ordinea internațională bazată pe reguli și anume suveranitatea și autodeterminarea Groenlandei. Şi nu în ultimul rînd capacitatea Europei de a arăta că este un partener egal, dar că în egală măsură nu se clintește în momentul în care partenerul transatlantic indispensabil, și repet, indispensabil, poate avea anumite solicitări care sînt greu de digerat.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18534081-america-first-ajunge-in-groenlanda-ce-urmare-te-donald-trump.mp3" length="18984737" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/4v3vntpk2bvnsrsioiuyqdgukuw9?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18534081</guid>
    <pubDate>Mon, 19 Jan 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18534081/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18534081/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18534081/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18534081/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1579</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>74</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Will Evans, editorul american al lui Mircea Cărtărescu: „A traduce cărți în engleză este un act politic”</itunes:title>
    <title>Will Evans, editorul american al lui Mircea Cărtărescu: „A traduce cărți în engleză este un act politic”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Will Evans este fondatorul uneia dintre cele mai importante edituri americane care se concentrează pe traduceri. În Statele Unite ale Americii, se publică în măsură covîrșitoare autori de limba engleză. Piața editorială americană este dominată de cîteva edituri cu sediul la New York, în Manhattan. Will Evans a înființat Deep Vellum în 2013, la Dallas, Texas, tocmai pentru a-i publica pe cei subestimați de editurile din capitala culturală a Americii. Așa au apărut în SUA cărți de Andrei Kurkov...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Will Evans este fondatorul uneia dintre cele mai importante edituri americane care se concentrează pe traduceri. În Statele Unite ale Americii, se publică în măsură covîrșitoare autori de limba engleză. Piața editorială americană este dominată de cîteva edituri cu sediul la New York, în Manhattan. Will Evans a înființat Deep Vellum în 2013, la Dallas, Texas, tocmai pentru a-i publica pe cei subestimați de editurile din capitala culturală a Americii. Așa au apărut în SUA cărți de Andrei Kurkov, Mihail Șișkin, Mircea Cărtărescu, Tatiana Țîbuleac, Magda Cârneci. Will Evans a venit la București pentru cîteva întîlniri precum și pentru lansarea ediției în limba engleză a romanului „Vara în care mama a avut ochii verzi” de Tatiana Țîbuleac, apărută la Deep Vellum, în traducerea Monicăi Cure.</p><p>Adela Greceanu  a stat de vorbă cu Will Evans despre piața editorială americană și editura Deep Vellum, fondată ca răspuns la monopolul reprezentat de cele cinci mari edituri newyorkeze, despre scriitorii români pe care îi are în portofoliu, despre<em> </em>puterea traducerilor literare de a crea punți. </p><p><b>Will Evans</b>: „Credem că fiecare persoană este un cititor și merită să facă parte din viața literară, intelectuală. Dar, prea des, modul în care sînt organizate interesele corporatiste în țara noastră a făcut ca majoritatea oamenilor să fie excluși. Sînt făcuți să creadă asta: cărțile sînt doar pentru oamenii bogați sau pentru cei care merg la universitate, dar chiar nu este cazul. Trebuie să ne asigurăm că aceste cărți sînt o parte activă a implicării tuturor în societatea noastră. (...) Nu ar trebui să fie așa, dar în Statele Unite este considerat un act politic să faci cărți traduse. Vorbim despre literatura română. Ce știu americanii despre România? Ce știu americanii despre Rusia, Ucraina, Israel, Palestina sau Mexic? Nu știm nimic despre vecinii noștri, darămite despre restul lumii, iar traducerea este o parte importantă a acestui lucru. Cultura americană are o istorie și o tendință de a nu interacționa cu restul lumii, unde exportăm cultură. Noi nu importăm multă cultură la scară largă. Și acest dialog dintre America și restul lumii și dintre american și cetățeanul lumii, este ceva de care avem multă nevoie. Așa că a traduce cărți în engleză este un act politic: de a aduce americanii în dialog cu restul lumii, astfel încît să nu se mai uite la lume ca la un străin, să nu-i dezumanizeze pe străini, ci să se poată vedea reflectați în străin și să realizeze că internaționalul ne include, diversitatea ne include și că nu putem face nimic singuri.”<em> </em></p><p><em>Despre Tatiana Țîbuleac spune că este o autoare care se potrivește foarte bine cu profilul editurii Deep Vellum. </em></p><p><b>Will Evans</b>: „Peste jumătate din lista noastră de traduceri, peste jumătate din lista noastră în general, sînt cărți scrise de femei. Asta a fost întotdeauna o piatră de temelie pentru ceea ce face Deep Vellum, pentru că, atunci cînd am început, doar un sfert dintre cărțile care apăreau în baza de date a traducerilor (din SUA), erau scrise de femei. Noi ne dorim să fie cel puțin jumătate - un obiectiv ușor de atins. Așa că Tatiana se potrivește foarte bine. Noi spunem despre «Vara în care mama a avut ochii verzi» că este un fel de «De veghe în lanul de secară» european. E un incredibil roman de voce despre maturizare și are ceva unic.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Will Evans este fondatorul uneia dintre cele mai importante edituri americane care se concentrează pe traduceri. În Statele Unite ale Americii, se publică în măsură covîrșitoare autori de limba engleză. Piața editorială americană este dominată de cîteva edituri cu sediul la New York, în Manhattan. Will Evans a înființat Deep Vellum în 2013, la Dallas, Texas, tocmai pentru a-i publica pe cei subestimați de editurile din capitala culturală a Americii. Așa au apărut în SUA cărți de Andrei Kurkov, Mihail Șișkin, Mircea Cărtărescu, Tatiana Țîbuleac, Magda Cârneci. Will Evans a venit la București pentru cîteva întîlniri precum și pentru lansarea ediției în limba engleză a romanului „Vara în care mama a avut ochii verzi” de Tatiana Țîbuleac, apărută la Deep Vellum, în traducerea Monicăi Cure.</p><p>Adela Greceanu  a stat de vorbă cu Will Evans despre piața editorială americană și editura Deep Vellum, fondată ca răspuns la monopolul reprezentat de cele cinci mari edituri newyorkeze, despre scriitorii români pe care îi are în portofoliu, despre<em> </em>puterea traducerilor literare de a crea punți. </p><p><b>Will Evans</b>: „Credem că fiecare persoană este un cititor și merită să facă parte din viața literară, intelectuală. Dar, prea des, modul în care sînt organizate interesele corporatiste în țara noastră a făcut ca majoritatea oamenilor să fie excluși. Sînt făcuți să creadă asta: cărțile sînt doar pentru oamenii bogați sau pentru cei care merg la universitate, dar chiar nu este cazul. Trebuie să ne asigurăm că aceste cărți sînt o parte activă a implicării tuturor în societatea noastră. (...) Nu ar trebui să fie așa, dar în Statele Unite este considerat un act politic să faci cărți traduse. Vorbim despre literatura română. Ce știu americanii despre România? Ce știu americanii despre Rusia, Ucraina, Israel, Palestina sau Mexic? Nu știm nimic despre vecinii noștri, darămite despre restul lumii, iar traducerea este o parte importantă a acestui lucru. Cultura americană are o istorie și o tendință de a nu interacționa cu restul lumii, unde exportăm cultură. Noi nu importăm multă cultură la scară largă. Și acest dialog dintre America și restul lumii și dintre american și cetățeanul lumii, este ceva de care avem multă nevoie. Așa că a traduce cărți în engleză este un act politic: de a aduce americanii în dialog cu restul lumii, astfel încît să nu se mai uite la lume ca la un străin, să nu-i dezumanizeze pe străini, ci să se poată vedea reflectați în străin și să realizeze că internaționalul ne include, diversitatea ne include și că nu putem face nimic singuri.”<em> </em></p><p><em>Despre Tatiana Țîbuleac spune că este o autoare care se potrivește foarte bine cu profilul editurii Deep Vellum. </em></p><p><b>Will Evans</b>: „Peste jumătate din lista noastră de traduceri, peste jumătate din lista noastră în general, sînt cărți scrise de femei. Asta a fost întotdeauna o piatră de temelie pentru ceea ce face Deep Vellum, pentru că, atunci cînd am început, doar un sfert dintre cărțile care apăreau în baza de date a traducerilor (din SUA), erau scrise de femei. Noi ne dorim să fie cel puțin jumătate - un obiectiv ușor de atins. Așa că Tatiana se potrivește foarte bine. Noi spunem despre «Vara în care mama a avut ochii verzi» că este un fel de «De veghe în lanul de secară» european. E un incredibil roman de voce despre maturizare și are ceva unic.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18518624-will-evans-editorul-american-al-lui-mircea-cartarescu-a-traduce-car-i-in-engleza-este-un-act-politic.mp3" length="22409928" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/gar4tjkjfskr2rf8neiz2vnm7ns3?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18518624</guid>
    <pubDate>Fri, 16 Jan 2026 14:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18518624/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18518624/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18518624/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18518624/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1864</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>73</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Corina Șuteu: „Cultura, ca și democrația, trebuie apărată!”</itunes:title>
    <title>Corina Șuteu: „Cultura, ca și democrația, trebuie apărată!”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ce sărbătorim de Ziua Culturii Naționale într-un an de austeritate bugetară și după creșterea TVA pentru carte? Ce rol poate avea cultura în societatea de azi, marcată de falii profunde și tensiuni alimentate și prin dezinformarea și manipularea care circulă nestingherite pe rețelele de socializare? Mai poate cultura să spună azi o poveste coerentă și onestă despre o națiune, poveste în care să se regăsească o largă majoritate? Ce are de spus cultura română pe plan internațional? Am întrebat-...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ce sărbătorim de Ziua Culturii Naționale într-un an de austeritate bugetară și după creșterea TVA pentru carte? Ce rol poate avea cultura în societatea de azi, marcată de falii profunde și tensiuni alimentate și prin dezinformarea și manipularea care circulă nestingherite pe rețelele de socializare? Mai poate cultura să spună azi o poveste coerentă și onestă despre o națiune, poveste în care să se regăsească o largă majoritate? Ce are de spus cultura română pe plan internațional? Am întrebat-o pe Corina Șuteu, expertă în politici culturale, fostă ministră a culturii.</p><p><b>Corina Șuteu</b>: „Eu cred că ce ar trebui să încurajăm ar fi ca miniştrii culturii și ai educației să facă un lobby la nivelul guvernului ca prim-ministrul să considere cu adevărat că zona educației și a culturii este o zonă prioritară pentru securitate. Că noi vorbim foarte mult despre înarmare, în materie de securitate, dar nu vorbim despre faptul că tu degeaba te înarmezi, dacă conștiința cetățeanului tău nu este înarmată. Înarmată spiritual. El trebuie să se înarmeze el însuși cu capacitatea de a analiza lucrurile și de a ști cum să răspundă. Or asta se produce doar prin educație și cultură. (...) Cred că în momentul de față problema este că noi n-am creat alternative și am mers, într-un fel, automat pe ideea că cultura există, cu toții o iubim și, vai de mine, ce bună e ea și cum ne va salva ea de la sine. Or, ca şi democrația, cultura trebuie apărată. Trebuie să fii conștient că acestea sînt spaţii fragile. Nu sînt date de la sine. Nu cresc în pom.”</p><p><em>Sigur că această perspectivă a culturii ca scut sau ca armă le poate oferi culturii și oamenilor din cultură anumite avantaje, dar nu există și un risc aici în sensul de instrumentalizare a creației?<br/></em><b>Corina Șuteu</b>: „Riscul ăsta există întotdeauna. Dar atunci nu mai vorbim despre cultură, ci despre propagandă. Frontiera dintre propagandă și artă este întotdeauna una extrem de delicată. Doar că, dacă ești atent, îți dai seama că artele îți stimulează spiritul critic, pe cînd propaganda îți adoarme spiritul critic. Adică, un tip de artă complet instrumentalizat este ca un soi de mantră, ca un soi de intoxicare cu idei care nu sînt neapărat ale tale și pe care nu le supui nici unui fel de chestionare. Pe cînd întîlnirea cu arta, intersecţia cu diversitatea propunerii artistice sau a dialogului intelectual îţi aduce tocmai dezvoltarea capacității de a privi lucrurile critic. Și de a le privi critic nu în sens negativ, ci de a le privi prin dezbatere. Adică de a te poziționa față de lucruri și a face alegeri conștiente.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ce sărbătorim de Ziua Culturii Naționale într-un an de austeritate bugetară și după creșterea TVA pentru carte? Ce rol poate avea cultura în societatea de azi, marcată de falii profunde și tensiuni alimentate și prin dezinformarea și manipularea care circulă nestingherite pe rețelele de socializare? Mai poate cultura să spună azi o poveste coerentă și onestă despre o națiune, poveste în care să se regăsească o largă majoritate? Ce are de spus cultura română pe plan internațional? Am întrebat-o pe Corina Șuteu, expertă în politici culturale, fostă ministră a culturii.</p><p><b>Corina Șuteu</b>: „Eu cred că ce ar trebui să încurajăm ar fi ca miniştrii culturii și ai educației să facă un lobby la nivelul guvernului ca prim-ministrul să considere cu adevărat că zona educației și a culturii este o zonă prioritară pentru securitate. Că noi vorbim foarte mult despre înarmare, în materie de securitate, dar nu vorbim despre faptul că tu degeaba te înarmezi, dacă conștiința cetățeanului tău nu este înarmată. Înarmată spiritual. El trebuie să se înarmeze el însuși cu capacitatea de a analiza lucrurile și de a ști cum să răspundă. Or asta se produce doar prin educație și cultură. (...) Cred că în momentul de față problema este că noi n-am creat alternative și am mers, într-un fel, automat pe ideea că cultura există, cu toții o iubim și, vai de mine, ce bună e ea și cum ne va salva ea de la sine. Or, ca şi democrația, cultura trebuie apărată. Trebuie să fii conștient că acestea sînt spaţii fragile. Nu sînt date de la sine. Nu cresc în pom.”</p><p><em>Sigur că această perspectivă a culturii ca scut sau ca armă le poate oferi culturii și oamenilor din cultură anumite avantaje, dar nu există și un risc aici în sensul de instrumentalizare a creației?<br/></em><b>Corina Șuteu</b>: „Riscul ăsta există întotdeauna. Dar atunci nu mai vorbim despre cultură, ci despre propagandă. Frontiera dintre propagandă și artă este întotdeauna una extrem de delicată. Doar că, dacă ești atent, îți dai seama că artele îți stimulează spiritul critic, pe cînd propaganda îți adoarme spiritul critic. Adică, un tip de artă complet instrumentalizat este ca un soi de mantră, ca un soi de intoxicare cu idei care nu sînt neapărat ale tale și pe care nu le supui nici unui fel de chestionare. Pe cînd întîlnirea cu arta, intersecţia cu diversitatea propunerii artistice sau a dialogului intelectual îţi aduce tocmai dezvoltarea capacității de a privi lucrurile critic. Și de a le privi critic nu în sens negativ, ci de a le privi prin dezbatere. Adică de a te poziționa față de lucruri și a face alegeri conștiente.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18513916-corina-uteu-cultura-ca-i-democra-ia-trebuie-aparata.mp3" length="20207480" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ix068li89dz3bqyeumil3rmz8idx?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18513916</guid>
    <pubDate>Thu, 15 Jan 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18513916/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18513916/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18513916/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18513916/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1681</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>72</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Acordul UE-Mercosur, explicat: oportunitate economică sau risc pentru agricultura europeană?</itunes:title>
    <title>Acordul UE-Mercosur, explicat: oportunitate economică sau risc pentru agricultura europeană?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul economic regional din America de Sud MERCOSUR (Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay) – negociat vreme de peste 25 de ani – a fost adoptat, recent, de Consiliul Uniunii Europene. Odată intrat în vigoare, acordul va crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, cu peste 700 milioane de consumatori. Parcursul acestui acord a fost sinuos. Acordul prevede eliminarea progresivă a tarifelor pentru majoritatea schimburilor comerc...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul economic regional din America de Sud MERCOSUR (Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay) – negociat vreme de peste 25 de ani – a fost adoptat, recent, de Consiliul Uniunii Europene. Odată intrat în vigoare, acordul va crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, cu peste 700 milioane de consumatori. Parcursul acestui acord a fost sinuos. Acordul prevede eliminarea progresivă a tarifelor pentru majoritatea schimburilor comerciale. Dar a stîrnit și reacții critice din partea unor guverne și proteste din partea unor sindicate agricole. Sîmbătă, 17 ianuarie, urmează semnarea oficială a documentului la Asuncion și apoi, în următoarele luni, ratificarea în Parlamentul European și în parlamentele naționale. Ce implicații va avea ratificarea acordului pentru țările europene și țările MERCOSUR? Am întrebat-o pe <b>Cristina Cionga</b>, directoare adjunctă a Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR). </p><p><em>Cîteva țări se opun acordului: Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria. Iar Belgia s-a abținut de la vot. De ce?<br/></em><b>Cristina Cionga</b>: „Aceste țări consideră că nu sînt suficiente garanții că piața agricolă a Uniunii Europene nu va suferi distorsiuni. Și, într-o oarecare măsură, aș spune că au dreptate. De fapt, fermierii din toate țările membre sînt temători. Se vorbește despre invadarea pieței europene cu produse mult mai ieftine, care vor scoate pur și simplu din business fermele europene, producătorii europeni. Personal, nu cred deloc în așa ceva, într-o astfel de perspectivă, pentru că negociatorii europeni au fost foarte buni în a impune trei lucruri majore. Deschiderea controlată și graduală a pieței europene pentru exportatorii MERCOSUR, protejarea sectoarelor celor mai sensibile prin cote, contingente tarifare. Deci nu vor intra cantități nelimitate în Uniunea Europeană la taxe vamale mici. Vor fi niște cote stabilite și negociate la sînge, care sînt mult sub nivelul importurilor actuale din MERCOSUR, să o spunem, și care vor crește treptat și controlat. Există prevederi privind activarea clauzelor de salvgardare. Asta înseamnă că la un moment dat, în cazul în care se constată că importurile din MERCOSUR distorsionează piața europeană și afectează calitatea vieții fermierilor europeni, concesiile pot fi suspendate temporar. Și, în al treilea rînd, nu se face nici un fel de compromis de la standardele de calitate. UE a reușit să impună în acord, cel puțin pe hîrtie, ca importurile care vor intra din MERCOSUR să aibă aceleași standarde de calitate proprii UE.”</p><p><em> Standardele europene de mediu și bunăstare animală sînt mult mai stricte decît în țările MERCOSUR</em><b><em>. </em></b><em>Cum poate fi evitată o competiție considerată incorectă, în care fermierii europeni respectă reguli mult mai stricte, dar cu costuri mult mai mari de producţie?<br/></em><b>Cristina Cionga</b>: „Într-adevăr, aceasta este teama fermierilor și e o teamă justificată. Pentru că în Uniunea Europeană sînt impuse tot felul de reguli și nu sînt simplu de respectat. Sînt reguli privind calitatea producției, bunăstarea animalelor și amprenta agriculturii asupra mediului. Și atunci evident că nu putem accepta o concurență neloială din această perspectivă. Spuneam însă că cel puțin pe hîrtie lucrurile ar trebui să funcționeze pentru că, în primul rînd, standardele de calitate sînt aceleași. Chiar așa se numește acest concept, clauze în oglindă. (...) Există un întreg sistem de control la frontiera UE și săptămîna trecută, la o întîlnire ad-hoc a miniştrilor agriculturii, s-a discutat mult despre formarea unui grup operațional pentru întărirea controlului calității, întărirea controlului la frontieră și auditarea exportatorilor la ei acasă.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul economic regional din America de Sud MERCOSUR (Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay) – negociat vreme de peste 25 de ani – a fost adoptat, recent, de Consiliul Uniunii Europene. Odată intrat în vigoare, acordul va crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, cu peste 700 milioane de consumatori. Parcursul acestui acord a fost sinuos. Acordul prevede eliminarea progresivă a tarifelor pentru majoritatea schimburilor comerciale. Dar a stîrnit și reacții critice din partea unor guverne și proteste din partea unor sindicate agricole. Sîmbătă, 17 ianuarie, urmează semnarea oficială a documentului la Asuncion și apoi, în următoarele luni, ratificarea în Parlamentul European și în parlamentele naționale. Ce implicații va avea ratificarea acordului pentru țările europene și țările MERCOSUR? Am întrebat-o pe <b>Cristina Cionga</b>, directoare adjunctă a Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR). </p><p><em>Cîteva țări se opun acordului: Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria. Iar Belgia s-a abținut de la vot. De ce?<br/></em><b>Cristina Cionga</b>: „Aceste țări consideră că nu sînt suficiente garanții că piața agricolă a Uniunii Europene nu va suferi distorsiuni. Și, într-o oarecare măsură, aș spune că au dreptate. De fapt, fermierii din toate țările membre sînt temători. Se vorbește despre invadarea pieței europene cu produse mult mai ieftine, care vor scoate pur și simplu din business fermele europene, producătorii europeni. Personal, nu cred deloc în așa ceva, într-o astfel de perspectivă, pentru că negociatorii europeni au fost foarte buni în a impune trei lucruri majore. Deschiderea controlată și graduală a pieței europene pentru exportatorii MERCOSUR, protejarea sectoarelor celor mai sensibile prin cote, contingente tarifare. Deci nu vor intra cantități nelimitate în Uniunea Europeană la taxe vamale mici. Vor fi niște cote stabilite și negociate la sînge, care sînt mult sub nivelul importurilor actuale din MERCOSUR, să o spunem, și care vor crește treptat și controlat. Există prevederi privind activarea clauzelor de salvgardare. Asta înseamnă că la un moment dat, în cazul în care se constată că importurile din MERCOSUR distorsionează piața europeană și afectează calitatea vieții fermierilor europeni, concesiile pot fi suspendate temporar. Și, în al treilea rînd, nu se face nici un fel de compromis de la standardele de calitate. UE a reușit să impună în acord, cel puțin pe hîrtie, ca importurile care vor intra din MERCOSUR să aibă aceleași standarde de calitate proprii UE.”</p><p><em> Standardele europene de mediu și bunăstare animală sînt mult mai stricte decît în țările MERCOSUR</em><b><em>. </em></b><em>Cum poate fi evitată o competiție considerată incorectă, în care fermierii europeni respectă reguli mult mai stricte, dar cu costuri mult mai mari de producţie?<br/></em><b>Cristina Cionga</b>: „Într-adevăr, aceasta este teama fermierilor și e o teamă justificată. Pentru că în Uniunea Europeană sînt impuse tot felul de reguli și nu sînt simplu de respectat. Sînt reguli privind calitatea producției, bunăstarea animalelor și amprenta agriculturii asupra mediului. Și atunci evident că nu putem accepta o concurență neloială din această perspectivă. Spuneam însă că cel puțin pe hîrtie lucrurile ar trebui să funcționeze pentru că, în primul rînd, standardele de calitate sînt aceleași. Chiar așa se numește acest concept, clauze în oglindă. (...) Există un întreg sistem de control la frontiera UE și săptămîna trecută, la o întîlnire ad-hoc a miniştrilor agriculturii, s-a discutat mult despre formarea unui grup operațional pentru întărirea controlului calității, întărirea controlului la frontieră și auditarea exportatorilor la ei acasă.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18507877-acordul-ue-mercosur-explicat-oportunitate-economica-sau-risc-pentru-agricultura-europeana.mp3" length="19638645" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/xd9wzl49v38pkb9trxbgqnzf465x?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18507877</guid>
    <pubDate>Wed, 14 Jan 2026 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18507877/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18507877/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18507877/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18507877/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1633</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>71</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>O revoltă care ar putea schimba regimul? Ce se întîmplă în Iran...</itunes:title>
    <title>O revoltă care ar putea schimba regimul? Ce se întîmplă în Iran...</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Protestele din Iran, care au început în 28 decembrie 2025, ca reacție la situația economică și prăbușirea monedei naționale, s-au transformat în manifestații contra regimului de la Teheran. Autoritățile au blocat accesul la internet. Forțele de securitate au tras asupra protestatarilor și organizațiile pentru drepturile omului vorbesc despre sute de morți. Președintele american Donald Trump ia în considerare o intervenție a Statelor Unite în Iran pentru a pune capăt violențelor autorităților ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Protestele din Iran, care au început în 28 decembrie 2025, ca reacție la situația economică și prăbușirea monedei naționale, s-au transformat în manifestații contra regimului de la Teheran. Autoritățile au blocat accesul la internet. Forțele de securitate au tras asupra protestatarilor și organizațiile pentru drepturile omului vorbesc despre sute de morți. Președintele american Donald Trump ia în considerare o intervenție a Statelor Unite în Iran pentru a pune capăt violențelor autorităților iraniene. Prin ce se remarcă protestele de acum față de altele din ultima vreme? Reza Pahlavi, fiul exilat al ultimului șah al Iranului, a încurajat protestele și a îndemnat la grevă națională. Dar ce reprezintă Reza Pahlavi pentru iranienii de azi? La ce să ne așteptăm din partea președintelui Statelor Unite? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).</p><p><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Dacă va fi o transformare sau o schimbare a Republicii Islamice sau a conducerii, aceasta rămîne de văzut. Pentru că au mai avut loc astfel de proteste. Cel din 2009 a fost unul de mare amploare și, totuși, guvernul a rămas în picioare sau fundamentele politico-religioase-militare au rămas în picioare. Însă devine deja o chestiune de <em>cînd</em> și nu <em>dacă:</em> fie conducerea Republicii va aborda o nouă orientare privind, în primul rînd, politicile interne dar și cele externe, fie se va produce o tranziție sau, de ce nu, se vorbește inclusiv despre o schimbare de regim. Dar avem date concrete referitoare la sensibilitățile populației interne iraniene privind o schimbare de regim din exterior. (...) Trebuie să acordăm iranienilor creditul de a protesta pentru ce-și doresc ei și de a-și impune o conducere în termenii și condițiile lor. Pentru că, pe cît de mult și-ar detesta sau ar dori schimbarea propriului guvern, pe atît de mult iranienii sînt împotriva oricărui fel de ingerință externă.”</p><p><em>În vară Israelul a atacat Iranul în ceea ce s-a numit războiul de 12 zile. În ce măsură acest conflict a slăbit încrederea iranienilor în regimul de la Teheran? <br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Încrederea populației iraniene în propria conducere este slăbită de foarte mulți ani, poate chiar de două, trei decenii. Dar în momentul în care o forță externă a atacat Iranul - sigur că iranienii spun fără motiv, aceasta este o discuție în sine - și am avut inclusiv victime civile, populația s-a strîns în jurul steagului, cum se spune - este celebra expresie americană, <em>rally around the flag</em>. Deci, în momentul în care iranienii s-au simțit amenințați de un alt element decît propria conducere, s-au reunit în jurul propriului guvern. Sigur, nu 100% din populație, dar mare parte a populației. Încrederea în guvern nu aș spune neapărat că a crescut atunci, dar totuși Iranul, după ce s-a repliat, după primele 24-48 de ore de șoc, a răspuns, a urmat acea perioadă de aproape două săptămîni, cu un schimb de lansări de rachete și de atacuri reciproce între Israel și Iran și totuși iranienii consideră că din acel război au ieșit bine. Sigur că propaganda de stat a alimentat această narațiune, iar acela a fost un moment în care guvernul, actuala conducere iraniană ar fi putut să se reconcilieze cu propria populație.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Protestele din Iran, care au început în 28 decembrie 2025, ca reacție la situația economică și prăbușirea monedei naționale, s-au transformat în manifestații contra regimului de la Teheran. Autoritățile au blocat accesul la internet. Forțele de securitate au tras asupra protestatarilor și organizațiile pentru drepturile omului vorbesc despre sute de morți. Președintele american Donald Trump ia în considerare o intervenție a Statelor Unite în Iran pentru a pune capăt violențelor autorităților iraniene. Prin ce se remarcă protestele de acum față de altele din ultima vreme? Reza Pahlavi, fiul exilat al ultimului șah al Iranului, a încurajat protestele și a îndemnat la grevă națională. Dar ce reprezintă Reza Pahlavi pentru iranienii de azi? La ce să ne așteptăm din partea președintelui Statelor Unite? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).</p><p><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Dacă va fi o transformare sau o schimbare a Republicii Islamice sau a conducerii, aceasta rămîne de văzut. Pentru că au mai avut loc astfel de proteste. Cel din 2009 a fost unul de mare amploare și, totuși, guvernul a rămas în picioare sau fundamentele politico-religioase-militare au rămas în picioare. Însă devine deja o chestiune de <em>cînd</em> și nu <em>dacă:</em> fie conducerea Republicii va aborda o nouă orientare privind, în primul rînd, politicile interne dar și cele externe, fie se va produce o tranziție sau, de ce nu, se vorbește inclusiv despre o schimbare de regim. Dar avem date concrete referitoare la sensibilitățile populației interne iraniene privind o schimbare de regim din exterior. (...) Trebuie să acordăm iranienilor creditul de a protesta pentru ce-și doresc ei și de a-și impune o conducere în termenii și condițiile lor. Pentru că, pe cît de mult și-ar detesta sau ar dori schimbarea propriului guvern, pe atît de mult iranienii sînt împotriva oricărui fel de ingerință externă.”</p><p><em>În vară Israelul a atacat Iranul în ceea ce s-a numit războiul de 12 zile. În ce măsură acest conflict a slăbit încrederea iranienilor în regimul de la Teheran? <br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Încrederea populației iraniene în propria conducere este slăbită de foarte mulți ani, poate chiar de două, trei decenii. Dar în momentul în care o forță externă a atacat Iranul - sigur că iranienii spun fără motiv, aceasta este o discuție în sine - și am avut inclusiv victime civile, populația s-a strîns în jurul steagului, cum se spune - este celebra expresie americană, <em>rally around the flag</em>. Deci, în momentul în care iranienii s-au simțit amenințați de un alt element decît propria conducere, s-au reunit în jurul propriului guvern. Sigur, nu 100% din populație, dar mare parte a populației. Încrederea în guvern nu aș spune neapărat că a crescut atunci, dar totuși Iranul, după ce s-a repliat, după primele 24-48 de ore de șoc, a răspuns, a urmat acea perioadă de aproape două săptămîni, cu un schimb de lansări de rachete și de atacuri reciproce între Israel și Iran și totuși iranienii consideră că din acel război au ieșit bine. Sigur că propaganda de stat a alimentat această narațiune, iar acela a fost un moment în care guvernul, actuala conducere iraniană ar fi putut să se reconcilieze cu propria populație.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18500613-o-revolta-care-ar-putea-schimba-regimul-ce-se-intimpla-in-iran.mp3" length="22460067" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/1cmsdkzytonxngir52qrt7d4aiey?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18500613</guid>
    <pubDate>Tue, 13 Jan 2026 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18500613/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18500613/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18500613/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18500613/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1867</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>70</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Sfîrșitul istoriei” a ajuns la sfîrșit</itunes:title>
    <title>„Sfîrșitul istoriei” a ajuns la sfîrșit</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Care sînt consecințele – pentru Statele Unite ale Americii dar și la nivel mondial – ale primelor măsuri luate de președintele american în 2026? În 3 ianuarie, forțele speciale americane l-au capturat pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro. În 7 ianuarie, Donald Trump a retras SUA din peste 60 de organizații internaționale. Şi tot la începutul anului, Donald Trump a reluat ideea că SUA au nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională. Despre toate acestea vorbim cu politologii V...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Care sînt consecințele – pentru Statele Unite ale Americii dar și la nivel mondial – ale primelor măsuri luate de președintele american în 2026? În 3 ianuarie, forțele speciale americane l-au capturat pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro. În 7 ianuarie, Donald Trump a retras SUA din peste 60 de organizații internaționale. Şi tot la începutul anului, Donald Trump a reluat ideea că SUA au nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională. Despre toate acestea vorbim cu politologii Vlad Adamescu şi Răzvan Petri, fondatorii platformei „Politică la minut”.  </p><p><b>Vlad Adamescu</b>: „Preşedinţii americani au de obicei o fereastră de oportunitate: primii doi ani din mandat, adică pînă la <em>midterms</em> (alegerile de la jumătatea mandatului), alegerile pentru Congresul american – care vor avea loc în noiembrie anul acesta, în SUA. Aceea este perioada de putere maximă, în care de obicei au şi Camera Reprezentanţilor, şi Senatul şi pot să-şi îndeplinească agenda. Trump a fost un preşedinte cu un neobişnuit succes în a-şi îndeplini propria agendă. Vedem acel <em>Project 2025</em>, care se spunea că este agenda lui politică. S-a dovedit că era agenda lui politică şi a reuşit să îndeplinească o majoritate covîrşitoare a lucrurilor care erau scrise acolo. Vedem mici victorii ale opoziţiei, ale democraţilor, mai ales ale opoziţiei mai de stînga, acei democraţi socialişti din jurul lui Bernie Sanders, zona Mamdani – s-a tot discutat şi în România despre victoria sa la New York, dar acolo oricum cîştigau democraţii. Vedem însă o opoziţie slabă în general, care n-a putut să se organizeze. Democraţii, chiar dacă o să cîştige – pentru că de obicei partidul de opoziţie cîştigă <em>midterms</em> –, par în continuare paralizaţi şi nu prea ştiu unde să meargă, nu prea văd care sînt liderii potenţiali pentru a conduce partidul la victorie în alegerile din 2028. Poate guvernatorul Californiei, Gavin Newsome.” </p><p><em>Pînă nu de mult trăiam într-o lume pe care mulți au numit-o „sfîrșitul istoriei”, în care liberalismul a cîștigat, într-o lume globalizată a organizațiilor, a cooperării internaționale. Ce s-a schimbat odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă, odată cu acest fenomen MAGA? Care sunt punctele de divergență între viziunea lui asupra Americii și cele peste 60 de organizații și tratate internaționale pe care le-a abandonat acum?<br/></em><b>Răzvan Petri</b>: „Asta e o dezbatere foarte interesantă pentru că într-adevăr, pînă nu de mult trăiam în „sfîrșitul istoriei” al lui Fukuyama, pe care l-a declarat în anii ʼ90. El spunea că am ajuns la apogeul evoluției acestui sistem și că liberalismul și ordinea bazată pe reguli au cîștigat și vor domina relațiile internaționale pentru un viitor previzibil. Ceea ce se întîmplă astăzi este, evident, decesul acestei ordini. Deces cumva anunțat odată cu alegerea lui Donald Trump, pentru că știam ce va face mișcarea MAGA odată ce va ajunge din nou la putere. Ceea ce este diferit este că nu știm care este noua ordine. Mulți spun că ne-am întors undeva pe la 1700-1800, la ordinea în care domină realismul în relațiile internaționale, balansul și contrabalansul de putere. <em>Might is right</em>, cum se spune, dreptatea e a celui puternic. Eu sînt de acord mai degrabă cu o abordare care vine dinspre doi profesori americani, Goddard și Newman, care spun că ne aflăm într-o ordine neoregalistă. Pentru că Donald Trump nu urmărește neapărat interesul național american, ci mai degrabă interesul clicii sale. Ei ne explică acțiunile administrației Trump printr-o logică de clică care relaționează cu alte clici, cu alți oameni pe care ei îi văd puternici, care ignoră statele și suverenitatea națională, și care vor nu numai să domine politic, dar vor și să cîștige material de pe urma tranzacțiilor internaționale. </p><p> Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuţie!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Care sînt consecințele – pentru Statele Unite ale Americii dar și la nivel mondial – ale primelor măsuri luate de președintele american în 2026? În 3 ianuarie, forțele speciale americane l-au capturat pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro. În 7 ianuarie, Donald Trump a retras SUA din peste 60 de organizații internaționale. Şi tot la începutul anului, Donald Trump a reluat ideea că SUA au nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională. Despre toate acestea vorbim cu politologii Vlad Adamescu şi Răzvan Petri, fondatorii platformei „Politică la minut”.  </p><p><b>Vlad Adamescu</b>: „Preşedinţii americani au de obicei o fereastră de oportunitate: primii doi ani din mandat, adică pînă la <em>midterms</em> (alegerile de la jumătatea mandatului), alegerile pentru Congresul american – care vor avea loc în noiembrie anul acesta, în SUA. Aceea este perioada de putere maximă, în care de obicei au şi Camera Reprezentanţilor, şi Senatul şi pot să-şi îndeplinească agenda. Trump a fost un preşedinte cu un neobişnuit succes în a-şi îndeplini propria agendă. Vedem acel <em>Project 2025</em>, care se spunea că este agenda lui politică. S-a dovedit că era agenda lui politică şi a reuşit să îndeplinească o majoritate covîrşitoare a lucrurilor care erau scrise acolo. Vedem mici victorii ale opoziţiei, ale democraţilor, mai ales ale opoziţiei mai de stînga, acei democraţi socialişti din jurul lui Bernie Sanders, zona Mamdani – s-a tot discutat şi în România despre victoria sa la New York, dar acolo oricum cîştigau democraţii. Vedem însă o opoziţie slabă în general, care n-a putut să se organizeze. Democraţii, chiar dacă o să cîştige – pentru că de obicei partidul de opoziţie cîştigă <em>midterms</em> –, par în continuare paralizaţi şi nu prea ştiu unde să meargă, nu prea văd care sînt liderii potenţiali pentru a conduce partidul la victorie în alegerile din 2028. Poate guvernatorul Californiei, Gavin Newsome.” </p><p><em>Pînă nu de mult trăiam într-o lume pe care mulți au numit-o „sfîrșitul istoriei”, în care liberalismul a cîștigat, într-o lume globalizată a organizațiilor, a cooperării internaționale. Ce s-a schimbat odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă, odată cu acest fenomen MAGA? Care sunt punctele de divergență între viziunea lui asupra Americii și cele peste 60 de organizații și tratate internaționale pe care le-a abandonat acum?<br/></em><b>Răzvan Petri</b>: „Asta e o dezbatere foarte interesantă pentru că într-adevăr, pînă nu de mult trăiam în „sfîrșitul istoriei” al lui Fukuyama, pe care l-a declarat în anii ʼ90. El spunea că am ajuns la apogeul evoluției acestui sistem și că liberalismul și ordinea bazată pe reguli au cîștigat și vor domina relațiile internaționale pentru un viitor previzibil. Ceea ce se întîmplă astăzi este, evident, decesul acestei ordini. Deces cumva anunțat odată cu alegerea lui Donald Trump, pentru că știam ce va face mișcarea MAGA odată ce va ajunge din nou la putere. Ceea ce este diferit este că nu știm care este noua ordine. Mulți spun că ne-am întors undeva pe la 1700-1800, la ordinea în care domină realismul în relațiile internaționale, balansul și contrabalansul de putere. <em>Might is right</em>, cum se spune, dreptatea e a celui puternic. Eu sînt de acord mai degrabă cu o abordare care vine dinspre doi profesori americani, Goddard și Newman, care spun că ne aflăm într-o ordine neoregalistă. Pentru că Donald Trump nu urmărește neapărat interesul național american, ci mai degrabă interesul clicii sale. Ei ne explică acțiunile administrației Trump printr-o logică de clică care relaționează cu alte clici, cu alți oameni pe care ei îi văd puternici, care ignoră statele și suverenitatea națională, și care vor nu numai să domine politic, dar vor și să cîștige material de pe urma tranzacțiilor internaționale. </p><p> Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuţie!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18494545-sfir-itul-istoriei-a-ajuns-la-sfir-it.mp3" length="20511973" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/4qz0ya5t3jo86d5liscklqygz1pn?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18494545</guid>
    <pubDate>Mon, 12 Jan 2026 20:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18494545/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18494545/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18494545/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18494545/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1706</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>69</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Sus e numele meu, Ila!” - suroritate și speranță într-o lume interbelică deloc idilică</itunes:title>
    <title>„Sus e numele meu, Ila!” - suroritate și speranță într-o lume interbelică deloc idilică</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Andreea Ionescu-Berechet este scenaristă şi are un doctorat în Cinematografie şi Media, predă la Facultatea de Litere din Bucureşti şi a publicat două cărţi de non-ficțiune, „Divele lui Stalin” şi „Diva socialistă”. Romanul „Sus e numele meu, Ila!” este debutul său în proză şi a apărut la Editura Corint. Povestea o are în centru pe Ila, o fată care ajunge la orfelinat, după ce tatăl ei moare în Primul Război Mondial iar mama hotărăşte că nu-şi poate creşte singură cele patru fete. Viaţa la or...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Andreea Ionescu-Berechet este scenaristă şi are un doctorat în Cinematografie şi Media, predă la Facultatea de Litere din Bucureşti şi a publicat două cărţi de non-ficțiune, „Divele lui Stalin” şi „Diva socialistă”. Romanul „Sus e numele meu, Ila!” este debutul său în proză şi a apărut la Editura Corint. Povestea o are în centru pe Ila, o fată care ajunge la orfelinat, după ce tatăl ei moare în Primul Război Mondial iar mama hotărăşte că nu-şi poate creşte singură cele patru fete. Viaţa la orfelinat, la Grădina de copii, cum i se spunea în epocă, e plină de greutăţi, de la foamea îndurată de fete pînă la violenţa extremă din partea directoarei şi, mai ales, a uneia dintre îngrijitoare, poreclită Mistreaţa. Şi totuşi, în această lume dură, există şi mici oaze de lumină şi căldură: prietenia cu Agatha şi cu Lica. Și tot la orfelinat, Ila își descoperă talentul la desen. Sînt mai multe figuri de femei atent construite în carte: începînd cu Ila însăşi, continuînd cu mama ei, Maica, apoi prietena iubită, Agatha, dar şi Anne Melis, la care Ila va sta în gazdă la Constanța. Povestea Ilei se desfășoară într-o lume românească interbelică deloc idilică, o lume în care se dezvoltă în voie antisemitismul, o lume cu o majoritate a populației săracă și analfabetă. Adela Greceanu a stat de vorbă cu Andreea Ionescu-Berechet despre romanul său de debut. </p><p><b>Andreea Ionescu-Berechet</b>: „Eu am dorit să scriu romanul ăsta și pentru că, ani de zile, am tot fost bombardați cu tot felul de imagini idilice ale perioadei interbelice. Or, nu era deloc idilică. Era o lume dură, în care se întîmplau crime pe stradă, în care oamenii erau îndemnați să-și urască alți semeni și rata de mortalitate infantilă, de analfabetism, de copii dați în grija statului, de copii exploatați prin muncă era incredibilă.”</p><p><em>Viața la orfelinat este plină de greutăți.Și, totuși, în această lume dură, cu multă violență, există și mici oaze de lumină și bucurie - relațiile de prietenie cu Agatha și cu Lica. Cum ați construit lumea orfelinatului? </em></p><p><b>Andreea Ionescu-Berechet</b>: „În primul rînd e o lume a surorității. Ele sînt toate niște victime ale directoarelor, care erau foarte dure cu ele dar cărora, pe de altă parte, le și păsa de ele, pentru că se umileau în fața altora, mai puternici, ca să obțină cîțiva saci de cartofi sau de mălai. Lucrurile astea sînt reale. De la bunica mea (care a fost la orfelinat) am aflat o singură poveste de nedreptate. Aceea în care directoarea aruncă niște bomboane de la balcon, înainte de Crăciun. Și mi-am dat seama că e un univers concentraționar, într-un fel.”</p><p><em>Sînt mai multe figuri de femei atent construite în carte: începînd cu Ila însăşi, continuînd cu mama ei, Maica, apoi prietena iubită, Agatha, dar şi Anne Melis, la care Ila va sta în gazdă la Constanța.</em></p><p><b>Andreea Ionescu-Berechet</b>: „Anne Melis e partea luminoasă a poveștii. Dacă cineva e sensibil și ar putea considera prima parte a romanului un pic cam dură și cam solicitantă din punct de vedere emoțional, odată întîlnindu-se cu Anne Melis, parcă respiră. Anne Melis e tot ceea ce Ila n-a avut de la mama ei. Anne Melis are o gîndire magică, e o femeie simplă, dar foarte inteligentă. Anne Melis o hrănește pe Ila și își închipuie că, în altă parte, și feciorul ei va primi o supă caldă, că gestul ei are un răspuns imediat în realitatea de la Istanbul sau unde și închipuie ea că e băiatul ei.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Andreea Ionescu-Berechet este scenaristă şi are un doctorat în Cinematografie şi Media, predă la Facultatea de Litere din Bucureşti şi a publicat două cărţi de non-ficțiune, „Divele lui Stalin” şi „Diva socialistă”. Romanul „Sus e numele meu, Ila!” este debutul său în proză şi a apărut la Editura Corint. Povestea o are în centru pe Ila, o fată care ajunge la orfelinat, după ce tatăl ei moare în Primul Război Mondial iar mama hotărăşte că nu-şi poate creşte singură cele patru fete. Viaţa la orfelinat, la Grădina de copii, cum i se spunea în epocă, e plină de greutăţi, de la foamea îndurată de fete pînă la violenţa extremă din partea directoarei şi, mai ales, a uneia dintre îngrijitoare, poreclită Mistreaţa. Şi totuşi, în această lume dură, există şi mici oaze de lumină şi căldură: prietenia cu Agatha şi cu Lica. Și tot la orfelinat, Ila își descoperă talentul la desen. Sînt mai multe figuri de femei atent construite în carte: începînd cu Ila însăşi, continuînd cu mama ei, Maica, apoi prietena iubită, Agatha, dar şi Anne Melis, la care Ila va sta în gazdă la Constanța. Povestea Ilei se desfășoară într-o lume românească interbelică deloc idilică, o lume în care se dezvoltă în voie antisemitismul, o lume cu o majoritate a populației săracă și analfabetă. Adela Greceanu a stat de vorbă cu Andreea Ionescu-Berechet despre romanul său de debut. </p><p><b>Andreea Ionescu-Berechet</b>: „Eu am dorit să scriu romanul ăsta și pentru că, ani de zile, am tot fost bombardați cu tot felul de imagini idilice ale perioadei interbelice. Or, nu era deloc idilică. Era o lume dură, în care se întîmplau crime pe stradă, în care oamenii erau îndemnați să-și urască alți semeni și rata de mortalitate infantilă, de analfabetism, de copii dați în grija statului, de copii exploatați prin muncă era incredibilă.”</p><p><em>Viața la orfelinat este plină de greutăți.Și, totuși, în această lume dură, cu multă violență, există și mici oaze de lumină și bucurie - relațiile de prietenie cu Agatha și cu Lica. Cum ați construit lumea orfelinatului? </em></p><p><b>Andreea Ionescu-Berechet</b>: „În primul rînd e o lume a surorității. Ele sînt toate niște victime ale directoarelor, care erau foarte dure cu ele dar cărora, pe de altă parte, le și păsa de ele, pentru că se umileau în fața altora, mai puternici, ca să obțină cîțiva saci de cartofi sau de mălai. Lucrurile astea sînt reale. De la bunica mea (care a fost la orfelinat) am aflat o singură poveste de nedreptate. Aceea în care directoarea aruncă niște bomboane de la balcon, înainte de Crăciun. Și mi-am dat seama că e un univers concentraționar, într-un fel.”</p><p><em>Sînt mai multe figuri de femei atent construite în carte: începînd cu Ila însăşi, continuînd cu mama ei, Maica, apoi prietena iubită, Agatha, dar şi Anne Melis, la care Ila va sta în gazdă la Constanța.</em></p><p><b>Andreea Ionescu-Berechet</b>: „Anne Melis e partea luminoasă a poveștii. Dacă cineva e sensibil și ar putea considera prima parte a romanului un pic cam dură și cam solicitantă din punct de vedere emoțional, odată întîlnindu-se cu Anne Melis, parcă respiră. Anne Melis e tot ceea ce Ila n-a avut de la mama ei. Anne Melis are o gîndire magică, e o femeie simplă, dar foarte inteligentă. Anne Melis o hrănește pe Ila și își închipuie că, în altă parte, și feciorul ei va primi o supă caldă, că gestul ei are un răspuns imediat în realitatea de la Istanbul sau unde și închipuie ea că e băiatul ei.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18384583-sus-e-numele-meu-ila-suroritate-i-speran-a-intr-o-lume-interbelica-deloc-idilica.mp3" length="20356043" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/usd2z2ch1qhb3cn4rbnqrjxzn87e?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18384583</guid>
    <pubDate>Fri, 19 Dec 2025 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18384583/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18384583/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18384583/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18384583/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1692</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>68</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>De ce e totul la superlativ? Mihail-Valentin Cernea despre discursul președintelui Donald Trump</itunes:title>
    <title>De ce e totul la superlativ? Mihail-Valentin Cernea despre discursul președintelui Donald Trump</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele Donald Trump s-a adresat miercuri seară națiunii americane, de la Casa Albă, într-un discurs despre realizările sale din ultimele 11 luni și despre ce urmează. Am vorbit cu analistul politic Mihail-Valentin Cernea despre discursul președintelui american, despre cele 11 luni din al doilea mandat al său precum și despre alegerile intermediare care vor avea loc în 2026 în SUA și care vor decide noua componență a Congresului.  Discursul despre starea națiunii, „State of the Unio...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele Donald Trump s-a adresat miercuri seară națiunii americane, de la Casa Albă, într-un discurs despre realizările sale din ultimele 11 luni și despre ce urmează. Am vorbit cu analistul politic Mihail-Valentin Cernea despre discursul președintelui american, despre cele 11 luni din al doilea mandat al său precum și despre alegerile intermediare care vor avea loc în 2026 în SUA și care vor decide noua componență a Congresului. </p><p><em>Discursul despre starea națiunii, „State of the Union”, este o obligație constituțională a președintelui american.De regulă e susținut la începutul anului în fața Congresului. Un discurs televizat către națiune e un exercițiu politic obișnuit, fără vreo încărcătură simbolică sau politică specială. Ce este excepțional de data asta este momentul ales, anume sfîrșitul anului.De ce credeți că a ales Donald Trump să vorbească acum, către sfîrșitul anului, și nu să spună ce are de spus în discursul obișnuit despre stare națiunii?<br/></em><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Pot fi mai multe motive pentru care a ales acest moment. În primul rînd, pentru că e un fel de a atrage atenția asupra lui - și el e tot timpul în căutare de tot felul de scheme, de metode prin care poate să atragă atenția asupra propriei persoane. Ne place să credem că omul ăsta e foarte complicat, dar nu este de fapt foarte complicat. Un al doilea motiv la care mă pot gîndi, dar aici evident că doar speculez, este legat de faptul că economia lui Trump nu merge bine în lumea reală, dincolo de realizările cu care acesta se laudă. Economia lui Trump nu merge bine, metodele sale protecționiste probabil că vor afecta din ce în ce mai tare economia americană în perioada care urmează și ar fi bine să te lauzi acum, nu cînd vor începe problemele cu disponibilitatea bunurilor pe piața americană din cauza tarifelor lui Trump. (...) De asemenea, un al treilea motiv la care mă pot gîndi este ca să-și asigure cumva spatele politic, pentru că s-ar putea, nu știm încă, dar s-ar putea să ia o decizie foarte controversată la un moment dat și anume aceea de a efectua o operațiune militară specială în Venezuela. Decizie care sigur nu va fi populară în rîndurile americanilor.” </p><p><em>În 2026 vor avea loc în Statele Unite alegerile intermediare, care vor decide noua componență a Congresului american. Cum stau în preferințele publicului democrații, pe de-o parte și republicanii, pe de altă parte?<br/></em><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Ambele partide sînt foarte nepopulare. Democrații rămîn în continuare nepopulari și pentru că leadership-ul democrat nu s-a dovedit a fi foarte abil în ochii propriului electorat, au pierdut foarte multe bătălii ușoare cu Trump, inclusiv la ultima bătălie legată de blocarea guvernului, de shutdown-ul bugetar. Mulți dintre cei care votează democrați au fost dezamăgiți că parlamentarii democrați nu s-au luptat cum ar fi trebuit și e clar un partid într-o criză, care are nevoie de un nou leadership, care să îl ducă mai departe spre 2028, să cîștige alegerile. Și asta bineînțeles că-i ajută pe republicani care, chiar dacă Trump devine din ce în ce mai nepopular, alternativa nu e neapărat plăcută, mai ales pentru americanul de centru, americanul moderat, care nu se uită cu mare drag nici către democrați.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele Donald Trump s-a adresat miercuri seară națiunii americane, de la Casa Albă, într-un discurs despre realizările sale din ultimele 11 luni și despre ce urmează. Am vorbit cu analistul politic Mihail-Valentin Cernea despre discursul președintelui american, despre cele 11 luni din al doilea mandat al său precum și despre alegerile intermediare care vor avea loc în 2026 în SUA și care vor decide noua componență a Congresului. </p><p><em>Discursul despre starea națiunii, „State of the Union”, este o obligație constituțională a președintelui american.De regulă e susținut la începutul anului în fața Congresului. Un discurs televizat către națiune e un exercițiu politic obișnuit, fără vreo încărcătură simbolică sau politică specială. Ce este excepțional de data asta este momentul ales, anume sfîrșitul anului.De ce credeți că a ales Donald Trump să vorbească acum, către sfîrșitul anului, și nu să spună ce are de spus în discursul obișnuit despre stare națiunii?<br/></em><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Pot fi mai multe motive pentru care a ales acest moment. În primul rînd, pentru că e un fel de a atrage atenția asupra lui - și el e tot timpul în căutare de tot felul de scheme, de metode prin care poate să atragă atenția asupra propriei persoane. Ne place să credem că omul ăsta e foarte complicat, dar nu este de fapt foarte complicat. Un al doilea motiv la care mă pot gîndi, dar aici evident că doar speculez, este legat de faptul că economia lui Trump nu merge bine în lumea reală, dincolo de realizările cu care acesta se laudă. Economia lui Trump nu merge bine, metodele sale protecționiste probabil că vor afecta din ce în ce mai tare economia americană în perioada care urmează și ar fi bine să te lauzi acum, nu cînd vor începe problemele cu disponibilitatea bunurilor pe piața americană din cauza tarifelor lui Trump. (...) De asemenea, un al treilea motiv la care mă pot gîndi este ca să-și asigure cumva spatele politic, pentru că s-ar putea, nu știm încă, dar s-ar putea să ia o decizie foarte controversată la un moment dat și anume aceea de a efectua o operațiune militară specială în Venezuela. Decizie care sigur nu va fi populară în rîndurile americanilor.” </p><p><em>În 2026 vor avea loc în Statele Unite alegerile intermediare, care vor decide noua componență a Congresului american. Cum stau în preferințele publicului democrații, pe de-o parte și republicanii, pe de altă parte?<br/></em><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Ambele partide sînt foarte nepopulare. Democrații rămîn în continuare nepopulari și pentru că leadership-ul democrat nu s-a dovedit a fi foarte abil în ochii propriului electorat, au pierdut foarte multe bătălii ușoare cu Trump, inclusiv la ultima bătălie legată de blocarea guvernului, de shutdown-ul bugetar. Mulți dintre cei care votează democrați au fost dezamăgiți că parlamentarii democrați nu s-au luptat cum ar fi trebuit și e clar un partid într-o criză, care are nevoie de un nou leadership, care să îl ducă mai departe spre 2028, să cîștige alegerile. Și asta bineînțeles că-i ajută pe republicani care, chiar dacă Trump devine din ce în ce mai nepopular, alternativa nu e neapărat plăcută, mai ales pentru americanul de centru, americanul moderat, care nu se uită cu mare drag nici către democrați.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18381360-de-ce-e-totul-la-superlativ-mihail-valentin-cernea-despre-discursul-pre-edintelui-donald-trump.mp3" length="20816756" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/vj6atbrtexme9zwtc3v4bo2nnjt9?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18381360</guid>
    <pubDate>Thu, 18 Dec 2025 22:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18381360/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18381360/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18381360/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18381360/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1731</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>67</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce fel de garanții de securitate pentru Ucraina? - interviu cu Armand Goșu</itunes:title>
    <title>Ce fel de garanții de securitate pentru Ucraina? - interviu cu Armand Goșu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Zilele acestea au avut loc la Berlin consultări între mai mulți lideri europeni, reprezentanții Statelor Unite ale Americii și președintele ucrainean Volodimir Zelenski privind un posibil acord de încetare a focului. S-a discutat despre garanții de securitate solide din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite și măsuri de redresare economică pentru Ucraina. Istoricul Armand Goșu, specialist în spațiul ex-sovietic, analizează discuțiile recente despre o posibilă încetare a focului. Președi...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Zilele acestea au avut loc la Berlin consultări între mai mulți lideri europeni, reprezentanții Statelor Unite ale Americii și președintele ucrainean Volodimir Zelenski privind un posibil acord de încetare a focului. S-a discutat despre garanții de securitate solide din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite și măsuri de redresare economică pentru Ucraina. Istoricul Armand Goșu, specialist în spațiul ex-sovietic, analizează discuțiile recente despre o posibilă încetare a focului.</p><p><em>Președintele Zelenski a anunțat că Ucraina este gata să renunțe la obiectivul aderării la NATO, cu condiția să primească în schimb garanții solide de securitate din partea Statelor Unite și a altor țări, prezentînd această acceptare drept un compromis pe care-l face în vederea încheierii unui armistițiu. Ucraina are înscrisă în Constituție aderarea la NATO. Cum de președintele Zelenski a venit cu această nouă poziție? <br/></em><b>Armand Goșu</b>: „În condițiile presiunilor americane, în condițiile în care e greu de imaginat pe termen scurt o aprobare din partea tuturor țărilor membre pentru intrarea Ucrainei în NATO, e greu de crezut că se creează un context favorabil aderării Ucrainei la NATO. Și presiunile din partea Rusiei sînt foarte mari, și americanii par convinși nu doar de faptul că Ucraina nu are ce căuta în NATO, ci mai mult decît atît: că NATO nu trebuie să se extindă spre Est și, în primul rînd, nu trebuie să se extindă spre vreuna din țările din fostul spațiu sovietic. Sigur că e în Constituția Ucrainei dar constituțiile se schimbă, nu? Constituțiile sînt făcute de oameni, la referendum, cum ai decis într-un fel, acum poți să decizi în alt fel. Constituțiile nu sînt bătute în cuie pe vecie, nu sînt biblii, totuși. În același timp, mi se pare foarte rațional din partea lui Zelenski, dacă obține niște garanții solide de securitate, să caute să deblocheze aceste negocieri, în condițiile în care asupra lui se pun presiuni uriașe din partea administrației Trump și el trebuie să găsească soluții. (...) E bine că Zelenski e deschis la soluții. Pînă la urmă e o competiție între Moscova și Kiev: cine-l convinge pe Trump că-i de bună credință și cine blochează aceste negocieri de pace? Nici Putin, și nici Zelenski nu vor să-și asume faptul că resping planul de pace a lui Trump.”</p><p><em>Președintele american Donald Trump propune retragerea trupelor ucrainene și ruse din zonele de conflict și declararea unei zone demilitarizate și libere economic. Care ar fi această zonă și cine ar administra-o?<br/></em><b>Armand Goșu</b>: „Lucrurile sînt total neclare. Să vedem discuția cu rușii, să vedem ei ce răspund la aceste prevederi. E vorba de acel procent de 25%: zona fortificată din regiunea Donețk, care are Kramatorsk, Slaviansk ca puncte centrale. În jurul acestor localități a fost construit un sistem de fortărețe după 2014. Rușii nu sînt capabili să ocupe zona respectivă, dacă o vor face, va dura foarte mult timp, singura soluție pentru ei ca să scurteze acel timp ar fi să folosească o bombă nucleară tactică, ceva mai puternic decît la Hiroshima și Nagasaki, dar e un risc foarte mare, un risc politic, pe care Putin evită să și-l asume. Or, în momentul ăsta, rușii încearcă, cu ajutor american, să-i oblige pe ucraineni să cedeze un teritoriu pe care rușii nu pot să-l cucerească. Ucrainenii spun așa ceva e imposibil de acceptat. Discuția asta a făcut ca acea zonă fortificată să capete o simbolistică aparte și, în funcție de evacuarea ei de către ucraineni și cîștigarea ei de către ruși fără luptă, să fixezi cîștigătorul războiului. Dacă ne uităm pe sondajele de opinie din Ucraina, vedem că majoritatea populației se opune unei astfel de cedări. Cum să cedezi un teritoriu pe care rușii se chinuie din 2014, de fapt, să-l ocupe?”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Zilele acestea au avut loc la Berlin consultări între mai mulți lideri europeni, reprezentanții Statelor Unite ale Americii și președintele ucrainean Volodimir Zelenski privind un posibil acord de încetare a focului. S-a discutat despre garanții de securitate solide din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite și măsuri de redresare economică pentru Ucraina. Istoricul Armand Goșu, specialist în spațiul ex-sovietic, analizează discuțiile recente despre o posibilă încetare a focului.</p><p><em>Președintele Zelenski a anunțat că Ucraina este gata să renunțe la obiectivul aderării la NATO, cu condiția să primească în schimb garanții solide de securitate din partea Statelor Unite și a altor țări, prezentînd această acceptare drept un compromis pe care-l face în vederea încheierii unui armistițiu. Ucraina are înscrisă în Constituție aderarea la NATO. Cum de președintele Zelenski a venit cu această nouă poziție? <br/></em><b>Armand Goșu</b>: „În condițiile presiunilor americane, în condițiile în care e greu de imaginat pe termen scurt o aprobare din partea tuturor țărilor membre pentru intrarea Ucrainei în NATO, e greu de crezut că se creează un context favorabil aderării Ucrainei la NATO. Și presiunile din partea Rusiei sînt foarte mari, și americanii par convinși nu doar de faptul că Ucraina nu are ce căuta în NATO, ci mai mult decît atît: că NATO nu trebuie să se extindă spre Est și, în primul rînd, nu trebuie să se extindă spre vreuna din țările din fostul spațiu sovietic. Sigur că e în Constituția Ucrainei dar constituțiile se schimbă, nu? Constituțiile sînt făcute de oameni, la referendum, cum ai decis într-un fel, acum poți să decizi în alt fel. Constituțiile nu sînt bătute în cuie pe vecie, nu sînt biblii, totuși. În același timp, mi se pare foarte rațional din partea lui Zelenski, dacă obține niște garanții solide de securitate, să caute să deblocheze aceste negocieri, în condițiile în care asupra lui se pun presiuni uriașe din partea administrației Trump și el trebuie să găsească soluții. (...) E bine că Zelenski e deschis la soluții. Pînă la urmă e o competiție între Moscova și Kiev: cine-l convinge pe Trump că-i de bună credință și cine blochează aceste negocieri de pace? Nici Putin, și nici Zelenski nu vor să-și asume faptul că resping planul de pace a lui Trump.”</p><p><em>Președintele american Donald Trump propune retragerea trupelor ucrainene și ruse din zonele de conflict și declararea unei zone demilitarizate și libere economic. Care ar fi această zonă și cine ar administra-o?<br/></em><b>Armand Goșu</b>: „Lucrurile sînt total neclare. Să vedem discuția cu rușii, să vedem ei ce răspund la aceste prevederi. E vorba de acel procent de 25%: zona fortificată din regiunea Donețk, care are Kramatorsk, Slaviansk ca puncte centrale. În jurul acestor localități a fost construit un sistem de fortărețe după 2014. Rușii nu sînt capabili să ocupe zona respectivă, dacă o vor face, va dura foarte mult timp, singura soluție pentru ei ca să scurteze acel timp ar fi să folosească o bombă nucleară tactică, ceva mai puternic decît la Hiroshima și Nagasaki, dar e un risc foarte mare, un risc politic, pe care Putin evită să și-l asume. Or, în momentul ăsta, rușii încearcă, cu ajutor american, să-i oblige pe ucraineni să cedeze un teritoriu pe care rușii nu pot să-l cucerească. Ucrainenii spun așa ceva e imposibil de acceptat. Discuția asta a făcut ca acea zonă fortificată să capete o simbolistică aparte și, în funcție de evacuarea ei de către ucraineni și cîștigarea ei de către ruși fără luptă, să fixezi cîștigătorul războiului. Dacă ne uităm pe sondajele de opinie din Ucraina, vedem că majoritatea populației se opune unei astfel de cedări. Cum să cedezi un teritoriu pe care rușii se chinuie din 2014, de fapt, să-l ocupe?”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18370833-ce-fel-de-garan-ii-de-securitate-pentru-ucraina-interviu-cu-armand-go-u.mp3" length="20694729" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/41elxknnud5p7zu6w608o8qzzw45?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18370833</guid>
    <pubDate>Wed, 17 Dec 2025 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18370833/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18370833/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18370833/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18370833/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1721</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>66</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Acordul climatic de la Paris - 10 ani mai tîrziu. Interviu cu Ana-Maria Pălăduș</itunes:title>
    <title>Acordul climatic de la Paris - 10 ani mai tîrziu. Interviu cu Ana-Maria Pălăduș</title>
    <itunes:summary><![CDATA[S-au împlinit 10 ani de la istoricul Acord de la Paris privind schimbările climatice. Ce s-a întîmplat în această perioadă, în ce măsură statele semnatare au respectat prevederile acordului, cum s-a schimbat în 10 ani situaţia climatică la nivel global? Am întrebat-o pe activista de mediu Ana-Maria Pălăduș, vicepreședinta asociației REPER21.  Obiectivul Acordului de la Paris, adoptat în 2015 de 195 de state ale lumii, era limitarea creşterii temperaturii medii la nivel global la mai puţi...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>S-au împlinit 10 ani de la istoricul Acord de la Paris privind schimbările climatice. Ce s-a întîmplat în această perioadă, în ce măsură statele semnatare au respectat prevederile acordului, cum s-a schimbat în 10 ani situaţia climatică la nivel global? Am întrebat-o pe activista de mediu Ana-Maria Pălăduș,<b> </b>vicepreședinta asociației REPER21. </p><p><em>Obiectivul Acordului de la Paris, adoptat în 2015 de 195 de state ale lumii, era limitarea creşterii temperaturii medii la nivel global la mai puţin de 2 grade Celsius. Ce reprezintă temperatura medie la nivel global?<br/></em><b>Ana-Maria Pălăduș</b>: „Temperatura medie globală, așa cum îi spune și numele, reprezintă o medie aritmetică a tuturor temperaturilor pe care le înregistrăm la nivel de glob. Ținta de 1,5 grade se raportează la perioada preindustrială. Și întotdeauna cînd auzim de creșteri sau de scăderi de temperaturi medii globale, ne raportăm la această perioadă. Pentru că, odată cu Revoluția Industrială, la nivel global, am început să folosim combustibili fosili, adică petrol, cărbuni și gaze naturale, pe care noi pînă atunci nu îi foloseam. Acești combustibili, adevărat aur negru, cu o putere calorică incredibil de mare, am început să îi folosim în mod accelerat în ultimele două secole. Această utilizare a venit cu foarte multe părți bune pentru că ne-am dezvoltat într-un ritm absolut incredibil, raportat la ce știau generațiile de pînă atunci. Am descoperit trenul, toată industria, agricultura industrială și așa mai departe. Numai că a venit și cu un revers al medaliei și anume că prin utilizarea acestor combustibili fosili emitem gaze cu efect de seră în atmosferă, care contribuie la creșterea temperaturilor medii globale. Acesta e efectul de seră antropic – generat de om. Iar limitarea la 1,5-2 grade față de perioada preindustrială este considerată de către oamenii de știință, de către climatologi, la nivel global un prag dincolo de care sistemul climatic global poate să producă niște pagube foarte importante asupra noastră ca umanitate. Și de aceea această încercare de a limita ideal la 1,5, în cel mai rău caz la 2 grade Celsius.”</p><p><em>Ce s-a întîmplat între timp, ce au făcut statele semnatare ale acordului, în ce măsură şi-au respectat angajamentele?<br/></em><b>Ana-Maria Pălăduș</b>: „S-au întîmplat lucruri, aș începe cu cele relativ pozitive. Acordul de la Paris a presupus ca statele care au semnat acest angajament să publice periodic Contribuții Naționale Determinate, prin care arată ce eforturi fac la nivel național pentru a se menține în această țintă de 1,5 respectiv 2 grade Celsius. Și recent au fost publicate ultimele, în luna noiembrie, pentru COP30, care tocmai s-a terminat în Brazilia. Partea mai puțin bună este că sîntem în continuare pe o traiectorie de creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră. (...) Din punct de vedere științific, considerăm că maximum 2 grade este o creștere pe care putem să o ținem în frîu și care să fie relativ decentă. Peste 2 grade, sînt studii care au apărut, o să avem fenomene meteo extreme din ce în ce mai pronunțate, secete prelungite, precipitații foarte abundente, bruște, creșteri ale nivelului mărilor și oceanelor. Adică o să fie incomparabil mai greu decît ce trăim în prezent și nu o să fie la fel de greu pentru toți. Asta e o chestiune foarte importantă pe care trebuie să o avem în vedere: că nu sîntem cu toții egali în fața schimbărilor climatice.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>S-au împlinit 10 ani de la istoricul Acord de la Paris privind schimbările climatice. Ce s-a întîmplat în această perioadă, în ce măsură statele semnatare au respectat prevederile acordului, cum s-a schimbat în 10 ani situaţia climatică la nivel global? Am întrebat-o pe activista de mediu Ana-Maria Pălăduș,<b> </b>vicepreședinta asociației REPER21. </p><p><em>Obiectivul Acordului de la Paris, adoptat în 2015 de 195 de state ale lumii, era limitarea creşterii temperaturii medii la nivel global la mai puţin de 2 grade Celsius. Ce reprezintă temperatura medie la nivel global?<br/></em><b>Ana-Maria Pălăduș</b>: „Temperatura medie globală, așa cum îi spune și numele, reprezintă o medie aritmetică a tuturor temperaturilor pe care le înregistrăm la nivel de glob. Ținta de 1,5 grade se raportează la perioada preindustrială. Și întotdeauna cînd auzim de creșteri sau de scăderi de temperaturi medii globale, ne raportăm la această perioadă. Pentru că, odată cu Revoluția Industrială, la nivel global, am început să folosim combustibili fosili, adică petrol, cărbuni și gaze naturale, pe care noi pînă atunci nu îi foloseam. Acești combustibili, adevărat aur negru, cu o putere calorică incredibil de mare, am început să îi folosim în mod accelerat în ultimele două secole. Această utilizare a venit cu foarte multe părți bune pentru că ne-am dezvoltat într-un ritm absolut incredibil, raportat la ce știau generațiile de pînă atunci. Am descoperit trenul, toată industria, agricultura industrială și așa mai departe. Numai că a venit și cu un revers al medaliei și anume că prin utilizarea acestor combustibili fosili emitem gaze cu efect de seră în atmosferă, care contribuie la creșterea temperaturilor medii globale. Acesta e efectul de seră antropic – generat de om. Iar limitarea la 1,5-2 grade față de perioada preindustrială este considerată de către oamenii de știință, de către climatologi, la nivel global un prag dincolo de care sistemul climatic global poate să producă niște pagube foarte importante asupra noastră ca umanitate. Și de aceea această încercare de a limita ideal la 1,5, în cel mai rău caz la 2 grade Celsius.”</p><p><em>Ce s-a întîmplat între timp, ce au făcut statele semnatare ale acordului, în ce măsură şi-au respectat angajamentele?<br/></em><b>Ana-Maria Pălăduș</b>: „S-au întîmplat lucruri, aș începe cu cele relativ pozitive. Acordul de la Paris a presupus ca statele care au semnat acest angajament să publice periodic Contribuții Naționale Determinate, prin care arată ce eforturi fac la nivel național pentru a se menține în această țintă de 1,5 respectiv 2 grade Celsius. Și recent au fost publicate ultimele, în luna noiembrie, pentru COP30, care tocmai s-a terminat în Brazilia. Partea mai puțin bună este că sîntem în continuare pe o traiectorie de creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră. (...) Din punct de vedere științific, considerăm că maximum 2 grade este o creștere pe care putem să o ținem în frîu și care să fie relativ decentă. Peste 2 grade, sînt studii care au apărut, o să avem fenomene meteo extreme din ce în ce mai pronunțate, secete prelungite, precipitații foarte abundente, bruște, creșteri ale nivelului mărilor și oceanelor. Adică o să fie incomparabil mai greu decît ce trăim în prezent și nu o să fie la fel de greu pentru toți. Asta e o chestiune foarte importantă pe care trebuie să o avem în vedere: că nu sîntem cu toții egali în fața schimbărilor climatice.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18364684-acordul-climatic-de-la-paris-10-ani-mai-tirziu-interviu-cu-ana-maria-paladu.mp3" length="19878142" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/wdo2a3lacl75kjdu8q3f27hcnv8q?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18364684</guid>
    <pubDate>Tue, 16 Dec 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18364684/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18364684/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18364684/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18364684/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1653</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>65</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce se întîmplă în Bulgaria? Proteste, demisia guvernului, adoptarea monedei euro...</itunes:title>
    <title>Ce se întîmplă în Bulgaria? Proteste, demisia guvernului, adoptarea monedei euro...</title>
    <itunes:summary><![CDATA[După săptămîni de proteste în mai multe orașe din Bulgaria, culminînd, în 10 decembrie, cu o amplă manifestație la care au participat zeci de mii de oameni în toată țara, guvernul bulgar al premierului Rosen Jeleazkov a demisionat. Nemulțumirile celor din stradă au fost îndreptate spre proiectul de buget pe 2026, care prevedea măriri de impozite și de contribuții sociale, dar și spre rolul lui Delyan Peevski în guvern. Delyan Peevski este un controversat om de afaceri și mogul media, sancțion...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>După săptămîni de proteste în mai multe orașe din Bulgaria, culminînd, în 10 decembrie, cu o amplă manifestație la care au participat zeci de mii de oameni în toată țara, guvernul bulgar al premierului Rosen Jeleazkov a demisionat. Nemulțumirile celor din stradă au fost îndreptate spre proiectul de buget pe 2026, care prevedea măriri de impozite și de contribuții sociale, dar și spre rolul lui Delyan Peevski în guvern. Delyan Peevski este un controversat om de afaceri și mogul media, sancționat de SUA și Marea Britanie pe baza Legii Magnitsky și acuzat de opoziția bulgară că ar controla sectoare cheie ale societății – justiție și servicii de securitate. Bulgaria a avut, din 2021 pînă acum, șapte runde de alegeri parlamentare anticipate. De la 1 ianuarie 2026, Bulgaria trece la euro. Despre toate acestea discutăm cu jurnalistul bulgar Stilyan Deyanov. </p><p><em>Dacă e să căutăm o constantă în politica din Bulgaria ultimilor ani, atunci acea constantă este instabilitatea. Din 2021 pînă acum au avut loc șapte tururi de alegeri parlamentare anticipate. E o problemă constituțională, adică de regim politic? Sau pur și simplu scena politică e atît de fragmentată încît alianța devine foarte fragilă?<br/></em><b>Stilyan Deyanov</b>: „Cred că stabilitate și instabilitate trebuie definite. În Bulgaria, în timpul instabilității, cum ați spus – mai multe guverne, șapte runde de alegeri, foarte mulți premieri interimari –, Bulgaria a îndeplinit criteriile pentru adoptare a monedei euro. Ironic sau probabil logic, cînd a venit stabilitatea – cu un guvern stabil format din cele mai mari partide mainstream din țară –, după un an, economia Bulgariei nu mai arată bine. Una dintre primele măsuri ale acestui guvern, la începutul anului, a fost să mărească salariile în instituțiile de forță – în Ministerul de Interne, în servicii, în armată – cu 50%. Proiectul de buget pe 2026 prevedea încă o mărire de 10%. În același timp, creșteau taxele, contribuțiile la pensii, creștea și deficitul bugetar. Datoria Bulgariei, care este una dintre cele mai mici, prin raportare la PIB – a fost sub 25% –, a început să crească vertiginos și se așteaptă să ajungă la 38%. Și aici, comparația cu România este foarte interesantă, pentru că acest fenomen, stabilitate politică-instabilitate economică, a fost descris în Bulgaria ca „scenariul românesc”. Ne temem să nu avem un scenariu românesc.”</p><p><em>Proiectul de buget pe 2026 a fost retras după primele zile de proteste, dar oamenii au continuat să iasă în stradă.De ce? <br/></em><b>Stilyan Deyanov</b>: „Pentru că modul în care acest guvern și în special Delyan Peevski a acționat în acest an a fost foarte agresiv. Şi protestele din 2013 au fost împotriva lui Delyan Peevski, care pe vremuri, nefiind calificat pentru acest lucru, a fost propus să fie șeful tuturor serviciilor secrete din Bulgaria. Atunci întrebarea protestelor a fost: cine? Cine l-a numit pe Delyan Peevski șeful serviciilor din țară? Delyan Peevski a fost simbolul statului capturat, al justiției capturate, al serviciilor capturate, al instituțiilor capturate, de foarte mulți ani. Însă, pînă de curînd, el a stat ascuns. Juca din umbră. Era deputat, dar nici măcar nu venea în Parlament. După ce a fost sancționat pe Legea Magnitsky, în 2021, el a apărut prima dată în Parlament după mulți ani și a spus o să mă vedeți mai mult. Și de atunci, el vrea să arate tuturor concurenților politici, dar și americanilor: eu sînt cel care conduc această țară, dacă doriți să faceți ceva aici, faceți cu mine. Cred că această schimbare a fost vizibilă în ultimul an și pe plan politic, nu doar pe plan economic sau al serviciilor.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>După săptămîni de proteste în mai multe orașe din Bulgaria, culminînd, în 10 decembrie, cu o amplă manifestație la care au participat zeci de mii de oameni în toată țara, guvernul bulgar al premierului Rosen Jeleazkov a demisionat. Nemulțumirile celor din stradă au fost îndreptate spre proiectul de buget pe 2026, care prevedea măriri de impozite și de contribuții sociale, dar și spre rolul lui Delyan Peevski în guvern. Delyan Peevski este un controversat om de afaceri și mogul media, sancționat de SUA și Marea Britanie pe baza Legii Magnitsky și acuzat de opoziția bulgară că ar controla sectoare cheie ale societății – justiție și servicii de securitate. Bulgaria a avut, din 2021 pînă acum, șapte runde de alegeri parlamentare anticipate. De la 1 ianuarie 2026, Bulgaria trece la euro. Despre toate acestea discutăm cu jurnalistul bulgar Stilyan Deyanov. </p><p><em>Dacă e să căutăm o constantă în politica din Bulgaria ultimilor ani, atunci acea constantă este instabilitatea. Din 2021 pînă acum au avut loc șapte tururi de alegeri parlamentare anticipate. E o problemă constituțională, adică de regim politic? Sau pur și simplu scena politică e atît de fragmentată încît alianța devine foarte fragilă?<br/></em><b>Stilyan Deyanov</b>: „Cred că stabilitate și instabilitate trebuie definite. În Bulgaria, în timpul instabilității, cum ați spus – mai multe guverne, șapte runde de alegeri, foarte mulți premieri interimari –, Bulgaria a îndeplinit criteriile pentru adoptare a monedei euro. Ironic sau probabil logic, cînd a venit stabilitatea – cu un guvern stabil format din cele mai mari partide mainstream din țară –, după un an, economia Bulgariei nu mai arată bine. Una dintre primele măsuri ale acestui guvern, la începutul anului, a fost să mărească salariile în instituțiile de forță – în Ministerul de Interne, în servicii, în armată – cu 50%. Proiectul de buget pe 2026 prevedea încă o mărire de 10%. În același timp, creșteau taxele, contribuțiile la pensii, creștea și deficitul bugetar. Datoria Bulgariei, care este una dintre cele mai mici, prin raportare la PIB – a fost sub 25% –, a început să crească vertiginos și se așteaptă să ajungă la 38%. Și aici, comparația cu România este foarte interesantă, pentru că acest fenomen, stabilitate politică-instabilitate economică, a fost descris în Bulgaria ca „scenariul românesc”. Ne temem să nu avem un scenariu românesc.”</p><p><em>Proiectul de buget pe 2026 a fost retras după primele zile de proteste, dar oamenii au continuat să iasă în stradă.De ce? <br/></em><b>Stilyan Deyanov</b>: „Pentru că modul în care acest guvern și în special Delyan Peevski a acționat în acest an a fost foarte agresiv. Şi protestele din 2013 au fost împotriva lui Delyan Peevski, care pe vremuri, nefiind calificat pentru acest lucru, a fost propus să fie șeful tuturor serviciilor secrete din Bulgaria. Atunci întrebarea protestelor a fost: cine? Cine l-a numit pe Delyan Peevski șeful serviciilor din țară? Delyan Peevski a fost simbolul statului capturat, al justiției capturate, al serviciilor capturate, al instituțiilor capturate, de foarte mulți ani. Însă, pînă de curînd, el a stat ascuns. Juca din umbră. Era deputat, dar nici măcar nu venea în Parlament. După ce a fost sancționat pe Legea Magnitsky, în 2021, el a apărut prima dată în Parlament după mulți ani și a spus o să mă vedeți mai mult. Și de atunci, el vrea să arate tuturor concurenților politici, dar și americanilor: eu sînt cel care conduc această țară, dacă doriți să faceți ceva aici, faceți cu mine. Cred că această schimbare a fost vizibilă în ultimul an și pe plan politic, nu doar pe plan economic sau al serviciilor.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18356838-ce-se-intimpla-in-bulgaria-proteste-demisia-guvernului-adoptarea-monedei-euro.mp3" length="18824629" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/8nx0lrzks764n4i9mvxd155qgb57?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18356838</guid>
    <pubDate>Mon, 15 Dec 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18356838/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18356838/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18356838/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18356838/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1565</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>64</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Scriitorul Dan Lungu: „Poveștile sînt o manieră de a gestiona memoria”</itunes:title>
    <title>Scriitorul Dan Lungu: „Poveștile sînt o manieră de a gestiona memoria”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Dan Lungu a publicat recent volumul „Sub gravitația memoriei. Reportaje (auto)biografice” (Editura Polirom). O carte atipică. Pentru că topește în ea proză, memorialistică, eseu, într-un demers de recuperare a unor momente din istoria personală și din istoria colectivă. Textul cu care se deschide cartea este un eseu despre amestecul biografiei/autobiografiei în ficțiune, o analiză a complexității acestui melanj inevitabil atunci cînd scrii și o definire a autobiografiei ca domeniu extins, und...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Dan Lungu a publicat recent volumul „Sub gravitația memoriei. Reportaje (auto)biografice” (Editura Polirom). O carte atipică. Pentru că topește în ea proză, memorialistică, eseu, într-un demers de recuperare a unor momente din istoria personală și din istoria colectivă. Textul cu care se deschide cartea este un eseu despre amestecul biografiei/autobiografiei în ficțiune, o analiză a complexității acestui melanj inevitabil atunci cînd scrii și o definire a autobiografiei ca domeniu extins, unde încap mult mai mult decît întîmplările concrete ale propriei vieți. Printre altele, aflăm din această carte povestea fabricii de zahăr de la Ripiceni, înființată la 1900 pe malul Prutului, fabrică ce avea să fie sursă de finanțare, în interbelic, pentru mișcarea sionistă și pentru avangardă. Sau povestea celebrei „Cărți de bucate” semnate Sanda Marin, o carte care „timp de mai bine de 80 de ani a învățat România să gătească”. Dar și multe povești despre avangarda literară și artistică, un subiect care-l fascinează pe autor. Adela Greceanu a stat de vorbă cu Dan Lungu despre „Sub gravitația memoriei. Reportaje (auto)biografice”. </p><p><b>Dan Lungu</b>: „Una dintre concluziile mele e că, de fapt, tot ceea ce facem stă, într-un fel sau altul, sub imperiul memoriei. Chiar dacă nu conștientizăm acest lucru. Așa cum nu conștientizăm gravitația – noi reușim să fim ceea ce sîntem și stăm vertical și în picioare pe pămînt cu ajutorul gravitației –, la fel și identitar stăm cu picioarele pe pămînt și sîntem ceea ce sîntem cu ajutorul sau sub imperiul memoriei. Și, așa cum nu conștientizăm gravitația, nu conștientizăm nici memoria. Dar pe măsură ce realitatea virtuală, epoca post-adevărului, deepfake-urile vor fi tot mai rafinate și mai înspăimîntătoare, cu atît mai mult va însemna memoria pentru noi, memoria curată, memoria cunoscută la modul sănătos. Pentru că o altă concluzie la care am ajuns este că rescriind memoria cît mai departe de ideologie și cît mai departe de minciună, de fapt ne proiectăm un viitor mai bun și mai corect pentru copiii noștri. Pentru că memoria nu e legată doar de trecut, memoria e legată de cum ne construim viitorul. Și reflecțiile asupra memoriei cred că se vor îndesi. Eu simt imperios nevoia să meditez la aceste lucruri.”</p><p><em>Definești trecutul drept o „planetă străină”, chiar și trecutul personal. De ce?</em></p><p><b>Dan Lungu</b>: „Am avut multă vreme senzația că știu foarte bine cine sînt, ce-am făcut, de unde vin, dar, pe măsură ce am început să meditez, să rememorez, să înțeleg lucrurile în context, mi-am dat seama că știu foarte puține despre mine și nu numai din cauza lacunelor de percepție și de memorie, ci și pentru că trăim într-o lume construită colectiv, într-o lume interdependentă, în care totul poate fi înțeles în context și trebuie înțeles în context și atunci, propriul nostru trecut e o planetă străină. Reportajul e o formă de cunoaștere a propriului tău trecut și a modului cum el se articulează cu contextul și cu trecutul celorlalți. Pentru că în autobiografie nu intră doar întîmplările absolut directe, intră și acele întîmplări ale celorlalți, pe care fie le-ai auzit povestite, fie le-ai citit în presă, fie le-ai văzut de la distanță, dar care te-au marcat, te-au tulburat, te-au emoționat destul de puternic încît să schimbe ceva în tine. Și, de fapt, despre acele întîmplări tu nu știi foarte multe, știi doar impactul lor asupra ta. Dar din trecutul tău fac parte și acele întîmplări pe care, iată, le poți explora printr-un reportaj de tip autobiografic, istoric, dar literar. Aceste povești dau sens memoriei și dau sens reconstrucției – poveștile sînt o manieră de a gestiona memoria – și am ținut tot timpul la partea lor estetică.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Dan Lungu a publicat recent volumul „Sub gravitația memoriei. Reportaje (auto)biografice” (Editura Polirom). O carte atipică. Pentru că topește în ea proză, memorialistică, eseu, într-un demers de recuperare a unor momente din istoria personală și din istoria colectivă. Textul cu care se deschide cartea este un eseu despre amestecul biografiei/autobiografiei în ficțiune, o analiză a complexității acestui melanj inevitabil atunci cînd scrii și o definire a autobiografiei ca domeniu extins, unde încap mult mai mult decît întîmplările concrete ale propriei vieți. Printre altele, aflăm din această carte povestea fabricii de zahăr de la Ripiceni, înființată la 1900 pe malul Prutului, fabrică ce avea să fie sursă de finanțare, în interbelic, pentru mișcarea sionistă și pentru avangardă. Sau povestea celebrei „Cărți de bucate” semnate Sanda Marin, o carte care „timp de mai bine de 80 de ani a învățat România să gătească”. Dar și multe povești despre avangarda literară și artistică, un subiect care-l fascinează pe autor. Adela Greceanu a stat de vorbă cu Dan Lungu despre „Sub gravitația memoriei. Reportaje (auto)biografice”. </p><p><b>Dan Lungu</b>: „Una dintre concluziile mele e că, de fapt, tot ceea ce facem stă, într-un fel sau altul, sub imperiul memoriei. Chiar dacă nu conștientizăm acest lucru. Așa cum nu conștientizăm gravitația – noi reușim să fim ceea ce sîntem și stăm vertical și în picioare pe pămînt cu ajutorul gravitației –, la fel și identitar stăm cu picioarele pe pămînt și sîntem ceea ce sîntem cu ajutorul sau sub imperiul memoriei. Și, așa cum nu conștientizăm gravitația, nu conștientizăm nici memoria. Dar pe măsură ce realitatea virtuală, epoca post-adevărului, deepfake-urile vor fi tot mai rafinate și mai înspăimîntătoare, cu atît mai mult va însemna memoria pentru noi, memoria curată, memoria cunoscută la modul sănătos. Pentru că o altă concluzie la care am ajuns este că rescriind memoria cît mai departe de ideologie și cît mai departe de minciună, de fapt ne proiectăm un viitor mai bun și mai corect pentru copiii noștri. Pentru că memoria nu e legată doar de trecut, memoria e legată de cum ne construim viitorul. Și reflecțiile asupra memoriei cred că se vor îndesi. Eu simt imperios nevoia să meditez la aceste lucruri.”</p><p><em>Definești trecutul drept o „planetă străină”, chiar și trecutul personal. De ce?</em></p><p><b>Dan Lungu</b>: „Am avut multă vreme senzația că știu foarte bine cine sînt, ce-am făcut, de unde vin, dar, pe măsură ce am început să meditez, să rememorez, să înțeleg lucrurile în context, mi-am dat seama că știu foarte puține despre mine și nu numai din cauza lacunelor de percepție și de memorie, ci și pentru că trăim într-o lume construită colectiv, într-o lume interdependentă, în care totul poate fi înțeles în context și trebuie înțeles în context și atunci, propriul nostru trecut e o planetă străină. Reportajul e o formă de cunoaștere a propriului tău trecut și a modului cum el se articulează cu contextul și cu trecutul celorlalți. Pentru că în autobiografie nu intră doar întîmplările absolut directe, intră și acele întîmplări ale celorlalți, pe care fie le-ai auzit povestite, fie le-ai citit în presă, fie le-ai văzut de la distanță, dar care te-au marcat, te-au tulburat, te-au emoționat destul de puternic încît să schimbe ceva în tine. Și, de fapt, despre acele întîmplări tu nu știi foarte multe, știi doar impactul lor asupra ta. Dar din trecutul tău fac parte și acele întîmplări pe care, iată, le poți explora printr-un reportaj de tip autobiografic, istoric, dar literar. Aceste povești dau sens memoriei și dau sens reconstrucției – poveștile sînt o manieră de a gestiona memoria – și am ținut tot timpul la partea lor estetică.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18343527-scriitorul-dan-lungu-pove-tile-sint-o-maniera-de-a-gestiona-memoria.mp3" length="20483591" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/4udn2pnd5j45byet42co03dyiuy5?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18343527</guid>
    <pubDate>Fri, 12 Dec 2025 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18343527/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18343527/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18343527/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18343527/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1703</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>63</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„A alege cariera de magistrat este un act de curaj” - interviu cu avocatul Adrian Rista</itunes:title>
    <title>„A alege cariera de magistrat este un act de curaj” - interviu cu avocatul Adrian Rista</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Judecătoarea Raluca Moroșanu a spus azi, în deschiderea conferinței de presă a Curții de Apel București că îl susține pe colegul său Laurențiu Beșu și că tot ce a spus el este adevărat. Judecătoarea se referă la mărturia judecătorului Beșu din documentarul „Justiție capturată” realizat de Recorder. Documentarul de două ore este rezultatul unei investigații jurnalistice de un an și jumătate și „încearcă să explice mecanismele complicate prin care sistemul judiciar, un pilon cheie al oricărui s...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Judecătoarea Raluca Moroșanu a spus azi, în deschiderea conferinței de presă a Curții de Apel București că îl susține pe colegul său Laurențiu Beșu și că tot ce a spus el este adevărat. Judecătoarea se referă la mărturia judecătorului Beșu din documentarul „Justiție capturată” realizat de Recorder. Documentarul de două ore este rezultatul unei investigații jurnalistice de un an și jumătate și „încearcă să explice mecanismele complicate prin care sistemul judiciar, un pilon cheie al oricărui stat democratic, a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni.” Platforma Declic și asociația Funky Citizens au lansat o petiție adresată președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan prin care se cere modificarea Legilor Justiției. Am vorbit cu avocatul Adrian Rista despre dezvăluirile din zilele acestea şi problemele sistemului de justiţie. </p><p><em>Cum vă explicați curajul judecătoarei Raluca Moroșanu de a declara, în fața președintei Curții de Apel, că-și susține colegul care face dezvăluiri despre cum au ajuns să se prescrie mari dosare de corupție, prin schimbarea completurilor de judecată sau tergiversarea dosarelor?<br/></em><b>Adrian Rista</b>: „Din punctul meu de vedere, aș începe din altă parte. A alege cariera de magistrat este un act de curaj. Prin răspunderea pe care o are un magistrat trebuie să existe și o anumită doză de curaj conștient, nu un curaj inconștient. Pentru că este foarte clar că în activitate, lucrurile care se petrec sînt atît de importante, atît la nivelul fiecărui caz, cît și la nivelul societății, ca întreg sistem de justiție, încît nu cred că poți să devii un magistrat bun fără să ai o doză de curaj. În același timp, după conferință, nu pot să nu observ că mai multe asociații ale magistraților discută despre introducerea sistemului de avertizor de integritate în justiție, ceea ce astăzi este prohibit. Eu sper ca această presiune pe care o fac asociațiile profesionale să dea rezultate și să existe un sistem de avertizor de integritate în cadrul profesiei, unde se poate vedea dacă fiecare avertizare este făcută în folosul sistemului sau sînt aceste dispute între magistrați. M-aș bucura să existe un sistem prin care magistrații să capete o voce mult mai clară într-un cadru instituțional atunci cînd se întîmplă asemenea lucruri.”</p><p><em>De unde ar trebui început pentru modificarea Legilor Justiției, astfel încît să nu mai fie posibile tergiversări ale dosarelor pînă la termenul de prescripție?<br/></em><b>Adrian Rista</b>: „Nu doar pentru prescripție, prescripția este o problemă care este în discuție. Din ce am observat, am văzut că există disponibilitate din partea președintelui, a premierului și a ministrului justiției. Cred că în acest dialog este firesc să stea la masa discuțiilor, și nu cred că a negocierilor politice, ci a discuțiilor despre sistem și a soluțiilor pentru sistem, evident, magistrații, celelalte profesii juridice și, evident, și societatea civilă. Pentru că justiția este o chestiune care ne interesează pe toți. Discutăm despre puteri în stat și despre conflicte între ele. Nu există absolut nici o putere fără Constituție, iar Constituția provine de la popor. Atîta timp cît există oameni în stradă, și chiar dacă nu sînt toți oamenii în stradă, este destul de clar că avem un conflict – nu vreau să fie înțeles într-un sens exacerbat. Există o nemulțumire, cel puțin. Nu cred că problemele sistemice vor fi rezolvate în stradă sau în proteste, dar protestul este de luat în seamă. Este o formă de exprimare constituțională. Și cetățenii spun prin asta că nu se întîmplă ceea ce ar trebui. (...) Sper să existe un dialog structurat instituțional astfel încît să existe modificări legislative care să rezolve mult mai multe probleme decît prescripția.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Judecătoarea Raluca Moroșanu a spus azi, în deschiderea conferinței de presă a Curții de Apel București că îl susține pe colegul său Laurențiu Beșu și că tot ce a spus el este adevărat. Judecătoarea se referă la mărturia judecătorului Beșu din documentarul „Justiție capturată” realizat de Recorder. Documentarul de două ore este rezultatul unei investigații jurnalistice de un an și jumătate și „încearcă să explice mecanismele complicate prin care sistemul judiciar, un pilon cheie al oricărui stat democratic, a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni.” Platforma Declic și asociația Funky Citizens au lansat o petiție adresată președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan prin care se cere modificarea Legilor Justiției. Am vorbit cu avocatul Adrian Rista despre dezvăluirile din zilele acestea şi problemele sistemului de justiţie. </p><p><em>Cum vă explicați curajul judecătoarei Raluca Moroșanu de a declara, în fața președintei Curții de Apel, că-și susține colegul care face dezvăluiri despre cum au ajuns să se prescrie mari dosare de corupție, prin schimbarea completurilor de judecată sau tergiversarea dosarelor?<br/></em><b>Adrian Rista</b>: „Din punctul meu de vedere, aș începe din altă parte. A alege cariera de magistrat este un act de curaj. Prin răspunderea pe care o are un magistrat trebuie să existe și o anumită doză de curaj conștient, nu un curaj inconștient. Pentru că este foarte clar că în activitate, lucrurile care se petrec sînt atît de importante, atît la nivelul fiecărui caz, cît și la nivelul societății, ca întreg sistem de justiție, încît nu cred că poți să devii un magistrat bun fără să ai o doză de curaj. În același timp, după conferință, nu pot să nu observ că mai multe asociații ale magistraților discută despre introducerea sistemului de avertizor de integritate în justiție, ceea ce astăzi este prohibit. Eu sper ca această presiune pe care o fac asociațiile profesionale să dea rezultate și să existe un sistem de avertizor de integritate în cadrul profesiei, unde se poate vedea dacă fiecare avertizare este făcută în folosul sistemului sau sînt aceste dispute între magistrați. M-aș bucura să existe un sistem prin care magistrații să capete o voce mult mai clară într-un cadru instituțional atunci cînd se întîmplă asemenea lucruri.”</p><p><em>De unde ar trebui început pentru modificarea Legilor Justiției, astfel încît să nu mai fie posibile tergiversări ale dosarelor pînă la termenul de prescripție?<br/></em><b>Adrian Rista</b>: „Nu doar pentru prescripție, prescripția este o problemă care este în discuție. Din ce am observat, am văzut că există disponibilitate din partea președintelui, a premierului și a ministrului justiției. Cred că în acest dialog este firesc să stea la masa discuțiilor, și nu cred că a negocierilor politice, ci a discuțiilor despre sistem și a soluțiilor pentru sistem, evident, magistrații, celelalte profesii juridice și, evident, și societatea civilă. Pentru că justiția este o chestiune care ne interesează pe toți. Discutăm despre puteri în stat și despre conflicte între ele. Nu există absolut nici o putere fără Constituție, iar Constituția provine de la popor. Atîta timp cît există oameni în stradă, și chiar dacă nu sînt toți oamenii în stradă, este destul de clar că avem un conflict – nu vreau să fie înțeles într-un sens exacerbat. Există o nemulțumire, cel puțin. Nu cred că problemele sistemice vor fi rezolvate în stradă sau în proteste, dar protestul este de luat în seamă. Este o formă de exprimare constituțională. Și cetățenii spun prin asta că nu se întîmplă ceea ce ar trebui. (...) Sper să existe un dialog structurat instituțional astfel încît să existe modificări legislative care să rezolve mult mai multe probleme decît prescripția.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18338056-a-alege-cariera-de-magistrat-este-un-act-de-curaj-interviu-cu-avocatul-adrian-rista.mp3" length="18704940" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/iv6uwxbrug6rf8qpq577hvn29507?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18338056</guid>
    <pubDate>Thu, 11 Dec 2025 20:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18338056/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18338056/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18338056/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18338056/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1555</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>62</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cum protejăm copiii de conținuturile periculoase din mediul online</itunes:title>
    <title>Cum protejăm copiii de conținuturile periculoase din mediul online</title>
    <itunes:summary><![CDATA[De astăzi intră în vigoare în Australia legea care interzice accesul copiilor sub 16 ani la rețelele de socializare. Ce impact are și în ce măsură protejează într-adevăr copiii de conținutul dăunător la care sînt expuși pe rețele? Care e reacția societății? Dacă nu printr-o interdicție radicală, atunci cum îi putem proteja pe copii dar și pe adulți de toxicitatea de pe social media și cum îi ferim, cum ne ferim de riscurile pentru sănătatea mintală provocate de rețelele sociale? Ne-au răspuns...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>De astăzi intră în vigoare în Australia legea care interzice accesul copiilor sub 16 ani la rețelele de socializare. Ce impact are și în ce măsură protejează într-adevăr copiii de conținutul dăunător la care sînt expuși pe rețele? Care e reacția societății? Dacă nu printr-o interdicție radicală, atunci cum îi putem proteja pe copii dar și pe adulți de toxicitatea de pe social media și cum îi ferim, cum ne ferim de riscurile pentru sănătatea mintală provocate de rețelele sociale? Ne-au răspuns Bogdan Manolea, consultant juridic, specialist în dreptul tehnologiei informațiilor, și Bogdan Lungu, doctorand la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Cluj, amîndoi membri ai Asociației pentru Tehnologie și Internet.</p><p><em>Care a fost miza acestei interdicții?</em></p><p><b>Bogdan Lungu</b>: „Miza, din cîte au declarat persoanele care au împins în față această nouă lege, era protecția copiilor de conținut dăunător pe internet, de efectele nocive ale algoritmilor de recomandare, de conținutul extremist, de orice ar fi împiedicat dezvoltarea lor socială și psihologică normală. (...) Criticii acestei legi s-au plîns de faptul că legea n-a fost pusă în dezbatere și în consultare publică, iar activiștii pe drepturi digitale, ca și noi, la rîndul lor au punctat că acest regulament și această lege nu rezolvă problema de fond. Dacă miza era protecția copiilor de anumite efecte nocive ale algoritmilor de recomandare pe internet, se prea poate ca acest set de legi să încurajeze alte moduri prin care copiii să fenteze reglementarea sau să îi mute de pe o platformă pe alta. Se prea poate ca legislația respectivă doar să mute utilizatorii dintr-un loc în altul păstrînd problema de fond, anume modul în care sînt monetizate aceste companii, modul în care ele depind de extracția de date de la copii pentru a personaliza feed-ul și pentru a livra reclame personalizate.”</p><p><em>Pe social media copiii sînt expuși la mult conținut toxic, dăunător, periculos. Cum pot fi protejați altfel decît printr-o lege care să le interzică accesul?</em></p><p><b>Bogdan Manolea</b>: „Aici trebuie să ne uităm în primul rînd la cauza problemelor. Dacă vorbim despre toate relele care se întîmplă pe internet, ele sînt similare cu toate relele din viața reală și să credem că de mîine o să găsim o soluție miraculoasă prin care toți copiii vor fi protejați este absolut iluzoriu. Și atunci cred că trebuie să discutăm, și în anumite cercuri se discută, mai precis despre riscurile la adresa sănătății mintale provocate de rețele sociale sau alți mari jucători și care pot să afecteze în mod semnificativ tinerii. Dacă rezumăm problema la acest aspect, trebuie să vedem cum ne raportăm la o soluție. Există o posibilă soluție legislativă? Sau trebuie să fie un cumul de soluții care implică poate o mică parte legislativă, dar în mare parte trebuie să ne adresăm altor segmente? Și aici Uniunea Europeană are, prin articolul 28 din DSA (Digital Services Act), mai multe discuții care merg pe mai multe paliere și care încearcă să implice mai mulți specialiști. Și asta mi se pare esențial. Adică nu e o problemă doar tehnică sau doar de reglementare, ci este o dezbatere la care participă și sociologi, și antropologi, și psihologi, și specialiști în adicții. Ce ne spun ei este că în primul rînd unde putem acționa este la nivelul platformelor. Adică putem foarte bine să gîndim niște legi și să ne dăm cu pumnul în piept, dar soluția cea mai bună pentru acest tip de problemă este să-i spui platformei să nu mai folosească design adictiv în felul în care acționează. Sau, un alt exemplu concret, în loc să facă partea de infinite scrolling, să aibă un sistem măcar opțional de paginare, în care utilizatorul vede că se termină informația și trebuie să dea click ca să ajungă pe pagina următoare.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>De astăzi intră în vigoare în Australia legea care interzice accesul copiilor sub 16 ani la rețelele de socializare. Ce impact are și în ce măsură protejează într-adevăr copiii de conținutul dăunător la care sînt expuși pe rețele? Care e reacția societății? Dacă nu printr-o interdicție radicală, atunci cum îi putem proteja pe copii dar și pe adulți de toxicitatea de pe social media și cum îi ferim, cum ne ferim de riscurile pentru sănătatea mintală provocate de rețelele sociale? Ne-au răspuns Bogdan Manolea, consultant juridic, specialist în dreptul tehnologiei informațiilor, și Bogdan Lungu, doctorand la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Cluj, amîndoi membri ai Asociației pentru Tehnologie și Internet.</p><p><em>Care a fost miza acestei interdicții?</em></p><p><b>Bogdan Lungu</b>: „Miza, din cîte au declarat persoanele care au împins în față această nouă lege, era protecția copiilor de conținut dăunător pe internet, de efectele nocive ale algoritmilor de recomandare, de conținutul extremist, de orice ar fi împiedicat dezvoltarea lor socială și psihologică normală. (...) Criticii acestei legi s-au plîns de faptul că legea n-a fost pusă în dezbatere și în consultare publică, iar activiștii pe drepturi digitale, ca și noi, la rîndul lor au punctat că acest regulament și această lege nu rezolvă problema de fond. Dacă miza era protecția copiilor de anumite efecte nocive ale algoritmilor de recomandare pe internet, se prea poate ca acest set de legi să încurajeze alte moduri prin care copiii să fenteze reglementarea sau să îi mute de pe o platformă pe alta. Se prea poate ca legislația respectivă doar să mute utilizatorii dintr-un loc în altul păstrînd problema de fond, anume modul în care sînt monetizate aceste companii, modul în care ele depind de extracția de date de la copii pentru a personaliza feed-ul și pentru a livra reclame personalizate.”</p><p><em>Pe social media copiii sînt expuși la mult conținut toxic, dăunător, periculos. Cum pot fi protejați altfel decît printr-o lege care să le interzică accesul?</em></p><p><b>Bogdan Manolea</b>: „Aici trebuie să ne uităm în primul rînd la cauza problemelor. Dacă vorbim despre toate relele care se întîmplă pe internet, ele sînt similare cu toate relele din viața reală și să credem că de mîine o să găsim o soluție miraculoasă prin care toți copiii vor fi protejați este absolut iluzoriu. Și atunci cred că trebuie să discutăm, și în anumite cercuri se discută, mai precis despre riscurile la adresa sănătății mintale provocate de rețele sociale sau alți mari jucători și care pot să afecteze în mod semnificativ tinerii. Dacă rezumăm problema la acest aspect, trebuie să vedem cum ne raportăm la o soluție. Există o posibilă soluție legislativă? Sau trebuie să fie un cumul de soluții care implică poate o mică parte legislativă, dar în mare parte trebuie să ne adresăm altor segmente? Și aici Uniunea Europeană are, prin articolul 28 din DSA (Digital Services Act), mai multe discuții care merg pe mai multe paliere și care încearcă să implice mai mulți specialiști. Și asta mi se pare esențial. Adică nu e o problemă doar tehnică sau doar de reglementare, ci este o dezbatere la care participă și sociologi, și antropologi, și psihologi, și specialiști în adicții. Ce ne spun ei este că în primul rînd unde putem acționa este la nivelul platformelor. Adică putem foarte bine să gîndim niște legi și să ne dăm cu pumnul în piept, dar soluția cea mai bună pentru acest tip de problemă este să-i spui platformei să nu mai folosească design adictiv în felul în care acționează. Sau, un alt exemplu concret, în loc să facă partea de infinite scrolling, să aibă un sistem măcar opțional de paginare, în care utilizatorul vede că se termină informația și trebuie să dea click ca să ajungă pe pagina următoare.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18330793-cum-protejam-copiii-de-con-inuturile-periculoase-din-mediul-online.mp3" length="19355907" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/70t668xi9yc6uu55bxkp1k2rsli7?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18330793</guid>
    <pubDate>Wed, 10 Dec 2025 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18330793/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18330793/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18330793/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18330793/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1609</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>61</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Sfîrșitul erei transatlantice? Camil Pârvu despre strategia de securitate a SUA</itunes:title>
    <title>Sfîrșitul erei transatlantice? Camil Pârvu despre strategia de securitate a SUA</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În noua Strategie de Securitate Națională a SUA se vorbește despre perspectiva „ștergerii civilizaționale” a Europei și se indică drept responsabile UE și alte instituții transnaționale. Totodată, în document se arată că Europa rămîne vitală din punct de vedere strategic și cultural pentru SUA. Iar comerțul transatlantic rămîne unul dintre stîlpii economiei globale și ai prosperității americane. Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, analizea...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În noua Strategie de Securitate Națională a SUA se vorbește despre perspectiva „ștergerii civilizaționale” a Europei și se indică drept responsabile UE și alte instituții transnaționale. Totodată, în document se arată că Europa rămîne vitală din punct de vedere strategic și cultural pentru SUA. Iar comerțul transatlantic rămîne unul dintre stîlpii economiei globale și ai prosperității americane. Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, analizează documentul publicat recent şi relaţia SUA-UE. </p><p><em>Strategia marchează o întoarcere la interesele naționale concrete: documentul pune accent pe securitatea internă, pe puterea economică și pe reducerea intervenționismului global. Nu e neapărat o surpriză – e în spiritul sloganului/imperativului „America First”. E, totuși, primul document strategic de interes cu adevărat internațional care afirmă această orientare foarte deschis.<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Este un document foarte important și care oficializează schimbări care au avut loc în ultimele luni într-un ritm accelerat. Și este o viziune asupra relațiilor internaționale, o viziune asupra lumii, asupra valorilor, asupra partenerilor, a inamicilor. Este și o viziune politică, este și o viziune dincolo de morală, e o viziune istorică. Mi se pare unul dintre cele mai interesante documente, chiar dacă este pe locuri absurd și foarte violent în descrierea problemelor Europei, de exemplu, și e simplificator într-un mod nu foarte inteligent. Este un document care rămîne, cred, în istorie, pentru că marchează o turnură după 80 de ani de auto-identificare a Statelor Unite ca un actor nu doar principal pe plan internațional, dar și purtător al unor valori, al unor tipuri de relații internaționale, spre cu totul altceva. Nu este chiar o perspectivă izolaționistă, nu este un fel de retragere (nu ne mai interesează lumea, ci doar propria noastră țară), ci este o viziune tot globalistă, numai că într-o altă cheie, a relațiilor foarte tranzacționale.”</p><p><em>„Problemele mai mari cu care se confruntă Europa includ activitățile UE și ale altor organisme transnaționale care subminează libertatea politică și suveranitatea, politicile de migrație care transformă continentul și generează conflicte, cenzura libertății de exprimare și suprimarea opoziției politice, scăderea natalității și pierderea identităților naționale și a încrederii în sine” scrie în Strategia de Securitate Națională a Statelor Unite ale Americii. De ce această critică la adresa UE într-un document despre strategia de securitate a SUA?<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Pentru că sînt elementele care într-adevăr opun destul de puternic Europa Statelor Unite. Ceea ce vedem acolo sînt mai multe puncte cheie. Unul este cel al așa-zisei cenzuri. Este vorba despre faptul că Europa, după Al Doilea Război Mondial, are cu totul altă înțelegere a libertății de expresie decît Statele Unite. Înțelesul constituțional american, fondat pe primul amendament și pe jurisprudența Curții Supreme Americane de atîta timp, este că libertatea de exprimare este cea mai largă cu putință. Și că există foarte, foarte puține ipostaze în care această libertate ar putea fi restrînsă. Mai mult, se referă inclusiv la o libertate a corporațiilor, nu doar a indivizilor. Pe cînd în Europa, lecția învățată după Al Doilea Război Mondial este că nu poți să nu cenzurezi discursul urii într-o măsură semnificativă. Pentru că discursul urii nu rămîne doar un discurs, ci se transformă în violență politică, într-o propagandă care poate duce la exterminarea unor grupuri semnificative, cum a fost cazul în Al Doilea Război Mondial. Și atunci, tradiția politică europeană este că libertatea de exprimare nu este absolută. Este limitată de anumite legi, pe care apoi le aplică inclusiv rețelelor sociale.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În noua Strategie de Securitate Națională a SUA se vorbește despre perspectiva „ștergerii civilizaționale” a Europei și se indică drept responsabile UE și alte instituții transnaționale. Totodată, în document se arată că Europa rămîne vitală din punct de vedere strategic și cultural pentru SUA. Iar comerțul transatlantic rămîne unul dintre stîlpii economiei globale și ai prosperității americane. Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, analizează documentul publicat recent şi relaţia SUA-UE. </p><p><em>Strategia marchează o întoarcere la interesele naționale concrete: documentul pune accent pe securitatea internă, pe puterea economică și pe reducerea intervenționismului global. Nu e neapărat o surpriză – e în spiritul sloganului/imperativului „America First”. E, totuși, primul document strategic de interes cu adevărat internațional care afirmă această orientare foarte deschis.<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Este un document foarte important și care oficializează schimbări care au avut loc în ultimele luni într-un ritm accelerat. Și este o viziune asupra relațiilor internaționale, o viziune asupra lumii, asupra valorilor, asupra partenerilor, a inamicilor. Este și o viziune politică, este și o viziune dincolo de morală, e o viziune istorică. Mi se pare unul dintre cele mai interesante documente, chiar dacă este pe locuri absurd și foarte violent în descrierea problemelor Europei, de exemplu, și e simplificator într-un mod nu foarte inteligent. Este un document care rămîne, cred, în istorie, pentru că marchează o turnură după 80 de ani de auto-identificare a Statelor Unite ca un actor nu doar principal pe plan internațional, dar și purtător al unor valori, al unor tipuri de relații internaționale, spre cu totul altceva. Nu este chiar o perspectivă izolaționistă, nu este un fel de retragere (nu ne mai interesează lumea, ci doar propria noastră țară), ci este o viziune tot globalistă, numai că într-o altă cheie, a relațiilor foarte tranzacționale.”</p><p><em>„Problemele mai mari cu care se confruntă Europa includ activitățile UE și ale altor organisme transnaționale care subminează libertatea politică și suveranitatea, politicile de migrație care transformă continentul și generează conflicte, cenzura libertății de exprimare și suprimarea opoziției politice, scăderea natalității și pierderea identităților naționale și a încrederii în sine” scrie în Strategia de Securitate Națională a Statelor Unite ale Americii. De ce această critică la adresa UE într-un document despre strategia de securitate a SUA?<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Pentru că sînt elementele care într-adevăr opun destul de puternic Europa Statelor Unite. Ceea ce vedem acolo sînt mai multe puncte cheie. Unul este cel al așa-zisei cenzuri. Este vorba despre faptul că Europa, după Al Doilea Război Mondial, are cu totul altă înțelegere a libertății de expresie decît Statele Unite. Înțelesul constituțional american, fondat pe primul amendament și pe jurisprudența Curții Supreme Americane de atîta timp, este că libertatea de exprimare este cea mai largă cu putință. Și că există foarte, foarte puține ipostaze în care această libertate ar putea fi restrînsă. Mai mult, se referă inclusiv la o libertate a corporațiilor, nu doar a indivizilor. Pe cînd în Europa, lecția învățată după Al Doilea Război Mondial este că nu poți să nu cenzurezi discursul urii într-o măsură semnificativă. Pentru că discursul urii nu rămîne doar un discurs, ci se transformă în violență politică, într-o propagandă care poate duce la exterminarea unor grupuri semnificative, cum a fost cazul în Al Doilea Război Mondial. Și atunci, tradiția politică europeană este că libertatea de exprimare nu este absolută. Este limitată de anumite legi, pe care apoi le aplică inclusiv rețelelor sociale.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18325315-sfir-itul-erei-transatlantice-camil-parvu-despre-strategia-de-securitate-a-sua.mp3" length="20484019" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/idb4oyx8fsg45n85tvyczc9l2wi2?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18325315</guid>
    <pubDate>Tue, 09 Dec 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18325315/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18325315/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18325315/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18325315/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1704</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>60</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Mass-media capturate. Cînd capitalul controlează presa</itunes:title>
    <title>Mass-media capturate. Cînd capitalul controlează presa</title>
    <itunes:summary><![CDATA[S-a lansat recent „Raportul de Monitorizare a Capturării Media: România”, realizat de Institutul Internațional de Presă (IPI) și Centrul pentru Cercetare în Mass-Media și Jurnalism (MJRC). Un studiu care vorbește despre importanța independenței instituțiilor care reglementează mass-media, a transparenței în materialele de presă și despre fondurile publice folosite în presă. De ce se numește așa acest raport: de monitorizare a capturării media? L-am întrebat pe Răzvan Martin, de la ActiveWatch...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>S-a lansat recent „<a href='https://ipi.media/wp-content/uploads/2025/11/ROMANIA-Media-Capture-Monitoring-Report-Overview-5.pdf'>Raportul de Monitorizare a Capturării Media: România”,</a> realizat de Institutul Internațional de Presă (IPI) și Centrul pentru Cercetare în Mass-Media și Jurnalism (MJRC). Un studiu care vorbește despre importanța independenței instituțiilor care reglementează mass-media, a transparenței în materialele de presă și despre fondurile publice folosite în presă. De ce se numește așa acest raport: de monitorizare a capturării media? L-am întrebat pe Răzvan Martin, de la ActiveWatch, co-autor al raportului. </p><p><b>Răzvan Martin</b>: „Este vorba despre un fenomen. Traducerea e un pic brutală, dar <em>media capture</em> e termenul în limba engleză și e o transpunere în spațiul media a fenomenului <em>state capture</em>, a capturării statului. Este vorba de fapt despre corupție. Așa cum instituțiile statului pot fi capturate de diverse grupuri de interese și vorbim în cazul ăsta despre corupție, așa și entități media pot fi, la nivel local, național, european, subordonate intereselor puterii, fie ea putere politică sau economică. Și de multe ori avem de-a face cu acest tip de triunghiuri de relații incestuoase: presă, economic, politic. Și de multe ori economicul, adică patronatul de presă, are interese de business în cu totul alte domenii. Iar presa este instrumentul cu care adeseori își negociază respectivele interese de business în raport cu mediul politic. Noi am văzut și vedem, din păcate, în continuare asta în România, dar nu e nicidecum un fenomen autohton. Este de fapt o manifestare locală a unui fenomen global și care este, pînă la urmă, expresia tipului de relații de putere capitalistă, într-un fel. În momentul în care capitalul devine atît de puternic încît nu numai că deține și controlează agenda presei, dar se folosește de asta pentru a-și impune interesele sau a-și negocia interesele economice în raport cu decidenții, cu puterea politică. În Franța se poate observa de asemenea acest fenomen, cu mari companii cu interese în zone energetice sau în industria de apărare și care dețin imperii mediatice.”</p><p><em>Raportul ține cont de „Regulamentul european privind libertatea mass-media” care a intrat în vigoare în august 2025 și pe care statele membre ale Uniunii Europene sînt obligate să-l respecte. De ce era nevoie de acest regulament comun privind libertatea presei?</em></p><p><b>Răzvan Martin</b>: „Pentru că s-a observat la nivelul Uniunii Europene că există probleme sistemice care afectează mass-media, cele despre care vorbeam la început și, de fapt, ele sînt mai largi decît fenomenul capturării media. Discuția a fost amplificată de niște evenimente tragice, asasinarea unor jurnaliși, cum a fost jurnalista din Malta, jurnalistul din Slovacia, un jurnalist în Grecia. Toate astea s-au întîmplat în ultimii 10 ani și asta a alertat decidenții de la Bruxelles, la nivelul Parlamentului și al Comisiei Europene, mai ales al Comisiei, pentru că acolo e inițiativa legislativă. S-a conștientizat că avem o problemă cu libertatea presei. Libertatea presei, libertatea de exprimare sînt drepturi fundamentale cuprinse în carta de funcționare a Uniunii Europene, iar Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri sistemice, deci prin reglementări, pentru a proteja aceste drepturi. Dreptul la libertate de exprimare vine în paralel cu dreptul publicului la a accesa informații. Și pentru asta ai nevoie de o presă liberă, independentă și mai ales de o diversitate a informațiilor.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>S-a lansat recent „<a href='https://ipi.media/wp-content/uploads/2025/11/ROMANIA-Media-Capture-Monitoring-Report-Overview-5.pdf'>Raportul de Monitorizare a Capturării Media: România”,</a> realizat de Institutul Internațional de Presă (IPI) și Centrul pentru Cercetare în Mass-Media și Jurnalism (MJRC). Un studiu care vorbește despre importanța independenței instituțiilor care reglementează mass-media, a transparenței în materialele de presă și despre fondurile publice folosite în presă. De ce se numește așa acest raport: de monitorizare a capturării media? L-am întrebat pe Răzvan Martin, de la ActiveWatch, co-autor al raportului. </p><p><b>Răzvan Martin</b>: „Este vorba despre un fenomen. Traducerea e un pic brutală, dar <em>media capture</em> e termenul în limba engleză și e o transpunere în spațiul media a fenomenului <em>state capture</em>, a capturării statului. Este vorba de fapt despre corupție. Așa cum instituțiile statului pot fi capturate de diverse grupuri de interese și vorbim în cazul ăsta despre corupție, așa și entități media pot fi, la nivel local, național, european, subordonate intereselor puterii, fie ea putere politică sau economică. Și de multe ori avem de-a face cu acest tip de triunghiuri de relații incestuoase: presă, economic, politic. Și de multe ori economicul, adică patronatul de presă, are interese de business în cu totul alte domenii. Iar presa este instrumentul cu care adeseori își negociază respectivele interese de business în raport cu mediul politic. Noi am văzut și vedem, din păcate, în continuare asta în România, dar nu e nicidecum un fenomen autohton. Este de fapt o manifestare locală a unui fenomen global și care este, pînă la urmă, expresia tipului de relații de putere capitalistă, într-un fel. În momentul în care capitalul devine atît de puternic încît nu numai că deține și controlează agenda presei, dar se folosește de asta pentru a-și impune interesele sau a-și negocia interesele economice în raport cu decidenții, cu puterea politică. În Franța se poate observa de asemenea acest fenomen, cu mari companii cu interese în zone energetice sau în industria de apărare și care dețin imperii mediatice.”</p><p><em>Raportul ține cont de „Regulamentul european privind libertatea mass-media” care a intrat în vigoare în august 2025 și pe care statele membre ale Uniunii Europene sînt obligate să-l respecte. De ce era nevoie de acest regulament comun privind libertatea presei?</em></p><p><b>Răzvan Martin</b>: „Pentru că s-a observat la nivelul Uniunii Europene că există probleme sistemice care afectează mass-media, cele despre care vorbeam la început și, de fapt, ele sînt mai largi decît fenomenul capturării media. Discuția a fost amplificată de niște evenimente tragice, asasinarea unor jurnaliși, cum a fost jurnalista din Malta, jurnalistul din Slovacia, un jurnalist în Grecia. Toate astea s-au întîmplat în ultimii 10 ani și asta a alertat decidenții de la Bruxelles, la nivelul Parlamentului și al Comisiei Europene, mai ales al Comisiei, pentru că acolo e inițiativa legislativă. S-a conștientizat că avem o problemă cu libertatea presei. Libertatea presei, libertatea de exprimare sînt drepturi fundamentale cuprinse în carta de funcționare a Uniunii Europene, iar Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri sistemice, deci prin reglementări, pentru a proteja aceste drepturi. Dreptul la libertate de exprimare vine în paralel cu dreptul publicului la a accesa informații. Și pentru asta ai nevoie de o presă liberă, independentă și mai ales de o diversitate a informațiilor.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18319290-mass-media-capturate-cind-capitalul-controleaza-presa.mp3" length="20969989" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/9y9pigatcz4it2xpe4e8qglgf5jg?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18319290</guid>
    <pubDate>Mon, 08 Dec 2025 21:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18319290/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18319290/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18319290/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18319290/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1745</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>59</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Scriitoarea Laura T. Ilea: „Se poate trăi într-un fel care să nu cadreze cu ceea ce se așteaptă de la noi ca femei”</itunes:title>
    <title>Scriitoarea Laura T. Ilea: „Se poate trăi într-un fel care să nu cadreze cu ceea ce se așteaptă de la noi ca femei”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[„N-am chef să mor” se numește noul roman al Laurei T. Ilea, apărut la Editura Cartier. Am stat de vorbă cu autoarea în direct, în studioul Radio România Cultural de la Tîrgul Gaudeamus. Laura T. Ilea este prozatoare și eseistă, scrie în română și în franceză, a studiat la Facultatea de Filosofie a Universității din București, unde și-a susținut și prima teză de doctorat, al doilea doctorat fiind în literatură comparată la Universitatea din Montréal, Canada.  „N-am chef să mor” o are în c...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„N-am chef să mor” se numește noul roman al Laurei T. Ilea, apărut la Editura Cartier. Am stat de vorbă cu autoarea în direct, în studioul Radio România Cultural de la Tîrgul Gaudeamus. Laura T. Ilea este prozatoare și eseistă, scrie în română și în franceză, a studiat la Facultatea de Filosofie a Universității din București, unde și-a susținut și prima teză de doctorat, al doilea doctorat fiind în literatură comparată la Universitatea din Montréal, Canada. </p><p>„N-am chef să mor” o are în centru pe Anne Legendre, o jurnalistă de 42 de ani care ne pune de la primele rînduri față-n față cu preocupările ei vizînd stereotipurile și etichetele aplicate unei femei care nu mai e foarte tînără. Vocea personajului narator are o dimensiune eseistică pregnantă, e vocea unei femei care a umblat mult prin lume, care a citit și a gîndit mult. E o voce care sintetizează experiențe, lecturi, teme actuale și este mereu de partea celor vulnerabili, a marginalilor, a năpăstuiților, a pierzătorilor. </p><p><b>Laura T. Ilea</b>: „Mi-am asumat aproximativ la 30 de ani scrisul, literatura. Era ceva care rămînea în umbră, sufocat și care nu se putea exprima neapărat prin eseul pur filosofic. Deși acolo hibridizez destul de mult, în sensul că aduc foarte multă literatură, poezie, poate, dar nu eram neapărat conștientă de asta. Reacțiile celor care mi-au citit cartea acum sînt acestea, că sînt într-un continuu tête-à-tête cu lumea, cu celelalte voci și că problematizez personajul. Anne Legendre este numele ei, dar, o spune din start, e un nume de împrumut ca să fie un nume de bonton în lumea nouă. E clar că e nevoie de asta ca să te transferi într-o altă piele.”</p><p><em>La 42 de ani, personajul tău, Anne Legendre, caută să se reinventeze, să retrăiască iubirea. N-are chef nu doar să moară, dar nici măcar să îmbătrânească.Și cu siguranță n-are chef să joace după regulile stabilite de alții, să depună armele, să se retragă, ne spune asta de la început.</em></p><p><b>Laura T. Ilea</b>: „Sînt sigură de un lucru, și anume că romanul creează un model de femeie, de personaj feminin, care pentru foarte multe dintre femeile mai tinere cu care discut e foarte inspirant. Sînt foarte multe fete tinere care se simt rușinate dacă nu reușesc să trăiască în cuplu, dacă aleg să aibă sau nu copii, dacă sînt catalogate ca neadaptate, ca nomade, dacă ies din modelele prestabilite. Li se pare că nu reușesc să facă ceva ce-i de la sine înțeles. Și poate că ăsta e un act de rebeliune care le poate influența și le spune că se poate trăi și în alte feluri. Nu spun că eu personal am reușit să o fac. Asta e interesant, că în anumite alegeri pe care le-am făcut n-am reușit să fac asta pînă la capăt, dar se poate trăi într-un anume fel care să nu cadreze neapărat cu ceea ce se așteaptă de la noi ca femei.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„N-am chef să mor” se numește noul roman al Laurei T. Ilea, apărut la Editura Cartier. Am stat de vorbă cu autoarea în direct, în studioul Radio România Cultural de la Tîrgul Gaudeamus. Laura T. Ilea este prozatoare și eseistă, scrie în română și în franceză, a studiat la Facultatea de Filosofie a Universității din București, unde și-a susținut și prima teză de doctorat, al doilea doctorat fiind în literatură comparată la Universitatea din Montréal, Canada. </p><p>„N-am chef să mor” o are în centru pe Anne Legendre, o jurnalistă de 42 de ani care ne pune de la primele rînduri față-n față cu preocupările ei vizînd stereotipurile și etichetele aplicate unei femei care nu mai e foarte tînără. Vocea personajului narator are o dimensiune eseistică pregnantă, e vocea unei femei care a umblat mult prin lume, care a citit și a gîndit mult. E o voce care sintetizează experiențe, lecturi, teme actuale și este mereu de partea celor vulnerabili, a marginalilor, a năpăstuiților, a pierzătorilor. </p><p><b>Laura T. Ilea</b>: „Mi-am asumat aproximativ la 30 de ani scrisul, literatura. Era ceva care rămînea în umbră, sufocat și care nu se putea exprima neapărat prin eseul pur filosofic. Deși acolo hibridizez destul de mult, în sensul că aduc foarte multă literatură, poezie, poate, dar nu eram neapărat conștientă de asta. Reacțiile celor care mi-au citit cartea acum sînt acestea, că sînt într-un continuu tête-à-tête cu lumea, cu celelalte voci și că problematizez personajul. Anne Legendre este numele ei, dar, o spune din start, e un nume de împrumut ca să fie un nume de bonton în lumea nouă. E clar că e nevoie de asta ca să te transferi într-o altă piele.”</p><p><em>La 42 de ani, personajul tău, Anne Legendre, caută să se reinventeze, să retrăiască iubirea. N-are chef nu doar să moară, dar nici măcar să îmbătrânească.Și cu siguranță n-are chef să joace după regulile stabilite de alții, să depună armele, să se retragă, ne spune asta de la început.</em></p><p><b>Laura T. Ilea</b>: „Sînt sigură de un lucru, și anume că romanul creează un model de femeie, de personaj feminin, care pentru foarte multe dintre femeile mai tinere cu care discut e foarte inspirant. Sînt foarte multe fete tinere care se simt rușinate dacă nu reușesc să trăiască în cuplu, dacă aleg să aibă sau nu copii, dacă sînt catalogate ca neadaptate, ca nomade, dacă ies din modelele prestabilite. Li se pare că nu reușesc să facă ceva ce-i de la sine înțeles. Și poate că ăsta e un act de rebeliune care le poate influența și le spune că se poate trăi și în alte feluri. Nu spun că eu personal am reușit să o fac. Asta e interesant, că în anumite alegeri pe care le-am făcut n-am reușit să fac asta pînă la capăt, dar se poate trăi într-un anume fel care să nu cadreze neapărat cu ceea ce se așteaptă de la noi ca femei.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18307842-scriitoarea-laura-t-ilea-se-poate-trai-intr-un-fel-care-sa-nu-cadreze-cu-ceea-ce-se-a-teapta-de-la-noi-ca-femei.mp3" length="20110653" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/moiz7wqhwqqusvmrqbu6eazopye2?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18307842</guid>
    <pubDate>Sat, 06 Dec 2025 09:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18307842/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18307842/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18307842/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18307842/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1672</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>58</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Prin dialog spre adevăr. Platon repovestit de Cătălin Partenie </itunes:title>
    <title>Prin dialog spre adevăr. Platon repovestit de Cătălin Partenie </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Am fost din nou live de la Tîrgul Gaudeamus Radio România. Și am vorbit despre filosofie și rolul ei în lumea noastră complicată, despre importanța și puterea pe care le-ar putea avea dialogul pentru o societate care se îndepărtează tot mai mult de dialog, despre căutarea împreună a adevărului, așa, ca în dialogurile lui Platon. Invitatul nostru a fost Cătălin Partenie, profesor de filosofie la Facultatea de Științe Politice a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din Bucureșt...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Am fost din nou live de la Tîrgul Gaudeamus Radio România. Și am vorbit despre filosofie și rolul ei în lumea noastră complicată, despre importanța și puterea pe care le-ar putea avea dialogul pentru o societate care se îndepărtează tot mai mult de dialog, despre căutarea împreună a adevărului, așa, ca în dialogurile lui Platon. Invitatul nostru a fost Cătălin Partenie, profesor de filosofie la Facultatea de Științe Politice a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București, autor al volumelor „<a href='https://www.edituratrei.ro/carte/androginul/13935/'>Androginul. Despre suflet și cetate </a>” (Ed. TREI) și „<a href='https://www.ratioetrevelatio.com/carti/atlantida-si-copiii-lui-platon-catalin-partenie/'>Atlantida și copiii lui Platon </a>” (Ed. Ratio et Revelatio).</p><p><em>Trăim într-o lume super tehnologizată, iar tehnologia pare că ne oferă răspunsuri la orice întrebare. Avem la dispoziție mai mult ca oricînd, mai repede ca oricînd, informație, analiză, sinteză. Așa că o să vă întreb, pînă la urmă, la ce mai folosește astăzi filosofia?</em></p><p><b>Cătălin Partenie</b>: „Cred că depinde ce filozofi întrebăm, din prezent sau din trecut. Eu am încercat să îl întreb pe Platon și am încercat să-mi imaginez ce ne-ar răspunde el astăzi. Așa că eu aș fi ca un fel de mesager acum. Dacă l-am întreba pe Platon la ce mai este bună filozofia astăzi, cred că el ne-ar spune, în primul rînd, că filozofia înseamnă să încerci să înțelegi ce este lumea și omul, dar să încerci să înțelegi lumea și omul cu puterile tale. Nu trebuie să te bazezi pe altceva, trebuie pur și simplu să încerci singur să înțelegi. Dar aici vreau să mai adaug ceva, că pentru el filozofia nu exista, de fapt, în solitudine. El a scris dialoguri și în dialogurile lui, care sînt ca niște piese de teatru, mai multe personaje discută împreună. E o încercare în comun de a înțelege lumea și omul.”</p><p><em>Cărțile dumneavoastră despre Platon se adresează unui public care nu este neapărat familiarizat cu filozofia și sînt scrise cu talent de povestitor – și asta nu este o întîmplare, fiindcă sînteți și prozator. Dar ce presupune să scrii despre Platon astăzi pentru un public neinițiat? </em></p><p><b>Cătălin Partenie</b>: „Chiar asta a făcut și Platon. Dialogurile lui nu sînt niște tratate scrise pentru filozofi. Unele dialoguri sînt mai dense și poate mai greu de urmărit, dar ele conțin o deschidere. În <em>Republica</em>, de exemplu, personajul principal e Socrate și el vorbește. Dar nici unul din cei cu care vorbește nu este filozof. <em>Republica</em>, într-un fel, este un dialog între un filozof, Socrate, și mai mulți care nu sunt filozofi. Iar la Platon există această deschidere în filozofie. Și în <em>Republica</em>, și în alte dialoguri sînt tot felul de povești și de mituri pe care le inventează și ele vor să deschidă niște uși.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin </b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Am fost din nou live de la Tîrgul Gaudeamus Radio România. Și am vorbit despre filosofie și rolul ei în lumea noastră complicată, despre importanța și puterea pe care le-ar putea avea dialogul pentru o societate care se îndepărtează tot mai mult de dialog, despre căutarea împreună a adevărului, așa, ca în dialogurile lui Platon. Invitatul nostru a fost Cătălin Partenie, profesor de filosofie la Facultatea de Științe Politice a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București, autor al volumelor „<a href='https://www.edituratrei.ro/carte/androginul/13935/'>Androginul. Despre suflet și cetate </a>” (Ed. TREI) și „<a href='https://www.ratioetrevelatio.com/carti/atlantida-si-copiii-lui-platon-catalin-partenie/'>Atlantida și copiii lui Platon </a>” (Ed. Ratio et Revelatio).</p><p><em>Trăim într-o lume super tehnologizată, iar tehnologia pare că ne oferă răspunsuri la orice întrebare. Avem la dispoziție mai mult ca oricînd, mai repede ca oricînd, informație, analiză, sinteză. Așa că o să vă întreb, pînă la urmă, la ce mai folosește astăzi filosofia?</em></p><p><b>Cătălin Partenie</b>: „Cred că depinde ce filozofi întrebăm, din prezent sau din trecut. Eu am încercat să îl întreb pe Platon și am încercat să-mi imaginez ce ne-ar răspunde el astăzi. Așa că eu aș fi ca un fel de mesager acum. Dacă l-am întreba pe Platon la ce mai este bună filozofia astăzi, cred că el ne-ar spune, în primul rînd, că filozofia înseamnă să încerci să înțelegi ce este lumea și omul, dar să încerci să înțelegi lumea și omul cu puterile tale. Nu trebuie să te bazezi pe altceva, trebuie pur și simplu să încerci singur să înțelegi. Dar aici vreau să mai adaug ceva, că pentru el filozofia nu exista, de fapt, în solitudine. El a scris dialoguri și în dialogurile lui, care sînt ca niște piese de teatru, mai multe personaje discută împreună. E o încercare în comun de a înțelege lumea și omul.”</p><p><em>Cărțile dumneavoastră despre Platon se adresează unui public care nu este neapărat familiarizat cu filozofia și sînt scrise cu talent de povestitor – și asta nu este o întîmplare, fiindcă sînteți și prozator. Dar ce presupune să scrii despre Platon astăzi pentru un public neinițiat? </em></p><p><b>Cătălin Partenie</b>: „Chiar asta a făcut și Platon. Dialogurile lui nu sînt niște tratate scrise pentru filozofi. Unele dialoguri sînt mai dense și poate mai greu de urmărit, dar ele conțin o deschidere. În <em>Republica</em>, de exemplu, personajul principal e Socrate și el vorbește. Dar nici unul din cei cu care vorbește nu este filozof. <em>Republica</em>, într-un fel, este un dialog între un filozof, Socrate, și mai mulți care nu sunt filozofi. Iar la Platon există această deschidere în filozofie. Și în <em>Republica</em>, și în alte dialoguri sînt tot felul de povești și de mituri pe care le inventează și ele vor să deschidă niște uși.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin </b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18300432-prin-dialog-spre-adevar-platon-repovestit-de-catalin-partenie.mp3" length="18848587" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/agbsfojah493qp9vn3ik4p9fod3w?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18300432</guid>
    <pubDate>Thu, 04 Dec 2025 21:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18300432/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18300432/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18300432/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18300432/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1567</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>57</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Luminița Corneanu, scriitoare: „Am văzut copii mîngîind personajele pe paginile cărții”</itunes:title>
    <title>Luminița Corneanu, scriitoare: „Am văzut copii mîngîind personajele pe paginile cărții”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Miercuri a început Tîrgul Gaudeamus Radio România. Și, pentru că un tîrg de carte este și un spațiu unde pot crește, unde se pot forma cititori, am vorbit despre importanța lecturii pentru copii, despre cărțile copilăriei de azi, accesul celor mici la carte și, inevitabil, despre programa școlară la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a lansată de Ministerul Educației în dezbatere publică, o propunere care a stîrnit deja multe discuții. Invitata noastră, în direct în studioul Radio R...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Miercuri a început Tîrgul Gaudeamus Radio România. Și, pentru că un tîrg de carte este și un spațiu unde pot crește, unde se pot forma cititori, am vorbit despre importanța lecturii pentru copii, despre cărțile copilăriei de azi, accesul celor mici la carte și, inevitabil, despre programa școlară la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a lansată de Ministerul Educației în dezbatere publică, o propunere care a stîrnit deja multe discuții. Invitata noastră, în direct în studioul Radio România Cultural de la Gaudeamus, a fost Luminița Corneanu, scriitoare, autoarea volumelor „Cameleonul Cami pleacă în Tibet” și „Cameleonul Cami la cofetărie” (Editura Vlad și cartea cu Genius), ilustrate de Andrei Damian, și co-organizatoare a Festivalului de Literatură pentru Copii și Adolescenți Apolodor de la Botoșani, care a debutat în forță anul acesta. </p><p><em>Faci parte din asociația De Basm a autorilor pentru copii și adolescenți, care și-a asumat, printre altele, să ajungă cu cărți la copiii din zonele defavorizate. Ce poate face o organizație ca a voastră în lipsa unor politici publice coerente și pe termen lung de promovare a lecturii?</em></p><p><b>Luminița Corneanu</b>: „Este vorba de a merge efectiv în școli și în biblioteci, unde am făcut donații de carte pentru instituțiile în sine. De cîțiva ani am început și am încercat și o altă metodă, să le facem donații, cadouri, copiilor înșiși, cîte o carte a lor personală. Și pentru mulți copii din mediul rural, cărțile pe care noi le-am dus au fost prima lor carte personală. Am propus diverse proiecte prin care să încercăm să facem literatura mai simpatică, mai umană, mai prietenoasă, mai comestibilă pentru copii: ora de literatură sau, în diverse arii curriculare, orele să se bazeze pe cărți contemporane pentru copii. Cel mai recent proiect al nostru se numește KitLit, tocmai s-a încheiat luna trecută și a început prin 40 de ateliere, pe care le-au ținut 20 de scriitori, membri și nemembri ai asociației De Basm, în școli din mai multe județe, pe baza unor scenarii didactice ludice - le-am zis noi -, bazate pe cărțile noastre. Aceste scenarii didactice nu se referă doar la ora de limbă și comunicare, ci și la educație pentru mediu, pentru societate și reacția copiilor și a profesorilor este foarte bună. Chiar la Botoșani, la Festivalul Apolodor, am lansat volumul în sine, în fața a vreo 60 de profesori de învățămînt primar, veniți din tot județul, care ne-au mărturisit că așa ceva este foarte util și că nimeni nu le oferă un astfel de conținut.”</p><p><em>Ce se întîmplă cu copiii din medii defavorizate la care voi reușiți să ajungeți, după ce plecați de acolo, urmăriți, aveți idee dacă măcar cîțiva dintre ei au prins gustul pentru literatură, pentru citit?</em></p><p><b>Luminița Corneanu</b>: „În unele cazuri da, sînt mai multe localități în care noi mergem în mod repetat și pentru că știm că acolo proiectele noastre sînt bine primite, au continuitate. Unul dintre aceste locuri îl pot menționa, este Raciu, Dâmbovița, altul este Pietrari din Vâlcea. Evident că nu putem să avem repetitivitate în toate locurile pentru că astfel nu am mai putea ajunge în alte locuri, însă tocmai prin acest gen de donații de cărți contemporane către bibliotecă, donații pentru copii, tipurile de activități pe care le facem împreună cu copiii, noi le arătăm cît de frumoasă este literatura, că și ei pot scrie o poveste, cît de frumoase sînt cărțile. Am mai spus-o și-o s-o tot spun, am văzut copii mîngîind personajele pe paginile cărții. Cred că sînt puține lucruri mai grăitoare despre cît de impresionat este un copil de o carte dedicată vîrstei lui.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin </b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Miercuri a început Tîrgul Gaudeamus Radio România. Și, pentru că un tîrg de carte este și un spațiu unde pot crește, unde se pot forma cititori, am vorbit despre importanța lecturii pentru copii, despre cărțile copilăriei de azi, accesul celor mici la carte și, inevitabil, despre programa școlară la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a lansată de Ministerul Educației în dezbatere publică, o propunere care a stîrnit deja multe discuții. Invitata noastră, în direct în studioul Radio România Cultural de la Gaudeamus, a fost Luminița Corneanu, scriitoare, autoarea volumelor „Cameleonul Cami pleacă în Tibet” și „Cameleonul Cami la cofetărie” (Editura Vlad și cartea cu Genius), ilustrate de Andrei Damian, și co-organizatoare a Festivalului de Literatură pentru Copii și Adolescenți Apolodor de la Botoșani, care a debutat în forță anul acesta. </p><p><em>Faci parte din asociația De Basm a autorilor pentru copii și adolescenți, care și-a asumat, printre altele, să ajungă cu cărți la copiii din zonele defavorizate. Ce poate face o organizație ca a voastră în lipsa unor politici publice coerente și pe termen lung de promovare a lecturii?</em></p><p><b>Luminița Corneanu</b>: „Este vorba de a merge efectiv în școli și în biblioteci, unde am făcut donații de carte pentru instituțiile în sine. De cîțiva ani am început și am încercat și o altă metodă, să le facem donații, cadouri, copiilor înșiși, cîte o carte a lor personală. Și pentru mulți copii din mediul rural, cărțile pe care noi le-am dus au fost prima lor carte personală. Am propus diverse proiecte prin care să încercăm să facem literatura mai simpatică, mai umană, mai prietenoasă, mai comestibilă pentru copii: ora de literatură sau, în diverse arii curriculare, orele să se bazeze pe cărți contemporane pentru copii. Cel mai recent proiect al nostru se numește KitLit, tocmai s-a încheiat luna trecută și a început prin 40 de ateliere, pe care le-au ținut 20 de scriitori, membri și nemembri ai asociației De Basm, în școli din mai multe județe, pe baza unor scenarii didactice ludice - le-am zis noi -, bazate pe cărțile noastre. Aceste scenarii didactice nu se referă doar la ora de limbă și comunicare, ci și la educație pentru mediu, pentru societate și reacția copiilor și a profesorilor este foarte bună. Chiar la Botoșani, la Festivalul Apolodor, am lansat volumul în sine, în fața a vreo 60 de profesori de învățămînt primar, veniți din tot județul, care ne-au mărturisit că așa ceva este foarte util și că nimeni nu le oferă un astfel de conținut.”</p><p><em>Ce se întîmplă cu copiii din medii defavorizate la care voi reușiți să ajungeți, după ce plecați de acolo, urmăriți, aveți idee dacă măcar cîțiva dintre ei au prins gustul pentru literatură, pentru citit?</em></p><p><b>Luminița Corneanu</b>: „În unele cazuri da, sînt mai multe localități în care noi mergem în mod repetat și pentru că știm că acolo proiectele noastre sînt bine primite, au continuitate. Unul dintre aceste locuri îl pot menționa, este Raciu, Dâmbovița, altul este Pietrari din Vâlcea. Evident că nu putem să avem repetitivitate în toate locurile pentru că astfel nu am mai putea ajunge în alte locuri, însă tocmai prin acest gen de donații de cărți contemporane către bibliotecă, donații pentru copii, tipurile de activități pe care le facem împreună cu copiii, noi le arătăm cît de frumoasă este literatura, că și ei pot scrie o poveste, cît de frumoase sînt cărțile. Am mai spus-o și-o s-o tot spun, am văzut copii mîngîind personajele pe paginile cărții. Cred că sînt puține lucruri mai grăitoare despre cît de impresionat este un copil de o carte dedicată vîrstei lui.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin </b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18294867-lumini-a-corneanu-scriitoare-am-vazut-copii-mingiind-personajele-pe-paginile-car-ii.mp3" length="20929935" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/m0vmhiam9f9lq5sg2jmnns9u004l?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18294867</guid>
    <pubDate>Wed, 03 Dec 2025 23:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18294867/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18294867/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18294867/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18294867/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1741</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>56</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cum funcționează fabrica de nostalgie ceaușistă TikTok. Interviu cu Didona Goanță </itunes:title>
    <title>Cum funcționează fabrica de nostalgie ceaușistă TikTok. Interviu cu Didona Goanță </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Potrivit unei cercetări recente realizate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), peste jumătate dintre români consideră că regimul comunist a fost „un lucru bun”. Două treimi consideră că Nicolae Ceaușescu a fost „un lider bun”, iar aproape jumătate sînt convinși că „se trăia mai bine” înainte de 1989. Aceste percepții sînt puternice mai ales în rîndul tinerilor, care nu au memoria directă a perioadei comuniste. Cum se naște, așadar, nosta...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Potrivit unei cercetări recente realizate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), peste jumătate dintre români consideră că regimul comunist a fost „un lucru bun”. Două treimi consideră că Nicolae Ceaușescu a fost „un lider bun”, iar aproape jumătate sînt convinși că „se trăia mai bine” înainte de 1989. Aceste percepții sînt puternice mai ales în rîndul tinerilor, care nu au memoria directă a perioadei comuniste. Cum se naște, așadar, nostalgia comunistă? Ce rol joacă factori precum deziluzia față de prezent, inegalitățile sociale ori incertitudinile economice și cum pot fi manipulați oamenii pornind de la aceste sentimente? O cercetare despre fenomenul nostalgiei pro-totalitare în mediul online, realizată de Didona Goanță, consultant de comunicare strategică și colaborator al IICCMER, ne arată cum funcționează aceste mecanisme de manipulare. Autoarea studiului a analizat 200 de postări care promovează figura lui Ceaușescu drept un lider autentic și mare patriot și vorbesc despre realizări ale regimului comunist și a descoperit că doar aceste 200 de postări au avut 130 de milioane de vizualizări. </p><p><b>Didona Goanță</b>: „În analiza mea am plecat de la două teme mult dicutate în spaţiul public. Prima este sondajul pe care l-aţi aminit, realizat de ICCMER. Dacă pentru segmentul de vîrstă 60+ putem găsi nişte argumente legate de nevoia lor de a adera la astfel de ideologii, ne-am întrebat cu toţi ce se întîmplă cu tinerii. De ce persoane care nu au trăit în comunism ajung să fie interesate de astfel de materiale de propagandă totalitară? Am fost interesată să văd dacă există în mediul online astfel de materiale şi cum se raportează tinerii la ele. A doua temă a fost cea legată de războiul hibrid. Nu ştiu cît de mult conştientizăm, dar cel puţin în ultimul an, social media a devenit un cîmp de luptă unde dezinformarea, manipularea, fake news au un singur scop: acela de a remodela mentalul colectiv şi de a distorsiona percepţiile în rîndul tinerilor. Nu întîmplător am analizat TikTok-ul. Mi-au mai atras atenţia nişte statistici, alarmante şi ele. În România avem cel mai mare număr de conturi de TikTok pe cap de locuitor. Avem 9 milioane de conturi, dar este interesant că acest număr a crescut brusc. În 2023 aveam 7 milioane, un an mai tîrziu ne-am trezit cu 9 milioane. Avem cel mai slab nivel de competenţe digitale din UE. Media este undeva la 76%, noi avem 46%. 90% dintre aceste conturi sînt înregistrate cu vîrsta între 13 şi 35 de ani – aşadar tineri care nu s-au născut, nu au crescut în comunism. Şi statisticile legate de timpul petrecut pe aceste reţele spun că în medie 2 ore şi jumătate se stă pe aceste reţele şi segmentul principal de vîrstă este undeva la 18-24 de ani. Dacă punem toate aceste elemente cap la cap, vorbim de o pepinieră importantă de tineri care sînt predispuşi la tot ce înseamnă manipulare, propagandă, fake news.”</p><p><em>Cum poţi concura pe rețelele de socializare cu conturile crescute artificial, cum poţi să ajungi la oamenii deja expuşi la manipulare şi fake news?<br/></em><b>Didona Goanță</b>: „Cu fermele de trolli şi de boţi nu prea poţi concura, ele cred că există în orice societate. Dar alte ţări au înţeles cît de periculos este acest fenomen şi au încercat să le izoleze. Noi pînă acum nu am făcut nimic. Cred că putem să vorbim în primul rînd de educaţie. Dar educaţia şi educarea nu se fac de la o zi la alta, avem nevoie de enorm de mult timp. Mai este o problemă: noi vedem aceste 130 de milioane de vizualizări dar nu ştim cum au fost ele internalizate de public. Corect ar fi să începem ample studii sociologice care să segmenteze exact acest public de 13-35 de ani, ca să înţelegem cum s-au raportat ei, ce au preluat din aceste mesaje şi apoi să începem să ajungem, cu informaţia, ţintit, către ei.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Potrivit unei cercetări recente realizate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), peste jumătate dintre români consideră că regimul comunist a fost „un lucru bun”. Două treimi consideră că Nicolae Ceaușescu a fost „un lider bun”, iar aproape jumătate sînt convinși că „se trăia mai bine” înainte de 1989. Aceste percepții sînt puternice mai ales în rîndul tinerilor, care nu au memoria directă a perioadei comuniste. Cum se naște, așadar, nostalgia comunistă? Ce rol joacă factori precum deziluzia față de prezent, inegalitățile sociale ori incertitudinile economice și cum pot fi manipulați oamenii pornind de la aceste sentimente? O cercetare despre fenomenul nostalgiei pro-totalitare în mediul online, realizată de Didona Goanță, consultant de comunicare strategică și colaborator al IICCMER, ne arată cum funcționează aceste mecanisme de manipulare. Autoarea studiului a analizat 200 de postări care promovează figura lui Ceaușescu drept un lider autentic și mare patriot și vorbesc despre realizări ale regimului comunist și a descoperit că doar aceste 200 de postări au avut 130 de milioane de vizualizări. </p><p><b>Didona Goanță</b>: „În analiza mea am plecat de la două teme mult dicutate în spaţiul public. Prima este sondajul pe care l-aţi aminit, realizat de ICCMER. Dacă pentru segmentul de vîrstă 60+ putem găsi nişte argumente legate de nevoia lor de a adera la astfel de ideologii, ne-am întrebat cu toţi ce se întîmplă cu tinerii. De ce persoane care nu au trăit în comunism ajung să fie interesate de astfel de materiale de propagandă totalitară? Am fost interesată să văd dacă există în mediul online astfel de materiale şi cum se raportează tinerii la ele. A doua temă a fost cea legată de războiul hibrid. Nu ştiu cît de mult conştientizăm, dar cel puţin în ultimul an, social media a devenit un cîmp de luptă unde dezinformarea, manipularea, fake news au un singur scop: acela de a remodela mentalul colectiv şi de a distorsiona percepţiile în rîndul tinerilor. Nu întîmplător am analizat TikTok-ul. Mi-au mai atras atenţia nişte statistici, alarmante şi ele. În România avem cel mai mare număr de conturi de TikTok pe cap de locuitor. Avem 9 milioane de conturi, dar este interesant că acest număr a crescut brusc. În 2023 aveam 7 milioane, un an mai tîrziu ne-am trezit cu 9 milioane. Avem cel mai slab nivel de competenţe digitale din UE. Media este undeva la 76%, noi avem 46%. 90% dintre aceste conturi sînt înregistrate cu vîrsta între 13 şi 35 de ani – aşadar tineri care nu s-au născut, nu au crescut în comunism. Şi statisticile legate de timpul petrecut pe aceste reţele spun că în medie 2 ore şi jumătate se stă pe aceste reţele şi segmentul principal de vîrstă este undeva la 18-24 de ani. Dacă punem toate aceste elemente cap la cap, vorbim de o pepinieră importantă de tineri care sînt predispuşi la tot ce înseamnă manipulare, propagandă, fake news.”</p><p><em>Cum poţi concura pe rețelele de socializare cu conturile crescute artificial, cum poţi să ajungi la oamenii deja expuşi la manipulare şi fake news?<br/></em><b>Didona Goanță</b>: „Cu fermele de trolli şi de boţi nu prea poţi concura, ele cred că există în orice societate. Dar alte ţări au înţeles cît de periculos este acest fenomen şi au încercat să le izoleze. Noi pînă acum nu am făcut nimic. Cred că putem să vorbim în primul rînd de educaţie. Dar educaţia şi educarea nu se fac de la o zi la alta, avem nevoie de enorm de mult timp. Mai este o problemă: noi vedem aceste 130 de milioane de vizualizări dar nu ştim cum au fost ele internalizate de public. Corect ar fi să începem ample studii sociologice care să segmenteze exact acest public de 13-35 de ani, ca să înţelegem cum s-au raportat ei, ce au preluat din aceste mesaje şi apoi să începem să ajungem, cu informaţia, ţintit, către ei.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18286461-cum-func-ioneaza-fabrica-de-nostalgie-ceau-ista-tiktok-interviu-cu-didona-goan-a.mp3" length="19409382" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/w220ka81h8mi1m6c5dxm4qfvl5p2?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18286461</guid>
    <pubDate>Tue, 02 Dec 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18286461/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18286461/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18286461/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18286461/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1614</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>55</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>PATRIOTISMUL - istoria unui cuvînt. Interviu cu Cristian Vasile</itunes:title>
    <title>PATRIOTISMUL - istoria unui cuvînt. Interviu cu Cristian Vasile</title>
    <itunes:summary><![CDATA[1 Decembrie 2025. 107 ani de la Marea Unire. Ce reprezintă azi Ziua Națională? Ce înseamnă patriotism? Ce sărbătorim la 1 Decembrie? Care a fost contextul care a permis Marea Unire? L-am întrebat pe istoricul Cristian Vasile.  Cristian Vasile: „Simplu spus, (la 1 Decembrie) sărbătorim Marea Unire, o încununare a unei lupte naționale, derulată mai ales în secolul al XIX-lea, pentru că ideea națională s-a conturat tîrziu, ca la multe alte popoare europene, nu suntem noi primii sau ultimii....]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>1 Decembrie 2025. 107 ani de la Marea Unire. Ce reprezintă azi Ziua Națională? Ce înseamnă patriotism? Ce sărbătorim la 1 Decembrie? Care a fost contextul care a permis Marea Unire? L-am întrebat pe istoricul Cristian Vasile. </p><p><b>Cristian Vasile</b>: „Simplu spus, (la 1 Decembrie) sărbătorim Marea Unire, o încununare a unei lupte naționale, derulată mai ales în secolul al XIX-lea, pentru că ideea națională s-a conturat tîrziu, ca la multe alte popoare europene, nu suntem noi primii sau ultimii. Și a fost un mare noroc, în primul rînd. Asta nu prea spunem cu glas tare. A fost un mare noroc pentru că la fel de bine se putea întîmpla să nu se realizeze Marea Unire. Marele noroc a fost prăbușirea mai multor imperii. Prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, prăbușirea Imperiului Rus. (...) Aceasta este conjunctura: prăbușirea imperiilor și o foarte bună organizare a elitei – mai ales a elitei din Transilvania, care a permis încununarea Unirii și unificarea Banatului și a Transilvaniei –, a elitelor culturale, bancare românești, pentru că românii din Ardeal dezvoltaseră și o mică și mijlocie burghezie, spre deosebire de Basarabia.” </p><p><em>Cuvîntul patriotism nu a însemnat mereu ceea ce înseamnă astăzi. Care era semnificația sa la momentul Marii Unirii?</em></p><p><b>Cristian Vasile</b>: „Cei de la 1918, în linii mari, aveau doi termeni pentru ceea ce înțelegem noi azi prin patriotism. Vorbeau și de patriotism, dar vorbeau și despre naționalism. Naționalism era un fel de sinonim cu ideea națională. Nu ajunsese să fie compromis de o dreaptă extremă, de o dreaptă radicală. Adică și Iuliu Maniu și Mihai Ralea, deși politicieni de centru-dreapta, de centru-stânga și național-liberali, foloseau acești termeni. Problema este că în anii ’30, mai ales odată cu ascensiunea extremei drepte, acest termen de naționalism începe să capete o nuanță peiorativă. Și intelectuali progresiști, intelectuali de centru încep să realizeze această mutație semantică și încep să se distanțeze de folosirea termenului de naționalism și adoptă termenul de patriotism. Sigur că a fost o perioadă de tranziție. Și termenul de românism a ajuns să fie compromis pentru că era utilizat demagogic, populist, de către legionari, de către cuziști, pentru că noi de fapt avem două fațete principale ale fascismului. Legionarismul, dar și cuzismul, partidul lui Octavian Goga, din păcate, și al lui A. C. Cuza.” </p><p><em>Cum poți astăzi să spui că ești patriot fără să fii confundat cu acel naționalism periculos și extremist?</em></p><p><b>Cristian Vasile</b>: „Cred că o poți dovedi nu doar prin ceea ce spui, ci mai ales prin ceea ce faci. Și prin ceea ce scrii, prin ceea ce oferi spațiului public, cultural, politic. Cineva care se remarcă doar prin vorbe, care e un demagog, cred că nu poate fi socotit un patriot, un om care își iubește țara. E nevoie de fapte și, de fapt, pledoaria noastră ar trebui să fie pentru patriotismul faptelor.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>1 Decembrie 2025. 107 ani de la Marea Unire. Ce reprezintă azi Ziua Națională? Ce înseamnă patriotism? Ce sărbătorim la 1 Decembrie? Care a fost contextul care a permis Marea Unire? L-am întrebat pe istoricul Cristian Vasile. </p><p><b>Cristian Vasile</b>: „Simplu spus, (la 1 Decembrie) sărbătorim Marea Unire, o încununare a unei lupte naționale, derulată mai ales în secolul al XIX-lea, pentru că ideea națională s-a conturat tîrziu, ca la multe alte popoare europene, nu suntem noi primii sau ultimii. Și a fost un mare noroc, în primul rînd. Asta nu prea spunem cu glas tare. A fost un mare noroc pentru că la fel de bine se putea întîmpla să nu se realizeze Marea Unire. Marele noroc a fost prăbușirea mai multor imperii. Prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, prăbușirea Imperiului Rus. (...) Aceasta este conjunctura: prăbușirea imperiilor și o foarte bună organizare a elitei – mai ales a elitei din Transilvania, care a permis încununarea Unirii și unificarea Banatului și a Transilvaniei –, a elitelor culturale, bancare românești, pentru că românii din Ardeal dezvoltaseră și o mică și mijlocie burghezie, spre deosebire de Basarabia.” </p><p><em>Cuvîntul patriotism nu a însemnat mereu ceea ce înseamnă astăzi. Care era semnificația sa la momentul Marii Unirii?</em></p><p><b>Cristian Vasile</b>: „Cei de la 1918, în linii mari, aveau doi termeni pentru ceea ce înțelegem noi azi prin patriotism. Vorbeau și de patriotism, dar vorbeau și despre naționalism. Naționalism era un fel de sinonim cu ideea națională. Nu ajunsese să fie compromis de o dreaptă extremă, de o dreaptă radicală. Adică și Iuliu Maniu și Mihai Ralea, deși politicieni de centru-dreapta, de centru-stânga și național-liberali, foloseau acești termeni. Problema este că în anii ’30, mai ales odată cu ascensiunea extremei drepte, acest termen de naționalism începe să capete o nuanță peiorativă. Și intelectuali progresiști, intelectuali de centru încep să realizeze această mutație semantică și încep să se distanțeze de folosirea termenului de naționalism și adoptă termenul de patriotism. Sigur că a fost o perioadă de tranziție. Și termenul de românism a ajuns să fie compromis pentru că era utilizat demagogic, populist, de către legionari, de către cuziști, pentru că noi de fapt avem două fațete principale ale fascismului. Legionarismul, dar și cuzismul, partidul lui Octavian Goga, din păcate, și al lui A. C. Cuza.” </p><p><em>Cum poți astăzi să spui că ești patriot fără să fii confundat cu acel naționalism periculos și extremist?</em></p><p><b>Cristian Vasile</b>: „Cred că o poți dovedi nu doar prin ceea ce spui, ci mai ales prin ceea ce faci. Și prin ceea ce scrii, prin ceea ce oferi spațiului public, cultural, politic. Cineva care se remarcă doar prin vorbe, care e un demagog, cred că nu poate fi socotit un patriot, un om care își iubește țara. E nevoie de fapte și, de fapt, pledoaria noastră ar trebui să fie pentru patriotismul faptelor.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18277684-patriotismul-istoria-unui-cuvint-interviu-cu-cristian-vasile.mp3" length="20020640" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/xkshr4sg2m1wgx7sdd1er7muig7c?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18277684</guid>
    <pubDate>Mon, 01 Dec 2025 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18277684/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18277684/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18277684/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18277684/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1665</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>54</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Meserii nerecomandate femeilor” de Gabriela Adameșteanu: o carte despre tensiunile dintre viață și literatură</itunes:title>
    <title>„Meserii nerecomandate femeilor” de Gabriela Adameșteanu: o carte despre tensiunile dintre viață și literatură</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Gabriela Adameșteanu are carte nouă. Se numește „Meserii nerecomandate femeilor” și a apărut la Polirom. Este o carte despre viață și literatură și, mai ales, despre tensiunea dintre viață și literatură. Gabriela Adameșteanu povestește cum a fugit ani de zile de meseria de scriitoare pe care o considera periculoasă și cum s-a simțit vinovată că a ales, totuși, să scrie și să publice, în loc să trăiască o „viață normală”. Dar e și o carte despre lumea românească din interbelic și pînă spre zil...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Gabriela Adameșteanu are carte nouă. Se numește „Meserii nerecomandate femeilor” și a apărut la Polirom. Este o carte despre viață și literatură și, mai ales, despre tensiunea dintre viață și literatură. Gabriela Adameșteanu povestește cum a fugit ani de zile de meseria de scriitoare pe care o considera periculoasă și cum s-a simțit vinovată că a ales, totuși, să scrie și să publice, în loc să trăiască o „viață normală”. Dar e și o carte despre lumea românească din interbelic și pînă spre zilele noastre, cu complexitatea ei, cu tulburările ei profunde și de multe ori violente, care au afectat, inevitabil, viețile oamenilor. Sînt aici și mărturisiri despre cum și-a scris Gabriela Adameșteanu celebrele romane, cum au fost primite, despre distanța dintre personajul literar și prototipurile sale, despre cum era să fii scriitoare în ultimele decenii de comunism, cînd elogiul suprem era că „scrii ca un bărbat”. Adela Greceanu a stat de vorbă cu Gabriela Adameșteanu despre această carte de istorii personale, istorie literară și istorie pur și simplu. </p><p><b>Gabriela Adameșteanu</b>: „Și cînd nu scrii, tu aduni material: pe tine, în primul rînd, tu ești primul tău obiect pentru manipulat, pentru cercetat, pentru disecat și, în al doilea rînd, o faci și cu ceilalți, mai mult sau mai puțin. Sigur, sînt scriitori atît de narcisiști – pentru că în meseria asta a noastră e mult narcisism –, că nu ies niciodată din ei, din pielea lor. Și au atît de multă imaginație și-și construiesc cărți numai pe trăirile și experiențele lor, încît ceilalți sînt mai apărați de ei. Dar alții nu. Eu am dat niște citate pe la <em>motto</em>-uri care sînt destul de fioroase. Despre scriitorul ca spion – lucru pe care l-au spus scriitori mari: John le Carré era de meserie scriitor de romane foarte bune de spionaj și Amos Oz a scris despre un agent secret. Sînt oameni care au pus față-n față cele două meserii și au văzut asemănările. Deci este această parte pe care o putem judeca sub aspect moral. Bine, tu nu iei un om și pur și simplu îl descrii în cartea ta. Pentru că, și dacă-ți propui acest lucru, nu-ți iese. Dar iei vorbe, descrieri, iei niște lucruri pe care le-ai păstrat în mintea ta și se construiește din asta un personaj. Chiar și criticii literari privesc uneori superficial și spun ăsta-i un roman autobiografic – mi s-a întîmplat și mie. Sau, dacă reușesc să afle prototipurile, imediat le denunță. Nu-i chiar așa. Procesul e mult mai complicat. Dar eu, cînd am început să scriu, aveam un sentiment de vinovăție. Nici nu știu dacă publicasem cartea sau doar fragmente – «Drumul egal al fiecărei zile», despre ea e vorba – și erau mici scene din adolescența mea, mici fraze și visam noaptea că mă-ntîlnesc cu prietenele mele, cu colegii și dau din colț în colț și nu știu cum să mă comport. (...) Există nenumărate situații în care se plătește greu această meserie. Și nici nu se cîștigă ca la literatura comercială.”</p><p><em>Vorbiți și despre scrisul ca salvare. „Scrisul închide de obicei rănile sufleteşti, transformându-le într-un produs parte material, parte spiritual” spuneți la un moment dat. Cum ați descoperit asta? V-a ajutat să nu mai fugiți de scris?</em></p><p><b>Gabriela Adameșteanu</b>: „Aproape toți oamenii care au mari pierderi în viața lor au perioade depresive și le trăiesc, conștient sau nu. (...) Poți să te gîndești că scrisul te-a ajutat după ce ai depășit, după ce ți-a apărut cartea, după ce ai trecut în altă etapă. Întotdeauna cînd ieși din așa ceva ai, ca și după accidente, o prețuire a vieții mai mare decît înainte, știi prețul ei, al sănătății, al puterii de a lucra. E momentul cînd îți dai seama că te-a ajutat și cartea. (...) Am văzut că scrisul și privirea asupra ta sînt un mod de recentrare. Deci nu e doar o meserie periculoasă, e și o meserie recomandată.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un proiect Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Gabriela Adameșteanu are carte nouă. Se numește „Meserii nerecomandate femeilor” și a apărut la Polirom. Este o carte despre viață și literatură și, mai ales, despre tensiunea dintre viață și literatură. Gabriela Adameșteanu povestește cum a fugit ani de zile de meseria de scriitoare pe care o considera periculoasă și cum s-a simțit vinovată că a ales, totuși, să scrie și să publice, în loc să trăiască o „viață normală”. Dar e și o carte despre lumea românească din interbelic și pînă spre zilele noastre, cu complexitatea ei, cu tulburările ei profunde și de multe ori violente, care au afectat, inevitabil, viețile oamenilor. Sînt aici și mărturisiri despre cum și-a scris Gabriela Adameșteanu celebrele romane, cum au fost primite, despre distanța dintre personajul literar și prototipurile sale, despre cum era să fii scriitoare în ultimele decenii de comunism, cînd elogiul suprem era că „scrii ca un bărbat”. Adela Greceanu a stat de vorbă cu Gabriela Adameșteanu despre această carte de istorii personale, istorie literară și istorie pur și simplu. </p><p><b>Gabriela Adameșteanu</b>: „Și cînd nu scrii, tu aduni material: pe tine, în primul rînd, tu ești primul tău obiect pentru manipulat, pentru cercetat, pentru disecat și, în al doilea rînd, o faci și cu ceilalți, mai mult sau mai puțin. Sigur, sînt scriitori atît de narcisiști – pentru că în meseria asta a noastră e mult narcisism –, că nu ies niciodată din ei, din pielea lor. Și au atît de multă imaginație și-și construiesc cărți numai pe trăirile și experiențele lor, încît ceilalți sînt mai apărați de ei. Dar alții nu. Eu am dat niște citate pe la <em>motto</em>-uri care sînt destul de fioroase. Despre scriitorul ca spion – lucru pe care l-au spus scriitori mari: John le Carré era de meserie scriitor de romane foarte bune de spionaj și Amos Oz a scris despre un agent secret. Sînt oameni care au pus față-n față cele două meserii și au văzut asemănările. Deci este această parte pe care o putem judeca sub aspect moral. Bine, tu nu iei un om și pur și simplu îl descrii în cartea ta. Pentru că, și dacă-ți propui acest lucru, nu-ți iese. Dar iei vorbe, descrieri, iei niște lucruri pe care le-ai păstrat în mintea ta și se construiește din asta un personaj. Chiar și criticii literari privesc uneori superficial și spun ăsta-i un roman autobiografic – mi s-a întîmplat și mie. Sau, dacă reușesc să afle prototipurile, imediat le denunță. Nu-i chiar așa. Procesul e mult mai complicat. Dar eu, cînd am început să scriu, aveam un sentiment de vinovăție. Nici nu știu dacă publicasem cartea sau doar fragmente – «Drumul egal al fiecărei zile», despre ea e vorba – și erau mici scene din adolescența mea, mici fraze și visam noaptea că mă-ntîlnesc cu prietenele mele, cu colegii și dau din colț în colț și nu știu cum să mă comport. (...) Există nenumărate situații în care se plătește greu această meserie. Și nici nu se cîștigă ca la literatura comercială.”</p><p><em>Vorbiți și despre scrisul ca salvare. „Scrisul închide de obicei rănile sufleteşti, transformându-le într-un produs parte material, parte spiritual” spuneți la un moment dat. Cum ați descoperit asta? V-a ajutat să nu mai fugiți de scris?</em></p><p><b>Gabriela Adameșteanu</b>: „Aproape toți oamenii care au mari pierderi în viața lor au perioade depresive și le trăiesc, conștient sau nu. (...) Poți să te gîndești că scrisul te-a ajutat după ce ai depășit, după ce ți-a apărut cartea, după ce ai trecut în altă etapă. Întotdeauna cînd ieși din așa ceva ai, ca și după accidente, o prețuire a vieții mai mare decît înainte, știi prețul ei, al sănătății, al puterii de a lucra. E momentul cînd îți dai seama că te-a ajutat și cartea. (...) Am văzut că scrisul și privirea asupra ta sînt un mod de recentrare. Deci nu e doar o meserie periculoasă, e și o meserie recomandată.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un proiect Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18266139-meserii-nerecomandate-femeilor-de-gabriela-adame-teanu-o-carte-despre-tensiunile-dintre-via-a-i-literatura.mp3" length="22781715" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/886kpzo70r67i3fhss7df8uunptx?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18266139</guid>
    <pubDate>Fri, 28 Nov 2025 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18266139/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18266139/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18266139/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18266139/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1895</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>53</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Decizie istorică: toate statele membre trebuie să recunoască orice căsătorie încheiată într-un alt stat al Uniunii Europene</itunes:title>
    <title>Decizie istorică: toate statele membre trebuie să recunoască orice căsătorie încheiată într-un alt stat al Uniunii Europene</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a hotărît că statele din UE trebuie să recunoască toate căsătoriile întemeiate legal pe teritoriul Uniunii, indiferent de sexul celor doi soți. E o decizie obținută de o familie de același sex din Polonia, care solicită statului polonez să transcrie certificatul de căsătorie emis în Germania și să recunoască statutul marital al celor doi soți. Ce va trebui să facă statul român în urma acestei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene, în cont...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a hotărît că statele din UE trebuie să recunoască toate căsătoriile întemeiate legal pe teritoriul Uniunii, indiferent de sexul celor doi soți. E o decizie obținută de o familie de același sex din Polonia, care solicită statului polonez să transcrie certificatul de căsătorie emis în Germania și să recunoască statutul marital al celor doi soți. Ce va trebui să facă statul român în urma acestei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene, în contextul în care România interzice căsătoria între persoane de același sex și nu recunoaște asemenea căsătorii sau parteneriate civile încheiate în alte țări? I-am întrebat pe avocata <b>Anca Baltac</b> şi pe <b>Victor Ciobotaru</b>, director executiv al Asociaţiei ACCEPT.</p><p><b>Anca Baltac</b>: „În termeni cît se poate de simpli, hotărîrea aceasta ne spune că: dacă un cetăţean român îşi vede de viaţă, se mută într-un al stat UE, merge la muncă, la studii într-un al stat UE, în Spania, în Germania, în Italia... şi acolo îşi întemeiază o familie, se căsătoreşte cu o persoană de acelaşi sex, la întoarcerea în ţara de origine, în România, statul român trebuie să-l considere căsătorit, aşa cum este într-un alt stat membru. Deci nu se poate ca în momentul în care trece frontiera, toată legătura de familie cu un alt cetăţean să se evapore pur şi simplu. Oricine se căsătoreşte într-un alt stat primeşte un certificat de căsătorie. Pentru ca certificatul de căsătorie să aibă efecte şi în România, trebuie făcută o cerere la primărie şi depuse nişte documente, chestiuni birocratice care sînt acceptate automat în cazul persoanelor heterosexuale. În schimb, dacă persoanele sînt de acelaşi sex, cum s-a întîmplat în Polonia se întîmplă şi în România, această cerere este respinsă. Hotărîrea CJUE ne spune că trebuie să fie admisă. Motivul respingerii nu poate fi că România nu prevede căsătoria între persoane de acelaşi sex şi, mai mult decît atît, o interzice şi interzice şi transcrierea. Asta nu este conform dreptului UE. (...) De îndată ce CJUE a pronunţat hotărîrea, ea devine parte din dreptul UE. Asta înseamnă că nu numai Parlamentul, Guvernul trebuie să se conformeze, ci şi instanţele de judecată, funcţionarii publici. În cazul în care funcţionarul, instanţa se confruntă cu dezbaterea aceasta: ce aplic legea naţională care îmi spune că nu transcriu sau această hotărîre care îmi spune că sînt obligat să transcriu, chiar hotărîrea ne spune că dăm la o parte interdicţia din Codul civil şi transcriem certificatul de căsătorie.”</p><p><em>Asociația ACCEPT invită cuplurile formate din persoane de același sex, care s-au căsătorit în alte țări europene să solicite ajutorul asociației pentru a depune cereri de transcriere a actelor.<br/></em><b>Victor Ciobotaru</b>: „Vom face demersuri pentru a ne asigura că toate documentele necesare pentru recunoaşterea căsătoriei se află la dosar şi pot fi prezentate autorităţilor. Acolo unde va fi cazul, vom însoţi aceste familii în faţa autorităţilor, la starea civilă. Neaplicarea acestei hotărîri este ilegală, neconstituţională. România are în Constituţie trecut faptul că jurisprudenţa Uniunii Europene este deasupra prevederilor interne, mai ales cînd aceste prevederi încalcă drepturile omului. Chiar dacă această hotărîre are un caracter obligatoriu, care trebuie subliniat, vorbim de o hotărîre profund pozitivă, pentru binele cetăţenilor acestei ţări. Hotărîrea aceasta vizează recunoaşterea drepturilor la familie ale cetăţenilor români. Dreptul la familie şi la viaţă privată este garantat atît de Constituţia României, cît şi de toate tratatele internaţionale la care România a aderat. Prin respectarea dreptului la viaţă de familie – ceea ce se cere prin această hotărîre – nu facem decît să respectăm drepturile fundamentale ale omului.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a hotărît că statele din UE trebuie să recunoască toate căsătoriile întemeiate legal pe teritoriul Uniunii, indiferent de sexul celor doi soți. E o decizie obținută de o familie de același sex din Polonia, care solicită statului polonez să transcrie certificatul de căsătorie emis în Germania și să recunoască statutul marital al celor doi soți. Ce va trebui să facă statul român în urma acestei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene, în contextul în care România interzice căsătoria între persoane de același sex și nu recunoaște asemenea căsătorii sau parteneriate civile încheiate în alte țări? I-am întrebat pe avocata <b>Anca Baltac</b> şi pe <b>Victor Ciobotaru</b>, director executiv al Asociaţiei ACCEPT.</p><p><b>Anca Baltac</b>: „În termeni cît se poate de simpli, hotărîrea aceasta ne spune că: dacă un cetăţean român îşi vede de viaţă, se mută într-un al stat UE, merge la muncă, la studii într-un al stat UE, în Spania, în Germania, în Italia... şi acolo îşi întemeiază o familie, se căsătoreşte cu o persoană de acelaşi sex, la întoarcerea în ţara de origine, în România, statul român trebuie să-l considere căsătorit, aşa cum este într-un alt stat membru. Deci nu se poate ca în momentul în care trece frontiera, toată legătura de familie cu un alt cetăţean să se evapore pur şi simplu. Oricine se căsătoreşte într-un alt stat primeşte un certificat de căsătorie. Pentru ca certificatul de căsătorie să aibă efecte şi în România, trebuie făcută o cerere la primărie şi depuse nişte documente, chestiuni birocratice care sînt acceptate automat în cazul persoanelor heterosexuale. În schimb, dacă persoanele sînt de acelaşi sex, cum s-a întîmplat în Polonia se întîmplă şi în România, această cerere este respinsă. Hotărîrea CJUE ne spune că trebuie să fie admisă. Motivul respingerii nu poate fi că România nu prevede căsătoria între persoane de acelaşi sex şi, mai mult decît atît, o interzice şi interzice şi transcrierea. Asta nu este conform dreptului UE. (...) De îndată ce CJUE a pronunţat hotărîrea, ea devine parte din dreptul UE. Asta înseamnă că nu numai Parlamentul, Guvernul trebuie să se conformeze, ci şi instanţele de judecată, funcţionarii publici. În cazul în care funcţionarul, instanţa se confruntă cu dezbaterea aceasta: ce aplic legea naţională care îmi spune că nu transcriu sau această hotărîre care îmi spune că sînt obligat să transcriu, chiar hotărîrea ne spune că dăm la o parte interdicţia din Codul civil şi transcriem certificatul de căsătorie.”</p><p><em>Asociația ACCEPT invită cuplurile formate din persoane de același sex, care s-au căsătorit în alte țări europene să solicite ajutorul asociației pentru a depune cereri de transcriere a actelor.<br/></em><b>Victor Ciobotaru</b>: „Vom face demersuri pentru a ne asigura că toate documentele necesare pentru recunoaşterea căsătoriei se află la dosar şi pot fi prezentate autorităţilor. Acolo unde va fi cazul, vom însoţi aceste familii în faţa autorităţilor, la starea civilă. Neaplicarea acestei hotărîri este ilegală, neconstituţională. România are în Constituţie trecut faptul că jurisprudenţa Uniunii Europene este deasupra prevederilor interne, mai ales cînd aceste prevederi încalcă drepturile omului. Chiar dacă această hotărîre are un caracter obligatoriu, care trebuie subliniat, vorbim de o hotărîre profund pozitivă, pentru binele cetăţenilor acestei ţări. Hotărîrea aceasta vizează recunoaşterea drepturilor la familie ale cetăţenilor români. Dreptul la familie şi la viaţă privată este garantat atît de Constituţia României, cît şi de toate tratatele internaţionale la care România a aderat. Prin respectarea dreptului la viaţă de familie – ceea ce se cere prin această hotărîre – nu facem decît să respectăm drepturile fundamentale ale omului.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18263108-decizie-istorica-toate-statele-membre-trebuie-sa-recunoasca-orice-casatorie-incheiata-intr-un-alt-stat-al-uniunii-europene.mp3" length="18875909" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/47y6p3qswybs2w0hc4l3dgwucog6?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18263108</guid>
    <pubDate>Thu, 27 Nov 2025 15:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18263108/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18263108/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18263108/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18263108/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1569</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>52</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>România - profil cultural. Ce ne spune Barometrul de consum cultural 2024? </itunes:title>
    <title>România - profil cultural. Ce ne spune Barometrul de consum cultural 2024? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Consumul cultural rămîne scăzut în România, arată Barometrul de consum cultural 2024, publicat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC). Datele arată că doar un sfert dintre români citesc săptămînal. Participarea la activități culturale în spațiul public (teatru, expoziții, festivaluri etc.) rămîne și ea redusă, cu diferențe în funcție de nivelul de educație, venit și mediul de rezidență. Rețelele sociale reprezintă principalul scop de utilizare a Internetului pent...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Consumul cultural rămîne scăzut în România, arată <b>B</b><a href='https://www.culturadata.ro/barometrul-de-consum-cultural-2024/'><b>arometrul de consum cultural 2024, </b></a>publicat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC). Datele arată că doar un sfert dintre români citesc săptămînal. Participarea la activități culturale în spațiul public (teatru, expoziții, festivaluri etc.) rămîne și ea redusă, cu diferențe în funcție de nivelul de educație, venit și mediul de rezidență. Rețelele sociale reprezintă principalul scop de utilizare a Internetului pentru 89% dintre utilizatori. </p><p>Ediția curentă a Barometrului – un studiu periodic, cu o vechime de 20 de ani – propune și un focus de cercetare nou: educația culturală.  </p><p>Studiul actual subliniază că educația culturală este esențială pentru reducerea inegalităților de acces și pentru formarea viitorilor consumatori activi de cultură într-un context în care participarea culturală e profund dependentă de capitalul educațional. </p><p><b>Anda Becuț Marinescu,</b> una dintre autoarele studiului și directorul de cercetare al INCFC, a prezentat principalele concluzii ale Barometrului. Ea explică, printr-o analogie simplă, de ce deficitul de educație poate constitui o barieră de acces la cultură: „Dacă nu cunoști gustul ananasului, atunci n-ai de unde să știi dacă o să-ți placă sau nu. Tot așa, dacă nu știi ce e teatrul, dacă n-ai fost niciodată la teatru, atunci e puțin probabil să știi dacă o să-ți placă la spectacol. Prin educație culturală, oamenilor le poate fi stîrnită curiozitatea să meargă la teatru, la film sau la concert”.  </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin </b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Consumul cultural rămîne scăzut în România, arată <b>B</b><a href='https://www.culturadata.ro/barometrul-de-consum-cultural-2024/'><b>arometrul de consum cultural 2024, </b></a>publicat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC). Datele arată că doar un sfert dintre români citesc săptămînal. Participarea la activități culturale în spațiul public (teatru, expoziții, festivaluri etc.) rămîne și ea redusă, cu diferențe în funcție de nivelul de educație, venit și mediul de rezidență. Rețelele sociale reprezintă principalul scop de utilizare a Internetului pentru 89% dintre utilizatori. </p><p>Ediția curentă a Barometrului – un studiu periodic, cu o vechime de 20 de ani – propune și un focus de cercetare nou: educația culturală.  </p><p>Studiul actual subliniază că educația culturală este esențială pentru reducerea inegalităților de acces și pentru formarea viitorilor consumatori activi de cultură într-un context în care participarea culturală e profund dependentă de capitalul educațional. </p><p><b>Anda Becuț Marinescu,</b> una dintre autoarele studiului și directorul de cercetare al INCFC, a prezentat principalele concluzii ale Barometrului. Ea explică, printr-o analogie simplă, de ce deficitul de educație poate constitui o barieră de acces la cultură: „Dacă nu cunoști gustul ananasului, atunci n-ai de unde să știi dacă o să-ți placă sau nu. Tot așa, dacă nu știi ce e teatrul, dacă n-ai fost niciodată la teatru, atunci e puțin probabil să știi dacă o să-ți placă la spectacol. Prin educație culturală, oamenilor le poate fi stîrnită curiozitatea să meargă la teatru, la film sau la concert”.  </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin </b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18258962-romania-profil-cultural-ce-ne-spune-barometrul-de-consum-cultural-2024.mp3" length="20623817" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/x4eqpaxa424v5lfjydzbnbduhorf?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18258962</guid>
    <pubDate>Wed, 26 Nov 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18258962/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18258962/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18258962/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18258962/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1716</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>51</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce înseamnă un armistițiu „acceptabil” pentru Ucraina și pentru Europa? - interviu cu istoricul Cosmin Popa</itunes:title>
    <title>Ce înseamnă un armistițiu „acceptabil” pentru Ucraina și pentru Europa? - interviu cu istoricul Cosmin Popa</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ce au discutat delegațiile ucraineană și americană la Geneva, pornind de la planul inițial de pace în Ucraina, propus de Statele Unite ale Americii, care prevedea, între altele, cedări teritoriale din partea Kievului, inclusiv ale unor zone controlate încă de Ucraina, diminuarea forțelor armate și angajamentul Ucrainei că nu va adera la NATO? Ce urmează pentru Ucraina? L-am întrebat pe istoricul Cosmin Popa. Cosmin Popa: „Putem spune că în momentul de față, deși vom continua să vorbim despre ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ce au discutat delegațiile ucraineană și americană la Geneva, pornind de la planul inițial de pace în Ucraina, propus de Statele Unite ale Americii, care prevedea, între altele, cedări teritoriale din partea Kievului, inclusiv ale unor zone controlate încă de Ucraina, diminuarea forțelor armate și angajamentul Ucrainei că nu va adera la NATO? Ce urmează pentru Ucraina? L-am întrebat pe istoricul Cosmin Popa.</p><p><b>Cosmin Popa</b>: „Putem spune că în momentul de față, deși vom continua să vorbim despre planul american, din acest plan american nu va mai rămîne mare lucru după negocierile de la Geneva și cele care vor urma, deci va fi un plan foarte mult schimbat. Rusia crede, în frunte cu Putin, că se află într-un moment militar extrem de favorabil, nici nu are importanță că avansul militar din scriptele oficiale rusești rareori este același cu cel care se înregistrează pe teren. Acest lucru s-a întîmplat și în prima parte a războiului – pentru Rusia este mai puțin importantă realitatea, dar este foarte importantă impresia pe care o degajă performanțele militare rusești. Ceea ce ne face să credem că această nouă variantă a planului, care ar avea și o susținere directă europeană și o susținere indirectă ucraineană, va fi respinsă de către Putin în măsura în care el nu va primi ceea ce își dorește și anume capitularea și fundamentarea serioasă a următoarei invazii împotriva Ucrainei și, de ce nu, și a Europei Centrale și de Sud-Est. Dar în aceste condiții, totuși, nu văd nicio preocupare nici la Washington și, din păcate, nici în capitalele europene sau la Bruxelles pentru gîndirea unei formule de pace care să contabilizeze foarte multe dintre evoluțiile deja petrecute pe teren și nici pentru gîndirea unor scenarii care să pornească de la cel mai pesimist pînă la cel mai optimist, astfel încît să știm exact cum salvăm Ucraina și, prin asta, și securitatea europeană.”</p><p><em>Cum ar putea arăta în termeni concreți un armistițiu acceptabil pentru ambele părți?</em> <br/><b>Cosmin Popa</b>: „Dacă vorbim despre armistițiu, cum bine spuneți, acest armistițiu trebuie să pună accent pe încetarea focului, pe schimbul de prizonieri, pe trimiterea (înapoi în Ucraina) a copiilor ucraineni răpiți, deci pe chestiunile umanitare care să readucă acest război în cîmpul regulilor internaționale ale războiului. (...) Dar cred că partea cea mai importantă a unei păci acceptabile pentru Ucraina pleacă de la următoarea premisă esențială: specificarea limpede a modului, a etapelor și a momentului în care asupra Ucrainei independente, oricare ar fi configurația ei teritorială, rezultată în urma acestei păci, se vor extinde garanțiile de securitate occidentale.” </p><p><em>Nu există riscul ca Ucraina să fie împinsă către un acord dezavantajos din cauza ezitărilor europene, din cauza incapacității Occidentului de a oferi bani, arme, muniții? <br/></em><b>Cosmin Popa</b>: „Mi se pare că Occidentul, că Europa unită, că țările occidentale ezită, poate, mult mai puțin decît au făcut-o în trecut în legătură cu sprijinul militar, politic şi economic pe care îl acordă Ucrainei. Europa este decisă să reziste, să pună pe agenda politică a celorlalte mari puteri cerințele politice și geopolitice legate de această pace, pentru că știe foarte exact că miza aflată pe masa negociatorilor păcii în Ucraina cuprinde și viitorul proiectul european. Pentru că o pace a unui război care se desfășoară pe continentul european, fără participarea Europei și fără perspective politice și strategice concrete pentru țara victimă va însemna, fără doar și poate, decredibilizarea proiectului european pe termen istoric cel puțin mediu.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ce au discutat delegațiile ucraineană și americană la Geneva, pornind de la planul inițial de pace în Ucraina, propus de Statele Unite ale Americii, care prevedea, între altele, cedări teritoriale din partea Kievului, inclusiv ale unor zone controlate încă de Ucraina, diminuarea forțelor armate și angajamentul Ucrainei că nu va adera la NATO? Ce urmează pentru Ucraina? L-am întrebat pe istoricul Cosmin Popa.</p><p><b>Cosmin Popa</b>: „Putem spune că în momentul de față, deși vom continua să vorbim despre planul american, din acest plan american nu va mai rămîne mare lucru după negocierile de la Geneva și cele care vor urma, deci va fi un plan foarte mult schimbat. Rusia crede, în frunte cu Putin, că se află într-un moment militar extrem de favorabil, nici nu are importanță că avansul militar din scriptele oficiale rusești rareori este același cu cel care se înregistrează pe teren. Acest lucru s-a întîmplat și în prima parte a războiului – pentru Rusia este mai puțin importantă realitatea, dar este foarte importantă impresia pe care o degajă performanțele militare rusești. Ceea ce ne face să credem că această nouă variantă a planului, care ar avea și o susținere directă europeană și o susținere indirectă ucraineană, va fi respinsă de către Putin în măsura în care el nu va primi ceea ce își dorește și anume capitularea și fundamentarea serioasă a următoarei invazii împotriva Ucrainei și, de ce nu, și a Europei Centrale și de Sud-Est. Dar în aceste condiții, totuși, nu văd nicio preocupare nici la Washington și, din păcate, nici în capitalele europene sau la Bruxelles pentru gîndirea unei formule de pace care să contabilizeze foarte multe dintre evoluțiile deja petrecute pe teren și nici pentru gîndirea unor scenarii care să pornească de la cel mai pesimist pînă la cel mai optimist, astfel încît să știm exact cum salvăm Ucraina și, prin asta, și securitatea europeană.”</p><p><em>Cum ar putea arăta în termeni concreți un armistițiu acceptabil pentru ambele părți?</em> <br/><b>Cosmin Popa</b>: „Dacă vorbim despre armistițiu, cum bine spuneți, acest armistițiu trebuie să pună accent pe încetarea focului, pe schimbul de prizonieri, pe trimiterea (înapoi în Ucraina) a copiilor ucraineni răpiți, deci pe chestiunile umanitare care să readucă acest război în cîmpul regulilor internaționale ale războiului. (...) Dar cred că partea cea mai importantă a unei păci acceptabile pentru Ucraina pleacă de la următoarea premisă esențială: specificarea limpede a modului, a etapelor și a momentului în care asupra Ucrainei independente, oricare ar fi configurația ei teritorială, rezultată în urma acestei păci, se vor extinde garanțiile de securitate occidentale.” </p><p><em>Nu există riscul ca Ucraina să fie împinsă către un acord dezavantajos din cauza ezitărilor europene, din cauza incapacității Occidentului de a oferi bani, arme, muniții? <br/></em><b>Cosmin Popa</b>: „Mi se pare că Occidentul, că Europa unită, că țările occidentale ezită, poate, mult mai puțin decît au făcut-o în trecut în legătură cu sprijinul militar, politic şi economic pe care îl acordă Ucrainei. Europa este decisă să reziste, să pună pe agenda politică a celorlalte mari puteri cerințele politice și geopolitice legate de această pace, pentru că știe foarte exact că miza aflată pe masa negociatorilor păcii în Ucraina cuprinde și viitorul proiectul european. Pentru că o pace a unui război care se desfășoară pe continentul european, fără participarea Europei și fără perspective politice și strategice concrete pentru țara victimă va însemna, fără doar și poate, decredibilizarea proiectului european pe termen istoric cel puțin mediu.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18252243-ce-inseamna-un-armisti-iu-acceptabil-pentru-ucraina-i-pentru-europa-interviu-cu-istoricul-cosmin-popa.mp3" length="19628799" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/b064i1ak8uu8aakpiouh4lqj0t51?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18252243</guid>
    <pubDate>Tue, 25 Nov 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18252243/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18252243/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18252243/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18252243/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1632</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>50</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Planul în 28 de puncte pentru Ucraina: pace sau capitulare? - interviu cu Angela Grămadă </itunes:title>
    <title>Planul în 28 de puncte pentru Ucraina: pace sau capitulare? - interviu cu Angela Grămadă </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Discuţiile dintre delegaţiile ucraineană şi americană la Geneva pe tema planului de pace pentru Ucraina s-au încheiat recent, dar negocierile vor continua. Statele Unite au propus săptămîna trecută un plan de pace în 28 de puncte, acordînd Ucrainei un termen scurt, pînă în 27 noiembrie, să ia o decizie cu privire la acest plan. Preşedintele Volodimir Zelenski a vorbit în 21 noiembrie, într-un discurs video adresat naţiunii, despre faptul că „Ucraina se poate afla în fața unei alegeri foarte d...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Discuţiile dintre delegaţiile ucraineană şi americană la Geneva pe tema planului de pace pentru Ucraina s-au încheiat recent, dar negocierile vor continua. Statele Unite au propus săptămîna trecută un plan de pace în 28 de puncte, acordînd Ucrainei un termen scurt, pînă în 27 noiembrie, să ia o decizie cu privire la acest plan. Preşedintele Volodimir Zelenski a vorbit în 21 noiembrie, într-un discurs video adresat naţiunii, despre faptul că „Ucraina se poate afla în fața unei alegeri foarte dificile. Fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener cheie”, angajîndu-se să caute soluţii împreună cu Statele Unite. Planul prevedea, între altele, cedări teritoriale din partea Kievului, inclusiv ale unor zone pe care încă le controlează, diminuarea forțelor armate, angajamentul Ucrainei că nu va adera la NATO. Invitata noastră este Angela Grămadă, cercetătoare aspațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.<em> </em></p><p><em>Planul iniţial cerea Ucrainei să renunțe la Crimeea și la vaste regiuni din Estul și Sudul țări. Din perspectiva dreptului internațional ce ar însemna validarea acestor cîștiguri teritoriale obținute de statul-agresor? <br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „Ar însemna niște lucruri foarte grave pentru dreptul internațional public, ar însemna că și alte state care au probleme sau diferende teritoriale și nu le pot soluționa în cadrul unor foruri internaționale precum Organizația Națiunilor Unite sau alte organizații regionale în care acestea sînt prezente în calitate de state membre, nu vor mai apela la aceste foruri și vor recurge la arme, la agresiune militară pentru a soluționa o problemă pe care o au cu țara vecină. Și asta este foarte grav pentru că nu este exclus ca aceleași state, atunci cînd au probleme similare, să recurgă și la armele nucleare. (...) De fapt, ăsta este cel mai mare pericol pe care l-a lansat ca dezbatere la nivel de opinie publică internațională Federația Rusă agresînd militar Ucraina în 24 februarie 2022. Pe lîngă cea de-a doua mare provocare, cea în care a blocat dreptul internațional public și a pus sub un mare semn de întrebare legitimitatea tuturor convențiilor internaționale, tratatelor internaționale asumate, inclusiv de către Federația Rusă. În cadrul Ucrainei, Federația Rusă a încălcat peste 400 de convenții, nemaivorbind aici despre tratatul bilateral de prietenie Rusia-Ucraina, nemaivorbind despre tratatul bilateral de recunoaștere reciprocă a frontierelor sau de memorandumul de la Budapesta care a fost semnat în anul 1994 și Rusia apărea acolo în calitate de stat garant al securității ucraineni.”</p><p><em>Au fost discuţii între ucraineni şi americani pe tema planului în 28 de puncte. Ce ar putea cere Ucraina să se revizuiască şi ce ar putea accepta din planul iniţial?<br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „Cred că Ucraina va porni chiar de la conceptul de suveranitate, pentru că fără recunoașterea suveranității, integrității și unității teritoriale, Ucraina nu poate să discute mai departe. (...) Nu cred că principiul suveranității, care este consfințit prin Constituție, poate fi trecut de către ucraineni atît de ușor cu vederea. Ei pot să renunțe la principiul integrării euroatlantice, pentru că se referă la alianța nordatlantică, dar în același timp vor insista asupra unor garanții de securitate diferite față de ce au primit în anul 1994 la Budapesta pentru că atunci s-a văzut foarte clar că statul care a devenit ulterior agresor și care nu avea decît asemenea intenții în ceea ce privește Ucraina nu este de încredere. Adică vor dori un cu totul altfel de parteneriat și garanții din partea occidentalilor, astfel încît Federația Rusă să nu mai poată niciodată să domine acest proces decizional cel puțin în ceea ce privește viitorul european al Ucrainei.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Discuţiile dintre delegaţiile ucraineană şi americană la Geneva pe tema planului de pace pentru Ucraina s-au încheiat recent, dar negocierile vor continua. Statele Unite au propus săptămîna trecută un plan de pace în 28 de puncte, acordînd Ucrainei un termen scurt, pînă în 27 noiembrie, să ia o decizie cu privire la acest plan. Preşedintele Volodimir Zelenski a vorbit în 21 noiembrie, într-un discurs video adresat naţiunii, despre faptul că „Ucraina se poate afla în fața unei alegeri foarte dificile. Fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener cheie”, angajîndu-se să caute soluţii împreună cu Statele Unite. Planul prevedea, între altele, cedări teritoriale din partea Kievului, inclusiv ale unor zone pe care încă le controlează, diminuarea forțelor armate, angajamentul Ucrainei că nu va adera la NATO. Invitata noastră este Angela Grămadă, cercetătoare aspațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.<em> </em></p><p><em>Planul iniţial cerea Ucrainei să renunțe la Crimeea și la vaste regiuni din Estul și Sudul țări. Din perspectiva dreptului internațional ce ar însemna validarea acestor cîștiguri teritoriale obținute de statul-agresor? <br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „Ar însemna niște lucruri foarte grave pentru dreptul internațional public, ar însemna că și alte state care au probleme sau diferende teritoriale și nu le pot soluționa în cadrul unor foruri internaționale precum Organizația Națiunilor Unite sau alte organizații regionale în care acestea sînt prezente în calitate de state membre, nu vor mai apela la aceste foruri și vor recurge la arme, la agresiune militară pentru a soluționa o problemă pe care o au cu țara vecină. Și asta este foarte grav pentru că nu este exclus ca aceleași state, atunci cînd au probleme similare, să recurgă și la armele nucleare. (...) De fapt, ăsta este cel mai mare pericol pe care l-a lansat ca dezbatere la nivel de opinie publică internațională Federația Rusă agresînd militar Ucraina în 24 februarie 2022. Pe lîngă cea de-a doua mare provocare, cea în care a blocat dreptul internațional public și a pus sub un mare semn de întrebare legitimitatea tuturor convențiilor internaționale, tratatelor internaționale asumate, inclusiv de către Federația Rusă. În cadrul Ucrainei, Federația Rusă a încălcat peste 400 de convenții, nemaivorbind aici despre tratatul bilateral de prietenie Rusia-Ucraina, nemaivorbind despre tratatul bilateral de recunoaștere reciprocă a frontierelor sau de memorandumul de la Budapesta care a fost semnat în anul 1994 și Rusia apărea acolo în calitate de stat garant al securității ucraineni.”</p><p><em>Au fost discuţii între ucraineni şi americani pe tema planului în 28 de puncte. Ce ar putea cere Ucraina să se revizuiască şi ce ar putea accepta din planul iniţial?<br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „Cred că Ucraina va porni chiar de la conceptul de suveranitate, pentru că fără recunoașterea suveranității, integrității și unității teritoriale, Ucraina nu poate să discute mai departe. (...) Nu cred că principiul suveranității, care este consfințit prin Constituție, poate fi trecut de către ucraineni atît de ușor cu vederea. Ei pot să renunțe la principiul integrării euroatlantice, pentru că se referă la alianța nordatlantică, dar în același timp vor insista asupra unor garanții de securitate diferite față de ce au primit în anul 1994 la Budapesta pentru că atunci s-a văzut foarte clar că statul care a devenit ulterior agresor și care nu avea decît asemenea intenții în ceea ce privește Ucraina nu este de încredere. Adică vor dori un cu totul altfel de parteneriat și garanții din partea occidentalilor, astfel încît Federația Rusă să nu mai poată niciodată să domine acest proces decizional cel puțin în ceea ce privește viitorul european al Ucrainei.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18244929-planul-in-28-de-puncte-pentru-ucraina-pace-sau-capitulare-interviu-cu-angela-gramada.mp3" length="20093193" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/0bvh9crihoo6jjpwger371hd925k?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18244929</guid>
    <pubDate>Mon, 24 Nov 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18244929/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18244929/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18244929/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18244929/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1671</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>49</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Junot Díaz: „Familia este un joc de șah pe care-l joci toată viața”</itunes:title>
    <title>Junot Díaz: „Familia este un joc de șah pe care-l joci toată viața”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Născut în Republica Dominicană, Junot Díaz a emigrat în copilărie, împreună cu familia în Statele Unite ale Americii. Cărțile sale au fost întîmpinate cu entuziasm încă de la debut și au primit premii importante, între care Premiul Pulitzer. Volumele sale de povestiri, „Sufocare” și „Uite-așa o pierzi” au apărut în limba română la Black Button Books iar romanul „Scurta și minunata viață a lui Oscar Wao” a apărut la Polirom. Toate trei volumele sînt traduse de Daniela Rogobete. În prezent, Jun...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Născut în Republica Dominicană, Junot Díaz a emigrat în copilărie, împreună cu familia în Statele Unite ale Americii. Cărțile sale au fost întîmpinate cu entuziasm încă de la debut și au primit premii importante, între care Premiul Pulitzer. Volumele sale de povestiri, „Sufocare” și „Uite-așa o pierzi” au apărut în limba română la Black Button Books iar romanul „Scurta și minunata viață a lui Oscar Wao” a apărut la Polirom. Toate trei volumele sînt traduse de Daniela Rogobete. În prezent, Junot Díaz este profesor de creative writing la Massachusetts Institute of Technology (MIT). L-am întîlnit pe Junot Díaz la Festivalul Internațional de Literatură și traducere de la Iași (FILIT). Interviul nostru a fost tradus de Sorina Chiper. </p><p><em>Povestirile dumneavoastră construiesc o lume, a imigranților din Republica Dominicană în Statele Unite. Descrieți cu realism greutățile acestei lumi, sărăcia, dificultățile pe care le aduce imigrarea, la care se adaugă tensiunile din familie. Ce a declanșat scrisul, cum ați început să scrieți poveștile lumii din care proveniți?</em></p><p><b>Junot Díaz</b>: „Cred că pentru mine, o parte a procesului de a deveni scriitor a fost acela de a deveni un cititor foarte serios. A contat foarte mult să descopăr care sînt tipurile de povești care existau deja în lume și cum aș putea să-mi scriu propriile mele povești. Apoi a trebuit să-mi dau seama care sînt tăcerile din comunitatea mea pe care eu, ca artist literar, aș putea să le umplu. Și, în fine, a trebuit să-mi dau seama cum aș putea să fac asta într-un mod care-ar putea să fie interesant pentru oricine. (...) Dintotdeauna am crezut că prima limbă pentru majoritatea oamenilor este cea a familiei. Oamenii pot avea experiențe particulare, foarte personale în cadrul familiilor, dar ei înțeleg, de asemenea, și multe alte tipuri de familie. Și nu știu de ce, dar nebunia din cadrul familiei este o încîntare pentru toată lumea. Așa că am început prin a crea o familie ficțională nebună și asta este arhitectura scrisului meu.”</p><p><em>Relațiile de familie sînt o temă de cînd lumea, de cînd literatura. Cum vă explicați că încă se mai poate scrie despre relațiile de familie, că e o temă inepuizabilă?</em></p><p><b>Junot Díaz</b>: „Se spune și că jocul de șah este fără limite. Familia este un joc de șah pe care-l joci toată viața. Dar nu există cîștigători în acest caz, e vorba doar despre dragoste sau imposibilitatea ei. Și dacă ești deschis către dragoste și imposibilitatea ei, atunci familia ca subiect este irezistibilă. Cel puțin așa este pentru mine.”</p><p><em>Lucrați mult cu limbajul. Personajele dumneavoastră folosesc și cuvinte din spaniolă</em>. <em>În ce măsură problematica limbii are pentru dumneavoastră potențial literar?</em></p><p><b>Junot Díaz</b>: „Cred că este rădăcina artei mele, a literaturii pe care o scriu. Aud mereu despre oameni care au o limbă maternă, un talent nativ. Nu sînt sigur că știu ceva despre asta, și-atunci scriu. Scriu despre cum e să nu fii vorbitor nativ.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Născut în Republica Dominicană, Junot Díaz a emigrat în copilărie, împreună cu familia în Statele Unite ale Americii. Cărțile sale au fost întîmpinate cu entuziasm încă de la debut și au primit premii importante, între care Premiul Pulitzer. Volumele sale de povestiri, „Sufocare” și „Uite-așa o pierzi” au apărut în limba română la Black Button Books iar romanul „Scurta și minunata viață a lui Oscar Wao” a apărut la Polirom. Toate trei volumele sînt traduse de Daniela Rogobete. În prezent, Junot Díaz este profesor de creative writing la Massachusetts Institute of Technology (MIT). L-am întîlnit pe Junot Díaz la Festivalul Internațional de Literatură și traducere de la Iași (FILIT). Interviul nostru a fost tradus de Sorina Chiper. </p><p><em>Povestirile dumneavoastră construiesc o lume, a imigranților din Republica Dominicană în Statele Unite. Descrieți cu realism greutățile acestei lumi, sărăcia, dificultățile pe care le aduce imigrarea, la care se adaugă tensiunile din familie. Ce a declanșat scrisul, cum ați început să scrieți poveștile lumii din care proveniți?</em></p><p><b>Junot Díaz</b>: „Cred că pentru mine, o parte a procesului de a deveni scriitor a fost acela de a deveni un cititor foarte serios. A contat foarte mult să descopăr care sînt tipurile de povești care existau deja în lume și cum aș putea să-mi scriu propriile mele povești. Apoi a trebuit să-mi dau seama care sînt tăcerile din comunitatea mea pe care eu, ca artist literar, aș putea să le umplu. Și, în fine, a trebuit să-mi dau seama cum aș putea să fac asta într-un mod care-ar putea să fie interesant pentru oricine. (...) Dintotdeauna am crezut că prima limbă pentru majoritatea oamenilor este cea a familiei. Oamenii pot avea experiențe particulare, foarte personale în cadrul familiilor, dar ei înțeleg, de asemenea, și multe alte tipuri de familie. Și nu știu de ce, dar nebunia din cadrul familiei este o încîntare pentru toată lumea. Așa că am început prin a crea o familie ficțională nebună și asta este arhitectura scrisului meu.”</p><p><em>Relațiile de familie sînt o temă de cînd lumea, de cînd literatura. Cum vă explicați că încă se mai poate scrie despre relațiile de familie, că e o temă inepuizabilă?</em></p><p><b>Junot Díaz</b>: „Se spune și că jocul de șah este fără limite. Familia este un joc de șah pe care-l joci toată viața. Dar nu există cîștigători în acest caz, e vorba doar despre dragoste sau imposibilitatea ei. Și dacă ești deschis către dragoste și imposibilitatea ei, atunci familia ca subiect este irezistibilă. Cel puțin așa este pentru mine.”</p><p><em>Lucrați mult cu limbajul. Personajele dumneavoastră folosesc și cuvinte din spaniolă</em>. <em>În ce măsură problematica limbii are pentru dumneavoastră potențial literar?</em></p><p><b>Junot Díaz</b>: „Cred că este rădăcina artei mele, a literaturii pe care o scriu. Aud mereu despre oameni care au o limbă maternă, un talent nativ. Nu sînt sigur că știu ceva despre asta, și-atunci scriu. Scriu despre cum e să nu fii vorbitor nativ.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18229441-junot-diaz-familia-este-un-joc-de-ah-pe-care-l-joci-toata-via-a.mp3" length="21439040" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/f0qdroq1zo0f27sia1ocm2iw4uxj?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18229441</guid>
    <pubDate>Fri, 21 Nov 2025 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18229441/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18229441/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18229441/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18229441/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1783</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>48</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cînd sănătatea mintală devine miezul libertății: o discuție cu Cătălina Dumitrescu</itunes:title>
    <title>Cînd sănătatea mintală devine miezul libertății: o discuție cu Cătălina Dumitrescu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[De ce este sănătatea mintală esenţială şi pentru individ, şi pentru societate­? Ce legătură este între sănătatea mintală a fiecăruia dintre noi și democrație? Cîtă libertate e posibilă, dacă reacţiile noastre sînt determinate în mare măsură de gene, de mediu, de întîmplările prin care am trecut? Am întrebat-o pe Cătălina Dumitrescu, psiholog clinician și psihoterapeut, autoarea volumului „Prețul libertății. Cum sănătatea mintală devine călcâiul lui Ahile în democrație”, apărută la ZYX Books. ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>De ce este sănătatea mintală esenţială şi pentru individ, şi pentru societate­? Ce legătură este între sănătatea mintală a fiecăruia dintre noi și democrație? Cîtă libertate e posibilă, dacă reacţiile noastre sînt determinate în mare măsură de gene, de mediu, de întîmplările prin care am trecut? Am întrebat-o pe Cătălina Dumitrescu, psiholog clinician și psihoterapeut, autoarea volumului „Prețul libertății. Cum sănătatea mintală devine călcâiul lui Ahile în democrație”, apărută la ZYX Books.</p><p><em>De ce este sănătatea mintală „o prioritate strategică” şi „călcîiul lui Ahile în democrație”?<br/></em><b>Cătălina Dumitrescu</b>: „Pentru că este punctul vulnerabil. Şi cred că trebuie să avem o perspectivă mai macro, ceea ce am şi încercat să adun în această carte. Atunci cînd noi, ca oameni, sîntem într-o zonă de dezechilibru, asta se va vedea în afectul nostru, în reacţiile noastre. Vorbim mult despre starea de agresivitate, care se manifestă atît pe stradă, cît şi online. Aici e vorba despre o stare de suferinţă, pentru că un om în echilibru nu o să manifeste o stare de agresivitate constantă. Vor fi pusee, probabil, cînd ne înfurie şi ne supără ceva, dar sînt justificate, pe cînd o stare de alertă, de permanentă vigilenţă, cînd vezi atac peste tot, arată un sistem nervos hipervigilent, care stă în apărare şi produce acele biasuri cognitive, nişte shortcut-uri mentale – le putem numi şi prejudecăţi – şi utilizăm o informaţie pe care deja o cunoaştem, etichetăm cu multă uşurinţă şi, în biasul de confirmare, de exemplu, căutăm informaţii care ne confirmă conţinutul informaţiilor pe care le avem deja. Lucrul ăsta se vede în reactivitatea noastră emoţională, apoi în plan comportamental şi asta duce, la nivel colectiv, la polarizare, la alăturarea la grupuri care rulează valori şi informaţii în care noi credem şi în care ne regăsim. Pentru că a adera la un grup ne conferă sentimentul de siguranţă. Mai ales că noi, ţările din Est, venim dintr-o cultură traumatică, cu o istorie dureroasă şi am fost obişnuiţi în relaţii de vasalitate mult timp şi căutăm în continuare aceste figuri care să ne spună cum să facem, cum să ne trăim viaţa.”</p><p><em>Cîtă libertate e posibilă, dacă reacţiile noastre sînt determinate în mare măsură de gene, de mediu, de întîmplările prin care am trecut?<br/></em><b>Cătălina Dumitrescu</b>: „În psihologie se vorbeşte mult despre capacitatea de rezilienţă, pe care cu toții o avem într-o măsură mai mică sau mai mare. Și mi s-a părut că nu e suficientă explicația, iar apoi am citit despre Teoria Haosului, care spune că în orice sistem, oricît de predictibil ar fi, există variațiuni neliniare care modifică structura sistemului. Deci, practic, niciodată nu o să putem să prezicem cu acuratețe, fără nici o marjă de eroare, un anumit sistem. Și asta mi s-a părut că se leagă foarte mult de conceptul psihologic al rezilienței, în sensul că, da, sînt oameni care provin din situații extrem de traumatice și din familii profund disfuncționale, și cu toate acestea reușesc, dintr-un destin predictibil eșecului, să aibă o viață sănătoasă, funcțională. Și atunci m-am gîndit că exact acesta este spațiul de libertate care se naște. El apare prin șansa întîlnirilor cu anumiți profesori care văd, ne văd, văd potențialul copilului și știu cum să-l îndrume, chiar dacă mediul familial este unul dureros pentru copil. Acest spațiu de libertate l-am numit relații-țesătură şi vine nu numai din întîlnirea cu un profesor, poate fi întîlnirea cu autorul unei cărți, sau poate fi pur și simplu o întîlnire cu cineva, nu știu, în tren – avem o discuție de o intensitate și o profunzime extraordinară care poate să devină o întîlnire de intersecție în viața noastră.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>De ce este sănătatea mintală esenţială şi pentru individ, şi pentru societate­? Ce legătură este între sănătatea mintală a fiecăruia dintre noi și democrație? Cîtă libertate e posibilă, dacă reacţiile noastre sînt determinate în mare măsură de gene, de mediu, de întîmplările prin care am trecut? Am întrebat-o pe Cătălina Dumitrescu, psiholog clinician și psihoterapeut, autoarea volumului „Prețul libertății. Cum sănătatea mintală devine călcâiul lui Ahile în democrație”, apărută la ZYX Books.</p><p><em>De ce este sănătatea mintală „o prioritate strategică” şi „călcîiul lui Ahile în democrație”?<br/></em><b>Cătălina Dumitrescu</b>: „Pentru că este punctul vulnerabil. Şi cred că trebuie să avem o perspectivă mai macro, ceea ce am şi încercat să adun în această carte. Atunci cînd noi, ca oameni, sîntem într-o zonă de dezechilibru, asta se va vedea în afectul nostru, în reacţiile noastre. Vorbim mult despre starea de agresivitate, care se manifestă atît pe stradă, cît şi online. Aici e vorba despre o stare de suferinţă, pentru că un om în echilibru nu o să manifeste o stare de agresivitate constantă. Vor fi pusee, probabil, cînd ne înfurie şi ne supără ceva, dar sînt justificate, pe cînd o stare de alertă, de permanentă vigilenţă, cînd vezi atac peste tot, arată un sistem nervos hipervigilent, care stă în apărare şi produce acele biasuri cognitive, nişte shortcut-uri mentale – le putem numi şi prejudecăţi – şi utilizăm o informaţie pe care deja o cunoaştem, etichetăm cu multă uşurinţă şi, în biasul de confirmare, de exemplu, căutăm informaţii care ne confirmă conţinutul informaţiilor pe care le avem deja. Lucrul ăsta se vede în reactivitatea noastră emoţională, apoi în plan comportamental şi asta duce, la nivel colectiv, la polarizare, la alăturarea la grupuri care rulează valori şi informaţii în care noi credem şi în care ne regăsim. Pentru că a adera la un grup ne conferă sentimentul de siguranţă. Mai ales că noi, ţările din Est, venim dintr-o cultură traumatică, cu o istorie dureroasă şi am fost obişnuiţi în relaţii de vasalitate mult timp şi căutăm în continuare aceste figuri care să ne spună cum să facem, cum să ne trăim viaţa.”</p><p><em>Cîtă libertate e posibilă, dacă reacţiile noastre sînt determinate în mare măsură de gene, de mediu, de întîmplările prin care am trecut?<br/></em><b>Cătălina Dumitrescu</b>: „În psihologie se vorbeşte mult despre capacitatea de rezilienţă, pe care cu toții o avem într-o măsură mai mică sau mai mare. Și mi s-a părut că nu e suficientă explicația, iar apoi am citit despre Teoria Haosului, care spune că în orice sistem, oricît de predictibil ar fi, există variațiuni neliniare care modifică structura sistemului. Deci, practic, niciodată nu o să putem să prezicem cu acuratețe, fără nici o marjă de eroare, un anumit sistem. Și asta mi s-a părut că se leagă foarte mult de conceptul psihologic al rezilienței, în sensul că, da, sînt oameni care provin din situații extrem de traumatice și din familii profund disfuncționale, și cu toate acestea reușesc, dintr-un destin predictibil eșecului, să aibă o viață sănătoasă, funcțională. Și atunci m-am gîndit că exact acesta este spațiul de libertate care se naște. El apare prin șansa întîlnirilor cu anumiți profesori care văd, ne văd, văd potențialul copilului și știu cum să-l îndrume, chiar dacă mediul familial este unul dureros pentru copil. Acest spațiu de libertate l-am numit relații-țesătură şi vine nu numai din întîlnirea cu un profesor, poate fi întîlnirea cu autorul unei cărți, sau poate fi pur și simplu o întîlnire cu cineva, nu știu, în tren – avem o discuție de o intensitate și o profunzime extraordinară care poate să devină o întîlnire de intersecție în viața noastră.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18224893-cind-sanatatea-mintala-devine-miezul-liberta-ii-o-discu-ie-cu-catalina-dumitrescu.mp3" length="19006076" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/7mmwjf0zmhmnz8srep1v0mi0ezwl?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18224893</guid>
    <pubDate>Thu, 20 Nov 2025 20:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18224893/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18224893/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18224893/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18224893/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1581</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>47</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce are de învățat Europa de la Republica Moldova? O discuție cu Robert Lupițu</itunes:title>
    <title>Ce are de învățat Europa de la Republica Moldova? O discuție cu Robert Lupițu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[La Chișinău a avut loc Moldova Security Forum, ediția a II-a. Pe agenda summitului s-au aflat teme de actualitate care privesc nu doar Republica Moldova, ci și întreaga Europă: rezistența în fața amenințărilor hibride, a manipulărilor informaționale în alegeri, întărirea securității în fața provocărilor cibernetice. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a transmis un mesaj în cadrul forumului și a spus, printre altele, că „Europa are multe de învățat de la Republica Moldova”, a...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>La Chișinău a avut loc Moldova Security Forum, ediția a II-a. Pe agenda summitului s-au aflat teme de actualitate care privesc nu doar Republica Moldova, ci și întreaga Europă: rezistența în fața amenințărilor hibride, a manipulărilor informaționale în alegeri, întărirea securității în fața provocărilor cibernetice. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a transmis un mesaj în cadrul forumului și a spus, printre altele, că „Europa are multe de învățat de la Republica Moldova”, amintind cum a rezistat aceasta la atacurile hibride, prin cooperarea între instituțiile statului. Invitatul nostru, în direct, de la Chișinău, este analistul de politică externă Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”, partener media al evenimentului.</p><p><em>În ce măsură neutralitatea constituţională a Republicii Moldova reprezintă un obstacol în construirea cooperării cu UE şi NATO în materie de securitate?<br/></em><b>Robert Lupițu</b>: „Cu UE în nici un caz şi vă dau un exemplu din pannelul pe care l-am moderat. A fost o întrebare din partea audienţei despre ce s-ar putea face în această conversaţie legată de neutralitate şi un eventual scenariu de aderare a Republicii Moldova la NATO. Deoarece chestiunea neutralităţii este văzută din perspectiva nealinierii militare la un bloc politico-militar defensiv cum este NATO. Şi răspunsul care a venit din partea ministrului de externe a fost unul cît se poate de clar într-o zonă de probă a rezilienţei: este normal să avem această dezbatere în societate pentru că mediul de securitate s-a schimbat, discutăm avantaje, dezavantaje, scenarii şi în ultimă instanţă cetăţenii sînt cei care decid dacă rămînem o ţară neutră din punct de vedere militar sau dacă ne asumăm altceva.”</p><p><em>Deceniile de dominație sovietică reprezintă o slăbiciune sau dimpotrivă un avantaj pentru Republica Moldova în confruntarea cu atacurile hibride și încercările de manipulare în alegeri operate de Federația Rusă?<br/></em><b>Robert Lupițu</b>: „În mod cert, în momentul în care avem de-a face cu astfel de acţiuni hibride, cu un astfel de instrumentar care se referă la sabotaje de infrastructură critică, la presiuni economice, la diferite măsuri coercitive, la diferite tactici pe care le-am văzut dezvăluite, cum ar fi finanţări ilegale, plăţi către influenceri, către anumite categorii sociale, în egală măsură găsim elemente de rezistenţă, o formă de combatere, dar în mod cert pot apărea şi slăbiciuni. Ce este important – şi aici este un narativ foarte interesant din perspectiva jocului public pe care l-a făcut: avem o Republică Moldovă vulnerabilă din foarte multe perspective dar care şi-a jucat această carte a vulnerabilităţii, a slăbiciunii în avantajul său. În sensul în care Republica Moldova nu şi-a ascuns niciodată vulnerabilităţile, este conştientă de problemele economice pe care le are, de dependenţele energetice, de chestiunea transnistreană, de interferenţa rusă în societate. Dar asta nu a împiedicat-o să continue parcursul european, dialogul cu cetăţenii şi transparenţa actului public. De fapt este şi o temă pe care am văzut-o în  mod predilect la ediţia din acest an a forumului şi anume că rezilienţa este o formă de descurajare şi transparenţa este o armă. Actorii politici au căutat să rămînă în permanentă legătură cu societatea, luînd măsuri în beneficiul societăţii, expunînd vulnerabilităţile, verbalizîndu-le, tocmai pentru a arăta că sînt conştienţi de probleme şi fac toate eforturile pentru a le combate. A contat foarte mult şi sprijinul extern pe care l-a primit şi-l primeşte Republica Moldova în zona cibernetică şi nu numai.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>La Chișinău a avut loc Moldova Security Forum, ediția a II-a. Pe agenda summitului s-au aflat teme de actualitate care privesc nu doar Republica Moldova, ci și întreaga Europă: rezistența în fața amenințărilor hibride, a manipulărilor informaționale în alegeri, întărirea securității în fața provocărilor cibernetice. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a transmis un mesaj în cadrul forumului și a spus, printre altele, că „Europa are multe de învățat de la Republica Moldova”, amintind cum a rezistat aceasta la atacurile hibride, prin cooperarea între instituțiile statului. Invitatul nostru, în direct, de la Chișinău, este analistul de politică externă Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”, partener media al evenimentului.</p><p><em>În ce măsură neutralitatea constituţională a Republicii Moldova reprezintă un obstacol în construirea cooperării cu UE şi NATO în materie de securitate?<br/></em><b>Robert Lupițu</b>: „Cu UE în nici un caz şi vă dau un exemplu din pannelul pe care l-am moderat. A fost o întrebare din partea audienţei despre ce s-ar putea face în această conversaţie legată de neutralitate şi un eventual scenariu de aderare a Republicii Moldova la NATO. Deoarece chestiunea neutralităţii este văzută din perspectiva nealinierii militare la un bloc politico-militar defensiv cum este NATO. Şi răspunsul care a venit din partea ministrului de externe a fost unul cît se poate de clar într-o zonă de probă a rezilienţei: este normal să avem această dezbatere în societate pentru că mediul de securitate s-a schimbat, discutăm avantaje, dezavantaje, scenarii şi în ultimă instanţă cetăţenii sînt cei care decid dacă rămînem o ţară neutră din punct de vedere militar sau dacă ne asumăm altceva.”</p><p><em>Deceniile de dominație sovietică reprezintă o slăbiciune sau dimpotrivă un avantaj pentru Republica Moldova în confruntarea cu atacurile hibride și încercările de manipulare în alegeri operate de Federația Rusă?<br/></em><b>Robert Lupițu</b>: „În mod cert, în momentul în care avem de-a face cu astfel de acţiuni hibride, cu un astfel de instrumentar care se referă la sabotaje de infrastructură critică, la presiuni economice, la diferite măsuri coercitive, la diferite tactici pe care le-am văzut dezvăluite, cum ar fi finanţări ilegale, plăţi către influenceri, către anumite categorii sociale, în egală măsură găsim elemente de rezistenţă, o formă de combatere, dar în mod cert pot apărea şi slăbiciuni. Ce este important – şi aici este un narativ foarte interesant din perspectiva jocului public pe care l-a făcut: avem o Republică Moldovă vulnerabilă din foarte multe perspective dar care şi-a jucat această carte a vulnerabilităţii, a slăbiciunii în avantajul său. În sensul în care Republica Moldova nu şi-a ascuns niciodată vulnerabilităţile, este conştientă de problemele economice pe care le are, de dependenţele energetice, de chestiunea transnistreană, de interferenţa rusă în societate. Dar asta nu a împiedicat-o să continue parcursul european, dialogul cu cetăţenii şi transparenţa actului public. De fapt este şi o temă pe care am văzut-o în  mod predilect la ediţia din acest an a forumului şi anume că rezilienţa este o formă de descurajare şi transparenţa este o armă. Actorii politici au căutat să rămînă în permanentă legătură cu societatea, luînd măsuri în beneficiul societăţii, expunînd vulnerabilităţile, verbalizîndu-le, tocmai pentru a arăta că sînt conştienţi de probleme şi fac toate eforturile pentru a le combate. A contat foarte mult şi sprijinul extern pe care l-a primit şi-l primeşte Republica Moldova în zona cibernetică şi nu numai.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18218744-ce-are-de-inva-at-europa-de-la-republica-moldova-o-discu-ie-cu-robert-lupi-u.mp3" length="19744422" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/9225s39xn2331treve5ogud1mys7?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18218744</guid>
    <pubDate>Wed, 19 Nov 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18218744/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18218744/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18218744/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18218744/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1642</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>46</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Asta e ceea ce ne dorim?” Despre muzică în era inteligenței artificiale cu Mihai Iordache și Radu Uszkai</itunes:title>
    <title>„Asta e ceea ce ne dorim?” Despre muzică în era inteligenței artificiale cu Mihai Iordache și Radu Uszkai</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Peste 1000 de muzicieni au colaborat pentru un album prin care protestează față de modificările propuse de guvernul britanic la legea dreptului de autor astfel încît companiile de inteligență artificială să-și poată construi produsele pe baza unor opere de artă, muzică, texte protejate de drepturi de autor. „Is This What We Want?” se numește albumul care propune înregistrări silențioase, cu zgomotul de fond din studiouri goale și a fost lansat la începutul anului. În noiembrie albumul a fost ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Peste 1000 de muzicieni au colaborat pentru un album prin care protestează față de modificările propuse de guvernul britanic la legea dreptului de autor astfel încît companiile de inteligență artificială să-și poată construi produsele pe baza unor opere de artă, muzică, texte protejate de drepturi de autor. „Is This What We Want?” se numește albumul care propune înregistrări silențioase, cu zgomotul de fond din studiouri goale și a fost lansat la începutul anului. În noiembrie albumul a fost lansat și pe vinil, variantă care conține un bonus: o „melodie silențioasă” purtînd semnătura lui Paul McCartney. Artiștii atrag atenția asupra pericolelor și amenințărilor la adresa muncii creative aduse de dezvoltarea inteligenței artificiale și nereglementarea ei, precum și asupra chestiunilor de etică pe care le implică folosirea muncii artiștilor fără a plăti drepturi de autor. Invitaţii noştri sînt saxofonistul și compozitorul Mihai Iordache şi cercetătorul Radu Uszkai, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.</p><p><em>Ca muzician, înveți și de la alții. Ești ceea ce asculți. Cînd compui, o faci implicit pentru că te-ai hrănit și chiar inspirat din muzica altora – chiar dacă e inconștient și implicit. Nu-l imiți pe John Coltrane sau pe Charlie Parker, dar le-ai ascultat muzica – poate chiar o știi pe de rost – și ceva din muzica lor e și-n compozițiile tale. Ce e diferit față de ce face Inteligența Artificială atunci cînd preia mii de ore de muzică și compilează partituri noi?<br/></em><b>Mihai Iordache</b>: „Ăsta e cel mai simplu de demontat dintre argumentele pro-inteligenţă artificială în discuţia despre muzică. În momentul cînd te hrăneşti cu ce ai ascultat, cu ce ai citit sau ai desenat ca artist, în mod absolut automat acele lucruri trec prin sensibilitatea ta şi rămîi un om care cîntă, compune, face diverse lucruri. Ceea ce este cu totul diferit de (ce face) o maşină, pînă la urmă – pentru că termenul de inteligenţă este foarte exagerat folosit, ca să nu spun că e greşit –, o maşină care încearcă să compileze tot ce s-a făcut într-un stil, fără nici un fel de suflet, fără nici un fel de intenţie, în afara aşa-zisei intenţii a prompterului care-i spune vreau o melodie aşa, şi aşa, şi aşa şi care abia aşteaptă să-i vină ceva pe tavă fără să fi făcut nimic.”</p><p><em>Cum ar trebui reglementată funcționarea modelelor de inteligență artificială astfel încît să fie respectată munca oamenilor pe baza căreia se antrenează AI? <br/></em><b>Radu Uszkai</b>: „Discuţile despre reglementare le purtăm nu într-un vacuum, ci în contextul existenţei unei diversităţi din punctul de vedere al reglementărlor. Ce facem noi s-ar putea să n-aibă nimic de-a face cu ce se întîmplă, de pildă, în spaţiul chinezesc. Poziţia ideală ar fi ca reglementatorul, adică statul, să reunească toate părţile co-interesate, care au o miză morală în acest proces. Asta înseamnă artişti, public, companii, sistem educaţional şi în primul rînd să pornim de la mizele lor atît financiare, cît şi de natură estetică. În mod uzual însă, ce se întîmplă nu este acest proces transparent, ci cîştigă lobby-ul unei părţi. Fie lobby-ul corporatist, fie interesele de ordin politic ale unor politicieni care sînt împotriva unor corporaţii. Răspunsul este generic, fiindcă realmente nu am un răspuns clar. Vin de pe o poziţie nu neapărat tehno-optimistă, dar tehno-realistă, în care văd diverse elemente cît se poate de pozitive în aceste unelte – chiar dacă sînt lipsite de creativitate în sens uman, le văd ca avînd un soi de creativitate sintetică, ce poate fi un ameliorator în anumite contexte –, de aceea aş zice că modul de reglementare nu ar trebui să blocheze în totalitate capacitatea inginerilor şi a companiilor de a investi şi de a le dezvolta, luînd în considerare însă şi consecinţele negative ale acestui proces.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Peste 1000 de muzicieni au colaborat pentru un album prin care protestează față de modificările propuse de guvernul britanic la legea dreptului de autor astfel încît companiile de inteligență artificială să-și poată construi produsele pe baza unor opere de artă, muzică, texte protejate de drepturi de autor. „Is This What We Want?” se numește albumul care propune înregistrări silențioase, cu zgomotul de fond din studiouri goale și a fost lansat la începutul anului. În noiembrie albumul a fost lansat și pe vinil, variantă care conține un bonus: o „melodie silențioasă” purtînd semnătura lui Paul McCartney. Artiștii atrag atenția asupra pericolelor și amenințărilor la adresa muncii creative aduse de dezvoltarea inteligenței artificiale și nereglementarea ei, precum și asupra chestiunilor de etică pe care le implică folosirea muncii artiștilor fără a plăti drepturi de autor. Invitaţii noştri sînt saxofonistul și compozitorul Mihai Iordache şi cercetătorul Radu Uszkai, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.</p><p><em>Ca muzician, înveți și de la alții. Ești ceea ce asculți. Cînd compui, o faci implicit pentru că te-ai hrănit și chiar inspirat din muzica altora – chiar dacă e inconștient și implicit. Nu-l imiți pe John Coltrane sau pe Charlie Parker, dar le-ai ascultat muzica – poate chiar o știi pe de rost – și ceva din muzica lor e și-n compozițiile tale. Ce e diferit față de ce face Inteligența Artificială atunci cînd preia mii de ore de muzică și compilează partituri noi?<br/></em><b>Mihai Iordache</b>: „Ăsta e cel mai simplu de demontat dintre argumentele pro-inteligenţă artificială în discuţia despre muzică. În momentul cînd te hrăneşti cu ce ai ascultat, cu ce ai citit sau ai desenat ca artist, în mod absolut automat acele lucruri trec prin sensibilitatea ta şi rămîi un om care cîntă, compune, face diverse lucruri. Ceea ce este cu totul diferit de (ce face) o maşină, pînă la urmă – pentru că termenul de inteligenţă este foarte exagerat folosit, ca să nu spun că e greşit –, o maşină care încearcă să compileze tot ce s-a făcut într-un stil, fără nici un fel de suflet, fără nici un fel de intenţie, în afara aşa-zisei intenţii a prompterului care-i spune vreau o melodie aşa, şi aşa, şi aşa şi care abia aşteaptă să-i vină ceva pe tavă fără să fi făcut nimic.”</p><p><em>Cum ar trebui reglementată funcționarea modelelor de inteligență artificială astfel încît să fie respectată munca oamenilor pe baza căreia se antrenează AI? <br/></em><b>Radu Uszkai</b>: „Discuţile despre reglementare le purtăm nu într-un vacuum, ci în contextul existenţei unei diversităţi din punctul de vedere al reglementărlor. Ce facem noi s-ar putea să n-aibă nimic de-a face cu ce se întîmplă, de pildă, în spaţiul chinezesc. Poziţia ideală ar fi ca reglementatorul, adică statul, să reunească toate părţile co-interesate, care au o miză morală în acest proces. Asta înseamnă artişti, public, companii, sistem educaţional şi în primul rînd să pornim de la mizele lor atît financiare, cît şi de natură estetică. În mod uzual însă, ce se întîmplă nu este acest proces transparent, ci cîştigă lobby-ul unei părţi. Fie lobby-ul corporatist, fie interesele de ordin politic ale unor politicieni care sînt împotriva unor corporaţii. Răspunsul este generic, fiindcă realmente nu am un răspuns clar. Vin de pe o poziţie nu neapărat tehno-optimistă, dar tehno-realistă, în care văd diverse elemente cît se poate de pozitive în aceste unelte – chiar dacă sînt lipsite de creativitate în sens uman, le văd ca avînd un soi de creativitate sintetică, ce poate fi un ameliorator în anumite contexte –, de aceea aş zice că modul de reglementare nu ar trebui să blocheze în totalitate capacitatea inginerilor şi a companiilor de a investi şi de a le dezvolta, luînd în considerare însă şi consecinţele negative ale acestui proces.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18212361-asta-e-ceea-ce-ne-dorim-despre-muzica-in-era-inteligen-ei-artificiale-cu-mihai-iordache-i-radu-uszkai.mp3" length="19609891" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ovt9p53hg0ttx0kq304rh4ll3e08?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18212361</guid>
    <pubDate>Tue, 18 Nov 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18212361/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18212361/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18212361/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18212361/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1630</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>45</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Noua viziune a Strategiei Naționale de Apărare. Ce înseamnă „independență solidară”?</itunes:title>
    <title>Noua viziune a Strategiei Naționale de Apărare. Ce înseamnă „independență solidară”?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 a fost lansată în dezbatere publică de președintele Nicușor Dan. În documentul publicat de Administrația Prezidențială se propune conceptul-cheie de „independență solidară”. La ce se referă acest concept? Ce aduce nou acest document față de precedentele strategii? L-am întrebat pe Marius Ghincea, analist de politică externă și de securitate. Marius Ghincea: „Independenţa solidară este definită destul de vag şi imprecis. Ce pare ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 a fost lansată în dezbatere publică de președintele Nicușor Dan. În documentul publicat de Administrația Prezidențială se propune conceptul-cheie de „independență solidară”. La ce se referă acest concept? Ce aduce nou acest document față de precedentele strategii? L-am întrebat pe Marius Ghincea, analist de politică externă și de securitate.</p><p><b>Marius Ghincea</b>: „Independenţa solidară este definită destul de vag şi imprecis. Ce pare să fi înţeles autorii acestui concept din strategie este că trebuie să avem capacitatea de a ne decide singuri preferinţele şi de a le urma fără a fi dependenţi neapărat de sprijinul aliat, fie american, fie european, atunci cînd interesele noastre nu sînt de aceeaşi factură cu cele ale aliaţilor noştri. Dar – şi aici intervine a doua componentă a acestui concept, cea de solidaritate –, atunci cînd este nevoie şi ni se cere, să fim solidari cu aliaţii, presupunînd că şi aliaţii sînt solidari cu noi. În spaţiul public în ultimele zile, atît eu cît şi alţi analişti de politică externă şi de securitate am criticat acest concept care este prea nedefinit, este insuficient dezvoltat pentru a putea face clar ce înseamnă să fii independent. Independent faţă de cine? Faţă de Rusia, faţă de China? Sau faţă de SUA şi faţă de Europa? Cum se leagă asta de parteneriatul nostru strategic cu SUA, de apartenenţa noastră la NATO şi la UE şi cum traducem asta în fapte concrete? La fel şi din perspectiva solidarităţii: solidaritate noi pentru ceilalţi, ceilalţi pentru noi sau în mod reciproc? Au apărut deja comentarii în spaţiul public că această referire la independenţă pare să fie destul de aproape de limbajul extremei drepte.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 a fost lansată în dezbatere publică de președintele Nicușor Dan. În documentul publicat de Administrația Prezidențială se propune conceptul-cheie de „independență solidară”. La ce se referă acest concept? Ce aduce nou acest document față de precedentele strategii? L-am întrebat pe Marius Ghincea, analist de politică externă și de securitate.</p><p><b>Marius Ghincea</b>: „Independenţa solidară este definită destul de vag şi imprecis. Ce pare să fi înţeles autorii acestui concept din strategie este că trebuie să avem capacitatea de a ne decide singuri preferinţele şi de a le urma fără a fi dependenţi neapărat de sprijinul aliat, fie american, fie european, atunci cînd interesele noastre nu sînt de aceeaşi factură cu cele ale aliaţilor noştri. Dar – şi aici intervine a doua componentă a acestui concept, cea de solidaritate –, atunci cînd este nevoie şi ni se cere, să fim solidari cu aliaţii, presupunînd că şi aliaţii sînt solidari cu noi. În spaţiul public în ultimele zile, atît eu cît şi alţi analişti de politică externă şi de securitate am criticat acest concept care este prea nedefinit, este insuficient dezvoltat pentru a putea face clar ce înseamnă să fii independent. Independent faţă de cine? Faţă de Rusia, faţă de China? Sau faţă de SUA şi faţă de Europa? Cum se leagă asta de parteneriatul nostru strategic cu SUA, de apartenenţa noastră la NATO şi la UE şi cum traducem asta în fapte concrete? La fel şi din perspectiva solidarităţii: solidaritate noi pentru ceilalţi, ceilalţi pentru noi sau în mod reciproc? Au apărut deja comentarii în spaţiul public că această referire la independenţă pare să fie destul de aproape de limbajul extremei drepte.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18205238-noua-viziune-a-strategiei-na-ionale-de-aparare-ce-inseamna-independen-a-solidara.mp3" length="17220710" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/51s70ntfnr7jly157qg7qx2rlmxb?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18205238</guid>
    <pubDate>Mon, 17 Nov 2025 20:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18205238/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18205238/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18205238/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18205238/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1432</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>44</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Leo Vardiashvili: „Uneori umorul este singura apărare împotriva lucrurilor rele” </itunes:title>
    <title>Leo Vardiashvili: „Uneori umorul este singura apărare împotriva lucrurilor rele” </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Leo Vardiashvili este autorul romanului „La marginea unui codru nesfârșit” (Ed. Trei, trad. Mihaela Buruiană). Născut în 1983 la Tbilisi, Leo Vardiashvili a emigrat, la doisprezece ani, împreună cu familia, în Marea Britanie, unde a studiat literatura engleză. „La marginea unui codru nesfârșit” este romanul lui de debut, scris într-un stil care te cucerește de la primele rînduri. Pentru că știe să-ți stîrnească curiozitatea, știe cît să-ți spună din poveste ca să vrei să citești mai departe, ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Leo Vardiashvili este autorul romanului „La marginea unui codru nesfârșit” (Ed. Trei, trad. Mihaela Buruiană). Născut în 1983 la Tbilisi, Leo Vardiashvili a emigrat, la doisprezece ani, împreună cu familia, în Marea Britanie, unde a studiat literatura engleză. „La marginea unui codru nesfârșit” este romanul lui de debut, scris într-un stil care te cucerește de la primele rînduri. Pentru că știe să-ți stîrnească curiozitatea, știe cît să-ți spună din poveste ca să vrei să citești mai departe, știe să împletească realismul cu realismul magic, știe să spună istorii dramatice sau tragice marcînd în permanență poveștile cu un umor special. La fel ca autorul său, personajul principal al romanului a emigrat în copilărie împreună cu familia, din Georgia în Marea Britanie. La fel ca personajul său, autorul romanului s-a întors în Georgia natală, dar nu pe urmele rudelor, ci ca să vadă cu ochii lui locurile prin care urma să ajungă personajul său. Asemănările dintre personaj și autor se opresc însă aici. Restul e ficțiune. Leo Vardiashvili<b> </b>a fost invitat la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT). Adela Greceanu a vorbit cu el despre romanul cu care a debutat, despre Georgia din ficțiune și din realitate, despre umorul special al spațiilor care au trecut prin mari încercări, despre întîlnirile cu cititorii și despre valul de entuziasm cu care a fost întîmpinat „La marginea unui codru nesfârșit”. Interviul a fost tradus de Sorana Lupu.</p><p><b>Leo Vardiashvili</b>: „Pentru mine scrisul a fost un fel de terapie. Am încercat să depășesc experiența mutării din Georgia în Marea Britanie care a fost un șoc cultural. Am ajuns acolo și am mers direct la școală. Stăteam cu dicționarul în ultima bancă și nu înțelegeam ce se vorbește în jurul meu. Probabil că scrierea acestei cărți a fost și o încercare de a scoate din mine această experiență. Cred că la un moment dat, un lucru înspăimîntător a fost să-mi dau seama că practic reprezentam Georgia. Nu sînt mulți scriitori georgieni care să fie traduși în Marea Britanie. Da, într-adevăr, Nino Haratischwili a fost tradusă în engleză, dar nu sînt mulți autori cunoscuți în limba engleză. De aceea am încercat să aduc din Georgia toată autenticitatea ei.”</p><p><em>Povestea lui Saba și a familiei sale e scrisă într-un ritm de roman de aventuri, în care poveștile atroce se împletesc cu firele magice ale unei lumi paralele, populate de vocile celor care nu mai sînt, și totul este punctat de umor foarte special, pentru că, așa cum spune personajul principal, „Uneori trebuie să rîzi de un lucru, ca să-l lași fără putere.” Cum ați integrat umorul într-o poveste nu tocmai veselă?</em></p><p><b>Leo Vardiashvili</b>: „Mi-am dat seama că scriam despre niște subiecte deprimante, că personajele treceau prin întîmplări oribile și atunci a trebuit să aduc în poveste lucruri precum umorul, realismul magic, pentru a masca partea deprimantă, pentru a o face mai acceptabilă. Există și un truc psihologic, atît în filme, cît și în literatură. Dacă ceea ce citești te face să rîzi sau te întristează, te deschizi, devii vulnerabil la experiența opusă. Am încercat să fac acest roman amuzant în aceeași măsură în care este trist. (...) Aș putea să vă arăt ciorne ale romanului, unde am notat doar: <em>deprimant, deprimant, deprimant</em>. Și deodată ceva e subliniat și alături scrie: <em>fă chestia asta amuzantă!</em> Nu știu ce spune asta despre mine, dar îmi este mult mai ușor să scriu părțile deprimante. Ideile pentru părțile amuzante îmi vin, de exemplu, cînd fac duș. (...) Cred că uneori umorul este singura apărare împotriva lucrurilor rele care se pot întîmpla. Și cred că locurile care au avut parte de vremuri grele au cu atît mai mult umor. Întotdeauna se găsește cineva care să spună ceva absolut hilar în cel mai nepotrivit moment.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Leo Vardiashvili este autorul romanului „La marginea unui codru nesfârșit” (Ed. Trei, trad. Mihaela Buruiană). Născut în 1983 la Tbilisi, Leo Vardiashvili a emigrat, la doisprezece ani, împreună cu familia, în Marea Britanie, unde a studiat literatura engleză. „La marginea unui codru nesfârșit” este romanul lui de debut, scris într-un stil care te cucerește de la primele rînduri. Pentru că știe să-ți stîrnească curiozitatea, știe cît să-ți spună din poveste ca să vrei să citești mai departe, știe să împletească realismul cu realismul magic, știe să spună istorii dramatice sau tragice marcînd în permanență poveștile cu un umor special. La fel ca autorul său, personajul principal al romanului a emigrat în copilărie împreună cu familia, din Georgia în Marea Britanie. La fel ca personajul său, autorul romanului s-a întors în Georgia natală, dar nu pe urmele rudelor, ci ca să vadă cu ochii lui locurile prin care urma să ajungă personajul său. Asemănările dintre personaj și autor se opresc însă aici. Restul e ficțiune. Leo Vardiashvili<b> </b>a fost invitat la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT). Adela Greceanu a vorbit cu el despre romanul cu care a debutat, despre Georgia din ficțiune și din realitate, despre umorul special al spațiilor care au trecut prin mari încercări, despre întîlnirile cu cititorii și despre valul de entuziasm cu care a fost întîmpinat „La marginea unui codru nesfârșit”. Interviul a fost tradus de Sorana Lupu.</p><p><b>Leo Vardiashvili</b>: „Pentru mine scrisul a fost un fel de terapie. Am încercat să depășesc experiența mutării din Georgia în Marea Britanie care a fost un șoc cultural. Am ajuns acolo și am mers direct la școală. Stăteam cu dicționarul în ultima bancă și nu înțelegeam ce se vorbește în jurul meu. Probabil că scrierea acestei cărți a fost și o încercare de a scoate din mine această experiență. Cred că la un moment dat, un lucru înspăimîntător a fost să-mi dau seama că practic reprezentam Georgia. Nu sînt mulți scriitori georgieni care să fie traduși în Marea Britanie. Da, într-adevăr, Nino Haratischwili a fost tradusă în engleză, dar nu sînt mulți autori cunoscuți în limba engleză. De aceea am încercat să aduc din Georgia toată autenticitatea ei.”</p><p><em>Povestea lui Saba și a familiei sale e scrisă într-un ritm de roman de aventuri, în care poveștile atroce se împletesc cu firele magice ale unei lumi paralele, populate de vocile celor care nu mai sînt, și totul este punctat de umor foarte special, pentru că, așa cum spune personajul principal, „Uneori trebuie să rîzi de un lucru, ca să-l lași fără putere.” Cum ați integrat umorul într-o poveste nu tocmai veselă?</em></p><p><b>Leo Vardiashvili</b>: „Mi-am dat seama că scriam despre niște subiecte deprimante, că personajele treceau prin întîmplări oribile și atunci a trebuit să aduc în poveste lucruri precum umorul, realismul magic, pentru a masca partea deprimantă, pentru a o face mai acceptabilă. Există și un truc psihologic, atît în filme, cît și în literatură. Dacă ceea ce citești te face să rîzi sau te întristează, te deschizi, devii vulnerabil la experiența opusă. Am încercat să fac acest roman amuzant în aceeași măsură în care este trist. (...) Aș putea să vă arăt ciorne ale romanului, unde am notat doar: <em>deprimant, deprimant, deprimant</em>. Și deodată ceva e subliniat și alături scrie: <em>fă chestia asta amuzantă!</em> Nu știu ce spune asta despre mine, dar îmi este mult mai ușor să scriu părțile deprimante. Ideile pentru părțile amuzante îmi vin, de exemplu, cînd fac duș. (...) Cred că uneori umorul este singura apărare împotriva lucrurilor rele care se pot întîmpla. Și cred că locurile care au avut parte de vremuri grele au cu atît mai mult umor. Întotdeauna se găsește cineva care să spună ceva absolut hilar în cel mai nepotrivit moment.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18186631-leo-vardiashvili-uneori-umorul-este-singura-aparare-impotriva-lucrurilor-rele.mp3" length="20397722" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/yge1f3cxqrbrozs4qv45f6r35h7l?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18186631</guid>
    <pubDate>Fri, 14 Nov 2025 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18186631/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18186631/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18186631/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18186631/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1696</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>43</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Diplomație culturală fără politizare. Cum funcționează modelul german? - interviu cu Joachim Umlauf</itunes:title>
    <title>Diplomație culturală fără politizare. Cum funcționează modelul german? - interviu cu Joachim Umlauf</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Continuăm seria de emisiuni dedicate diplomației culturale și rolului Institutului Cultural Român. Vă propunem o dezbatere despre modelele europene de cooperare culturală și despre felul în care Germania și-a construit o rețea globală de institute culturale. Invitatul lui Matei Martin este Joachim Umlauf, fost director al Institutului Goethe din București, diplomat cultural de carieră. Printre altele, Joachim Umlauf predă la masterul de diplomație culturală al Facultății de Științe Politice, ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Continuăm seria de emisiuni dedicate diplomației culturale și rolului Institutului Cultural Român. Vă propunem o dezbatere despre modelele europene de cooperare culturală și despre felul în care Germania și-a construit o rețea globală de institute culturale. Invitatul lui Matei Martin este <b>Joachim Umlauf</b>, fost director al Institutului Goethe din București, diplomat cultural de carieră. Printre altele, Joachim Umlauf predă la masterul de diplomație culturală al Facultății de Științe Politice, Universitatea din București. </p><p><em>Cum este definit rolul Goethe-Institutului în politica culturală și externă a Germaniei?</em></p><p><b>Joachim Umlauf: „</b>Goethe-Institut este o instituție cu un caracter foarte specific, tipic germană. Într-o anumită situație istorică de după cel de-Al Doilea Război Mondial, Germania de Vest a creat sau a susținut instituții care să reprezinte Germania în străinătate. Elementul esențial aici – și cred că e ușor de înțeles de ce – este că s-au fondat sau sprijinit instituții care să fie la o anumită distanță de stat. După război, se dorea susținerea unor instituții care să nu fie identificate direct cu statul german, pentru că statul se discreditase complet prin național-socialism.</p><p>De aceea au fost create instituții precum Goethe-Institut, reînființat, regîndit pe altă structură în 1951, sau Fundația Alexander von Humboldt, ori Serviciul German pentru Schimburi Academice (DAAD) – toate cu personalitate juridică, cu o anumită autonomie de conținut și, prin aceasta, cu o distanță față de stat. Este ceva tipic german. Trebuie ținut cont, pe lîngă aspectul legat de discreditarea Germaniei în lume și de încercarea de a fi reintegrată între națiunile civilizate, că Germania a avut mereu un caracter federal și un model descentralizat. Și asta a jucat un rol important.”</p><p><em>Care este relația concretă dintre Goethe-Institut și Ministerul Federal de Externe?</em></p><p><b>Joachim Umlauf: „</b>Relația este clară: avem autonomie în ceea ce privește conținutul, dar depindem financiar de minister. Institutul primește fonduri, pe de o parte, de la Ministerul de Externe și, pe de altă parte, are propriile venituri obținute din cursuri și examene de limbă. Considerabile, dar insuficiente. Dar autonomia de conținut merge mînă în mînă cu dependența financiară.</p><p>Există un așa-numit „contract-cadru” care stabilește regulile relației dintre Ministerul de Externe și Goethe-Institut. E un document general, stabil și, de regulă, nu este modificat. În plus, există obiective strategice, acorduri cu privire la obiective care se reînnoiesc, de obicei, o dată la patru ani și care sînt negociate cu Ministerul. Așa funcționează sistemul, în linii mari.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Continuăm seria de emisiuni dedicate diplomației culturale și rolului Institutului Cultural Român. Vă propunem o dezbatere despre modelele europene de cooperare culturală și despre felul în care Germania și-a construit o rețea globală de institute culturale. Invitatul lui Matei Martin este <b>Joachim Umlauf</b>, fost director al Institutului Goethe din București, diplomat cultural de carieră. Printre altele, Joachim Umlauf predă la masterul de diplomație culturală al Facultății de Științe Politice, Universitatea din București. </p><p><em>Cum este definit rolul Goethe-Institutului în politica culturală și externă a Germaniei?</em></p><p><b>Joachim Umlauf: „</b>Goethe-Institut este o instituție cu un caracter foarte specific, tipic germană. Într-o anumită situație istorică de după cel de-Al Doilea Război Mondial, Germania de Vest a creat sau a susținut instituții care să reprezinte Germania în străinătate. Elementul esențial aici – și cred că e ușor de înțeles de ce – este că s-au fondat sau sprijinit instituții care să fie la o anumită distanță de stat. După război, se dorea susținerea unor instituții care să nu fie identificate direct cu statul german, pentru că statul se discreditase complet prin național-socialism.</p><p>De aceea au fost create instituții precum Goethe-Institut, reînființat, regîndit pe altă structură în 1951, sau Fundația Alexander von Humboldt, ori Serviciul German pentru Schimburi Academice (DAAD) – toate cu personalitate juridică, cu o anumită autonomie de conținut și, prin aceasta, cu o distanță față de stat. Este ceva tipic german. Trebuie ținut cont, pe lîngă aspectul legat de discreditarea Germaniei în lume și de încercarea de a fi reintegrată între națiunile civilizate, că Germania a avut mereu un caracter federal și un model descentralizat. Și asta a jucat un rol important.”</p><p><em>Care este relația concretă dintre Goethe-Institut și Ministerul Federal de Externe?</em></p><p><b>Joachim Umlauf: „</b>Relația este clară: avem autonomie în ceea ce privește conținutul, dar depindem financiar de minister. Institutul primește fonduri, pe de o parte, de la Ministerul de Externe și, pe de altă parte, are propriile venituri obținute din cursuri și examene de limbă. Considerabile, dar insuficiente. Dar autonomia de conținut merge mînă în mînă cu dependența financiară.</p><p>Există un așa-numit „contract-cadru” care stabilește regulile relației dintre Ministerul de Externe și Goethe-Institut. E un document general, stabil și, de regulă, nu este modificat. În plus, există obiective strategice, acorduri cu privire la obiective care se reînnoiesc, de obicei, o dată la patru ani și care sînt negociate cu Ministerul. Așa funcționează sistemul, în linii mari.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18183507-diploma-ie-culturala-fara-politizare-cum-func-ioneaza-modelul-german-interviu-cu-joachim-umlauf.mp3" length="16616816" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/gz6tx9oiyt9gpau7r1yta9v4rs9e?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18183507</guid>
    <pubDate>Thu, 13 Nov 2025 14:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18183507/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18183507/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18183507/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18183507/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1382</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>42</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cum se măsoară succesul în diplomația culturală? - o discuție cu Oana Suciu</itunes:title>
    <title>Cum se măsoară succesul în diplomația culturală? - o discuție cu Oana Suciu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Continuăm seria de discuții dedicate diplomației culturale și rolului Institutului Cultural Român ca instrument de soft power pentru promovarea culturii române în străinătate. În ce măsură îşi îndeplineşte ICR misiunea de a promova cultura română peste hotare? Cum se măsoară succesul unei acţiuni de diplomaţie culturală? Care ar fi cea mai potrivită instituție în subordinea căreia ar fi ferit ICR de politizare? Am întrebat-o pe Oana-Valentina Suciu, sociolog, cadru didactic la Facultatea de Ș...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Continuăm seria de discuții dedicate diplomației culturale și rolului Institutului Cultural Român ca instrument de <em>soft power</em> pentru promovarea culturii române în străinătate. În ce măsură îşi îndeplineşte ICR misiunea de a promova cultura română peste hotare? Cum se măsoară succesul unei acţiuni de diplomaţie culturală? Care ar fi cea mai potrivită instituție în subordinea căreia ar fi ferit ICR de politizare? Am întrebat-o pe Oana-Valentina Suciu, sociolog, cadru didactic la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, unde coordonează, începînd de anul acesta, un masterat de diplomație culturală.</p><p><em>În ce măsură îşi îndeplineşte ICR misiunea de a promova cultura română peste hotare?<br/></em><b>Oana-Valentina Suciu</b>: „Deşi ICR are o strategie, aceasta nu se pliază foarte bine pe cerinţele şi aşteptările pe care le au reţele precum EUNIC – reţeaua internaţională a institutelor culturale – care îşi propune să fie tot mai implicată în problemele gobale, în susţinerea democraţiei şi a drepturilor omului, în chestiuni legate de migraţie, de încălzirea globală... Agenda europeană şi agenda internaţională sînt foarte diferite de ceea ce oferă Institutul Cultural Român la ora actuală. În plus, acele proiecte sînt gîndite pe termen mediu şi lung – proiecte multianuale – or, ICR, chiar dacă ar vrea să facă acest lucru, din cauza legislaţiei financiare din România nu poate să propună şi să coordoneze proiecte multianuale. De aceea, probabil, a recurs la această soluţie mai simplă, de a organiza o serie de evenimente. Nu discut calitatea în sine a acestora, unele sînt de o înaltă calitate artistică. Dar nu denotă o viziune coerentă a ceea ce înseamnă cultura română vie, pe care, de altfel o şi menţionează în statutul său şi în legea de funcţionare.”</p><p><em>Cum se măsoară succesul unei acţiuni de diplomaţie culturală?<br/></em><b>Oana-Valentina Suciu</b>: „Asta nu ştiu nici alte institute culturale. Vă dau exemplul Institutului Francez care, pentru a măsura succesul unuia dintre proiectele lor de film, numără cîte bilete s-au vîndut sau cîte accesări au avut dacă e vorba despre filme online oferite gratuit. E un indicator, dar nu este cel mai potrivit. Asta e altă întrebare care apare în diverse rapoarte şi manuale de diplomaţie culturală: cum măsurăm nemăsurabilul. De altfel, asta este şi întrebarea pe care ne-o punem în seria de propuneri de politici culturale pe care le realizăm în cadrul echipei NARDIV – un proiect finanţat de UE în care sînt implicaţi Universitatea din Bucureşti, Institutul Goethe din România, Institutul Francez din România, Universitatea Marseille-Aix, Franţa, Amsterdamul… – şi fiecare dintre acele echipe de cercetare vine cu cîte o propunere de politică culturală în sensul de a identifica nişte probleme şi a propune nişte soluţii care se vor reuni într-un raport ce va fi prezentat anul viitor, pe 12 mai, la Bruxelles, membrilor comisiei de cultură de acolo.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Continuăm seria de discuții dedicate diplomației culturale și rolului Institutului Cultural Român ca instrument de <em>soft power</em> pentru promovarea culturii române în străinătate. În ce măsură îşi îndeplineşte ICR misiunea de a promova cultura română peste hotare? Cum se măsoară succesul unei acţiuni de diplomaţie culturală? Care ar fi cea mai potrivită instituție în subordinea căreia ar fi ferit ICR de politizare? Am întrebat-o pe Oana-Valentina Suciu, sociolog, cadru didactic la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, unde coordonează, începînd de anul acesta, un masterat de diplomație culturală.</p><p><em>În ce măsură îşi îndeplineşte ICR misiunea de a promova cultura română peste hotare?<br/></em><b>Oana-Valentina Suciu</b>: „Deşi ICR are o strategie, aceasta nu se pliază foarte bine pe cerinţele şi aşteptările pe care le au reţele precum EUNIC – reţeaua internaţională a institutelor culturale – care îşi propune să fie tot mai implicată în problemele gobale, în susţinerea democraţiei şi a drepturilor omului, în chestiuni legate de migraţie, de încălzirea globală... Agenda europeană şi agenda internaţională sînt foarte diferite de ceea ce oferă Institutul Cultural Român la ora actuală. În plus, acele proiecte sînt gîndite pe termen mediu şi lung – proiecte multianuale – or, ICR, chiar dacă ar vrea să facă acest lucru, din cauza legislaţiei financiare din România nu poate să propună şi să coordoneze proiecte multianuale. De aceea, probabil, a recurs la această soluţie mai simplă, de a organiza o serie de evenimente. Nu discut calitatea în sine a acestora, unele sînt de o înaltă calitate artistică. Dar nu denotă o viziune coerentă a ceea ce înseamnă cultura română vie, pe care, de altfel o şi menţionează în statutul său şi în legea de funcţionare.”</p><p><em>Cum se măsoară succesul unei acţiuni de diplomaţie culturală?<br/></em><b>Oana-Valentina Suciu</b>: „Asta nu ştiu nici alte institute culturale. Vă dau exemplul Institutului Francez care, pentru a măsura succesul unuia dintre proiectele lor de film, numără cîte bilete s-au vîndut sau cîte accesări au avut dacă e vorba despre filme online oferite gratuit. E un indicator, dar nu este cel mai potrivit. Asta e altă întrebare care apare în diverse rapoarte şi manuale de diplomaţie culturală: cum măsurăm nemăsurabilul. De altfel, asta este şi întrebarea pe care ne-o punem în seria de propuneri de politici culturale pe care le realizăm în cadrul echipei NARDIV – un proiect finanţat de UE în care sînt implicaţi Universitatea din Bucureşti, Institutul Goethe din România, Institutul Francez din România, Universitatea Marseille-Aix, Franţa, Amsterdamul… – şi fiecare dintre acele echipe de cercetare vine cu cîte o propunere de politică culturală în sensul de a identifica nişte probleme şi a propune nişte soluţii care se vor reuni într-un raport ce va fi prezentat anul viitor, pe 12 mai, la Bruxelles, membrilor comisiei de cultură de acolo.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18178557-cum-se-masoara-succesul-in-diploma-ia-culturala-o-discu-ie-cu-oana-suciu.mp3" length="20589632" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/kvz1cozb14ctpqumh9emjwqto618?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18178557</guid>
    <pubDate>Wed, 12 Nov 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18178557/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18178557/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18178557/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18178557/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1713</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>41</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Adaptări, ajustări, reforme - interviu cu președintele ICR Liviu Jicman</itunes:title>
    <title>Adaptări, ajustări, reforme - interviu cu președintele ICR Liviu Jicman</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Continuăm seria de emisiuni despre diplomația culturală și rolul culturii în diplomația publică a României. După ce ieri am discutat cu Corina Șuteu – fostă directoare a ICR-New York și fostă ministră a Culturii, astăzi l-am invitat pe Liviu Jicman, președinte al Institutului Cultural Român din 2021 aflat, acum, la final de mandat. Vorbim despre acțiunea ICR și despre cum poate cultura să profileze imaginea României în plan extern.  Liviu Jicman: „Este primul mandat de patru ani, după ep...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Continuăm seria de emisiuni despre diplomația culturală și rolul culturii în diplomația publică a României. După ce ieri am discutat cu Corina Șuteu – fostă directoare a ICR-New York și fostă ministră a Culturii, astăzi l-am invitat pe Liviu Jicman, președinte al Institutului Cultural Român din 2021 aflat, acum, la final de mandat. Vorbim despre acțiunea ICR și despre cum poate cultura să profileze imaginea României în plan extern. </p><p><b>Liviu Jicman</b>: „Este primul mandat de patru ani, după epoca Horia-Roman Patapievici, respectiv după mutarea din 2012 a ICR de sub Preşedintele României sub controlul Senatului, cînd au funcţionat şi am şi aplicat în acelaşi timp atît legea de funcţionare cît şi strategia pentru perioada 2022-2026, pe care am adoptat-o la începutul mandatului împreună cu Consiliul de Conducere al ICR.”</p><p><em>Care sînt direcţiile principale ale strategiei?<br/></em><b>Liviu Jicman</b>: „Ne-am propus să ne concentrăm pe cîteva dintre obiectivele din legea de funcţionare a ICR, fiind conştienţi că, pe de-o parte e foarte bine ca legea să fie cît mai permisivă, pe de altă parte că într-un timp limitat nu putem să acţionăm pe toate palierele. Şi-atunci am prioritizat cîteva teme. Promovarea creaţiei contemporane, cultura vie este una dintre aceste priorităţi. La fel cum am încercat şi ne-am propus să urmăm inclusiv o agendă europeană, deci nu doar să ne limităm la colaborările care existau, de exemplu, în reţeaua EUNIC, parteneriate în ţările în care avem reprezentanţe dar chiar şi în alte spaţii în care sîntem reprezentaţi prin ambasade ale României, dar să vedem cum asumăm această agendă, cum o integrăm în discursul Institutului Cultural Român.”</p><p><em>Avînd în vedere constrîngerile bugetare, ce reforme interne sînt prioritare pentru ICR în următoarea perioadă? Unde se poate interveni astfel încît să nu compromiteți acțiunea externă a institutului? <br/></em><b>Liviu Jicman</b>: „Acest mandat a stat în integralitatea lui sub semnul reformei. De cînd am venit, am făcut o nouă structură care să fie adaptată acestei strategii dar în acelaşi timp reducînd funcţiile de conducere la parametrii legali, după care în 2023, împreună cu Consiliul de Coducere, am făcut o nouă ajustare, reducînd de la 12% la 8%, adică cu o treime funcţiile de conducere, desfiinţînd toate posturile de şef-birou, reducînd alte funcţii şi, tot cu sprijinul Consiliului de Conducere, pe 20 octombrie anul acesta am redus din nou poziţiile din structura ICR. Este locul în care noi putem acţiona legal. Am propus de asemenea şi cred că este timpul ca structura ICR din străinătate să fie adaptată spaţiului şi acolo unde putem să ne permitem echipe mai mici să putem reduce aceste echipe.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Continuăm seria de emisiuni despre diplomația culturală și rolul culturii în diplomația publică a României. După ce ieri am discutat cu Corina Șuteu – fostă directoare a ICR-New York și fostă ministră a Culturii, astăzi l-am invitat pe Liviu Jicman, președinte al Institutului Cultural Român din 2021 aflat, acum, la final de mandat. Vorbim despre acțiunea ICR și despre cum poate cultura să profileze imaginea României în plan extern. </p><p><b>Liviu Jicman</b>: „Este primul mandat de patru ani, după epoca Horia-Roman Patapievici, respectiv după mutarea din 2012 a ICR de sub Preşedintele României sub controlul Senatului, cînd au funcţionat şi am şi aplicat în acelaşi timp atît legea de funcţionare cît şi strategia pentru perioada 2022-2026, pe care am adoptat-o la începutul mandatului împreună cu Consiliul de Conducere al ICR.”</p><p><em>Care sînt direcţiile principale ale strategiei?<br/></em><b>Liviu Jicman</b>: „Ne-am propus să ne concentrăm pe cîteva dintre obiectivele din legea de funcţionare a ICR, fiind conştienţi că, pe de-o parte e foarte bine ca legea să fie cît mai permisivă, pe de altă parte că într-un timp limitat nu putem să acţionăm pe toate palierele. Şi-atunci am prioritizat cîteva teme. Promovarea creaţiei contemporane, cultura vie este una dintre aceste priorităţi. La fel cum am încercat şi ne-am propus să urmăm inclusiv o agendă europeană, deci nu doar să ne limităm la colaborările care existau, de exemplu, în reţeaua EUNIC, parteneriate în ţările în care avem reprezentanţe dar chiar şi în alte spaţii în care sîntem reprezentaţi prin ambasade ale României, dar să vedem cum asumăm această agendă, cum o integrăm în discursul Institutului Cultural Român.”</p><p><em>Avînd în vedere constrîngerile bugetare, ce reforme interne sînt prioritare pentru ICR în următoarea perioadă? Unde se poate interveni astfel încît să nu compromiteți acțiunea externă a institutului? <br/></em><b>Liviu Jicman</b>: „Acest mandat a stat în integralitatea lui sub semnul reformei. De cînd am venit, am făcut o nouă structură care să fie adaptată acestei strategii dar în acelaşi timp reducînd funcţiile de conducere la parametrii legali, după care în 2023, împreună cu Consiliul de Coducere, am făcut o nouă ajustare, reducînd de la 12% la 8%, adică cu o treime funcţiile de conducere, desfiinţînd toate posturile de şef-birou, reducînd alte funcţii şi, tot cu sprijinul Consiliului de Conducere, pe 20 octombrie anul acesta am redus din nou poziţiile din structura ICR. Este locul în care noi putem acţiona legal. Am propus de asemenea şi cred că este timpul ca structura ICR din străinătate să fie adaptată spaţiului şi acolo unde putem să ne permitem echipe mai mici să putem reduce aceste echipe.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18171765-adaptari-ajustari-reforme-interviu-cu-pre-edintele-icr-liviu-jicman.mp3" length="21543713" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/6b5nki51zl25huf4w21rgbbg27zj?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18171765</guid>
    <pubDate>Tue, 11 Nov 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18171765/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18171765/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18171765/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18171765/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1793</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>40</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Marii noștri ambasadori în lume sînt artiștii” - interviu cu Corina Șuteu</itunes:title>
    <title>„Marii noștri ambasadori în lume sînt artiștii” - interviu cu Corina Șuteu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Săptămîna aceasta vă propunem o serie de discuții dedicate diplomației culturale și rolului Institutului Cultural Român ca instrument de soft power pentru promovarea culturii române în străinătate. Invitata noastră de astăzi este Corina Șuteu, expertă în politici culturale, fostă directoare la ICR New York, fostă ministră a culturii.  Multe state europene au instituții prin care își promovează cultura în alte țări, dacă ne gîndim doar la Institutul Francez, la British Council, la Goethe-...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Săptămîna aceasta vă propunem o serie de discuții dedicate diplomației culturale și rolului Institutului Cultural Român ca instrument de <em>soft power</em> pentru promovarea culturii române în străinătate. Invitata noastră de astăzi este Corina Șuteu, expertă în politici culturale, fostă directoare la ICR New York, fostă ministră a culturii. </p><p><em>Multe state europene au instituții prin care își promovează cultura în alte țări, dacă ne gîndim doar la Institutul Francez, la British Council, la Goethe-Institut sau Centrul Ceh. De ce este important să avem o instituție care să promoveze cultura română în străinătate, de ce arta are nevoie să fie susținută din bani publici pentru a trece granițele? </em></p><p><b>Corina Șuteu</b>: „E necesar pentru că politica culturală externă, felul în care exporți cultura este singurul element sensibil, emoțional pe care îl ai pentru a comunica despre o nație. Nu există alt element sensibil. Cînd a fost aici ambasador, Hans Klemm mi-a spus: <em>îmi pare foarte rău să vă spun, doamna Șuteu, noi, americanii, am fost prezenți în trecut prin Biblioteca Americană, prin anumite schimburi iar astăzi nu sîntem prezenți decît prin schimbul de arme. Și asta nu dă o imagine bună despre America.</em> Norocul lor este că au Netflix și au filmele pe care le fac și Hollywoodul compensează asta. Dar noi nu avem Hollywoodul, noi nu avem un magnat, un fel de uriașă mașinărie care să transmită cultura europeană, cultura română și care să le deschidă cetățenilor lumii o fereastră către zona sensibilă, empatică a unei țări. Or, asta nu poate face decît un institut ca Institutul Cultural Român, ca Goethe-Institut, ca Institutul Francez. Asta nu se poate face decît din fonduri publice. Pentru că trebuie să existe o gîndire competentă și unitară despre cum cu resurse mici putem să avem un efect important. (...) Ideea de a avea o susținere pentru acei artiști, acele proiecte, acele evenimente care cîștigă interesul piețelor culturale externe nu se poate face decît prin susținere publică. Și-mi permit să spun că, pe lîngă susținerea publică și cantitățile de resurse alocate altor domenii, alocarea din fonduri publice pentru schimburile culturale internaționale este modestă sau, dacă nu e modestă, ea încă nu are o direcție strategică foarte clară. Dacă vrem să fim cunoscuți, noi avem nevoie să explicăm și cine sîntem în sufletul nostru, nu doar în acțiunile noastre legate de economie, de industrie, de armament. Pînă la urmă, marii noștri ambasadori în lume sînt artiștii. Sîntem o țară care produce talent într-o cantitate impresionantă. Ce facem noi cu acest talent, cum acompaniem acest talent, care oricum își va găsi la un moment dat expresia? E preferabil să-i dăm acea acompaniere pentru ca el să poată să fie și reprezentativ. Nu să ne trezim abia cînd el devine reprezentativ că spunem că-i al nostru și după aceea citim în muzee <em>Brâncuși French born in Romania</em>.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Săptămîna aceasta vă propunem o serie de discuții dedicate diplomației culturale și rolului Institutului Cultural Român ca instrument de <em>soft power</em> pentru promovarea culturii române în străinătate. Invitata noastră de astăzi este Corina Șuteu, expertă în politici culturale, fostă directoare la ICR New York, fostă ministră a culturii. </p><p><em>Multe state europene au instituții prin care își promovează cultura în alte țări, dacă ne gîndim doar la Institutul Francez, la British Council, la Goethe-Institut sau Centrul Ceh. De ce este important să avem o instituție care să promoveze cultura română în străinătate, de ce arta are nevoie să fie susținută din bani publici pentru a trece granițele? </em></p><p><b>Corina Șuteu</b>: „E necesar pentru că politica culturală externă, felul în care exporți cultura este singurul element sensibil, emoțional pe care îl ai pentru a comunica despre o nație. Nu există alt element sensibil. Cînd a fost aici ambasador, Hans Klemm mi-a spus: <em>îmi pare foarte rău să vă spun, doamna Șuteu, noi, americanii, am fost prezenți în trecut prin Biblioteca Americană, prin anumite schimburi iar astăzi nu sîntem prezenți decît prin schimbul de arme. Și asta nu dă o imagine bună despre America.</em> Norocul lor este că au Netflix și au filmele pe care le fac și Hollywoodul compensează asta. Dar noi nu avem Hollywoodul, noi nu avem un magnat, un fel de uriașă mașinărie care să transmită cultura europeană, cultura română și care să le deschidă cetățenilor lumii o fereastră către zona sensibilă, empatică a unei țări. Or, asta nu poate face decît un institut ca Institutul Cultural Român, ca Goethe-Institut, ca Institutul Francez. Asta nu se poate face decît din fonduri publice. Pentru că trebuie să existe o gîndire competentă și unitară despre cum cu resurse mici putem să avem un efect important. (...) Ideea de a avea o susținere pentru acei artiști, acele proiecte, acele evenimente care cîștigă interesul piețelor culturale externe nu se poate face decît prin susținere publică. Și-mi permit să spun că, pe lîngă susținerea publică și cantitățile de resurse alocate altor domenii, alocarea din fonduri publice pentru schimburile culturale internaționale este modestă sau, dacă nu e modestă, ea încă nu are o direcție strategică foarte clară. Dacă vrem să fim cunoscuți, noi avem nevoie să explicăm și cine sîntem în sufletul nostru, nu doar în acțiunile noastre legate de economie, de industrie, de armament. Pînă la urmă, marii noștri ambasadori în lume sînt artiștii. Sîntem o țară care produce talent într-o cantitate impresionantă. Ce facem noi cu acest talent, cum acompaniem acest talent, care oricum își va găsi la un moment dat expresia? E preferabil să-i dăm acea acompaniere pentru ca el să poată să fie și reprezentativ. Nu să ne trezim abia cînd el devine reprezentativ că spunem că-i al nostru și după aceea citim în muzee <em>Brâncuși French born in Romania</em>.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18162745-marii-no-tri-ambasadori-in-lume-sint-arti-tii-interviu-cu-corina-uteu.mp3" length="21512182" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/jp1bunbqcoz0ch2powyw9izik70i?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18162745</guid>
    <pubDate>Mon, 10 Nov 2025 18:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18162745/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18162745/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18162745/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18162745/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1790</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>39</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cînd literatura devine o formă de apărare: Olena Herasymiuk și Pavlo Matiușa, voci ale Ucrainei în război</itunes:title>
    <title>Cînd literatura devine o formă de apărare: Olena Herasymiuk și Pavlo Matiușa, voci ale Ucrainei în război</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Scriitorii Olena Herasymiuk și Pavlo Matiușa sînt doi dintre autorii antologiei „Mecanisme de apărare. 12 scriitori ucraineni în război”, volumul apărut la Editura Muzeelor Literare Iași, în traducerea lui Mihai Hafia Traista. Cei doi scriitori au fost invitați la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT).  Olena Herasymiuk are 34 de ani, este poetă și a lucrat ca paramedic în zone foarte periculoase, în apropiere de Mariupol. „Ambulanța de evacuare pe distan...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Scriitorii Olena Herasymiuk și Pavlo Matiușa sînt doi dintre autorii antologiei „Mecanisme de apărare. 12 scriitori ucraineni în război”, volumul apărut la Editura Muzeelor Literare Iași, în traducerea lui Mihai Hafia Traista. Cei doi scriitori au fost invitați la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT). </p><p><b>Olena Herasymiuk</b> are 34 de ani, este poetă și a lucrat ca paramedic în zone foarte periculoase, în apropiere de Mariupol. „Ambulanța de evacuare pe distanțe lungi, <em>Avstriika</em>, pe care am conceput-o împreună cu colegii mei și pe care lucrează acum echipaje de paramedici voluntari, a evacuat deja peste 13.000 de răniți. Cu acest lucru ne mîndrim cel mai mult în viață” scrie ea în textul din antologie.</p><p><b>Pavlo Matiușa</b> are 42 de ani, este poet, prozator și traducător. În 2022 a avut grijă de un băiat de 8 ani, Ihor. Mașina în care se afla copilul împreună cu mama, tatăl și sora sa a fost atacată de soldații ruși. Doar el, Ihor, nu a fost atins de nici un glonte. Ceilalți au fost răniți și grav răniți. Băiatul de 8 ani a ieșit din mașină și a strigat la atacatori: „Ce faceți?! Îmi omorîți mama și sora!” După ce Ihor s-a reunit cu familia lui, Pavlo Matiușa  s-a înrolat voluntar în Forțele Armate ale Ucrainei. </p><p>Am stat de vorbă cu Olena Herasymiuk și Pavlo Matiușa despre cum s-a schimbat relația lor cu literatura din cauza războiului, despre lupta eroică a ucrainenilor pentru salvarea țării lor, despre scutul de apărare pe care-l reprezintă acum Ucraina pentru Europa. Discuția a fost tradusă de Cristina Velicico. </p><p><b>Olena Herasymiuk</b>: „Înainte citeam poezii despre război dar poate că nu înțelegeam cu adevărat sentimentele, nu înțelegeam cu adevărat ce vor ele să transmită, valoarea unor lucruri sau evenimente. Dar acum înțeleg perfect: noi scriem despre lucruri care s-au stins, nu mai sînt. La universitate, la literatură învățam despre artă, despre cît de frumoase pot fi arta și literatura. Dar între timp am aflat că literatura poate fi și mai puțin frumoasă. De fapt, poate că uneori nu-i de găsit nimic frumos în literatură. Războiul schimbă foarte multe. Începi să vezi altfel, începi să percepi altfel. De aceea și poezia are altă formă astăzi.”</p><p><b>Pavlo Matiușa</b>: „Războiul este un reactor nuclear de emoții. În timp ce ești în război nu ai cum să simți altceva decît acest spectru de emoții negative. Acest centru nuclear a generat un început pentru o literatură nouă, o scurtătură între realitate și text. Toți scriitorii au început să scrie mai clar, mai sincer și mai corect. Pentru că nu ai timp pentru a reflecta foarte mult asupra unui text. Este o energie care se transmite prin text, prin poezie, prin literatură, prin diverse forme de scriere. (Literatura) nu mai este un decor sau un ambalaj frumos.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Scriitorii Olena Herasymiuk și Pavlo Matiușa sînt doi dintre autorii antologiei „Mecanisme de apărare. 12 scriitori ucraineni în război”, volumul apărut la Editura Muzeelor Literare Iași, în traducerea lui Mihai Hafia Traista. Cei doi scriitori au fost invitați la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT). </p><p><b>Olena Herasymiuk</b> are 34 de ani, este poetă și a lucrat ca paramedic în zone foarte periculoase, în apropiere de Mariupol. „Ambulanța de evacuare pe distanțe lungi, <em>Avstriika</em>, pe care am conceput-o împreună cu colegii mei și pe care lucrează acum echipaje de paramedici voluntari, a evacuat deja peste 13.000 de răniți. Cu acest lucru ne mîndrim cel mai mult în viață” scrie ea în textul din antologie.</p><p><b>Pavlo Matiușa</b> are 42 de ani, este poet, prozator și traducător. În 2022 a avut grijă de un băiat de 8 ani, Ihor. Mașina în care se afla copilul împreună cu mama, tatăl și sora sa a fost atacată de soldații ruși. Doar el, Ihor, nu a fost atins de nici un glonte. Ceilalți au fost răniți și grav răniți. Băiatul de 8 ani a ieșit din mașină și a strigat la atacatori: „Ce faceți?! Îmi omorîți mama și sora!” După ce Ihor s-a reunit cu familia lui, Pavlo Matiușa  s-a înrolat voluntar în Forțele Armate ale Ucrainei. </p><p>Am stat de vorbă cu Olena Herasymiuk și Pavlo Matiușa despre cum s-a schimbat relația lor cu literatura din cauza războiului, despre lupta eroică a ucrainenilor pentru salvarea țării lor, despre scutul de apărare pe care-l reprezintă acum Ucraina pentru Europa. Discuția a fost tradusă de Cristina Velicico. </p><p><b>Olena Herasymiuk</b>: „Înainte citeam poezii despre război dar poate că nu înțelegeam cu adevărat sentimentele, nu înțelegeam cu adevărat ce vor ele să transmită, valoarea unor lucruri sau evenimente. Dar acum înțeleg perfect: noi scriem despre lucruri care s-au stins, nu mai sînt. La universitate, la literatură învățam despre artă, despre cît de frumoase pot fi arta și literatura. Dar între timp am aflat că literatura poate fi și mai puțin frumoasă. De fapt, poate că uneori nu-i de găsit nimic frumos în literatură. Războiul schimbă foarte multe. Începi să vezi altfel, începi să percepi altfel. De aceea și poezia are altă formă astăzi.”</p><p><b>Pavlo Matiușa</b>: „Războiul este un reactor nuclear de emoții. În timp ce ești în război nu ai cum să simți altceva decît acest spectru de emoții negative. Acest centru nuclear a generat un început pentru o literatură nouă, o scurtătură între realitate și text. Toți scriitorii au început să scrie mai clar, mai sincer și mai corect. Pentru că nu ai timp pentru a reflecta foarte mult asupra unui text. Este o energie care se transmite prin text, prin poezie, prin literatură, prin diverse forme de scriere. (Literatura) nu mai este un decor sau un ambalaj frumos.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18146769-cind-literatura-devine-o-forma-de-aparare-olena-herasymiuk-i-pavlo-matiu-a-voci-ale-ucrainei-in-razboi.mp3" length="18129506" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/cttm74y1t0krzf3deu5asgeddgj6?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18146769</guid>
    <pubDate>Fri, 07 Nov 2025 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18146769/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18146769/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18146769/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18146769/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1507</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>38</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Victoria progresiștilor: ce înseamnă triumful lui Zohran Mamdani la New York? - O discuție cu Andrei Țăranu</itunes:title>
    <title>Victoria progresiștilor: ce înseamnă triumful lui Zohran Mamdani la New York? - O discuție cu Andrei Țăranu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Democratul Zohran Mamdani a cîștigat alegerile pentru primăria New Yorkului. În Virginia și New Jersey două politiciene democrate au cîștigat competiția pentru funcția de guvernator. Ce reprezintă aceste victorii ale Partidului Democrat, la primele alegeri din Statele Unite ale Americii de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă? Cum a reuşit Zohran Mamdani să cîștige primăria celui mai populat oraș american, cu 50,4% din voturi? Va putea să-şi ţină promisiunile din campanie? L-am întrebat...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Democratul Zohran Mamdani a cîștigat alegerile pentru primăria New Yorkului. În Virginia și New Jersey două politiciene democrate au cîștigat competiția pentru funcția de guvernator. Ce reprezintă aceste victorii ale Partidului Democrat, la primele alegeri din Statele Unite ale Americii de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă? Cum a reuşit Zohran Mamdani să cîștige primăria celui mai populat oraș american, cu 50,4% din voturi? Va putea să-şi ţină promisiunile din campanie? L-am întrebat pe politologul Andrei Țăranu.</p><p><b>Andrei Țăranu</b>: „Este o schimbare generaţională. Populaţia între 18 şi 44 de ani a votat masiv cu Mamdani. A votat o populaţie diversă. Au votat şi persoane albe, şi persoane de culoare, dar au votat şi evrei, deşi s-a făcut suficient de multă campanie împotriva lui Zohran Mamdani că ar fi antisemit – ceea ce nu cred că este. Dimensiunea asta de <em>identity politics</em>, legată de religie, de culoare, a avut şi ea un rol important. Or, populaţia New Yorkului, care e mult mai cosmopolită şi mai integrată în noile tehnologii, în noua societate decît populaţia din mijlocul Statelor Unite, a trecut peste această formulă de <em>identity politics</em> şi s-a uitat la programele sociale pe care le propune Zohran Mamdani, programe sociale necesare pentru o bună parte din populaţia mai degrabă din <em>lower middle class</em>, clasa mijlocie mai săracă din New York.”</p><p><em>Va putea Zohran Mamdani să-și țină promisiunile din campanie: înghețarea chiriilor, transport gratuit cu autobuzul în oraș, servicii publice de îngrijire a copiilor, creșterea salariului minim la 30 de dolari pe oră pînă în 2030? <br/></em><b>Andrei Țăranu</b>: „Va conta foarte mult în ce măsură va reuşi să convingă consiliul primăriei oraşului New York să-i accepte taxele. El vrea să mărească taxele persoanelor care au o avere sau un venit mai mare de 1 milion de dolari pe an. Şi ăştia sînt mulţi în New York. Există, fără îndoială, şi o reacţie a celor care se tem de această creştere a taxelor. Unii dintre ei, care vor putea, vor pleca din New York. Se vor duce în New Jersey – deşi şi New Jersey a fost cîştigat de democraţi. Sau vor căuta alte zone, dar suficient de aproape de oraş încît să facă naveta pentru afacerile şi treburile lor. Iar asta va conduce, probabil, la o scădere a preţurilor locuinţelor, ceea ce ar putea să reprezinte un succes, cel puţin în primă instanţă, pentru politicile lui Mamdani. În al doilea rînd s-ar putea ca, dacă i se acceptă taxele, o parte dintre politicile sale să se bucure de susţinere publică. E clar că el va trebui să se mişte foarte repede.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p><p><br/></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Democratul Zohran Mamdani a cîștigat alegerile pentru primăria New Yorkului. În Virginia și New Jersey două politiciene democrate au cîștigat competiția pentru funcția de guvernator. Ce reprezintă aceste victorii ale Partidului Democrat, la primele alegeri din Statele Unite ale Americii de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă? Cum a reuşit Zohran Mamdani să cîștige primăria celui mai populat oraș american, cu 50,4% din voturi? Va putea să-şi ţină promisiunile din campanie? L-am întrebat pe politologul Andrei Țăranu.</p><p><b>Andrei Țăranu</b>: „Este o schimbare generaţională. Populaţia între 18 şi 44 de ani a votat masiv cu Mamdani. A votat o populaţie diversă. Au votat şi persoane albe, şi persoane de culoare, dar au votat şi evrei, deşi s-a făcut suficient de multă campanie împotriva lui Zohran Mamdani că ar fi antisemit – ceea ce nu cred că este. Dimensiunea asta de <em>identity politics</em>, legată de religie, de culoare, a avut şi ea un rol important. Or, populaţia New Yorkului, care e mult mai cosmopolită şi mai integrată în noile tehnologii, în noua societate decît populaţia din mijlocul Statelor Unite, a trecut peste această formulă de <em>identity politics</em> şi s-a uitat la programele sociale pe care le propune Zohran Mamdani, programe sociale necesare pentru o bună parte din populaţia mai degrabă din <em>lower middle class</em>, clasa mijlocie mai săracă din New York.”</p><p><em>Va putea Zohran Mamdani să-și țină promisiunile din campanie: înghețarea chiriilor, transport gratuit cu autobuzul în oraș, servicii publice de îngrijire a copiilor, creșterea salariului minim la 30 de dolari pe oră pînă în 2030? <br/></em><b>Andrei Țăranu</b>: „Va conta foarte mult în ce măsură va reuşi să convingă consiliul primăriei oraşului New York să-i accepte taxele. El vrea să mărească taxele persoanelor care au o avere sau un venit mai mare de 1 milion de dolari pe an. Şi ăştia sînt mulţi în New York. Există, fără îndoială, şi o reacţie a celor care se tem de această creştere a taxelor. Unii dintre ei, care vor putea, vor pleca din New York. Se vor duce în New Jersey – deşi şi New Jersey a fost cîştigat de democraţi. Sau vor căuta alte zone, dar suficient de aproape de oraş încît să facă naveta pentru afacerile şi treburile lor. Iar asta va conduce, probabil, la o scădere a preţurilor locuinţelor, ceea ce ar putea să reprezinte un succes, cel puţin în primă instanţă, pentru politicile lui Mamdani. În al doilea rînd s-ar putea ca, dacă i se acceptă taxele, o parte dintre politicile sale să se bucure de susţinere publică. E clar că el va trebui să se mişte foarte repede.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p><p><br/></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18144759-victoria-progresi-tilor-ce-inseamna-triumful-lui-zohran-mamdani-la-new-york-o-discu-ie-cu-andrei-aranu.mp3" length="18795312" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/vuq3ctillgwnfqj0z02bh3b65emd?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18144759</guid>
    <pubDate>Thu, 06 Nov 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18144759/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18144759/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18144759/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18144759/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1563</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>37</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce înseamnă vizita lui Mark Rutte la București pentru România și NATO? - O discuție cu Claudiu Degeratu</itunes:title>
    <title>Ce înseamnă vizita lui Mark Rutte la București pentru România și NATO? - O discuție cu Claudiu Degeratu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Secretarul general al NATO se află în vizită în România pentru a participa la Forumul NATO pentru Industria de Apărare - un eveniment organizat o dată la doi ani și găzduit, în premieră, de țara noastră. Este prima vizită a lui Mark Rutte la București de cînd a preluat funcția de secretar general al Alianței și prima sa întîlnire directă cu președintele Nicușor Dan, după anunțul recent al Statelor Unite privind intenția de a retrage o parte dintre trupele dislocate în Europa de Est. Care este...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Secretarul general al NATO se află în vizită în România pentru a participa la Forumul NATO pentru Industria de Apărare - un eveniment organizat o dată la doi ani și găzduit, în premieră, de țara noastră. Este prima vizită a lui Mark Rutte<b> </b>la București de cînd a preluat funcția de secretar general al Alianței și prima sa întîlnire directă cu președintele Nicușor Dan, după anunțul recent al Statelor Unite privind intenția de a retrage o parte dintre trupele dislocate în Europa de Est. Care este miza prezenței lui Mark Rutte în România pentru țara noastră?Ce rol ar putea avea România în cadrul programului „Santinela Estului”? L-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.</p><p><b>Claudiu Degeratu</b>: „Miza este legată de promovarea Alianţei Nord-Atlantice ca fiind unul dintre cei mai importanţi piloni ai sistemului nostru de garanţii de securitate. Iar forumul, o premieră pentru România, aduce în plus un element de încredere: cel legat de avansul tehnologic şi de asigurarea unei superiorităţi din punct de vedere tehnologic a alianţei, într-un context de competiţie strategică, care nu se desfăşoară doar în plan economic, militar, ci, din ce în ce mai mult, în planul tehnologiei şi industriei de apărare. (...) România este într-un proces de reconfigurare şi de relansare a industriei de apărare. Asta însemnînd că reforma industriei de apărare nu a existat în ultimi 25 de ani. Am avut un declin accelerat la nivelul acestui sector special, cu lipsă de investiţii, de management, de priorităţi. Iar în contextul războiului din Ucraina şi al unor decizii importante la nivel NATO legate de asumarea unor investiţii, a unor cheltuieli de apărtare care să reflecte consolidarea capacităţilor naţionale de apărare, atunci sigur că şi România a trebuit să-şi lanseze propria strategie pentru industria de apărare – s-a întîmplat anul trecut.”</p><p><em>Statele Unite au anunțat intenția de a retrage o parte din soldații americani din Estul Europei, inclusiv din România, o decizie criticată în Congresul american de o alianță bipartită, care intenționează să blocheze inițiativa. Ce șanse sînt pentru blocarea acestei decizii?<br/></em><b>Claudiu Degeratu</b>: „Şansele sînt mici. S-ar putea să fie o poziţie de principiu din partea unor prieteni şi susţinători ai României din legislativcul american şi asta nu poate decît să ne dea încredere că şi România există pe agenda politică americană, în anumite subiecte. Sigur, noi am fi vrut ceva pozitiv, nu neapărat negativ, dar cel puţin avem un curent care ne sprijnă în zona asta. S-ar putea să fie o chestiune tactică de negociere între legislativul american şi administraţia americană care va propune proiectul de buget pe anul următor al Americii şi, bineînţeles că întotdeauna se vor folosi anumite decizii pentru anumite negocieri pe formula finală de buget.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Secretarul general al NATO se află în vizită în România pentru a participa la Forumul NATO pentru Industria de Apărare - un eveniment organizat o dată la doi ani și găzduit, în premieră, de țara noastră. Este prima vizită a lui Mark Rutte<b> </b>la București de cînd a preluat funcția de secretar general al Alianței și prima sa întîlnire directă cu președintele Nicușor Dan, după anunțul recent al Statelor Unite privind intenția de a retrage o parte dintre trupele dislocate în Europa de Est. Care este miza prezenței lui Mark Rutte în România pentru țara noastră?Ce rol ar putea avea România în cadrul programului „Santinela Estului”? L-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.</p><p><b>Claudiu Degeratu</b>: „Miza este legată de promovarea Alianţei Nord-Atlantice ca fiind unul dintre cei mai importanţi piloni ai sistemului nostru de garanţii de securitate. Iar forumul, o premieră pentru România, aduce în plus un element de încredere: cel legat de avansul tehnologic şi de asigurarea unei superiorităţi din punct de vedere tehnologic a alianţei, într-un context de competiţie strategică, care nu se desfăşoară doar în plan economic, militar, ci, din ce în ce mai mult, în planul tehnologiei şi industriei de apărare. (...) România este într-un proces de reconfigurare şi de relansare a industriei de apărare. Asta însemnînd că reforma industriei de apărare nu a existat în ultimi 25 de ani. Am avut un declin accelerat la nivelul acestui sector special, cu lipsă de investiţii, de management, de priorităţi. Iar în contextul războiului din Ucraina şi al unor decizii importante la nivel NATO legate de asumarea unor investiţii, a unor cheltuieli de apărtare care să reflecte consolidarea capacităţilor naţionale de apărare, atunci sigur că şi România a trebuit să-şi lanseze propria strategie pentru industria de apărare – s-a întîmplat anul trecut.”</p><p><em>Statele Unite au anunțat intenția de a retrage o parte din soldații americani din Estul Europei, inclusiv din România, o decizie criticată în Congresul american de o alianță bipartită, care intenționează să blocheze inițiativa. Ce șanse sînt pentru blocarea acestei decizii?<br/></em><b>Claudiu Degeratu</b>: „Şansele sînt mici. S-ar putea să fie o poziţie de principiu din partea unor prieteni şi susţinători ai României din legislativcul american şi asta nu poate decît să ne dea încredere că şi România există pe agenda politică americană, în anumite subiecte. Sigur, noi am fi vrut ceva pozitiv, nu neapărat negativ, dar cel puţin avem un curent care ne sprijnă în zona asta. S-ar putea să fie o chestiune tactică de negociere între legislativul american şi administraţia americană care va propune proiectul de buget pe anul următor al Americii şi, bineînţeles că întotdeauna se vor folosi anumite decizii pentru anumite negocieri pe formula finală de buget.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18139152-ce-inseamna-vizita-lui-mark-rutte-la-bucure-ti-pentru-romania-i-nato-o-discu-ie-cu-claudiu-degeratu.mp3" length="19641496" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/b8kaap5dor0vrdpypypsdk8m7n0r?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18139152</guid>
    <pubDate>Wed, 05 Nov 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18139152/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18139152/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18139152/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18139152/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1633</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>36</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Visul european al Republicii Moldova: „ambițios dar realizabil” </itunes:title>
    <title>Visul european al Republicii Moldova: „ambițios dar realizabil” </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Republica Moldova își propune să încheie negocierile de aderare la Uniunea Europeană pînă în 2028, un proiect pe care Comisia Europeană îl consideră „ambițios dar realizabil”. În raportul pe tema extinderii Uniunii Europene, publicat în 4 noiembrie, Comisia îi recomandă accelerarea reformelor și deschiderea a trei dosare de negociere, din cele șase. Raportul analizează evoluțiile a zece țări care doresc aderarea la Uniunea Europeană. Am vorbit despre situaţia şi perspectivele de aderare ale R...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Republica Moldova își propune să încheie negocierile de aderare la Uniunea Europeană pînă în 2028, un proiect pe care Comisia Europeană îl consideră „ambițios dar realizabil”. În raportul pe tema extinderii Uniunii Europene, publicat în 4 noiembrie, Comisia îi recomandă accelerarea reformelor și deschiderea a trei dosare de negociere, din cele șase. Raportul analizează evoluțiile a zece țări care doresc aderarea la Uniunea Europeană. Am vorbit despre situaţia şi perspectivele de aderare ale Republicii Moldova cu analistul de politică internațională Mihai Isac.</p><p><b>Mihai Isac</b>: „Din nefericire, una dintre armele folosite de Federaţia Rusă împotriva statului Republica Moldova este corupţia. Prin intermediul corupţiei din sistemul de justiţie, de pildă, serviciile de spionaj de la Moscova nu permit lansarea unor reforme structurale rapide. Aplicarea unor astfel de tactici de către grupurile cu interese obscure din interiorul sistemului de justiţie din Republica Moldova, cu sprijinul serviciilor de spionaj de la Moscova, au întîrziat extrem de mult acest pas al reformelor. A fost nevoie ca autorităţile să conceapă un mecanism prin care astfel de obstacole să poată fi depăşite. Îndemul permanent din partea înalţilor oficiali de la Bruxelles, din partea oficialilor de la Bucureşti dar şi din alte cancelarii europene către Republica Moldova este de a grăbi pasul reformelor, mai ales pe fondul acutizării situaţiei de securitate din regiune.” </p><p><em>Cît de euroentuziaşti, cît de eurosceptici sînt moldovenii?<br/></em><b>Mihai Isac</b>: „Electoratul din Republica Moldova a votat masiv pentru ideea europeană. Şi aici nu vorbim doar de voturile obţinute de Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) – care de fapt, sînt voturi obţinute de Europa la Chişinău, deci putem spune că în 28 septembrie 2025 Uniunea Europeană a cîştigat alegerile din Republica Moldova, nu neapărat PAS –, dar, dacă ne uităm la rezultatele obţinute de diferite partide care au participat la alegeri, aproximativ trei pătrimi din electorat a votat, sub o formă sau alta, visul european, a votat pentru partide care clamează apartenenţa la familia politică europeană sau susţin integrarea europeană a Republicii Moldova.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Republica Moldova își propune să încheie negocierile de aderare la Uniunea Europeană pînă în 2028, un proiect pe care Comisia Europeană îl consideră „ambițios dar realizabil”. În raportul pe tema extinderii Uniunii Europene, publicat în 4 noiembrie, Comisia îi recomandă accelerarea reformelor și deschiderea a trei dosare de negociere, din cele șase. Raportul analizează evoluțiile a zece țări care doresc aderarea la Uniunea Europeană. Am vorbit despre situaţia şi perspectivele de aderare ale Republicii Moldova cu analistul de politică internațională Mihai Isac.</p><p><b>Mihai Isac</b>: „Din nefericire, una dintre armele folosite de Federaţia Rusă împotriva statului Republica Moldova este corupţia. Prin intermediul corupţiei din sistemul de justiţie, de pildă, serviciile de spionaj de la Moscova nu permit lansarea unor reforme structurale rapide. Aplicarea unor astfel de tactici de către grupurile cu interese obscure din interiorul sistemului de justiţie din Republica Moldova, cu sprijinul serviciilor de spionaj de la Moscova, au întîrziat extrem de mult acest pas al reformelor. A fost nevoie ca autorităţile să conceapă un mecanism prin care astfel de obstacole să poată fi depăşite. Îndemul permanent din partea înalţilor oficiali de la Bruxelles, din partea oficialilor de la Bucureşti dar şi din alte cancelarii europene către Republica Moldova este de a grăbi pasul reformelor, mai ales pe fondul acutizării situaţiei de securitate din regiune.” </p><p><em>Cît de euroentuziaşti, cît de eurosceptici sînt moldovenii?<br/></em><b>Mihai Isac</b>: „Electoratul din Republica Moldova a votat masiv pentru ideea europeană. Şi aici nu vorbim doar de voturile obţinute de Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) – care de fapt, sînt voturi obţinute de Europa la Chişinău, deci putem spune că în 28 septembrie 2025 Uniunea Europeană a cîştigat alegerile din Republica Moldova, nu neapărat PAS –, dar, dacă ne uităm la rezultatele obţinute de diferite partide care au participat la alegeri, aproximativ trei pătrimi din electorat a votat, sub o formă sau alta, visul european, a votat pentru partide care clamează apartenenţa la familia politică europeană sau susţin integrarea europeană a Republicii Moldova.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18132373-visul-european-al-republicii-moldova-ambi-ios-dar-realizabil.mp3" length="20696920" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/902s9oarnuhm7od5xc5n0k6gi1sa?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18132373</guid>
    <pubDate>Tue, 04 Nov 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18132373/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18132373/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18132373/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18132373/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1721</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>35</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Alegerile din Olanda. Cînd moderația bate extremismul</itunes:title>
    <title>Alegerile din Olanda. Cînd moderația bate extremismul</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cum se face că o țară cu o economie puternică și cunoscută mai degrabă pentru viața politică echilibrată și pragmatică ajunge în pragul unui blocaj? Partidul Libertății din Ţările de Jos, condus de Geert Wilders – un personaj politic controversat, notoriu pentru pentru discursul său anti-imigrație și anti-european – a abandonat coaliția și guvernul s-a prăbușit după doar un an și jumătate de la instalare. Alegerile anticipate de săptămîna trecută au schimbat din nou direcția: partidul liberal...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cum se face că o țară cu o economie puternică și cunoscută mai degrabă pentru viața politică echilibrată și pragmatică ajunge în pragul unui blocaj? Partidul Libertății din Ţările de Jos, condus de Geert Wilders – un personaj politic controversat, notoriu pentru pentru discursul său anti-imigrație și anti-european – a abandonat coaliția și guvernul s-a prăbușit după doar un an și jumătate de la instalare. Alegerile anticipate de săptămîna trecută au schimbat din nou direcția: partidul liberal și pro-european D66 a cîștigat alegerile. Ce înseamnă acest rezultat pentru Ţările de Jos și pentru restul Europei, unde extrema dreaptă continuă să crească? I-am întrebat pe politologii Vlad Adamescu şi Răzvan Petri. </p><p><b>Răzvan Petri</b>: „Trebuie spus că (D66) a obţinut primul loc dar la o distanţă foarte mică de Partidul Libertăţii al lui Geert Wilders, la doar aproximativ 15.000 de voturi, conform ultimei numărători. Este cel mai mic partid mare. Este pe locul întîi cu 17%. (... ) A reuşit totuşi să iasă pe primul loc, spun analizele şi am observat şi noi uitîndu-ne la această campanie, prin optimismul pe care l-a arătat. După ani de zile de încruntare şi anti- ceva, ei au venit cu un optimism aproape de tip Barack Obama. Sloganul lor spunea <em>Este posibil</em>, ceva sinonim cu <em>Yes, we can</em>, al lui Barack Obama. Este un partid social-liberal, un partid optimist, un partid pro-european care, din tot haosul de după căderea guvernului, a reuşit să recupereze votanţii deziluzionaţi şi de vechile partide, dar şi de partidele extremiste. A fost o conjunctură fericită precum şi un semn bun pentru ce înseamnă pro-europenismul care părea că este în cădere în restul Europei. Nu m-aş arunca să spun că este întoarcerea centrismului sau a pro-europenismului, dar este o veste bună pentru Europa, pentru că Olanda este o ţară puternică şi acum va avea, cel mai probabil, un premier liberal, centrist, pro-european şi deschis compromisului. Pentru că asta a spus şi după alegeri, că vrea mai mult compromis şi mai puţin veto – ceea ce sună bine şi pentru state precum România, care de multe ori au fost supuse veto-ului olandez.”</p><p><em>Ascensiunea dreptei extreme este o realitate cu care ne confruntăm de mai mulți ani în Uniunea Europeană. Care sînt rădăcinile acestui succes, ce i-a nemulțumit pe oameni atît de mult la partidele de centru încît tot mai mulți votează cu dreapta extremă și discursul suveranist și eurosceptic?<br/></em><b>Vlad Adamescu</b>: „O deconectare între elitele politice din centru – centrul dreapta, centrul stînga –, elitele liberale, le putem numi aşa, o deconectare a acestora faţă de nevoile alegătorilor lor şi o distanţă foarte mare impusă de tendinţa către credenţialism pe care am văzut-o peste tot şi-n Europa, şi-n SUA. Ne amintim, de exemplu, de Hillary Clinton, în 2016, cînd numea votanţii Trump <em>a basket of deplorables</em>, un coş de deplorabili, în condiţiile în care doar 38% din populaţia SUA are diplomă de facultate. Nu prea poţi să cîştigi alegeri adresîndu-te doar celor mai educaţi sau vîrfurilor societăţii şi lăsînd în urmă o parte semnificativă a populaţiei. Şi în SUA, dar şi în Europa, inclusiv în România avem inegalităţi economice din ce în ce mai mari. Şi se văd pe toate statisticile. România are cele mai mari inegalităţi regionale din UE. În Olanda, 12 ani au avut un premier de centru-dreapta care a redus ajutoarele sociale, a redus ajutorul de şomaj iar diferenţa dintre cei mai bogaţi şi cei mai săraci a crescut tot mai mult. Automat asta îţi creează frustrare şi furie – care sînt combustibilul pentru orice fel de proiect populist anti-elite. În Europa pare că a prins mult mai mult extremismul de dreapta. Dar asta poate la fel de uşor să creeze extremism de stînga, care nu prea s-a manifestat în Europa, dincolo de Grecia, să zicem.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cu</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cum se face că o țară cu o economie puternică și cunoscută mai degrabă pentru viața politică echilibrată și pragmatică ajunge în pragul unui blocaj? Partidul Libertății din Ţările de Jos, condus de Geert Wilders – un personaj politic controversat, notoriu pentru pentru discursul său anti-imigrație și anti-european – a abandonat coaliția și guvernul s-a prăbușit după doar un an și jumătate de la instalare. Alegerile anticipate de săptămîna trecută au schimbat din nou direcția: partidul liberal și pro-european D66 a cîștigat alegerile. Ce înseamnă acest rezultat pentru Ţările de Jos și pentru restul Europei, unde extrema dreaptă continuă să crească? I-am întrebat pe politologii Vlad Adamescu şi Răzvan Petri. </p><p><b>Răzvan Petri</b>: „Trebuie spus că (D66) a obţinut primul loc dar la o distanţă foarte mică de Partidul Libertăţii al lui Geert Wilders, la doar aproximativ 15.000 de voturi, conform ultimei numărători. Este cel mai mic partid mare. Este pe locul întîi cu 17%. (... ) A reuşit totuşi să iasă pe primul loc, spun analizele şi am observat şi noi uitîndu-ne la această campanie, prin optimismul pe care l-a arătat. După ani de zile de încruntare şi anti- ceva, ei au venit cu un optimism aproape de tip Barack Obama. Sloganul lor spunea <em>Este posibil</em>, ceva sinonim cu <em>Yes, we can</em>, al lui Barack Obama. Este un partid social-liberal, un partid optimist, un partid pro-european care, din tot haosul de după căderea guvernului, a reuşit să recupereze votanţii deziluzionaţi şi de vechile partide, dar şi de partidele extremiste. A fost o conjunctură fericită precum şi un semn bun pentru ce înseamnă pro-europenismul care părea că este în cădere în restul Europei. Nu m-aş arunca să spun că este întoarcerea centrismului sau a pro-europenismului, dar este o veste bună pentru Europa, pentru că Olanda este o ţară puternică şi acum va avea, cel mai probabil, un premier liberal, centrist, pro-european şi deschis compromisului. Pentru că asta a spus şi după alegeri, că vrea mai mult compromis şi mai puţin veto – ceea ce sună bine şi pentru state precum România, care de multe ori au fost supuse veto-ului olandez.”</p><p><em>Ascensiunea dreptei extreme este o realitate cu care ne confruntăm de mai mulți ani în Uniunea Europeană. Care sînt rădăcinile acestui succes, ce i-a nemulțumit pe oameni atît de mult la partidele de centru încît tot mai mulți votează cu dreapta extremă și discursul suveranist și eurosceptic?<br/></em><b>Vlad Adamescu</b>: „O deconectare între elitele politice din centru – centrul dreapta, centrul stînga –, elitele liberale, le putem numi aşa, o deconectare a acestora faţă de nevoile alegătorilor lor şi o distanţă foarte mare impusă de tendinţa către credenţialism pe care am văzut-o peste tot şi-n Europa, şi-n SUA. Ne amintim, de exemplu, de Hillary Clinton, în 2016, cînd numea votanţii Trump <em>a basket of deplorables</em>, un coş de deplorabili, în condiţiile în care doar 38% din populaţia SUA are diplomă de facultate. Nu prea poţi să cîştigi alegeri adresîndu-te doar celor mai educaţi sau vîrfurilor societăţii şi lăsînd în urmă o parte semnificativă a populaţiei. Şi în SUA, dar şi în Europa, inclusiv în România avem inegalităţi economice din ce în ce mai mari. Şi se văd pe toate statisticile. România are cele mai mari inegalităţi regionale din UE. În Olanda, 12 ani au avut un premier de centru-dreapta care a redus ajutoarele sociale, a redus ajutorul de şomaj iar diferenţa dintre cei mai bogaţi şi cei mai săraci a crescut tot mai mult. Automat asta îţi creează frustrare şi furie – care sînt combustibilul pentru orice fel de proiect populist anti-elite. În Europa pare că a prins mult mai mult extremismul de dreapta. Dar asta poate la fel de uşor să creeze extremism de stînga, care nu prea s-a manifestat în Europa, dincolo de Grecia, să zicem.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cu</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18125169-alegerile-din-olanda-cind-modera-ia-bate-extremismul.mp3" length="19903820" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/d853jcfdzylwtjp8paljrcxpx1oz?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18125169</guid>
    <pubDate>Mon, 03 Nov 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18125169/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18125169/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18125169/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18125169/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1655</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>34</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Tracy Chevalier: „Vreme de secole, poveștile femeilor nu au fost spuse. Mi-am propus să spun măcar o parte din aceste povești”</itunes:title>
    <title>Tracy Chevalier: „Vreme de secole, poveștile femeilor nu au fost spuse. Mi-am propus să spun măcar o parte din aceste povești”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Tracy Chevalier este autoarea unor romane istorice devenite bestselleruri internaționale, între care: „Albastru pur”, „Fata cu cercel de perlă”, „Îngeri căzători”, „Doamna și licornul”. Cea mai recentă carte a sa, „Sticlăreasa”, a apărut în limba română la Polirom, în traducerea Veronicăi D. Niculescu. Tracy Chevalier a participat la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași, FILIT, la sfîrșitul săptămînii trecute. Adela Greceanu a vorbit cu ea despre cel mai recent roman...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Tracy Chevalier este autoarea unor romane istorice devenite bestselleruri internaționale, între care: „Albastru pur”, „Fata cu cercel de perlă”, „Îngeri căzători”, „Doamna și licornul”. Cea mai recentă carte a sa, „Sticlăreasa”, a apărut în limba română la Polirom, în traducerea Veronicăi D. Niculescu. Tracy Chevalier a participat la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași, FILIT, la sfîrșitul săptămînii trecute. Adela Greceanu a vorbit cu ea despre cel mai recent roman al său, despre cît de puțin cunoscute sînt poveștile femeilor din trecut, despre munca imensă de documentare pe care o face pentru fiecare roman, precum și despre cartea la care lucrează acum și despre cartea pe care o va scrie ulterior. Interviul a fost tradus de Sorina Chiper.  </p><p><b>Tracy Chevalier</b>: „Cred că încă femeile trebuie să atingă standarde mai înalte decît bărbaţii. Din fericire, ne pricepem să facem lucruri, aşa că nu avem o problemă cu asta. Vreme de secole, poveștile femeilor nu au fost spuse iar eu asta mi-am propus, să spun măcar o parte din aceste povești. Pentru că femeile au avut puţină putere de-a lungul istoriei, au fost nevoite să lupte foarte mult ca să obţină ce şi-au dorit şi-atunci poveştile lor sînt foarte interesante. Şi pentru că şi eu sînt femeie, în mod firesc mi se pare că poveştile femeilor sînt mai interesante, şi-atunci despre asta scriu.” </p><p><em>Povestea din „Sticlăreasa” începe în 1486, pe insula Murano, în atelierele meșterilor sticlari. O lume a bărbaților. Personajul principal al cărții, Orsola Rosso, se vede nevoită să devină sticlăreasă ca să-și întrețină familia. Ați inventat un joc al timpului: pentru Orsola și oamenii din jurul ei timpul curge altfel decît pentru restul lumii, zeci de ani de timp istoric, pentru ei înseamnă numai cîțiva ani. Astfel, Orsola străbate secolele, ajunge pînă în zilele noastre. Cum v-ați documentat pentru a construi atîtea epoci?<br/></em><b>Tracy Chevalier</b>: „A fost nevoie de foarte multă cercetare. Am studiat istoria Veneției și am selectat cu atenție momentele cel mai importante pentru mine. Am ales cîte un moment din fiecare secol și apoi am construit povești în jurul acestor momente. A trebuit, de asemenea, să învăț cum se face sticla, cum se fac mărgelele de sticlă și chiar am practicat acest lucru. Am avut nevoie de patru ani ca să scriu cartea. (...) Am petrecut mult timp pe insula Murano și am învățat cum să fac mărgele de sticlă - prost! E foarte important pentru mine să învăț să fac ceea ce fac personajele mele pentru că apoi îmi vine mult mai ușor să descriu acțiunile lor.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Tracy Chevalier este autoarea unor romane istorice devenite bestselleruri internaționale, între care: „Albastru pur”, „Fata cu cercel de perlă”, „Îngeri căzători”, „Doamna și licornul”. Cea mai recentă carte a sa, „Sticlăreasa”, a apărut în limba română la Polirom, în traducerea Veronicăi D. Niculescu. Tracy Chevalier a participat la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași, FILIT, la sfîrșitul săptămînii trecute. Adela Greceanu a vorbit cu ea despre cel mai recent roman al său, despre cît de puțin cunoscute sînt poveștile femeilor din trecut, despre munca imensă de documentare pe care o face pentru fiecare roman, precum și despre cartea la care lucrează acum și despre cartea pe care o va scrie ulterior. Interviul a fost tradus de Sorina Chiper.  </p><p><b>Tracy Chevalier</b>: „Cred că încă femeile trebuie să atingă standarde mai înalte decît bărbaţii. Din fericire, ne pricepem să facem lucruri, aşa că nu avem o problemă cu asta. Vreme de secole, poveștile femeilor nu au fost spuse iar eu asta mi-am propus, să spun măcar o parte din aceste povești. Pentru că femeile au avut puţină putere de-a lungul istoriei, au fost nevoite să lupte foarte mult ca să obţină ce şi-au dorit şi-atunci poveştile lor sînt foarte interesante. Şi pentru că şi eu sînt femeie, în mod firesc mi se pare că poveştile femeilor sînt mai interesante, şi-atunci despre asta scriu.” </p><p><em>Povestea din „Sticlăreasa” începe în 1486, pe insula Murano, în atelierele meșterilor sticlari. O lume a bărbaților. Personajul principal al cărții, Orsola Rosso, se vede nevoită să devină sticlăreasă ca să-și întrețină familia. Ați inventat un joc al timpului: pentru Orsola și oamenii din jurul ei timpul curge altfel decît pentru restul lumii, zeci de ani de timp istoric, pentru ei înseamnă numai cîțiva ani. Astfel, Orsola străbate secolele, ajunge pînă în zilele noastre. Cum v-ați documentat pentru a construi atîtea epoci?<br/></em><b>Tracy Chevalier</b>: „A fost nevoie de foarte multă cercetare. Am studiat istoria Veneției și am selectat cu atenție momentele cel mai importante pentru mine. Am ales cîte un moment din fiecare secol și apoi am construit povești în jurul acestor momente. A trebuit, de asemenea, să învăț cum se face sticla, cum se fac mărgelele de sticlă și chiar am practicat acest lucru. Am avut nevoie de patru ani ca să scriu cartea. (...) Am petrecut mult timp pe insula Murano și am învățat cum să fac mărgele de sticlă - prost! E foarte important pentru mine să învăț să fac ceea ce fac personajele mele pentru că apoi îmi vine mult mai ușor să descriu acțiunile lor.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18106344-tracy-chevalier-vreme-de-secole-pove-tile-femeilor-nu-au-fost-spuse-mi-am-propus-sa-spun-macar-o-parte-din-aceste-pove-ti.mp3" length="22258567" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/lzl70wrwl7l19rp1111924s5s89g?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18106344</guid>
    <pubDate>Fri, 31 Oct 2025 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18106344/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18106344/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18106344/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18106344/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1851</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>33</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce lecții am învățat, ca societate, după tragedia din Colectiv?</itunes:title>
    <title>Ce lecții am învățat, ca societate, după tragedia din Colectiv?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Se împlinesc 10 ani de la incendiul din clubul bucureştean Colectiv, în urma căruia 65 de tineri și-au pierdut viața şi mulţi alţii au suferit răni grave. Cum s-a activat societatea civilă după Colectiv? Ce s-a ales din tema „Corupția ucide”, sloganul principal al protestelor care au urmat tragediei? I-am întrebat pe Ioana Avădani, președinta Centrului pentru Jurnalism Independent, şi pe Mihai Grecea, unul dintre supraviețuitorii tragediei.  Mihai Grecea: „În aceşti zece ani am început s...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Se împlinesc 10 ani de la incendiul din clubul bucureştean Colectiv, în urma căruia 65 de tineri și-au pierdut viața şi mulţi alţii au suferit răni grave. Cum s-a activat societatea civilă după Colectiv? Ce s-a ales din tema „Corupția ucide”, sloganul principal al protestelor care au urmat tragediei? I-am întrebat pe Ioana Avădani, președinta Centrului pentru Jurnalism Independent, şi pe Mihai Grecea, unul dintre supraviețuitorii tragediei. </p><p><b>Mihai Grecea</b>: „În aceşti zece ani am început să înţelegem mai mult despre felul în care funcţionează sau, mai degrabă nu funcţionează instituţiile care, prin activtatea lor, mai mult sau mai puţin eficientă, ne influenţează şi ne controlează vieţile. Dacă pînă la tragedia asta atît de dură, au mai fost proteste sau mişcări cît de cît coagulate, după Colectiv lucrurile s-au precipitat, emoţia a fost foarte puternică şi părea că oameni au înţeles nişte lucruri. Numai că societatea nu se schimbă atît de rapid pe cît am vrea noi. Sînt nişte inerţii, mentalităţile se formează şi se schimbă în generaţii sau printr-un sistem educaţional mai coerent decît al nostru, prin experienţe personale mai nuanţate. Ideea este că da, a pornit frumos după Colectiv un val al schimbării dar s-a cam împotmolit şi s-a înecat într-o frustrare care a dus la apariţia partidelor extremiste de astăzi, care trăiesc din această frustrare justificată a oamenilor. Dar evident că ceea ce propun aceste mişcări politice nu este o soluţie.”</p><p><em>În dosarul Colectiv au fost condamnaţi patronii clubului, pompierii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, care au verificat clubul Colectiv, fără să ia măsurile legale, pirotehniştii care au montat artificiile în club, directorul firmei de artificii şi primarul sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone. S-a făcut dreptate în acest fel?<br/></em><b>Ioana Avădani</b>: „Am să spun un lucru pe care l-am aflat de la o doamnă avocat. Şi anume că rolul judecătorului nu este să facă dreptate, ci să administreze legea. Este un mit că dacă te duci în justiţie îţi găseşti dreptatea. Găseşti o soluţie legală la problemele pe care ai reuşit să le demonstrezi. Soluţia legală în cazul Colectiv a fost ca unii să intre la puşcărie şi alţii nu. Domnul Piedone este achitat. Nu avem noi, ca cetăţeni, dincolo de frustrarea noastră legată de cum e posibil aşa ceva, nu avem nici un fel de instrument să spunem că judecătorul nu a avut dreptate. Judecătorul a administrat probele care i-au fost prezentate. Dreptate poate să facă doar statul. Şi această dreptate include mult mai multe lucruri decît condamnarea la închisoare a unor persoane. Cred că dreptatea în cazul de faţă ar include un sistem medical mai bun, o corectare a defectelor de sistem pe care le-am văzut cu ocazia Colectivului. Doar aşa am putea să ne gîndm că există dreptate. Altfel, există o administrare a legii. ”</p><p>Mihai Grecea, împreună cu alţi 10 supraviețuitori ai tragediei din Colectiv, inclusiv cu solistul trupei <em>Goodby to Gravity</em>, Andrei Găluț, a lansat  <em>Goodbye to Gravity - </em><a href='https://www.youtube.com/watch?fbclid=IwY2xjawNwf-pleHRuA2FlbQIxMABicmlkETB3MVpxTml0bVd6QndRejNZAR6fDt8OFXnQ-8YxmigkoQlzMljV2mueAgnZpo9liLqzI17twhOZSScWsmKFhA_aem_Tm7zz0iDTCjaxtbenOfjNQ&amp;v=Zbqep_dbt9o&amp;feature=youtu.be'><em>The Memento Project</em></a>. </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Se împlinesc 10 ani de la incendiul din clubul bucureştean Colectiv, în urma căruia 65 de tineri și-au pierdut viața şi mulţi alţii au suferit răni grave. Cum s-a activat societatea civilă după Colectiv? Ce s-a ales din tema „Corupția ucide”, sloganul principal al protestelor care au urmat tragediei? I-am întrebat pe Ioana Avădani, președinta Centrului pentru Jurnalism Independent, şi pe Mihai Grecea, unul dintre supraviețuitorii tragediei. </p><p><b>Mihai Grecea</b>: „În aceşti zece ani am început să înţelegem mai mult despre felul în care funcţionează sau, mai degrabă nu funcţionează instituţiile care, prin activtatea lor, mai mult sau mai puţin eficientă, ne influenţează şi ne controlează vieţile. Dacă pînă la tragedia asta atît de dură, au mai fost proteste sau mişcări cît de cît coagulate, după Colectiv lucrurile s-au precipitat, emoţia a fost foarte puternică şi părea că oameni au înţeles nişte lucruri. Numai că societatea nu se schimbă atît de rapid pe cît am vrea noi. Sînt nişte inerţii, mentalităţile se formează şi se schimbă în generaţii sau printr-un sistem educaţional mai coerent decît al nostru, prin experienţe personale mai nuanţate. Ideea este că da, a pornit frumos după Colectiv un val al schimbării dar s-a cam împotmolit şi s-a înecat într-o frustrare care a dus la apariţia partidelor extremiste de astăzi, care trăiesc din această frustrare justificată a oamenilor. Dar evident că ceea ce propun aceste mişcări politice nu este o soluţie.”</p><p><em>În dosarul Colectiv au fost condamnaţi patronii clubului, pompierii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, care au verificat clubul Colectiv, fără să ia măsurile legale, pirotehniştii care au montat artificiile în club, directorul firmei de artificii şi primarul sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone. S-a făcut dreptate în acest fel?<br/></em><b>Ioana Avădani</b>: „Am să spun un lucru pe care l-am aflat de la o doamnă avocat. Şi anume că rolul judecătorului nu este să facă dreptate, ci să administreze legea. Este un mit că dacă te duci în justiţie îţi găseşti dreptatea. Găseşti o soluţie legală la problemele pe care ai reuşit să le demonstrezi. Soluţia legală în cazul Colectiv a fost ca unii să intre la puşcărie şi alţii nu. Domnul Piedone este achitat. Nu avem noi, ca cetăţeni, dincolo de frustrarea noastră legată de cum e posibil aşa ceva, nu avem nici un fel de instrument să spunem că judecătorul nu a avut dreptate. Judecătorul a administrat probele care i-au fost prezentate. Dreptate poate să facă doar statul. Şi această dreptate include mult mai multe lucruri decît condamnarea la închisoare a unor persoane. Cred că dreptatea în cazul de faţă ar include un sistem medical mai bun, o corectare a defectelor de sistem pe care le-am văzut cu ocazia Colectivului. Doar aşa am putea să ne gîndm că există dreptate. Altfel, există o administrare a legii. ”</p><p>Mihai Grecea, împreună cu alţi 10 supraviețuitori ai tragediei din Colectiv, inclusiv cu solistul trupei <em>Goodby to Gravity</em>, Andrei Găluț, a lansat  <em>Goodbye to Gravity - </em><a href='https://www.youtube.com/watch?fbclid=IwY2xjawNwf-pleHRuA2FlbQIxMABicmlkETB3MVpxTml0bVd6QndRejNZAR6fDt8OFXnQ-8YxmigkoQlzMljV2mueAgnZpo9liLqzI17twhOZSScWsmKFhA_aem_Tm7zz0iDTCjaxtbenOfjNQ&amp;v=Zbqep_dbt9o&amp;feature=youtu.be'><em>The Memento Project</em></a>. </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18106125-ce-lec-ii-am-inva-at-ca-societate-dupa-tragedia-din-colectiv.mp3" length="20163860" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/iqfu63varwunip28lxnqajwv18dy?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18106125</guid>
    <pubDate>Thu, 30 Oct 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18106125/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18106125/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18106125/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18106125/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1676</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>32</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Condamnați la sărăcie? Ce înseamnă integrarea reală a celor vulnerabili</itunes:title>
    <title>Condamnați la sărăcie? Ce înseamnă integrarea reală a celor vulnerabili</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În România, zeci de mii de oameni apți de muncă trăiesc în afara pieței muncii. Nu pentru că nu vor să lucreze, ci pentru că nu reușesc să se integreze sau să-și găsească jobul potrivit. Unii se confruntă cu probleme de sănătate sau cu dizabilități. Alții cu lipsa educației. Alții trăiesc în sărăcie extremă sau în comunități izolate. Unii au fost condamnați la diverse pedepse cu închisoarea și nu mai vrea nimeni să-i angajeze. Alții sînt discriminați din motive etnice ori religioase. Integrar...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În România, zeci de mii de oameni apți de muncă trăiesc în afara pieței muncii. Nu pentru că nu vor să lucreze, ci pentru că nu reușesc să se integreze sau să-și găsească jobul potrivit. Unii se confruntă cu probleme de sănătate sau cu dizabilități. Alții cu lipsa educației. Alții trăiesc în sărăcie extremă sau în comunități izolate. Unii au fost condamnați la diverse pedepse cu închisoarea și nu mai vrea nimeni să-i angajeze. Alții sînt discriminați din motive etnice ori religioase. Integrarea acestor persoane vulnerabile nu e un proces simplu, ci un demers care presupune eforturi din partea angajatorilor, a societății și a viitorilor angajați. De cele mai multe ori, e nevoie de timp, de răbdare și de o rețea solidă de sprijin. Ce înseamnă, concret, acest proces de integrare? Am întrebat-o pe pe Lorita Constantinescu, director de dezvoltare al Asociației Ateliere Fără Frontiere, care se ocupă cu reintegrarea socio-profesională a persoanelor vulnerabile.</p><p><b>Lorita Constantinescu</b>: „Să ai un loc de muncă, în care să stai opt ore şi să respecţi o anumită disciplină este foarte greu pentru persoanele despre care vorbim şi pe care noi le ajutăm. Primul lucru important pe care noi îl facem pentru aceste persoane este să-i ajutăm să deprindă disciplina locului de muncă. Pentru mulţi dintre cei din această categorie – în care nu au ajuns, poate, din cauza lor, ci a contextului în care au trăit – este dificil să înveţe ce înseamnă să vii la ora 8 la muncă, ce trebuie să faci dacă nu poţi veni, lucruri care nouă ni se par simple. Pentru ei nu este simplu. Mulţi dintre ei lucrează cu ziua sau pe piaţa gri, în care această disciplină este mai mult sau mai puţin respectată. Noi vrem să-i învăţăm disciplina muncii, ce înseamnă să ai un loc de muncă stabil, cu contract de muncă şi care să-ţi dea, pe de-o parte, încredere în tine că poţi să ai o viaţă independentă şi poţi fi alături de familie sau de cei pe care-i sprijini şi, pe de altă parte, să ai şi un viitor.”</p><p><em>Ce povești de succes aveți?<br/></em><b>Lorita Constantinescu</b>: „Rata de succes, de integrare pe piaţa muncii este între 50%-60%. Este o rată bună, avînd în vedere că problematica e destul de complicată. Avem un fost coleg care lucrează într-un restaurant din Bucureşti de zece ani. Uneori îl invităm ca speaker la evenimente cu colegii noştri dar şi cu companiile, ca să dea exemplul personal. Este angajat în restaurant la bucătărie pentru diverse munci, la curăţenie, la spălatul vaselor. Este o persoană care a rezistat la locul de muncă. Munca într-un restaurant este cu presiune mare, cu stres mare, dar el a reuşit.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În România, zeci de mii de oameni apți de muncă trăiesc în afara pieței muncii. Nu pentru că nu vor să lucreze, ci pentru că nu reușesc să se integreze sau să-și găsească jobul potrivit. Unii se confruntă cu probleme de sănătate sau cu dizabilități. Alții cu lipsa educației. Alții trăiesc în sărăcie extremă sau în comunități izolate. Unii au fost condamnați la diverse pedepse cu închisoarea și nu mai vrea nimeni să-i angajeze. Alții sînt discriminați din motive etnice ori religioase. Integrarea acestor persoane vulnerabile nu e un proces simplu, ci un demers care presupune eforturi din partea angajatorilor, a societății și a viitorilor angajați. De cele mai multe ori, e nevoie de timp, de răbdare și de o rețea solidă de sprijin. Ce înseamnă, concret, acest proces de integrare? Am întrebat-o pe pe Lorita Constantinescu, director de dezvoltare al Asociației Ateliere Fără Frontiere, care se ocupă cu reintegrarea socio-profesională a persoanelor vulnerabile.</p><p><b>Lorita Constantinescu</b>: „Să ai un loc de muncă, în care să stai opt ore şi să respecţi o anumită disciplină este foarte greu pentru persoanele despre care vorbim şi pe care noi le ajutăm. Primul lucru important pe care noi îl facem pentru aceste persoane este să-i ajutăm să deprindă disciplina locului de muncă. Pentru mulţi dintre cei din această categorie – în care nu au ajuns, poate, din cauza lor, ci a contextului în care au trăit – este dificil să înveţe ce înseamnă să vii la ora 8 la muncă, ce trebuie să faci dacă nu poţi veni, lucruri care nouă ni se par simple. Pentru ei nu este simplu. Mulţi dintre ei lucrează cu ziua sau pe piaţa gri, în care această disciplină este mai mult sau mai puţin respectată. Noi vrem să-i învăţăm disciplina muncii, ce înseamnă să ai un loc de muncă stabil, cu contract de muncă şi care să-ţi dea, pe de-o parte, încredere în tine că poţi să ai o viaţă independentă şi poţi fi alături de familie sau de cei pe care-i sprijini şi, pe de altă parte, să ai şi un viitor.”</p><p><em>Ce povești de succes aveți?<br/></em><b>Lorita Constantinescu</b>: „Rata de succes, de integrare pe piaţa muncii este între 50%-60%. Este o rată bună, avînd în vedere că problematica e destul de complicată. Avem un fost coleg care lucrează într-un restaurant din Bucureşti de zece ani. Uneori îl invităm ca speaker la evenimente cu colegii noştri dar şi cu companiile, ca să dea exemplul personal. Este angajat în restaurant la bucătărie pentru diverse munci, la curăţenie, la spălatul vaselor. Este o persoană care a rezistat la locul de muncă. Munca într-un restaurant este cu presiune mare, cu stres mare, dar el a reuşit.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18099247-condamna-i-la-saracie-ce-inseamna-integrarea-reala-a-celor-vulnerabili.mp3" length="20077045" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/0ojsi0wxnck8i1gd2k0m530ck4qc?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18099247</guid>
    <pubDate>Wed, 29 Oct 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18099247/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18099247/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18099247/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18099247/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1670</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>31</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Donald Trump în Asia: între interese economice și mize geopolitice</itunes:title>
    <title>Donald Trump în Asia: între interese economice și mize geopolitice</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele american Donald Trump este în plin turneu în Asia. Prima sa oprire a fost în Malaezia, la summitul Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), unde a semnat un acord de încetare a focului între Cambodgia și Thailanda. Apoi a ajuns în Japonia, unde s-a întîlnit cu împăratul Naruhito și cu prim-ministra Sanae Takaichi. Iar cea mai așteptată întîlnire a sa este cea cu președintele Chinei, Xi Jinping, la summitul Cooperării Economice Asia Pacific (APEC) din Coreea de Sud. Desp...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele american Donald Trump este în plin turneu în Asia. Prima sa oprire a fost în Malaezia, la summitul Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), unde a semnat un acord de încetare a focului între Cambodgia și Thailanda. Apoi a ajuns în Japonia, unde s-a întîlnit cu împăratul Naruhito și cu prim-ministra Sanae Takaichi. Iar cea mai așteptată întîlnire a sa este cea cu președintele Chinei, Xi Jinping, la summitul Cooperării Economice Asia Pacific (APEC) din Coreea de Sud. Despre mizele turneului asiatic al lui Donald Trump vorbim cu Marius Ghincea, analist de politică internațională. </p><p><b>Marius Ghincea</b>: „Sînt două mize principale pentru acest turneu al preşedintelui american în Asia. Prima este de a găsi o metodă de a detensiona războiul comercial dintre China şi SUA, pe care China pare din ce în ce mai mult să-l cîştige. Iar a doua miză este legată de consolidarea reţelei de alianţe şi parteneriate pe care Statele Unite le-a dezvoltat şi le menţine în Asia pentru a izola şi încercui China ca putere regională.”</p><p><em>Statele Unite și China și-au ridicat pe rînd tarifele la exporturi. Ce șanse sînt pentru ca cei doi lideri să ajungă la un acord cu privire la războiul tarifelor dintre țările lor?<br/></em><b>Marius Ghincea</b>: „În acest moment pare să existe un acord cadru agreat între cele două părţi pentru că altfel, cel mai probabil, cei doi preşedinţi nu ar fi acceptat să se întîlnească. În relaţiile diplomatice, în relaţiile internaţionale, întîlnirile între lideri la nivel de vîrf se pregătesc doar atunci cînd există deja un acord agreat la nivelele diplomatice inferioare, iar liderii se întîlnesc în general doar pentru a valida sau pentru a aproba ceea ce se negociază la nivelele diplomatice inferioare. Deci, aici s-ar putea să ne aşteptăm la un acord cadru care să rezolve problema accesului la minerale rare, la pămînturi rare din China, fără de care economia americană nu poate supravieţui. De asemenea, este foarte probabil ca China să accepte din nou importuri de boabe de soia din SUA.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele american Donald Trump este în plin turneu în Asia. Prima sa oprire a fost în Malaezia, la summitul Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), unde a semnat un acord de încetare a focului între Cambodgia și Thailanda. Apoi a ajuns în Japonia, unde s-a întîlnit cu împăratul Naruhito și cu prim-ministra Sanae Takaichi. Iar cea mai așteptată întîlnire a sa este cea cu președintele Chinei, Xi Jinping, la summitul Cooperării Economice Asia Pacific (APEC) din Coreea de Sud. Despre mizele turneului asiatic al lui Donald Trump vorbim cu Marius Ghincea, analist de politică internațională. </p><p><b>Marius Ghincea</b>: „Sînt două mize principale pentru acest turneu al preşedintelui american în Asia. Prima este de a găsi o metodă de a detensiona războiul comercial dintre China şi SUA, pe care China pare din ce în ce mai mult să-l cîştige. Iar a doua miză este legată de consolidarea reţelei de alianţe şi parteneriate pe care Statele Unite le-a dezvoltat şi le menţine în Asia pentru a izola şi încercui China ca putere regională.”</p><p><em>Statele Unite și China și-au ridicat pe rînd tarifele la exporturi. Ce șanse sînt pentru ca cei doi lideri să ajungă la un acord cu privire la războiul tarifelor dintre țările lor?<br/></em><b>Marius Ghincea</b>: „În acest moment pare să existe un acord cadru agreat între cele două părţi pentru că altfel, cel mai probabil, cei doi preşedinţi nu ar fi acceptat să se întîlnească. În relaţiile diplomatice, în relaţiile internaţionale, întîlnirile între lideri la nivel de vîrf se pregătesc doar atunci cînd există deja un acord agreat la nivelele diplomatice inferioare, iar liderii se întîlnesc în general doar pentru a valida sau pentru a aproba ceea ce se negociază la nivelele diplomatice inferioare. Deci, aici s-ar putea să ne aşteptăm la un acord cadru care să rezolve problema accesului la minerale rare, la pămînturi rare din China, fără de care economia americană nu poate supravieţui. De asemenea, este foarte probabil ca China să accepte din nou importuri de boabe de soia din SUA.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18090416-donald-trump-in-asia-intre-interese-economice-i-mize-geopolitice.mp3" length="20731970" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/gs2pnc6ygu5pxpdsg3qrjtp8o14k?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18090416</guid>
    <pubDate>Tue, 28 Oct 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18090416/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18090416/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18090416/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18090416/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1724</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>30</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Păstîrnacul care ne vindecă de anxietate sau cum vorbim despre tulburările de sănătate mintală</itunes:title>
    <title>Păstîrnacul care ne vindecă de anxietate sau cum vorbim despre tulburările de sănătate mintală</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cum se vorbește în presa din România anului 2025 despre sănătatea mintală? Care sînt temele abordate cel mai des legate de acest domeniu? Jurnalista Diana Oncioiu (dela0.ro) a monitorizat vreme de două luni 12 publicații din presa centrală și locală și rezultatele cercetării sale au fost publicate recent sub titlul „Între prejudecăți și lipsa de cunoaștere: Reprezentarea sănătății mintale în presa din România în 2025”. Cercetarea a fost realizată în cadrul programului „Educație media pentru s...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cum se vorbește în presa din România anului 2025 despre sănătatea mintală? Care sînt temele abordate cel mai des legate de acest domeniu? Jurnalista Diana Oncioiu (dela0.ro) a monitorizat vreme de două luni 12 publicații din presa centrală și locală și rezultatele cercetării sale au fost publicate recent sub titlul „Între prejudecăți și lipsa de cunoaștere: Reprezentarea sănătății mintale în presa din România în 2025”. Cercetarea a fost realizată în cadrul programului „Educație media pentru sănătate mintală”, inițiat de Centrul pentru Jurnalism Independent și UNICEF în România. </p><p><b>Diana Oncioiu</b>: „Am vrut să vedem cînd scriem despre sănătate mintală, în ce fel scriem, care sînt subiectele pe care le abordăm, cum tratăm persoanele despre care scriem şi cine sînt experţii care vorbesc în materialele despre sănătate mintală. (...) Din peste jumătate din materialele analizate rezultă că scriem despre sănătate mintală cînd se întîmplă un eveniment, de cele mai multe ori tragic, că e un accident, că e o crimă, se induce ideea că poate ar fi vorba de un suicid, sau, dacă e vorba de un omor, cel care a comis crima este bolnav pshic – un termen care n-ar trebui folosit dar e folosit în materiale. (...) Apoi mai scriem preventiv. Asta ar putea suna bine, doar că prevenţia se referă la genul acesta de materiale: mitul celor 10.000 de paşi, alimente care reduc anxietatea şi depresia, reţeta fericirii... Îmi cer scuze dacă tonul pare zeflemitor. Nu zic că nu sînt importante materialele acestea, doar că, dacă îi zici unui om că cercetătorii spun, studiile arată că păstîrnacul reduce anxietatea dar nu-i spui nici cine-i cercetătorul, nici care-i studiul, automat duci tu subiectul în derizoriu.”</p><p><em>Ce ar trebui să se schimbe pentru ca presa din România să ajute la destigmatizarea problemelor de sănătate mintală?<br/></em><b>Diana Oncioiu</b>: „Pe lîngă jurnalişti, am vorbit şi cu doi medici psihiatri pentru că am vrut să mă uit şi la relaţia presă-specialişti. (...) Asta ar trebui să fie parte din meseria noastră: e important să ai specialistul, în orice material, nu doar pe sănătate mintală. Dar trebuie şi specialistul să fie dispus să vorbească, ceea ce încă nu se întîmplă atît de mult pe zona aceasta. Şi voci – noi nu lăsăm persoana despre care scriem să vorbească. Bun, poate ea e într-o stare de vulnerabilitate dar pot vorbi oamenii din jurul său, care îţi dau un pic de context. (...) Cred că rolul nostru este să vorbim cu specialişti, pentru că şi noi trebuie să ne documentăm şi să înţelegem nişte lucruri şi să ne uităm la poveste din mai multe unghiuri.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cum se vorbește în presa din România anului 2025 despre sănătatea mintală? Care sînt temele abordate cel mai des legate de acest domeniu? Jurnalista Diana Oncioiu (dela0.ro) a monitorizat vreme de două luni 12 publicații din presa centrală și locală și rezultatele cercetării sale au fost publicate recent sub titlul „Între prejudecăți și lipsa de cunoaștere: Reprezentarea sănătății mintale în presa din România în 2025”. Cercetarea a fost realizată în cadrul programului „Educație media pentru sănătate mintală”, inițiat de Centrul pentru Jurnalism Independent și UNICEF în România. </p><p><b>Diana Oncioiu</b>: „Am vrut să vedem cînd scriem despre sănătate mintală, în ce fel scriem, care sînt subiectele pe care le abordăm, cum tratăm persoanele despre care scriem şi cine sînt experţii care vorbesc în materialele despre sănătate mintală. (...) Din peste jumătate din materialele analizate rezultă că scriem despre sănătate mintală cînd se întîmplă un eveniment, de cele mai multe ori tragic, că e un accident, că e o crimă, se induce ideea că poate ar fi vorba de un suicid, sau, dacă e vorba de un omor, cel care a comis crima este bolnav pshic – un termen care n-ar trebui folosit dar e folosit în materiale. (...) Apoi mai scriem preventiv. Asta ar putea suna bine, doar că prevenţia se referă la genul acesta de materiale: mitul celor 10.000 de paşi, alimente care reduc anxietatea şi depresia, reţeta fericirii... Îmi cer scuze dacă tonul pare zeflemitor. Nu zic că nu sînt importante materialele acestea, doar că, dacă îi zici unui om că cercetătorii spun, studiile arată că păstîrnacul reduce anxietatea dar nu-i spui nici cine-i cercetătorul, nici care-i studiul, automat duci tu subiectul în derizoriu.”</p><p><em>Ce ar trebui să se schimbe pentru ca presa din România să ajute la destigmatizarea problemelor de sănătate mintală?<br/></em><b>Diana Oncioiu</b>: „Pe lîngă jurnalişti, am vorbit şi cu doi medici psihiatri pentru că am vrut să mă uit şi la relaţia presă-specialişti. (...) Asta ar trebui să fie parte din meseria noastră: e important să ai specialistul, în orice material, nu doar pe sănătate mintală. Dar trebuie şi specialistul să fie dispus să vorbească, ceea ce încă nu se întîmplă atît de mult pe zona aceasta. Şi voci – noi nu lăsăm persoana despre care scriem să vorbească. Bun, poate ea e într-o stare de vulnerabilitate dar pot vorbi oamenii din jurul său, care îţi dau un pic de context. (...) Cred că rolul nostru este să vorbim cu specialişti, pentru că şi noi trebuie să ne documentăm şi să înţelegem nişte lucruri şi să ne uităm la poveste din mai multe unghiuri.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18082827-pastirnacul-care-ne-vindeca-de-anxietate-sau-cum-vorbim-despre-tulburarile-de-sanatate-mintala.mp3" length="19176226" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ij34eu2pleev2nl12bo9r1n67jzf?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18082827</guid>
    <pubDate>Mon, 27 Oct 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18082827/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18082827/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18082827/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18082827/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1594</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>29</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Pentru traducătorii ei, literatura română este un univers în plină evoluție</itunes:title>
    <title>Pentru traducătorii ei, literatura română este un univers în plină evoluție</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași, FILIT, după cum o spune și numele lui, este un eveniment care se uită și spre traducerea literară, un domeniu esențial al literaturii. Fără traducători, cărțile nu pot trece granițele lingvistice. Iar traducătorii de literatură română sînt supracalificați: ei sînt și agenți literari pentru autorii pe care îi traduc. Adică vorbesc cu editorii străini despre cărți românești și încearcă să îi convingă să le dea o șansă și să le publ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași, FILIT, după cum o spune și numele lui, este un eveniment care se uită și spre traducerea literară, un domeniu esențial al literaturii. Fără traducători, cărțile nu pot trece granițele lingvistice. Iar traducătorii de literatură română sînt supracalificați: ei sînt și agenți literari pentru autorii pe care îi traduc. Adică vorbesc cu editorii străini despre cărți românești și încearcă să îi convingă să le dea o șansă și să le publice. Am vorbit despre literatura română cu trei dintre traducătorii prezenți la FILIT.</p><p>Laure Hinckel a venit prima oară în România la începutul anilor 90, ca jurnalistă și fotografă. S-a atașat de București și de limba română și a ajuns să traducă în franceză din opera mai multor autori români, între care: Mircea Cărtărescu, Marin Mălaicu-Hondrari, Simona Sora, Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici, Dora Pavel.</p><p>Radosława Janowska-Lascar a fost lector de limba polonă la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și lector de limba română la Universitatea din Wrocław, Polonia. A tradus în polonă din opera scriitorilor: Filip Florian, Lucian Dan Teodorovici, Cristian Teodorescu, Oleg Serebrian, Florin Irimia, Dan Lungu.</p><p>James Appleby este poet și traducător, fondator al publicației „Interpret”, dedicată literaturii internaționale. Prima sa carte de poezie, „Spurious Language”, a apărut în 2025. James vorbește spaniolă, franceză, italiană și portugheză și în prezent învață româna. </p><p><b>Laure Hinckel</b>: „Eu am catalogul meu de fragmente și de prezentări ale unor autori pe care doresc să-i traduc. De pildă, în catalogul meu am «Tache de catifea»<em> </em>de Ștefan Agopian. Cred că sînt 15 ani de cînd încerc să conving un editor să publice cartea asta. Voi reuși într-o zi, sînt convinsă. Altfel, aș putea vorbi despre Dora Pavel, scriitoarea de la Cluj, care a publicat «Do Not Cross» în limba franceză, în traducerea mea, anul acesta, după ce am propus această carte mulți ani și în fine, am reușit s-o public la editura Marie Barbier.”</p><p><em>Cum vi se pare literatura română contemporană?</em></p><p><b>Radosława Janowska-Lascar</b>: „Este un univers în sine, este ceva viu, ceva care se mișcă, se schimbă și evoluează. Și e foarte bine. Mereu avem ocazia noi, cei din afară, să găsim ceva nou, interesant, captivant. Este o literatură în continuă facere. (...) Patru dintre traducerile mele au intrat în finala prestigiosului premiu pentru literatura Central și Est Europeană ANGELUS, un premiu acordat de primăria orașului Wrocław, din Silezia. Pe lîngă premiul propriu-zis, există și un premiu special, al cititorilor. Lucian Dan Teodorovici a primit în 2015 premiul cititorilor pentru romanul «Matei Brunul».”</p><p><em>Ca iubitor al literaturii române, ce autori crezi că ar trebui traduși cu prioritate?</em></p><p><b>James Appleby</b>: „Ca unul care citește foarte multă poezie contemporană, cu ea aș începe. Văd atît de multă energie, forță și plăcere de a scrie la poeții de vîrsta mea sau chiar mai tineri decît mine, încît atunci cînd vezi acest spirit de aventură în ceea ce privește limba, bineînțeles că asta îți face mare poftă să traduci.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași, FILIT, după cum o spune și numele lui, este un eveniment care se uită și spre traducerea literară, un domeniu esențial al literaturii. Fără traducători, cărțile nu pot trece granițele lingvistice. Iar traducătorii de literatură română sînt supracalificați: ei sînt și agenți literari pentru autorii pe care îi traduc. Adică vorbesc cu editorii străini despre cărți românești și încearcă să îi convingă să le dea o șansă și să le publice. Am vorbit despre literatura română cu trei dintre traducătorii prezenți la FILIT.</p><p>Laure Hinckel a venit prima oară în România la începutul anilor 90, ca jurnalistă și fotografă. S-a atașat de București și de limba română și a ajuns să traducă în franceză din opera mai multor autori români, între care: Mircea Cărtărescu, Marin Mălaicu-Hondrari, Simona Sora, Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici, Dora Pavel.</p><p>Radosława Janowska-Lascar a fost lector de limba polonă la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și lector de limba română la Universitatea din Wrocław, Polonia. A tradus în polonă din opera scriitorilor: Filip Florian, Lucian Dan Teodorovici, Cristian Teodorescu, Oleg Serebrian, Florin Irimia, Dan Lungu.</p><p>James Appleby este poet și traducător, fondator al publicației „Interpret”, dedicată literaturii internaționale. Prima sa carte de poezie, „Spurious Language”, a apărut în 2025. James vorbește spaniolă, franceză, italiană și portugheză și în prezent învață româna. </p><p><b>Laure Hinckel</b>: „Eu am catalogul meu de fragmente și de prezentări ale unor autori pe care doresc să-i traduc. De pildă, în catalogul meu am «Tache de catifea»<em> </em>de Ștefan Agopian. Cred că sînt 15 ani de cînd încerc să conving un editor să publice cartea asta. Voi reuși într-o zi, sînt convinsă. Altfel, aș putea vorbi despre Dora Pavel, scriitoarea de la Cluj, care a publicat «Do Not Cross» în limba franceză, în traducerea mea, anul acesta, după ce am propus această carte mulți ani și în fine, am reușit s-o public la editura Marie Barbier.”</p><p><em>Cum vi se pare literatura română contemporană?</em></p><p><b>Radosława Janowska-Lascar</b>: „Este un univers în sine, este ceva viu, ceva care se mișcă, se schimbă și evoluează. Și e foarte bine. Mereu avem ocazia noi, cei din afară, să găsim ceva nou, interesant, captivant. Este o literatură în continuă facere. (...) Patru dintre traducerile mele au intrat în finala prestigiosului premiu pentru literatura Central și Est Europeană ANGELUS, un premiu acordat de primăria orașului Wrocław, din Silezia. Pe lîngă premiul propriu-zis, există și un premiu special, al cititorilor. Lucian Dan Teodorovici a primit în 2015 premiul cititorilor pentru romanul «Matei Brunul».”</p><p><em>Ca iubitor al literaturii române, ce autori crezi că ar trebui traduși cu prioritate?</em></p><p><b>James Appleby</b>: „Ca unul care citește foarte multă poezie contemporană, cu ea aș începe. Văd atît de multă energie, forță și plăcere de a scrie la poeții de vîrsta mea sau chiar mai tineri decît mine, încît atunci cînd vezi acest spirit de aventură în ceea ce privește limba, bineînțeles că asta îți face mare poftă să traduci.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18072223-pentru-traducatorii-ei-literatura-romana-este-un-univers-in-plina-evolu-ie.mp3" length="17756631" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18072223</guid>
    <pubDate>Sat, 25 Oct 2025 11:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18072223/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18072223/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18072223/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18072223/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1476</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>28</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>FILIT. Despre prezentul și viitorul cărții cu doi scriitori optimiști: Andreea Răsuceanu și Florin Bican</itunes:title>
    <title>FILIT. Despre prezentul și viitorul cărții cu doi scriitori optimiști: Andreea Răsuceanu și Florin Bican</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), a 13-a ediție, e în plină desfășurare, cu sute de evenimente programate în școli și licee din Iași și din cîteva localități învecinate, la Casa Filit - un cort gigantic amplasat temporar în centrul orașului -, în cafenele și cluburi și pe scena Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași. Invitați: scriitori, traducători, editori, agenți literari și jurnaliști culturali din România și din străinătate care participă la...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), a 13-a ediție, e în plină desfășurare, cu <a href='https://www.filit-iasi.ro/'>sute de evenimente </a>programate în școli și licee din Iași și din cîteva localități învecinate, la Casa Filit - un cort gigantic amplasat temporar în centrul orașului -, în cafenele și cluburi și pe scena Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași. Invitați: scriitori, traducători, editori, agenți literari și jurnaliști culturali din România și din străinătate care participă la lecturi, sesiuni de autografe și întîlniri profesionale. Într-un context dificil pentru cultura scrisă peste tot în lume (dar mai ales în România), cînd asistăm la un declin al cărții, am vorbit despre cum poate fi încurajată practica lecturii cu doi scriitori optimiști în ceea ce privește prezentul și viitorul cărții.</p><p><b>Andreea Răsuceanu</b> este autoarea a trei romane foarte bine primite de critică și de public: „O formă de viață necunoscută”, „Vîntul, duhul, suflarea” și „Linia Kármán” - așa numita Trilogie a satului C. Este, de asemenea, fondatoarea unei colecții de literatură română la Humanitas, coordonatoare de antologii de proză, cercetătoare a geografiei literare. Iar  <b>Florin Bican</b> este unul dintre cei mai iubiți autori de literatură pentru copii. A scris, printre altele: „Reciclopedia de povești cu rimă și fără tîlc”<em>, </em>„Tropice tîmpe”, seria cu Apolodor, din care fac parte „Cartea Albă cu Apolodor sau Apolododecameronul”,„Descoperim cu Apolodor, în Deltă, păsările-n zbor”,„Hai pe lună împreună<em>” </em>și „Apolodor pe crestele Carpaților”.</p><p> <em>O plimbare, zilele acestea, pe străzile Iașiului, ne-ar putea lua prin surprindere. Pentru că mai peste tot vezi oameni care se plimbă cu cîte o carte în mînă. Iar evenimentele cu scriitori fac săli pline. Pe de altă parte, realitatea măsurată statistic ne arată că se citește tot mai puțin în România. Cum se explică acest paradox?</em></p><p><b>Florin Bican:</b> „Cu mulți ani în urmă îmi spuneam și eu că în România nu se mai citește. Între timp m-am tot plimbat pe la diverse festivaluri și am întîlnit clase întregi de copii care citesc. Nu știu dacă e neapărat reprezentativ din punct de vedere statistic. În orice caz, cei care citesc o fac cu seriozitate, cu implicare. Deci nu mă surprinde să întîlnesc, la Iași sau prin alte locuri, tineri pasionați de literatură. Să știți însă că mulți dintre cei care deplîng soarta lecturii invocînd date statistice nu sînt statisticieni. Și, adesea, nu sînt nici cititori.” </p><p><em> Cum e să te întîlnești cu publicul, la festivalurile literare? Ce înseamnă această comunicare directă cu cititorii?</em></p><p><b>Andreea Răsuceanu:</b> „Scrisul e o ocupație solitară. Dar eu, una, nu scriu pentru mine, nu aș putea scrie făcînd abstracție de cititori. Literatura e o formă de comunicare. (...) De asta am și atîtea emoții cînd mă întîlnesc cu publicul, de pildă, aici, la Iași. Mai ales cititorii tineri au întrebări care mă iau prin surprindere. Ei au o anumită grilă - diferită de a noastră - de a înțelege literatura și de a o raporta la realitatea lor. Din această dinamică se nasc întrebări cu totul originale, ceea ce e foarte interesant pentru un scriitor. Se naște, de aici, un schimb echitabil. Dar emoția rămîne.”</p><p> Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>Interviu realizat de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), a 13-a ediție, e în plină desfășurare, cu <a href='https://www.filit-iasi.ro/'>sute de evenimente </a>programate în școli și licee din Iași și din cîteva localități învecinate, la Casa Filit - un cort gigantic amplasat temporar în centrul orașului -, în cafenele și cluburi și pe scena Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași. Invitați: scriitori, traducători, editori, agenți literari și jurnaliști culturali din România și din străinătate care participă la lecturi, sesiuni de autografe și întîlniri profesionale. Într-un context dificil pentru cultura scrisă peste tot în lume (dar mai ales în România), cînd asistăm la un declin al cărții, am vorbit despre cum poate fi încurajată practica lecturii cu doi scriitori optimiști în ceea ce privește prezentul și viitorul cărții.</p><p><b>Andreea Răsuceanu</b> este autoarea a trei romane foarte bine primite de critică și de public: „O formă de viață necunoscută”, „Vîntul, duhul, suflarea” și „Linia Kármán” - așa numita Trilogie a satului C. Este, de asemenea, fondatoarea unei colecții de literatură română la Humanitas, coordonatoare de antologii de proză, cercetătoare a geografiei literare. Iar  <b>Florin Bican</b> este unul dintre cei mai iubiți autori de literatură pentru copii. A scris, printre altele: „Reciclopedia de povești cu rimă și fără tîlc”<em>, </em>„Tropice tîmpe”, seria cu Apolodor, din care fac parte „Cartea Albă cu Apolodor sau Apolododecameronul”,„Descoperim cu Apolodor, în Deltă, păsările-n zbor”,„Hai pe lună împreună<em>” </em>și „Apolodor pe crestele Carpaților”.</p><p> <em>O plimbare, zilele acestea, pe străzile Iașiului, ne-ar putea lua prin surprindere. Pentru că mai peste tot vezi oameni care se plimbă cu cîte o carte în mînă. Iar evenimentele cu scriitori fac săli pline. Pe de altă parte, realitatea măsurată statistic ne arată că se citește tot mai puțin în România. Cum se explică acest paradox?</em></p><p><b>Florin Bican:</b> „Cu mulți ani în urmă îmi spuneam și eu că în România nu se mai citește. Între timp m-am tot plimbat pe la diverse festivaluri și am întîlnit clase întregi de copii care citesc. Nu știu dacă e neapărat reprezentativ din punct de vedere statistic. În orice caz, cei care citesc o fac cu seriozitate, cu implicare. Deci nu mă surprinde să întîlnesc, la Iași sau prin alte locuri, tineri pasionați de literatură. Să știți însă că mulți dintre cei care deplîng soarta lecturii invocînd date statistice nu sînt statisticieni. Și, adesea, nu sînt nici cititori.” </p><p><em> Cum e să te întîlnești cu publicul, la festivalurile literare? Ce înseamnă această comunicare directă cu cititorii?</em></p><p><b>Andreea Răsuceanu:</b> „Scrisul e o ocupație solitară. Dar eu, una, nu scriu pentru mine, nu aș putea scrie făcînd abstracție de cititori. Literatura e o formă de comunicare. (...) De asta am și atîtea emoții cînd mă întîlnesc cu publicul, de pildă, aici, la Iași. Mai ales cititorii tineri au întrebări care mă iau prin surprindere. Ei au o anumită grilă - diferită de a noastră - de a înțelege literatura și de a o raporta la realitatea lor. Din această dinamică se nasc întrebări cu totul originale, ceea ce e foarte interesant pentru un scriitor. Se naște, de aici, un schimb echitabil. Dar emoția rămîne.”</p><p> Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>Interviu realizat de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18063090-filit-despre-prezentul-i-viitorul-car-ii-cu-doi-scriitori-optimi-ti-andreea-rasuceanu-i-florin-bican.mp3" length="20345319" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18063090</guid>
    <pubDate>Thu, 23 Oct 2025 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18063090/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18063090/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18063090/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18063090/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1692</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>27</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Florin Lăzărescu: „FILIT reușește să unească oameni care nu sînt obișnuiți să conlucreze”</itunes:title>
    <title>Florin Lăzărescu: „FILIT reușește să unească oameni care nu sînt obișnuiți să conlucreze”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Astăzi a început Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași - FILIT. Un eveniment care a pus România pe harta festivalurilor literare europene încă de la prima ediție. O spun ziare prestigioase, precum „El Pais” sau „Frankfurter Allgemeine Zeitung”. Printre scriitorii cei mai cunoscuți pe plan mondial care vin anul acesta la FILIT se numără: Junot Díaz (laureat al Premiului Pulitzer), Tracy Chevalier (autoarea bestsellerului „Fata cu cercel de perlă” și a altor romane de m...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Astăzi a început Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași - FILIT. Un eveniment care a pus România pe harta festivalurilor literare europene încă de la prima ediție. O spun ziare prestigioase, precum „El Pais” sau „Frankfurter Allgemeine Zeitung”. Printre scriitorii cei mai cunoscuți pe plan mondial care vin anul acesta la FILIT se numără: Junot Díaz (laureat al Premiului Pulitzer), Tracy Chevalier (autoarea bestsellerului „Fata cu cercel de perlă” și a altor romane de mare succes internațional), Michel Bussi (autor francez cu zeci de milioane de exemplare vândute). 12 scriitori ucraineni vorbesc despre experiența teribilă a războiului în volumul „Mecanisme de apărare” (Editura Muzeelor Literare Iași), ce se va lansa în cadrul festivalului. O parte dintre ei vin, unii de pe front, la FILIT. Am vorbit cu Florin Lăzărescu, director artistic al festivalului, despre ediția de anul acesta.</p><p><b>Florin Lăzărescu</b>: „Parte din reușita FILIT-ului, dincolo de cum a fost gîndit, este că lucrăm instituțional. E făcut de Muzeul Național al Literaturii Române, colaborăm excelent cu Universitatea, cu Inspectoratul Școlar Județean. Aici vestea se răspîndește la nivel sistemic, pe plan local. Colaborăm practic cu toate instituțiile de cultură. Se întîmplă peste tot. Suni la Muzeul Unirii, vor să fie, suni la Palatul Braunstein, vor să fie, la Institutul Francez... E o deschidere senzațională la nivel instituțional. Cred că împreună putem să facem lucruri. Nu mai simți orgolii, că ăla-i șef, că eu nu vreau - dispar toate lucrurile astea. FILIT-ul reușește să unească oameni care altfel nu conlucrează tot timpul sau nu sînt obișnuiți să conlucreze.”</p><p><em>Care e povestea volumului „Mecanisme de apărare. 12 scriitori ucraineni în război”?</em></p><p><b>Florin Lăzărescu</b>: „Nu-s mărturii oarecare, ci sînt poveștile scriitorilor ucraineni implicați în război, unii dintre ei direct. Pe doi dintre cei din volum îi avem invitați la Teatrul Național: Pavlo Matiușa și Olena Herasymiuk. Ei sînt veterani de război, au luptat trei ani în linia întîi. Olena e paramedic. (...) Serhii Demciuk ajunge pentru maratonul de poezie (de vineri), vine de pe front, se-ntoarce pe front.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Astăzi a început Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași - FILIT. Un eveniment care a pus România pe harta festivalurilor literare europene încă de la prima ediție. O spun ziare prestigioase, precum „El Pais” sau „Frankfurter Allgemeine Zeitung”. Printre scriitorii cei mai cunoscuți pe plan mondial care vin anul acesta la FILIT se numără: Junot Díaz (laureat al Premiului Pulitzer), Tracy Chevalier (autoarea bestsellerului „Fata cu cercel de perlă” și a altor romane de mare succes internațional), Michel Bussi (autor francez cu zeci de milioane de exemplare vândute). 12 scriitori ucraineni vorbesc despre experiența teribilă a războiului în volumul „Mecanisme de apărare” (Editura Muzeelor Literare Iași), ce se va lansa în cadrul festivalului. O parte dintre ei vin, unii de pe front, la FILIT. Am vorbit cu Florin Lăzărescu, director artistic al festivalului, despre ediția de anul acesta.</p><p><b>Florin Lăzărescu</b>: „Parte din reușita FILIT-ului, dincolo de cum a fost gîndit, este că lucrăm instituțional. E făcut de Muzeul Național al Literaturii Române, colaborăm excelent cu Universitatea, cu Inspectoratul Școlar Județean. Aici vestea se răspîndește la nivel sistemic, pe plan local. Colaborăm practic cu toate instituțiile de cultură. Se întîmplă peste tot. Suni la Muzeul Unirii, vor să fie, suni la Palatul Braunstein, vor să fie, la Institutul Francez... E o deschidere senzațională la nivel instituțional. Cred că împreună putem să facem lucruri. Nu mai simți orgolii, că ăla-i șef, că eu nu vreau - dispar toate lucrurile astea. FILIT-ul reușește să unească oameni care altfel nu conlucrează tot timpul sau nu sînt obișnuiți să conlucreze.”</p><p><em>Care e povestea volumului „Mecanisme de apărare. 12 scriitori ucraineni în război”?</em></p><p><b>Florin Lăzărescu</b>: „Nu-s mărturii oarecare, ci sînt poveștile scriitorilor ucraineni implicați în război, unii dintre ei direct. Pe doi dintre cei din volum îi avem invitați la Teatrul Național: Pavlo Matiușa și Olena Herasymiuk. Ei sînt veterani de război, au luptat trei ani în linia întîi. Olena e paramedic. (...) Serhii Demciuk ajunge pentru maratonul de poezie (de vineri), vine de pe front, se-ntoarce pe front.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18044514-florin-lazarescu-filit-reu-e-te-sa-uneasca-oameni-care-nu-sint-obi-nui-i-sa-conlucreze.mp3" length="20164062" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ktgjrl7qzq0ppwux6sbax07hrw0y?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18044514</guid>
    <pubDate>Wed, 22 Oct 2025 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18044514/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18044514/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18044514/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18044514/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1677</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>26</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cît de sigure sînt muzeele din România? Patrimoniul în pericol</itunes:title>
    <title>Cît de sigure sînt muzeele din România? Patrimoniul în pericol</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Jaful de la Paris e un episod trist și înspăimîntător în același timp, care ne arată că nici măcar cele mai sigure muzee din lume nu sînt suficient de sigure. În doar șapte minute, hoții au reușit să pătrundă în clădire și să fure mai multe obiecte de patrimoniu – bijuterii regale din colecția istorică a Franței. Sigur că e foarte greu să nu te gîndești imediat la jaful de la muzeul Drents din Assen de la începutul acestui an, cînd au fost furate coiful de la Coțofenești și trei brățări dacic...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Jaful de la Paris e un episod trist și înspăimîntător în același timp, care ne arată că nici măcar cele mai sigure muzee din lume nu sînt suficient de sigure. În doar șapte minute, hoții au reușit să pătrundă în clădire și să fure mai multe obiecte de patrimoniu – bijuterii regale din colecția istorică a Franței. Sigur că e foarte greu să nu te gîndești imediat la jaful de la muzeul Drents din Assen de la începutul acestui an, cînd au fost furate coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice. În ambele cazuri hoții au vizat obiecte sau artefacte din metale prețioase; ambele jafuri au fost rapide. În ambele cazuri s-a intrat prin efracție, prin violență. Și în urma ambelor jafuri s-a constatat cît de ușor le-a fost hoților să spargă gemurile presupus securizate ale vitrinelor. Cît de sigure mai sînt muzeele europene? Cum ne putem proteja mai bine valorile? L-am întrebat pe Dragoș Neamu, expert muzeal.</p><p><b>Dragoș Neamu</b>: „Vreau să demontez acest mit al siguranţei muzeelor, mai ales cînd vorbim despre muzeele iconice. N-a existat nicodată acest lucru. Să nu ne închipuim acele scenarii de film în care vedeam sisteme sofisticate de protejare a unor piese importante şi o echipă de spărgători foarte abili care reuşeau să treacă tocmai pentru a crea un scenariu de film spectaculos. De altfel, în Franţa, de patruzeci de ani se vorbeşte despre securitatea în muzee şi nu se rezolvă acest lucru. Din ce am observat în presa franceză, chiar în urmă cu doi ani preşedintele Muzeului Luvru a solicitat un audit de securitate. Care nu s-a întîmplat. A fost solicitat poliţiei franceze. De asemenea, bugetele pentru partea de securitate, nu numai în Franţa, în general, sînt destul de inconsistente. Pentru că, asigurarea unui regim de securitate maxim, la nivel de revoluţii tehnologice – vorbim despre muzee cu colecţii impresionante – se ridică la nişte sume astronomice. Nici măcar state precum Franţa nu şi le permit pe de-a-ntregul. Şi-atunci rămîne această vulnerabilitate.” </p><p><em>Care e situația la muzeele din România, ce fel de sisteme de securitate folosim noi?<br/></em><b>Dragoș Neamu</b>: „Este un subiect atît de delicat. Cum să explic faptul că muzeele din România, din punct de vedere al protejării patrimoniului, sînt atît de vulnerabile încît aproape că s-ar putea deschide un interes special pentru anumite minţi înfierbîntate? Realmente, din punctul meu de vedere, muzeele noastre sînt aproape lipsite de securitate.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Jaful de la Paris e un episod trist și înspăimîntător în același timp, care ne arată că nici măcar cele mai sigure muzee din lume nu sînt suficient de sigure. În doar șapte minute, hoții au reușit să pătrundă în clădire și să fure mai multe obiecte de patrimoniu – bijuterii regale din colecția istorică a Franței. Sigur că e foarte greu să nu te gîndești imediat la jaful de la muzeul Drents din Assen de la începutul acestui an, cînd au fost furate coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice. În ambele cazuri hoții au vizat obiecte sau artefacte din metale prețioase; ambele jafuri au fost rapide. În ambele cazuri s-a intrat prin efracție, prin violență. Și în urma ambelor jafuri s-a constatat cît de ușor le-a fost hoților să spargă gemurile presupus securizate ale vitrinelor. Cît de sigure mai sînt muzeele europene? Cum ne putem proteja mai bine valorile? L-am întrebat pe Dragoș Neamu, expert muzeal.</p><p><b>Dragoș Neamu</b>: „Vreau să demontez acest mit al siguranţei muzeelor, mai ales cînd vorbim despre muzeele iconice. N-a existat nicodată acest lucru. Să nu ne închipuim acele scenarii de film în care vedeam sisteme sofisticate de protejare a unor piese importante şi o echipă de spărgători foarte abili care reuşeau să treacă tocmai pentru a crea un scenariu de film spectaculos. De altfel, în Franţa, de patruzeci de ani se vorbeşte despre securitatea în muzee şi nu se rezolvă acest lucru. Din ce am observat în presa franceză, chiar în urmă cu doi ani preşedintele Muzeului Luvru a solicitat un audit de securitate. Care nu s-a întîmplat. A fost solicitat poliţiei franceze. De asemenea, bugetele pentru partea de securitate, nu numai în Franţa, în general, sînt destul de inconsistente. Pentru că, asigurarea unui regim de securitate maxim, la nivel de revoluţii tehnologice – vorbim despre muzee cu colecţii impresionante – se ridică la nişte sume astronomice. Nici măcar state precum Franţa nu şi le permit pe de-a-ntregul. Şi-atunci rămîne această vulnerabilitate.” </p><p><em>Care e situația la muzeele din România, ce fel de sisteme de securitate folosim noi?<br/></em><b>Dragoș Neamu</b>: „Este un subiect atît de delicat. Cum să explic faptul că muzeele din România, din punct de vedere al protejării patrimoniului, sînt atît de vulnerabile încît aproape că s-ar putea deschide un interes special pentru anumite minţi înfierbîntate? Realmente, din punctul meu de vedere, muzeele noastre sînt aproape lipsite de securitate.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18050755-cit-de-sigure-sint-muzeele-din-romania-patrimoniul-in-pericol.mp3" length="20122359" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18050755</guid>
    <pubDate>Tue, 21 Oct 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18050755/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18050755/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18050755/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18050755/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1673</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>25</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Pace, dar cu ce preț? Un dialog cu Robert Lupițu despre întîlnirea Trump-Zelenski</itunes:title>
    <title>Pace, dar cu ce preț? Un dialog cu Robert Lupițu despre întîlnirea Trump-Zelenski</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski s-au întîlnit, din  nou, la Casa Albă. Donald Trump a scris pe rețeaua sa de socializare: „Întîlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost foarte interesantă și cordială, dar i-am spus, așa cum i-am sugerat și președintelui Putin, că este timpul să înceteze crimele și să se ajungă la un ACORD. Ar trebui să se oprească unde sînt. Să revendice fiecare victoria, să decidă istoria!” Volodimir Zelenski a făcut un apel către aliații...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski s-au întîlnit, din  nou, la Casa Albă. Donald Trump a scris pe rețeaua sa de socializare: „Întîlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost foarte interesantă și cordială, dar i-am spus, așa cum i-am sugerat și președintelui Putin, că este timpul să înceteze crimele și să se ajungă la un ACORD. Ar trebui să se oprească unde sînt. Să revendice fiecare victoria, să decidă istoria!” Volodimir Zelenski a făcut un apel către aliații săi, spunînd că: „Ucraina nu va acorda niciodată teroriștilor vreo recompensă pentru crimele lor și ne bazăm pe partenerii noștri pentru a menține această poziție.” Care sînt perspectivele pentru pace în Ucraina? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”.</p><p><b>Robert Lupițu</b>: „Să ne uităm la ultimele nouă luni şi la conflictele pe care Donald Trump spune că le-a rezolvat. El vrea să-şi adauge la palmares o încetare a focului. Iar o încetare a focului la momentul actual nu se poate face altfel decît pe linia frontului. Pentru că nu există nici o recuperare ucraineană în progres, nu există nici o avansare puternică a forţelor ruse către alte teritorii. Problema este dacă o astfel de soluţie de moment este o soluţie către o pace durabilă, pe termen lung, către un acord de pace sau este o temporizare care să ajute Rusia să se refacă, să se repoziţioneze, să-şi regrupeze strategia.”</p><p><em>Va accepta Ucraina să cedeze ceva din teritoriile ocupate în prezent de forțele ruse?<br/></em><b>Robert Lupițu</b>: „Este greu de crezut că va face asta. Pentru că toată teza curajului, a moralului şi a războiului de apărare a patriei – chiar dacă nu este denumit ca atare –, teză care a fost asumată în aceşti ani, se referă la faptul că Rusia a invadat ilegal Ucraina, a anexat începînd cu 2014 Peninsula Crimeea, are un comportament neoimperial, hegemonic şi de anexare sau de destabilizare – dacă ne uităm şi la Transnistria, la Cecenia, la Georgia. Şi Ucraina nu-şi poate asuma o astfel de renunţare <em>de iure</em>, prevăzută în tratate. Va conta foarte mult ce va primi Ucraina şi-atunci ne întoarcem la discuţia legată de garanţii de securitate, la discuţia despre modele, fie că este modelul Coreea (Coreea de Sud, Coreea de Nord), fie că este modelul Germania Federală şi Germania de Est, fie că vorbim, poate, de o zonă administrată internaţional, fie că vorbim despre integrarea în UE şi, poate, NATO, deşi mai curînd UE şi mai puţin NATO, a Ucrainei libere.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski s-au întîlnit, din  nou, la Casa Albă. Donald Trump a scris pe rețeaua sa de socializare: „Întîlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost foarte interesantă și cordială, dar i-am spus, așa cum i-am sugerat și președintelui Putin, că este timpul să înceteze crimele și să se ajungă la un ACORD. Ar trebui să se oprească unde sînt. Să revendice fiecare victoria, să decidă istoria!” Volodimir Zelenski a făcut un apel către aliații săi, spunînd că: „Ucraina nu va acorda niciodată teroriștilor vreo recompensă pentru crimele lor și ne bazăm pe partenerii noștri pentru a menține această poziție.” Care sînt perspectivele pentru pace în Ucraina? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”.</p><p><b>Robert Lupițu</b>: „Să ne uităm la ultimele nouă luni şi la conflictele pe care Donald Trump spune că le-a rezolvat. El vrea să-şi adauge la palmares o încetare a focului. Iar o încetare a focului la momentul actual nu se poate face altfel decît pe linia frontului. Pentru că nu există nici o recuperare ucraineană în progres, nu există nici o avansare puternică a forţelor ruse către alte teritorii. Problema este dacă o astfel de soluţie de moment este o soluţie către o pace durabilă, pe termen lung, către un acord de pace sau este o temporizare care să ajute Rusia să se refacă, să se repoziţioneze, să-şi regrupeze strategia.”</p><p><em>Va accepta Ucraina să cedeze ceva din teritoriile ocupate în prezent de forțele ruse?<br/></em><b>Robert Lupițu</b>: „Este greu de crezut că va face asta. Pentru că toată teza curajului, a moralului şi a războiului de apărare a patriei – chiar dacă nu este denumit ca atare –, teză care a fost asumată în aceşti ani, se referă la faptul că Rusia a invadat ilegal Ucraina, a anexat începînd cu 2014 Peninsula Crimeea, are un comportament neoimperial, hegemonic şi de anexare sau de destabilizare – dacă ne uităm şi la Transnistria, la Cecenia, la Georgia. Şi Ucraina nu-şi poate asuma o astfel de renunţare <em>de iure</em>, prevăzută în tratate. Va conta foarte mult ce va primi Ucraina şi-atunci ne întoarcem la discuţia legată de garanţii de securitate, la discuţia despre modele, fie că este modelul Coreea (Coreea de Sud, Coreea de Nord), fie că este modelul Germania Federală şi Germania de Est, fie că vorbim, poate, de o zonă administrată internaţional, fie că vorbim despre integrarea în UE şi, poate, NATO, deşi mai curînd UE şi mai puţin NATO, a Ucrainei libere.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18042709-pace-dar-cu-ce-pre-un-dialog-cu-robert-lupi-u-despre-intilnirea-trump-zelenski.mp3" length="21133413" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/vex6r7s214f6skkobgahs12b0n2d?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18042709</guid>
    <pubDate>Mon, 20 Oct 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18042709/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18042709/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18042709/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18042709/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1758</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>24</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Alex Moldovan: „Am vrut să scriu despre relația mea cu ADHD, tulburarea pe care o are fiul meu”</itunes:title>
    <title>Alex Moldovan: „Am vrut să scriu despre relația mea cu ADHD, tulburarea pe care o are fiul meu”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Foarte apreciat ca autor de literatură pentru copii, mai ales pentru seria de volume cu Olguța, Alex Moldovan a publicat recent un surprinzător volum de poezie. „Stabilizatori de stare” se numește și a apărut la OMG Publishing. Este povestea unui tată de copil cu ADHD. O poveste scrisă simplu, de fapt cu acea simplitate, greu de obținut în literatură, care vine după un proces de sinteză, de reducere la esență. Și e scrisă cu o precizie, cu o ironie și o autoironie care mustesc de durere. Rela...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Foarte apreciat ca autor de literatură pentru copii, mai ales pentru seria de volume cu Olguța, Alex Moldovan a publicat recent un surprinzător volum de poezie. „Stabilizatori de stare” se numește și a apărut la OMG Publishing. Este povestea unui tată de copil cu ADHD. O poveste scrisă simplu, de fapt cu acea simplitate, greu de obținut în literatură, care vine după un proces de sinteză, de reducere la esență. Și e scrisă cu o precizie, cu o ironie și o autoironie care mustesc de durere. Relația cu ceilalți – vecini, rude, oameni oarecare – și ciocnirea cu ei pe tema neurodivergenței e o constantă a cărții. De parcă nu erau de ajuns suferințele unui copil cu ADHD, el și familia lui mai au de înfruntat și prejudecățile unei societăți ignorante dar gata să dea sfaturi nesolicitate. Am vorbit cu Alex Moldovan despre cartea lui de poezie și formula stilistică pe care a găsit-o dar și despre literatura pentru copii și succesul ei astăzi. </p><p><b>Alex Moldovan</b>: „Sînt un fan vechi al scrisului concis, al celor mai scurte forme de literatură. (...) În cazul volumului de poezie, n-a fost implicată doar o necesitate stilistică, cît mai degrabă o necesitate personală. Mi s-a părut că, punînd o oarecare distanță între mine și text, pot fi puțin mai lucid, mai obiectiv. În carte eu vorbesc despre mine la persoana a treia. Și ăsta a fost încă unul dintre mijloacele pe care le-am folosit tocmai pentru a pune puțină distanță și a pune lucrurile într-o perspectivă. (...) Am vrut să scriu despre relația mea nu cu fiul meu, ci cu această tulburare pe care o are el, care se numește ADHD și care ne-a făcut viața grea și ne-a dat mari bătăi de cap.”</p><p><em>Sînt cîteva poeme care încep cu „pe vremea noastră” și care decupează, în clișeele bine cunoscute, părerea celorlalți, adesea ignoranți, și sfaturile lor nesolicitate, care aduc și mai multă durere familiei unui copil neurodivergent. </em></p><p><b>Alex Moldovan</b>: „Exista o stigmă aplicată tulburărilor de tot felul la noi. În spațiul public proliferează oamenii care se pricep la toate, mai ales la medicină, cu atît mai mult cu cît au terminat o facultate de electronică sau construcții. Ăsta e-un laitmotiv al exprimărilor legate de boală și tulburări: «ADHD-ul nu exista pe vremea mea». Am auzit-o de la oameni super învățați, de la prieteni de-ai mei, pînă la oameni pe care nu-i cunosc și care nu ar avea nici un motiv să se pronunțe pe tema asta. Pentru că nu-i musai să vorbim despre absolut orice există pe lume, mai ales dacă nu ne pricepem. Lumea are impresia că această tulburare, ADHD-ul, nu exista pe vremea noastră. Ba exista, doar că nu era încă documentată, nu exista acest nume, ADHD sau ADD, n-o să intru în detalii tehnice, că nici nu le stăpînesc foarte bine. Dar exista în fiecare clasă acel copil mai altfel, mai retras sau mai agitat, care, de obicei, lua tot blamul din lume și care avea, probabil, chestia asta. Eu am foarte multe întîlniri cu cititorii mei elevi, prin școli, și deja pot să recunosc de la prima privire elevul care este în zona asta. Și de multe ori doamnele învățătoare sau profesoare îmi confirmă, într-un fel sau altul. Oamenii ăștia au existat dintotdeauna, doar că nu s-a vorbit despre asta și problema nu era conștientizată.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Foarte apreciat ca autor de literatură pentru copii, mai ales pentru seria de volume cu Olguța, Alex Moldovan a publicat recent un surprinzător volum de poezie. „Stabilizatori de stare” se numește și a apărut la OMG Publishing. Este povestea unui tată de copil cu ADHD. O poveste scrisă simplu, de fapt cu acea simplitate, greu de obținut în literatură, care vine după un proces de sinteză, de reducere la esență. Și e scrisă cu o precizie, cu o ironie și o autoironie care mustesc de durere. Relația cu ceilalți – vecini, rude, oameni oarecare – și ciocnirea cu ei pe tema neurodivergenței e o constantă a cărții. De parcă nu erau de ajuns suferințele unui copil cu ADHD, el și familia lui mai au de înfruntat și prejudecățile unei societăți ignorante dar gata să dea sfaturi nesolicitate. Am vorbit cu Alex Moldovan despre cartea lui de poezie și formula stilistică pe care a găsit-o dar și despre literatura pentru copii și succesul ei astăzi. </p><p><b>Alex Moldovan</b>: „Sînt un fan vechi al scrisului concis, al celor mai scurte forme de literatură. (...) În cazul volumului de poezie, n-a fost implicată doar o necesitate stilistică, cît mai degrabă o necesitate personală. Mi s-a părut că, punînd o oarecare distanță între mine și text, pot fi puțin mai lucid, mai obiectiv. În carte eu vorbesc despre mine la persoana a treia. Și ăsta a fost încă unul dintre mijloacele pe care le-am folosit tocmai pentru a pune puțină distanță și a pune lucrurile într-o perspectivă. (...) Am vrut să scriu despre relația mea nu cu fiul meu, ci cu această tulburare pe care o are el, care se numește ADHD și care ne-a făcut viața grea și ne-a dat mari bătăi de cap.”</p><p><em>Sînt cîteva poeme care încep cu „pe vremea noastră” și care decupează, în clișeele bine cunoscute, părerea celorlalți, adesea ignoranți, și sfaturile lor nesolicitate, care aduc și mai multă durere familiei unui copil neurodivergent. </em></p><p><b>Alex Moldovan</b>: „Exista o stigmă aplicată tulburărilor de tot felul la noi. În spațiul public proliferează oamenii care se pricep la toate, mai ales la medicină, cu atît mai mult cu cît au terminat o facultate de electronică sau construcții. Ăsta e-un laitmotiv al exprimărilor legate de boală și tulburări: «ADHD-ul nu exista pe vremea mea». Am auzit-o de la oameni super învățați, de la prieteni de-ai mei, pînă la oameni pe care nu-i cunosc și care nu ar avea nici un motiv să se pronunțe pe tema asta. Pentru că nu-i musai să vorbim despre absolut orice există pe lume, mai ales dacă nu ne pricepem. Lumea are impresia că această tulburare, ADHD-ul, nu exista pe vremea noastră. Ba exista, doar că nu era încă documentată, nu exista acest nume, ADHD sau ADD, n-o să intru în detalii tehnice, că nici nu le stăpînesc foarte bine. Dar exista în fiecare clasă acel copil mai altfel, mai retras sau mai agitat, care, de obicei, lua tot blamul din lume și care avea, probabil, chestia asta. Eu am foarte multe întîlniri cu cititorii mei elevi, prin școli, și deja pot să recunosc de la prima privire elevul care este în zona asta. Și de multe ori doamnele învățătoare sau profesoare îmi confirmă, într-un fel sau altul. Oamenii ăștia au existat dintotdeauna, doar că nu s-a vorbit despre asta și problema nu era conștientizată.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18023581-alex-moldovan-am-vrut-sa-scriu-despre-rela-ia-mea-cu-adhd-tulburarea-pe-care-o-are-fiul-meu.mp3" length="20765450" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/89oy4fv2h14jd1jbyikqhuda8qw4?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18023581</guid>
    <pubDate>Fri, 17 Oct 2025 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18023581/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18023581/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18023581/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18023581/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1727</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>23</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Europa - în căutarea unei strategii comune de apărare</itunes:title>
    <title>Europa - în căutarea unei strategii comune de apărare</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cum se pregătește Uniunea Europeană pentru apărare? Un plan militar ce va fi prezentat liderilor UE săptămîna viitoare a fost discutat miercuri de miniștrii apărării. În document se vorbește despre necesitatea ca UE să aibă pînă în 2030 „o poziție de apărare suficient de puternică pentru a-și descuraja în mod credibil adversarii, precum și pentru a răspunde la orice agresiune”. În ce măsură țările Uniunii Europene și-au mărit bugetele pentru apărare în ultimii ani? Poate fi elaborată o strate...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cum se pregătește Uniunea Europeană pentru apărare? Un plan militar ce va fi prezentat liderilor UE săptămîna viitoare a fost discutat miercuri de miniștrii apărării. În document se vorbește despre necesitatea ca UE să aibă pînă în 2030 „o poziție de apărare suficient de puternică pentru a-și descuraja în mod credibil adversarii, precum și pentru a răspunde la orice agresiune”. În ce măsură țările Uniunii Europene și-au mărit bugetele pentru apărare în ultimii ani? Poate fi elaborată o strategie comună de apărare a țărilor Uniunii Europene? L-am întrebat pe Cătălin Gabriel Done, analist de politică internațională, vicepreședintele<b> </b>Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA).</p><p><b>Cătălin Gabriel Done</b>: „Politica de securitate și apărare comună este un <em>călcîi al lui Ahile</em> în ceea ce privește integrarea europeană. Încă din anii ’60, cînd UE a încercat să creeze o postură de apărare comună, Franța s-a opus și a militat pentru autonomie în ceea ce privește politica de securitate și apărare. De altfel, este foarte greu să vorbim despre o cedare a suveranității naționale în acest domeniu al securității, pentru că pînă la urmă apărarea națională ține de suveranitate. Or, este foarte greu să ducem discuția integrării europene într-acolo dar pași importanți s-au făcut. Am văzut că actuala Comisie Europeană încearcă pe cît de mult posibil să găsească un numitor comun pentru a accelera procesul de integrare europeană în acest domeniu și pentru a nuanța o politică de securitate și apărare coerentă.”</p><p><em>Este posibilă o autonomie strategică a Europei față de SUA și NATO? </em></p><p><b>Cătălin Gabriel Done</b>: „În momentul de față nu. Pentru că există o lipsă de investiții în domeniul apărării. Europa s-a dezvoltat economic tocmai pentru că s-a pus sub umbrela de securitate americană. Americanii au fost întotdeauna aici după Al Doilea Război Mondial și au asigurat securitatea și apărarea. Este exact ceea ce Donald Trump a spus la inaugurarea mandatului său: faptul că modelul social și economic european se datorează cheltuielilor masive pentru apărare ale SUA. Această pace relativă pe continentul european ne-a făcut să ne imaginăm că războiul nu mai este posibil și-atunci investițiile în securitate și apărare au fost diminuate masiv și resursele financiare s-au îndreptat spre alte sectoare. Și brusc a venit 2014 - deși invazia rusă din Georgia ar fi trebuit să ne trezească la realitate -, a venit 2014, anexarea Peninsulei Crimeea și am văzut că războiul este posibil iar apoi, odată cu invazia la scară largă din Ucraina, ne-am trezit în fața unei realități dure: că industria militară europeană nu este capabilă să producă într-un termen foarte scurt echipamente pentru a ne apăra. Și-atunci această autonomie strategică este o discuție foarte frumoasă dar ea nu poate fi realizată, din punctul meu de vedere, mai devreme de 2045, 2050 chiar.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cum se pregătește Uniunea Europeană pentru apărare? Un plan militar ce va fi prezentat liderilor UE săptămîna viitoare a fost discutat miercuri de miniștrii apărării. În document se vorbește despre necesitatea ca UE să aibă pînă în 2030 „o poziție de apărare suficient de puternică pentru a-și descuraja în mod credibil adversarii, precum și pentru a răspunde la orice agresiune”. În ce măsură țările Uniunii Europene și-au mărit bugetele pentru apărare în ultimii ani? Poate fi elaborată o strategie comună de apărare a țărilor Uniunii Europene? L-am întrebat pe Cătălin Gabriel Done, analist de politică internațională, vicepreședintele<b> </b>Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA).</p><p><b>Cătălin Gabriel Done</b>: „Politica de securitate și apărare comună este un <em>călcîi al lui Ahile</em> în ceea ce privește integrarea europeană. Încă din anii ’60, cînd UE a încercat să creeze o postură de apărare comună, Franța s-a opus și a militat pentru autonomie în ceea ce privește politica de securitate și apărare. De altfel, este foarte greu să vorbim despre o cedare a suveranității naționale în acest domeniu al securității, pentru că pînă la urmă apărarea națională ține de suveranitate. Or, este foarte greu să ducem discuția integrării europene într-acolo dar pași importanți s-au făcut. Am văzut că actuala Comisie Europeană încearcă pe cît de mult posibil să găsească un numitor comun pentru a accelera procesul de integrare europeană în acest domeniu și pentru a nuanța o politică de securitate și apărare coerentă.”</p><p><em>Este posibilă o autonomie strategică a Europei față de SUA și NATO? </em></p><p><b>Cătălin Gabriel Done</b>: „În momentul de față nu. Pentru că există o lipsă de investiții în domeniul apărării. Europa s-a dezvoltat economic tocmai pentru că s-a pus sub umbrela de securitate americană. Americanii au fost întotdeauna aici după Al Doilea Război Mondial și au asigurat securitatea și apărarea. Este exact ceea ce Donald Trump a spus la inaugurarea mandatului său: faptul că modelul social și economic european se datorează cheltuielilor masive pentru apărare ale SUA. Această pace relativă pe continentul european ne-a făcut să ne imaginăm că războiul nu mai este posibil și-atunci investițiile în securitate și apărare au fost diminuate masiv și resursele financiare s-au îndreptat spre alte sectoare. Și brusc a venit 2014 - deși invazia rusă din Georgia ar fi trebuit să ne trezească la realitate -, a venit 2014, anexarea Peninsulei Crimeea și am văzut că războiul este posibil iar apoi, odată cu invazia la scară largă din Ucraina, ne-am trezit în fața unei realități dure: că industria militară europeană nu este capabilă să producă într-un termen foarte scurt echipamente pentru a ne apăra. Și-atunci această autonomie strategică este o discuție foarte frumoasă dar ea nu poate fi realizată, din punctul meu de vedere, mai devreme de 2045, 2050 chiar.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18022033-europa-in-cautarea-unei-strategii-comune-de-aparare.mp3" length="19572194" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/oxilw66ahba8o9eh64c75qmwjafi?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18022033</guid>
    <pubDate>Thu, 16 Oct 2025 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18022033/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18022033/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18022033/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18022033/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1627</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>22</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Criză politică în Franța. Cît va rezista guvernul Lecornu 2.0?</itunes:title>
    <title>Criză politică în Franța. Cît va rezista guvernul Lecornu 2.0?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[După ce premierul Sébastien Lecornu și-a dat demisia, preşedintele francez Emmanuel Macron a numit un nou prim-ministru: pe Sébastien Lecornu. Ce urmăreşte preşedintele francez cu această decizie? Va reuşi noul cabinet Lecornu să elaboreze bugetul pe 2026 şi să reducă deficitul masiv al cheltuielilor publice? Va face un compromis cu stînga pe tema reformei pensiilor? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Care a fost miza lui...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>După ce premierul Sébastien Lecornu și-a dat demisia, preşedintele francez Emmanuel Macron a numit un nou prim-ministru: pe Sébastien Lecornu. Ce urmăreşte preşedintele francez cu această decizie? Va reuşi noul cabinet Lecornu să elaboreze bugetul pe 2026 şi să reducă deficitul masiv al cheltuielilor publice? Va face un compromis cu stînga pe tema reformei pensiilor? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><em>Care a fost miza lui Emmanuel Macron să-l numească prim-ministru tot pe Sébastien Lecornu, după ce i-a acceptat demisia?<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Miza a fost, în mare măsură, să păstreze un anumit control asupra Executivului. Şi asta însemna să nominalizeze un om politic din această galaxie de formaţiuni centriste care-i sînt apropiate şi, de asemenea, să menţină o minimă coaliţie în jurul acestui candidat la funcţia de prim-ministru. Pentru că primul guvern Lecornu a căzut din cauza unei neînţelegeri între membrii altui partid, nu a celui macronist, e vorba despre Les Républicains.” </p><p><em>Centrul politic sau partidele macroniste sînt compromise şi au o influenţă în scădere. Cum poate fi salvat, totuşi, centrul – în care includ şi Partidul Socialist? <br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Acest centru este, pînă la un punct, proiectul politic al lui Macron. Şi era oricum o chestiune de interpretat dacă mai supravieţuieşte acel centru creat în jurul lui Macron, după ce Macron nu va mai fi preşedinte. Ce a făcut Macron a fost să împingă cît mai mult partidele de centru-stînga, centru-dreapta către o guvernare pe care să o stăpînească el. A diluat foarte tare identităţile politice de centru-stînga şi centru-dreapta. Ideea de centru este mai degrabă atipică, politic vorbind. Pentru că centrul este într-un loc unde se întîlnesc un centru-stînga şi un centru-dreapta. Or, acele două centre – stînga şi dreapta – sînt astăzi într-o criză fenomenală din cauza dinamicii politice pe care a creat-o Macron. Şi Les Républicains, şi socialiştii sînt foarte slabi. Tot încearcă să se reinventeze, uneori reuşesc, alteori este o criză permanentă. Faptul că cele două mari partide care au guvernat Franţa zeci de ani sînt într-o asemenea criză şi împreună fac 20%, sau poate un pic mai mult, e forma unei crize de regim politic, aşa cum este definit în tradiţia franceză. Este o criză care i se datorează în mare măsură lui Macron. Pentru că el a încercat să golească de energie şi de conţinut aceste două mari partide, ceea ce a reuşit. Şi să creeze un centru care, de fapt, nu a ţinut, centrul e slab, de abia reuşeşte să trăiască de la o zi la alta, guvernînd într-o manieră minoritară şi înlănţuind crizele una după alta din ce în ce mai des, ceea ce în sine creează o problemă de legitimitate destul de puternică. Iar pe margine avem cele două partide care sînt foarte puternice. Fostul Front National, care este acum Rassemblement National, e primul partid al ţării. Iar pe partea cealaltă, un alt partid care nu vrea deloc compromisuri, care nu este în nici un fel la centru, ci este de extremă stînga şi care, la rîndul său vrea tot un fel de revoluţie constituţională, o A 6-a Republică, vrea o schimbare radicală. Ceea ce a mai rămas din centru este într-o continuă ceartă. Toţi cei care guvernează acum sînt mai mult sau mai puţin de centru dar se ceartă în permanenţă. Aceste tensiuni se vor accentua pe măsură ce se apropie prezidenţialele şi vor fi tot felul de tenori, de indivizi care vor dori să aibă o carieră de preşedinte şi care se vor lansa în această competiţie.”   </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>După ce premierul Sébastien Lecornu și-a dat demisia, preşedintele francez Emmanuel Macron a numit un nou prim-ministru: pe Sébastien Lecornu. Ce urmăreşte preşedintele francez cu această decizie? Va reuşi noul cabinet Lecornu să elaboreze bugetul pe 2026 şi să reducă deficitul masiv al cheltuielilor publice? Va face un compromis cu stînga pe tema reformei pensiilor? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><em>Care a fost miza lui Emmanuel Macron să-l numească prim-ministru tot pe Sébastien Lecornu, după ce i-a acceptat demisia?<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Miza a fost, în mare măsură, să păstreze un anumit control asupra Executivului. Şi asta însemna să nominalizeze un om politic din această galaxie de formaţiuni centriste care-i sînt apropiate şi, de asemenea, să menţină o minimă coaliţie în jurul acestui candidat la funcţia de prim-ministru. Pentru că primul guvern Lecornu a căzut din cauza unei neînţelegeri între membrii altui partid, nu a celui macronist, e vorba despre Les Républicains.” </p><p><em>Centrul politic sau partidele macroniste sînt compromise şi au o influenţă în scădere. Cum poate fi salvat, totuşi, centrul – în care includ şi Partidul Socialist? <br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Acest centru este, pînă la un punct, proiectul politic al lui Macron. Şi era oricum o chestiune de interpretat dacă mai supravieţuieşte acel centru creat în jurul lui Macron, după ce Macron nu va mai fi preşedinte. Ce a făcut Macron a fost să împingă cît mai mult partidele de centru-stînga, centru-dreapta către o guvernare pe care să o stăpînească el. A diluat foarte tare identităţile politice de centru-stînga şi centru-dreapta. Ideea de centru este mai degrabă atipică, politic vorbind. Pentru că centrul este într-un loc unde se întîlnesc un centru-stînga şi un centru-dreapta. Or, acele două centre – stînga şi dreapta – sînt astăzi într-o criză fenomenală din cauza dinamicii politice pe care a creat-o Macron. Şi Les Républicains, şi socialiştii sînt foarte slabi. Tot încearcă să se reinventeze, uneori reuşesc, alteori este o criză permanentă. Faptul că cele două mari partide care au guvernat Franţa zeci de ani sînt într-o asemenea criză şi împreună fac 20%, sau poate un pic mai mult, e forma unei crize de regim politic, aşa cum este definit în tradiţia franceză. Este o criză care i se datorează în mare măsură lui Macron. Pentru că el a încercat să golească de energie şi de conţinut aceste două mari partide, ceea ce a reuşit. Şi să creeze un centru care, de fapt, nu a ţinut, centrul e slab, de abia reuşeşte să trăiască de la o zi la alta, guvernînd într-o manieră minoritară şi înlănţuind crizele una după alta din ce în ce mai des, ceea ce în sine creează o problemă de legitimitate destul de puternică. Iar pe margine avem cele două partide care sînt foarte puternice. Fostul Front National, care este acum Rassemblement National, e primul partid al ţării. Iar pe partea cealaltă, un alt partid care nu vrea deloc compromisuri, care nu este în nici un fel la centru, ci este de extremă stînga şi care, la rîndul său vrea tot un fel de revoluţie constituţională, o A 6-a Republică, vrea o schimbare radicală. Ceea ce a mai rămas din centru este într-o continuă ceartă. Toţi cei care guvernează acum sînt mai mult sau mai puţin de centru dar se ceartă în permanenţă. Aceste tensiuni se vor accentua pe măsură ce se apropie prezidenţialele şi vor fi tot felul de tenori, de indivizi care vor dori să aibă o carieră de preşedinte şi care se vor lansa în această competiţie.”   </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18017122-criza-politica-in-fran-a-cit-va-rezista-guvernul-lecornu-2-0.mp3" length="20626152" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/6resocetwq6zc197efqhw6sj73s2?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18017122</guid>
    <pubDate>Wed, 15 Oct 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18017122/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18017122/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18017122/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18017122/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1715</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>21</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Războiul s-a terminat. Ce urmează pentru Fîșia Gaza?</itunes:title>
    <title>Războiul s-a terminat. Ce urmează pentru Fîșia Gaza?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ultimii 20 de ostatici israelieni rămași în viață și deținuți de Hamas au fost eliberați luni. De asemenea, aproape 2.000 de prizonieri palestinieni au fost eliberați din închisorile israeliene. Președintele american Donald Trump a rostit ieri un discurs în fața Knessetului, Parlamentul israelian, după care a participat la summitul pentru pace în Gaza din Egipt, unde a semnat, alături de lideri din Egipt, Qatar și Turcia, un acord de încetare a focului în Fîșia Gaza. Ce urmează în regiune? Şi...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ultimii 20 de ostatici israelieni rămași în viață și deținuți de Hamas au fost eliberați luni. De asemenea, aproape 2.000 de prizonieri palestinieni au fost eliberați din închisorile israeliene. Președintele american Donald Trump a rostit ieri un discurs în fața Knessetului, Parlamentul israelian, după care a participat la summitul pentru pace în Gaza din Egipt, unde a semnat, alături de lideri din Egipt, Qatar și Turcia, un acord de încetare a focului în Fîșia Gaza. Ce urmează în regiune? Şi, mai ales, cum poate fi garantată pacea? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).</p><p><em>De fapt, ce conține acel document semnat de liderii țărilor care au mediat conflictul Hamas-Israel, acel acord de încetare a focului?<br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Este un acord istoric, aşa cum foarte multă lume îl denumeşte. Trebuie să înţelegem însă că este un drum lung pînă la acea pace istorică despre care se vorbeşte. Este un acord care prevede, în primul rînd, această încetare a focului şi etapele care au fost parcurse pînă acum. Este un document prin care se promite pace în Gaza şi în toată regiunea Orientului Mijlociu. Este o asumare de implementare din partea tuturor părţilor care semnează acordul, denumit simbolic «acordul de pace Trump» şi care doreşte să pună capăt celor doi ani de război dintre Israel şi organizaţia teroristă Hamas şi dezastrului umanitar care s-a întîmplat după 7 octombrie 2023 în Fîşia Gaza.”</p><p><em>Unul dintre obiectivele planului de pace al lui Donald Trump prevede ca Hamas să depună armele. Se va întîmpla asta?<br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Dacă ne uităm peste toate cele 20 de puncte ale planului de pace, vom vedea că nu este prevăzută în mod explicit dispariţia aripii politice a Hamas. Să ne amintim: s-a discutat foarte mult despre cele două componente ale organizaţiei Hamas. Sigur că ele, în anumite momente, au acţionat împreună. Dar există şi acea parte politică despre care se vorbeşte foarte puţin, care a fost adesea ignorată şi care a făcut parte din procesul de negociere. În ceea ce priveşte dezarmarea completă a organizaţiei Hamas, să ne uităm doar la ultimele incidente, din ultimele 24 de ore. La foarte scurt timp după implementarea primei faze a acordului de pace, un palestinian a fost ucis de forţele militare israeliene. Acest soi de incidente va fi cu siguranţă instrumentalizat şi folosit ca metodă de propagandă. Pentru că, imediat după acest incident, un purtător de cuvînt al Hezbollah a ieşit în faţă şi a spus: iată un motiv pentru ca Hamas să nu accepte o dezarmare completă. Deci, procesul acesta de pace va fi unul îndelungat şi extrem de complicat. Iar pe parcurs se vor ivi diverse obstacole şi diverşi actori nonstatali care vor încerca să împiedice înaintarea pas cu pas, spre cele 20 de puncte din planul de pace al lui Donald Trump. Trebuie menţionat că sînt diverse grupări care au apărut în timpul celor doi ani de război dintre Israel şi Hamas, diverse grupări, cu diverse interese care vor dori la un moment dat să preia controlul politic dar şi militar asupra Fîşiei Gaza.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ultimii 20 de ostatici israelieni rămași în viață și deținuți de Hamas au fost eliberați luni. De asemenea, aproape 2.000 de prizonieri palestinieni au fost eliberați din închisorile israeliene. Președintele american Donald Trump a rostit ieri un discurs în fața Knessetului, Parlamentul israelian, după care a participat la summitul pentru pace în Gaza din Egipt, unde a semnat, alături de lideri din Egipt, Qatar și Turcia, un acord de încetare a focului în Fîșia Gaza. Ce urmează în regiune? Şi, mai ales, cum poate fi garantată pacea? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).</p><p><em>De fapt, ce conține acel document semnat de liderii țărilor care au mediat conflictul Hamas-Israel, acel acord de încetare a focului?<br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Este un acord istoric, aşa cum foarte multă lume îl denumeşte. Trebuie să înţelegem însă că este un drum lung pînă la acea pace istorică despre care se vorbeşte. Este un acord care prevede, în primul rînd, această încetare a focului şi etapele care au fost parcurse pînă acum. Este un document prin care se promite pace în Gaza şi în toată regiunea Orientului Mijlociu. Este o asumare de implementare din partea tuturor părţilor care semnează acordul, denumit simbolic «acordul de pace Trump» şi care doreşte să pună capăt celor doi ani de război dintre Israel şi organizaţia teroristă Hamas şi dezastrului umanitar care s-a întîmplat după 7 octombrie 2023 în Fîşia Gaza.”</p><p><em>Unul dintre obiectivele planului de pace al lui Donald Trump prevede ca Hamas să depună armele. Se va întîmpla asta?<br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Dacă ne uităm peste toate cele 20 de puncte ale planului de pace, vom vedea că nu este prevăzută în mod explicit dispariţia aripii politice a Hamas. Să ne amintim: s-a discutat foarte mult despre cele două componente ale organizaţiei Hamas. Sigur că ele, în anumite momente, au acţionat împreună. Dar există şi acea parte politică despre care se vorbeşte foarte puţin, care a fost adesea ignorată şi care a făcut parte din procesul de negociere. În ceea ce priveşte dezarmarea completă a organizaţiei Hamas, să ne uităm doar la ultimele incidente, din ultimele 24 de ore. La foarte scurt timp după implementarea primei faze a acordului de pace, un palestinian a fost ucis de forţele militare israeliene. Acest soi de incidente va fi cu siguranţă instrumentalizat şi folosit ca metodă de propagandă. Pentru că, imediat după acest incident, un purtător de cuvînt al Hezbollah a ieşit în faţă şi a spus: iată un motiv pentru ca Hamas să nu accepte o dezarmare completă. Deci, procesul acesta de pace va fi unul îndelungat şi extrem de complicat. Iar pe parcurs se vor ivi diverse obstacole şi diverşi actori nonstatali care vor încerca să împiedice înaintarea pas cu pas, spre cele 20 de puncte din planul de pace al lui Donald Trump. Trebuie menţionat că sînt diverse grupări care au apărut în timpul celor doi ani de război dintre Israel şi Hamas, diverse grupări, cu diverse interese care vor dori la un moment dat să preia controlul politic dar şi militar asupra Fîşiei Gaza.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18010114-razboiul-s-a-terminat-ce-urmeaza-pentru-fi-ia-gaza.mp3" length="19942172" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/axjsjjf9izhpsourcb9oxv3wharl?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18010114</guid>
    <pubDate>Tue, 14 Oct 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18010114/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18010114/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18010114/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18010114/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1659</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>20</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>María Corina Machado - o femeie împotriva regimului Maduro</itunes:title>
    <title>María Corina Machado - o femeie împotriva regimului Maduro</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ce putere are activismul civic în fața dictaturii? Ce șanse are o mișcare pornită de la cetățeni să clatine un sistem opresiv? Discutăm pe această temă, pornind de la povestea Maríei Corina Machado, laureata Premiului Nobel pentru Pace pe 2025, pentru „munca sa neobosită de promovare a drepturilor democratice pentru poporul venezuelean și pentru lupta sa pentru realizarea unei tranziții juste și pașnice de la dictatură la democrație”. Invitata noastră este Caterina Preda, cadru didactic la Fa...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ce putere are activismul civic în fața dictaturii? Ce șanse are o mișcare pornită de la cetățeni să clatine un sistem opresiv? Discutăm pe această temă, pornind de la povestea Maríei Corina Machado, laureata Premiului Nobel pentru Pace pe 2025, pentru „munca sa neobosită de promovare a drepturilor democratice pentru poporul venezuelean și pentru lupta sa pentru realizarea unei tranziții juste și pașnice de la dictatură la democrație”. Invitata noastră este Caterina Preda, cadru didactic la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><b>Caterina Preda</b>: „Cîştigarea Premiului Nobel pentru Pace de către María Corina Machado cred că e un semnal foarte important pentru activiştii civici din Venezuela dar, în general, pentru oamenii care încă au această credinţă foarte puternică în revenirea democraţiei liberale în Venezuela, democraţie liberală care a existat timp de 40 de ani, între 1958 şi 1998 şi care a fost gradual dezmembrată, demontată, demantelată de regimul Chávez, urmat de regimul Maduro. Deci cred că pentru venezueleni, atît de dreapta, cît şi de stînga, cîştigarea acestui premiu de către Machado este un semnal că lumea nu i-a uitat.”</p><p><em>Care e cea mai importantă reuşită a Maríei Corina Machado? <br/></em><b>Caterina Preda</b>: „Cred că cea mai importantă reuşită a lui Machado, pentru care e respectată atît de cei care provin din partidele tradiţionale, Democratic Action, ca partid social-democrat, şi Copei, partid creştin-democrat, cît şi din partidele noi, precum Primero Justicia, partidul fostului lider al coaliţiei de opoziţie, Capriles, este faptul că ea a unit această opoziţie. De fapt, pentru mult timp, în Venezuela lui Chávez, o manieră prin care acesta a reuşit să construiască regimul din ce în ce mai autoritar, a fost că opoziţia s-a abţinut de la alegeri, că opoziţia era foarte divizată. Trebuie înţeles că această coaliţie a opoziţiei este foarte vastă, foarte eclactică, atît din punct de vedere ideologic, cît şi ca tip de formaţiuni. Pe de-o parte vorbim de partide politice, precum cel din care provine Machado, pe de altă parte e vorba de organizaţii civice, de organizaţii sociale, atît de stînga, social-democrate, social-progresiste, cît şi liberale, cît şi creştin-democrate şi conservatoare. Marele său atu este că a unit această largă coaliţie şi s-a văzut şi sprijinul popular.”</p><p><em>Ce șanse au mișcările civice din țările cu regimuri opresive, dictatoriale să clatine un asemenea regim?<br/></em><b>Caterina Preda</b>: „În sensul ăsta America Latină are multe exemple, din timpul dictaturilor militare, mai ales, dictaturile militare din ţările din Conul Sudic al Americii de Sud, din anii ʼ60, ʼ 70, ʼ 80. A fost un activism mai ales al femeilor. Mamele dispăruţilor, cei care au fost arestaţi, torturaţi şi ucişi de către dictaturile militare de dreapta, s-au mobilizat foarte devreme. Cea mai celebră mişcare de acest tip, care apoi a făcut să apară mişcări similare şi-n alte ţări, este Mişcarea Mamelor din Plaza de Mayo din Buenos Aires, din Argentina. Aceste femei chiar au fost eroine pentru că au ieşit în piaţa publică, în faţa palatului prezidenţial pentru a cere informaţii despre copiii lor, care fuseseră răpiţi şi despre care regimurile militare spuneau că nu ştiu ce s-a întîmplat, poate au plecat în concediu – exista şi această sfidare supremă din partea militarilor. Aceste femei care, unele dintre ele au devenit ele însele victime ale dictaturilor, au reuşit să clatine regimul. E drept că aceste mişcări civice n-au dus la sfîrşitul dictaturilor militare, dar cred că au fost un factor foarte important. Şi cu sprijinul organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului din SUA s-a întîmplat asta, atît în Chile, cît şi în Argentia, şi-n Brazilia. Au reuşit să contribuie la delegitimare regimurilor militare.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ce putere are activismul civic în fața dictaturii? Ce șanse are o mișcare pornită de la cetățeni să clatine un sistem opresiv? Discutăm pe această temă, pornind de la povestea Maríei Corina Machado, laureata Premiului Nobel pentru Pace pe 2025, pentru „munca sa neobosită de promovare a drepturilor democratice pentru poporul venezuelean și pentru lupta sa pentru realizarea unei tranziții juste și pașnice de la dictatură la democrație”. Invitata noastră este Caterina Preda, cadru didactic la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><b>Caterina Preda</b>: „Cîştigarea Premiului Nobel pentru Pace de către María Corina Machado cred că e un semnal foarte important pentru activiştii civici din Venezuela dar, în general, pentru oamenii care încă au această credinţă foarte puternică în revenirea democraţiei liberale în Venezuela, democraţie liberală care a existat timp de 40 de ani, între 1958 şi 1998 şi care a fost gradual dezmembrată, demontată, demantelată de regimul Chávez, urmat de regimul Maduro. Deci cred că pentru venezueleni, atît de dreapta, cît şi de stînga, cîştigarea acestui premiu de către Machado este un semnal că lumea nu i-a uitat.”</p><p><em>Care e cea mai importantă reuşită a Maríei Corina Machado? <br/></em><b>Caterina Preda</b>: „Cred că cea mai importantă reuşită a lui Machado, pentru care e respectată atît de cei care provin din partidele tradiţionale, Democratic Action, ca partid social-democrat, şi Copei, partid creştin-democrat, cît şi din partidele noi, precum Primero Justicia, partidul fostului lider al coaliţiei de opoziţie, Capriles, este faptul că ea a unit această opoziţie. De fapt, pentru mult timp, în Venezuela lui Chávez, o manieră prin care acesta a reuşit să construiască regimul din ce în ce mai autoritar, a fost că opoziţia s-a abţinut de la alegeri, că opoziţia era foarte divizată. Trebuie înţeles că această coaliţie a opoziţiei este foarte vastă, foarte eclactică, atît din punct de vedere ideologic, cît şi ca tip de formaţiuni. Pe de-o parte vorbim de partide politice, precum cel din care provine Machado, pe de altă parte e vorba de organizaţii civice, de organizaţii sociale, atît de stînga, social-democrate, social-progresiste, cît şi liberale, cît şi creştin-democrate şi conservatoare. Marele său atu este că a unit această largă coaliţie şi s-a văzut şi sprijinul popular.”</p><p><em>Ce șanse au mișcările civice din țările cu regimuri opresive, dictatoriale să clatine un asemenea regim?<br/></em><b>Caterina Preda</b>: „În sensul ăsta America Latină are multe exemple, din timpul dictaturilor militare, mai ales, dictaturile militare din ţările din Conul Sudic al Americii de Sud, din anii ʼ60, ʼ 70, ʼ 80. A fost un activism mai ales al femeilor. Mamele dispăruţilor, cei care au fost arestaţi, torturaţi şi ucişi de către dictaturile militare de dreapta, s-au mobilizat foarte devreme. Cea mai celebră mişcare de acest tip, care apoi a făcut să apară mişcări similare şi-n alte ţări, este Mişcarea Mamelor din Plaza de Mayo din Buenos Aires, din Argentina. Aceste femei chiar au fost eroine pentru că au ieşit în piaţa publică, în faţa palatului prezidenţial pentru a cere informaţii despre copiii lor, care fuseseră răpiţi şi despre care regimurile militare spuneau că nu ştiu ce s-a întîmplat, poate au plecat în concediu – exista şi această sfidare supremă din partea militarilor. Aceste femei care, unele dintre ele au devenit ele însele victime ale dictaturilor, au reuşit să clatine regimul. E drept că aceste mişcări civice n-au dus la sfîrşitul dictaturilor militare, dar cred că au fost un factor foarte important. Şi cu sprijinul organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului din SUA s-a întîmplat asta, atît în Chile, cît şi în Argentia, şi-n Brazilia. Au reuşit să contribuie la delegitimare regimurilor militare.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/18003366-maria-corina-machado-o-femeie-impotriva-regimului-maduro.mp3" length="19515804" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/iwq30j2foaejjdt25oxbe4uqg2g3?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-18003366</guid>
    <pubDate>Mon, 13 Oct 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18003366/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18003366/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18003366/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/18003366/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1623</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>19</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Scriitoarea Tatiana Țîbuleac: „Migrația nu este niciodată ușoară”</itunes:title>
    <title>Scriitoarea Tatiana Țîbuleac: „Migrația nu este niciodată ușoară”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Tatiana Țîbuleac este una dintre cele mai apreciate scriitoare de limbă română, în spațiul de limbă română – în România și Republica Moldova – dar și în alte țări. Primele ei două romane, „Vara în care mama a avut ochii verzi” și „Grădina de sticlă”, sînt traduse, cu mult succes, în peste 20 de limbi. Tatiana Țîbuleac a publicat recent romanul „Când ești fericit, lovește primul” (Editura Cartier). O carte ca un ghem de teme spinoase și actuale. Personajul principal al cărții, Mila, are 50 de ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Tatiana Țîbuleac este una dintre cele mai apreciate scriitoare de limbă română, în spațiul de limbă română – în România și Republica Moldova – dar și în alte țări. Primele ei două romane, „Vara în care mama a avut ochii verzi” și „Grădina de sticlă”, sînt traduse, cu mult succes, în peste 20 de limbi.</p><p>Tatiana Țîbuleac a publicat recent romanul „Când ești fericit, lovește primul” (Editura Cartier). O carte ca un ghem de teme spinoase și actuale. Personajul principal al cărții, Mila, are 50 de ani, a emigrat în anii ’90 din Republica Moldova în Franța și este alcoolică. Tatăl ei de asemenea a fost alcoolic. Mila a crescut fără mamă – și, adesea, fără tatăl iubit, plecat mai tot timpul pe teren, prin satele Moldovei, despre care scria reportaje –, într-un Chișinău marcat în anii ’90 de sărăcie și criminalitate. Profesorii, doctorii, angajații la stat nu-și primeau salariile cu lunile. Ea însăși devine profesoară de franceză la Universitate dar ajunge să aibă de-a face cu lumea interlopă și traficanții de droguri și valută. În Franța, face munci necalificate și nu-și găsește locul. Dar își spune povestea. Cu cinism, cu maximă onestitate. Povestea ei poate fi considerată o sinteză a poveștilor de viață ale multora dintre femeile care au emigrat în anii ’90 din Republica Moldova în Vest.</p><p><b>Tatiana Țîbuleac</b>: „Mila este o femeie tipică din Estul Europei, o femeie care a plecat în primul val de migrație din Republica Moldova, care a fost cel mai dur, cel mai violent, cel mai necruțător. Aș vrea să se înțeleagă că Mila a migrat altfel se pleacă acum peste hotare. Iar ceea ce a devenit ea sau vocea asta tăioasă și cinică este de fapt tot ce i s-a întîmplat în viață. (...) Anii ’90, de care vorbim în carte, sînt anii care au lovit foarte, foarte dur Moldova, sînt anii în care oamenii au fost disponibilizați, și-au pierdut serviciile, au devenit săraci, în care nu aveam curent și era frig în casă și eram disperați.”</p><p><em>Mila are un discurs necruțător, își povestește viața fără să cosmetizeze experiențele dure prin care a trecut, dar are și momente de duioșie, de tandrețe, mai ales cînd vorbește despre tatăl său și despre prietenii ei. Cum ai ajuns la vocea personajului narator, Mila?</em></p><p><b>Tatiana Țîbuleac</b>: „Am trăit acei ani, nici măcar n-a trebuit să fac cercetare, pentru că atunci eram jurnalist și scriam despre asta în fiecare zi. (...) M-am întîlnit cu foarte multe persoane care pur și simplu s-au frînt în acei ani. Se întîlneau la fiecare pas tragedia, drama, frica de-a trăi într-un Chișinău criminal, în acele vremuri. Toate jurnalele de știri începeau cu împușcături, cu morți, cu droguri, cu interlopi prinși, eliberați, scăpați. Un fenomen care m-a marcat a fost traficul de persoane. Au fost niște ani absolut îngrozitori din acest punct de vedere. Femeile tinere, sperînd că vor pleca peste hotare să muncească, să-și găsească un loc de trai, ajungeau, multe dintre ele, victime ale traficului de persoane. Am făcut multe reportaje pe tema asta. Toate acele povești s-au adunat într-un fel. Probabil că este răspunsul pe care-l dau de fiecare dată cînd sînt întrebată despre cărțile mele: nu este povestea mea dar este și vocea mea acolo. (...) Cred că este cea mai sinceră carte a mea. Pentru că migrația nu este ușoară niciodată, nici atunci cînd pleci la mai bine și deja totul este aranjat în țara în care vii.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Tatiana Țîbuleac este una dintre cele mai apreciate scriitoare de limbă română, în spațiul de limbă română – în România și Republica Moldova – dar și în alte țări. Primele ei două romane, „Vara în care mama a avut ochii verzi” și „Grădina de sticlă”, sînt traduse, cu mult succes, în peste 20 de limbi.</p><p>Tatiana Țîbuleac a publicat recent romanul „Când ești fericit, lovește primul” (Editura Cartier). O carte ca un ghem de teme spinoase și actuale. Personajul principal al cărții, Mila, are 50 de ani, a emigrat în anii ’90 din Republica Moldova în Franța și este alcoolică. Tatăl ei de asemenea a fost alcoolic. Mila a crescut fără mamă – și, adesea, fără tatăl iubit, plecat mai tot timpul pe teren, prin satele Moldovei, despre care scria reportaje –, într-un Chișinău marcat în anii ’90 de sărăcie și criminalitate. Profesorii, doctorii, angajații la stat nu-și primeau salariile cu lunile. Ea însăși devine profesoară de franceză la Universitate dar ajunge să aibă de-a face cu lumea interlopă și traficanții de droguri și valută. În Franța, face munci necalificate și nu-și găsește locul. Dar își spune povestea. Cu cinism, cu maximă onestitate. Povestea ei poate fi considerată o sinteză a poveștilor de viață ale multora dintre femeile care au emigrat în anii ’90 din Republica Moldova în Vest.</p><p><b>Tatiana Țîbuleac</b>: „Mila este o femeie tipică din Estul Europei, o femeie care a plecat în primul val de migrație din Republica Moldova, care a fost cel mai dur, cel mai violent, cel mai necruțător. Aș vrea să se înțeleagă că Mila a migrat altfel se pleacă acum peste hotare. Iar ceea ce a devenit ea sau vocea asta tăioasă și cinică este de fapt tot ce i s-a întîmplat în viață. (...) Anii ’90, de care vorbim în carte, sînt anii care au lovit foarte, foarte dur Moldova, sînt anii în care oamenii au fost disponibilizați, și-au pierdut serviciile, au devenit săraci, în care nu aveam curent și era frig în casă și eram disperați.”</p><p><em>Mila are un discurs necruțător, își povestește viața fără să cosmetizeze experiențele dure prin care a trecut, dar are și momente de duioșie, de tandrețe, mai ales cînd vorbește despre tatăl său și despre prietenii ei. Cum ai ajuns la vocea personajului narator, Mila?</em></p><p><b>Tatiana Țîbuleac</b>: „Am trăit acei ani, nici măcar n-a trebuit să fac cercetare, pentru că atunci eram jurnalist și scriam despre asta în fiecare zi. (...) M-am întîlnit cu foarte multe persoane care pur și simplu s-au frînt în acei ani. Se întîlneau la fiecare pas tragedia, drama, frica de-a trăi într-un Chișinău criminal, în acele vremuri. Toate jurnalele de știri începeau cu împușcături, cu morți, cu droguri, cu interlopi prinși, eliberați, scăpați. Un fenomen care m-a marcat a fost traficul de persoane. Au fost niște ani absolut îngrozitori din acest punct de vedere. Femeile tinere, sperînd că vor pleca peste hotare să muncească, să-și găsească un loc de trai, ajungeau, multe dintre ele, victime ale traficului de persoane. Am făcut multe reportaje pe tema asta. Toate acele povești s-au adunat într-un fel. Probabil că este răspunsul pe care-l dau de fiecare dată cînd sînt întrebată despre cărțile mele: nu este povestea mea dar este și vocea mea acolo. (...) Cred că este cea mai sinceră carte a mea. Pentru că migrația nu este ușoară niciodată, nici atunci cînd pleci la mai bine și deja totul este aranjat în țara în care vii.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17983032-scriitoarea-tatiana-ibuleac-migra-ia-nu-este-niciodata-u-oara.mp3" length="18582703" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/4nvuliuaj73tdi0yghy1n8t6qk4p?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17983032</guid>
    <pubDate>Fri, 10 Oct 2025 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17983032/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17983032/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17983032/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17983032/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1545</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>18</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Mihail-Valentin Cernea: „Franţa e într-o criză de identitate”</itunes:title>
    <title>Mihail-Valentin Cernea: „Franţa e într-o criză de identitate”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Criză politică în Franța. La mai puțin de o lună de la numirea în funcție, premierul Sébastien Lecornu și-a anunțat demisia, invocînd imposibilitatea de a asigura o majoritate parlamentară pentru a putea guverna. Este cel mai scurt mandat de premier din istoria celei de-a V-a Republici și reprezintă un nou episod din criza politică prelungită pe care o traversează Franța după alegerile legislative anticipate din 2024. În lipsa unei majorități clare în Parlament, președintele Emmanuel Macron s...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Criză politică în Franța. La mai puțin de o lună de la numirea în funcție, premierul Sébastien Lecornu și-a anunțat demisia, invocînd imposibilitatea de a asigura o majoritate parlamentară pentru a putea guverna. Este cel mai scurt mandat de premier din istoria celei de-a V-a Republici și reprezintă un nou episod din criza politică prelungită pe care o traversează Franța după alegerile legislative anticipate din 2024. În lipsa unei majorități clare în Parlament, președintele Emmanuel Macron se confruntă cu o situație complicată. Nici partidele de stînga, nici cele de dreapta, nici blocul centrist nu par dispuse să colaboreze într-un guvern de compromis. În timp ce incertitudinea politică se adîncește, guvernul trebuie să găsească soluții și pentru rezolvarea crizei financiare. Și să adopte bugetul de stat pentru anul viitor – un test important pentru credibilitatea internațională și pentru stabilitatea economică a țării. Cum s-a ajuns la acest impas? Și cum poate fi depășit? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea. </p><p><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Pînă la urmă, este incapacitatea Franţei de a se hotărî cu privire la viitorul ei. Avem stînga contemporană franceză, care dă dovadă de oareşce unitate, de la centru-stînga la stînga extremă, în momentul de faţă, dar care ar vrea să respingă în bloc toate reformele pe care le-a făcut Macron economiei franceze pînă acum, inclusiv discuţia despre vîrsta de pensionare, care e foarte importantă pentru stabilitatea financiară a Franţei. Aşa că, din păcate, blocul centrist nu prea are cum să se alieze cu blocul de stînga, avînd în vedere că blocul de stînga şi-ar dori anularea reformelor pentru care blocul centrist s-a luptat pînă acum. Evident, o alianţă cu blocul de dreapta extremă de la Adunarea Naţională este foarte puţin plauzibilă în Franţa în momentul de faţă, cordonul sanitar ţine şi mă îndoiesc că blocul centrist ar vrea să guverneze alături de acest partid, care are în continuare un stigmat în politica franceză şi probabil va rămîne cu acest stigmat. Avînd în vedere aceste incapacităţi de a comunica unii cu alţii, de a lucra împreună, aceste inabilităţi de a găsi consens politic pe foarte multe măsuri, evident că scena politică este fragmentată şi probabil că va rămîne fragmentată o lungă perioadă de timp de-acum încolo.”</p><p><em>Ce urmează – mai degrabă un regim prezidențial pur sau un parlamentarism care va dilua puterile președintelui? <br/></em><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Totul depinde de cum vor arăta ofertele de la alegerile prezidenţiale din 2027, dacă nu vor veni mai devreme. În momentul de faţă, Franţa funcţionează de facto ca o republică prezidenţială. Tocmai pentru că Parlamentul nu poate să impună un guvern, preşedintele Macron foloseşte toată puterea constituţională pe care o are ca să guverneze nu anticonstituţional, dar cumva pe persoană fizică, pînă cînd Parlamentul intră în joc. Evident că Parlamentul rămîne o instituţie puternică, care, după cum vedem, îi pune beţe în roate lui Emmanuel Macron. Dar momentan, lucrurile arată foarte prezidenţial. (...) Franţa e într-o formă de criză de identitate. O criză de identitate politică, o criză de identitate legată de rolul Franţei în lume. E greu să oferi din afară o predicţie despre care va fi rezultatul acestei conversaţii culturale foarte dificile pe care o are Franţa. Pentru că nu e doar o conversaţie politică, nu e doar o conversaţie economică, e şi o conversaţie despre ce este Franţa.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Criză politică în Franța. La mai puțin de o lună de la numirea în funcție, premierul Sébastien Lecornu și-a anunțat demisia, invocînd imposibilitatea de a asigura o majoritate parlamentară pentru a putea guverna. Este cel mai scurt mandat de premier din istoria celei de-a V-a Republici și reprezintă un nou episod din criza politică prelungită pe care o traversează Franța după alegerile legislative anticipate din 2024. În lipsa unei majorități clare în Parlament, președintele Emmanuel Macron se confruntă cu o situație complicată. Nici partidele de stînga, nici cele de dreapta, nici blocul centrist nu par dispuse să colaboreze într-un guvern de compromis. În timp ce incertitudinea politică se adîncește, guvernul trebuie să găsească soluții și pentru rezolvarea crizei financiare. Și să adopte bugetul de stat pentru anul viitor – un test important pentru credibilitatea internațională și pentru stabilitatea economică a țării. Cum s-a ajuns la acest impas? Și cum poate fi depășit? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea. </p><p><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Pînă la urmă, este incapacitatea Franţei de a se hotărî cu privire la viitorul ei. Avem stînga contemporană franceză, care dă dovadă de oareşce unitate, de la centru-stînga la stînga extremă, în momentul de faţă, dar care ar vrea să respingă în bloc toate reformele pe care le-a făcut Macron economiei franceze pînă acum, inclusiv discuţia despre vîrsta de pensionare, care e foarte importantă pentru stabilitatea financiară a Franţei. Aşa că, din păcate, blocul centrist nu prea are cum să se alieze cu blocul de stînga, avînd în vedere că blocul de stînga şi-ar dori anularea reformelor pentru care blocul centrist s-a luptat pînă acum. Evident, o alianţă cu blocul de dreapta extremă de la Adunarea Naţională este foarte puţin plauzibilă în Franţa în momentul de faţă, cordonul sanitar ţine şi mă îndoiesc că blocul centrist ar vrea să guverneze alături de acest partid, care are în continuare un stigmat în politica franceză şi probabil va rămîne cu acest stigmat. Avînd în vedere aceste incapacităţi de a comunica unii cu alţii, de a lucra împreună, aceste inabilităţi de a găsi consens politic pe foarte multe măsuri, evident că scena politică este fragmentată şi probabil că va rămîne fragmentată o lungă perioadă de timp de-acum încolo.”</p><p><em>Ce urmează – mai degrabă un regim prezidențial pur sau un parlamentarism care va dilua puterile președintelui? <br/></em><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Totul depinde de cum vor arăta ofertele de la alegerile prezidenţiale din 2027, dacă nu vor veni mai devreme. În momentul de faţă, Franţa funcţionează de facto ca o republică prezidenţială. Tocmai pentru că Parlamentul nu poate să impună un guvern, preşedintele Macron foloseşte toată puterea constituţională pe care o are ca să guverneze nu anticonstituţional, dar cumva pe persoană fizică, pînă cînd Parlamentul intră în joc. Evident că Parlamentul rămîne o instituţie puternică, care, după cum vedem, îi pune beţe în roate lui Emmanuel Macron. Dar momentan, lucrurile arată foarte prezidenţial. (...) Franţa e într-o formă de criză de identitate. O criză de identitate politică, o criză de identitate legată de rolul Franţei în lume. E greu să oferi din afară o predicţie despre care va fi rezultatul acestei conversaţii culturale foarte dificile pe care o are Franţa. Pentru că nu e doar o conversaţie politică, nu e doar o conversaţie economică, e şi o conversaţie despre ce este Franţa.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17983870-mihail-valentin-cernea-franta-e-intr-o-criza-de-identitate.mp3" length="20019530" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/j0qju5jckkn8wwjjozg9o4jajqbk?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17983870</guid>
    <pubDate>Thu, 09 Oct 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17983870/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17983870/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17983870/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17983870/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1665</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>17</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cultura în blocaj. Efectele unei ordonanțe de urgență</itunes:title>
    <title>Cultura în blocaj. Efectele unei ordonanțe de urgență</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ordonanța de Urgență nr. 52/2025 adoptată de guvern instituie limitări temporare ale cheltuielilor publice și blochează angajamente noi pentru anumite cheltuieli. Actul normativ a fost adoptat cu sopul de a contracara deficitul bugetar. Însă măsura are consecințe nefaste pentru instituțiile de cultură care s-au trezit cu activitatea blocată. Ordonanța a stîrnit deja numeroase reacții de protest. Ministerul Culturii a anunțat că inițiază, împreună cu Ministerul Dezvoltării, un memorandum comun...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ordonanța de Urgență nr. 52/2025 adoptată de guvern instituie limitări temporare ale cheltuielilor publice și blochează angajamente noi pentru anumite cheltuieli. Actul normativ a fost adoptat cu sopul de a contracara deficitul bugetar. Însă măsura are consecințe nefaste pentru instituțiile de cultură care s-au trezit cu activitatea blocată. Ordonanța a stîrnit deja numeroase reacții de protest. Ministerul Culturii a anunțat că inițiază, împreună cu Ministerul Dezvoltării, un memorandum comun „care să permită continuarea activităților, în special în ceea ce privește producerea și exploatarea bunurilor culturale”. Cum se explică faptul că sectorul cultural este printre primele vizate atunci când se fac economii bugetare? Le-am întrebat pe <b>Corina Șuteu</b>, expertă în politici culturale, fostă ministră a culturii, şi pe <b>Oltiţa Cîntec</b>, teatrolog, curatoare a Festivalului Internațional de Teatru pentru Publicul Tînăr din Iași.</p><p><b>Corina Șuteu</b>: „Nu avem, de fapt, astăzi, o viziune de ansamblu despre ce fel de politici culturale dorim în România. Mai are cultura de stat un suport în guvern? Mai are cultura de stat un suport popular? Noi trebuie să răspundem la aceste întrebări. Pentru că ne aflăm, că vrem sau nu, într-o situaţie în care, dacă acest suport nu mai există, este pentru că din ce în ce mai mult, din cauze foarte variate, noi avem astăzi un public care a fost educat să devină mult mai mult consumator decît gînditor. Şi rezultatele sînt pe foarte multe planuri. Şi aici ne legăm şi de educaţie, ne legăm şi de mediu, ne legăm şi de felul în care înţelegem sau nu să dorim ca sistemul care deserveşte cultura să funcţioneze. Dar nu să funcţioneze în sens mecanic, ci să funcţioneze organic, cu toate evoluţiile care au avut loc în privinţa practicilor culturale. Mie nu mi se pare că ce s-a întîmplat e ceva neaşteptat. Este consecinţa unor maladii de sistem care s-au manifestat de fiecare dată altfel, dar s-au manifestat destul de puternic şi în anii recenţi iar acum, pentru că sîntem într-o situaţie de criză, iată, se manifestă brutal.”</p><p><b>Oltiţa Cîntec</b>: „Sper ca această scăpare, această, poate, neînţelegere adecvată a domeniului cultural să fie corectată printr-o altă Ordonanţă de Urgenţă, unde să se prevadă la exceptări domeniul cultural. Deoarece cultura nu consumă, cultura este o investiţie în oameni, în viitor. (...) Ar trebui să stăm de vorbă la modul profesionist cu decidenţii. Să sperăm că şi decidenţii, factorii politici sînt interesaţi să dialogheze cu specialiştii din domeniul cultural şi să înţeleagă importanţa pe care acest domeniu o are în orice societate. Într-adevăr, după pumnul în plex pe care l-am primit vinerea trecută, cînd s-a publicat ordonanţa asta buclucaşă în <em>Monitorul oficial</em>, să ne revenim şi să transformăm o situaţie de criză într-o oportunitate. Să privim lucrurile constructiv, pragmatic, cu onestitate, într-un dialog real. Deci nu retoric, cu alte promisiuni, să nu fie totul la timpul viitor. Mie mi-ar plăcea să discutăm la timpul prezent.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ordonanța de Urgență nr. 52/2025 adoptată de guvern instituie limitări temporare ale cheltuielilor publice și blochează angajamente noi pentru anumite cheltuieli. Actul normativ a fost adoptat cu sopul de a contracara deficitul bugetar. Însă măsura are consecințe nefaste pentru instituțiile de cultură care s-au trezit cu activitatea blocată. Ordonanța a stîrnit deja numeroase reacții de protest. Ministerul Culturii a anunțat că inițiază, împreună cu Ministerul Dezvoltării, un memorandum comun „care să permită continuarea activităților, în special în ceea ce privește producerea și exploatarea bunurilor culturale”. Cum se explică faptul că sectorul cultural este printre primele vizate atunci când se fac economii bugetare? Le-am întrebat pe <b>Corina Șuteu</b>, expertă în politici culturale, fostă ministră a culturii, şi pe <b>Oltiţa Cîntec</b>, teatrolog, curatoare a Festivalului Internațional de Teatru pentru Publicul Tînăr din Iași.</p><p><b>Corina Șuteu</b>: „Nu avem, de fapt, astăzi, o viziune de ansamblu despre ce fel de politici culturale dorim în România. Mai are cultura de stat un suport în guvern? Mai are cultura de stat un suport popular? Noi trebuie să răspundem la aceste întrebări. Pentru că ne aflăm, că vrem sau nu, într-o situaţie în care, dacă acest suport nu mai există, este pentru că din ce în ce mai mult, din cauze foarte variate, noi avem astăzi un public care a fost educat să devină mult mai mult consumator decît gînditor. Şi rezultatele sînt pe foarte multe planuri. Şi aici ne legăm şi de educaţie, ne legăm şi de mediu, ne legăm şi de felul în care înţelegem sau nu să dorim ca sistemul care deserveşte cultura să funcţioneze. Dar nu să funcţioneze în sens mecanic, ci să funcţioneze organic, cu toate evoluţiile care au avut loc în privinţa practicilor culturale. Mie nu mi se pare că ce s-a întîmplat e ceva neaşteptat. Este consecinţa unor maladii de sistem care s-au manifestat de fiecare dată altfel, dar s-au manifestat destul de puternic şi în anii recenţi iar acum, pentru că sîntem într-o situaţie de criză, iată, se manifestă brutal.”</p><p><b>Oltiţa Cîntec</b>: „Sper ca această scăpare, această, poate, neînţelegere adecvată a domeniului cultural să fie corectată printr-o altă Ordonanţă de Urgenţă, unde să se prevadă la exceptări domeniul cultural. Deoarece cultura nu consumă, cultura este o investiţie în oameni, în viitor. (...) Ar trebui să stăm de vorbă la modul profesionist cu decidenţii. Să sperăm că şi decidenţii, factorii politici sînt interesaţi să dialogheze cu specialiştii din domeniul cultural şi să înţeleagă importanţa pe care acest domeniu o are în orice societate. Într-adevăr, după pumnul în plex pe care l-am primit vinerea trecută, cînd s-a publicat ordonanţa asta buclucaşă în <em>Monitorul oficial</em>, să ne revenim şi să transformăm o situaţie de criză într-o oportunitate. Să privim lucrurile constructiv, pragmatic, cu onestitate, într-un dialog real. Deci nu retoric, cu alte promisiuni, să nu fie totul la timpul viitor. Mie mi-ar plăcea să discutăm la timpul prezent.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17977081-cultura-in-blocaj-efectele-unei-ordonan-e-de-urgen-a.mp3" length="18323773" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/qjyw8422iotr4owrix5xnhikz1wd?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17977081</guid>
    <pubDate>Wed, 08 Oct 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17977081/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17977081/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17977081/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17977081/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1523</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>16</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Doi ani de la cel mai sîngeros atac asupra Israelului </itunes:title>
    <title>Doi ani de la cel mai sîngeros atac asupra Israelului </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Se împlinesc doi ani de la atacul terorist lansat de Hamas asupra Israelului. 7 octombrie 2023 rămîne cea mai sîngeroasă zi din istoria statului israelian. Atunci, peste 1.200 de oameni, majoritatea civili, au fost uciși, iar peste 250 au fost luați ostatici și duși în Fîșia Gaza. Atacul terorist a declanșat un război devastator, care a schimbat situația din Orientul Mijlociu și a generat una dintre cele mai grave crize umanitare din ultimele decenii. Campania militară a Israelului în Gaza, î...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Se împlinesc doi ani de la atacul terorist lansat de Hamas asupra Israelului. 7 octombrie 2023 rămîne cea mai sîngeroasă zi din istoria statului israelian. Atunci, peste 1.200 de oameni, majoritatea civili, au fost uciși, iar peste 250 au fost luați ostatici și duși în Fîșia Gaza. Atacul terorist a declanșat un război devastator, care a schimbat situația din Orientul Mijlociu și a generat una dintre cele mai grave crize umanitare din ultimele decenii. Campania militară a Israelului în Gaza, începută ca o ripostă împotriva Hamas, a provocat moartea a zeci de mii de palestinieni și distrugerea infrastructurii civile. După doi ani, conflictul rămîne deschis, cu mai multe fronturi active și cu tensiuni regionale în creștere. Comunitatea internațională este divizată, iar pacea pare în continuare greu de atins. Ce semnificație are comemorarea de azi într-un context în care războiul continuă? Cînd va fi pace în Gaza? L-am întrebat pe Cătălin Gomboș, jurnalist specializat în Orientul Mijlociu. </p><p><b>Cătălin Gomboș</b>: „Din cauza faptului că războiul a durat atît de mult, a costat atît de multe vieți și a provocat atît de multe distrugeri, s-a pierdut ceva din gravitatea acelui moment (7 octombrie 2023). Pentru că, dacă la început a fost un moment de șoc pentru întreaga lume și Israelul a avut parte de enorm de multă compasiune la nivel global, felul în care și-a condus această campanie în Gaza, pierderile mari în rîndul civililor palestinieni, criza umanitară teribilă declanșată acolo au dus la o pierdere de imagine pentru Israel, astfel încît în acest moment o parte a lumii se gîndește mai mult la ceea ce înseamnă acest război decît la atacul terorist. (...) Tragedia din enclava palestiniană a ajuns în prim-plan.”</p><p><em>Planul de pace pentru Gaza al lui Donald Trump nu poate fi impus. E nevoie de negocieri. În ce măsură în interiorul Hamas – organizație teroristă – există reprezentanți suficient de moderați încît să accepte condițiile puse în acest plan și oameni cu suficientă autoritate încît să poată impune la nivelul organizației aceste condiții? <br/></em><b>Cătălin Gomboș</b>: „Nu cred că în interiorul Hamas există oameni moderați. Vorbim de o grupare islamistă cu o ideologie nu foarte diferită de cea a rețelei Al Qaida sau a Statului Islamic. Este vorba tot de o formă de fundamentalism și militantism sunit. Există anumite diferențe de nuanță. De exemplu, aici principalul adversar este Israelul. Obiectivul este eliberarea locurilor sfinte și a teritoriilor palestiniene. Loc sfînt, din punctul lor de vedere,  înseamnă Ierusalim și Moscheea Al-Aqsa pe care le consideră sub ocupație. Clar, nu sînt niște moderați, dacă ne gîndim numai la atacul brutal din 7 octombrie sau la valul de atentate sinucigașe care au avut loc de-a lungul timpului și poartă semnătura Hamas. Dar, pe de altă parte, chiar dacă sînt islamiști și foarte mulți dintre ei fanatici, cei din Hamas sînt în același timp și o organizație politică care își dorește sprijinul populației palestiniene și, pînă la urmă, depinde de asta, chiar dacă a fost o dictatură în Gaza. O dictatură fără o anumită susținere populară nu poate rezista la infinit. Și eu cred că Hamas este conștient de acest lucru.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Se împlinesc doi ani de la atacul terorist lansat de Hamas asupra Israelului. 7 octombrie 2023 rămîne cea mai sîngeroasă zi din istoria statului israelian. Atunci, peste 1.200 de oameni, majoritatea civili, au fost uciși, iar peste 250 au fost luați ostatici și duși în Fîșia Gaza. Atacul terorist a declanșat un război devastator, care a schimbat situația din Orientul Mijlociu și a generat una dintre cele mai grave crize umanitare din ultimele decenii. Campania militară a Israelului în Gaza, începută ca o ripostă împotriva Hamas, a provocat moartea a zeci de mii de palestinieni și distrugerea infrastructurii civile. După doi ani, conflictul rămîne deschis, cu mai multe fronturi active și cu tensiuni regionale în creștere. Comunitatea internațională este divizată, iar pacea pare în continuare greu de atins. Ce semnificație are comemorarea de azi într-un context în care războiul continuă? Cînd va fi pace în Gaza? L-am întrebat pe Cătălin Gomboș, jurnalist specializat în Orientul Mijlociu. </p><p><b>Cătălin Gomboș</b>: „Din cauza faptului că războiul a durat atît de mult, a costat atît de multe vieți și a provocat atît de multe distrugeri, s-a pierdut ceva din gravitatea acelui moment (7 octombrie 2023). Pentru că, dacă la început a fost un moment de șoc pentru întreaga lume și Israelul a avut parte de enorm de multă compasiune la nivel global, felul în care și-a condus această campanie în Gaza, pierderile mari în rîndul civililor palestinieni, criza umanitară teribilă declanșată acolo au dus la o pierdere de imagine pentru Israel, astfel încît în acest moment o parte a lumii se gîndește mai mult la ceea ce înseamnă acest război decît la atacul terorist. (...) Tragedia din enclava palestiniană a ajuns în prim-plan.”</p><p><em>Planul de pace pentru Gaza al lui Donald Trump nu poate fi impus. E nevoie de negocieri. În ce măsură în interiorul Hamas – organizație teroristă – există reprezentanți suficient de moderați încît să accepte condițiile puse în acest plan și oameni cu suficientă autoritate încît să poată impune la nivelul organizației aceste condiții? <br/></em><b>Cătălin Gomboș</b>: „Nu cred că în interiorul Hamas există oameni moderați. Vorbim de o grupare islamistă cu o ideologie nu foarte diferită de cea a rețelei Al Qaida sau a Statului Islamic. Este vorba tot de o formă de fundamentalism și militantism sunit. Există anumite diferențe de nuanță. De exemplu, aici principalul adversar este Israelul. Obiectivul este eliberarea locurilor sfinte și a teritoriilor palestiniene. Loc sfînt, din punctul lor de vedere,  înseamnă Ierusalim și Moscheea Al-Aqsa pe care le consideră sub ocupație. Clar, nu sînt niște moderați, dacă ne gîndim numai la atacul brutal din 7 octombrie sau la valul de atentate sinucigașe care au avut loc de-a lungul timpului și poartă semnătura Hamas. Dar, pe de altă parte, chiar dacă sînt islamiști și foarte mulți dintre ei fanatici, cei din Hamas sînt în același timp și o organizație politică care își dorește sprijinul populației palestiniene și, pînă la urmă, depinde de asta, chiar dacă a fost o dictatură în Gaza. O dictatură fără o anumită susținere populară nu poate rezista la infinit. Și eu cred că Hamas este conștient de acest lucru.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17971860-doi-ani-de-la-cel-mai-singeros-atac-asupra-israelului.mp3" length="20765649" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/zikc25meddetlhbkau5myyewfgkx?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17971860</guid>
    <pubDate>Tue, 07 Oct 2025 21:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17971860/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17971860/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17971860/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17971860/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1727</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>15</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cu Mihnea Măruță despre cum ne putem feri copiii de capcana rețelelor sociale</itunes:title>
    <title>Cu Mihnea Măruță despre cum ne putem feri copiii de capcana rețelelor sociale</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În decembrie, Australia devine prima țară din lume care interzice accesul copiilor sub 16 ani la rețelele de socializare. O decizie radicală, dar justificată, spun specialiștii, de efectele devastatoare pe care mediul online le are asupra dezvoltării emoționale și psihice a tinerilor. În Europa, tot mai multe voci cer măsuri similare – însă adoptatea unor asemenea legi e problematică. Cum ne transformă, de fapt, rețelele de socializare? De ce sînt periculoase pentru copii? Ce se întîmplă în c...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În decembrie, Australia devine prima țară din lume care interzice accesul copiilor sub 16 ani la rețelele de socializare. O decizie radicală, dar justificată, spun specialiștii, de efectele devastatoare pe care mediul online le are asupra dezvoltării emoționale și psihice a tinerilor. În Europa, tot mai multe voci cer măsuri similare – însă adoptatea unor asemenea legi e problematică. Cum ne transformă, de fapt, rețelele de socializare? De ce sînt periculoase pentru copii? Ce se întîmplă în creierul nostru cînd ne petrecem atîta timp pe Instagram, pe Facebook sau pe TikTok? L-am întrebat pe Mihnea Măruță, doctor în filozofie,  autorul cărții<a href='https://www.identitateavirtuala.ro/'> „Identitatea virtuală.</a> Cum și de ce ne transformă rețelele de socializare” (Editura Humanitas).<br/><b>Mihnea Măruță</b>: „Reţelele au fost create programatic, cu ajutorul specialiştilor în psihologie şi-n neuroştiinţe, pentru a exploata o vulnerabilitate a minţii umane: dependenţa creierului nostru de orice informaţie nouă şi de orice anunţ în care aflăm că cineva, undeva, pe planetă a băgat de seamă existenţa noastră. Deci, pe de-o parte, această informaţie continuă, pe care creierul o doreşte din motive evoluţioniste – şi anume iluzia că ar fi mai pregătit pentru supravieţuire –, iar pe de altă parte, excitaţia continuă şi sentimentul că exişti şi pentru ceilalţi, că undeva pe planetă încă un om sau încă o sută de oameni sau încă o sută de mii de oameni au luat cunoştinţă despre existenţa ta este combinaţia care asigură şi duce la această dependenţă.”</p><p><em>Mulți tineri își descoperă identitatea – de gen, culturală, politică – prin intermediul rețelelor, prin raportarea la ceilalți. E acest lucru o formă de emancipare sau mai degrabă o capcană? <br/></em><b>Mihnea Măruță</b>: „Pînă la existenţa reţelelor de socializare, construcţia unei persoane urma un făgaş normal, de tipul: în prima fază te construieşti pe dinăuntru, după care începi să emani şi să transmiţi în afară. Deci, prima dată construieşti sinele şi după aceea construieşti imaginea de sine. Ceea ce s-a schimbat fundamental este că s-a răsturnat acest proces. Adică, dacă-i dai copilului acces încă din grădiniţă sau din clasele primare la o reţea de socializare – şi asta am constatat din evoluţia acestor generaţii –, apare presiunea extraordinară ca ei mai întîi să-şi construiască imaginea din minţile celorlalţi decît să se construiască mai întîi pe ei înşişi. Aceasta e o mare şi extrem de îngrijorătoare transformare. Dacă din copilărie tu eşti preocupat de oglinzile pe care le reprezintă celelalte persoane, atunci viaţa devine mult mai împovărătoare – aceasta e cea mai gravă consecinţă. Pentru că eşti preocupat mereu, în fiecare zi, de identitatea ta din minţile celorlalţi. E ca şi cum în fiecare dimineaţă tu te recreezi pe tine, pentru că eşti preocupat de felul în care vei fi receptat. Această activitate zilnică, dacă copiii petrec opt, zece, douăsprezece ore în reţele, devine foarte împovărătoare. Şi ei mărturisesc că pentru ei viaţa este mult mai grea decît ne imaginăm noi.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În decembrie, Australia devine prima țară din lume care interzice accesul copiilor sub 16 ani la rețelele de socializare. O decizie radicală, dar justificată, spun specialiștii, de efectele devastatoare pe care mediul online le are asupra dezvoltării emoționale și psihice a tinerilor. În Europa, tot mai multe voci cer măsuri similare – însă adoptatea unor asemenea legi e problematică. Cum ne transformă, de fapt, rețelele de socializare? De ce sînt periculoase pentru copii? Ce se întîmplă în creierul nostru cînd ne petrecem atîta timp pe Instagram, pe Facebook sau pe TikTok? L-am întrebat pe Mihnea Măruță, doctor în filozofie,  autorul cărții<a href='https://www.identitateavirtuala.ro/'> „Identitatea virtuală.</a> Cum și de ce ne transformă rețelele de socializare” (Editura Humanitas).<br/><b>Mihnea Măruță</b>: „Reţelele au fost create programatic, cu ajutorul specialiştilor în psihologie şi-n neuroştiinţe, pentru a exploata o vulnerabilitate a minţii umane: dependenţa creierului nostru de orice informaţie nouă şi de orice anunţ în care aflăm că cineva, undeva, pe planetă a băgat de seamă existenţa noastră. Deci, pe de-o parte, această informaţie continuă, pe care creierul o doreşte din motive evoluţioniste – şi anume iluzia că ar fi mai pregătit pentru supravieţuire –, iar pe de altă parte, excitaţia continuă şi sentimentul că exişti şi pentru ceilalţi, că undeva pe planetă încă un om sau încă o sută de oameni sau încă o sută de mii de oameni au luat cunoştinţă despre existenţa ta este combinaţia care asigură şi duce la această dependenţă.”</p><p><em>Mulți tineri își descoperă identitatea – de gen, culturală, politică – prin intermediul rețelelor, prin raportarea la ceilalți. E acest lucru o formă de emancipare sau mai degrabă o capcană? <br/></em><b>Mihnea Măruță</b>: „Pînă la existenţa reţelelor de socializare, construcţia unei persoane urma un făgaş normal, de tipul: în prima fază te construieşti pe dinăuntru, după care începi să emani şi să transmiţi în afară. Deci, prima dată construieşti sinele şi după aceea construieşti imaginea de sine. Ceea ce s-a schimbat fundamental este că s-a răsturnat acest proces. Adică, dacă-i dai copilului acces încă din grădiniţă sau din clasele primare la o reţea de socializare – şi asta am constatat din evoluţia acestor generaţii –, apare presiunea extraordinară ca ei mai întîi să-şi construiască imaginea din minţile celorlalţi decît să se construiască mai întîi pe ei înşişi. Aceasta e o mare şi extrem de îngrijorătoare transformare. Dacă din copilărie tu eşti preocupat de oglinzile pe care le reprezintă celelalte persoane, atunci viaţa devine mult mai împovărătoare – aceasta e cea mai gravă consecinţă. Pentru că eşti preocupat mereu, în fiecare zi, de identitatea ta din minţile celorlalţi. E ca şi cum în fiecare dimineaţă tu te recreezi pe tine, pentru că eşti preocupat de felul în care vei fi receptat. Această activitate zilnică, dacă copiii petrec opt, zece, douăsprezece ore în reţele, devine foarte împovărătoare. Şi ei mărturisesc că pentru ei viaţa este mult mai grea decît ne imaginăm noi.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17964294-cu-mihnea-maru-a-despre-cum-ne-putem-feri-copiii-de-capcana-re-elelor-sociale.mp3" length="18574051" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ijc0h13kwxvfht18dgw0wy0nyzg2?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17964294</guid>
    <pubDate>Mon, 06 Oct 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17964294/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17964294/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17964294/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17964294/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1544</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>14</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Simona Sigartău: „Am vrut să spun lucrurilor pe nume, cu toate riscurile”</itunes:title>
    <title>Simona Sigartău: „Am vrut să spun lucrurilor pe nume, cu toate riscurile”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Simona Sigartău este autoarea volumului de poezie „Singuri sub râsetele familiilor perfecte” (Casa de Editură Max Blecher). O carte care apasă puncte nevralgice, pune sub lupă relații dificile, dacă nu chiar toxice, mentalități transmise din generație în generație și construiește un tablou de familie pe care mulți îl vom recunoaște, poate. Am vorbit cu Simona Sigartău despre temele cărții, despre stilul ei direct și limpede, uneori tăios și necruțător, traversat de o ironie necesară și, într-...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Simona Sigartău este autoarea volumului de poezie „Singuri sub râsetele familiilor perfecte” (Casa de Editură Max Blecher). O carte care apasă puncte nevralgice, pune sub lupă relații dificile, dacă nu chiar toxice, mentalități transmise din generație în generație și construiește un tablou de familie pe care mulți îl vom recunoaște, poate. Am vorbit cu Simona Sigartău despre temele cărții, despre stilul ei direct și limpede, uneori tăios și necruțător, traversat de o ironie necesară și, într-un fel, salvatoare.</p><p><b>Simona Sigartău</b>: „Mi s-a părut că pînă și eu, un om despre care se poate spune că are o viață lipsită de mari violențe sau traume, de episoade absolut dramatice, pînă și un astfel de om poate duce în spate un ghiozdan destul de greu. Ăsta a fost punctul de plecare. Trăiam cu senzația că în poezie se scrie, în ultimul timp, despre aceste mari evenimente. Și a fost, recunosc, pentru mine un complex, a fost o spaimă. Mi-am imaginat că ceea ce spun eu despre mine poate că nu este atît de grav. Poate că ar trebui să mă opresc. Pentru că, de fapt, ce am eu de spus? Și, pe parcurs, experiența mea de mamă singură, de profesor, de om care face o navetă dificilă, de om care se confruntă cu anumite tipuri de colegi, poziția mea de femeie singură în societate și printre bărbați – toate aceste contexte m-au ajutat să-mi dau seama că ceea ce am eu de spus vine în întîmpinarea multor oameni. Că este această durere pe care noi o transformăm de multe ori în ceva banal. Și că traumele transgeneraționale și relațiile toxice – pe care eu le vedeam ca fiind ceva nu foarte grav, hai să nu ne plîngem atît de mult, că o ducem bine, că este în regulă și ceea ce ni se întîmplă este absolut banal –, ei, aceste lucruri au erodat suficient și m-au ajutat, în timp, să-mi dau seama că ceea ce am eu de spus se va transforma într-o îmbrățișare sau într-un loc de întîlnire pentru ceilalți.”</p><p>Volumul „Singuri sub râsetele familiilor perfecte” de Simona Sigartău a obținut Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” pentru debut, la Memorialul Ipotești și premiul pentru debut poetic la BacFest, Festivalul Național „George Bacovia” de la Bacău. </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Simona Sigartău este autoarea volumului de poezie „Singuri sub râsetele familiilor perfecte” (Casa de Editură Max Blecher). O carte care apasă puncte nevralgice, pune sub lupă relații dificile, dacă nu chiar toxice, mentalități transmise din generație în generație și construiește un tablou de familie pe care mulți îl vom recunoaște, poate. Am vorbit cu Simona Sigartău despre temele cărții, despre stilul ei direct și limpede, uneori tăios și necruțător, traversat de o ironie necesară și, într-un fel, salvatoare.</p><p><b>Simona Sigartău</b>: „Mi s-a părut că pînă și eu, un om despre care se poate spune că are o viață lipsită de mari violențe sau traume, de episoade absolut dramatice, pînă și un astfel de om poate duce în spate un ghiozdan destul de greu. Ăsta a fost punctul de plecare. Trăiam cu senzația că în poezie se scrie, în ultimul timp, despre aceste mari evenimente. Și a fost, recunosc, pentru mine un complex, a fost o spaimă. Mi-am imaginat că ceea ce spun eu despre mine poate că nu este atît de grav. Poate că ar trebui să mă opresc. Pentru că, de fapt, ce am eu de spus? Și, pe parcurs, experiența mea de mamă singură, de profesor, de om care face o navetă dificilă, de om care se confruntă cu anumite tipuri de colegi, poziția mea de femeie singură în societate și printre bărbați – toate aceste contexte m-au ajutat să-mi dau seama că ceea ce am eu de spus vine în întîmpinarea multor oameni. Că este această durere pe care noi o transformăm de multe ori în ceva banal. Și că traumele transgeneraționale și relațiile toxice – pe care eu le vedeam ca fiind ceva nu foarte grav, hai să nu ne plîngem atît de mult, că o ducem bine, că este în regulă și ceea ce ni se întîmplă este absolut banal –, ei, aceste lucruri au erodat suficient și m-au ajutat, în timp, să-mi dau seama că ceea ce am eu de spus se va transforma într-o îmbrățișare sau într-un loc de întîlnire pentru ceilalți.”</p><p>Volumul „Singuri sub râsetele familiilor perfecte” de Simona Sigartău a obținut Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” pentru debut, la Memorialul Ipotești și premiul pentru debut poetic la BacFest, Festivalul Național „George Bacovia” de la Bacău. </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17950240-simona-sigartau-am-vrut-sa-spun-lucrurilor-pe-nume-cu-toate-riscurile.mp3" length="19848508" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/5i4p9350ba2k1pq104v5ih1m7qk4?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17950240</guid>
    <pubDate>Fri, 03 Oct 2025 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17950240/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17950240/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17950240/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17950240/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1650</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>13</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Planul lui Trump pentru pace în Fîșia Gaza: soluție pragmatică sau utopie politică? </itunes:title>
    <title>Planul lui Trump pentru pace în Fîșia Gaza: soluție pragmatică sau utopie politică? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele american Donald Trump și-a prezentat planul pentru pace în Fîșia Gaza, susținut de premierul israelian Benjamin Netanyahu și salutat atît de lideri europeni, cît și de lideri din Orientul Mijlociu. Dar ce șanse are acest plan să fie transpus în realitate și războiul din Gaza să înceteze? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Raluca Alexandrescu: „Din ce spun cunoscătorii acestei regiuni şi ai pr...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele american Donald Trump și-a prezentat planul pentru pace în Fîșia Gaza, susținut de premierul israelian Benjamin Netanyahu și salutat atît de lideri europeni, cît și de lideri din Orientul Mijlociu. Dar ce șanse are acest plan să fie transpus în realitate și războiul din Gaza să înceteze? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><b>Raluca Alexandrescu</b>: „Din ce spun cunoscătorii acestei regiuni şi ai problematicilor legate de conflict, există două scenarii. Unul complet pesimist, extrem de sceptic în legătură cu şansele de izbîndă ale acestui plan. Şi mai există o parte a acestor specialişti care consideră că sînt anumite şanse de a avansa şi că trebuie să privim partea plină a paharului, în contextul în care acest plan are măcar meritul de a fi pus pe masă un set de prime propuneri în direcţia unei deblocării a acestei situaţii teribile care durează de prea mult timp. (...) Ce avem aici este un text extrem de stufos, extrem de complex, care propune tot felul de structuri şi suprastructuri şi, în plus, pare că nu ia în considerare un proiect real de tranziţie politică, democratică.  E un proiect mai degrabă îndreptat în direcţia unei entităţi de tip corporatist. Nu se mai propune evacuarea completă a populaţiei din Gaza, ceea ce făcea Donald Trump propunînd <em>riviera Gaza</em>, în februarie anul acesta, dar, pe de altă parte, sînt foarte multe elemente care indică menţinerea unor idei din planul acela şi mai ales dintr-un plan anterior, pe care unul dintre ideologii regimului Trump, Curtis Yarvin, îl propusese cu multă vreme înainte, imediat după atacul din 7 octombrie, sub numele foarte sugestiv de <em>Gaza Inc.</em> Şi asta ridică semne de întrebare cu privire la succesul pe care poate să-l aibă un asemena plan care pare a fi orientat spre afaceri şi spre monetizarea planului de tranziţie.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele american Donald Trump și-a prezentat planul pentru pace în Fîșia Gaza, susținut de premierul israelian Benjamin Netanyahu și salutat atît de lideri europeni, cît și de lideri din Orientul Mijlociu. Dar ce șanse are acest plan să fie transpus în realitate și războiul din Gaza să înceteze? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><b>Raluca Alexandrescu</b>: „Din ce spun cunoscătorii acestei regiuni şi ai problematicilor legate de conflict, există două scenarii. Unul complet pesimist, extrem de sceptic în legătură cu şansele de izbîndă ale acestui plan. Şi mai există o parte a acestor specialişti care consideră că sînt anumite şanse de a avansa şi că trebuie să privim partea plină a paharului, în contextul în care acest plan are măcar meritul de a fi pus pe masă un set de prime propuneri în direcţia unei deblocării a acestei situaţii teribile care durează de prea mult timp. (...) Ce avem aici este un text extrem de stufos, extrem de complex, care propune tot felul de structuri şi suprastructuri şi, în plus, pare că nu ia în considerare un proiect real de tranziţie politică, democratică.  E un proiect mai degrabă îndreptat în direcţia unei entităţi de tip corporatist. Nu se mai propune evacuarea completă a populaţiei din Gaza, ceea ce făcea Donald Trump propunînd <em>riviera Gaza</em>, în februarie anul acesta, dar, pe de altă parte, sînt foarte multe elemente care indică menţinerea unor idei din planul acela şi mai ales dintr-un plan anterior, pe care unul dintre ideologii regimului Trump, Curtis Yarvin, îl propusese cu multă vreme înainte, imediat după atacul din 7 octombrie, sub numele foarte sugestiv de <em>Gaza Inc.</em> Şi asta ridică semne de întrebare cu privire la succesul pe care poate să-l aibă un asemena plan care pare a fi orientat spre afaceri şi spre monetizarea planului de tranziţie.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17945590-planul-lui-trump-pentru-pace-in-fi-ia-gaza-solu-ie-pragmatica-sau-utopie-politica.mp3" length="20253240" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/elpew1ap0xtwtc8em17abxisn9q5?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17945590</guid>
    <pubDate>Thu, 02 Oct 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17945590/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17945590/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17945590/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17945590/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1685</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>12</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Despre radicalizare și „gîndirea rigidă” - interviu cu psihoterapeuta Zenobia Niculiță </itunes:title>
    <title>Despre radicalizare și „gîndirea rigidă” - interviu cu psihoterapeuta Zenobia Niculiță </title>
    <itunes:summary><![CDATA[De ce unii dintre noi se radicalizează, iar alții nu? Ce este rigiditatea cognitivă, ce este flexibilitatea cognitivă? Putem să ne eliberăm, odată căzuți în capcana unei dogme? Căutăm răspunsuri la aceste întrebări împreună cu psihologa și psihoterapeuta Zenobia Niculiță, pornind de la volumul „Creierul ideologic. Neuroștiințele politice și credințele rigide” de Leor Zmigrod (Polirom, trad. Petru Iamandi). Leor Zmigrod este o apreciată cercetătoare în domeniul neuroștiințelor politice, doctor...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>De ce unii dintre noi se radicalizează, iar alții nu? Ce este rigiditatea cognitivă, ce este flexibilitatea cognitivă? Putem să ne eliberăm, odată căzuți în capcana unei dogme? Căutăm răspunsuri la aceste întrebări împreună cu psihologa și psihoterapeuta Zenobia Niculiță, pornind de la volumul „Creierul ideologic. Neuroștiințele politice și credințele rigide” de Leor Zmigrod (Polirom, trad. Petru Iamandi). Leor Zmigrod este o apreciată cercetătoare în domeniul neuroștiințelor politice, doctor în psihologie la Cambridge University, bursieră la Stanford, Harvard și institutele de studii avansate de la Paris și Berlin.</p><p><b>Zenobia Niculiță</b>: „Rigiditatea cognitivă este o trăsătură care are de-a face cu dificultatea sau chiar incapacitatea creierului de a se adapta la schimbări rapide, neprevăzute, neanunţate. (...) Această trăsătură se pare că este într-o corelaţie directă şi formează un tablou împreună cu: dificultatea de a accepta dovezi experimentale sau argumente palpabile, toleranţa foarte scăzută la dezacordul altcuiva, confuzia pe care o facem între un argument, o idee şi persoana care o susţine, viziuni dihotomice ale lumii – bine şi rău, corect şi incorect, noi şi ceilalţi – şi, pînă la final, o predispoziţie spre a adera la ideologii extreme, radicale, fie că sînt ele politice, religioase sau de altă natură.”</p><p><em>S-ar putea obiecta că un creier flexibil, gata să renunțe la o idee sau alta, este dovada lipsei de rigoare sau chiar de caracter, că ia decizii după cum bate vîntul, nu conform unor principii ferme, unor valori. Care e diferența între flexibilitate și lipsa de rigoare?<br/></em><b>Zenobia Niculiță</b>: „M-am simţit şi eu provocată de ideea aceasta: care este diferenţa între a fi flexibil intelectual şi a fi lipsit de coloană vertebrală. Deocamdată am două direcţii în care caut răspunsurile, pentru mine în primul rînd. Prima ar fi aceasta: să nu facem o confuzie între flexibilitatea gîndirii şi flexibilitatea morală. Oamenii care sînt flexibili în ceea ce gîndesc pot să accepte că există şi alte idei şi alte valori. Nu înseamnă că vor adera la toate ideile şi valorile la care se pot gîndi sau la care sînt expuşi. În ceea ce priveşte moralitatea, nu cred că trebuie să existe rigiditate, dar flexibilitatea trebuie să fie mult mai lentă şi procesată în mod constant. Adică, dacă la vîrsta adultă ajungem să asimilăm o valoare nouă, acea valoare trebuie să fie gîndită, regîndită, discutată, trecută printr-o grămadă de filtre. Şi cealaltă direcţie ţine tocmai de capacitatea de a conţine ca adult două perspective dar şi două emoţii diferite fără să simţi nevoia să o anihilezi pe cealaltă. Adică acea capacitate de a accepta că există şi un altul – valoric, ideologic – fără să simţi nevoia să îl anihilezi ca să-ţi validezi propria opţiune. Să poţi să-ţi susţii propria opţiune şi să aderi în continuare la ea acceptînd că altcineva n-o face, că altcineva este pe altă poziţie. Şi asta este o dovadă de maturitate cognitivă şi emoţională.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>De ce unii dintre noi se radicalizează, iar alții nu? Ce este rigiditatea cognitivă, ce este flexibilitatea cognitivă? Putem să ne eliberăm, odată căzuți în capcana unei dogme? Căutăm răspunsuri la aceste întrebări împreună cu psihologa și psihoterapeuta Zenobia Niculiță, pornind de la volumul „Creierul ideologic. Neuroștiințele politice și credințele rigide” de Leor Zmigrod (Polirom, trad. Petru Iamandi). Leor Zmigrod este o apreciată cercetătoare în domeniul neuroștiințelor politice, doctor în psihologie la Cambridge University, bursieră la Stanford, Harvard și institutele de studii avansate de la Paris și Berlin.</p><p><b>Zenobia Niculiță</b>: „Rigiditatea cognitivă este o trăsătură care are de-a face cu dificultatea sau chiar incapacitatea creierului de a se adapta la schimbări rapide, neprevăzute, neanunţate. (...) Această trăsătură se pare că este într-o corelaţie directă şi formează un tablou împreună cu: dificultatea de a accepta dovezi experimentale sau argumente palpabile, toleranţa foarte scăzută la dezacordul altcuiva, confuzia pe care o facem între un argument, o idee şi persoana care o susţine, viziuni dihotomice ale lumii – bine şi rău, corect şi incorect, noi şi ceilalţi – şi, pînă la final, o predispoziţie spre a adera la ideologii extreme, radicale, fie că sînt ele politice, religioase sau de altă natură.”</p><p><em>S-ar putea obiecta că un creier flexibil, gata să renunțe la o idee sau alta, este dovada lipsei de rigoare sau chiar de caracter, că ia decizii după cum bate vîntul, nu conform unor principii ferme, unor valori. Care e diferența între flexibilitate și lipsa de rigoare?<br/></em><b>Zenobia Niculiță</b>: „M-am simţit şi eu provocată de ideea aceasta: care este diferenţa între a fi flexibil intelectual şi a fi lipsit de coloană vertebrală. Deocamdată am două direcţii în care caut răspunsurile, pentru mine în primul rînd. Prima ar fi aceasta: să nu facem o confuzie între flexibilitatea gîndirii şi flexibilitatea morală. Oamenii care sînt flexibili în ceea ce gîndesc pot să accepte că există şi alte idei şi alte valori. Nu înseamnă că vor adera la toate ideile şi valorile la care se pot gîndi sau la care sînt expuşi. În ceea ce priveşte moralitatea, nu cred că trebuie să existe rigiditate, dar flexibilitatea trebuie să fie mult mai lentă şi procesată în mod constant. Adică, dacă la vîrsta adultă ajungem să asimilăm o valoare nouă, acea valoare trebuie să fie gîndită, regîndită, discutată, trecută printr-o grămadă de filtre. Şi cealaltă direcţie ţine tocmai de capacitatea de a conţine ca adult două perspective dar şi două emoţii diferite fără să simţi nevoia să o anihilezi pe cealaltă. Adică acea capacitate de a accepta că există şi un altul – valoric, ideologic – fără să simţi nevoia să îl anihilezi ca să-ţi validezi propria opţiune. Să poţi să-ţi susţii propria opţiune şi să aderi în continuare la ea acceptînd că altcineva n-o face, că altcineva este pe altă poziţie. Şi asta este o dovadă de maturitate cognitivă şi emoţională.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17939339-despre-radicalizare-i-gindirea-rigida-interviu-cu-psihoterapeuta-zenobia-niculi-a.mp3" length="20152037" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/e0y5t6qy8oykfwu6jgykvzw7hg18?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17939339</guid>
    <pubDate>Wed, 01 Oct 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17939339/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17939339/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17939339/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17939339/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1675</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>11</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Egalitate doar pe hîrtie...” De vorbă cu Ovidiu Voicu despre integrarea migranților în România</itunes:title>
    <title>„Egalitate doar pe hîrtie...” De vorbă cu Ovidiu Voicu despre integrarea migranților în România</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În România, imigranții se întîlnesc deopotrivă cu oportunități și cu obstacole în calea integrării. Asta ne arată cel mai recent raport MIPEX – indexul politicilor de integrare pentru migranți. România obține 52 de puncte din 100 pe scala care măsoară politicile de integrare, un scor apropiat de media Uniunii Europene. Pe de o parte, avem o legislație anti-discriminare solidă. Pe de altă parte, imigranții sînt aproape excluși din viața politică. În educație și sănătate există unele progrese, ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În România, imigranții se întîlnesc deopotrivă cu oportunități și cu obstacole în calea integrării. Asta ne arată cel mai recent raport MIPEX – indexul politicilor de integrare pentru migranți. România obține 52 de puncte din 100 pe scala care măsoară politicile de integrare, un scor apropiat de media Uniunii Europene. Pe de o parte, avem o legislație anti-discriminare solidă. Pe de altă parte, imigranții sînt aproape excluși din viața politică. În educație și sănătate există unele progrese, mai ales după experiența refugiaților din Ucraina, dar barierele administrative și lipsa unor politici de sprijin rămîn evidente. Iar pe piața muncii, deși economia românească are nevoie de forță de muncă, integrarea migranților e departe de a fi o prioritate. Ce ar trebui schimbat pentru ca migranții să devină cu adevărat parte din societate? Stăm de vorbă cu Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică și partener al proiectului MIPEX în România.</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin </b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În România, imigranții se întîlnesc deopotrivă cu oportunități și cu obstacole în calea integrării. Asta ne arată cel mai recent raport MIPEX – indexul politicilor de integrare pentru migranți. România obține 52 de puncte din 100 pe scala care măsoară politicile de integrare, un scor apropiat de media Uniunii Europene. Pe de o parte, avem o legislație anti-discriminare solidă. Pe de altă parte, imigranții sînt aproape excluși din viața politică. În educație și sănătate există unele progrese, mai ales după experiența refugiaților din Ucraina, dar barierele administrative și lipsa unor politici de sprijin rămîn evidente. Iar pe piața muncii, deși economia românească are nevoie de forță de muncă, integrarea migranților e departe de a fi o prioritate. Ce ar trebui schimbat pentru ca migranții să devină cu adevărat parte din societate? Stăm de vorbă cu Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică și partener al proiectului MIPEX în România.</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin </b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17932873-egalitate-doar-pe-hirtie-de-vorba-cu-ovidiu-voicu-despre-integrarea-migran-ilor-in-romania.mp3" length="21272206" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/zov0f5v1yjqp6tp0tf3zbzuiwxki?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17932873</guid>
    <pubDate>Tue, 30 Sep 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17932873/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17932873/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17932873/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17932873/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1769</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>10</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>PAS cîștigă alegerile din Republica Moldova. Ce urmează?</itunes:title>
    <title>PAS cîștigă alegerile din Republica Moldova. Ce urmează?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a cîștigat alegerile parlamentare din Republica Moldova, cu peste 50% din voturi, o majoritate care-i asigură 55 de mandate, din totalul de 101, în Parlamentul de la Chișinău și șansa de a continua reformele și procesul de aderare la Uniunea Europeană. Blocul Patriotic, al socialiștilor și comuniștilor, opoziția, a obținut 24% din voturi, Blocul Alternativa a obținut aproape 8%, Partidul Nostru 6% și Partidul Democrația Acasă a obținut peste 5% din votur...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a cîștigat alegerile parlamentare din Republica Moldova, cu peste 50% din voturi, o majoritate care-i asigură 55 de mandate, din totalul de 101, în Parlamentul de la Chișinău și șansa de a continua reformele și procesul de aderare la Uniunea Europeană. Blocul Patriotic, al socialiștilor și comuniștilor, opoziția, a obținut 24% din voturi, Blocul Alternativa a obținut aproape 8%, Partidul Nostru 6% și Partidul Democrația Acasă a obținut peste 5% din voturi. Am vorbit despre aceste rezultate şi despre ce urmează pentru Republica Moldova cu Angela Grămadă, expertă în spațiul ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. </p><p><em>E surprinzătoare victoria cu atît de multe voturi a Partidului Acțiune și Solidaritate, victorie care-i va asigura majoritatea în Parlament?<br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „Dacă e să luăm în considerare ce s-a întîmplat în ultimele două, trei luni, atunci, pe undeva ne surprinde alegătorul din Republica Moldova, pentru că a acţionat foarte raţional şi a oferit un vot util. Deşi, mulţi oameni cu care am comunicat în aceste luni, spuneau că nu ar fi aceasta prima lor opţiune politică, adică ar fi votat cu altă formaţiune pro-europeană, dar înţeleg care este miza şi vor face o alegere utilă, în favoarea viitorului pro-european al Republicii Moldova, adică să înceapă acele negocieri de aderare la Uniunea Europeană. (...) Toate formaţiunile pro-europene pe care le vedem la Chişinău – multe dintre ele nu au reuşit să treacă pragul electoral – au încercat să explice că UE este un proiect care vine cu o soluţie economică la o problemă de securitate. Exact aşa cum s-a întîmplat după Al Doilea Război Mondial. Pentru că asta e UE: o soluţie economică la o problemă politică între diferite ţări de pe continentul european. Şi au încercat să le explice cetăţenilor că în momentul în care vom fi stat membru al UE, vom avea acces la acel scut de securitate european. Asta înseamnă instituţii democratice, asta înseamnă rezilienţa instituţiilor publice care vor putea să facă faţă unor ameninţări externe mobilizînd resurse interne, asta înseamnă siguranţă economică, siguranţă energetică – o armă pe care Federaţia Rusă nu a ezitat să o folosească împotriva Republicii Moldova cîteva decenii la rînd, pentru că avem de foarte multe ori crize energetice în Republica Moldova, multe generate artificial de partea rusă –, dar asta înseamnă şi acces la mecanisme de securitate civilă, prin care cetăţenii Republicii Moldova ar putea să se simtă în siguranţă şi din punct de vedere fizic, nu doar economic, social sau politic.”</p><p><em>Ce urmează pentru Republica Moldova?<br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „Urmează să fie validate alegerile. Va fi o perioadă destul de dificilă, cu foarte multe discursuri în contradictoriu între cei care au cîştigat alegerile şi cei care nu acceptă că le-au pierdut. Apoi urmează votarea noului guvern. Şi, probabil, declanşarea procedurii de negociere a aderării la UE, iar asta înseamnă foarte multe reforme.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a cîștigat alegerile parlamentare din Republica Moldova, cu peste 50% din voturi, o majoritate care-i asigură 55 de mandate, din totalul de 101, în Parlamentul de la Chișinău și șansa de a continua reformele și procesul de aderare la Uniunea Europeană. Blocul Patriotic, al socialiștilor și comuniștilor, opoziția, a obținut 24% din voturi, Blocul Alternativa a obținut aproape 8%, Partidul Nostru 6% și Partidul Democrația Acasă a obținut peste 5% din voturi. Am vorbit despre aceste rezultate şi despre ce urmează pentru Republica Moldova cu Angela Grămadă, expertă în spațiul ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. </p><p><em>E surprinzătoare victoria cu atît de multe voturi a Partidului Acțiune și Solidaritate, victorie care-i va asigura majoritatea în Parlament?<br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „Dacă e să luăm în considerare ce s-a întîmplat în ultimele două, trei luni, atunci, pe undeva ne surprinde alegătorul din Republica Moldova, pentru că a acţionat foarte raţional şi a oferit un vot util. Deşi, mulţi oameni cu care am comunicat în aceste luni, spuneau că nu ar fi aceasta prima lor opţiune politică, adică ar fi votat cu altă formaţiune pro-europeană, dar înţeleg care este miza şi vor face o alegere utilă, în favoarea viitorului pro-european al Republicii Moldova, adică să înceapă acele negocieri de aderare la Uniunea Europeană. (...) Toate formaţiunile pro-europene pe care le vedem la Chişinău – multe dintre ele nu au reuşit să treacă pragul electoral – au încercat să explice că UE este un proiect care vine cu o soluţie economică la o problemă de securitate. Exact aşa cum s-a întîmplat după Al Doilea Război Mondial. Pentru că asta e UE: o soluţie economică la o problemă politică între diferite ţări de pe continentul european. Şi au încercat să le explice cetăţenilor că în momentul în care vom fi stat membru al UE, vom avea acces la acel scut de securitate european. Asta înseamnă instituţii democratice, asta înseamnă rezilienţa instituţiilor publice care vor putea să facă faţă unor ameninţări externe mobilizînd resurse interne, asta înseamnă siguranţă economică, siguranţă energetică – o armă pe care Federaţia Rusă nu a ezitat să o folosească împotriva Republicii Moldova cîteva decenii la rînd, pentru că avem de foarte multe ori crize energetice în Republica Moldova, multe generate artificial de partea rusă –, dar asta înseamnă şi acces la mecanisme de securitate civilă, prin care cetăţenii Republicii Moldova ar putea să se simtă în siguranţă şi din punct de vedere fizic, nu doar economic, social sau politic.”</p><p><em>Ce urmează pentru Republica Moldova?<br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „Urmează să fie validate alegerile. Va fi o perioadă destul de dificilă, cu foarte multe discursuri în contradictoriu între cei care au cîştigat alegerile şi cei care nu acceptă că le-au pierdut. Apoi urmează votarea noului guvern. Şi, probabil, declanşarea procedurii de negociere a aderării la UE, iar asta înseamnă foarte multe reforme.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17924826-pas-ci-tiga-alegerile-din-republica-moldova-ce-urmeaza.mp3" length="20058501" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/8652oxa7wljbldah287zysxnpmx4?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17924826</guid>
    <pubDate>Mon, 29 Sep 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17924826/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17924826/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17924826/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17924826/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1668</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>9</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Istoria ca poveste trăită. Un dialog cu Paula Erizanu</itunes:title>
    <title>Istoria ca poveste trăită. Un dialog cu Paula Erizanu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În volumul „Aicea-i și raiul, și iadul. Republica Moldova: un veac de istorie trăită” (Editura Cartier), Paula Erizanu a adunat o serie de povești de viață, culese de ea direct de la cei care le-au trăit, oameni de etnii diverse, cu destine diferite dar care au multe în comun, mai ales o țară. Din aceste povești nu lipsesc dramele, tragediile, violențele pe care istoria le-a adus adesea în viețile oamenilor din spațiul care azi este Republica Moldova. Unul dintre pasajele care sintetizează me...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În volumul „Aicea-i și raiul, și iadul. Republica Moldova: un veac de istorie trăită” (Editura Cartier), Paula Erizanu a adunat o serie de povești de viață, culese de ea direct de la cei care le-au trăit, oameni de etnii diverse, cu destine diferite dar care au multe în comun, mai ales o țară. Din aceste povești nu lipsesc dramele, tragediile, violențele pe care istoria le-a adus adesea în viețile oamenilor din spațiul care azi este Republica Moldova. Unul dintre pasajele care sintetizează memorabil istoria acestui loc este cel în care autoarea cărții vorbește despre străbunica ei: „Eu am trăit într-o singură țară, dar ea – în patru. Deși a rămas la ea în sat toată viața.” </p><p><b>Paula Erizanu</b>: „M-a interesat cum se vede istoria la scară mică. În același timp, m-a interesat și oralitatea și legătura dintre oralitate și literatura scrisă. Străbunica și bunica sînt niște povestitoare talentate și mi se pare foarte interesant și fertil acest teren între cuvîntul scris și cuvîntul rostit, care, iată, revine în forță în cultura noastră prin podcasturi, TikTok și tot mai multă cultură orală, prin diminuarea importanței cuvîntului scris.”</p><p><em>„Aicea-i și raiul, și iadul” este și o carte despre miza actului de a povesti. A-ți spune povestea, a nu-i lăsa pe alții să ți-o spună, e un act de supraviețuire, e o formă de putere. Ai avut lucrurile astea în minte cînd ai început să lucrezi la carte?</em></p><p><b>Paula Erizanu</b>: „Da. În Republica Moldova, istoria este un tărîm contestat și foarte polarizat. Generația părinților mei a învățat istoria Moldovei în limba rusă, la Facultatea de Jurnalism. Cei dinaintea lor învățau poate în română – atunci se chema moldovenească – dar învățau foarte puțin din această istorie și în termeni propagandistici ruși, care seamănă foarte mult cu termenii folosiți azi pentru a justifica invazia Rusiei în Ucraina. Deci rușii erau prezentați ca eliberatori, iar românii ca fasciști, respectiv azi ucrainenii sînt prezentați ca fasciști în narațiunea promovată de Kremlin. Eu am învățat la o școală românească, în anii 2000 și acolo am învățat mai degrabă o istorie naționalistă românească, în care românii mereu erau victimele agresorilor dimprejurul lor și nu prea s-a vorbit despre Holocaust, de exemplu. Și nu prea s-a vorbit nici despre istoria Republicii Moldova, despre perioada sovietică. Au fost experiențe importante ale istoriei noastre din secolul XX pe care noi nu prea le-am studiat în profunzime. Și-atunci, eu am pornit cu ideea că și astăzi în Republica Moldova sînt oameni care împărtășesc o narațiune sau alta despre istorie și aceste narațiuni sînt situate la extreme. Cum am putea să creăm un dialog între oamenii ăștia, cum am putea să-i facem mai puternici în fața propagandei politice, care încearcă să exploateze trecutul în felul în care le convine actorilor politici? Și mi-am zis că un pas important este să merg către oameni și să vorbesc cu ei despre propria lor experiență, despre felul în care s-a reflectat istoria în viața lor și despre felul în care istoria uneori le-a răsturnat cu totul viețile. Și da, uneori narațiunile mari din spatele acestor experiențe de viață vor fi diferite. Pentru că felul în care ai trăit și judeci Al Doilea Război Mondial va fi diferit dacă ai fost român sau dacă ai fost evreu sau dacă ai fost rom, ai fost luat de armata sovietică împotriva voinței tale sau de armata română împotriva voinței tale. Mi s-a părut că toate aceste istorii despre propria noastră experiență pot să ne ajute să fim un pic mai empatici unii cu alții și să vedem istoria într-o formă mai nuanțată decît ne-o permite propaganda politică.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În volumul „Aicea-i și raiul, și iadul. Republica Moldova: un veac de istorie trăită” (Editura Cartier), Paula Erizanu a adunat o serie de povești de viață, culese de ea direct de la cei care le-au trăit, oameni de etnii diverse, cu destine diferite dar care au multe în comun, mai ales o țară. Din aceste povești nu lipsesc dramele, tragediile, violențele pe care istoria le-a adus adesea în viețile oamenilor din spațiul care azi este Republica Moldova. Unul dintre pasajele care sintetizează memorabil istoria acestui loc este cel în care autoarea cărții vorbește despre străbunica ei: „Eu am trăit într-o singură țară, dar ea – în patru. Deși a rămas la ea în sat toată viața.” </p><p><b>Paula Erizanu</b>: „M-a interesat cum se vede istoria la scară mică. În același timp, m-a interesat și oralitatea și legătura dintre oralitate și literatura scrisă. Străbunica și bunica sînt niște povestitoare talentate și mi se pare foarte interesant și fertil acest teren între cuvîntul scris și cuvîntul rostit, care, iată, revine în forță în cultura noastră prin podcasturi, TikTok și tot mai multă cultură orală, prin diminuarea importanței cuvîntului scris.”</p><p><em>„Aicea-i și raiul, și iadul” este și o carte despre miza actului de a povesti. A-ți spune povestea, a nu-i lăsa pe alții să ți-o spună, e un act de supraviețuire, e o formă de putere. Ai avut lucrurile astea în minte cînd ai început să lucrezi la carte?</em></p><p><b>Paula Erizanu</b>: „Da. În Republica Moldova, istoria este un tărîm contestat și foarte polarizat. Generația părinților mei a învățat istoria Moldovei în limba rusă, la Facultatea de Jurnalism. Cei dinaintea lor învățau poate în română – atunci se chema moldovenească – dar învățau foarte puțin din această istorie și în termeni propagandistici ruși, care seamănă foarte mult cu termenii folosiți azi pentru a justifica invazia Rusiei în Ucraina. Deci rușii erau prezentați ca eliberatori, iar românii ca fasciști, respectiv azi ucrainenii sînt prezentați ca fasciști în narațiunea promovată de Kremlin. Eu am învățat la o școală românească, în anii 2000 și acolo am învățat mai degrabă o istorie naționalistă românească, în care românii mereu erau victimele agresorilor dimprejurul lor și nu prea s-a vorbit despre Holocaust, de exemplu. Și nu prea s-a vorbit nici despre istoria Republicii Moldova, despre perioada sovietică. Au fost experiențe importante ale istoriei noastre din secolul XX pe care noi nu prea le-am studiat în profunzime. Și-atunci, eu am pornit cu ideea că și astăzi în Republica Moldova sînt oameni care împărtășesc o narațiune sau alta despre istorie și aceste narațiuni sînt situate la extreme. Cum am putea să creăm un dialog între oamenii ăștia, cum am putea să-i facem mai puternici în fața propagandei politice, care încearcă să exploateze trecutul în felul în care le convine actorilor politici? Și mi-am zis că un pas important este să merg către oameni și să vorbesc cu ei despre propria lor experiență, despre felul în care s-a reflectat istoria în viața lor și despre felul în care istoria uneori le-a răsturnat cu totul viețile. Și da, uneori narațiunile mari din spatele acestor experiențe de viață vor fi diferite. Pentru că felul în care ai trăit și judeci Al Doilea Război Mondial va fi diferit dacă ai fost român sau dacă ai fost evreu sau dacă ai fost rom, ai fost luat de armata sovietică împotriva voinței tale sau de armata română împotriva voinței tale. Mi s-a părut că toate aceste istorii despre propria noastră experiență pot să ne ajute să fim un pic mai empatici unii cu alții și să vedem istoria într-o formă mai nuanțată decît ne-o permite propaganda politică.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17903591-istoria-ca-poveste-traita-un-dialog-cu-paula-erizanu.mp3" length="20016174" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/4tgxs02pbhcxmmluuitmirwaoszz?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17903591</guid>
    <pubDate>Fri, 26 Sep 2025 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17903591/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17903591/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17903591/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17903591/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1664</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>8</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cum am devenit un luptător. Interviu cu Alexandru Teodorescu</itunes:title>
    <title>Cum am devenit un luptător. Interviu cu Alexandru Teodorescu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[La 17 ani, Alexandru Teodorescu a fost arestat pentru uneltire împotriva ordinii sociale. Făcea parte din organizația anticomunistă Frontul Eliberării Naționale, alături de încă 12 tineri. Era anul 1959. Toți au fost arestați și au primit pedepse între 5 și 23 de ani de muncă silnică. În 1964 au fost eliberați. Alexandru Teodorescu a studiat apoi engleza la Universitatea din București, a fost profesor de engleză iar în 1977 s-a stabilit în Germania. A scris despre experienţa teribilă a detenţ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>La 17 ani, Alexandru Teodorescu a fost arestat pentru uneltire împotriva ordinii sociale. Făcea parte din organizația anticomunistă Frontul Eliberării Naționale, alături de încă 12 tineri. Era anul 1959. Toți au fost arestați și au primit pedepse între 5 și 23 de ani de muncă silnică. În 1964 au fost eliberați. Alexandru Teodorescu a studiat apoi engleza la Universitatea din București, a fost profesor de engleză iar în 1977 s-a stabilit în Germania. A scris despre experienţa teribilă a detenţiei politice şi despre anii de după eliberare în volumele „Celula de minori” și „Tenebre și lumini”, apărute la Cartea Românească. </p><p><b>Alexandru Teodorescu</b>: „Ceea ce era să ne doboare a fost dorul de mamă. Eram, aproape toţi, <em>băiatul mamei</em>. Şi lipsa mamei a fost lucrul cel mai greu de suportat. Culmea este că, în 5 ani, în închisori şi în lagăre de muncă forţată, n-am plîns niciodată, n-am văzut om plîngînd. Pînă şi noi, orice ni se întîmpla, bătuţi, înjuraţi, nu reacţionam.”</p><p><em>Credeţi că revolta, chiar dacă a fost înăbuşită, şi-a avut rostul?<br/></em><b>Alexandru Teodorescu</b>: „Da, da, categoric! Eu am intrat <em>băiatul mamei</em> şi am devenit un luptător. În sensul că, fără să discut cu ceilalţi, mi-am spus că am datoria morală să mă întorc acasă. Şi am devenit un luptător pentru supravieţuire. (...) Pentru a supravieţui a trebuit să mobilizez tot potenţialul meu. Am descoperit un potenţial pe care nu ştiam că-l aveam. Şi asta a contat imens. Nicolae Steinhardt scrie în <em>Jurnalul fericirii </em>că lucrul care contează cel mai mult este caracterul. Şi, într-adevăr, caracterul ni s-a întărit puternic. Am învăţat să folosim piedica, obstacolul – căutam imediat cum putem să le transformăm în ceva pozitiv, folositor. (...) Regula noastră şi modul nostru de a supravieţui era: <em>învaţă şi dă mai departe!</em>”</p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>La 17 ani, Alexandru Teodorescu a fost arestat pentru uneltire împotriva ordinii sociale. Făcea parte din organizația anticomunistă Frontul Eliberării Naționale, alături de încă 12 tineri. Era anul 1959. Toți au fost arestați și au primit pedepse între 5 și 23 de ani de muncă silnică. În 1964 au fost eliberați. Alexandru Teodorescu a studiat apoi engleza la Universitatea din București, a fost profesor de engleză iar în 1977 s-a stabilit în Germania. A scris despre experienţa teribilă a detenţiei politice şi despre anii de după eliberare în volumele „Celula de minori” și „Tenebre și lumini”, apărute la Cartea Românească. </p><p><b>Alexandru Teodorescu</b>: „Ceea ce era să ne doboare a fost dorul de mamă. Eram, aproape toţi, <em>băiatul mamei</em>. Şi lipsa mamei a fost lucrul cel mai greu de suportat. Culmea este că, în 5 ani, în închisori şi în lagăre de muncă forţată, n-am plîns niciodată, n-am văzut om plîngînd. Pînă şi noi, orice ni se întîmpla, bătuţi, înjuraţi, nu reacţionam.”</p><p><em>Credeţi că revolta, chiar dacă a fost înăbuşită, şi-a avut rostul?<br/></em><b>Alexandru Teodorescu</b>: „Da, da, categoric! Eu am intrat <em>băiatul mamei</em> şi am devenit un luptător. În sensul că, fără să discut cu ceilalţi, mi-am spus că am datoria morală să mă întorc acasă. Şi am devenit un luptător pentru supravieţuire. (...) Pentru a supravieţui a trebuit să mobilizez tot potenţialul meu. Am descoperit un potenţial pe care nu ştiam că-l aveam. Şi asta a contat imens. Nicolae Steinhardt scrie în <em>Jurnalul fericirii </em>că lucrul care contează cel mai mult este caracterul. Şi, într-adevăr, caracterul ni s-a întărit puternic. Am învăţat să folosim piedica, obstacolul – căutam imediat cum putem să le transformăm în ceva pozitiv, folositor. (...) Regula noastră şi modul nostru de a supravieţui era: <em>învaţă şi dă mai departe!</em>”</p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17905749-cum-am-devenit-un-luptator-interviu-cu-alexandru-teodorescu.mp3" length="21589946" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/6ou4vk0yotrvnhvrismeuj33vj3m?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17905749</guid>
    <pubDate>Thu, 25 Sep 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17905749/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17905749/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17905749/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17905749/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1795</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>7</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Republica Moldova - mizele unui scrutin crucial</itunes:title>
    <title>Republica Moldova - mizele unui scrutin crucial</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Alegeri cruciale în Republica Moldova. Duminică, 28 septembrie, cetățenii vor hotărî dacă rămîn pe calea europeană, vizînd aderarea la UE, sau se reorientează spre Est, în special spre Rusia. Poliția din Republica Moldova a făcut zilele acestea sute de percheziții și a reținut zeci de persoane care ar fi fost instruite în Serbia de către cetățeni ai Federației Ruse pentru a provoca dezordine și destabilizări în masă. Premierul Dorin Recean a făcut astăzi următoarele afirmații despre Federația...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Alegeri cruciale în Republica Moldova. Duminică, 28 septembrie, cetățenii vor hotărî dacă rămîn pe calea europeană, vizînd aderarea la UE, sau se reorientează spre Est, în special spre Rusia. Poliția din Republica Moldova a făcut zilele acestea sute de percheziții și a reținut zeci de persoane care ar fi fost instruite în Serbia de către cetățeni ai Federației Ruse pentru a provoca dezordine și destabilizări în masă. Premierul Dorin Recean a făcut astăzi următoarele afirmații despre Federația Rusă: „Scopul este să preia puterea la Chișinău, încălcînd voința suverană a moldovenilor” și a vorbit despre un asediu asupra Republicii Moldova, enumerînd metodele prin care Rusia vrea să saboteze alegerile de duminică. Cum se pregăteşte ţara vecină de alegeri? Cum face față Republica Moldova războiului hibrid, manipulării online și schemelor de corupere a alegătorilor? L-am întrebat pe expertul în politici publice Andrei Curăraru, de la WatchDog, Republica Moldova.</p><p><b>Andrei Curăraru</b>: „Nu există nici o limită în această campanie. Este cu siguranţă cea mai murdară campanie din Republica Moldova iar rezultatele ei vor influenţa vreme de decenii ţara noastră, în special dacă vom continua acest parcurs foarte rapid şi benefic de integrare europeană.”</p><p><em>Avertismente cu privire la corectitudinea procesului electoral au mai existat – în preajma alegerilor prezidenţiale de anul trecut, de exemplu. Republica Moldova pare să fie sub o permanentă ameninţare. Cum reacţionează cetăţenii, care e atmosfera înainte de alegeri?<br/></em><b>Andrei Curăraru</b>: „Cît ar fi de straniu, însăși campania oficială este destul de pasivă, vedem și niște dezbateri destul de nesemnificative, nu vedem nici măcar liderii principali ai partidelor să se confrunte între ei. Mai degrabă, acele manifestări ale subteranei electorale contează și ele determină tot ce se întîmplă în Republica Moldova. Vorbim despre reacții ale cetățenilor care variază de la indignare – am văzut-o foarte bine în turul 2 al alegerilor prezidențiale, care a determinat o mobilizare masivă a cetățenilor, în special în diasporă, pentru a securiza votul de ingerința externă –, pînă la reacții care sînt aproape de apatie, de ideea că un cetățean n-ar putea să decidă nimic, cu toate că asta nu este adevărat. Anume în situații de pericol, în situații de presiune externă, este important ca toţi cetăţenii Republicii Moldova, inclusiv cei care se află în România, să-şi exercite îndatoririle de cetățean, fiindcă o prezență masivă înseamnă practic anularea planurilor de cumpărare a voturilor, legate de oligarhul fugar Ilan Şor și de Federaţia Rusă și desfășurarea unor alegeri cu adevărat corecte în Republica Moldova.”</p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Alegeri cruciale în Republica Moldova. Duminică, 28 septembrie, cetățenii vor hotărî dacă rămîn pe calea europeană, vizînd aderarea la UE, sau se reorientează spre Est, în special spre Rusia. Poliția din Republica Moldova a făcut zilele acestea sute de percheziții și a reținut zeci de persoane care ar fi fost instruite în Serbia de către cetățeni ai Federației Ruse pentru a provoca dezordine și destabilizări în masă. Premierul Dorin Recean a făcut astăzi următoarele afirmații despre Federația Rusă: „Scopul este să preia puterea la Chișinău, încălcînd voința suverană a moldovenilor” și a vorbit despre un asediu asupra Republicii Moldova, enumerînd metodele prin care Rusia vrea să saboteze alegerile de duminică. Cum se pregăteşte ţara vecină de alegeri? Cum face față Republica Moldova războiului hibrid, manipulării online și schemelor de corupere a alegătorilor? L-am întrebat pe expertul în politici publice Andrei Curăraru, de la WatchDog, Republica Moldova.</p><p><b>Andrei Curăraru</b>: „Nu există nici o limită în această campanie. Este cu siguranţă cea mai murdară campanie din Republica Moldova iar rezultatele ei vor influenţa vreme de decenii ţara noastră, în special dacă vom continua acest parcurs foarte rapid şi benefic de integrare europeană.”</p><p><em>Avertismente cu privire la corectitudinea procesului electoral au mai existat – în preajma alegerilor prezidenţiale de anul trecut, de exemplu. Republica Moldova pare să fie sub o permanentă ameninţare. Cum reacţionează cetăţenii, care e atmosfera înainte de alegeri?<br/></em><b>Andrei Curăraru</b>: „Cît ar fi de straniu, însăși campania oficială este destul de pasivă, vedem și niște dezbateri destul de nesemnificative, nu vedem nici măcar liderii principali ai partidelor să se confrunte între ei. Mai degrabă, acele manifestări ale subteranei electorale contează și ele determină tot ce se întîmplă în Republica Moldova. Vorbim despre reacții ale cetățenilor care variază de la indignare – am văzut-o foarte bine în turul 2 al alegerilor prezidențiale, care a determinat o mobilizare masivă a cetățenilor, în special în diasporă, pentru a securiza votul de ingerința externă –, pînă la reacții care sînt aproape de apatie, de ideea că un cetățean n-ar putea să decidă nimic, cu toate că asta nu este adevărat. Anume în situații de pericol, în situații de presiune externă, este important ca toţi cetăţenii Republicii Moldova, inclusiv cei care se află în România, să-şi exercite îndatoririle de cetățean, fiindcă o prezență masivă înseamnă practic anularea planurilor de cumpărare a voturilor, legate de oligarhul fugar Ilan Şor și de Federaţia Rusă și desfășurarea unor alegeri cu adevărat corecte în Republica Moldova.”</p><p><b>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</b></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17898892-republica-moldova-mizele-unui-scrutin-crucial.mp3" length="20516693" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/hsdm5nes1ent1x3krby7q9zk284y?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17898892</guid>
    <pubDate>Wed, 24 Sep 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17898892/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17898892/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17898892/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17898892/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1707</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>6</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Recunoașterea statului palestinian: O victorie diplomatică sau un cadou pentru Hamas?</itunes:title>
    <title>Recunoașterea statului palestinian: O victorie diplomatică sau un cadou pentru Hamas?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Australia, Canada, Franța, Marea Britanie și Portugalia au recunoscut statul Palestina. Premierul israelian Benjamin Netanyahu consideră că un stat palestinian ar pune în pericol existența statului israelian și ar reprezenta o recompensă pentru terorism. De asemenea, el a anunțat că va extinde așezările evreiești din Cisiordania ocupată. Care este semnificația diplomatică și politică a recunoașterii statului palestinian și care sînt perspectivele pentru pace în Gaza? Am întrebat-o pe Ioana Co...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Australia, Canada, Franța, Marea Britanie și Portugalia au recunoscut statul Palestina. Premierul israelian Benjamin Netanyahu consideră că un stat palestinian ar pune în pericol existența statului israelian și ar reprezenta o recompensă pentru terorism. De asemenea, el a anunțat că va extinde așezările evreiești din Cisiordania ocupată. Care este semnificația diplomatică și politică a recunoașterii statului palestinian și care sînt perspectivele pentru pace în Gaza? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).</p><p><em>Ce înseamnă recunoaşterea statului palestinian cînd, dacă e să vorbim despre graniţe, despre teritoriu, lucrurile sînt foarte fluide?<br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Acesta e, poate, cel mai important lucru. După cum ne spune Convenţia de la Montevideo, trebuie să îndeplinim trei condiţii pentru a avea un stat, aşa cum le înţelegem prin normele şi legislaţia internaţională. Trebuie să avem acolo o populaţie permanentă. Sigur că în Fîşia Gaza şi-n Cisiordania vorbim despre o populaţie permanentă a palestinienilor, cel puţin de cînd sîntem în speţa partiţionării acelui teritoriu. Trebuie să avem un teritoriu definit. Şi aici se ridică problema foarte bine menţionată de dumneavoastră. Trebuie să avem un guvern. Şi asta iarăşi va fi o problemă pentru că, înainte să recunoască existenţa statului palestinian, Franţa şi Marea Britanie au condiţionat această recunoaştere de eliberarea tuturor ostaticilor luaţi de către Hamas în 7 octombrie, dezarmarea completă a grupării teroriste Hamas şi o condiţie foarte importantă este ca Hamas sub nici o formă să nu intre într-un viitor guvern palestinian. Sigur, mai este şi o a patra condiţie pusă de Convenţia de la Montevideo, care spune că statul nou înfiinţat trebuie să fie capabil să dezvolte relaţii diplomatice, relaţii internaţionale cu alte state. Şi, în cazul palestinian, am avea două mari dileme. Stat palestinian în care teritorii? Pentru că, din 1948 pînă în prezent, în urma războaielor arabo-israeliene, în urma a tot ceea ce s-a întîmplat acolo, avem o populaţie palestiniană împărţită în două teritorii şi accesul între cele două teritorii nu se poate face decît pe teritoriul israelian, stat bine definit ca urmare a declaraţiei de independenţă din martie 1948. Deci aceasta este o problemă: care vor fi graniţele acestui stat palestinian? Şi cine va forma guvernul? Pentru că, deşi Mahmoud Abbas reprezintă Autoritatea Palestinană, el nu are în jurul său nici un urmaş şi nu este nici foarte credibil pentru populaţia din Fîşia Gaza. Deci din start avem această problemă de autoritate legitimă.”</p><p><em>Comisia Independentă Internațională de Anchetă privind Teritoriile Palestiniene Ocupate, comisie înființată de ONU, a concluzionat, după aproape doi ani de investigații, că Israelul a comis genocid împotriva palestinienilor în Gaza. Care sînt perspectivele de pace pentru Fîşia Gaza?<br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Perspectivele de pace în Fîşia Gaza reprezintă un concept aproape utopic. Şi am să extind şi-am să spun că pacea în Orientul Mijlociu este aproape o utopie. Pentru că, sub o formă sau alta, tot timpul vor fi un anume soi de conflicte, de adversităţi. (...) Cele mai bune perspective de pace ar fi, într-adevăr, soluţia celor două state.”</p><p>Apasă PLAY ca să asculți interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Australia, Canada, Franța, Marea Britanie și Portugalia au recunoscut statul Palestina. Premierul israelian Benjamin Netanyahu consideră că un stat palestinian ar pune în pericol existența statului israelian și ar reprezenta o recompensă pentru terorism. De asemenea, el a anunțat că va extinde așezările evreiești din Cisiordania ocupată. Care este semnificația diplomatică și politică a recunoașterii statului palestinian și care sînt perspectivele pentru pace în Gaza? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).</p><p><em>Ce înseamnă recunoaşterea statului palestinian cînd, dacă e să vorbim despre graniţe, despre teritoriu, lucrurile sînt foarte fluide?<br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Acesta e, poate, cel mai important lucru. După cum ne spune Convenţia de la Montevideo, trebuie să îndeplinim trei condiţii pentru a avea un stat, aşa cum le înţelegem prin normele şi legislaţia internaţională. Trebuie să avem acolo o populaţie permanentă. Sigur că în Fîşia Gaza şi-n Cisiordania vorbim despre o populaţie permanentă a palestinienilor, cel puţin de cînd sîntem în speţa partiţionării acelui teritoriu. Trebuie să avem un teritoriu definit. Şi aici se ridică problema foarte bine menţionată de dumneavoastră. Trebuie să avem un guvern. Şi asta iarăşi va fi o problemă pentru că, înainte să recunoască existenţa statului palestinian, Franţa şi Marea Britanie au condiţionat această recunoaştere de eliberarea tuturor ostaticilor luaţi de către Hamas în 7 octombrie, dezarmarea completă a grupării teroriste Hamas şi o condiţie foarte importantă este ca Hamas sub nici o formă să nu intre într-un viitor guvern palestinian. Sigur, mai este şi o a patra condiţie pusă de Convenţia de la Montevideo, care spune că statul nou înfiinţat trebuie să fie capabil să dezvolte relaţii diplomatice, relaţii internaţionale cu alte state. Şi, în cazul palestinian, am avea două mari dileme. Stat palestinian în care teritorii? Pentru că, din 1948 pînă în prezent, în urma războaielor arabo-israeliene, în urma a tot ceea ce s-a întîmplat acolo, avem o populaţie palestiniană împărţită în două teritorii şi accesul între cele două teritorii nu se poate face decît pe teritoriul israelian, stat bine definit ca urmare a declaraţiei de independenţă din martie 1948. Deci aceasta este o problemă: care vor fi graniţele acestui stat palestinian? Şi cine va forma guvernul? Pentru că, deşi Mahmoud Abbas reprezintă Autoritatea Palestinană, el nu are în jurul său nici un urmaş şi nu este nici foarte credibil pentru populaţia din Fîşia Gaza. Deci din start avem această problemă de autoritate legitimă.”</p><p><em>Comisia Independentă Internațională de Anchetă privind Teritoriile Palestiniene Ocupate, comisie înființată de ONU, a concluzionat, după aproape doi ani de investigații, că Israelul a comis genocid împotriva palestinienilor în Gaza. Care sînt perspectivele de pace pentru Fîşia Gaza?<br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Perspectivele de pace în Fîşia Gaza reprezintă un concept aproape utopic. Şi am să extind şi-am să spun că pacea în Orientul Mijlociu este aproape o utopie. Pentru că, sub o formă sau alta, tot timpul vor fi un anume soi de conflicte, de adversităţi. (...) Cele mai bune perspective de pace ar fi, într-adevăr, soluţia celor două state.”</p><p>Apasă PLAY ca să asculți interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17892441-recunoa-terea-statului-palestinian-o-victorie-diplomatica-sau-un-cadou-pentru-hamas.mp3" length="19952006" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/dh3zkzg1og09zwy9nzq9szelw8nj?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17892441</guid>
    <pubDate>Tue, 23 Sep 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17892441/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17892441/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17892441/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17892441/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1659</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>5</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Războiul invizibil. Cum să ne apărăm de propagandă și manipulare</itunes:title>
    <title>Războiul invizibil. Cum să ne apărăm de propagandă și manipulare</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Rețelele sociale sînt locul unde au explodat dezinformarea și manipularea în ultimii ani, uneori în adevărate campanii cu mize politice, cum s-a văzut în perioada alegerilor de anul trecut și de anul acesta. Manipularea și dezinformarea nu s-au oprit după alegeri. Ce face și ce ar trebui să facă statul pentru a ne apăra? Am întrebat-o pe Oana Popescu Zamfir, directoarea GlobalFocus Center, organizaţia care a realizat împreună cu Departamentul pentru Situații de Urgență un ghid de pregătire îm...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Rețelele sociale sînt locul unde au explodat dezinformarea și manipularea în ultimii ani, uneori în adevărate campanii cu mize politice, cum s-a văzut în perioada alegerilor de anul trecut și de anul acesta. Manipularea și dezinformarea nu s-au oprit după alegeri. Ce face și ce ar trebui să facă statul pentru a ne apăra? Am întrebat-o pe Oana Popescu Zamfir, directoarea GlobalFocus Center, organizaţia care a realizat împreună cu Departamentul pentru Situații de Urgență un <a href='https://fiipregatit.ro/ghiduri/dezinformare-despre-42-100#scopul-dezinformarii-328'>ghid</a> de pregătire împotriva dezinformării și manipulării online. <br/>GlobalFocus Center analizează de mulți ani propaganda și dezinformarea în România și în țările din proximitate, Republica Moldova, Bulgaria, Georgia. Republica Moldova a devenit un exemplu de bune practici în lupta cu dezinformarea.<br/><b>Oana Popescu Zamfir</b>: „Republica Moldova a parcurs nişte paşi fundamentali, pe care trebuie să-i parcurgă şi România. Primul este să admită existenţa acestei ameninţări, explicit. În strategia naţională de apărare, care este în curs de pregătire, trebuie menţionat explicit, nu trebuie să fugim de cuvinte şi de greutatea lor. Pentru că dacă nu ne identificăm cu precizie problema şi inamicul, este foarte greu să dezvoltăm mecanisme instituţionale şi strategii de răspuns. Al doilea pas este înţelegerea faptului că nu e ceva ce poate să facă nici guvernul singur şi nici societatea civilă singură. E ceva care necesită resurse. Ele există la nivel european, deci putem beneficia de fonduri europene în sensul ăsta. Uniunea Europeană îşi dezvoltă propriile mecanisme, astfel încît, exact cum a făcut şi Republica Moldova, o abordare care se numeşte «Whole of society», care acoperă întreaga societate şi aduce la un loc ONG-uri, Think Tank-uri alături de organizaţiile guvernamentale, e un exerciţiu util care creează transparenţă şi încredere. Este bine şi pentru instituţiile statului să înveţe să lucreze cu societatea civilă, şi viceversa. Odată ce avem această structură, paşii sînt destul de limpezi. E vorba de identificarea ameninţărilor şi atacurilor, de monitorizare – şi mult din asta se face deja cu softuri, cu inteligenţă artificială dar e nevoie şi de analiza umană. După care e vorba de contramăsuri, variante de răspuns şi – extrem de important, o categorie de sine stătătoare: comunicarea strategică. Iar aici statul român are, în mod tradiţional, o abordare deficitară. Instituţiile nu înţeleg şi nu ştiu să comunice constant cu cetăţeanul o agendă naţională, conform cu interesele naţionale, astfel încît să nu mai lase spaţiu de manevră în primul rînd celor care dezinformează. Pentru că, dacă mereu vom fi reactivi şi doar vom răspunde în momentul în care există manipulare şi atacuri de acest tip, niciodată nu vom reuşi să recuperăm acest decalaj. E nevoie de claritate, de coordonare între instituţii şi să avem, mai ales pe subiectele sensibile, care nu-s deloc greu de identificat, campanii de comunicare coerentă cu cetăţeanul, astfel încît să fie informat înainte de a apuca să fie dezinformat. Foarte multe dintre instituţiile statului au resursele umane. E ciudat că nu se văd, într-adevăr, dar sînt foarte mulţi profesionişti pe care i-am întîlnit în toate instituţiile relevante, care înţeleg ameninţarea. Dar lipseşte exact mecanismul de coordonare şi planul de acţiune strategic care să le permită să acţioneze coordonat şi coerent.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Rețelele sociale sînt locul unde au explodat dezinformarea și manipularea în ultimii ani, uneori în adevărate campanii cu mize politice, cum s-a văzut în perioada alegerilor de anul trecut și de anul acesta. Manipularea și dezinformarea nu s-au oprit după alegeri. Ce face și ce ar trebui să facă statul pentru a ne apăra? Am întrebat-o pe Oana Popescu Zamfir, directoarea GlobalFocus Center, organizaţia care a realizat împreună cu Departamentul pentru Situații de Urgență un <a href='https://fiipregatit.ro/ghiduri/dezinformare-despre-42-100#scopul-dezinformarii-328'>ghid</a> de pregătire împotriva dezinformării și manipulării online. <br/>GlobalFocus Center analizează de mulți ani propaganda și dezinformarea în România și în țările din proximitate, Republica Moldova, Bulgaria, Georgia. Republica Moldova a devenit un exemplu de bune practici în lupta cu dezinformarea.<br/><b>Oana Popescu Zamfir</b>: „Republica Moldova a parcurs nişte paşi fundamentali, pe care trebuie să-i parcurgă şi România. Primul este să admită existenţa acestei ameninţări, explicit. În strategia naţională de apărare, care este în curs de pregătire, trebuie menţionat explicit, nu trebuie să fugim de cuvinte şi de greutatea lor. Pentru că dacă nu ne identificăm cu precizie problema şi inamicul, este foarte greu să dezvoltăm mecanisme instituţionale şi strategii de răspuns. Al doilea pas este înţelegerea faptului că nu e ceva ce poate să facă nici guvernul singur şi nici societatea civilă singură. E ceva care necesită resurse. Ele există la nivel european, deci putem beneficia de fonduri europene în sensul ăsta. Uniunea Europeană îşi dezvoltă propriile mecanisme, astfel încît, exact cum a făcut şi Republica Moldova, o abordare care se numeşte «Whole of society», care acoperă întreaga societate şi aduce la un loc ONG-uri, Think Tank-uri alături de organizaţiile guvernamentale, e un exerciţiu util care creează transparenţă şi încredere. Este bine şi pentru instituţiile statului să înveţe să lucreze cu societatea civilă, şi viceversa. Odată ce avem această structură, paşii sînt destul de limpezi. E vorba de identificarea ameninţărilor şi atacurilor, de monitorizare – şi mult din asta se face deja cu softuri, cu inteligenţă artificială dar e nevoie şi de analiza umană. După care e vorba de contramăsuri, variante de răspuns şi – extrem de important, o categorie de sine stătătoare: comunicarea strategică. Iar aici statul român are, în mod tradiţional, o abordare deficitară. Instituţiile nu înţeleg şi nu ştiu să comunice constant cu cetăţeanul o agendă naţională, conform cu interesele naţionale, astfel încît să nu mai lase spaţiu de manevră în primul rînd celor care dezinformează. Pentru că, dacă mereu vom fi reactivi şi doar vom răspunde în momentul în care există manipulare şi atacuri de acest tip, niciodată nu vom reuşi să recuperăm acest decalaj. E nevoie de claritate, de coordonare între instituţii şi să avem, mai ales pe subiectele sensibile, care nu-s deloc greu de identificat, campanii de comunicare coerentă cu cetăţeanul, astfel încît să fie informat înainte de a apuca să fie dezinformat. Foarte multe dintre instituţiile statului au resursele umane. E ciudat că nu se văd, într-adevăr, dar sînt foarte mulţi profesionişti pe care i-am întîlnit în toate instituţiile relevante, care înţeleg ameninţarea. Dar lipseşte exact mecanismul de coordonare şi planul de acţiune strategic care să le permită să acţioneze coordonat şi coerent.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17885622-razboiul-invizibil-cum-sa-ne-aparam-de-propaganda-i-manipulare.mp3" length="21643788" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/g15fshi11ezqxzmomk7ghssfmine?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17885622</guid>
    <pubDate>Mon, 22 Sep 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17885622/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17885622/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17885622/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17885622/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1800</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>4</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Antreprenoriatul social: instrucțiuni de folosire</itunes:title>
    <title>Antreprenoriatul social: instrucțiuni de folosire</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În România se vorbește tot mai des despre lipsa finanțării pentru micile întreprinderi, despre dificultatea ONG-urilor și a inițiativelor comunitare de a accesa credite, dar și despre dezechilibrul dintre logica pieței și nevoile reale. De cele mai multe ori, băncile se uită doar la cifra de afaceri, la garanții, ceea ce lasă pe dinafară o mulțime de proiecte care au o valoare socială. În acest context, ideea de „economie socială” prinde contur și aduce în discuție un alt mod de a concepe inv...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În România se vorbește tot mai des despre lipsa finanțării pentru micile întreprinderi, despre dificultatea ONG-urilor și a inițiativelor comunitare de a accesa credite, dar și despre dezechilibrul dintre logica pieței și nevoile reale. De cele mai multe ori, băncile se uită doar la cifra de afaceri, la garanții, ceea ce lasă pe dinafară o mulțime de proiecte care au o valoare socială. În acest context, ideea de „economie socială” prinde contur și aduce în discuție un alt mod de a concepe investiția și impactul economic. Invitata noastră este Angela Achiței, președinta Fundației Alături de Voi, promotoare a economiei sociale în România, Moldova și Ucraina, membră fondatoare a AFIN – prima instituție financiară nebancară (IFN) din România.</p><p><em>Ce înseamnă economie socială? Cum ați defini acest concept și unde vedeți locul ei în peisajul economic actual?</em></p><p><b>Angela Achiței</b>: „Economia socială sînt afacerile prietenoase cu omul mediu și cu comunitatea, afacerile care reinvestesc cel puțin 90% din profit pentru impactul social. Sînt entități care reușesc să identifice probleme sociale în comunitate și, prin mecanisme antreprenoriale, să ducă și la rezorbarea sau ameliorarea acestor probleme, dar și la generarea de venituri, ca să poată continua misiunea socială pe care și-au asumat-o. E un domeniu care prinde foarte mult contur și este dezvoltat în Europa. Economia socială generează 8% din PIB-ul Uniunii Europene, deci un sector destul de mare. Noi, în România, sîntem la început de drum, dar consider că e o piață emergentă în care putem crește frumos și repede și cred că acesta e și viitorul: de a face afaceri care au în primul plan omul mediu și comunitatea.”</p><p><em>Dar cum se măsoară impactul social? </em></p><p><b>Angela Achiței</b>: „Noi avem la AFIN doi manageri, unul care verifică partea financiară și altul care se uită în mod expres la acest impact social. Avem niște criterii foarte clare de măsurare și, cînd antreprenorul aplică, ne uităm la ce și-a propus, la ce a făcut pe partea de impact social. Ne uităm dacă există și dovezi pentru lucrul acesta. Iar în momentul în care obține creditul, noi ținem legătura foarte aproape cu el, prin servicii de mentorat și de consultanță, dar și monetizăm impactul social pe care îl generează cu banii prin care noi îl finanțăm. Și are de raportat către noi o serie de indicatori sociali pe care și i-a asumat. Pot fi diferiți indicatori. Poate să fie faptul că și-a propus să creeze mai multe locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități sau din grupuri vulnerabile. Poate să fie faptul că a creat în jurul întreprinderii sociale o comunitate de vîrstnici pe care îi susține cu alte tipuri de servicii sociale sau cu alimentație la domiciliu.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În România se vorbește tot mai des despre lipsa finanțării pentru micile întreprinderi, despre dificultatea ONG-urilor și a inițiativelor comunitare de a accesa credite, dar și despre dezechilibrul dintre logica pieței și nevoile reale. De cele mai multe ori, băncile se uită doar la cifra de afaceri, la garanții, ceea ce lasă pe dinafară o mulțime de proiecte care au o valoare socială. În acest context, ideea de „economie socială” prinde contur și aduce în discuție un alt mod de a concepe investiția și impactul economic. Invitata noastră este Angela Achiței, președinta Fundației Alături de Voi, promotoare a economiei sociale în România, Moldova și Ucraina, membră fondatoare a AFIN – prima instituție financiară nebancară (IFN) din România.</p><p><em>Ce înseamnă economie socială? Cum ați defini acest concept și unde vedeți locul ei în peisajul economic actual?</em></p><p><b>Angela Achiței</b>: „Economia socială sînt afacerile prietenoase cu omul mediu și cu comunitatea, afacerile care reinvestesc cel puțin 90% din profit pentru impactul social. Sînt entități care reușesc să identifice probleme sociale în comunitate și, prin mecanisme antreprenoriale, să ducă și la rezorbarea sau ameliorarea acestor probleme, dar și la generarea de venituri, ca să poată continua misiunea socială pe care și-au asumat-o. E un domeniu care prinde foarte mult contur și este dezvoltat în Europa. Economia socială generează 8% din PIB-ul Uniunii Europene, deci un sector destul de mare. Noi, în România, sîntem la început de drum, dar consider că e o piață emergentă în care putem crește frumos și repede și cred că acesta e și viitorul: de a face afaceri care au în primul plan omul mediu și comunitatea.”</p><p><em>Dar cum se măsoară impactul social? </em></p><p><b>Angela Achiței</b>: „Noi avem la AFIN doi manageri, unul care verifică partea financiară și altul care se uită în mod expres la acest impact social. Avem niște criterii foarte clare de măsurare și, cînd antreprenorul aplică, ne uităm la ce și-a propus, la ce a făcut pe partea de impact social. Ne uităm dacă există și dovezi pentru lucrul acesta. Iar în momentul în care obține creditul, noi ținem legătura foarte aproape cu el, prin servicii de mentorat și de consultanță, dar și monetizăm impactul social pe care îl generează cu banii prin care noi îl finanțăm. Și are de raportat către noi o serie de indicatori sociali pe care și i-a asumat. Pot fi diferiți indicatori. Poate să fie faptul că și-a propus să creeze mai multe locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități sau din grupuri vulnerabile. Poate să fie faptul că a creat în jurul întreprinderii sociale o comunitate de vîrstnici pe care îi susține cu alte tipuri de servicii sociale sau cu alimentație la domiciliu.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17855668-antreprenoriatul-social-instruc-iuni-de-folosire.mp3" length="20972063" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/3nyqfjyg8yumsl7tqqyrop126njk?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17855668</guid>
    <pubDate>Wed, 17 Sep 2025 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17855668/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17855668/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17855668/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17855668/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1744</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>3</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce se întîmplă în Franța? (Cînd cultura protestului bate cultura compromisului)</itunes:title>
    <title>Ce se întîmplă în Franța? (Cînd cultura protestului bate cultura compromisului)</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Criză politică şi socială în Franţa. Președintele Emmanuel Macron l-a numit în funcția de prim-ministru pe ministrul apărării, Sébastien Lecornu, după ce guvernul François Bayrou a căzut. Ieri au avut loc ample proteste în Franța, sub deviza „Blocăm totul!”, o inițiativă care a scos în stradă peste 100.000 de oameni în toată țara. Ce șanse are Sébastien Lecornu să obțină susținerea în Parlamentul atît de fragmentat? Care sînt principalele revendicări ale celor care au ieșit în stradă sub devi...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Criză politică şi socială în Franţa. Președintele Emmanuel Macron l-a numit în funcția de prim-ministru pe ministrul apărării, Sébastien Lecornu, după ce guvernul François Bayrou a căzut. Ieri au avut loc ample proteste în Franța, sub deviza „Blocăm totul!”, o inițiativă care a scos în stradă peste 100.000 de oameni în toată țara. Ce șanse are Sébastien Lecornu să obțină susținerea în Parlamentul atît de fragmentat? Care sînt principalele revendicări ale celor care au ieșit în stradă sub deviza „Blocăm totul”? Ce-i nemulțumește pe francezi la președintele lor? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><b>Camil Pârvu</b>: „Demografia acestei mişcări sociale [<em>Blocăm totul</em>] a fost analizată recent de un colectiv de la Fundația Jean Jaurès, o fundație apropiată de Partidul Socialist. Și ce spun ei este că o parte dintre oamenii care au inițiat pe rețelele sociale de tip TikTok sau Telegram, inclusiv acest slogan, <em>Blocăm totul</em>, erau mai degrabă în profilul foarte izolaționist, foarte suveranist, foarte de dreapta, cum erau și cei de la Vestele Galbene. Numai că, în ultimele săptămîni, sloganul respectiv a fost acaparat de mișcările de stînga, de Partidul lui Jean-Luc Mélenchon, La France Insoumise, Franța Nesupusă. Care este un partid radical de stânga și care a reformulat cumva cererile în acei termeni.”</p><p><em>Printre măsurile de redresare economică propuse de fostul premier François Bayrou s-a numărat şi reducerea cu două zile a zilelor libere, una dintre măsurile aspru contestate şi în stradă, dar şi în Parlament.<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Aici este o problemă recurentă a oricărei discuții economice în Franța. Societatea franceză are această memorie, chiar nostalgie, a unui stat social al anilor ʼ60-ʼ70, care era maximalist. Or, guvernele din ultimii 40 de ani, deja, au gestionat un fel declin lent, sau, uneori, puțin accelerat, al acestui stat social. Ceea ce face ca orice mișcare de reducere a cheltuierilor bugetare, prin măsuri mai mult sau mai puțin simbolice, de genul vom pierde două zile de concediu, să aibă o semnificație dincolo de zilele în sine. Putem cădea de acord – sau nu – că pentru unii acele două zile nu se simt cu adevărat, sau pentru alții sînt foarte importante. De fapt, nu contează cu adevărat discuția factuală despre cele două zile, ci simbolica. Simbolismul acelor două zile este un fel de picătura care e prea mult. Și, în general, multe dintre mișcările sociale pleacă de la ceva care pare, privind de foarte departe, ca fiind minor.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuţie!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Criză politică şi socială în Franţa. Președintele Emmanuel Macron l-a numit în funcția de prim-ministru pe ministrul apărării, Sébastien Lecornu, după ce guvernul François Bayrou a căzut. Ieri au avut loc ample proteste în Franța, sub deviza „Blocăm totul!”, o inițiativă care a scos în stradă peste 100.000 de oameni în toată țara. Ce șanse are Sébastien Lecornu să obțină susținerea în Parlamentul atît de fragmentat? Care sînt principalele revendicări ale celor care au ieșit în stradă sub deviza „Blocăm totul”? Ce-i nemulțumește pe francezi la președintele lor? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><b>Camil Pârvu</b>: „Demografia acestei mişcări sociale [<em>Blocăm totul</em>] a fost analizată recent de un colectiv de la Fundația Jean Jaurès, o fundație apropiată de Partidul Socialist. Și ce spun ei este că o parte dintre oamenii care au inițiat pe rețelele sociale de tip TikTok sau Telegram, inclusiv acest slogan, <em>Blocăm totul</em>, erau mai degrabă în profilul foarte izolaționist, foarte suveranist, foarte de dreapta, cum erau și cei de la Vestele Galbene. Numai că, în ultimele săptămîni, sloganul respectiv a fost acaparat de mișcările de stînga, de Partidul lui Jean-Luc Mélenchon, La France Insoumise, Franța Nesupusă. Care este un partid radical de stânga și care a reformulat cumva cererile în acei termeni.”</p><p><em>Printre măsurile de redresare economică propuse de fostul premier François Bayrou s-a numărat şi reducerea cu două zile a zilelor libere, una dintre măsurile aspru contestate şi în stradă, dar şi în Parlament.<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Aici este o problemă recurentă a oricărei discuții economice în Franța. Societatea franceză are această memorie, chiar nostalgie, a unui stat social al anilor ʼ60-ʼ70, care era maximalist. Or, guvernele din ultimii 40 de ani, deja, au gestionat un fel declin lent, sau, uneori, puțin accelerat, al acestui stat social. Ceea ce face ca orice mișcare de reducere a cheltuierilor bugetare, prin măsuri mai mult sau mai puțin simbolice, de genul vom pierde două zile de concediu, să aibă o semnificație dincolo de zilele în sine. Putem cădea de acord – sau nu – că pentru unii acele două zile nu se simt cu adevărat, sau pentru alții sînt foarte importante. De fapt, nu contează cu adevărat discuția factuală despre cele două zile, ci simbolica. Simbolismul acelor două zile este un fel de picătura care e prea mult. Și, în general, multe dintre mișcările sociale pleacă de la ceva care pare, privind de foarte departe, ca fiind minor.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuţie!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17827907-ce-se-intimpla-in-fran-a-cind-cultura-protestului-bate-cultura-compromisului.mp3" length="19583453" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/g48gkvvm37w6imqbn0zf15w8gwwo?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17827907</guid>
    <pubDate>Thu, 11 Sep 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17827907/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17827907/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17827907/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17827907/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1629</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>2</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Armand Goşu despre limitele economice şi militare ale regimului Putin</itunes:title>
    <title>Armand Goşu despre limitele economice şi militare ale regimului Putin</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Rusia a lansat în weekendul trecut cel mai amplu atac aerian cu drone și bombe asupra Ucrainei, atac în care au murit cel puțin trei persoane. A fost avariată și clădirea guvernului de la Kiev. Ce mesaj transmite Moscova prin acest atac, într-o perioadă în care se vorbește mult despre începerea negocierilor de pace? Care e situaţia în războiul din Ucraina şi care sînt perspectivele pe front pînă la sfîrşitul anului 2025? L-am întrebat pe istoricul Armand Goșu, specialist în spațiul ex-sovieti...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Rusia a lansat în weekendul trecut cel mai amplu atac aerian cu drone și bombe asupra Ucrainei, atac în care au murit cel puțin trei persoane. A fost avariată și clădirea guvernului de la Kiev. Ce mesaj transmite Moscova prin acest atac, într-o perioadă în care se vorbește mult despre începerea negocierilor de pace? Care e situaţia în războiul din Ucraina şi care sînt perspectivele pe front pînă la sfîrşitul anului 2025? L-am întrebat pe istoricul <b>Armand Goșu</b>, specialist în spațiul ex-sovietic.</p><p><em>Care e situația economică a Rusiei, după toate sancțiunile impuse de Europa și Statele Unite?</em></p><p><b>Armand Goșu</b>: „Nu se simte bine. Aţi văzut acum cîteva zile, la summitul lui Xi Jinping în China, nu mai ştia ce să facă Putin, ce fericit era. Rusia e dependentă de China în momentul ăsta. Nu e o situaţie foarte fericită nici pentru elita moscovită să fie atît de dependentă. Rubla nu se simte bine, finanţele nu se simt bine. Gîndiţi-vă că un sfert din buget se duce la război. (...) Putin forţează acum, vrea acum, în următoarele săptămîni o lovitură decisivă împotriva Ucrainei, ca s-o îngenuncheze, să rupă frontul, să-i convingă şi pe ucraineni dar şi pe occidentali că el este puternic şi, în felul ăsta, speră să poată încheia războiul luînd cît mai mult. Şi o bună parte din condiţiile lui de pace –  pe care le-am auzit şi în Alaska, le-am auzit şi după aceea –, sub presiune americană, să fie acceptate de ucraineni. Pentru că altfel, eu nu cred că Rusia, nu cred că el, Putin, mai are resurse să mai declanşeze la primăvara anului viitor o nouă ofensivă militară.”</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Rusia a lansat în weekendul trecut cel mai amplu atac aerian cu drone și bombe asupra Ucrainei, atac în care au murit cel puțin trei persoane. A fost avariată și clădirea guvernului de la Kiev. Ce mesaj transmite Moscova prin acest atac, într-o perioadă în care se vorbește mult despre începerea negocierilor de pace? Care e situaţia în războiul din Ucraina şi care sînt perspectivele pe front pînă la sfîrşitul anului 2025? L-am întrebat pe istoricul <b>Armand Goșu</b>, specialist în spațiul ex-sovietic.</p><p><em>Care e situația economică a Rusiei, după toate sancțiunile impuse de Europa și Statele Unite?</em></p><p><b>Armand Goșu</b>: „Nu se simte bine. Aţi văzut acum cîteva zile, la summitul lui Xi Jinping în China, nu mai ştia ce să facă Putin, ce fericit era. Rusia e dependentă de China în momentul ăsta. Nu e o situaţie foarte fericită nici pentru elita moscovită să fie atît de dependentă. Rubla nu se simte bine, finanţele nu se simt bine. Gîndiţi-vă că un sfert din buget se duce la război. (...) Putin forţează acum, vrea acum, în următoarele săptămîni o lovitură decisivă împotriva Ucrainei, ca s-o îngenuncheze, să rupă frontul, să-i convingă şi pe ucraineni dar şi pe occidentali că el este puternic şi, în felul ăsta, speră să poată încheia războiul luînd cît mai mult. Şi o bună parte din condiţiile lui de pace –  pe care le-am auzit şi în Alaska, le-am auzit şi după aceea –, sub presiune americană, să fie acceptate de ucraineni. Pentru că altfel, eu nu cred că Rusia, nu cred că el, Putin, mai are resurse să mai declanşeze la primăvara anului viitor o nouă ofensivă militară.”</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin</b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17808881-armand-gosu-despre-limitele-economice-si-militare-ale-regimului-putin.mp3" length="21055398" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/16r7sd2g6bxe3putx7b8plo9vfil?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17808881</guid>
    <pubDate>Mon, 08 Sep 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17808881/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17808881/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17808881/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17808881/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1751</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>6</itunes:season>
    <itunes:episode>1</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Tristul tigru” de Neige Sinno, o carte care „construiește gîndire în jurul abuzului sexual”. Un dialog cu Svetlana Cârstean</itunes:title>
    <title>„Tristul tigru” de Neige Sinno, o carte care „construiește gîndire în jurul abuzului sexual”. Un dialog cu Svetlana Cârstean</title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Tristul tigru” de Neige Sinno (imprintul ANANSI, Editura Trei), tradus de Svetlana Cârstean, este un volum care vorbește despre un fapt de viață teribil prin care a trecut autoarea: abuzul sexual la care a fost supusă de tatăl vitreg în copilărie. Dar este și un text care explorează limbajul literar, posibilitățile și limitele lui de a exprima ce e de neexprimat. Un text care pune multe întrebări. Ce înseamnă să scrii despre abuz și ce-ți aduce asta. Cum scrii despre abuz, cum scrii despre a...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Tristul tigru” de Neige Sinno (imprintul ANANSI, Editura Trei), tradus de Svetlana Cârstean, este un volum care vorbește despre un fapt de viață teribil prin care a trecut autoarea: abuzul sexual la care a fost supusă de tatăl vitreg în copilărie. Dar este și un text care explorează limbajul literar, posibilitățile și limitele lui de a exprima ce e de neexprimat. Un text care pune multe întrebări. Ce înseamnă să scrii despre abuz și ce-ți aduce asta. Cum scrii despre abuz, cum scrii despre abuzator. Într-o carte atipică dar care folosește instrumentele literaturii. O carte care chestionează așteptările pe care le avem de la literatură și modul în care ne raportăm la literatură. „Tristul tigru” a avut parte de o foarte bună receptare în Franța, a primit multe premii importante, între care Prix Littéraire Le Monde, Prix Femina, Goncourt des Lycéens, Prix Les Inrockuptibles precum și Prix Goncourt, alegerea României. Am vorbit cu traducătoarea cărții, poeta Svetlana Cârstean, despre „Tristul tigru” și Neige Sinno.</p><p><b>Svetlana Cârstean</b>: „Cred că această carte a avut o asemenea receptare în Franța și nu numai, tocmai pentru efortul lui Neige Sinno de a rediscuta contractul cu ea însăși ca scriitoare și contractul cu cititorul atunci cînd discuți despre o asemenea temă și acea temă te implică direct, adică o scrii la persoana întîi. (…) Dacă ar fi să recomandăm cartea, cum am zice? Mergeți și luați această carte din raft pentru că e o carte despre un abuz sexual asupra unei minore făcut de către tatăl ei vitreg, în aceeași casă cu toată familia. Și mai departe ce îi spunem cititorului? Ce vei găsi, cititorule, în această carte? Vei găsi o poveste, <em>action</em>? Vei vedea ce spune el, vei vedea ce spune ea? Nu. E o carte atipică, făcută din poveste, dar care poate că e cea mai puțină, deși ea e motorul cărții. E o carte care construiește gîndire în jurul acestei teme, care se folosește de foarte multe alte categorii de text. Fie că face referire la alte cărți din istoria literaturii, fie că face referire la articole, fie că face referire la documente de familie pe care ea le integrează acolo, la articole de ziar și așa mai departe.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  </b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Tristul tigru” de Neige Sinno (imprintul ANANSI, Editura Trei), tradus de Svetlana Cârstean, este un volum care vorbește despre un fapt de viață teribil prin care a trecut autoarea: abuzul sexual la care a fost supusă de tatăl vitreg în copilărie. Dar este și un text care explorează limbajul literar, posibilitățile și limitele lui de a exprima ce e de neexprimat. Un text care pune multe întrebări. Ce înseamnă să scrii despre abuz și ce-ți aduce asta. Cum scrii despre abuz, cum scrii despre abuzator. Într-o carte atipică dar care folosește instrumentele literaturii. O carte care chestionează așteptările pe care le avem de la literatură și modul în care ne raportăm la literatură. „Tristul tigru” a avut parte de o foarte bună receptare în Franța, a primit multe premii importante, între care Prix Littéraire Le Monde, Prix Femina, Goncourt des Lycéens, Prix Les Inrockuptibles precum și Prix Goncourt, alegerea României. Am vorbit cu traducătoarea cărții, poeta Svetlana Cârstean, despre „Tristul tigru” și Neige Sinno.</p><p><b>Svetlana Cârstean</b>: „Cred că această carte a avut o asemenea receptare în Franța și nu numai, tocmai pentru efortul lui Neige Sinno de a rediscuta contractul cu ea însăși ca scriitoare și contractul cu cititorul atunci cînd discuți despre o asemenea temă și acea temă te implică direct, adică o scrii la persoana întîi. (…) Dacă ar fi să recomandăm cartea, cum am zice? Mergeți și luați această carte din raft pentru că e o carte despre un abuz sexual asupra unei minore făcut de către tatăl ei vitreg, în aceeași casă cu toată familia. Și mai departe ce îi spunem cititorului? Ce vei găsi, cititorule, în această carte? Vei găsi o poveste, <em>action</em>? Vei vedea ce spune el, vei vedea ce spune ea? Nu. E o carte atipică, făcută din poveste, dar care poate că e cea mai puțină, deși ea e motorul cărții. E o carte care construiește gîndire în jurul acestei teme, care se folosește de foarte multe alte categorii de text. Fie că face referire la alte cărți din istoria literaturii, fie că face referire la articole, fie că face referire la documente de familie pe care ea le integrează acolo, la articole de ziar și așa mai departe.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  </b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17368621-tristul-tigru-de-neige-sinno-o-carte-care-construie-te-gindire-in-jurul-abuzului-sexual-un-dialog-cu-svetlana-carstean.mp3" length="21432257" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/o6yckmj7gju1ubsivkhkvfbab55h?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17368621</guid>
    <pubDate>Fri, 20 Jun 2025 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17368621/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17368621/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17368621/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17368621/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1782</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>188</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Summitul NATO de la Haga. Bugete în creștere, coeziune în scădere?</itunes:title>
    <title>Summitul NATO de la Haga. Bugete în creștere, coeziune în scădere?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Summitul NATO de la Haga va avea loc în perioada 24-25 iunie. Două dintre subiectele principale care vor fi abordate sînt coeziunea în cadrul alianţei şi necesitatea creşterii bugetelor pentru apărare din ţările membre pînă la 5% din PIB. Despre obiectivele ţărilor aliate am vorbit cu analiştii de politică internaţională Robert Lupiţu (redactor-şef al platformei „Calea Europeană”) şi Cătălin Gabriel Done (vicepreședintele Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale).  Robert ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Summitul NATO de la Haga va avea loc în perioada 24-25 iunie. Două dintre subiectele principale care vor fi abordate sînt coeziunea în cadrul alianţei şi necesitatea creşterii bugetelor pentru apărare din ţările membre pînă la 5% din PIB. Despre obiectivele ţărilor aliate<b> </b>am vorbit<b> </b>cu analiştii de politică internaţională Robert Lupiţu (redactor-şef al platformei „Calea Europeană”) şi Cătălin Gabriel Done (vicepreședintele Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale). </p><p><b>Robert Lupiţu</b>: „Principala miză este menținerea unității aliate. Pentru că este al doilea mandat al lui Donald Trump. Am avut deja un moment în 2017-2018, cînd el era la cîrma Statelor Unite. Și la acel moment miza principală era menținerea unității alianței. Ea se va vedea pe două coordonate: reconfirmarea angajamentului pentru articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic şi acest angajament de 5% din PIB pentru apărare, pe care toate statele membre NATO să și-l asume. Cu chiu, cu vai, aliații au ajuns anul acesta la 2% din PIB pentru apărare. Toți aliații NATO, pentru că erau în urmă, dacă nu mă înşel, Canada și Portugalia. E un obiectiv stabilit în 2014, cînd mediul de securitate arăta cu mult diferit faţă de cum arată acum. Rusia nu era principala amenințare la adresa securității euroatlantice. Și abia s-a ajuns la acest minim 2% din PIB pentru apărare. Obiectivul care va fi urmărit la Haga este să se ajungă la un 3,5% din PIB pentru apărare din perspectiva capabilităților și creșterii militare. Iar un 1,5% (pînă la 5%) se referă la acele investiții conexe în infrastructură. Un exemplu foarte simplu, la noi: podul pe care tot îl solicită francezii care conduc grupul de luptă al NATO de la Cincu, pentru a putea să-şi desfășoare mai bine exercițiile militare. Fireşte că nu ne referim doar la un pod. Vorbim de mult mai multe lucruri de infrastructură și de anvergură pentru că pornim de la un fapt. Cum a spus secretarul general al NATO, într-un discurs rostit la Londra săptămîna trecută prefaţînd summit-ul, actualmente toată alianța este flancul estic, nu mai există bucăți, Marea Neagră, Mediterană, Sud, Nord, toți sîntem flancul estic și Rusia se înarmează în 3 luni cît se poate înarma NATO într-un an. Și trebuie să recuperăm acest decalaj, nu pentru a intra în război cu Rusia, ci pentru a preveni un război cu Rusia.”</p><p><em>Creșterea cheltuielilor militare e o decizie complicată și impopulară în multe țări europene.Pînă acum un an, doi, ar fi fost chiar un tabu să spui că vrei să crești cheltuielile militare. Vecinătatea cu Ucraina și prezența acestui război pe teritoriul Ucrainei a schimbat ceva la nivelul opiniei publice?<br/></em><b>Cătălin Gabriel Done</b>: „Foarte puțin. Cel mult la nivelul flancului estic și atît. Am văzut foarte clar că, în urma summitului B9, statele participante nu s-au putut pune de acord asupra creșterii alocării pentru apărare. Or, lucrul acesta ne arată faptul că în interiorul alianței avem două tabere: cei care conștientizează cu adevărat problema securității și cei care cumva se mulțumesc cu umbrelea de securitate a Statelor Unite ale Americii, cît va mai rămîne ea. De altfel, am văzut astăzi că Spania a anunțat că nu este de acord cu creșterea procentului din PIB alocată apărării la 3,5%, cu 1,5% pentru investiții. România și-a luat acest angajament la Vilnius. Președintele Dan a acceptat să semneze declarația comună însă va fi foarte greu de realizat în momentul de față pentru că negocierile pentru formarea guvernului ne arată că investițiile vor fi oprite, a anunțat consilierul președintelui săptămîna trecută, lucru care ne va pune într-un impas la negocierile de la Haga.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!  </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Summitul NATO de la Haga va avea loc în perioada 24-25 iunie. Două dintre subiectele principale care vor fi abordate sînt coeziunea în cadrul alianţei şi necesitatea creşterii bugetelor pentru apărare din ţările membre pînă la 5% din PIB. Despre obiectivele ţărilor aliate<b> </b>am vorbit<b> </b>cu analiştii de politică internaţională Robert Lupiţu (redactor-şef al platformei „Calea Europeană”) şi Cătălin Gabriel Done (vicepreședintele Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale). </p><p><b>Robert Lupiţu</b>: „Principala miză este menținerea unității aliate. Pentru că este al doilea mandat al lui Donald Trump. Am avut deja un moment în 2017-2018, cînd el era la cîrma Statelor Unite. Și la acel moment miza principală era menținerea unității alianței. Ea se va vedea pe două coordonate: reconfirmarea angajamentului pentru articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic şi acest angajament de 5% din PIB pentru apărare, pe care toate statele membre NATO să și-l asume. Cu chiu, cu vai, aliații au ajuns anul acesta la 2% din PIB pentru apărare. Toți aliații NATO, pentru că erau în urmă, dacă nu mă înşel, Canada și Portugalia. E un obiectiv stabilit în 2014, cînd mediul de securitate arăta cu mult diferit faţă de cum arată acum. Rusia nu era principala amenințare la adresa securității euroatlantice. Și abia s-a ajuns la acest minim 2% din PIB pentru apărare. Obiectivul care va fi urmărit la Haga este să se ajungă la un 3,5% din PIB pentru apărare din perspectiva capabilităților și creșterii militare. Iar un 1,5% (pînă la 5%) se referă la acele investiții conexe în infrastructură. Un exemplu foarte simplu, la noi: podul pe care tot îl solicită francezii care conduc grupul de luptă al NATO de la Cincu, pentru a putea să-şi desfășoare mai bine exercițiile militare. Fireşte că nu ne referim doar la un pod. Vorbim de mult mai multe lucruri de infrastructură și de anvergură pentru că pornim de la un fapt. Cum a spus secretarul general al NATO, într-un discurs rostit la Londra săptămîna trecută prefaţînd summit-ul, actualmente toată alianța este flancul estic, nu mai există bucăți, Marea Neagră, Mediterană, Sud, Nord, toți sîntem flancul estic și Rusia se înarmează în 3 luni cît se poate înarma NATO într-un an. Și trebuie să recuperăm acest decalaj, nu pentru a intra în război cu Rusia, ci pentru a preveni un război cu Rusia.”</p><p><em>Creșterea cheltuielilor militare e o decizie complicată și impopulară în multe țări europene.Pînă acum un an, doi, ar fi fost chiar un tabu să spui că vrei să crești cheltuielile militare. Vecinătatea cu Ucraina și prezența acestui război pe teritoriul Ucrainei a schimbat ceva la nivelul opiniei publice?<br/></em><b>Cătălin Gabriel Done</b>: „Foarte puțin. Cel mult la nivelul flancului estic și atît. Am văzut foarte clar că, în urma summitului B9, statele participante nu s-au putut pune de acord asupra creșterii alocării pentru apărare. Or, lucrul acesta ne arată faptul că în interiorul alianței avem două tabere: cei care conștientizează cu adevărat problema securității și cei care cumva se mulțumesc cu umbrelea de securitate a Statelor Unite ale Americii, cît va mai rămîne ea. De altfel, am văzut astăzi că Spania a anunțat că nu este de acord cu creșterea procentului din PIB alocată apărării la 3,5%, cu 1,5% pentru investiții. România și-a luat acest angajament la Vilnius. Președintele Dan a acceptat să semneze declarația comună însă va fi foarte greu de realizat în momentul de față pentru că negocierile pentru formarea guvernului ne arată că investițiile vor fi oprite, a anunțat consilierul președintelui săptămîna trecută, lucru care ne va pune într-un impas la negocierile de la Haga.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!  </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17364697-summitul-nato-de-la-haga-bugete-in-cre-tere-coeziune-in-scadere.mp3" length="19667267" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ncnzweh2y5n0luek3opndrnbg924?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17364697</guid>
    <pubDate>Thu, 19 Jun 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17364697/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17364697/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17364697/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17364697/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1635</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>187</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Extinderea Uniunii Europene în Balcanii de Vest, între promisiuni și blocaje</itunes:title>
    <title>Extinderea Uniunii Europene în Balcanii de Vest, între promisiuni și blocaje</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Extinderea Uniunii Europene spre Balcanii de Vest este o preocupare constantă pentru Comisia Europeană. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, crede că un nou val de extindere pînă în 2030 este o „perspectivă foarte realistă”. Dar cît de pregătite sunt statele candidate la aderare să intre în Uniunea Europeană și cît de pregătită e Uniunea Europeană pentru o nouă extindere? I-am întrebt pe doi cercetători ai Balcanilor de Vest, Miruna Butnaru-Troncotă şi Dragoș Ioniță. În ce măsură i...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Extinderea Uniunii Europene spre Balcanii de Vest este o preocupare constantă pentru Comisia Europeană.<b> </b>Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, crede că un nou val de extindere pînă în 2030 este o „perspectivă foarte realistă”. Dar cît de pregătite sunt statele candidate la aderare să intre în Uniunea Europeană și cît de pregătită e Uniunea Europeană pentru o nouă extindere? I-am întrebt pe doi cercetători ai Balcanilor de Vest, Miruna Butnaru-Troncotă şi Dragoș Ioniță.</p><p><em>În ce măsură invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina accelerează procesele de extindere a Uniunii Europene spre Balcanii de Vest? <br/></em><b>Miruna Butnaru-Troncotă: „</b>Sigur, vorbim de un semnal de alarmă pe care acest război l-a tras. Apoi au urmat o serie de decizii concrete, nu doar de declarații. Pentru că, în ultimii 10 ani, în așa numita oboseală a extinderii, pentru Uniunea Europeană extinderea n-a mai fost o reală prioritate, ci pur și simplu un act declarativ, dar aș spune că și pentru unele state din Balcani tot declarativ a fost. Războiul a ridicat o serie de preocupări de securitate evidente, cu atît mai mult cu cît acțiunile Federației Ruse s-au intensificat în Balcani pentru destabilizare. (...) Există o competiţie geopolitică în Balcani în care nu doar Uniunea Europeană e un actor care oferă niște cadouri și niște motivații. Au început să fie foarte active și alte puteri: China, cu investiții strategice importante, cu bani fără condiționalități, spre deosebire de UE, de asemenea Turcia, în cazul statelor cu populație musulmană. Uniunea Europeană nu mai e cel mai mare vis pe care-l au Balcanii, cum era în trecut. Deși războiul din Ucraina, într-un mod, sigur, paradoxal, a repus pe tapet extinderea și asta s-a dovedit un avantaj pentru statele din Balcani, unele dintre ele nu consideră că aceasta e singura posibilitate, această integrare europeană, mai sunt și alte opțiuni.<b>”</b></p><p><em>În contextul acestui război, al instabilității geopolitice din regiune, dar și al propriilor contradicții și vulnerabilități, cît de pregătită este Uniunea Europeană la modul real să se extindă spre o zonă inerent instabilă?<br/></em><b>Dragoş Ioniţă</b>: „La nivelul Uniunii Europene au apărut încă de dinainte de 2020 voci care spuneau că este nevoie fie de o așteptare a extinderii pînă la o nouă reformă instituţională a Uniunii Europene, un nou tratat, care să-l înlocuiască pe cel de la Lisabona, care este încă piatra de temelie a legislației actuale a UE. Fie, alte voci, dimpotrivă, spuneau că cele două procese trebuie să meargă în paralel, pentru că aceste state deja au așteptat foarte mult, 10, 15, 20 de ani. Şi că încă o întîrziere, folosind pretextul reformei interne, nu ar fi acceptabil pentru UE, care și-ar pierde și mai mult din credibilitatea sa în rîndul membrilor, dar mai ales în rîndul statelor care sînt în sala de așteptare să adere. O posibilă soluție a fost oferită în 2020 de Franța, care a propus o reformă a metodologiei de aderare a statelor la UE, practic o dinamizare a acestui proces. Ca să se iasă din oboseala extinderii, care se manifesta de peste 5-7 ani deja, și care să ofere și mai multe oportunități, și mai multe beneficii statelor, dar în același timp să facă clar și înțeles mesajul că acele condiții trebuie respectate și că nerespectarea lor aduce după sine o posibilă retrogradare în procesul de extindere.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Extinderea Uniunii Europene spre Balcanii de Vest este o preocupare constantă pentru Comisia Europeană.<b> </b>Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, crede că un nou val de extindere pînă în 2030 este o „perspectivă foarte realistă”. Dar cît de pregătite sunt statele candidate la aderare să intre în Uniunea Europeană și cît de pregătită e Uniunea Europeană pentru o nouă extindere? I-am întrebt pe doi cercetători ai Balcanilor de Vest, Miruna Butnaru-Troncotă şi Dragoș Ioniță.</p><p><em>În ce măsură invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina accelerează procesele de extindere a Uniunii Europene spre Balcanii de Vest? <br/></em><b>Miruna Butnaru-Troncotă: „</b>Sigur, vorbim de un semnal de alarmă pe care acest război l-a tras. Apoi au urmat o serie de decizii concrete, nu doar de declarații. Pentru că, în ultimii 10 ani, în așa numita oboseală a extinderii, pentru Uniunea Europeană extinderea n-a mai fost o reală prioritate, ci pur și simplu un act declarativ, dar aș spune că și pentru unele state din Balcani tot declarativ a fost. Războiul a ridicat o serie de preocupări de securitate evidente, cu atît mai mult cu cît acțiunile Federației Ruse s-au intensificat în Balcani pentru destabilizare. (...) Există o competiţie geopolitică în Balcani în care nu doar Uniunea Europeană e un actor care oferă niște cadouri și niște motivații. Au început să fie foarte active și alte puteri: China, cu investiții strategice importante, cu bani fără condiționalități, spre deosebire de UE, de asemenea Turcia, în cazul statelor cu populație musulmană. Uniunea Europeană nu mai e cel mai mare vis pe care-l au Balcanii, cum era în trecut. Deși războiul din Ucraina, într-un mod, sigur, paradoxal, a repus pe tapet extinderea și asta s-a dovedit un avantaj pentru statele din Balcani, unele dintre ele nu consideră că aceasta e singura posibilitate, această integrare europeană, mai sunt și alte opțiuni.<b>”</b></p><p><em>În contextul acestui război, al instabilității geopolitice din regiune, dar și al propriilor contradicții și vulnerabilități, cît de pregătită este Uniunea Europeană la modul real să se extindă spre o zonă inerent instabilă?<br/></em><b>Dragoş Ioniţă</b>: „La nivelul Uniunii Europene au apărut încă de dinainte de 2020 voci care spuneau că este nevoie fie de o așteptare a extinderii pînă la o nouă reformă instituţională a Uniunii Europene, un nou tratat, care să-l înlocuiască pe cel de la Lisabona, care este încă piatra de temelie a legislației actuale a UE. Fie, alte voci, dimpotrivă, spuneau că cele două procese trebuie să meargă în paralel, pentru că aceste state deja au așteptat foarte mult, 10, 15, 20 de ani. Şi că încă o întîrziere, folosind pretextul reformei interne, nu ar fi acceptabil pentru UE, care și-ar pierde și mai mult din credibilitatea sa în rîndul membrilor, dar mai ales în rîndul statelor care sînt în sala de așteptare să adere. O posibilă soluție a fost oferită în 2020 de Franța, care a propus o reformă a metodologiei de aderare a statelor la UE, practic o dinamizare a acestui proces. Ca să se iasă din oboseala extinderii, care se manifesta de peste 5-7 ani deja, și care să ofere și mai multe oportunități, și mai multe beneficii statelor, dar în același timp să facă clar și înțeles mesajul că acele condiții trebuie respectate și că nerespectarea lor aduce după sine o posibilă retrogradare în procesul de extindere.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17358885-extinderea-uniunii-europene-in-balcanii-de-vest-intre-promisiuni-i-blocaje.mp3" length="20290125" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/n1amcy2mjec4rq6wjnlgoopoaqi0?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17358885</guid>
    <pubDate>Wed, 18 Jun 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17358885/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17358885/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17358885/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17358885/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1687</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>186</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Etica în vacanță. Despre gentrificare la Barcelona, disneyficare la Veneția și efectele turismului de masă în Creta</itunes:title>
    <title>Etica în vacanță. Despre gentrificare la Barcelona, disneyficare la Veneția și efectele turismului de masă în Creta</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În mai multe destinații turistice din sudul Europei au avut loc duminică proteste ale localnicilor față de turismul excesiv. În Lisabona, Barcelona, Insulele Baleare, Veneția dar și în alte zone, oamenii au ieșit în stradă pentru a atrage atenția asupra exploziei prețurilor la alimente și chirii din cauza turismului excesiv şi asupra aglomerației care le afectează calitatea vieții. Pe de altă parte, aceste locuri trăiesc în mare măsură din turism. Cum se poate ieşi din această dilemă? I-am în...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În mai multe destinații turistice din sudul Europei au avut loc duminică proteste ale localnicilor față de turismul excesiv. În Lisabona, Barcelona, Insulele Baleare, Veneția dar și în alte zone, oamenii au ieșit în stradă pentru a atrage atenția asupra exploziei prețurilor la alimente și chirii din cauza turismului excesiv şi asupra aglomerației care le afectează calitatea vieții. Pe de altă parte, aceste locuri trăiesc în mare măsură din turism. Cum se poate ieşi din această dilemă? I-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea şi Radu Uszkai, cercetători la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.</p><p><em>Vedem că în multe orașe europene au început să apară diverse măsuri de limitare a numărului de turiști, de pildă prin taxe suplimentare, taxe turistice, restricții de acces sau reguli privind cazările de tip Airbnb. Dar cât de eficiente sunt aceste măsuri?<br/></em><b>Radu Uszkai</b>: „Ele pot fi eficiente în funcție de măsura în care cei care le concep – de multe ori autoritățile publice, locale sau naționale – sînt capabili să ghicească echilibrul între cerere și ofertă care poate să fie dejucat, să spunem așa, de aceste intervenții, care de cele mai multe ori presupun impunerea unor taxe, de fapt. (...) Să facem analogie cu ce se întîmplă în trafic. Sînt câteva orașe în lumea aceasta care au început să experimenteze cu taxe de decongestionare a traficului. Traficul e prea mare în anumite zone. Dacă impui o taxă, asumpția de la care pornești e că taxa aceea o să joace un rol relevant în calculul cost-beneficii pe care oamenii îl fac și poate n-o să-și ia mașina, o să meargă pe jos, o să ia un Uber, o să ia un taxi sau transportul în comun. În mod similar, vorbim despre impunerea unor taxe de oraș sau de creșterea cuantumului în care acele taxe sînt percepute, de cele mai multe ori la cazare. Sau, așa cum vedem că face Veneția (dar cu un succes chestionabil, dacă e să ne gîndim la scopul acestei politici publice și anume scăderea numărului de turiști): impunerea unei taxe de intrare, așa cum plătești o taxă de intrare în club sau la cinema. Dar asta naște o discuție despre care e fundamentul acestor nemulțumiri și poate că fundamentul major se leagă de lucrul următor: turismul de masă aduce niște beneficii importante pentru autoritățile locale, pentru că se percep taxe și impozite, aduce niște beneficii evidente antreprenorilor din zona Horeca, dar și celor care vin din zona economiei paralele, mă refer la Airbnb. Însă, o bună parte a cetățenilor locali nu beneficiază întru totul sau nu au acces la aceleași tipuri de beneficii ca acești agenți economici.” </p><p><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Mi-am adus aminte de acel vestit exemplu al creșei israeliene. Nimeni nu știe dacă creșa aceasta chiar a existat, dar e unul dintre exemplele preferate din științele sociale prin care putem să înțelegem mai bine consecințele neintenționate pe care le poate avea un anumit tip de politică. Povestea spune așa: o creșă din Israel, se pare, la un moment dat era nemulțumită de faptul că părinții tindeau să întîrzie cînd veneau să-și ia copiii de la creșă și atunci a încercat să stimuleze părinții să ajungă la timp impunînd un fel de amendă, o penalizare. Dacă întîrziai, trebuia să plătește o anumită sumă. Şi povestea spune mai departe că părinții au înțeles din acest lucru că pot să plătească ca să-și țină copiii pînă mai tîrziu și atunci toată lumea a început să plătească acea taxă și, bineînțeles, ce trebuia să fie o penalizare s-a transformat într-un tarif, în ciuda intențiilor celor de la creșă care voiau pur și simplu să plece mai repede acasă. În același fel, poate că taxele acestea pot defini mai degrabă un fel de mecanism de semnalizare: hei, acesta este un oraș pe care merită să-l vezi dacă tocmai, iată, am impus o taxă!”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În mai multe destinații turistice din sudul Europei au avut loc duminică proteste ale localnicilor față de turismul excesiv. În Lisabona, Barcelona, Insulele Baleare, Veneția dar și în alte zone, oamenii au ieșit în stradă pentru a atrage atenția asupra exploziei prețurilor la alimente și chirii din cauza turismului excesiv şi asupra aglomerației care le afectează calitatea vieții. Pe de altă parte, aceste locuri trăiesc în mare măsură din turism. Cum se poate ieşi din această dilemă? I-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea şi Radu Uszkai, cercetători la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.</p><p><em>Vedem că în multe orașe europene au început să apară diverse măsuri de limitare a numărului de turiști, de pildă prin taxe suplimentare, taxe turistice, restricții de acces sau reguli privind cazările de tip Airbnb. Dar cât de eficiente sunt aceste măsuri?<br/></em><b>Radu Uszkai</b>: „Ele pot fi eficiente în funcție de măsura în care cei care le concep – de multe ori autoritățile publice, locale sau naționale – sînt capabili să ghicească echilibrul între cerere și ofertă care poate să fie dejucat, să spunem așa, de aceste intervenții, care de cele mai multe ori presupun impunerea unor taxe, de fapt. (...) Să facem analogie cu ce se întîmplă în trafic. Sînt câteva orașe în lumea aceasta care au început să experimenteze cu taxe de decongestionare a traficului. Traficul e prea mare în anumite zone. Dacă impui o taxă, asumpția de la care pornești e că taxa aceea o să joace un rol relevant în calculul cost-beneficii pe care oamenii îl fac și poate n-o să-și ia mașina, o să meargă pe jos, o să ia un Uber, o să ia un taxi sau transportul în comun. În mod similar, vorbim despre impunerea unor taxe de oraș sau de creșterea cuantumului în care acele taxe sînt percepute, de cele mai multe ori la cazare. Sau, așa cum vedem că face Veneția (dar cu un succes chestionabil, dacă e să ne gîndim la scopul acestei politici publice și anume scăderea numărului de turiști): impunerea unei taxe de intrare, așa cum plătești o taxă de intrare în club sau la cinema. Dar asta naște o discuție despre care e fundamentul acestor nemulțumiri și poate că fundamentul major se leagă de lucrul următor: turismul de masă aduce niște beneficii importante pentru autoritățile locale, pentru că se percep taxe și impozite, aduce niște beneficii evidente antreprenorilor din zona Horeca, dar și celor care vin din zona economiei paralele, mă refer la Airbnb. Însă, o bună parte a cetățenilor locali nu beneficiază întru totul sau nu au acces la aceleași tipuri de beneficii ca acești agenți economici.” </p><p><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Mi-am adus aminte de acel vestit exemplu al creșei israeliene. Nimeni nu știe dacă creșa aceasta chiar a existat, dar e unul dintre exemplele preferate din științele sociale prin care putem să înțelegem mai bine consecințele neintenționate pe care le poate avea un anumit tip de politică. Povestea spune așa: o creșă din Israel, se pare, la un moment dat era nemulțumită de faptul că părinții tindeau să întîrzie cînd veneau să-și ia copiii de la creșă și atunci a încercat să stimuleze părinții să ajungă la timp impunînd un fel de amendă, o penalizare. Dacă întîrziai, trebuia să plătește o anumită sumă. Şi povestea spune mai departe că părinții au înțeles din acest lucru că pot să plătească ca să-și țină copiii pînă mai tîrziu și atunci toată lumea a început să plătească acea taxă și, bineînțeles, ce trebuia să fie o penalizare s-a transformat într-un tarif, în ciuda intențiilor celor de la creșă care voiau pur și simplu să plece mai repede acasă. În același fel, poate că taxele acestea pot defini mai degrabă un fel de mecanism de semnalizare: hei, acesta este un oraș pe care merită să-l vezi dacă tocmai, iată, am impus o taxă!”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17352568-etica-in-vacan-a-despre-gentrificare-la-barcelona-disneyficare-la-vene-ia-i-efectele-turismului-de-masa-in-creta.mp3" length="21322696" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/vi9xp3fp5og43abwru7cg9ryt4wy?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17352568</guid>
    <pubDate>Tue, 17 Jun 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17352568/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17352568/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17352568/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17352568/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1772</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>185</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Războiul Israel-Iran - o criză care riscă să escaladeze</itunes:title>
    <title>Războiul Israel-Iran - o criză care riscă să escaladeze</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Israelul a continuat pentru a patra zi atacurile asupra Iranului, după ce inițial a atacat situri nucleare, într-o operațiune numită „Rising Lion”. Iranul a ripostat cu lovituri asupra orașelor israeliene. Israelul a ucis mai mulți înalţi oficiali militari şi civili, între care șeful Statului Major, comandantul șef al Gardienilor Revoluției, precum și oameni de știință implicați în programul nuclear al Iranului. Sînt și civili uciși de ambele părți. Ce se întîmplă în Orientul Mijlociu? Ce pot...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Israelul a continuat pentru a patra zi atacurile asupra Iranului, după ce inițial a atacat situri nucleare, într-o operațiune numită<b> </b>„Rising Lion”. Iranul a ripostat cu lovituri asupra orașelor israeliene. Israelul a ucis mai mulți înalţi oficiali militari şi civili, între care șeful Statului Major, comandantul șef al Gardienilor Revoluției, precum și oameni de știință implicați în programul nuclear al Iranului. Sînt și civili uciși de ambele părți. Ce se întîmplă în Orientul Mijlociu? Ce potențial de escaladare au aceste atacuri reciproce? I-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare, şi pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.</p><p><em>De ce a atacat Israelul Iranul acum?<br/></em><b>Claudiu Degeratu</b>: „Avem explicaţile oficiale legate de interesul strategic pe termen mai lung dar şi cel legat de oportunitatea, de apariţia unor factori pe care oficialii israeleni i-au desemnat ca fiind de interes maxim, cel legat de iminenţa realizării unor capacităţi nucleare militare iraniene, în speţă rachete nucleare, orizontul de timp estimat din declaraţiile oficiale fiind de cîteva săptămîni. (...) Potenţialul de escaladare este nelimitat, însemnînd că se extinde intensitatea, se extinde ritmul operaţional – adică şi ziua, şi noaptea – şi aria, zona de alegere. Pentru Iran, celălalt pas de escaladare semnificativ ar fi lovituri în regiune pentru ţinte conexe, interesul israelian sau american în regiune – şi asta poate să fie o escaladare majoră. Iar pentru israelieni asta înseamnă să încerce să decapiteze regimul de la Teheran la modul fizic, aşa cum s-a întîmplat de fapt în ultimele zile – s-a discutat potenţiala tentativă de asasinare a ayatolahului. Asta spune foarte multe despre direcţia în care se gîndesc să evolueze.”</p><p><em>Este posibilă şi o încercare de schimbare de regim la Teheran?<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Israelul a avut o serie întreagă de intervenţii în periferia zonei controlate de regimul de la Teheran – în Liban, în Siria – şi asta a slăbit destul de mult capacitatea regimului de la Teheran de a utiliza toate aceste <em>asset-</em>uri din regiune împotriva Israelului. În acelaşi timp, e foarte dificil de spus care este efectul unui război de agresiune asupra loialităţii unei populaţii faţă de un regim faţă de care nu era neapărat loială înainte. Nu avem foarte multe exemple istorice în care invadarea unei ţări sau un război asupra unei ţări să producă o schimbare de regim atît de simplu, în cîteva zile sau săptămîni. În realitate, în plus, cu toate că este profund impopular, regimul de la Teheran are totuşi foarte multe pîrghii de a escalada la rîndul său întreaga situaţie. De la fluxul transporturilor de petrol din regiune către restul lumii la o serie întreagă de alte poziţii, există o minimă capacitate de negociere şi de intimidare a regimului de la Teheran pe care Israelul şi aliaţii săi trebuie să le ia în seamă.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Israelul a continuat pentru a patra zi atacurile asupra Iranului, după ce inițial a atacat situri nucleare, într-o operațiune numită<b> </b>„Rising Lion”. Iranul a ripostat cu lovituri asupra orașelor israeliene. Israelul a ucis mai mulți înalţi oficiali militari şi civili, între care șeful Statului Major, comandantul șef al Gardienilor Revoluției, precum și oameni de știință implicați în programul nuclear al Iranului. Sînt și civili uciși de ambele părți. Ce se întîmplă în Orientul Mijlociu? Ce potențial de escaladare au aceste atacuri reciproce? I-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare, şi pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.</p><p><em>De ce a atacat Israelul Iranul acum?<br/></em><b>Claudiu Degeratu</b>: „Avem explicaţile oficiale legate de interesul strategic pe termen mai lung dar şi cel legat de oportunitatea, de apariţia unor factori pe care oficialii israeleni i-au desemnat ca fiind de interes maxim, cel legat de iminenţa realizării unor capacităţi nucleare militare iraniene, în speţă rachete nucleare, orizontul de timp estimat din declaraţiile oficiale fiind de cîteva săptămîni. (...) Potenţialul de escaladare este nelimitat, însemnînd că se extinde intensitatea, se extinde ritmul operaţional – adică şi ziua, şi noaptea – şi aria, zona de alegere. Pentru Iran, celălalt pas de escaladare semnificativ ar fi lovituri în regiune pentru ţinte conexe, interesul israelian sau american în regiune – şi asta poate să fie o escaladare majoră. Iar pentru israelieni asta înseamnă să încerce să decapiteze regimul de la Teheran la modul fizic, aşa cum s-a întîmplat de fapt în ultimele zile – s-a discutat potenţiala tentativă de asasinare a ayatolahului. Asta spune foarte multe despre direcţia în care se gîndesc să evolueze.”</p><p><em>Este posibilă şi o încercare de schimbare de regim la Teheran?<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Israelul a avut o serie întreagă de intervenţii în periferia zonei controlate de regimul de la Teheran – în Liban, în Siria – şi asta a slăbit destul de mult capacitatea regimului de la Teheran de a utiliza toate aceste <em>asset-</em>uri din regiune împotriva Israelului. În acelaşi timp, e foarte dificil de spus care este efectul unui război de agresiune asupra loialităţii unei populaţii faţă de un regim faţă de care nu era neapărat loială înainte. Nu avem foarte multe exemple istorice în care invadarea unei ţări sau un război asupra unei ţări să producă o schimbare de regim atît de simplu, în cîteva zile sau săptămîni. În realitate, în plus, cu toate că este profund impopular, regimul de la Teheran are totuşi foarte multe pîrghii de a escalada la rîndul său întreaga situaţie. De la fluxul transporturilor de petrol din regiune către restul lumii la o serie întreagă de alte poziţii, există o minimă capacitate de negociere şi de intimidare a regimului de la Teheran pe care Israelul şi aliaţii săi trebuie să le ia în seamă.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17345689-razboiul-israel-iran-o-criza-care-risca-sa-escaladeze.mp3" length="20497584" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/n3j7x8h52t6kd0ba828bxei35cqc?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17345689</guid>
    <pubDate>Mon, 16 Jun 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17345689/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17345689/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17345689/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17345689/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1704</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>184</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title> „Neliniște” de Zülfü Livaneli: romanul care dă glas tragediei yazidiților</itunes:title>
    <title> „Neliniște” de Zülfü Livaneli: romanul care dă glas tragediei yazidiților</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Un jurnalist stabilit la Istanbul, Ibrahim, află întîmplător de moartea prietenului său din copilărie, Hussein, și decide să se întoarcă în locurile natale, la Mardin, ca să afle ce s-a întîmplat. Așa începe romanul „Neliniște” de Zülfü Livaneli, tradus din turcă de Maria Miu pentru Editura Humanitas Fiction. Eroina romanului, Meleknaz, este o tînără refugiată yazidi, o supraviețuitoare a violenței sexuale, care a reușit să scape din mîinile militanților ISIS și s-a refugiat la Mardin, orașul...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Un jurnalist stabilit la Istanbul, Ibrahim, află întîmplător de moartea prietenului său din copilărie, Hussein, și decide să se întoarcă în locurile natale, la Mardin, ca să afle ce s-a întîmplat. Așa începe romanul „Neliniște” de Zülfü Livaneli, tradus din turcă de Maria Miu pentru Editura Humanitas Fiction. Eroina romanului, Meleknaz, este o tînără refugiată yazidi, o supraviețuitoare a violenței sexuale, care a reușit să scape din mîinile militanților ISIS și s-a refugiat la Mardin, orașul turcesc de la granița cu Siria. De ea se îndrăgostește musulmanul Hussein. În jurul poveștii lor de dragoste, tragice, se țese de fapt o poveste mult mai cuprinzătoare: despre atrocitățile comise de ISIS împotriva comunității yazidi, despre traumele femeilor care au fost sclavele militanților ISIS, precum și despre Orientul Mijlociu, acest spațiu atît de complex și complicat, plin de durere și tensiuni dar și de frumusețe și fascinație. Am vorbit cu istoricul Fatma Yilmaz despre romanul lui Livaneli, despre religia comunității yazidi - o combinație de elemente din mai multe religii, unele preislamice, zoroastriene -, despre soarta acestor oameni azi, precum și despre personalitatea muzicianului și scriitorului Zülfü Livaneli.</p><p><b>Fatma Yilmaz</b>: „Îmi amintesc postările și articolele lui Livaneli în presa turcă, în anii cînd genocidul avea loc sub ochii noștri. Și-mi aduc aminte că revenea cu articole aproape săptămînale, scria obsesiv despre ceea ce se întîmpla în munții Sinjarului, pentru că, de fapt, genocidul acolo a avut loc, o zonă în Irakul de Nord, actualul Kurdistan. Și, pe urmă, probabil, și-a extras motivația scrierii romanului și a folosit povestea de dragoste pentru a ne descrie mai multe realități ale zonei respective. (...) Romanul cred că aduce o întrebare esențială: cît de bine înțelegem noi, cei din afară, cît de corect putem percepe vastitatea suferinței, după ce un om trece prin atrocități? Genocidul yazidi, atrocitatea aceasta a fost îndreptată mai mult către femeile comunității yazidi. Cum strîrpești o comunitate? Omorîndu-i femeile și copiii. Întrebarea centrală este cît de mult putem să înțelegem din această suferință și dacă o înțelegem cu adevărat.”</p><p><em>Noi știm puține aici despre acest autor și muzician turc. Cine este Zülfü Livaneli?</em><b>Fatma Yilmaz</b>: „Livaneli este reprezentantul unei generații, al unui anumit fel de a fi în Turcia. E generația părinților mei, care trăiau cu foarte puțin bani în buzunare, cu foarte puțină hrană, în schimb cîntau la chitară pe malurile Bosforului și își dădeau ultimii bani pe cafea sau raki. O generație care era total îndreptată cu fața către Vest, asumându-și valorile occidentale, cerînd o despărțire de tot ceea ce avusese loc în trecut, mai exact de ce a însemnat societatea otomană. Livaneli este, în primul rând, un erou care a stat în fața puterii neclintit, fără să facă în niciun fel rabat de la valorile în care crede. A fost nu numai o dată întemnițat. Pentru el, organizațiile internaționale au făcut de atîtea ori apeluri către Turcia să îl elibereze și au și reușit. Vine dintr-o familie de intelectuali, tatălui a fost procuror, dar vine dintr-o familie care niciodată nu a uitat de unde a plecat. El a trăit dintotdeauna în Istanbul și Ankara, dar niciodată nu a uitat Anatolia, locul acela unde, spune el în prelegerile lui publice, oamenii încă merg desculți prin praful de pe străzile care n-au văzut niciodată urmă de asfalt sau urme ale civilizației. Este singura personalitate publică care a reușit să adune într-un loc, într-o piață publică din Ankara, peste două milioane de oameni care s-au solidarizat cu cauza minorității kurde.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu </b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Un jurnalist stabilit la Istanbul, Ibrahim, află întîmplător de moartea prietenului său din copilărie, Hussein, și decide să se întoarcă în locurile natale, la Mardin, ca să afle ce s-a întîmplat. Așa începe romanul „Neliniște” de Zülfü Livaneli, tradus din turcă de Maria Miu pentru Editura Humanitas Fiction. Eroina romanului, Meleknaz, este o tînără refugiată yazidi, o supraviețuitoare a violenței sexuale, care a reușit să scape din mîinile militanților ISIS și s-a refugiat la Mardin, orașul turcesc de la granița cu Siria. De ea se îndrăgostește musulmanul Hussein. În jurul poveștii lor de dragoste, tragice, se țese de fapt o poveste mult mai cuprinzătoare: despre atrocitățile comise de ISIS împotriva comunității yazidi, despre traumele femeilor care au fost sclavele militanților ISIS, precum și despre Orientul Mijlociu, acest spațiu atît de complex și complicat, plin de durere și tensiuni dar și de frumusețe și fascinație. Am vorbit cu istoricul Fatma Yilmaz despre romanul lui Livaneli, despre religia comunității yazidi - o combinație de elemente din mai multe religii, unele preislamice, zoroastriene -, despre soarta acestor oameni azi, precum și despre personalitatea muzicianului și scriitorului Zülfü Livaneli.</p><p><b>Fatma Yilmaz</b>: „Îmi amintesc postările și articolele lui Livaneli în presa turcă, în anii cînd genocidul avea loc sub ochii noștri. Și-mi aduc aminte că revenea cu articole aproape săptămînale, scria obsesiv despre ceea ce se întîmpla în munții Sinjarului, pentru că, de fapt, genocidul acolo a avut loc, o zonă în Irakul de Nord, actualul Kurdistan. Și, pe urmă, probabil, și-a extras motivația scrierii romanului și a folosit povestea de dragoste pentru a ne descrie mai multe realități ale zonei respective. (...) Romanul cred că aduce o întrebare esențială: cît de bine înțelegem noi, cei din afară, cît de corect putem percepe vastitatea suferinței, după ce un om trece prin atrocități? Genocidul yazidi, atrocitatea aceasta a fost îndreptată mai mult către femeile comunității yazidi. Cum strîrpești o comunitate? Omorîndu-i femeile și copiii. Întrebarea centrală este cît de mult putem să înțelegem din această suferință și dacă o înțelegem cu adevărat.”</p><p><em>Noi știm puține aici despre acest autor și muzician turc. Cine este Zülfü Livaneli?</em><b>Fatma Yilmaz</b>: „Livaneli este reprezentantul unei generații, al unui anumit fel de a fi în Turcia. E generația părinților mei, care trăiau cu foarte puțin bani în buzunare, cu foarte puțină hrană, în schimb cîntau la chitară pe malurile Bosforului și își dădeau ultimii bani pe cafea sau raki. O generație care era total îndreptată cu fața către Vest, asumându-și valorile occidentale, cerînd o despărțire de tot ceea ce avusese loc în trecut, mai exact de ce a însemnat societatea otomană. Livaneli este, în primul rând, un erou care a stat în fața puterii neclintit, fără să facă în niciun fel rabat de la valorile în care crede. A fost nu numai o dată întemnițat. Pentru el, organizațiile internaționale au făcut de atîtea ori apeluri către Turcia să îl elibereze și au și reușit. Vine dintr-o familie de intelectuali, tatălui a fost procuror, dar vine dintr-o familie care niciodată nu a uitat de unde a plecat. El a trăit dintotdeauna în Istanbul și Ankara, dar niciodată nu a uitat Anatolia, locul acela unde, spune el în prelegerile lui publice, oamenii încă merg desculți prin praful de pe străzile care n-au văzut niciodată urmă de asfalt sau urme ale civilizației. Este singura personalitate publică care a reușit să adune într-un loc, într-o piață publică din Ankara, peste două milioane de oameni care s-au solidarizat cu cauza minorității kurde.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu </b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17327644-nelini-te-de-zulfu-livaneli-romanul-care-da-glas-tragediei-yazidi-ilor.mp3" length="20773872" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/nj8i932m095kiddwad327kqsvfd7?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17327644</guid>
    <pubDate>Fri, 13 Jun 2025 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17327644/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17327644/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17327644/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17327644/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1727</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>183</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ucraina, sub presiunea unei noi ofensive</itunes:title>
    <title>Ucraina, sub presiunea unei noi ofensive</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Experții internaționali vorbesc despre o ofensivă majoră a Rusiei în această vară, menită să străpungă linia frontului și să distrugă moralul Ucrainei. Cum se pregătește Ucraina? Ce perspective sînt pentru încetarea războiului? Care sînt mizele trilateralei Romînia-Republica Moldova-Ucraina, format ce s-a reunit ieri pentru prima oară la nivel de președinți, la Odesa? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afac...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Experții internaționali vorbesc despre o ofensivă majoră a Rusiei în această vară, menită să străpungă linia frontului și să distrugă moralul Ucrainei. Cum se pregătește Ucraina? Ce perspective sînt pentru încetarea războiului? Care sînt mizele trilateralei Romînia-Republica Moldova-Ucraina, format ce s-a reunit ieri pentru prima oară la nivel de președinți, la Odesa? Am întrebat-o pe Angela Grămadă,<b> </b>cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.</p><p><b>Angela Grămadă: „</b>Există mai multe știri de pe frontul de est din Ucraina și cifrele arată că partea rusă a reușit să ocupe mai mult teritoriu în luna mai comparativ cu celelalte luni. Practic, partea rusă a început deja această ofensivă, avansează în anumite regiuni și, dacă e să le dăm crezare experților ucraineni dar și internaționali pe care i-ați menționat, există cîteva localități unde bătăliile se vor concentra foarte mult și anume Konstantinovka, Pokrovsk plus orașe în care există o populație foarte mare precum Harkov și Sumî, Harkov fiind al doilea oraș ca mărime din Ucraina. Practic rușii avansează foarte mult pe partea de regiuni Donbas, Doneţk plus Zaporojie și nu lasă deloc în pace nici Hersonul dar în Herson lucrurile stau un pic diferit pentru că acolo, menționează locuitorii din regiune, malul stîng al Niprului este mult mai atacat. Practic rușii atacă în interiorul zonelor pe care le-au ocupat și a fost distrusă și o clădire chiar în orașul Herson. Deci ei atacă inclusiv populația ucraineană de pe malul stîng dar și populația ucraineană de pe malul drept al Niprului.<b>”</b></p><p><em>Cît de departe sîntem de încetarea războiului din Ucraina?<br/></em><b>Angela Grămadă: „</b>Dacă e să credem și statisticile oferite de Federația Rusă, dar și expertizele oferite de analiștii militari, atunci Federația Rusă ar mai avea muniție – mă refer la capabilitățile de a continua această ofensivă dură împotriva Ucrainei – pînă în anul 2026. De aceea ei încearcă acum să pună cît mai multă presiune, pentru că se restrîng opțiunile și oportunitățile, și economice și militare, pentru această țară. Va trebui să vedem ce se întîmplă pe linia frontului în perioada verii și în primele două luni ale toamnei, ca să putem să evaluăm corect care sînt și opțiunile Ucrainei de a rezista în fața acestei agresiuni.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Experții internaționali vorbesc despre o ofensivă majoră a Rusiei în această vară, menită să străpungă linia frontului și să distrugă moralul Ucrainei. Cum se pregătește Ucraina? Ce perspective sînt pentru încetarea războiului? Care sînt mizele trilateralei Romînia-Republica Moldova-Ucraina, format ce s-a reunit ieri pentru prima oară la nivel de președinți, la Odesa? Am întrebat-o pe Angela Grămadă,<b> </b>cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.</p><p><b>Angela Grămadă: „</b>Există mai multe știri de pe frontul de est din Ucraina și cifrele arată că partea rusă a reușit să ocupe mai mult teritoriu în luna mai comparativ cu celelalte luni. Practic, partea rusă a început deja această ofensivă, avansează în anumite regiuni și, dacă e să le dăm crezare experților ucraineni dar și internaționali pe care i-ați menționat, există cîteva localități unde bătăliile se vor concentra foarte mult și anume Konstantinovka, Pokrovsk plus orașe în care există o populație foarte mare precum Harkov și Sumî, Harkov fiind al doilea oraș ca mărime din Ucraina. Practic rușii avansează foarte mult pe partea de regiuni Donbas, Doneţk plus Zaporojie și nu lasă deloc în pace nici Hersonul dar în Herson lucrurile stau un pic diferit pentru că acolo, menționează locuitorii din regiune, malul stîng al Niprului este mult mai atacat. Practic rușii atacă în interiorul zonelor pe care le-au ocupat și a fost distrusă și o clădire chiar în orașul Herson. Deci ei atacă inclusiv populația ucraineană de pe malul stîng dar și populația ucraineană de pe malul drept al Niprului.<b>”</b></p><p><em>Cît de departe sîntem de încetarea războiului din Ucraina?<br/></em><b>Angela Grămadă: „</b>Dacă e să credem și statisticile oferite de Federația Rusă, dar și expertizele oferite de analiștii militari, atunci Federația Rusă ar mai avea muniție – mă refer la capabilitățile de a continua această ofensivă dură împotriva Ucrainei – pînă în anul 2026. De aceea ei încearcă acum să pună cît mai multă presiune, pentru că se restrîng opțiunile și oportunitățile, și economice și militare, pentru această țară. Va trebui să vedem ce se întîmplă pe linia frontului în perioada verii și în primele două luni ale toamnei, ca să putem să evaluăm corect care sînt și opțiunile Ucrainei de a rezista în fața acestei agresiuni.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17325891-ucraina-sub-presiunea-unei-noi-ofensive.mp3" length="18919291" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/6y3ne6y1gwzo4ui8kwjunnlb1zbp?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17325891</guid>
    <pubDate>Thu, 12 Jun 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17325891/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17325891/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17325891/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17325891/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1572</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>182</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce se întîmplă la Odesa? Summit regional sub amenințarea dronelor</itunes:title>
    <title>Ce se întîmplă la Odesa? Summit regional sub amenințarea dronelor</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Astăzi la Odesa are loc summitul regional Ucraina-Europa de Sud-Est, găzduit de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la care participă şi președintele României Nicușor Dan, preşedinta Republicii Moldova Maia Sandu şi alţi lideri din zonă. După ce Odesa a fost recent ţinta unor atacuri masive cu drone, azi noapte şi azi dimineaţă la Odesa au sunat din nou alarmele aeriene. Acesta este contextul în care se desfăşoară summitul. Ce semnificaţie are întîlnirea liderilor sud-est europeni în a...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Astăzi la Odesa are loc summitul regional Ucraina-Europa de Sud-Est, găzduit de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la care participă şi președintele României Nicușor Dan, preşedinta Republicii Moldova Maia Sandu şi alţi lideri din zonă. După ce Odesa a fost recent ţinta unor atacuri masive cu drone, azi noapte şi azi dimineaţă la Odesa au sunat din nou alarmele aeriene. Acesta este contextul în care se desfăşoară summitul. Ce semnificaţie are întîlnirea liderilor sud-est europeni în acest climat tensionat? L-am întrebat pe jurnalistul Mihai Isac.</p><p><b>Mihai Isac</b>: „Acest al patrulea summit Ucraina-Europa de Sud-Est are loc în condiţii drastice de securitate. Federaţia Rusă şi-a făcut un obicei din a ataca diferite oraşe din Ucraina în momentul în care au loc întîlniri importante între Ucraina şi statele partenere. Este al doilea exerciţiu de acest nivel al preşedintelui României Nicuşor Dan, este a doua vizită la un summit important, după participarea la summitul B9 cu statele baltice, la Vilnius. Prezenţa României în acest format este importantă atît pentru relansare politicii externe a României, dar şi pentru a demonstra, pe plan intern şi pe plan extern, că statul român este din nou funcţional.”</p><p><em>Care este semnalul transmis Moscovei prin summitul de la Odesa?<br/></em><b>Mihai Isac</b>: „Semnalul este clar: Ucraina nu este singură, Ucraina nu este învinsă. În pofida pierderilor de pe front, totuşi, vedem că Federaţia Rusă nu reuşeşte să înfrîngă capacitatea de luptă a Ucrainei şi voinţa poporului ucrainean de a rezista. Vedem de asemenea prezenţa la Odesa a preşedintelui sîrb Aleksandar Vucic, un cunoscut prieten al preşedintelui Putin – e clar că ceea ce se întîmplă în regiune îi îngrijorează chiar şi pe cei mai fervenţi aliaţi ai preşedintelui Putin. (...) Este pentru prima dată cînd Vucic vizitează Ucraina după declanşarea invaziei pe scară largă, în februarie 2022. Desigur, Serbia are propriile sale interese atunci cînd susţine integritatea teritorială a Ucrainei. Să nu uităm că Belgradul se află într-un război dur cu autorităţile de la Priştina, capitala Republicii Kosovo, pentru a împiedica recunoaşterea independenţei acestei foste provincii de către majoritatea statelor lumii. Republica Kosovo este recunoscută de o mare parte a statelor Uniunii Europene, România nu este unul dintre aceste state. Serbia are, de asemenea, interese foarte mari cînd vine vorba de Republica Srpska din Bosnia şi Herţegovina, o regiune locuită majoritar de etnici sîrbi. În acest moment putem vedea un interes al Federaţiei Ruse ca domnul Vucic să participe la acest summit. Sau această participare poate fi o încercare a administraţiei prezidenţiale de la Belgrad de a îmbuna statele Uniunii Europene, avînd în vedere că Serbia depinde economic de UE.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Astăzi la Odesa are loc summitul regional Ucraina-Europa de Sud-Est, găzduit de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la care participă şi președintele României Nicușor Dan, preşedinta Republicii Moldova Maia Sandu şi alţi lideri din zonă. După ce Odesa a fost recent ţinta unor atacuri masive cu drone, azi noapte şi azi dimineaţă la Odesa au sunat din nou alarmele aeriene. Acesta este contextul în care se desfăşoară summitul. Ce semnificaţie are întîlnirea liderilor sud-est europeni în acest climat tensionat? L-am întrebat pe jurnalistul Mihai Isac.</p><p><b>Mihai Isac</b>: „Acest al patrulea summit Ucraina-Europa de Sud-Est are loc în condiţii drastice de securitate. Federaţia Rusă şi-a făcut un obicei din a ataca diferite oraşe din Ucraina în momentul în care au loc întîlniri importante între Ucraina şi statele partenere. Este al doilea exerciţiu de acest nivel al preşedintelui României Nicuşor Dan, este a doua vizită la un summit important, după participarea la summitul B9 cu statele baltice, la Vilnius. Prezenţa României în acest format este importantă atît pentru relansare politicii externe a României, dar şi pentru a demonstra, pe plan intern şi pe plan extern, că statul român este din nou funcţional.”</p><p><em>Care este semnalul transmis Moscovei prin summitul de la Odesa?<br/></em><b>Mihai Isac</b>: „Semnalul este clar: Ucraina nu este singură, Ucraina nu este învinsă. În pofida pierderilor de pe front, totuşi, vedem că Federaţia Rusă nu reuşeşte să înfrîngă capacitatea de luptă a Ucrainei şi voinţa poporului ucrainean de a rezista. Vedem de asemenea prezenţa la Odesa a preşedintelui sîrb Aleksandar Vucic, un cunoscut prieten al preşedintelui Putin – e clar că ceea ce se întîmplă în regiune îi îngrijorează chiar şi pe cei mai fervenţi aliaţi ai preşedintelui Putin. (...) Este pentru prima dată cînd Vucic vizitează Ucraina după declanşarea invaziei pe scară largă, în februarie 2022. Desigur, Serbia are propriile sale interese atunci cînd susţine integritatea teritorială a Ucrainei. Să nu uităm că Belgradul se află într-un război dur cu autorităţile de la Priştina, capitala Republicii Kosovo, pentru a împiedica recunoaşterea independenţei acestei foste provincii de către majoritatea statelor lumii. Republica Kosovo este recunoscută de o mare parte a statelor Uniunii Europene, România nu este unul dintre aceste state. Serbia are, de asemenea, interese foarte mari cînd vine vorba de Republica Srpska din Bosnia şi Herţegovina, o regiune locuită majoritar de etnici sîrbi. În acest moment putem vedea un interes al Federaţiei Ruse ca domnul Vucic să participe la acest summit. Sau această participare poate fi o încercare a administraţiei prezidenţiale de la Belgrad de a îmbuna statele Uniunii Europene, avînd în vedere că Serbia depinde economic de UE.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17319655-ce-se-intimpla-la-odesa-summit-regional-sub-amenin-area-dronelor.mp3" length="19188507" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ruu42e7jrkayihfu6o67z0y7o4nk?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17319655</guid>
    <pubDate>Wed, 11 Jun 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17319655/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17319655/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17319655/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17319655/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1596</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>181</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce se întîmplă în California? Donald Trump cheamă armata împotriva poporului </itunes:title>
    <title>Ce se întîmplă în California? Donald Trump cheamă armata împotriva poporului </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Proteste violente au izbucnit la sfîrșitul săptămînii trecute la Los Angeles, ca urmare a raidurilor agenților federali pentru imigrație care au vizat persoanele fără acte. Sîmbătă, Donald Trump a semnat un ordin pentru desfășurarea a 2.000 de membri ai Gărzii Naționale la Los Angeles, gest criticat de guvernatorul Californiei, democratul Gavin Newsom, care consideră acțiunea „intenționat provocatoare” și menită să ducă la și mai multe tensiuni. Este şi o confruntare între republicani și demo...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Proteste violente au izbucnit la sfîrșitul săptămînii trecute la Los Angeles, ca urmare a raidurilor agenților federali pentru imigrație care au vizat persoanele fără acte. Sîmbătă, Donald Trump a semnat un ordin pentru desfășurarea a 2.000 de membri ai Gărzii Naționale la Los Angeles, gest criticat de guvernatorul Californiei, democratul Gavin Newsom, care consideră acțiunea „intenționat provocatoare” și menită să ducă la și mai multe tensiuni. Este şi o confruntare între republicani și democrați acest conflict din California? Cum va evolua situația? I-am întrebat pe politologii Vlad Adamescu şi Răzvan Petri, co-fondatorii platformei „<a href='https://www.instagram.com/politicalaminut/'>Politică la minut</a>”. </p><p><em>Era previzibilă o reacție în stradă la Los Angeles față de politicile privind imigrația ale președintelui Trump?<br/></em><b>Vlad Adamescu</b>: „Probabil că era previzibilă, avînd în vedere reacţia total disproporţionată a guvernului federal, a administraţiei Trump cînd vine vorba de deportările din stradă, pur şi simplu. Există suspiciuni destul de rezonabile că nu sînt doar imigranţi ilegali cei care sînt luaţi de pe stradă. Am văzut destul de clar că se face ceea ce se numeşte <em>racial profiling</em>, adică, dacă pari a fi imigrant din America Latină, eşti în pericol să fii ridicat de pe stradă şi deportat. Au fost tot felul de scandaluri în ultima perioadă în SUA. Stephen Miller, consilier de rang înalt al preşedintelui Trump, care se ocupă de imigraţie, a spus că trebuie să crească deportările şi arestările, trebuie să ajungă undeva la 3.000 de arestări de imigranţi aşa-zis ilegali în fiecare zi, să meargă şi la supermarketuri, în parcările supermarketurilor şi să îi ridice. Los Angeles, pe lîngă faptul că e o comunitate foarte diversă, are şi un istoric cînd vine vorba de proteste violente împotriva autorităţilor federale şi a autorităţilor în general. Ne aducem aminte de LA Riots din 1992, de tensiunile rasiale din Los Angeles.”</p><p><em>Sînt şi alte oraşe americane cu un număr semnificativ de imigranţi. De ce tocmai la Los Angeles au izbucnit acum aceste revolte?<br/></em><b>Răzvan Petri</b>: „La Los Angeles au fost la sfîrşitul săptămînii trecute o serie de raiduri în aceste comunităţi de imigranţi. Uneori imigranţi cu acte în regulă, care erau de ani de zile acolo, au fost luaţi de pe stradă, luaţi din sînul familiei şi duşi în centre de detenţie, fără dreptul familiilor de a-i vedea. Los Angeles a fost targetat pentru că este un oraş atît de divers, cu imigranţi. Dar este foarte important de spus şi că este într-un stat controlat de democraţi, ceea ce se numeşte <em>a Democratic stronghold</em>, adică o fortăreaţă pentru democraţi, un stat fanion al democraţilor, de multă vreme. Los Angeles are primar democrat, statul are guvernator democrat şi s-a dorit crearea unor tensiuni. Preşedintele american vrea să arate că poate să meargă în aceste zone democrate, pe care el a spus că democraţii nu ştiu să le administreze – l-a făcut incompetent pe guvernator – şi că, cu puterile federale pe care le are, poate să intre în aceste zone şi republicanii să facă ordine în aceste sanctuare democrate în care el spune că domină anarhia. De aceea a decis şi să federalizeze Garda Naţională şi să trimită trupe acolo, chiar dacă nu era nevoie. Să arate că democraţii nu ştiu să gestioneze situaţia şi că republicanii sînt cei care fac ordine în America şi ei sînt partidul siguranţei şi ordinii. Prin decizia de a trimite trupe acolo, preşedintele a vrut să transmită şi altor guvernatori sau aleşi locali democraţi că, dacă nu vor coopera cu noua administraţie, îi paşte aceeaşi soartă, federalizarea trupelor Gărzii Naţionale şi un astfel de spectacol de forţă trimisă să facă ordine. Un precedent foarte periculos.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Proteste violente au izbucnit la sfîrșitul săptămînii trecute la Los Angeles, ca urmare a raidurilor agenților federali pentru imigrație care au vizat persoanele fără acte. Sîmbătă, Donald Trump a semnat un ordin pentru desfășurarea a 2.000 de membri ai Gărzii Naționale la Los Angeles, gest criticat de guvernatorul Californiei, democratul Gavin Newsom, care consideră acțiunea „intenționat provocatoare” și menită să ducă la și mai multe tensiuni. Este şi o confruntare între republicani și democrați acest conflict din California? Cum va evolua situația? I-am întrebat pe politologii Vlad Adamescu şi Răzvan Petri, co-fondatorii platformei „<a href='https://www.instagram.com/politicalaminut/'>Politică la minut</a>”. </p><p><em>Era previzibilă o reacție în stradă la Los Angeles față de politicile privind imigrația ale președintelui Trump?<br/></em><b>Vlad Adamescu</b>: „Probabil că era previzibilă, avînd în vedere reacţia total disproporţionată a guvernului federal, a administraţiei Trump cînd vine vorba de deportările din stradă, pur şi simplu. Există suspiciuni destul de rezonabile că nu sînt doar imigranţi ilegali cei care sînt luaţi de pe stradă. Am văzut destul de clar că se face ceea ce se numeşte <em>racial profiling</em>, adică, dacă pari a fi imigrant din America Latină, eşti în pericol să fii ridicat de pe stradă şi deportat. Au fost tot felul de scandaluri în ultima perioadă în SUA. Stephen Miller, consilier de rang înalt al preşedintelui Trump, care se ocupă de imigraţie, a spus că trebuie să crească deportările şi arestările, trebuie să ajungă undeva la 3.000 de arestări de imigranţi aşa-zis ilegali în fiecare zi, să meargă şi la supermarketuri, în parcările supermarketurilor şi să îi ridice. Los Angeles, pe lîngă faptul că e o comunitate foarte diversă, are şi un istoric cînd vine vorba de proteste violente împotriva autorităţilor federale şi a autorităţilor în general. Ne aducem aminte de LA Riots din 1992, de tensiunile rasiale din Los Angeles.”</p><p><em>Sînt şi alte oraşe americane cu un număr semnificativ de imigranţi. De ce tocmai la Los Angeles au izbucnit acum aceste revolte?<br/></em><b>Răzvan Petri</b>: „La Los Angeles au fost la sfîrşitul săptămînii trecute o serie de raiduri în aceste comunităţi de imigranţi. Uneori imigranţi cu acte în regulă, care erau de ani de zile acolo, au fost luaţi de pe stradă, luaţi din sînul familiei şi duşi în centre de detenţie, fără dreptul familiilor de a-i vedea. Los Angeles a fost targetat pentru că este un oraş atît de divers, cu imigranţi. Dar este foarte important de spus şi că este într-un stat controlat de democraţi, ceea ce se numeşte <em>a Democratic stronghold</em>, adică o fortăreaţă pentru democraţi, un stat fanion al democraţilor, de multă vreme. Los Angeles are primar democrat, statul are guvernator democrat şi s-a dorit crearea unor tensiuni. Preşedintele american vrea să arate că poate să meargă în aceste zone democrate, pe care el a spus că democraţii nu ştiu să le administreze – l-a făcut incompetent pe guvernator – şi că, cu puterile federale pe care le are, poate să intre în aceste zone şi republicanii să facă ordine în aceste sanctuare democrate în care el spune că domină anarhia. De aceea a decis şi să federalizeze Garda Naţională şi să trimită trupe acolo, chiar dacă nu era nevoie. Să arate că democraţii nu ştiu să gestioneze situaţia şi că republicanii sînt cei care fac ordine în America şi ei sînt partidul siguranţei şi ordinii. Prin decizia de a trimite trupe acolo, preşedintele a vrut să transmită şi altor guvernatori sau aleşi locali democraţi că, dacă nu vor coopera cu noua administraţie, îi paşte aceeaşi soartă, federalizarea trupelor Gărzii Naţionale şi un astfel de spectacol de forţă trimisă să facă ordine. Un precedent foarte periculos.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17312890-ce-se-intimpla-in-california-donald-trump-cheama-armata-impotriva-poporului.mp3" length="18910205" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/gens2vrx0j5k78x30vcdkpvi27q1?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17312890</guid>
    <pubDate>Tue, 10 Jun 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17312890/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17312890/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17312890/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17312890/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1572</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>180</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Postelectorale. De ce atîta ură? </itunes:title>
    <title>Postelectorale. De ce atîta ură? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Multă ură s-a revărsat în ultimele luni în spațiul public, s-au făcut liste cu indezirabili, s-a ajuns la amenințări cu moartea. Cum am ajuns să ne urîm din motive politice? Ce alimentează ura asta? E posibil să o depășim? L-am invitat să discutăm aceste chestiuni complicate și greu de înțeles pe un susținător al importanței filosofiei în viața de zi cu zi. Cristian Iftode este profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București, unde conduce Departamentul de Filosofie Practică ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Multă ură s-a revărsat în ultimele luni în spațiul public, s-au făcut liste cu indezirabili, s-a ajuns la amenințări cu moartea. Cum am ajuns să ne urîm din motive politice? Ce alimentează ura asta? E posibil să o depășim?<b> </b>L-am invitat să discutăm aceste chestiuni complicate și greu de înțeles pe un susținător al importanței filosofiei în viața de zi cu zi. Cristian Iftode este profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București, unde conduce Departamentul de Filosofie Practică și Istoria Filosofiei. Recent, a publicat volumul „Mintea de pe urmă. Breviar de filosofie practică” (Editura TREI). </p><p><b>Cristian Iftode</b>: „În clipa în care se produce o descriere stereotipică a celeilalte părți, cu accente negative, caricaturale - <em>celălalt</em> descris în termeni de înapoiat, inferior intelectual sau moral -, deja apare un mecanism declanșator.”</p><p><em>E o gîlceavă filosofică veche, dar mereu actuală: sîntem buni de la natură, dar pervertiți de societate sau sîntem răi din naștere? Ura față de ceilalți este înnăscută sau dobîndită?<br/></em><b>Cristian Iftode</b>: „Nu cred că sîntem nici răi, nici buni de la natură, avem trăsături ambivalente și avem mecanisme de activare. Atît a îngerului, a părții bune din noi, cît și a bestialității. Jonathan Haidt, care este un psiholog moral faimos, ale cărui teorii se aplică foarte bine și pe zona de teorie și comunicare politică, la un moment dat folosește această metaforă: oamenii sînt 90% cimpanzei și 10% albine. Acel 10% albine poate fi folosit în situații speciale, în care se petrece ceea ce sociologia durkheimiană numește nevoia de apartenență, fără de care ajungem la anomie. (...) Ideea de filosofie socială vine să contrabalanseze imaginea individualistă, vorbind despre cît de mult sîntem ființe ultrasociale și cîtă nevoie de apartenență avem pe multiple planuri. Jonathan Haidt numește asta instinctul de roire: faptul că și oameni care pot trăi în culturi foarte individualiste, în ocazii speciale se pot simți nu doar solidari, ci se pot simți un singur trup, un singur corp social. Ei, problema cu acest instinct este că el poate fi salvator pentru o țară, pentru un neam, pentru un grup social, dar poate fi și instrumentat, manipulat în feluri absolut funeste, care să declanșeze războaie, genocid și toate grozăviile.”</p><p> Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Multă ură s-a revărsat în ultimele luni în spațiul public, s-au făcut liste cu indezirabili, s-a ajuns la amenințări cu moartea. Cum am ajuns să ne urîm din motive politice? Ce alimentează ura asta? E posibil să o depășim?<b> </b>L-am invitat să discutăm aceste chestiuni complicate și greu de înțeles pe un susținător al importanței filosofiei în viața de zi cu zi. Cristian Iftode este profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București, unde conduce Departamentul de Filosofie Practică și Istoria Filosofiei. Recent, a publicat volumul „Mintea de pe urmă. Breviar de filosofie practică” (Editura TREI). </p><p><b>Cristian Iftode</b>: „În clipa în care se produce o descriere stereotipică a celeilalte părți, cu accente negative, caricaturale - <em>celălalt</em> descris în termeni de înapoiat, inferior intelectual sau moral -, deja apare un mecanism declanșator.”</p><p><em>E o gîlceavă filosofică veche, dar mereu actuală: sîntem buni de la natură, dar pervertiți de societate sau sîntem răi din naștere? Ura față de ceilalți este înnăscută sau dobîndită?<br/></em><b>Cristian Iftode</b>: „Nu cred că sîntem nici răi, nici buni de la natură, avem trăsături ambivalente și avem mecanisme de activare. Atît a îngerului, a părții bune din noi, cît și a bestialității. Jonathan Haidt, care este un psiholog moral faimos, ale cărui teorii se aplică foarte bine și pe zona de teorie și comunicare politică, la un moment dat folosește această metaforă: oamenii sînt 90% cimpanzei și 10% albine. Acel 10% albine poate fi folosit în situații speciale, în care se petrece ceea ce sociologia durkheimiană numește nevoia de apartenență, fără de care ajungem la anomie. (...) Ideea de filosofie socială vine să contrabalanseze imaginea individualistă, vorbind despre cît de mult sîntem ființe ultrasociale și cîtă nevoie de apartenență avem pe multiple planuri. Jonathan Haidt numește asta instinctul de roire: faptul că și oameni care pot trăi în culturi foarte individualiste, în ocazii speciale se pot simți nu doar solidari, ci se pot simți un singur trup, un singur corp social. Ei, problema cu acest instinct este că el poate fi salvator pentru o țară, pentru un neam, pentru un grup social, dar poate fi și instrumentat, manipulat în feluri absolut funeste, care să declanșeze războaie, genocid și toate grozăviile.”</p><p> Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17303790-postelectorale-de-ce-atita-ura.mp3" length="20751901" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/gisu5gpya53j0v4xh0xr0s7qm927?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17303790</guid>
    <pubDate>Mon, 09 Jun 2025 15:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17303790/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17303790/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17303790/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17303790/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1726</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>179</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Vizita ca declanșator narativ: un dialog cu scriitorul Iulian Popa</itunes:title>
    <title>Vizita ca declanșator narativ: un dialog cu scriitorul Iulian Popa</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Iulian Popa a publicat recent volumul de povestiri „Vizite neanunțate” (Editura Humanitas). Într-adevăr, cartea stă sub semnul vizitelor neanunțate, care marchează într-un fel sau altul viețile personajelor. Vieți aparent banale, în care la un moment dat se întîmplă ceva care le schimbă temperatura. Personajele nu sînt supereroi, ci oameni obișnuiți însă, în fiecare povestire, încă de la primele rînduri, în poveștile lor de viață se strecoară o tensiune, o așteptare, iminența unui eveniment. ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Iulian Popa a publicat recent volumul de povestiri „Vizite neanunțate” (Editura Humanitas). Într-adevăr, cartea stă sub semnul vizitelor neanunțate, care marchează într-un fel sau altul viețile personajelor. Vieți aparent banale, în care la un moment dat se întîmplă ceva care le schimbă temperatura. Personajele nu sînt supereroi, ci oameni obișnuiți însă, în fiecare povestire, încă de la primele rînduri, în poveștile lor de viață se strecoară o tensiune, o așteptare, iminența unui eveniment. Nimic nu e în plus în aceste povestiri, și în același timp, autorul știe ce să lase nespus, ca cititorul să-și imagineze, să ducă povestea mai departe, dacă vrea. Am vorbit cu Iulian Popa despre noua sa carte, despre personaje, despre construcția tensiunii narative, despre economia stilistică și arta de a sugera, despre diferențele dintre proza scurtă și roman.</p><p><b>Iulian Popa</b>: „Imediat după ce am terminat prima carte de povestiri, <em>Guadalajara</em>, m-am apucat să dezvolt niște idei, niște schițe pe care le aveam de dinainte, notate în caiet. Și așa au ieșit, într-un stadiu incipient, vreo două, trei povestiri, care, întîmplător, aveau o vizită în ele. Mi-a plăcut cum sună și mi-am propus: ce-ar fi dac-aș scrie un volum întreg în care vizita să fie prezentă într-o formă sau alta. Fie că e vorba de o vizită la o persoană, fie că e vorba de vizitarea unui loc. Și am construit aceste povestiri ale unor vieți normale perturbate de ceva. Structura la care m-am gîndit a fost: pun această linie continuă a rutinei personajelor și, la un moment dat, un eveniment perturbator intră în scenă, le întrerupe viețile, uneori destul de brutal și de aici vedem ce se întîmplă.”</p><p>Iulian Popa are un doctorat în fizică la Universitatea Stuttgart. A debutat cu volumul de povestiri „Guadalajara”, urmat de romanul „Între vii” - ambele au apărut la Humanitas. </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  </b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Iulian Popa a publicat recent volumul de povestiri „Vizite neanunțate” (Editura Humanitas). Într-adevăr, cartea stă sub semnul vizitelor neanunțate, care marchează într-un fel sau altul viețile personajelor. Vieți aparent banale, în care la un moment dat se întîmplă ceva care le schimbă temperatura. Personajele nu sînt supereroi, ci oameni obișnuiți însă, în fiecare povestire, încă de la primele rînduri, în poveștile lor de viață se strecoară o tensiune, o așteptare, iminența unui eveniment. Nimic nu e în plus în aceste povestiri, și în același timp, autorul știe ce să lase nespus, ca cititorul să-și imagineze, să ducă povestea mai departe, dacă vrea. Am vorbit cu Iulian Popa despre noua sa carte, despre personaje, despre construcția tensiunii narative, despre economia stilistică și arta de a sugera, despre diferențele dintre proza scurtă și roman.</p><p><b>Iulian Popa</b>: „Imediat după ce am terminat prima carte de povestiri, <em>Guadalajara</em>, m-am apucat să dezvolt niște idei, niște schițe pe care le aveam de dinainte, notate în caiet. Și așa au ieșit, într-un stadiu incipient, vreo două, trei povestiri, care, întîmplător, aveau o vizită în ele. Mi-a plăcut cum sună și mi-am propus: ce-ar fi dac-aș scrie un volum întreg în care vizita să fie prezentă într-o formă sau alta. Fie că e vorba de o vizită la o persoană, fie că e vorba de vizitarea unui loc. Și am construit aceste povestiri ale unor vieți normale perturbate de ceva. Structura la care m-am gîndit a fost: pun această linie continuă a rutinei personajelor și, la un moment dat, un eveniment perturbator intră în scenă, le întrerupe viețile, uneori destul de brutal și de aici vedem ce se întîmplă.”</p><p>Iulian Popa are un doctorat în fizică la Universitatea Stuttgart. A debutat cu volumul de povestiri „Guadalajara”, urmat de romanul „Între vii” - ambele au apărut la Humanitas. </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  </b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17291217-vizita-ca-declan-ator-narativ-un-dialog-cu-scriitorul-iulian-popa.mp3" length="19100556" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/anwx1va575y99qtaa2yv92h81xyc?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17291217</guid>
    <pubDate>Fri, 06 Jun 2025 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17291217/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17291217/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17291217/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17291217/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1588</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>178</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>PRIDE nu e doar o paradă: e revendicarea unor drepturi fundamentale</itunes:title>
    <title>PRIDE nu e doar o paradă: e revendicarea unor drepturi fundamentale</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În 7 iunie are loc marșul Bucharest PRIDE. Comunitatea LGBTQ+ sărbătorește 20 de ani de la primul protest PRIDE din capitala României. Despre istoria acestui eveniment dar şi despre problemele cu care se confruntă comunitatea LGBTQ+ din România, despre valurile de ură îndreptată asupra ei, despre încălcarea unor drepturi fundamentale am vorbit cu Victor Ciobotaru, directorul executiv al Asociației Accept. Victor Ciobotaru: „Marşul Bucharest PRIDE 2025 este, probabil, ediţia cea mai importantă...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În 7 iunie are loc marșul Bucharest PRIDE. Comunitatea LGBTQ+ sărbătorește 20 de ani de la primul protest PRIDE din capitala României. Despre istoria acestui eveniment dar şi despre problemele cu care se confruntă comunitatea LGBTQ+ din România, despre valurile de ură îndreptată asupra ei, despre încălcarea unor drepturi fundamentale am vorbit cu Victor Ciobotaru, directorul executiv al Asociației Accept.</p><p><b>Victor Ciobotaru</b>: „Marşul Bucharest PRIDE 2025 este, probabil, ediţia cea mai importantă după prima ediţie. Prima ediţie a fost foarte importantă pentru că persoanele şi-au găsit curajul să iasă pentru prima dată pe străzile din Bucureşti. Iar 20 de ani mai tîrziu, în acest context, în acest climat în care vedem cît de mult a crescut discursul urii în spaţiul public, în contextul în care vedem cît de mult a crescut vizibilitatea partidelor extremiste, care atacă drepturile, şi nu doar drepturile comunităţii LGBT, dar şi ale unor întregi categorii de oameni din societate, în acest context, Bucharest PRIDE este cu atît mai mult un eveniment nu doar aniversar, ci e un eveniment necesar, care trebuie să se întîmple. Trebuie să continuăm să ieşim în stradă, să ne cerem drepturile şi, mai ales, să continuăm să luptăm pentru drepturile noastre. La marşul Bucharest PRIDE nu participă doar persoane din comunitatea LGBT, participă persoane care ne sînt aliate. Nu trebuie să fii parte dintr-o comunitate pentru a-i susţine drepturile. Trebuie doar să crezi în aceste valori ale egalităţii. Marşul Bucharest PRIDE este un eveniment intersecţional. Participă tineri, femei, persoane în vîrstă, din diverse categorii sociale. Pentru că marşul aduce la un loc oameni în diversitatea societăţii. Pentru o zi din an, marşul ne oferă un fel de imagine a cum ar putea să arate societatea românească în fiecare zi, dacă am fi trataţi cu toţii în mod egal şi ne-am raporta unii la ceilalţi ca fiind cetăţeni egali.”</p><p><em>Fostul premier Marcel Ciolacu spunea că îi e teamă că ar putea să fie obligat să poarte fustă. Credeţi că va fi obligat de cineva să poarte fustă? <br/></em><b>Victor Ciobotaru</b>: „L-am văzut dînd declaraţii imediat după ce s-a ales noul preşedinte şi nu l-am văzut îmbrăcat în fustă. A fost doar o altă încercare penibilă de a utiliza comunitatea LGBT într-un mod dezumanizant. Un obiect vestimentar, purtat de femei, de bărbaţi, nu te face nici mai puţin bărbat, nici mai mult femeie. Eu sînt anul acesta pentru prima dată în poziţia de director executiv al Asociaţiei Accept. E o responsabilitate foarte mare organizarea unui asemenea eveniment. Este cel mai mare eveniment civic, de drepturile omului din România, care a crescut constant de la an la an. Puteţi veni, vă invit pe dumneavoastră şi pe ascultătorii dumneavoastră să vă convingeţi că nu o să mă găsiţi în fustă, nu obligăm pe nimeni să se îmbrace în fustă. Tocmai asta este şi ideea acestui marş, că nu impunem absolut nimănui cum să se îmbrace, nu facem nici poliţia modei, fiecare este liber să vină aşa cum se simte cel mai bine. Îl aşteptăm pe domnul Ciolacu să vină la acest eveniment îmbrăcat exact cum se simte dînsul bine. Şi dacă va vedea bărbaţi în fuste, o să vadă că sînt inofensivi, nu o să-l atace niciodată şi n-o să încerce să-i ia drepturile.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În 7 iunie are loc marșul Bucharest PRIDE. Comunitatea LGBTQ+ sărbătorește 20 de ani de la primul protest PRIDE din capitala României. Despre istoria acestui eveniment dar şi despre problemele cu care se confruntă comunitatea LGBTQ+ din România, despre valurile de ură îndreptată asupra ei, despre încălcarea unor drepturi fundamentale am vorbit cu Victor Ciobotaru, directorul executiv al Asociației Accept.</p><p><b>Victor Ciobotaru</b>: „Marşul Bucharest PRIDE 2025 este, probabil, ediţia cea mai importantă după prima ediţie. Prima ediţie a fost foarte importantă pentru că persoanele şi-au găsit curajul să iasă pentru prima dată pe străzile din Bucureşti. Iar 20 de ani mai tîrziu, în acest context, în acest climat în care vedem cît de mult a crescut discursul urii în spaţiul public, în contextul în care vedem cît de mult a crescut vizibilitatea partidelor extremiste, care atacă drepturile, şi nu doar drepturile comunităţii LGBT, dar şi ale unor întregi categorii de oameni din societate, în acest context, Bucharest PRIDE este cu atît mai mult un eveniment nu doar aniversar, ci e un eveniment necesar, care trebuie să se întîmple. Trebuie să continuăm să ieşim în stradă, să ne cerem drepturile şi, mai ales, să continuăm să luptăm pentru drepturile noastre. La marşul Bucharest PRIDE nu participă doar persoane din comunitatea LGBT, participă persoane care ne sînt aliate. Nu trebuie să fii parte dintr-o comunitate pentru a-i susţine drepturile. Trebuie doar să crezi în aceste valori ale egalităţii. Marşul Bucharest PRIDE este un eveniment intersecţional. Participă tineri, femei, persoane în vîrstă, din diverse categorii sociale. Pentru că marşul aduce la un loc oameni în diversitatea societăţii. Pentru o zi din an, marşul ne oferă un fel de imagine a cum ar putea să arate societatea românească în fiecare zi, dacă am fi trataţi cu toţii în mod egal şi ne-am raporta unii la ceilalţi ca fiind cetăţeni egali.”</p><p><em>Fostul premier Marcel Ciolacu spunea că îi e teamă că ar putea să fie obligat să poarte fustă. Credeţi că va fi obligat de cineva să poarte fustă? <br/></em><b>Victor Ciobotaru</b>: „L-am văzut dînd declaraţii imediat după ce s-a ales noul preşedinte şi nu l-am văzut îmbrăcat în fustă. A fost doar o altă încercare penibilă de a utiliza comunitatea LGBT într-un mod dezumanizant. Un obiect vestimentar, purtat de femei, de bărbaţi, nu te face nici mai puţin bărbat, nici mai mult femeie. Eu sînt anul acesta pentru prima dată în poziţia de director executiv al Asociaţiei Accept. E o responsabilitate foarte mare organizarea unui asemenea eveniment. Este cel mai mare eveniment civic, de drepturile omului din România, care a crescut constant de la an la an. Puteţi veni, vă invit pe dumneavoastră şi pe ascultătorii dumneavoastră să vă convingeţi că nu o să mă găsiţi în fustă, nu obligăm pe nimeni să se îmbrace în fustă. Tocmai asta este şi ideea acestui marş, că nu impunem absolut nimănui cum să se îmbrace, nu facem nici poliţia modei, fiecare este liber să vină aşa cum se simte cel mai bine. Îl aşteptăm pe domnul Ciolacu să vină la acest eveniment îmbrăcat exact cum se simte dînsul bine. Şi dacă va vedea bărbaţi în fuste, o să vadă că sînt inofensivi, nu o să-l atace niciodată şi n-o să încerce să-i ia drepturile.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17287609-pride-nu-e-doar-o-parada-e-revendicarea-unor-drepturi-fundamentale.mp3" length="18979481" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/rvkvkb706y5e1aac9nuzy87yp5fa?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17287609</guid>
    <pubDate>Thu, 05 Jun 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17287609/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17287609/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17287609/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17287609/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1578</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>177</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cît ne costă că nu finanțăm suficient cercetarea</itunes:title>
    <title>Cît ne costă că nu finanțăm suficient cercetarea</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În România, cercetarea este un domeniu subfinanțat de ani de zile. Pentru 2025 a fost alocat un procent de 0,17% din PIB pentru cercetare-dezvoltare-inovare. În alţi ani a fost şi mai mic bugetul pentru acest domeniu. În contextul discuţiei mai ample despre necesitatea de a reduce cheltuielile publice, deputatul Claudiu Năsui a făcut o listă cu 178 de institute și centre de cercetare științifică, pe care le numește „agenții din cercetarea de stat” și despre care spune că „sînt făcute doar pen...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În România, cercetarea este un domeniu subfinanțat de ani de zile. Pentru 2025 a fost alocat un procent de 0,17% din PIB pentru cercetare-dezvoltare-inovare. În alţi ani a fost şi mai mic bugetul pentru acest domeniu. În contextul discuţiei mai ample despre necesitatea de a reduce cheltuielile publice, deputatul Claudiu Năsui a făcut o listă cu 178 de institute și<b> </b>centre de cercetare științifică, pe care le numește „agenții din cercetarea de stat” și despre care spune că „sînt făcute doar pentru a salariza politicieni, foști politicieni și tot felul oameni conectați la politicieni”. Există în societate o neîncredere profundă în instituţiile statului român. Cum ar putea fi recîştigată de zona de cercetare? Care e rolul cercetării pentru dezvoltarea unei societăți?<b> </b>I-am întrebat pe<b> </b>Roxana Bojariu, cercetător științific<b> </b>în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, și pe Daniel Șandru, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.</p><p><b>Daniel Șandru</b>: „Pe site-ul institutului nostru, încă din 4 aprilie anul acesta, este în transparenţă un proiect de hotărîre de guvern care priveşte reformarea noastră instituţională prin renunţarea la 7 posturi – atenţie! – ocupate, nu doar vacante şi nebugetate de fapt, cum se întîmplă în alte poveşti de reformare a statului, inclusiv unul de demnitar. Deci noi ştim foarte bine ce avem de făcut, ştim că, la 20 de ani, institutul trebuie să fie mai suplu şi să se adapteze la nevoile societale din prezent. (...) Cred cu tărie că, întrucît au rol public şi sînt bugetate public, şi institutele de cercetare – şi mă voi referi la cele din zona conexă instituţiei pe care o conduc, spre exemplu Institutul de Istorie al Academiei – ar trebui să fie mult mai prezente în spaţiul public şi să livreze ceea ce oameni oneşti, bine documentaţi şi care se formează în timp, produc, încît să aibă şi un impact social. Dar nu putem judeca cercetarea în termeni economici.”</p><p><em>Există în societate o neîncredere profundă în instituţiile publice. Cum ar putea fi recîştigată încrederea de zona de cercetare?<br/></em><b>Roxana Bojariu</b>: „Da, criza a izbucnit în pandemie. Din păcate, lucrurile nu sînt uşor de corectat. Toţi actorii societăţii ar trebui să contribuie. E clar că rolul cercetătorilor e important. Ei trebuie să-şi traducă activitatea în limbajul pe care toţi cetăţenii îl înţeleg. Un profesor american, Kevin Trenberth, cu care am interacţionat, mi-a spus, cînd eram mult mai tînără, că, dacă nu reuşeşti să îi explici bunicii tale sau nepotului tău, nepoatei tale ceea ce faci şi să te înţeleagă, să-i captezi atenţia, nu prea are sens să continui cercetarea respectivă pentru că, pînă la urmă, chiar şi cercetările foarte sofisticate au o ieşire în societate, pe care trebuie s-o găseşti. Cercetătorii servesc societatea, nu se servesc doar pe ei. Bineînţeles că este o bucurie personală dar este, în acelaşi timp, şi un serviciu pe care îl faci societăţii. Şi societatea trebuie să înţeleagă care este serviciul pe care i-l aduci. ”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În România, cercetarea este un domeniu subfinanțat de ani de zile. Pentru 2025 a fost alocat un procent de 0,17% din PIB pentru cercetare-dezvoltare-inovare. În alţi ani a fost şi mai mic bugetul pentru acest domeniu. În contextul discuţiei mai ample despre necesitatea de a reduce cheltuielile publice, deputatul Claudiu Năsui a făcut o listă cu 178 de institute și<b> </b>centre de cercetare științifică, pe care le numește „agenții din cercetarea de stat” și despre care spune că „sînt făcute doar pentru a salariza politicieni, foști politicieni și tot felul oameni conectați la politicieni”. Există în societate o neîncredere profundă în instituţiile statului român. Cum ar putea fi recîştigată de zona de cercetare? Care e rolul cercetării pentru dezvoltarea unei societăți?<b> </b>I-am întrebat pe<b> </b>Roxana Bojariu, cercetător științific<b> </b>în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, și pe Daniel Șandru, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.</p><p><b>Daniel Șandru</b>: „Pe site-ul institutului nostru, încă din 4 aprilie anul acesta, este în transparenţă un proiect de hotărîre de guvern care priveşte reformarea noastră instituţională prin renunţarea la 7 posturi – atenţie! – ocupate, nu doar vacante şi nebugetate de fapt, cum se întîmplă în alte poveşti de reformare a statului, inclusiv unul de demnitar. Deci noi ştim foarte bine ce avem de făcut, ştim că, la 20 de ani, institutul trebuie să fie mai suplu şi să se adapteze la nevoile societale din prezent. (...) Cred cu tărie că, întrucît au rol public şi sînt bugetate public, şi institutele de cercetare – şi mă voi referi la cele din zona conexă instituţiei pe care o conduc, spre exemplu Institutul de Istorie al Academiei – ar trebui să fie mult mai prezente în spaţiul public şi să livreze ceea ce oameni oneşti, bine documentaţi şi care se formează în timp, produc, încît să aibă şi un impact social. Dar nu putem judeca cercetarea în termeni economici.”</p><p><em>Există în societate o neîncredere profundă în instituţiile publice. Cum ar putea fi recîştigată încrederea de zona de cercetare?<br/></em><b>Roxana Bojariu</b>: „Da, criza a izbucnit în pandemie. Din păcate, lucrurile nu sînt uşor de corectat. Toţi actorii societăţii ar trebui să contribuie. E clar că rolul cercetătorilor e important. Ei trebuie să-şi traducă activitatea în limbajul pe care toţi cetăţenii îl înţeleg. Un profesor american, Kevin Trenberth, cu care am interacţionat, mi-a spus, cînd eram mult mai tînără, că, dacă nu reuşeşti să îi explici bunicii tale sau nepotului tău, nepoatei tale ceea ce faci şi să te înţeleagă, să-i captezi atenţia, nu prea are sens să continui cercetarea respectivă pentru că, pînă la urmă, chiar şi cercetările foarte sofisticate au o ieşire în societate, pe care trebuie s-o găseşti. Cercetătorii servesc societatea, nu se servesc doar pe ei. Bineînţeles că este o bucurie personală dar este, în acelaşi timp, şi un serviciu pe care îl faci societăţii. Şi societatea trebuie să înţeleagă care este serviciul pe care i-l aduci. ”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17281154-cit-ne-costa-ca-nu-finan-am-suficient-cercetarea.mp3" length="20473417" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/kmr9ql10mbwaie2ql4al7yyexhm6?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17281154</guid>
    <pubDate>Wed, 04 Jun 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17281154/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17281154/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17281154/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17281154/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1702</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>176</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Niciuna înfrîntă. Niciuna uitată. Niciuna mai puțin.” Cum poate fi prevenită violența împotriva femeilor? </itunes:title>
    <title>„Niciuna înfrîntă. Niciuna uitată. Niciuna mai puțin.” Cum poate fi prevenită violența împotriva femeilor? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[La sfîrșitul săptămînii trecute, o femeie de 23 de ani a fost împușcată mortal pe stradă, în plină zi, de un bărbat care a abuzat-o ani de zile, încă de cînd era doar o fată de 14 ani. „Este al 25-lea caz de femicid din ultimele cinci luni. În fiecare an în România zeci de femei sînt omorîte doar pentru că sînt femei. Violența împotriva femeilor e insuficient sancționată, e tolerată de cei care ar trebui să ne protejeze și transformată apoi în context de blamare a victimei” se arată într-un c...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>La sfîrșitul săptămînii trecute, o femeie de 23 de ani a fost împușcată mortal pe stradă, în plină zi, de un bărbat care a abuzat-o ani de zile, încă de cînd era doar o fată de 14 ani.<b> „</b>Este al 25-lea caz de femicid din ultimele cinci luni. În fiecare an în România zeci de femei sînt omorîte doar pentru că sînt femei. Violența împotriva femeilor e insuficient sancționată, e tolerată de cei care ar trebui să ne protejeze și transformată apoi în context de blamare a victimei” se arată într-un comunicat al asociațiilor care<b> </b>au organizat<b> </b>protestul <b>„</b>Niciuna înfrîntă. Niciuna uitată. Niciuna mai puțin<b>”</b>. Crima este forma extremă a violenței. Crima aduce subiectul violenței împotriva femeilor la știri. Dar violența aceasta se manifestă<b> </b>în multe feluri, prin hărțuire, prin amenințări, prin încălcarea ordinelor de protecție precum şi prin alte forme, mai greu de identificat ca abuz<b>. </b></p><p>Ce poate face o femeie care e amenințată constant sau agresată fizic, cum se poate proteja, unde poate cere ajutor? De ce avem atîtea cazuri de femicid – e problema societății care tolerează violența împotriva femeilor, e eșecul instituțiilor care ar trebui să protejeze victimele, nu avem legi destule? Le-am întrebat pe Monaliza Cîrstea, directoarea Direcției Strategii, Politici, Programe și Parteneriate, din cadrul Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, şi pe Iolanda Beldianu, de la Asociația Pas Alternativ, din Brașov.</p><p><b>Monaliza Cîrstea</b>: „Din nefericire, ne confruntăm cu un nivel foarte ridicat de toleranţă a societăţii cu privire la acest fenomen. Învăţăm de mici că <em>unde dă mama, creşte</em>, că. dacă nu te loveşte soţul sau partenerul. înseamnă că nu te iubeşte şi sîntem într-un fel programaţi să acceptăm şi chiar să ne resemnăm în faţa acestei violenţe domestice. Însă eu cred că lucrurile nu trebuie să stea aşa. Cred că avem legi solide. Şi nu o spunem noi, o spune Consiliul Europei care a evaluat modul în care România şi-a îndeplinit obligaţiile cu privire la implementarea şi armonizarea Convenţiei de la Istanbul şi, mai nou, avem şi o directivă europeană care impune şi mai multe reguli şi pe care noi ne străduim să le transpunem întocmai. Însă toate aceste legi trebuie să fie implementate şi acolo există mari probleme. Există mari probleme în cooperarea la nivel multidisciplinar între autorităţile locale care nu doresc să finanţeze suficient, nu iau în considerare problematica victimelor violenţei domestice. Profilul acestora este complex şi necesită o pregătire intensă, o instruire adecvată, în special din perspectiva de gen, din perspectiva de a înţelege nevoile lor, de a fi aproape de ele, de a le acompania în toate etapele de intervenţie de care au nevoie.”</p><p><b>Iolanda Beldianu:</b> „O femeie care este victimă a violenţei este practic captivă în acea relaţie în care agresorul a avut grijă şi timp să o izoleze, să o depriveze de legătura cu exteriorul, care ar putea să-i fie punct de sprijin la un moment dat. Eu militez pentru ideea că, atunci cînd sesizăm că este o situaţie de abuz, de violenţă, oriunde în preajma noastră – legea presupune şi chiar recomandă intervenţia şi a terţilor care ştiu de situaţie –, am putea să reclamăm şi să sesizăm organele îndreptăţite să intervină. Mă refer la poliţie, în primul rînd, atunci cînd e vorba de o situaţie de criză, dar pot fi apelate şi serviciile conexe, specializate – consiliere psihologică, psihoterapie, asistenţă socială, consultanţă juridică, înainte de reprezentarea efectivă în instanţă. Sînt lucruri la care o victimă poate să apeleze.  Nu putem să ne plîngem că nu avem legi. Nu legea este problema, ci aplicarea ei. Şi aplicarea se face cu oameni. Iar la acei oameni care devin instrumente ale aplicării legii – acolo este o mică problemă. Fenomenul violenţei e atît de frecvent încît îi atinge pe toţi, inclusiv pe cei care sînt în situaţia de a aplica legea.”</p><p>Apasă PLAY pentru</p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>La sfîrșitul săptămînii trecute, o femeie de 23 de ani a fost împușcată mortal pe stradă, în plină zi, de un bărbat care a abuzat-o ani de zile, încă de cînd era doar o fată de 14 ani.<b> „</b>Este al 25-lea caz de femicid din ultimele cinci luni. În fiecare an în România zeci de femei sînt omorîte doar pentru că sînt femei. Violența împotriva femeilor e insuficient sancționată, e tolerată de cei care ar trebui să ne protejeze și transformată apoi în context de blamare a victimei” se arată într-un comunicat al asociațiilor care<b> </b>au organizat<b> </b>protestul <b>„</b>Niciuna înfrîntă. Niciuna uitată. Niciuna mai puțin<b>”</b>. Crima este forma extremă a violenței. Crima aduce subiectul violenței împotriva femeilor la știri. Dar violența aceasta se manifestă<b> </b>în multe feluri, prin hărțuire, prin amenințări, prin încălcarea ordinelor de protecție precum şi prin alte forme, mai greu de identificat ca abuz<b>. </b></p><p>Ce poate face o femeie care e amenințată constant sau agresată fizic, cum se poate proteja, unde poate cere ajutor? De ce avem atîtea cazuri de femicid – e problema societății care tolerează violența împotriva femeilor, e eșecul instituțiilor care ar trebui să protejeze victimele, nu avem legi destule? Le-am întrebat pe Monaliza Cîrstea, directoarea Direcției Strategii, Politici, Programe și Parteneriate, din cadrul Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, şi pe Iolanda Beldianu, de la Asociația Pas Alternativ, din Brașov.</p><p><b>Monaliza Cîrstea</b>: „Din nefericire, ne confruntăm cu un nivel foarte ridicat de toleranţă a societăţii cu privire la acest fenomen. Învăţăm de mici că <em>unde dă mama, creşte</em>, că. dacă nu te loveşte soţul sau partenerul. înseamnă că nu te iubeşte şi sîntem într-un fel programaţi să acceptăm şi chiar să ne resemnăm în faţa acestei violenţe domestice. Însă eu cred că lucrurile nu trebuie să stea aşa. Cred că avem legi solide. Şi nu o spunem noi, o spune Consiliul Europei care a evaluat modul în care România şi-a îndeplinit obligaţiile cu privire la implementarea şi armonizarea Convenţiei de la Istanbul şi, mai nou, avem şi o directivă europeană care impune şi mai multe reguli şi pe care noi ne străduim să le transpunem întocmai. Însă toate aceste legi trebuie să fie implementate şi acolo există mari probleme. Există mari probleme în cooperarea la nivel multidisciplinar între autorităţile locale care nu doresc să finanţeze suficient, nu iau în considerare problematica victimelor violenţei domestice. Profilul acestora este complex şi necesită o pregătire intensă, o instruire adecvată, în special din perspectiva de gen, din perspectiva de a înţelege nevoile lor, de a fi aproape de ele, de a le acompania în toate etapele de intervenţie de care au nevoie.”</p><p><b>Iolanda Beldianu:</b> „O femeie care este victimă a violenţei este practic captivă în acea relaţie în care agresorul a avut grijă şi timp să o izoleze, să o depriveze de legătura cu exteriorul, care ar putea să-i fie punct de sprijin la un moment dat. Eu militez pentru ideea că, atunci cînd sesizăm că este o situaţie de abuz, de violenţă, oriunde în preajma noastră – legea presupune şi chiar recomandă intervenţia şi a terţilor care ştiu de situaţie –, am putea să reclamăm şi să sesizăm organele îndreptăţite să intervină. Mă refer la poliţie, în primul rînd, atunci cînd e vorba de o situaţie de criză, dar pot fi apelate şi serviciile conexe, specializate – consiliere psihologică, psihoterapie, asistenţă socială, consultanţă juridică, înainte de reprezentarea efectivă în instanţă. Sînt lucruri la care o victimă poate să apeleze.  Nu putem să ne plîngem că nu avem legi. Nu legea este problema, ci aplicarea ei. Şi aplicarea se face cu oameni. Iar la acei oameni care devin instrumente ale aplicării legii – acolo este o mică problemă. Fenomenul violenţei e atît de frecvent încît îi atinge pe toţi, inclusiv pe cei care sînt în situaţia de a aplica legea.”</p><p>Apasă PLAY pentru</p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17274703-niciuna-infrinta-niciuna-uitata-niciuna-mai-pu-in-cum-poate-fi-prevenita-violen-a-impotriva-femeilor.mp3" length="20359118" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17274703</guid>
    <pubDate>Tue, 03 Jun 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17274703/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17274703/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17274703/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17274703/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1693</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>175</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Polonia după alegeri. Ce înseamnă victoria lui Nawrocki pentru Europa?  </itunes:title>
    <title>Polonia după alegeri. Ce înseamnă victoria lui Nawrocki pentru Europa?  </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Karol Nawrocki, candidatul Partidului Lege și Justiție (PiS), a câștigat alegerile prezidențiale din Polonia, cu 50,89% din voturile exprimate. Prezența la vot a fost de 71,31%, un record pentru Polonia. Cei doi candidați ajunși în turul al doilea, Karol Nawrocki și Rafał Trzaskowski, sînt reprezentanții celor două formațiuni politice principale din Polonia. Karol Nawrocki a fost susţinut de Partidul Lege și Justiție (PiS), partid din care face parte și actualul președinte, Andrzej Duda, part...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Karol Nawrocki, candidatul Partidului Lege și Justiție (PiS), a câștigat alegerile prezidențiale din Polonia, cu 50,89% din voturile exprimate. Prezența la vot a fost de 71,31%, un record pentru Polonia. Cei doi candidați ajunși în turul al doilea,<b> </b>Karol Nawrocki și Rafał Trzaskowski, sînt reprezentanții celor două formațiuni politice principale din Polonia. Karol Nawrocki a fost susţinut de Partidul Lege și Justiție (PiS), partid din care face parte și actualul președinte, Andrzej Duda, partid care a fost și la guvernare vreme de opt ani pînă în 2023, cînd a cîștigat alegerile coaliția de centru-dreapta a actualului premier Donald Tusk, care l-a susținut la alegerile prezidenţiale pe Rafał Trzaskowski, primarul Varșoviei. În ce măsură victoria la limită pentru candidatul Partidului Lege și Justiție arată o divizare profundă a societății poloneze? Cum va arăta relația România-Polonia după alegerile prezidențiale din cele două ţări? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. </p><p><b>Raluca Alexandrescu</b>: „În Polonia nu există în spaţiul public discursuri pro-ruse. Această absenţă a filo-rusismului se explică printr-un trecut, printr-o istorie construită în spiritul acestei opoziţii faţă de Rusia şi care nu a dispărut şi nu s-a slăbit. Războiul din Ucraina nu a făcut decît să exacerbeze angoase istorice profunde legate de ameninţarea rusă.”</p><p><em>Ce șanse are guvernul Donald Tusk să implementeze reformele pe care și le-a propus, după alegerea candidatului susținut de PiS?<br/></em><b>Raluca Alexandrescu</b>: „E foarte complicată situaţia guvernului Tusk acum. Coaliţia rezultată în urma alegerilor din octombrie 2023 a fost de nenumărate ori împiedicată să ducă la capăt nişte reforme de opoziţia preşedintelui Duda şi nu numai de opoziţia preşedintelui, care teoretic nu are competenţe nici măcar cît are preşedintele român. Deci el, teoretic, nu a avut prea multe pîrghii de influenţă dar a acţionat prin instituţii, care erau puternic politizate în urma acţiunii lungii guvernări PiS, şi pe care Donald Tusk, deşi îşi propusese un proiect ambiţios, nu a reuşit să le reformeze. (...) Aş cita cîteva din direcţiile în care guvernul nu a reuşit pînă acum să-şi ducă pînă la capăt proiectele şi promisiunile cu care venise, cu foarte mare mult entuziasm, în octombrie 2023, la guvernare. Reforma justiţiei şi a statului de drept, pe care o promisese într-un discurs electrizant, la anunţul rezultatelor legislative Donald Tusk şi care promitea chiar mai mult decît era poate cazul, o schimbare de regim. Acesta ar fi un prim punct foarte important şi care-i asigură în continuare pîrghii de influenţă foarte puternice preşedintelui ales Nawrocki. O a doua direcţie în care nu a reuşit Donald Tusk să se impună a fost problema foarte spinoasă a dezincriminării avortului. Or, ceea ce propune acuma PiS, şi se pare că a avut totuşi majoritatea polonezilor de partea sa, este, dimpotrivă, o înăsprire a acestei legislaţii, pînă la interzicerea completă.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b> </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Karol Nawrocki, candidatul Partidului Lege și Justiție (PiS), a câștigat alegerile prezidențiale din Polonia, cu 50,89% din voturile exprimate. Prezența la vot a fost de 71,31%, un record pentru Polonia. Cei doi candidați ajunși în turul al doilea,<b> </b>Karol Nawrocki și Rafał Trzaskowski, sînt reprezentanții celor două formațiuni politice principale din Polonia. Karol Nawrocki a fost susţinut de Partidul Lege și Justiție (PiS), partid din care face parte și actualul președinte, Andrzej Duda, partid care a fost și la guvernare vreme de opt ani pînă în 2023, cînd a cîștigat alegerile coaliția de centru-dreapta a actualului premier Donald Tusk, care l-a susținut la alegerile prezidenţiale pe Rafał Trzaskowski, primarul Varșoviei. În ce măsură victoria la limită pentru candidatul Partidului Lege și Justiție arată o divizare profundă a societății poloneze? Cum va arăta relația România-Polonia după alegerile prezidențiale din cele două ţări? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. </p><p><b>Raluca Alexandrescu</b>: „În Polonia nu există în spaţiul public discursuri pro-ruse. Această absenţă a filo-rusismului se explică printr-un trecut, printr-o istorie construită în spiritul acestei opoziţii faţă de Rusia şi care nu a dispărut şi nu s-a slăbit. Războiul din Ucraina nu a făcut decît să exacerbeze angoase istorice profunde legate de ameninţarea rusă.”</p><p><em>Ce șanse are guvernul Donald Tusk să implementeze reformele pe care și le-a propus, după alegerea candidatului susținut de PiS?<br/></em><b>Raluca Alexandrescu</b>: „E foarte complicată situaţia guvernului Tusk acum. Coaliţia rezultată în urma alegerilor din octombrie 2023 a fost de nenumărate ori împiedicată să ducă la capăt nişte reforme de opoziţia preşedintelui Duda şi nu numai de opoziţia preşedintelui, care teoretic nu are competenţe nici măcar cît are preşedintele român. Deci el, teoretic, nu a avut prea multe pîrghii de influenţă dar a acţionat prin instituţii, care erau puternic politizate în urma acţiunii lungii guvernări PiS, şi pe care Donald Tusk, deşi îşi propusese un proiect ambiţios, nu a reuşit să le reformeze. (...) Aş cita cîteva din direcţiile în care guvernul nu a reuşit pînă acum să-şi ducă pînă la capăt proiectele şi promisiunile cu care venise, cu foarte mare mult entuziasm, în octombrie 2023, la guvernare. Reforma justiţiei şi a statului de drept, pe care o promisese într-un discurs electrizant, la anunţul rezultatelor legislative Donald Tusk şi care promitea chiar mai mult decît era poate cazul, o schimbare de regim. Acesta ar fi un prim punct foarte important şi care-i asigură în continuare pîrghii de influenţă foarte puternice preşedintelui ales Nawrocki. O a doua direcţie în care nu a reuşit Donald Tusk să se impună a fost problema foarte spinoasă a dezincriminării avortului. Or, ceea ce propune acuma PiS, şi se pare că a avut totuşi majoritatea polonezilor de partea sa, este, dimpotrivă, o înăsprire a acestei legislaţii, pînă la interzicerea completă.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b> </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17267655-polonia-dupa-alegeri-ce-inseamna-victoria-lui-nawrocki-pentru-europa.mp3" length="20143292" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ngahpwrmxr89zulxpmn07mhmn1ni?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17267655</guid>
    <pubDate>Mon, 02 Jun 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17267655/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17267655/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17267655/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17267655/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1675</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>174</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cum îi convingem pe copii să citească? </itunes:title>
    <title>Cum îi convingem pe copii să citească? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[De cîțiva ani a început construcția unui important edificiu: literatura pentru copii scrisă de autori români contemporani, adică acei autori atenți la copiii de azi și la contextul în care ei cresc, la problemele, întrebările și nevoile lor. Lucrurile s-au urnit greu, mulți ani nu au existat în librării decît foarte puține asemenea cărți dar acum literatura pentru copii scrisă de autori români e pe mîini bune. La asta contribuie, pe lîngă scriitori, ilustratorii de carte, editorii, cei care f...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>De cîțiva ani a început construcția unui important edificiu: literatura pentru copii scrisă de autori români contemporani, adică acei autori atenți la copiii de azi și la contextul în care ei cresc, la problemele, întrebările și nevoile lor. Lucrurile s-au urnit greu, mulți ani nu au existat în librării decît foarte puține asemenea cărți dar acum literatura pentru copii scrisă de autori români e pe mîini bune. La asta contribuie, pe lîngă scriitori, ilustratorii de carte, editorii, cei care fac promovarea cărților. Am vorbit cu Simona Antonescu și Luminița Corneanu, autoare și de cărți pentru copii, despre importanța literaturii contemporane pentru copii, despre cum îi aduci spre lectura de plăcere pe copiii care nu și-au văzut niciodată părinții citind o carte.</p><p>Simona Antonescu este autoarea seriei „Istoria povestită copiilor”, care se reeditează la Polirom și din care au apărut, în a doua ediție, volumele „Decebal și un solomonar misterios”, „Nobilul Aethicus și o călătorie în jurul lumii” și „Menumorut și minele de aur de la Roșia Montană”.</p><p>Luminița Corneanu a scris cartea „Cameleonul Cami pleacă în Tibet”, apărută la editura Vlad și Cartea cu Genius, și este membră a asociației „De Basm”, care promovează literatura pentru copii. </p><p><b>Luminița Corneanu</b>: „Ceea ce la noi lipsește dramatic în educația timpurie sînt bibliotecile școlare, în școli și grădinițe, specializate pentru vîrstele mici, cu cărți contemporane, noi, la zi, suficiente pentru toți copiii, astfel încît fiecare copil să plece acasă săptămînal cu o carte, să fie invitat în bibliotecă cu clasa, să citească acolo, lucruri care în străinătate se întîmplă de la sine. În țările din Vest nici nu se concepe ca un copil să nu fie dus la bibliotecă de foarte mic astfel încît el să deprindă obiceiul cititului și să-și formeze atît atenția, care este esențială pentru toată cogniția, cît și automatizarea lecturii - nu poți fi cititor pasionat dacă buchisești cuvintele.”</p><p><em>Cum îl atragi spre lectură pe un copil care nu-și vede părinții citind sau nu are cărți acasă?</em></p><p><b>Simona Antonescu</b>: „Asta cred că e cea mare problemă: faptul că nu-și vede părinții citind acasă. Pentru că exemplul este mai puternic decît orice fel de îndemn sec. Știm că există acei părinți care își doresc din suflet să citească copiii lor și ei cred că fac tot ce ține de ei, în sensul că le cumpără cărți foarte multe și îi îndeamnă: haide, citește, haide, citește! Dar, dacă nu deschide și părintele o carte, atunci pentru copilul acela cititul va fi o corvoadă. Un alt răspuns ar fi că citesc acei oameni care au o viață în plus. În afară de viața aceasta, la vedere, există și viața interioară. Oamenii care citesc sigur au și viață interioară. Singura modalitate de a hrăni viața asta interioară este cititul.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  </b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>De cîțiva ani a început construcția unui important edificiu: literatura pentru copii scrisă de autori români contemporani, adică acei autori atenți la copiii de azi și la contextul în care ei cresc, la problemele, întrebările și nevoile lor. Lucrurile s-au urnit greu, mulți ani nu au existat în librării decît foarte puține asemenea cărți dar acum literatura pentru copii scrisă de autori români e pe mîini bune. La asta contribuie, pe lîngă scriitori, ilustratorii de carte, editorii, cei care fac promovarea cărților. Am vorbit cu Simona Antonescu și Luminița Corneanu, autoare și de cărți pentru copii, despre importanța literaturii contemporane pentru copii, despre cum îi aduci spre lectura de plăcere pe copiii care nu și-au văzut niciodată părinții citind o carte.</p><p>Simona Antonescu este autoarea seriei „Istoria povestită copiilor”, care se reeditează la Polirom și din care au apărut, în a doua ediție, volumele „Decebal și un solomonar misterios”, „Nobilul Aethicus și o călătorie în jurul lumii” și „Menumorut și minele de aur de la Roșia Montană”.</p><p>Luminița Corneanu a scris cartea „Cameleonul Cami pleacă în Tibet”, apărută la editura Vlad și Cartea cu Genius, și este membră a asociației „De Basm”, care promovează literatura pentru copii. </p><p><b>Luminița Corneanu</b>: „Ceea ce la noi lipsește dramatic în educația timpurie sînt bibliotecile școlare, în școli și grădinițe, specializate pentru vîrstele mici, cu cărți contemporane, noi, la zi, suficiente pentru toți copiii, astfel încît fiecare copil să plece acasă săptămînal cu o carte, să fie invitat în bibliotecă cu clasa, să citească acolo, lucruri care în străinătate se întîmplă de la sine. În țările din Vest nici nu se concepe ca un copil să nu fie dus la bibliotecă de foarte mic astfel încît el să deprindă obiceiul cititului și să-și formeze atît atenția, care este esențială pentru toată cogniția, cît și automatizarea lecturii - nu poți fi cititor pasionat dacă buchisești cuvintele.”</p><p><em>Cum îl atragi spre lectură pe un copil care nu-și vede părinții citind sau nu are cărți acasă?</em></p><p><b>Simona Antonescu</b>: „Asta cred că e cea mare problemă: faptul că nu-și vede părinții citind acasă. Pentru că exemplul este mai puternic decît orice fel de îndemn sec. Știm că există acei părinți care își doresc din suflet să citească copiii lor și ei cred că fac tot ce ține de ei, în sensul că le cumpără cărți foarte multe și îi îndeamnă: haide, citește, haide, citește! Dar, dacă nu deschide și părintele o carte, atunci pentru copilul acela cititul va fi o corvoadă. Un alt răspuns ar fi că citesc acei oameni care au o viață în plus. În afară de viața aceasta, la vedere, există și viața interioară. Oamenii care citesc sigur au și viață interioară. Singura modalitate de a hrăni viața asta interioară este cititul.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  </b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17252318-cum-ii-convingem-pe-copii-sa-citeasca.mp3" length="21597599" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/p4azgsb97zsy60j5cciug7flh00t?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17252318</guid>
    <pubDate>Fri, 30 May 2025 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17252318/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17252318/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17252318/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17252318/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1796</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>173</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cînd emoția bate rațiunea. România - pe ultimul loc în UE la încrederea în știință</itunes:title>
    <title>Cînd emoția bate rațiunea. România - pe ultimul loc în UE la încrederea în știință</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Unul din trei români crede că știința și tehnologia au mai degrabă o influență negativă asupra societății – arată un studiu de anul acesta, în care România se plasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința încrederii în știință și tehnologie. De ce își pierd românii încrederea în știință? Cum ajung să se informeze din surse „alternative” și să prefere pseudoștiințele? Cum poate fi recuperată încrederea oamenilor în ştiinţă? I-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de C...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Unul din trei români crede că știința și tehnologia au mai degrabă o influență negativă asupra societății – arată un studiu de anul acesta, în care România se plasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința încrederii în știință și tehnologie. De ce își pierd românii încrederea în știință? Cum ajung să se informeze din surse „alternative” și să prefere pseudoștiințele? Cum poate fi recuperată încrederea oamenilor în ştiinţă? I-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată și Ciprian Mihali, directorul Departamentului de Filosofie de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. </p><p><b>Ciprian Mihali</b>: „Noi am funcţionat multă vreme în iluzia că omul modern este animat de această puternică dorinţă de cunoaştere. De fapt, foarte puţini oameni sînt animaţi de o dorinţă de cunoaştere, în sensul în care cunoaşterea îţi pune în discuţie certitudinile sau ceea ce ştiai pînă atunci şi îţi împinge limitele necunoaşterii mai departe. Noi avem un raport foarte personal şi foarte intim cu propria noastră ignoranţă. Iar această relaţie intimă ne face să considerăm că sîntem mai cunoscători decît sîntem de fapt, că sîntem mai puţin ignoranţi decît sîntem de fapt şi, din acest motiv, relaţia noastră cu frontiera între ceea ce ştim şi ceea ce nu ştim este o relaţie afectivă, o relaţie emoţională şi nu una raţională. Noi sîntem mult mai mult coduşi de emoţii şi dorinţe, mai ales de dorinţa de recunoaştere, decît sîntem animaţi de un ideal al unei cunoaşteri care să ne destabilizeze certitudinile. Ca animal care trăieşte socialmente printre alţi semeni, fiecare avem în permanenţă această nevoie de recunoaştere. Iar ceea ce a oferit internetul în versiunea sa din ultimii 15 ani, odată cu ascensiunea reţelelor sociale, a fost să aşeze în scheme algoritmice instrumentalizarea emoţiei. Sîntem fiinţe emoţionale mai mult decît fiinţe raţionale. Avem fiecare dintre noi nevoia de a fi recunoscuţi printre ceilalţi, o dorinţă foarte intimă şi dureroasă, care, dacă nu e satisfăcută, se revoltă, de asemenea, în feluri emoţionale. Emoţia este pre-cognitivă şi non-cognitivă, adică ea nu are nevoie de foarte multă informaţie. Dacă eu cred că e adevărat, atunci e mai important decît dacă este realmente adevărat.”</p><p><em>De cînd au început românii să nu mai aibă încredere în ştiinţă, e o neîncredere recentă sau mai veche?<br/></em><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Am văzut efectele acestei neîncrederi la începutul pandemiei. Dar nu cred că povestea începe în pandemie, ci probabil începe demult, în modul în care e construită cultura ştiinţifică în România. Putem să ne uităm la sistemul de învăţămînt de pe vremea comunistă, ba chiar, în pandemie mă uitam la reacţia românilor la pandemia de Gripă Spaniolă (din 1918) şi, din păcate nu pot să spun că diferenţele erau atît de mari. (...) Avem o problemă mai veche, care a fost din foarte multe puncte de vedere înrăutăţită de-a lungul vremii de două surse fundamentale, în ultimii 10-15 ani. O sursă este o incultură ştiinţifică profundă care vine pe bazele unui sistem de educaţie care nu te învaţă modul în care funcţionează ştiinţa şi cum obţine ea cunoaştere despre lume, ci te învaţă mai degrabă formule şi probleme de rezolvat. Şi a doua sursă, care nu trebuie ignorată, este munca continuă şi asiduă pe care au dus-o propaganda rusă şi propaganda chineză pe această temă – în România şi peste tot în lume au fost investigaţii –, parte din efortul lor mai amplu de a sădi neîncredere în societate. Şi bineînţeles că o neîncredere în instituţii şi în oamenii de ştiinţă îndeplineşte scopurile acestui tip de propagandă, care caută cît mai multă diviziune socială şi, dacă se poate să nu avem fapte în comun, e cu atît mai bine pentru ei.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Unul din trei români crede că știința și tehnologia au mai degrabă o influență negativă asupra societății – arată un studiu de anul acesta, în care România se plasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința încrederii în știință și tehnologie. De ce își pierd românii încrederea în știință? Cum ajung să se informeze din surse „alternative” și să prefere pseudoștiințele? Cum poate fi recuperată încrederea oamenilor în ştiinţă? I-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată și Ciprian Mihali, directorul Departamentului de Filosofie de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. </p><p><b>Ciprian Mihali</b>: „Noi am funcţionat multă vreme în iluzia că omul modern este animat de această puternică dorinţă de cunoaştere. De fapt, foarte puţini oameni sînt animaţi de o dorinţă de cunoaştere, în sensul în care cunoaşterea îţi pune în discuţie certitudinile sau ceea ce ştiai pînă atunci şi îţi împinge limitele necunoaşterii mai departe. Noi avem un raport foarte personal şi foarte intim cu propria noastră ignoranţă. Iar această relaţie intimă ne face să considerăm că sîntem mai cunoscători decît sîntem de fapt, că sîntem mai puţin ignoranţi decît sîntem de fapt şi, din acest motiv, relaţia noastră cu frontiera între ceea ce ştim şi ceea ce nu ştim este o relaţie afectivă, o relaţie emoţională şi nu una raţională. Noi sîntem mult mai mult coduşi de emoţii şi dorinţe, mai ales de dorinţa de recunoaştere, decît sîntem animaţi de un ideal al unei cunoaşteri care să ne destabilizeze certitudinile. Ca animal care trăieşte socialmente printre alţi semeni, fiecare avem în permanenţă această nevoie de recunoaştere. Iar ceea ce a oferit internetul în versiunea sa din ultimii 15 ani, odată cu ascensiunea reţelelor sociale, a fost să aşeze în scheme algoritmice instrumentalizarea emoţiei. Sîntem fiinţe emoţionale mai mult decît fiinţe raţionale. Avem fiecare dintre noi nevoia de a fi recunoscuţi printre ceilalţi, o dorinţă foarte intimă şi dureroasă, care, dacă nu e satisfăcută, se revoltă, de asemenea, în feluri emoţionale. Emoţia este pre-cognitivă şi non-cognitivă, adică ea nu are nevoie de foarte multă informaţie. Dacă eu cred că e adevărat, atunci e mai important decît dacă este realmente adevărat.”</p><p><em>De cînd au început românii să nu mai aibă încredere în ştiinţă, e o neîncredere recentă sau mai veche?<br/></em><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Am văzut efectele acestei neîncrederi la începutul pandemiei. Dar nu cred că povestea începe în pandemie, ci probabil începe demult, în modul în care e construită cultura ştiinţifică în România. Putem să ne uităm la sistemul de învăţămînt de pe vremea comunistă, ba chiar, în pandemie mă uitam la reacţia românilor la pandemia de Gripă Spaniolă (din 1918) şi, din păcate nu pot să spun că diferenţele erau atît de mari. (...) Avem o problemă mai veche, care a fost din foarte multe puncte de vedere înrăutăţită de-a lungul vremii de două surse fundamentale, în ultimii 10-15 ani. O sursă este o incultură ştiinţifică profundă care vine pe bazele unui sistem de educaţie care nu te învaţă modul în care funcţionează ştiinţa şi cum obţine ea cunoaştere despre lume, ci te învaţă mai degrabă formule şi probleme de rezolvat. Şi a doua sursă, care nu trebuie ignorată, este munca continuă şi asiduă pe care au dus-o propaganda rusă şi propaganda chineză pe această temă – în România şi peste tot în lume au fost investigaţii –, parte din efortul lor mai amplu de a sădi neîncredere în societate. Şi bineînţeles că o neîncredere în instituţii şi în oamenii de ştiinţă îndeplineşte scopurile acestui tip de propagandă, care caută cît mai multă diviziune socială şi, dacă se poate să nu avem fapte în comun, e cu atît mai bine pentru ei.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17247928-cind-emo-ia-bate-ra-iunea-romania-pe-ultimul-loc-in-ue-la-increderea-in-tiin-a.mp3" length="21037347" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/5d9o5v0xbogd3kjzz3l5zt5hsjv5?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17247928</guid>
    <pubDate>Thu, 29 May 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17247928/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17247928/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17247928/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17247928/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1749</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>172</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Postelectorale. Cum ne apărăm de propagandă și dezinformare? </itunes:title>
    <title>Postelectorale. Cum ne apărăm de propagandă și dezinformare? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Dezinformarea a atins în ultimele luni pe rețelele de socializare cote uriașe. Și continuă chiar dacă alegerile s-au încheiat. De ce am ajuns în România atît de vulnerabili la fake news și ce am putea învăța de la cum face față Republica Moldova valurilor de dezinformare care vin pe filiera de propagandă rusă? L-am întrebat pe Rufin Zamfir, expert în comunicare strategică. Rufin Zamfir: „Înainte de alegerile hotărîtoare pentru parcursul ei democratic, pe care le-a avut la finalul anului trecu...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Dezinformarea a atins în ultimele luni pe rețelele de socializare cote uriașe. Și continuă chiar dacă alegerile s-au încheiat. De ce am ajuns în România atît de vulnerabili la <em>fake news</em> și ce am putea învăța de la cum face față Republica Moldova valurilor de dezinformare care vin pe filiera de propagandă rusă? L-am întrebat pe Rufin Zamfir, expert în comunicare strategică.</p><p><b>Rufin Zamfir</b>: „Înainte de alegerile hotărîtoare pentru parcursul ei democratic, pe care le-a avut la finalul anului trecut, Republica Moldova a iniţiat şi a pus la punct un Centru pentru Comunicare Strategică şi Combatere a Dezinformării, o instituţie extrem de flexibilă care, datorită acestei flexibilităţi, reuşeşte să ia nişte decizii pe domeniul ei. Reuşeşte să facă asta cu un aparat nu foarte extins, cu un număr de persoane, de specialişti nu foarte mare, dar reuşeşte să facă acest lucru în conjuncţie – şi subliniez lucrul ăsta, pentru că este extrem de important – cu un palier juridic care implementează legile în vigoare în Republica Moldova.”</p><p><em>Sub ce formă se prezintă propaganda şi dezinformarea rusească în România şi în Republca Moldova?<br/></em><b>Rufin Zamfir</b>: „Cea mai mare asemănare între modul în care Rusia acţionează în Republica Moldova şi modul în care ea acţionează în România constă în ţinta pe care Rusia o are în cele două state: deraierea democratică, erodarea încrederii în instituţiile democratice pînă la nivelul la care presiunea socială să împiedice palierul politic să implementeze decizii care nu îi sînt favorabile Federaţiei Ruse – mă refer la sancţiunile pe care comunitatea internaţională i le impune Rusiei din cauza comportamentului agresiv demonstrat în Ucraina şi în alte state din regiune.”</p><p><em>Ce lipseşte din modul în care comunică public autorităţile din România în situaţii de criză, atunci cînd dezmint o dezinformare?</em> <br/><b>Rufin Zamfir</b>: „Cînd dezmint o dezinformare, nu lipseşte nimic. Lipseşte însă toată cealaltă parte, proactivă a procesului, acea parte care are rolul de a educa publicul, de a-l face conştient la riscurile potenţiale, în viitor. Lipseşte transparenţa şi onestitatea instituţiilor de a veni în faţa societăţii şi, în măsura în care se poate intra în amănunte, de a explica şi de a asigura publicul că acele instituţii lucrează pentru siguranţa lui. (...) Problema apare acolo unde răspunsul se opreşte la dezminţire. Dacă, după dezminţire, instituţia respectivă se opreşte cu interacţiunea cu publicul ei imediat după ce a dezminţit o ştire (falsă), nu ne putem aştepta ca societatea să devină mai rezilientă în faţa unor astfel de ştiri.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Dezinformarea a atins în ultimele luni pe rețelele de socializare cote uriașe. Și continuă chiar dacă alegerile s-au încheiat. De ce am ajuns în România atît de vulnerabili la <em>fake news</em> și ce am putea învăța de la cum face față Republica Moldova valurilor de dezinformare care vin pe filiera de propagandă rusă? L-am întrebat pe Rufin Zamfir, expert în comunicare strategică.</p><p><b>Rufin Zamfir</b>: „Înainte de alegerile hotărîtoare pentru parcursul ei democratic, pe care le-a avut la finalul anului trecut, Republica Moldova a iniţiat şi a pus la punct un Centru pentru Comunicare Strategică şi Combatere a Dezinformării, o instituţie extrem de flexibilă care, datorită acestei flexibilităţi, reuşeşte să ia nişte decizii pe domeniul ei. Reuşeşte să facă asta cu un aparat nu foarte extins, cu un număr de persoane, de specialişti nu foarte mare, dar reuşeşte să facă acest lucru în conjuncţie – şi subliniez lucrul ăsta, pentru că este extrem de important – cu un palier juridic care implementează legile în vigoare în Republica Moldova.”</p><p><em>Sub ce formă se prezintă propaganda şi dezinformarea rusească în România şi în Republca Moldova?<br/></em><b>Rufin Zamfir</b>: „Cea mai mare asemănare între modul în care Rusia acţionează în Republica Moldova şi modul în care ea acţionează în România constă în ţinta pe care Rusia o are în cele două state: deraierea democratică, erodarea încrederii în instituţiile democratice pînă la nivelul la care presiunea socială să împiedice palierul politic să implementeze decizii care nu îi sînt favorabile Federaţiei Ruse – mă refer la sancţiunile pe care comunitatea internaţională i le impune Rusiei din cauza comportamentului agresiv demonstrat în Ucraina şi în alte state din regiune.”</p><p><em>Ce lipseşte din modul în care comunică public autorităţile din România în situaţii de criză, atunci cînd dezmint o dezinformare?</em> <br/><b>Rufin Zamfir</b>: „Cînd dezmint o dezinformare, nu lipseşte nimic. Lipseşte însă toată cealaltă parte, proactivă a procesului, acea parte care are rolul de a educa publicul, de a-l face conştient la riscurile potenţiale, în viitor. Lipseşte transparenţa şi onestitatea instituţiilor de a veni în faţa societăţii şi, în măsura în care se poate intra în amănunte, de a explica şi de a asigura publicul că acele instituţii lucrează pentru siguranţa lui. (...) Problema apare acolo unde răspunsul se opreşte la dezminţire. Dacă, după dezminţire, instituţia respectivă se opreşte cu interacţiunea cu publicul ei imediat după ce a dezminţit o ştire (falsă), nu ne putem aştepta ca societatea să devină mai rezilientă în faţa unor astfel de ştiri.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17241042-postelectorale-cum-ne-aparam-de-propaganda-i-dezinformare.mp3" length="18993462" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/xawfjnygpsj6bsxye7ueiuan6a52?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17241042</guid>
    <pubDate>Wed, 28 May 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17241042/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17241042/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17241042/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17241042/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1579</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>171</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Fără educație nu e democrație. Cum salvăm școala românească? </itunes:title>
    <title>Fără educație nu e democrație. Cum salvăm școala românească? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Vorbim de mulți ani despre problemele majore din sistemul de educație al României: analfabetismul funcțional, abandonul școlar, carențele din zona educației civice, despre impactul problemelor din educație asupra societății, asupra democraţiei. De asemenea, un studiu al Ministerului Educației din 2023 arată că 20% dintre adulți se află în situația de analfabetism funcțional la literație și că 27% sînt în aceeași situație în ce privește competențele de calcul. De ce am ajuns aici? Și de unde a...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Vorbim de mulți ani despre problemele majore din sistemul de educație al României: analfabetismul funcțional, abandonul școlar, carențele din zona educației civice, despre impactul problemelor din educație asupra societății, asupra democraţiei. De asemenea, un studiu al Ministerului Educației din 2023 arată că 20% dintre adulți se află în situația de analfabetism funcțional la literație și că 27% sînt în aceeași situație în ce privește competențele de calcul. De ce am ajuns aici? Și de unde ar trebui să înceapă o reală reformă a sistemului educațional? L-am întrebat pe Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane la Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin” din Galați.</p><p><b>Doru Căstăian</b>: „Primele locuri unde ar trebui să meargă banii care se folosesc în momentul ăsta în sistem sînt, pe de-o parte, către politici de creştere a calităţii, acolo unde calitatea nu e ceea ce trebuie şi, în al doilea rînd, în schimbarea sistemului de formare iniţială şi de mentorat. Cercetările sînt destul de clare în direcţia asta. Cum spunea chiar recent fondatorul testelor PISA, un sistem nu poate fi mai bun decît profesorii din interiorul lui. Trebuie investit serios şi cu sens în formarea profesorilor şi în politici care să ducă la creşterea calităţii acolo unde ea lasă de dorit.”</p><p><em>Mulţi dintre elevii de azi provin din familii în care părinţii lor au şi ei probleme în a înţelege un text sau a face calcule simple. Cum ne afectează această moştenire educaţională la nivel de societate?<br/></em><b>Doru Căstăian</b>: „Mă bucur că şi studiile au început să arate un lucru care, din punctul meu de vedere, este şi era evident de foarte mult timp: e o poveste asta cu şcoala cea serioasă care se făcea pe vremuri. De fapt, principala noastră problemă acum e că, dintr-un anumit punct de vedere, funcţionăm tot în paradigma acelei şcoli <em>serioase</em> – cu cîte ghilimele doriţi –, pe care n-am reuşit s-o reformăm profund, cu adevărtat. Sigur că nimeni nu aruncă la gunoi rezultatele şi performanţele reale care au existat de-a lungul timpului în sistemul de învăţămînt românesc. Dar tot ceea ce azi apare în rapoartele de ţară şi tot ceea ce azi i se reproşează sistemului, caracterul elitist, inegalităţile uriaşe, faptul că e un sistem care vînează trofee pentru a-şi justifica lipsa de performanţă medie, toate astea vin din sistemul acela mult lăudat şi pe care nostalgicii îl regretă. Urmările le vedem în fiecare zi: într-o populaţie dezangajată civic, în calitatea dialogului public, în nivelul de toleranţă societală, le vedem la vot, le vedem în fascinaţia faţă de tot soiul de naraţiuni simple şi simpliste care îi prind pe oameni aproape mereu pe picior greşit. Sigur că discuţia e mai complexă, pentru că nu toate aceste efecte pot fi puse strict pe seama eşecului sistemului de educaţie, sînt şi cauze mai profund filosofice, sociologice. Dar sistemul de educaţie la noi este fără doar şi poate un factor agravant.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p><p><br/></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Vorbim de mulți ani despre problemele majore din sistemul de educație al României: analfabetismul funcțional, abandonul școlar, carențele din zona educației civice, despre impactul problemelor din educație asupra societății, asupra democraţiei. De asemenea, un studiu al Ministerului Educației din 2023 arată că 20% dintre adulți se află în situația de analfabetism funcțional la literație și că 27% sînt în aceeași situație în ce privește competențele de calcul. De ce am ajuns aici? Și de unde ar trebui să înceapă o reală reformă a sistemului educațional? L-am întrebat pe Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane la Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin” din Galați.</p><p><b>Doru Căstăian</b>: „Primele locuri unde ar trebui să meargă banii care se folosesc în momentul ăsta în sistem sînt, pe de-o parte, către politici de creştere a calităţii, acolo unde calitatea nu e ceea ce trebuie şi, în al doilea rînd, în schimbarea sistemului de formare iniţială şi de mentorat. Cercetările sînt destul de clare în direcţia asta. Cum spunea chiar recent fondatorul testelor PISA, un sistem nu poate fi mai bun decît profesorii din interiorul lui. Trebuie investit serios şi cu sens în formarea profesorilor şi în politici care să ducă la creşterea calităţii acolo unde ea lasă de dorit.”</p><p><em>Mulţi dintre elevii de azi provin din familii în care părinţii lor au şi ei probleme în a înţelege un text sau a face calcule simple. Cum ne afectează această moştenire educaţională la nivel de societate?<br/></em><b>Doru Căstăian</b>: „Mă bucur că şi studiile au început să arate un lucru care, din punctul meu de vedere, este şi era evident de foarte mult timp: e o poveste asta cu şcoala cea serioasă care se făcea pe vremuri. De fapt, principala noastră problemă acum e că, dintr-un anumit punct de vedere, funcţionăm tot în paradigma acelei şcoli <em>serioase</em> – cu cîte ghilimele doriţi –, pe care n-am reuşit s-o reformăm profund, cu adevărtat. Sigur că nimeni nu aruncă la gunoi rezultatele şi performanţele reale care au existat de-a lungul timpului în sistemul de învăţămînt românesc. Dar tot ceea ce azi apare în rapoartele de ţară şi tot ceea ce azi i se reproşează sistemului, caracterul elitist, inegalităţile uriaşe, faptul că e un sistem care vînează trofee pentru a-şi justifica lipsa de performanţă medie, toate astea vin din sistemul acela mult lăudat şi pe care nostalgicii îl regretă. Urmările le vedem în fiecare zi: într-o populaţie dezangajată civic, în calitatea dialogului public, în nivelul de toleranţă societală, le vedem la vot, le vedem în fascinaţia faţă de tot soiul de naraţiuni simple şi simpliste care îi prind pe oameni aproape mereu pe picior greşit. Sigur că discuţia e mai complexă, pentru că nu toate aceste efecte pot fi puse strict pe seama eşecului sistemului de educaţie, sînt şi cauze mai profund filosofice, sociologice. Dar sistemul de educaţie la noi este fără doar şi poate un factor agravant.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p><p><br/></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17234094-fara-educa-ie-nu-e-democra-ie-cum-salvam-coala-romaneasca.mp3" length="19469634" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/r1kh6x7lrgig0kjxbrwui9hvrrnz?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17234094</guid>
    <pubDate>Tue, 27 May 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17234094/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17234094/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17234094/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17234094/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1619</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>170</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Pe „pajiștea lui Até”: despre identitate și educație în poezia Olgăi Ștefan</itunes:title>
    <title>Pe „pajiștea lui Até”: despre identitate și educație în poezia Olgăi Ștefan</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Olga Ștefan este autoarea volumului „Até (o educație)”, care va apărea într-o colecție nouă de poezie, pocket, la Editura Art.  Pusă sub semnul lui Até, zeița orbirii și a distrugerii ca o consecință a orbirii, a iluzionării, cartea vorbește despre identitate - „Da, am crescut în Europa de Est” e titlul unuia dintre poeme - dar și despre școală - „Profesorul Natural” și „profesorul mediocru” sînt două ipostaze chestionate aici. Olga Ștefan este ea însăși profesoară de română la o școală ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Olga Ștefan este autoarea volumului „Até (o educație)”, care va apărea într-o colecție nouă de poezie, pocket, la Editura Art.  Pusă sub semnul lui Até, zeița orbirii și a distrugerii ca o consecință a orbirii, a iluzionării, cartea vorbește despre identitate - „Da, am crescut în Europa de Est” e titlul unuia dintre poeme - dar și despre școală - „Profesorul Natural” și „profesorul mediocru” sînt două ipostaze chestionate aici. Olga Ștefan este ea însăși profesoară de română la o școală din Cluj. Am vorbit cu Olga Ștefan despre cartea ei, despre semnificația titlului, despre ce poate spune poezia pe tema educației - o temă atît de importantă în România de azi.</p><p><b>Olga Ștefan</b>: „Era inevitabil ca ocupația mea diurnă să pătrundă în poezia pe care o scriu. Acest proiect îl aveam de mai mult timp în gînd, constatînd exact această carență sau această teamă de a explora un subiect care pare mai degrabă destinat literaturii de specialitate. Să nu uităm totuși că primele mărturii pe care le avem despre modul în care funcționează școala provin nu din cercetare, ci din literatură. Literatura e un fel de premergătoare a studiilor pe care le cităm, citim, recitim în domeniul pedagogic, avînd această dimensiune autobiografică, formativă, venind de multe ori dinspre fostul elev care meditează asupra destinului care l-a conturat, distrus, recompus, restructurat în școală. Însă mai rar avem mărturii fruste, oneste și, uneori, chiar autodenigrante ale celor care sînt profesori. De multe ori noi, profesorii, ne apărăm prin tot felul de fraze-clișeu destul de obscure, cum ar fi <em>am făcut tot ce am putut, facem ceea ce se poate, facem ce putem</em>, cînd, de fapt ele conjură o ipostază mult mai problematică. În perioada grevei (profesorilor) de acum doi ani am reușit să găsesc vocea pe care o voiam pentru ca poezia mea să devină mediul, depozitarul gîndurilor mele de profesoară, dar și de fostă elevă. Întotdeauna cele două se întîlnesc în aceste poeme.”</p><p><em>Até este zeița orbirii și a distrugerii ca o consecință a orbirii, a iluzionării. De ce ți-ai pus cartea sub semnul acestei figuri mitologice?<br/></em><b>Olga Ștefan</b>: „L-am ales, pe de-o parte, superficial, pentru tonalitate și sonoritate. Pe de altă parte, pentru paleta largă pe care-o acoperă semnificațiile acestei zeități. Pe care o regăsim, de exemplu, și într-o formulă care mie mi se pare în mod particular melancolică și interesantă și anume aceea de <em>pajiște a lui Até</em>. Mi se pare că Empedocle descria astfel lumea oamenilor. Adică e acel spațiu în care furia asta e dezlănțuită, dar și decăderea ulterioară e resimțită ca parte a condiției umane. Momentul în care am început să scriu poeziile din volum nu era foarte pașnic. Eram prin 2021, pe la finalul pandemiei, ulterior începutul războiului din Ucraina și meditam destul de mult asupra ideii acesteia că sîntem victimele propriei impulsivități, mai des decît ne place să recunoaștem. De asemenea mi se părea că sîntem educați într-o cultură a nesăbuinței și a exceselor. De pildă, Dodds, în <em>Grecii și iraționalul</em> spunea că Até ar sta și în inima exceselor.”</p><p> Olga Ștefan a mai publicat volumele de poezie „Saturn, zeul” (Charmides), „Civilizații” (Paralela 45), „Resursa” (Casa de Editură Max Blecher).</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Olga Ștefan este autoarea volumului „Até (o educație)”, care va apărea într-o colecție nouă de poezie, pocket, la Editura Art.  Pusă sub semnul lui Até, zeița orbirii și a distrugerii ca o consecință a orbirii, a iluzionării, cartea vorbește despre identitate - „Da, am crescut în Europa de Est” e titlul unuia dintre poeme - dar și despre școală - „Profesorul Natural” și „profesorul mediocru” sînt două ipostaze chestionate aici. Olga Ștefan este ea însăși profesoară de română la o școală din Cluj. Am vorbit cu Olga Ștefan despre cartea ei, despre semnificația titlului, despre ce poate spune poezia pe tema educației - o temă atît de importantă în România de azi.</p><p><b>Olga Ștefan</b>: „Era inevitabil ca ocupația mea diurnă să pătrundă în poezia pe care o scriu. Acest proiect îl aveam de mai mult timp în gînd, constatînd exact această carență sau această teamă de a explora un subiect care pare mai degrabă destinat literaturii de specialitate. Să nu uităm totuși că primele mărturii pe care le avem despre modul în care funcționează școala provin nu din cercetare, ci din literatură. Literatura e un fel de premergătoare a studiilor pe care le cităm, citim, recitim în domeniul pedagogic, avînd această dimensiune autobiografică, formativă, venind de multe ori dinspre fostul elev care meditează asupra destinului care l-a conturat, distrus, recompus, restructurat în școală. Însă mai rar avem mărturii fruste, oneste și, uneori, chiar autodenigrante ale celor care sînt profesori. De multe ori noi, profesorii, ne apărăm prin tot felul de fraze-clișeu destul de obscure, cum ar fi <em>am făcut tot ce am putut, facem ceea ce se poate, facem ce putem</em>, cînd, de fapt ele conjură o ipostază mult mai problematică. În perioada grevei (profesorilor) de acum doi ani am reușit să găsesc vocea pe care o voiam pentru ca poezia mea să devină mediul, depozitarul gîndurilor mele de profesoară, dar și de fostă elevă. Întotdeauna cele două se întîlnesc în aceste poeme.”</p><p><em>Até este zeița orbirii și a distrugerii ca o consecință a orbirii, a iluzionării. De ce ți-ai pus cartea sub semnul acestei figuri mitologice?<br/></em><b>Olga Ștefan</b>: „L-am ales, pe de-o parte, superficial, pentru tonalitate și sonoritate. Pe de altă parte, pentru paleta largă pe care-o acoperă semnificațiile acestei zeități. Pe care o regăsim, de exemplu, și într-o formulă care mie mi se pare în mod particular melancolică și interesantă și anume aceea de <em>pajiște a lui Até</em>. Mi se pare că Empedocle descria astfel lumea oamenilor. Adică e acel spațiu în care furia asta e dezlănțuită, dar și decăderea ulterioară e resimțită ca parte a condiției umane. Momentul în care am început să scriu poeziile din volum nu era foarte pașnic. Eram prin 2021, pe la finalul pandemiei, ulterior începutul războiului din Ucraina și meditam destul de mult asupra ideii acesteia că sîntem victimele propriei impulsivități, mai des decît ne place să recunoaștem. De asemenea mi se părea că sîntem educați într-o cultură a nesăbuinței și a exceselor. De pildă, Dodds, în <em>Grecii și iraționalul</em> spunea că Até ar sta și în inima exceselor.”</p><p> Olga Ștefan a mai publicat volumele de poezie „Saturn, zeul” (Charmides), „Civilizații” (Paralela 45), „Resursa” (Casa de Editură Max Blecher).</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17213693-pe-paji-tea-lui-ate-despre-identitate-i-educa-ie-in-poezia-olgai-tefan.mp3" length="22335578" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/gsn6bax9940xrqzhnoh71lm6dr4t?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17213693</guid>
    <pubDate>Fri, 23 May 2025 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17213693/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17213693/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17213693/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17213693/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1857</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>169</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Postelectorale. Cum s-a pierdut și cum poate fi recîștigată încrederea în instituții? </itunes:title>
    <title>Postelectorale. Cum s-a pierdut și cum poate fi recîștigată încrederea în instituții? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cel mai scăzut nivel de încredere în instituții se înregistra în zona de Est a Uniunii Europene, inclusiv în România, conform unui Eurobarometru recent. De ce și-au pierdut românii încrederea în instituțiile statului? Și cum poate fi restabilită această încredere? L-am întrebat pe Emilian Mihailov, conf. univ. la Facultatea de Filosofie a Universității din București și director al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată.  Emilian Mihailov: „Am făcut o documentare să văd dacă naraţiunile...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cel mai scăzut nivel de încredere în instituții se înregistra în zona de Est a Uniunii Europene, inclusiv în România, conform unui Eurobarometru recent<b>. </b>De ce și-au pierdut românii încrederea în instituțiile statului? Și cum poate fi restabilită această încredere? L-am întrebat pe Emilian Mihailov, conf. univ. la Facultatea de Filosofie a Universității din București și director al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată. </p><p><b>Emilian Mihailov</b>: „Am făcut o documentare să văd dacă naraţiunile declinului se adeveresc. Şi, contrar aşteptărilor, de fapt România, pe cele mai multe criterii, cunoaşte un progres lent, nu spectaculos, dar un progres. Nu avem declin nici pe creştere economică, nici pe problema corupţiei, nici pe inegalităţi economice. În ultimii zece ani inegalităţile economice sînt pe un trend descrescător. Şi întrebarea este cum mai binele devine semn de revoltă? Cum mai binele devine tot mai rău? Ce se întîmplă de noi nu recunoaştem acest progres – nu este spectaculos, dar este progres – de ce, dimpotrivă, sîntem convinşi, sîntem atraşi de naraţiuni ale declinului? (...) Aş prefera să vorbesc despre trei factori. Unu: România a progresat dar nu este o ţară cu instituţii consolidate, nu avem instituţii foarte funcţionale, deşi vedem îmbunătăţiri. Al doilea factor este cel legat de modul în care afectează <em>social media</em> comunicarea, interacţiunea dintre indivizi şi comunicarea, dezbaterea publică. Al treilea factor este legat de cum este construită psihologia noastră. De ce credem în declin cînd avem progres? Noi tindem să idealizăm trecutul. În trecut avem şi fapte pozitive, şi fapte negative, dar tindem să ni le reamintim mai mult pe cele pozitive. Tot timpul îmbunătăţim, cosmetizăm trecutul. Iar prezentul va fi tot timpul dominat de evenimentele negative, sub influenţa <em>social media</em> – cel mai bun instrument de a influenţa percepţiile oamenilor despre ce se întîmplă.”</p><p><em>Cum ar putea instituțiile să recîștige încrederea cetățenilor? Cît de mult contează stilul personal al liderilor în cosolidarea încrederii în instituţii, în stat? Cît de mult contează carisma, de pildă, sau însuşirile unui lider?<br/></em><b>Emilian Mihailov</b>: „În  momentul de faţă contează foarte mult. Instituţiile sînt entităţi abstracte, nu ne putem apropia de ele într-un mod uman. Ai nevoie să te apropii de persoane, ai nevoie să intri în contact cu oamenii care reprezintă acele instituţii. Preşedintele Nicuşor Dan a făcut un gest foarte importat: cel de a umaniza figura preşedintelui, atunci cînd, în prima zi de după alegerile de duminică, el şi-a luat fetiţa şi a dus-o la şcoală, pe stradă, ca un om obişnuit. Astfel de momente sînt foarte importante. Şi mai dau un exemplu. Oamenii obişnuiţi care reprezintă instituţiile – poliţistul care te opreşte în trafic, jandarmul care vine şi-ţi explică, funcţionarul public de la ANAF care îţi trimite o scrisoare că ai nu ştiu ce datorii – dacă ei te ignoră sau te tratează cu lipsă de respect, s-a închis povestea. Umanitatea în interacţiunea cu instituţiile statului se va dovedi decisivă în perioada următoare.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cel mai scăzut nivel de încredere în instituții se înregistra în zona de Est a Uniunii Europene, inclusiv în România, conform unui Eurobarometru recent<b>. </b>De ce și-au pierdut românii încrederea în instituțiile statului? Și cum poate fi restabilită această încredere? L-am întrebat pe Emilian Mihailov, conf. univ. la Facultatea de Filosofie a Universității din București și director al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată. </p><p><b>Emilian Mihailov</b>: „Am făcut o documentare să văd dacă naraţiunile declinului se adeveresc. Şi, contrar aşteptărilor, de fapt România, pe cele mai multe criterii, cunoaşte un progres lent, nu spectaculos, dar un progres. Nu avem declin nici pe creştere economică, nici pe problema corupţiei, nici pe inegalităţi economice. În ultimii zece ani inegalităţile economice sînt pe un trend descrescător. Şi întrebarea este cum mai binele devine semn de revoltă? Cum mai binele devine tot mai rău? Ce se întîmplă de noi nu recunoaştem acest progres – nu este spectaculos, dar este progres – de ce, dimpotrivă, sîntem convinşi, sîntem atraşi de naraţiuni ale declinului? (...) Aş prefera să vorbesc despre trei factori. Unu: România a progresat dar nu este o ţară cu instituţii consolidate, nu avem instituţii foarte funcţionale, deşi vedem îmbunătăţiri. Al doilea factor este cel legat de modul în care afectează <em>social media</em> comunicarea, interacţiunea dintre indivizi şi comunicarea, dezbaterea publică. Al treilea factor este legat de cum este construită psihologia noastră. De ce credem în declin cînd avem progres? Noi tindem să idealizăm trecutul. În trecut avem şi fapte pozitive, şi fapte negative, dar tindem să ni le reamintim mai mult pe cele pozitive. Tot timpul îmbunătăţim, cosmetizăm trecutul. Iar prezentul va fi tot timpul dominat de evenimentele negative, sub influenţa <em>social media</em> – cel mai bun instrument de a influenţa percepţiile oamenilor despre ce se întîmplă.”</p><p><em>Cum ar putea instituțiile să recîștige încrederea cetățenilor? Cît de mult contează stilul personal al liderilor în cosolidarea încrederii în instituţii, în stat? Cît de mult contează carisma, de pildă, sau însuşirile unui lider?<br/></em><b>Emilian Mihailov</b>: „În  momentul de faţă contează foarte mult. Instituţiile sînt entităţi abstracte, nu ne putem apropia de ele într-un mod uman. Ai nevoie să te apropii de persoane, ai nevoie să intri în contact cu oamenii care reprezintă acele instituţii. Preşedintele Nicuşor Dan a făcut un gest foarte importat: cel de a umaniza figura preşedintelui, atunci cînd, în prima zi de după alegerile de duminică, el şi-a luat fetiţa şi a dus-o la şcoală, pe stradă, ca un om obişnuit. Astfel de momente sînt foarte importante. Şi mai dau un exemplu. Oamenii obişnuiţi care reprezintă instituţiile – poliţistul care te opreşte în trafic, jandarmul care vine şi-ţi explică, funcţionarul public de la ANAF care îţi trimite o scrisoare că ai nu ştiu ce datorii – dacă ei te ignoră sau te tratează cu lipsă de respect, s-a închis povestea. Umanitatea în interacţiunea cu instituţiile statului se va dovedi decisivă în perioada următoare.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17210042-postelectorale-cum-s-a-pierdut-i-cum-poate-fi-reci-tigata-increderea-in-institu-ii.mp3" length="19887485" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/bp0qgzvwyk614h9nq3fdw9khmgqb?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17210042</guid>
    <pubDate>Thu, 22 May 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17210042/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17210042/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17210042/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17210042/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1654</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>168</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Trump, Putin și războiul din Ucraina: negocieri de pace sau redesenarea sferelor de influență? O discuție cu istoricul Cosmin Popa</itunes:title>
    <title>Trump, Putin și războiul din Ucraina: negocieri de pace sau redesenarea sferelor de influență? O discuție cu istoricul Cosmin Popa</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Războiul din Ucraina intră într-o nouă fază, odată cu reluarea contactelor directe între Washington și Moscova. Donald Trump și Vladimir Putin au avut o convorbire telefonică de peste două ore, o discuție pe care Kremlinul a numit-o „constructivă”, iar Trump a prezentat-o drept începutul unor negocieri „imediate” pentru încetarea focului. Ce rol joacă Donald Trump în această ecuație? Care sînt intențiile reale ale Rusiei la aceste negocieri? L-am întrebat pe istoricul Cosmin Popa, specializat...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Războiul din Ucraina intră într-o nouă fază, odată cu reluarea contactelor directe între Washington și Moscova. Donald Trump și Vladimir Putin au avut o convorbire telefonică de peste două ore, o discuție pe care Kremlinul a numit-o „constructivă”, iar Trump a prezentat-o drept începutul unor negocieri „imediate” pentru încetarea focului. Ce rol joacă Donald Trump în această ecuație? Care sînt intențiile reale ale Rusiei la aceste negocieri? L-am întrebat pe istoricul Cosmin Popa, specializat în istoria Uniunii Sovietice și a comunismului european.</p><p><em>Care sînt mizele pentru Donald Trump, de ce ar arbitra acest război?<br/></em><b>Cosmin Popa</b>: „În primul rînd pentru că a promis acest lucru. Sigur că el a revenit asupra promisiunii în repetate rînduri, modificîndu-i semnificativ cadrele temporale. Dar cred că pentru Donald Trump este foarte important să reafirme existenţa Statelor Unite ca superputere dominantă în această zonă. Cred că este la fel de important pentru Statele Unite să reconstruiască o relaţie strategică cu Rusia, în care Rusia să aibă rolul unui <em>sparring partner</em>, ca să ne exprimăm în limbaj sportiv – partenerul junior, partenerul minor. Pentru că Rusia este un stat important pentru viziunea general americană cu privire la relaţiile internaţionale. Aici, în Europa, noi cred că riscăm să pierdem din vedere dificultăţile cu care se confruntă SUA din partea Chinei. Dificultăţi majore, pe care nici una dintre puterile sau superputerile care au concurat Statele Unite nu le-au pus pînă acum, inclusiv din punct de vedere militar, economic, cultural. Donald Trump încearcă să încheie acest conflict cît mai repede, pentru că acest conflict este o etapă intermediară esenţială pentru continuarea unor planuri ceva mai largi, ceea ce incumbă pentru Ucraina, în mod special, dar şi pentru România şi celelalte zone din Europa Centrală şi de Sud-Est anumite riscuri. Pentru că atunci cînd Putin vorbeşte despre un nou aranjament de securitate, despre rezolvarea motivelor istorice ale acestui conflict, el se referă la necesitatea unui nou acord de securitate care să-i ofere sau să-i garanteze Rusiei o sferă de influenţă. În momentul de faţă, Rusia nu are nici capacitatea, nici dorinţa de a interveni aşa cum a făcut-o la sfîrşitul celui de-Al Doilea Război Mondial spre a controla teritorial şi logistic aceste ţări, vorbim despre flancul estic al NATO. Însă ceea ce doreşte cu disperare Rusia este să i se creeze în proximitatea a ceea ce consideră graniţele sale politice o zonă de confort, o zonă tampon, supusă şi foarte deschisă influenţelor politice ruseşti, chiar dacă asta înseamnă inducerea şi menţinerea unei stări de anarhie, de decredibilizare a acestor state, pe care oricum Rusia le consideră incapabile de generarea unei politici externe autonome.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Războiul din Ucraina intră într-o nouă fază, odată cu reluarea contactelor directe între Washington și Moscova. Donald Trump și Vladimir Putin au avut o convorbire telefonică de peste două ore, o discuție pe care Kremlinul a numit-o „constructivă”, iar Trump a prezentat-o drept începutul unor negocieri „imediate” pentru încetarea focului. Ce rol joacă Donald Trump în această ecuație? Care sînt intențiile reale ale Rusiei la aceste negocieri? L-am întrebat pe istoricul Cosmin Popa, specializat în istoria Uniunii Sovietice și a comunismului european.</p><p><em>Care sînt mizele pentru Donald Trump, de ce ar arbitra acest război?<br/></em><b>Cosmin Popa</b>: „În primul rînd pentru că a promis acest lucru. Sigur că el a revenit asupra promisiunii în repetate rînduri, modificîndu-i semnificativ cadrele temporale. Dar cred că pentru Donald Trump este foarte important să reafirme existenţa Statelor Unite ca superputere dominantă în această zonă. Cred că este la fel de important pentru Statele Unite să reconstruiască o relaţie strategică cu Rusia, în care Rusia să aibă rolul unui <em>sparring partner</em>, ca să ne exprimăm în limbaj sportiv – partenerul junior, partenerul minor. Pentru că Rusia este un stat important pentru viziunea general americană cu privire la relaţiile internaţionale. Aici, în Europa, noi cred că riscăm să pierdem din vedere dificultăţile cu care se confruntă SUA din partea Chinei. Dificultăţi majore, pe care nici una dintre puterile sau superputerile care au concurat Statele Unite nu le-au pus pînă acum, inclusiv din punct de vedere militar, economic, cultural. Donald Trump încearcă să încheie acest conflict cît mai repede, pentru că acest conflict este o etapă intermediară esenţială pentru continuarea unor planuri ceva mai largi, ceea ce incumbă pentru Ucraina, în mod special, dar şi pentru România şi celelalte zone din Europa Centrală şi de Sud-Est anumite riscuri. Pentru că atunci cînd Putin vorbeşte despre un nou aranjament de securitate, despre rezolvarea motivelor istorice ale acestui conflict, el se referă la necesitatea unui nou acord de securitate care să-i ofere sau să-i garanteze Rusiei o sferă de influenţă. În momentul de faţă, Rusia nu are nici capacitatea, nici dorinţa de a interveni aşa cum a făcut-o la sfîrşitul celui de-Al Doilea Război Mondial spre a controla teritorial şi logistic aceste ţări, vorbim despre flancul estic al NATO. Însă ceea ce doreşte cu disperare Rusia este să i se creeze în proximitatea a ceea ce consideră graniţele sale politice o zonă de confort, o zonă tampon, supusă şi foarte deschisă influenţelor politice ruseşti, chiar dacă asta înseamnă inducerea şi menţinerea unei stări de anarhie, de decredibilizare a acestor state, pe care oricum Rusia le consideră incapabile de generarea unei politici externe autonome.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17203471-trump-putin-i-razboiul-din-ucraina-negocieri-de-pace-sau-redesenarea-sferelor-de-influen-a-o-discu-ie-cu-istoricul-cosmin-popa.mp3" length="20814575" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/glyuqeealp7k9iexzgfl76sdan6r?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17203471</guid>
    <pubDate>Wed, 21 May 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17203471/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17203471/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17203471/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17203471/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1731</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>167</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Alegeri în Polonia: centristul Trzaskowski și conservatorul Nawrocki umăr la umăr în turul al doilea</itunes:title>
    <title>Alegeri în Polonia: centristul Trzaskowski și conservatorul Nawrocki umăr la umăr în turul al doilea</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, susținut de formațiunea centristă de la guvernare a premierului Donald Tusk, a cîștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din Polonia, desfășurat în 18 mai și se va confrunta în turul al doilea, din 1 iunie, cu candidatul partidului conservator Lege și Justiție (PiS) Karol Nawrocki. 67% dintre polonezi s-au prezentat la urne. Rezultatele obținute de candidații de pe primele două locuri sînt foarte apropiate: Rafal Trzaskowski a obținut 31,3% din vot...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, susținut de formațiunea centristă de la guvernare a premierului Donald Tusk, a cîștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din Polonia, desfășurat în 18 mai și se va confrunta în turul al doilea, din 1 iunie, cu candidatul partidului conservator Lege și Justiție (PiS) Karol Nawrocki. 67% dintre polonezi s-au prezentat la urne. Rezultatele obținute de candidații de pe primele două locuri sînt foarte apropiate: Rafal Trzaskowski a obținut 31,3% din voturi în timp ce Karol Nawrocki a obținut 29,5%. Care este peisajul politic din Polonia? Ce propun pentru Polonia cei doi candidați? Care sînt temele de campanie electorală? Care sînt implicațiile pentru Europa și România ale alegerilor din Polonia? L-am întrebat pe Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.</p><p><b>Valentin Naumescu</b>: „Celor care sugerează foarte multe asemănări între România și Polonia, le-aș spune că pot fi identificate unele asemănări, dar de fapt, în esență, situația este diferită. Pentru că în Polonia nu există nici candidat anti-sistem și nici candidat independent. Ambii candidați calificați în turul al doilea reprezintă partidele principale ale Poloniei, partidele considerate tradiționale în ultimele două decenii, chiar dacă au mai avut schimbări de denumiri. Aceștia sînt cei doi poli ai politicii poloneze de multă vreme: platforma civic liberală, centristă și dreapta conservatoare, naționalistă. Ambele partide putem spune că sînt la putere în Polonia, ceea ce iarăși e diferit față de situația din România. Pe de-o parte avem candidatul susținut de partidul aflat la guvernare, partidul premierului, pe de altă parte candidatul susținut de partidul președintelui, care a guvernat timp de două mandate. Există și puncte comune între cei doi candidați. Ambii susțin ferm Ucraina și au condamnat categoric invazia Rusiei în Ucraina. Nu doar candidații ci și partidele și platformele politice din care fac parte. Aici nu avem un clivaj între cei doi candidați.”</p><p><em>Care sînt principalele teme în campania electorală?<br/></em><b>Valentin Naumescu</b>: „Candidatul conservator vine cu teme din portofoliul dreptei conservatoare, cele legate de familia tradițională, de valorile religioase, creștine, catolice ale Poloniei, de o anumită respingere care există în tot mai multe societăți europene cu privire la politicile progresiste. Pe aceste teme va merge și pe un protecționism economic. Aici s-a lăsat un culoar relativ liber, descoperit, pe care-l exploatează dreapta conservatoare spunînd că o posibilă aderare a Ucrainei sau o liberalizare a comerțului cu Ucraina ar aduce prejudicii fermierilor polonezi. (...) Candidatul centrist, primarul Varșoviei, va încerca să stimuleze votul în orașele mari ale Poloniei, unde a cîștigat detașat în primul tur, va face apel la electoratul pro-european, la tineri, la oameni cu un nivel mai ridicat de studii. Aici cred că mai poate crește cu cîteva procente. (...) Cred că distanța între cei doi candidați va fi mică și realmente se va aștepta numărătoarea ultimelor voturi pentru a vedea cîștigătorul.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, susținut de formațiunea centristă de la guvernare a premierului Donald Tusk, a cîștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din Polonia, desfășurat în 18 mai și se va confrunta în turul al doilea, din 1 iunie, cu candidatul partidului conservator Lege și Justiție (PiS) Karol Nawrocki. 67% dintre polonezi s-au prezentat la urne. Rezultatele obținute de candidații de pe primele două locuri sînt foarte apropiate: Rafal Trzaskowski a obținut 31,3% din voturi în timp ce Karol Nawrocki a obținut 29,5%. Care este peisajul politic din Polonia? Ce propun pentru Polonia cei doi candidați? Care sînt temele de campanie electorală? Care sînt implicațiile pentru Europa și România ale alegerilor din Polonia? L-am întrebat pe Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.</p><p><b>Valentin Naumescu</b>: „Celor care sugerează foarte multe asemănări între România și Polonia, le-aș spune că pot fi identificate unele asemănări, dar de fapt, în esență, situația este diferită. Pentru că în Polonia nu există nici candidat anti-sistem și nici candidat independent. Ambii candidați calificați în turul al doilea reprezintă partidele principale ale Poloniei, partidele considerate tradiționale în ultimele două decenii, chiar dacă au mai avut schimbări de denumiri. Aceștia sînt cei doi poli ai politicii poloneze de multă vreme: platforma civic liberală, centristă și dreapta conservatoare, naționalistă. Ambele partide putem spune că sînt la putere în Polonia, ceea ce iarăși e diferit față de situația din România. Pe de-o parte avem candidatul susținut de partidul aflat la guvernare, partidul premierului, pe de altă parte candidatul susținut de partidul președintelui, care a guvernat timp de două mandate. Există și puncte comune între cei doi candidați. Ambii susțin ferm Ucraina și au condamnat categoric invazia Rusiei în Ucraina. Nu doar candidații ci și partidele și platformele politice din care fac parte. Aici nu avem un clivaj între cei doi candidați.”</p><p><em>Care sînt principalele teme în campania electorală?<br/></em><b>Valentin Naumescu</b>: „Candidatul conservator vine cu teme din portofoliul dreptei conservatoare, cele legate de familia tradițională, de valorile religioase, creștine, catolice ale Poloniei, de o anumită respingere care există în tot mai multe societăți europene cu privire la politicile progresiste. Pe aceste teme va merge și pe un protecționism economic. Aici s-a lăsat un culoar relativ liber, descoperit, pe care-l exploatează dreapta conservatoare spunînd că o posibilă aderare a Ucrainei sau o liberalizare a comerțului cu Ucraina ar aduce prejudicii fermierilor polonezi. (...) Candidatul centrist, primarul Varșoviei, va încerca să stimuleze votul în orașele mari ale Poloniei, unde a cîștigat detașat în primul tur, va face apel la electoratul pro-european, la tineri, la oameni cu un nivel mai ridicat de studii. Aici cred că mai poate crește cu cîteva procente. (...) Cred că distanța între cei doi candidați va fi mică și realmente se va aștepta numărătoarea ultimelor voturi pentru a vedea cîștigătorul.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17194904-alegeri-in-polonia-centristul-trzaskowski-i-conservatorul-nawrocki-umar-la-umar-in-turul-al-doilea.mp3" length="21314517" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/n83gl08ehox8orl6fotkw9bixoa9?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17194904</guid>
    <pubDate>Tue, 20 May 2025 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17194904/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17194904/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17194904/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17194904/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1773</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>166</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Postelectorale. Cum ne împăcăm după un scrutin care a divizat societatea? </itunes:title>
    <title>Postelectorale. Cum ne împăcăm după un scrutin care a divizat societatea? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cum ne împăcăm? Cum construim punți, după ce am lăsat să se adîncească falii profunde între noi? Am asistat în ultima vreme la o polarizare tot mai accentuată a societății românești, polarizare care a atins cote alarmante şi nu a dispărut odată cu încheierea alegerilor prezidențiale. De ce sîntem atît de divizați, deși, în fond, cu toții ne dorim același lucru: să ne fie bine? I-am întrebat pe antropologul Bogdan Iancu şi jurnalista Elena Stancu, co-fondatoare a platformei teleleu.eu, unde sc...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cum ne împăcăm? Cum construim punți, după ce am lăsat să se adîncească falii profunde între noi? Am asistat în ultima vreme la o polarizare tot mai accentuată a societății românești, polarizare care a atins cote alarmante şi nu a dispărut odată cu încheierea alegerilor prezidențiale. De ce sîntem atît de divizați, deși, în fond, cu toții ne dorim același lucru: să ne fie bine? I-am întrebat pe antropologul Bogdan Iancu şi jurnalista Elena Stancu, co-fondatoare a platformei teleleu.eu, unde scrie, în ultimii ani, despre românii plecați la muncă în străinătate. </p><p><b>Bogdan Iancu</b>: „Perioada alegerilor, mai ales într-un context în care antreprenorii politici fac totul ca lucrurile să se inflameze, astfel încît să-şi conserve sau să cîştige capitalul politic, produc genul ăsta de efecte. Se inventează un <em>celălalt</em> în nişte comunităţi care au trăit bine mersi pînă atunci. Sau dacă au existat nişte mici diferenţe, ele sînt cu ocazia asta extrase, puse în lumină, amplificate şi în felul ăsta se adîncesc aceste diferenţe. (...) În mod clar, în toată România urbanul s-a comportat într-un fel, şi rurarul în alt fel, ceea ce ne arată că e vorba foarte mult despre nişte inegalităţi sistemice care s-au produs în cei 35 de ani.”<br/><em>Jurnalista Elena Stancu și fotograful Cosmin Bumbuț documentează de cîțiva ani viața românilor din diaspora, se deplasează cu o autorulotă în diverse locuri din Europa unde sînt comunități de români, locuiesc o vreme alături de ei, le înregistrează poveștile și apoi publică articole substanțiale și fotografii-document. Cum arată această diasporă, care e mult mai complexă și diversă decît o arată niște procente după alegeri?<br/></em><b>Elena Stancu</b>: „Nu putem vorbi despre diaspora ca despre un tot unitar, la fel cum nu putem vorbi despre toţi românii ca despre un tot unitar. Pe de-o parte îi avem pe cei care au plecat dintr-o poziţie privilegiată şi-atunci sigur că experienţa lor migratorie e total diferită de a celor care au fost forţaţi să plece din cauza sărăciei. Medicilor care au plecat de exemplu în Franţa vorbind deja limba, avînd un job stabilit înainte să ajungă acolo, le-a fost mai uşor să-şi închirieze apartamente, să-şi înscrie copiii la şcoală. După care avem migranţii care au plecat fără să-şi dorească neapărat asta, cum sînt muncitorii în construcţii din Belgia. Ei au plecat pentru că pur şi simplu acolo şi-au găsit un loc de muncă, nu pentru că şi-au dorit să exploreze o cultură nouă sau să călătorească. Ei aveau nevoie de bani ca să-şi întreţină familile. Iar cînd au ajuns în Belgia fără familiile lor, locuind în nişte condiţii nu foarte bune, frustrările lor sigur că s-au adîncit. Pentru că e o mare diferenţă să migrezi pentru că-ţi doreşti asta şi vrei să cunoşti o cultură nouă sau pentru că te consideri un cetăţean european, aşa cum ne-au spus mulţi migranţi români din categoria privilegiată, cum am numit-o eu, şi alta e să fii un om care-şi doreşte să fie aproape de casă, de locul în care s-a născut, care-şi doreşte să fie cu familia lui şi să nu poată face asta din cauza sărăciei, din cauză că în localitatea din care a migrat nu are cum să-şi cîştige existenţa. Pentru aceşti oameni depărtarea de casă provoacă nişte frustrări majore, nişte frustrări şi nişte vulnerabilităţi care au fost speculate de politicieni. Din cauza asta se spune că diaspora s-a radicalizat. Eu nu consider că e o radicalizare reală. Bineînţeles că oamenii despre care vorbim, proveniţi din comunităţi mici, rurale, din mici oraşe, au o mentalitate conservatoare. Dar atunci cînd îi cunoşti, cînd mergi pe teren, pînă la urmă vezi că pe toţi ne uneşte aceeaşi umanitate, nu sînt diferenţe majore între noi. Sînt tot nişte oameni care-şi vor să-şi costruiască o viaţă bună, să aibă grijă de copii, să-şi construiască o casă...”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și  și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cum ne împăcăm? Cum construim punți, după ce am lăsat să se adîncească falii profunde între noi? Am asistat în ultima vreme la o polarizare tot mai accentuată a societății românești, polarizare care a atins cote alarmante şi nu a dispărut odată cu încheierea alegerilor prezidențiale. De ce sîntem atît de divizați, deși, în fond, cu toții ne dorim același lucru: să ne fie bine? I-am întrebat pe antropologul Bogdan Iancu şi jurnalista Elena Stancu, co-fondatoare a platformei teleleu.eu, unde scrie, în ultimii ani, despre românii plecați la muncă în străinătate. </p><p><b>Bogdan Iancu</b>: „Perioada alegerilor, mai ales într-un context în care antreprenorii politici fac totul ca lucrurile să se inflameze, astfel încît să-şi conserve sau să cîştige capitalul politic, produc genul ăsta de efecte. Se inventează un <em>celălalt</em> în nişte comunităţi care au trăit bine mersi pînă atunci. Sau dacă au existat nişte mici diferenţe, ele sînt cu ocazia asta extrase, puse în lumină, amplificate şi în felul ăsta se adîncesc aceste diferenţe. (...) În mod clar, în toată România urbanul s-a comportat într-un fel, şi rurarul în alt fel, ceea ce ne arată că e vorba foarte mult despre nişte inegalităţi sistemice care s-au produs în cei 35 de ani.”<br/><em>Jurnalista Elena Stancu și fotograful Cosmin Bumbuț documentează de cîțiva ani viața românilor din diaspora, se deplasează cu o autorulotă în diverse locuri din Europa unde sînt comunități de români, locuiesc o vreme alături de ei, le înregistrează poveștile și apoi publică articole substanțiale și fotografii-document. Cum arată această diasporă, care e mult mai complexă și diversă decît o arată niște procente după alegeri?<br/></em><b>Elena Stancu</b>: „Nu putem vorbi despre diaspora ca despre un tot unitar, la fel cum nu putem vorbi despre toţi românii ca despre un tot unitar. Pe de-o parte îi avem pe cei care au plecat dintr-o poziţie privilegiată şi-atunci sigur că experienţa lor migratorie e total diferită de a celor care au fost forţaţi să plece din cauza sărăciei. Medicilor care au plecat de exemplu în Franţa vorbind deja limba, avînd un job stabilit înainte să ajungă acolo, le-a fost mai uşor să-şi închirieze apartamente, să-şi înscrie copiii la şcoală. După care avem migranţii care au plecat fără să-şi dorească neapărat asta, cum sînt muncitorii în construcţii din Belgia. Ei au plecat pentru că pur şi simplu acolo şi-au găsit un loc de muncă, nu pentru că şi-au dorit să exploreze o cultură nouă sau să călătorească. Ei aveau nevoie de bani ca să-şi întreţină familile. Iar cînd au ajuns în Belgia fără familiile lor, locuind în nişte condiţii nu foarte bune, frustrările lor sigur că s-au adîncit. Pentru că e o mare diferenţă să migrezi pentru că-ţi doreşti asta şi vrei să cunoşti o cultură nouă sau pentru că te consideri un cetăţean european, aşa cum ne-au spus mulţi migranţi români din categoria privilegiată, cum am numit-o eu, şi alta e să fii un om care-şi doreşte să fie aproape de casă, de locul în care s-a născut, care-şi doreşte să fie cu familia lui şi să nu poată face asta din cauza sărăciei, din cauză că în localitatea din care a migrat nu are cum să-şi cîştige existenţa. Pentru aceşti oameni depărtarea de casă provoacă nişte frustrări majore, nişte frustrări şi nişte vulnerabilităţi care au fost speculate de politicieni. Din cauza asta se spune că diaspora s-a radicalizat. Eu nu consider că e o radicalizare reală. Bineînţeles că oamenii despre care vorbim, proveniţi din comunităţi mici, rurale, din mici oraşe, au o mentalitate conservatoare. Dar atunci cînd îi cunoşti, cînd mergi pe teren, pînă la urmă vezi că pe toţi ne uneşte aceeaşi umanitate, nu sînt diferenţe majore între noi. Sînt tot nişte oameni care-şi vor să-şi costruiască o viaţă bună, să aibă grijă de copii, să-şi construiască o casă...”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și  și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17189891-postelectorale-cum-ne-impacam-dupa-un-scrutin-care-a-divizat-societatea.mp3" length="21116482" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/xuadb66whs1pg4sg95femk8yidaf?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17189891</guid>
    <pubDate>Mon, 19 May 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17189891/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17189891/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17189891/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17189891/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1756</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>165</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Retroversiuni”: femeile și munca lor, văzută și nevăzută </itunes:title>
    <title>„Retroversiuni”: femeile și munca lor, văzută și nevăzută </title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Retroversiuni”, antologia de proză scrisă de femei, a ajuns la ediția a treia și are ca temă munca. Victor Cobuz și Cristina Ispas, coordonatorii ei, s-au gîndit la diverse înțelesuri ale acestui concept generos, după cum explică în prefață. Au scris despre muncă autoare din România, Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Slovenia și o autoare de limba maghiară din România. Am vorbit cu Cristina Ispas și cu Andreea Răsuceanu, prezentă în antologie, despre această a treia ediție „Retroversiuni”...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Retroversiuni”, antologia de proză scrisă de femei, a ajuns la ediția a treia și are ca temă <em>munca</em>. Victor Cobuz și Cristina Ispas, coordonatorii ei, s-au gîndit la diverse înțelesuri ale acestui concept generos, după cum explică în prefață. Au scris despre muncă autoare din România, Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Slovenia și o autoare de limba maghiară din România.</p><p>Am vorbit cu Cristina Ispas și cu Andreea Răsuceanu, prezentă în antologie, despre această a treia ediție „Retroversiuni”, apărută, ca și celelalte două, la Paralela 45. </p><p><b>Cristina Ispas</b>: „Tema a fost abordată foarte personal, de foarte multe autoare. Se pare că este una dintre cele mai sensibile teme pentru femei și scriitoare. (...) Am propus munca în toate valențele ei, de la munca emoțională, munca de tip afectiv, pe care o întîlnim inclusiv în cadrul unor joburi, mai ales în cadrul acelor servicii tradițional distribuite către femei, mă refer la asistente medicale, profesoare... dar și munca productivă, pur și simplu munca obișnuită și ne-am gîndit la inegalitatea salarială dintre femei și bărbați, ne-am gîndit la faptul că de multe ori munca ajunge să fie tratată ca un fel de terapie sau ajunge să fie un refugiu în anumite perioade foarte dure pentru noi, pe plan personal. Deși are și cealaltă latură, pentru că de multe ori ajunge să fie distructivă sau autodistructivă, ajungem în epuizare, în <em>burn-out</em>. Este vorba de statut, este o presiune socială care se exercită asupra noastră încă de cînd sîntem copii - să ne alegem o anumită meserie, care e privită în societate ca avînd un statut mai bun. Este un concept care se infiltrează în absolut toate sectoarele vieții noastre, inclusiv în viața privată, în viața domestică, unde avem un alt tip de muncă, de multe ori neplătită.”</p><p><em>Andreea Răsuceanu a scris un text despre Bucureștiul vechi, de secol 19, bîntuit de spectrul ciumei. Personajul central este o femeie care face o muncă ingrată: adună cadavrele animalelor, ale cîinilor uciși de stăpîni în prima zi a Postului Mare, după un obicei numit jujeul.<br/></em><b>Andreea Răsuceanu</b>: „Am avut în minte imaginea femeii de secol 19, despre care noi avem credința că nu prea muncea sau nu muncea într-un mod instituțional. Avem aici o trăitoare la marginea Bucureștiului, o femeie care are o slujbă destul de complicată și ingrată, ar putea părea inventată, dar nu e deloc așa. Ea e cea care adună cadavrele animalelor și, aș putea spune că le aduna și pe cele umane, în timpul epidemiilor, ne aflăm în timpul Ciumei lui Caragea. (...) E o meserie care nu pare destinată femeilor și pe de altă parte e ceva sinistru. Ideea mi-a venit cînd am citit despre Marea Ciumă din Londra secolului al 17-lea, cînd femeile îi ajutau pe copii, le ajutau pe celelalte femei bolnave, pe fete să se îngrijească. Nu erau bărbați, erau femei cele care făceau asta și care deveneau ulterior chiar ciocli, deci erau realmente cărătoare de cadavre infestate. E vorba de persoane care, evident, intrau cumva în contact cu boala și se imunizau. Ei bine, mi-am imaginat acest personaj - erau multe astfel de femei pe care istoria de manual, oficială, nu le consemnează, dar ele făceau aceste munci.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Retroversiuni”, antologia de proză scrisă de femei, a ajuns la ediția a treia și are ca temă <em>munca</em>. Victor Cobuz și Cristina Ispas, coordonatorii ei, s-au gîndit la diverse înțelesuri ale acestui concept generos, după cum explică în prefață. Au scris despre muncă autoare din România, Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Slovenia și o autoare de limba maghiară din România.</p><p>Am vorbit cu Cristina Ispas și cu Andreea Răsuceanu, prezentă în antologie, despre această a treia ediție „Retroversiuni”, apărută, ca și celelalte două, la Paralela 45. </p><p><b>Cristina Ispas</b>: „Tema a fost abordată foarte personal, de foarte multe autoare. Se pare că este una dintre cele mai sensibile teme pentru femei și scriitoare. (...) Am propus munca în toate valențele ei, de la munca emoțională, munca de tip afectiv, pe care o întîlnim inclusiv în cadrul unor joburi, mai ales în cadrul acelor servicii tradițional distribuite către femei, mă refer la asistente medicale, profesoare... dar și munca productivă, pur și simplu munca obișnuită și ne-am gîndit la inegalitatea salarială dintre femei și bărbați, ne-am gîndit la faptul că de multe ori munca ajunge să fie tratată ca un fel de terapie sau ajunge să fie un refugiu în anumite perioade foarte dure pentru noi, pe plan personal. Deși are și cealaltă latură, pentru că de multe ori ajunge să fie distructivă sau autodistructivă, ajungem în epuizare, în <em>burn-out</em>. Este vorba de statut, este o presiune socială care se exercită asupra noastră încă de cînd sîntem copii - să ne alegem o anumită meserie, care e privită în societate ca avînd un statut mai bun. Este un concept care se infiltrează în absolut toate sectoarele vieții noastre, inclusiv în viața privată, în viața domestică, unde avem un alt tip de muncă, de multe ori neplătită.”</p><p><em>Andreea Răsuceanu a scris un text despre Bucureștiul vechi, de secol 19, bîntuit de spectrul ciumei. Personajul central este o femeie care face o muncă ingrată: adună cadavrele animalelor, ale cîinilor uciși de stăpîni în prima zi a Postului Mare, după un obicei numit jujeul.<br/></em><b>Andreea Răsuceanu</b>: „Am avut în minte imaginea femeii de secol 19, despre care noi avem credința că nu prea muncea sau nu muncea într-un mod instituțional. Avem aici o trăitoare la marginea Bucureștiului, o femeie care are o slujbă destul de complicată și ingrată, ar putea părea inventată, dar nu e deloc așa. Ea e cea care adună cadavrele animalelor și, aș putea spune că le aduna și pe cele umane, în timpul epidemiilor, ne aflăm în timpul Ciumei lui Caragea. (...) E o meserie care nu pare destinată femeilor și pe de altă parte e ceva sinistru. Ideea mi-a venit cînd am citit despre Marea Ciumă din Londra secolului al 17-lea, cînd femeile îi ajutau pe copii, le ajutau pe celelalte femei bolnave, pe fete să se îngrijească. Nu erau bărbați, erau femei cele care făceau asta și care deveneau ulterior chiar ciocli, deci erau realmente cărătoare de cadavre infestate. E vorba de persoane care, evident, intrau cumva în contact cu boala și se imunizau. Ei bine, mi-am imaginat acest personaj - erau multe astfel de femei pe care istoria de manual, oficială, nu le consemnează, dar ele făceau aceste munci.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17171030-retroversiuni-femeile-i-munca-lor-vazuta-i-nevazuta.mp3" length="20870075" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/tclx9ckozkeqif8arnkw9p3pjyw6?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17171030</guid>
    <pubDate>Fri, 16 May 2025 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17171030/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17171030/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17171030/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17171030/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1735</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>164</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Negocieri de pace la Istanbul. E Rusia pregătită de un compromis? </itunes:title>
    <title>Negocieri de pace la Istanbul. E Rusia pregătită de un compromis? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Negocieri de pace ruso-ucrainene sînt așteptate azi, 15 mai, la Istanbul. Discuțiile au fost propuse de președintele rus Vladimir Putin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că merge personal la Istanbul să-l aștepte pe Vladimir Putin dar că nu se va întîlni cu alți oficiali ruși. Putin nu a venit în Turcia, a trimis o delegație de oficiali condusă de consilierul prezidențial Vladimir Medinsky. Zelenski a ajuns la Ankara şi s-a întîlnit cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdog...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Negocieri de pace ruso-ucrainene sînt așteptate azi, 15 mai, la Istanbul. Discuțiile au fost propuse de președintele rus Vladimir Putin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că merge personal la Istanbul să-l aștepte pe Vladimir Putin dar că nu se va întîlni cu alți oficiali ruși. Putin nu a venit în Turcia, a trimis o delegație de oficiali condusă de consilierul prezidențial Vladimir Medinsky. Zelenski a ajuns la Ankara şi s-a întîlnit cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan. În același timp, miniștrii de externe ai țărilor NATO sînt și ei în Turcia, pentru discuții informale privind cheltuielile pentru apărare, în contextul în care Statele Unite cer ca țările alianţei să aloce cel puțin 5% din PIB pentru apărare. Despre evenimentele care au loc zilele acestea în Turcia am vorbit cu Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.</p><p><b>Claudiu Degeratu</b>: „Ucraina nu face altceva decît să susţină abordarea americană, care împarte în două capitole acest proces de negociere: încetarea pentru 30 de zile a conflictului, fără nici un fel de alte precondiţii şi după aceea, a doua etapă de negociere a acordului de pace. În timp ce ruşii pun condiţii: nu încetează focul 30 de zile pînă nu stabilim care sînt condiţiile de pace pe care le vrem pentru etapa a doua. Rusia aplică o tehnică de precondiţii, în timp ce Statele Unite aplică o tehnică de feliere, de fragmentare, o tehnică a salamului, cum se spune în negocieri, întîi să gestionăm prima felie, după aceea mai tăiem o felie, fără să condiţionăm dacă vom consuma tot salamul sau nu. Sînt două abordări diferite.”</p><p><em>Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat de mai multe ori că Turcia nu va recunoaște anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia. Ce rol poate juca președintele turc în discuțiile de pace?<br/></em><b>Claudiu Degeratu</b>: „Este un factor de echilibru pentru că [Turcia] este cea mai importantă ţară NATO din regiune care asigură inclusiv poliţia aeriană în zona Mării Negre, dacă se observă o anumită activitate. Şi, bineînţeles, partea de mediere diplomatică. A reuşit, a făcut-o inclusiv pe urgenţele de natură umanitară legate de exportul de cereale. S-a implicat şi a găsit o formulă, la început trilaterală, cu Ucraina şi Federaţia Rusă, după aceea a fost o formulă internaţională umanitară, asigurată împreună cu Naţiunile Unite pentru a deschide fluxul de cereale pentru zonele cu probleme umanitare de pe glob, deci accesul la grîne din Federaţia Rusă şi din Ucraina pentru anumite zone speciale, nu pentru comerţ liber. (...) Interesul pentru Crimeea este clar legat de această problemă identitară şi de apartenenţă a comunităţii tătare din Crimeea, care a avut de suferit în permanenţă în cadrul Uniunii Sovietice şi după aceea şi în Federaţia Rusă. Ultimele acţiuni violente împotriva comunităţii şi liderilor comunităţii tătare din Crimeea s-au desfăşurat în 2014, odată cu anexarea Crimeei de Federaţia Rusă, cînd au fost eliminaţi fizic o parte din liderii tătari şi o parte a trebuit să se refugieze din această zonă. Deci este un caz special Crimeea, aceasta este o linie roşie turcească.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Negocieri de pace ruso-ucrainene sînt așteptate azi, 15 mai, la Istanbul. Discuțiile au fost propuse de președintele rus Vladimir Putin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că merge personal la Istanbul să-l aștepte pe Vladimir Putin dar că nu se va întîlni cu alți oficiali ruși. Putin nu a venit în Turcia, a trimis o delegație de oficiali condusă de consilierul prezidențial Vladimir Medinsky. Zelenski a ajuns la Ankara şi s-a întîlnit cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan. În același timp, miniștrii de externe ai țărilor NATO sînt și ei în Turcia, pentru discuții informale privind cheltuielile pentru apărare, în contextul în care Statele Unite cer ca țările alianţei să aloce cel puțin 5% din PIB pentru apărare. Despre evenimentele care au loc zilele acestea în Turcia am vorbit cu Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.</p><p><b>Claudiu Degeratu</b>: „Ucraina nu face altceva decît să susţină abordarea americană, care împarte în două capitole acest proces de negociere: încetarea pentru 30 de zile a conflictului, fără nici un fel de alte precondiţii şi după aceea, a doua etapă de negociere a acordului de pace. În timp ce ruşii pun condiţii: nu încetează focul 30 de zile pînă nu stabilim care sînt condiţiile de pace pe care le vrem pentru etapa a doua. Rusia aplică o tehnică de precondiţii, în timp ce Statele Unite aplică o tehnică de feliere, de fragmentare, o tehnică a salamului, cum se spune în negocieri, întîi să gestionăm prima felie, după aceea mai tăiem o felie, fără să condiţionăm dacă vom consuma tot salamul sau nu. Sînt două abordări diferite.”</p><p><em>Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat de mai multe ori că Turcia nu va recunoaște anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia. Ce rol poate juca președintele turc în discuțiile de pace?<br/></em><b>Claudiu Degeratu</b>: „Este un factor de echilibru pentru că [Turcia] este cea mai importantă ţară NATO din regiune care asigură inclusiv poliţia aeriană în zona Mării Negre, dacă se observă o anumită activitate. Şi, bineînţeles, partea de mediere diplomatică. A reuşit, a făcut-o inclusiv pe urgenţele de natură umanitară legate de exportul de cereale. S-a implicat şi a găsit o formulă, la început trilaterală, cu Ucraina şi Federaţia Rusă, după aceea a fost o formulă internaţională umanitară, asigurată împreună cu Naţiunile Unite pentru a deschide fluxul de cereale pentru zonele cu probleme umanitare de pe glob, deci accesul la grîne din Federaţia Rusă şi din Ucraina pentru anumite zone speciale, nu pentru comerţ liber. (...) Interesul pentru Crimeea este clar legat de această problemă identitară şi de apartenenţă a comunităţii tătare din Crimeea, care a avut de suferit în permanenţă în cadrul Uniunii Sovietice şi după aceea şi în Federaţia Rusă. Ultimele acţiuni violente împotriva comunităţii şi liderilor comunităţii tătare din Crimeea s-au desfăşurat în 2014, odată cu anexarea Crimeei de Federaţia Rusă, cînd au fost eliminaţi fizic o parte din liderii tătari şi o parte a trebuit să se refugieze din această zonă. Deci este un caz special Crimeea, aceasta este o linie roşie turcească.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17168317-negocieri-de-pace-la-istanbul-e-rusia-pregatita-de-un-compromis.mp3" length="20507538" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/8dhpkk4czj3wcu390u9anw2eoqjg?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17168317</guid>
    <pubDate>Thu, 15 May 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17168317/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17168317/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17168317/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17168317/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1706</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>163</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Edi Rama după Edi Rama după Edi Rama... O conversație cu Dragoș Ioniță despre alegerile din Albania</itunes:title>
    <title>Edi Rama după Edi Rama după Edi Rama... O conversație cu Dragoș Ioniță despre alegerile din Albania</title>
    <itunes:summary><![CDATA[La alegerile parlamentare din Albania de duminică, 11 mai, Partidul Socialist al premierului Edi Rama a obținut 52% din voturi, în timp ce Partidul Democrat s-a clasat pe locul al doilea cu 34% din voturi. Edi Rama a promis că Albania va intra în Uniunea Europeană pînă în 2030. Vineri, 16 mai, are loc la Tirana summitul Comunității Politice Europene, ce reunește țările din UE dar și țări din afara ei. Care sînt perspectivele Albanei de aderare la Uniunea Europeană? Care e miza summitului Comu...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>La alegerile parlamentare din Albania de duminică, 11 mai, Partidul Socialist al premierului Edi Rama a obținut 52% din voturi, în timp ce Partidul Democrat s-a clasat pe locul al doilea cu 34% din voturi. Edi Rama a promis că Albania va intra în Uniunea Europeană pînă în 2030. Vineri, 16 mai, are loc la Tirana summitul Comunității Politice Europene, ce reunește țările din UE dar și țări din afara ei. Care sînt perspectivele Albanei de aderare la Uniunea Europeană? Care e miza summitului Comunității Politice Europene de vineri, care va avea loc la Tirana? L-am întrebat pe Dragoș Ioniță, analist specialist în Balcanii de Vest, membru al Centrului de Studii Europene din cadrul SNSPA.</p><p><em>A fost o surpriză rezultatul alegerilor, cu un scor atît de mare în favoarea Partidului Socialist?<br/></em><b>Dragoș Ioniță</b>: „N-aş spune neapărat că a fost o surpriză, dat fiind faptul că partidul de guvernămînt încă deţinea o bună parte din resursele necesare participării în campanie. Resursele, în special cele media, din Albania se aflau în curtea patidului de guvernămînt condus de Edi Rama. Vorbim despre o mass-media încă finanţată de către stat şi care are nevoie de mai multă libertate de exprimare, însă acest fapt încă nu se observă în Albania.”</p><p><em>Edi Rama a promis aderarea la Uniunea Europeană pînă în 2030. Cît de realistă este această proiecție?<br/></em><b>Dragoș Ioniță</b>: „A recunoscut chiar dumnealui că este un termen foarte ambiţios. Albania s-a decuplat de Macedonia de Nord, cu care a fost cuplată pînă anul trecut în septembrie, cele două erau la pachet în toate procesele de negociere. Cînd Uniunea Europeană a constatat că Macedonia de Nord va fi întîrziată din cauza blocajelor impuse de Bulgaria şi de politica sa cu privire la minorităţi, s-a decis decuplarea, ceea ce a permis Albaniei să accelereze într-un mod remarcabil, am spune, în acest parcurs european. Din cele 33 de capitole pe care le-ar avea de negociat, Albania a deschis deja 16, e-adevărat, nu a închis nici unul. Este încă un proiect în plină derulare, însă este remarcabil că în 7 luni au reuşit să convingă atît elitele politice cît şi birocraţii europeni că acele capitole pot fi deschise, că s-au îndeplinit toate criteriile necesare deschiderii lor: şi criterii pur tehnice, şi criterii politice, pentru că este nevoie de girul ambelor categorii de actori.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>La alegerile parlamentare din Albania de duminică, 11 mai, Partidul Socialist al premierului Edi Rama a obținut 52% din voturi, în timp ce Partidul Democrat s-a clasat pe locul al doilea cu 34% din voturi. Edi Rama a promis că Albania va intra în Uniunea Europeană pînă în 2030. Vineri, 16 mai, are loc la Tirana summitul Comunității Politice Europene, ce reunește țările din UE dar și țări din afara ei. Care sînt perspectivele Albanei de aderare la Uniunea Europeană? Care e miza summitului Comunității Politice Europene de vineri, care va avea loc la Tirana? L-am întrebat pe Dragoș Ioniță, analist specialist în Balcanii de Vest, membru al Centrului de Studii Europene din cadrul SNSPA.</p><p><em>A fost o surpriză rezultatul alegerilor, cu un scor atît de mare în favoarea Partidului Socialist?<br/></em><b>Dragoș Ioniță</b>: „N-aş spune neapărat că a fost o surpriză, dat fiind faptul că partidul de guvernămînt încă deţinea o bună parte din resursele necesare participării în campanie. Resursele, în special cele media, din Albania se aflau în curtea patidului de guvernămînt condus de Edi Rama. Vorbim despre o mass-media încă finanţată de către stat şi care are nevoie de mai multă libertate de exprimare, însă acest fapt încă nu se observă în Albania.”</p><p><em>Edi Rama a promis aderarea la Uniunea Europeană pînă în 2030. Cît de realistă este această proiecție?<br/></em><b>Dragoș Ioniță</b>: „A recunoscut chiar dumnealui că este un termen foarte ambiţios. Albania s-a decuplat de Macedonia de Nord, cu care a fost cuplată pînă anul trecut în septembrie, cele două erau la pachet în toate procesele de negociere. Cînd Uniunea Europeană a constatat că Macedonia de Nord va fi întîrziată din cauza blocajelor impuse de Bulgaria şi de politica sa cu privire la minorităţi, s-a decis decuplarea, ceea ce a permis Albaniei să accelereze într-un mod remarcabil, am spune, în acest parcurs european. Din cele 33 de capitole pe care le-ar avea de negociat, Albania a deschis deja 16, e-adevărat, nu a închis nici unul. Este încă un proiect în plină derulare, însă este remarcabil că în 7 luni au reuşit să convingă atît elitele politice cît şi birocraţii europeni că acele capitole pot fi deschise, că s-au îndeplinit toate criteriile necesare deschiderii lor: şi criterii pur tehnice, şi criterii politice, pentru că este nevoie de girul ambelor categorii de actori.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17161553-edi-rama-dupa-edi-rama-dupa-edi-rama-o-conversa-ie-cu-drago-ioni-a-despre-alegerile-din-albania.mp3" length="19299091" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/fe7jx5gxqmwnd1z7szygeqk01q4z?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17161553</guid>
    <pubDate>Wed, 14 May 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17161553/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17161553/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17161553/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17161553/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1605</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>162</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Donald Trump în vizită oficială în Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite</itunes:title>
    <title>Donald Trump în vizită oficială în Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele american Donald Trump şi-a început azi turneul în Orientul Mijlociu, primul turneu oficial din actualul său mandat. Liderul de la Casa Albă a sosit în Arabia Saudită și va mai vizita Qatarul și Emiratele Arabe Unite. Israelul nu este în program. Care sînt mizele acestui turneu? L-am întrebat pe Dragoș Mateescu, analist de politică internațională.  Cum este perceput Donald Trump de liderii din Golf comparativ cu Joe Biden şi chiar comparativ cu Trump I? Dragoș Mateescu: „Mai ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele american Donald Trump şi-a început azi turneul în Orientul Mijlociu, primul turneu oficial din actualul său mandat. Liderul de la Casa Albă a sosit în Arabia Saudită și va mai vizita Qatarul și Emiratele Arabe Unite. Israelul nu este în program. Care sînt mizele acestui turneu? L-am întrebat pe Dragoș Mateescu, analist de politică internațională. </p><p><em>Cum este perceput Donald Trump de liderii din Golf comparativ cu Joe Biden şi chiar comparativ cu Trump I?<br/></em><b>Dragoș Mateescu</b>: „Mai bine. Donald Trump e perceput drept un om de afaceri, în primul rînd. Demnitarilor din statele arabe le place acest gen de partener tranzacţional, comparativ mai ales cu un Joe Biden, care nu a ezitat să aducă la masa tratativelor subiecte precum drepturile omului, valorile democraţiei liberale, care sînt iritante pentru majoritatea regimurilor din regiune. (...) Donald Trump este interesat acum în primul rînd de investiţii din partea statelor arabe în SUA. Se vorbeşte deschis despre peste 1000 de miliarde de dolari. Mohammed bin Salman, liderul de facto din Arabia Saudită, a oferit în ianuarie investiţii saudite de 600 de miliarde de dolari în economia americană. Iar Donald Trump a ridicat ştacheta, a spus peste 1000 de miliarde. Iar acum se discută.” </p><p><em>Donald Trump are mai multe dosare deschise pe plan extern, între care războiul din Gaza şi acordul nuclear cu Iranul. Cum l-ar putea ajuta liderii din Orientul Mijlociu, pe care îi vizitează zilele astea, să le rezolve?</em><b><em> <br/></em></b><b>Dragoș Mateescu</b>: „Cred că asta se negociază acum. E o vizită de tatonare, prin care Donald Trump îşi anunţă clar priorităţile. Nu cred că vor fi publice. Cred că publice vor fi aceste acorduri comerciale, care dau bine şi care vin mănuşă pentru Donald Trump, dacă ne gîndim la problemele pe care le are cu economia americană, probleme create de politica de tarife a lui Donald Trump. Are nevoie de infuzie de capital. Dincolo de aceste acorduri care vor fi publice şi foarte zgomotos anunţate, cred că sînt negocieri exact despre sprijinul acestor ţări pentru planurile americane. Administraţia Trump doreşte să continue ceea ce a început şi a continuat inclusiv administraţia Biden: pacificarea regiunii prin integrarea Israelului în proiecte de interes regional.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele american Donald Trump şi-a început azi turneul în Orientul Mijlociu, primul turneu oficial din actualul său mandat. Liderul de la Casa Albă a sosit în Arabia Saudită și va mai vizita Qatarul și Emiratele Arabe Unite. Israelul nu este în program. Care sînt mizele acestui turneu? L-am întrebat pe Dragoș Mateescu, analist de politică internațională. </p><p><em>Cum este perceput Donald Trump de liderii din Golf comparativ cu Joe Biden şi chiar comparativ cu Trump I?<br/></em><b>Dragoș Mateescu</b>: „Mai bine. Donald Trump e perceput drept un om de afaceri, în primul rînd. Demnitarilor din statele arabe le place acest gen de partener tranzacţional, comparativ mai ales cu un Joe Biden, care nu a ezitat să aducă la masa tratativelor subiecte precum drepturile omului, valorile democraţiei liberale, care sînt iritante pentru majoritatea regimurilor din regiune. (...) Donald Trump este interesat acum în primul rînd de investiţii din partea statelor arabe în SUA. Se vorbeşte deschis despre peste 1000 de miliarde de dolari. Mohammed bin Salman, liderul de facto din Arabia Saudită, a oferit în ianuarie investiţii saudite de 600 de miliarde de dolari în economia americană. Iar Donald Trump a ridicat ştacheta, a spus peste 1000 de miliarde. Iar acum se discută.” </p><p><em>Donald Trump are mai multe dosare deschise pe plan extern, între care războiul din Gaza şi acordul nuclear cu Iranul. Cum l-ar putea ajuta liderii din Orientul Mijlociu, pe care îi vizitează zilele astea, să le rezolve?</em><b><em> <br/></em></b><b>Dragoș Mateescu</b>: „Cred că asta se negociază acum. E o vizită de tatonare, prin care Donald Trump îşi anunţă clar priorităţile. Nu cred că vor fi publice. Cred că publice vor fi aceste acorduri comerciale, care dau bine şi care vin mănuşă pentru Donald Trump, dacă ne gîndim la problemele pe care le are cu economia americană, probleme create de politica de tarife a lui Donald Trump. Are nevoie de infuzie de capital. Dincolo de aceste acorduri care vor fi publice şi foarte zgomotos anunţate, cred că sînt negocieri exact despre sprijinul acestor ţări pentru planurile americane. Administraţia Trump doreşte să continue ceea ce a început şi a continuat inclusiv administraţia Biden: pacificarea regiunii prin integrarea Israelului în proiecte de interes regional.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17152478-donald-trump-in-vizita-oficiala-in-arabia-saudita-qatar-i-emiratele-arabe-unite.mp3" length="19082015" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/0mnbw4pb7lpuwshks9qzbzyokdm4?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17152478</guid>
    <pubDate>Tue, 13 May 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17152478/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17152478/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17152478/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17152478/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1587</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>161</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Erdogan e pregătit să găzduiască negocieri de pace între Putin și Zelenski la Istanbul</itunes:title>
    <title>Erdogan e pregătit să găzduiască negocieri de pace între Putin și Zelenski la Istanbul</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Vladimir Putin propune negocieri directe cu Kievul la Istanbul, joi, 15 mai. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan e de acord ca Turcia să găzduiască negocierile de pace. Uniunea Europeană pregătește noi sancțiuni pentru Rusia dacă Moscova nu acceptă o încetare a focului de 30 de zile. Vladimir Putin a făcut propunerea de negocieri directe în noaptea de sîmbătă spre duminică. De ce a ales acest moment pentru un asemenea anunț neașteptat? De fapt ce propune preşedintele Federaţiei Ruse cînd v...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Vladimir Putin propune negocieri directe cu Kievul la Istanbul, joi, 15 mai. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan e de acord ca Turcia să găzduiască negocierile de pace. Uniunea Europeană pregătește noi sancțiuni pentru Rusia dacă Moscova nu acceptă o încetare a focului de 30 de zile. Vladimir Putin a făcut propunerea de negocieri directe în noaptea de sîmbătă spre duminică. De ce a ales acest moment pentru un asemenea anunț neașteptat? De fapt ce propune preşedintele Federaţiei Ruse cînd vorbește despre reluarea negocierilor de pace din punctul unde au fost abandonate în 2022, la Istanbul? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. </p><p><b>Angela Grămadă</b>: „Discursul lui Putin s-a schimbat de-a lungul timpului. (...) Nu ştim dacă el acum are intenţii clare de a ajunge la un acord pentru încetarea focului. Foarte mulţi experţi din Ucraina, experţi militari în mod special, susţin că Putin nu are un interes deosebit de a opri operaţiunile militare, ci mai degrabă pur şi simplu de a întinde anumite discuţii pe un termen nelimitat, pentru că în vară există presupunerea că ar dori să extindă atacul asupra Ucrainei, în anumite linii de interacţiune dintre militarii ruşi şi ucraineni. Aşteaptă un  moment oportun şi condiţii meteorologice favorabile. Militarii ucraineni sînt în mare alertă acum. Pe de altă parte Federaţia Rusă are nevoie să-şi menţină prezenţa în discursul opiniei publice internaţionale, să atragă atenţia asupra sa, să se prezinte în calitate de parte care este co-interesată de a purta aceste negocieri dar şi să delegitimeze leadershipul ucrainean, mai ales că această conducere de la Kiev a prelungit pentru încă 90 de zile legea marţială şi nu poate să organizeze alegeri prezidenţiale şi parlamentare.”</p><p><em>Donald Trump i-a cerut Ucrainei să accepte imediat propunerea de negociere la Istanbul a lui Vladimir Putin. Volodimir Zelenski a răspuns că se va duce personal la Istanbul să-l aștepte pe Vladimir Putin.<br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „Faptul că Zelenski a ripostat şi a spus că va fi în persoană la Istanbul şi că-l aşteaptă în mod deosebit pe Vladimir Putin – a şi subliniat acest lucru – şi că este gata pentru orice format de negociere şi orice platformă este un semnal clar dat de Zelenski nu exclusiv lui Vladimir Putin dar şi principalilor parteneri care susţin în continuare Ucraina şi în mod special către Casa Albă, ca să demonstreze că problema nu este la Kiev, problema de facto este la Moscova, pentru că Moscova este cea care încearcă să întindă în timp aceste discuţii, ca să aibă cît mai mult spaţiu pentru a obţine localităţi din Ucraina.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Vladimir Putin propune negocieri directe cu Kievul la Istanbul, joi, 15 mai. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan e de acord ca Turcia să găzduiască negocierile de pace. Uniunea Europeană pregătește noi sancțiuni pentru Rusia dacă Moscova nu acceptă o încetare a focului de 30 de zile. Vladimir Putin a făcut propunerea de negocieri directe în noaptea de sîmbătă spre duminică. De ce a ales acest moment pentru un asemenea anunț neașteptat? De fapt ce propune preşedintele Federaţiei Ruse cînd vorbește despre reluarea negocierilor de pace din punctul unde au fost abandonate în 2022, la Istanbul? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. </p><p><b>Angela Grămadă</b>: „Discursul lui Putin s-a schimbat de-a lungul timpului. (...) Nu ştim dacă el acum are intenţii clare de a ajunge la un acord pentru încetarea focului. Foarte mulţi experţi din Ucraina, experţi militari în mod special, susţin că Putin nu are un interes deosebit de a opri operaţiunile militare, ci mai degrabă pur şi simplu de a întinde anumite discuţii pe un termen nelimitat, pentru că în vară există presupunerea că ar dori să extindă atacul asupra Ucrainei, în anumite linii de interacţiune dintre militarii ruşi şi ucraineni. Aşteaptă un  moment oportun şi condiţii meteorologice favorabile. Militarii ucraineni sînt în mare alertă acum. Pe de altă parte Federaţia Rusă are nevoie să-şi menţină prezenţa în discursul opiniei publice internaţionale, să atragă atenţia asupra sa, să se prezinte în calitate de parte care este co-interesată de a purta aceste negocieri dar şi să delegitimeze leadershipul ucrainean, mai ales că această conducere de la Kiev a prelungit pentru încă 90 de zile legea marţială şi nu poate să organizeze alegeri prezidenţiale şi parlamentare.”</p><p><em>Donald Trump i-a cerut Ucrainei să accepte imediat propunerea de negociere la Istanbul a lui Vladimir Putin. Volodimir Zelenski a răspuns că se va duce personal la Istanbul să-l aștepte pe Vladimir Putin.<br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „Faptul că Zelenski a ripostat şi a spus că va fi în persoană la Istanbul şi că-l aşteaptă în mod deosebit pe Vladimir Putin – a şi subliniat acest lucru – şi că este gata pentru orice format de negociere şi orice platformă este un semnal clar dat de Zelenski nu exclusiv lui Vladimir Putin dar şi principalilor parteneri care susţin în continuare Ucraina şi în mod special către Casa Albă, ca să demonstreze că problema nu este la Kiev, problema de facto este la Moscova, pentru că Moscova este cea care încearcă să întindă în timp aceste discuţii, ca să aibă cît mai mult spaţiu pentru a obţine localităţi din Ucraina.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17145266-erdogan-e-pregatit-sa-gazduiasca-negocieri-de-pace-intre-putin-i-zelenski-la-istanbul.mp3" length="20170972" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ra1vfkwfzc2c3zznmagwbieema91?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17145266</guid>
    <pubDate>Mon, 12 May 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17145266/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17145266/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17145266/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17145266/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1678</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>160</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Femeia la 40 de ani și redefinirea maturității prin poezie. Un dialog cu Emanuela Ignățoiu-Sora</itunes:title>
    <title>Femeia la 40 de ani și redefinirea maturității prin poezie. Un dialog cu Emanuela Ignățoiu-Sora</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Emanuela Ignățoiu-Sora a publicat recent volumul de poezie „Și noi dansam în plase de lumină și ace”, apărut la editura OMG. Femeia la 40 de ani este personajul central în jurul căruia este construit volumul. Și tema centrală este maturitatea, un proces în desfășurare, un proces care permite privirea înapoi dar și înainte. Este o carte care începe cu poeme de doliu și continuă cu poeme despre reconstrucția de sine. Am vorbit cu Emanuela Ignățoiu-Sora despre noua ei carte și temele ei. Emanuel...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Emanuela Ignățoiu-Sora a publicat recent volumul de poezie „Și noi dansam în plase de lumină și ace”, apărut la editura OMG. Femeia la 40 de ani este personajul central în jurul căruia este construit volumul. Și tema centrală este maturitatea, un proces în desfășurare, un proces care permite privirea înapoi dar și înainte. Este o carte care începe cu poeme de doliu și continuă cu poeme despre reconstrucția de sine. Am vorbit cu Emanuela Ignățoiu-Sora despre noua ei carte și temele ei.</p><p><b>Emanuela Ignățoiu-Sora</b>: „Cred că maturitatea vine cu înțelegerea nereușitei. Unul dintre motivele care mai apar în volum este cel al succesului - apropo de femeia la 40 de ani care ar fi trebuit să aibă succes, a fost proiectată într-un vis al succesului de către părinți și care nu ajunge la acest succes. (...) Dar e o înțelegere luminoasă. Nu cred că este un volum întunecat și sumbru, dimpotrivă, cred că e multă lumină acolo. Dar cu o înțelegere a unor lucruri pe care, poate, femeia de 30 de ani, de 20 de ani nu le înțelegea, că nici nu cred că avea cum să aibă acces la ele. (...) Ideea de maturitate pe care o percepeam așa cum mi-o dădeau adulții din vremea copilăriei nu e neapărat maturitatea pe care am găsit-o la vîrsta asta. Care e foarte diferită, nu înseamnă o seriozitate încrîncenată, e loc și de ludic, și să mai fim inocenți, și să mai suferim, și să mai sperăm complet naivi. Am început să regîndesc ideea de maturitate prin scrierea volumului.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreg interviul!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural </b> </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Emanuela Ignățoiu-Sora a publicat recent volumul de poezie „Și noi dansam în plase de lumină și ace”, apărut la editura OMG. Femeia la 40 de ani este personajul central în jurul căruia este construit volumul. Și tema centrală este maturitatea, un proces în desfășurare, un proces care permite privirea înapoi dar și înainte. Este o carte care începe cu poeme de doliu și continuă cu poeme despre reconstrucția de sine. Am vorbit cu Emanuela Ignățoiu-Sora despre noua ei carte și temele ei.</p><p><b>Emanuela Ignățoiu-Sora</b>: „Cred că maturitatea vine cu înțelegerea nereușitei. Unul dintre motivele care mai apar în volum este cel al succesului - apropo de femeia la 40 de ani care ar fi trebuit să aibă succes, a fost proiectată într-un vis al succesului de către părinți și care nu ajunge la acest succes. (...) Dar e o înțelegere luminoasă. Nu cred că este un volum întunecat și sumbru, dimpotrivă, cred că e multă lumină acolo. Dar cu o înțelegere a unor lucruri pe care, poate, femeia de 30 de ani, de 20 de ani nu le înțelegea, că nici nu cred că avea cum să aibă acces la ele. (...) Ideea de maturitate pe care o percepeam așa cum mi-o dădeau adulții din vremea copilăriei nu e neapărat maturitatea pe care am găsit-o la vîrsta asta. Care e foarte diferită, nu înseamnă o seriozitate încrîncenată, e loc și de ludic, și să mai fim inocenți, și să mai suferim, și să mai sperăm complet naivi. Am început să regîndesc ideea de maturitate prin scrierea volumului.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreg interviul!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural </b> </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17125471-femeia-la-40-de-ani-i-redefinirea-maturita-ii-prin-poezie-un-dialog-cu-emanuela-igna-oiu-sora.mp3" length="18990273" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/b5b3eg0mfe6y3ibh9f4dzhkccn09?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17125471</guid>
    <pubDate>Fri, 09 May 2025 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17125471/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17125471/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17125471/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17125471/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1579</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>159</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>8-9 mai: „Ziua Victoriei”, istorie comună, narațiuni diferite</itunes:title>
    <title>8-9 mai: „Ziua Victoriei”, istorie comună, narațiuni diferite</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Se împlinesc 80 de ani de la capitularea necondiționată a Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial. În Europa astăzi e Ziua Victoriei. Și Rusia va aniversa 80 de ani de la victoria Armatei Roșii asupra Germaniei naziste printr-o mare paradă militară în Piața Roșie din Moscova, vineri, 9 mai, paradă la care vor asista mai mulţi şefi de stat, între care preşedintele chinez Xi Jinping. Președintele Vladimir Putin a anunțat un armistițiu unilateral în Ucraina de trei zile, începînd cu 8 mai....]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Se împlinesc 80 de ani de la capitularea necondiționată a Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial. În Europa astăzi e Ziua Victoriei. Și Rusia va aniversa 80 de ani de la victoria Armatei Roșii asupra Germaniei naziste printr-o mare paradă militară în Piața Roșie din Moscova, vineri, 9 mai, paradă la care vor asista mai mulţi şefi de stat, între care preşedintele chinez Xi Jinping. Președintele Vladimir Putin a anunțat un armistițiu unilateral în Ucraina de trei zile, începînd cu 8 mai. Forțele ucrainene anunță că în unele zone ale frontului atacurile rusești continuă. </p><p>9 mai este Ziua Europei. După cinci ani de la încheierea celui De-Al Doilea Război Mondial, în 9 mai 1950<b>, </b>Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, propunea o formă de organizare și cooperare prin care să se anuleze definitiv posibilitatea izbucnirii unui nou război între statele europene. Așa s-a născut Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, precursoarea Uniunii Europene de astăzi. Ce se sărbătoreşte în aceste zile, într-un context internaţional complicat? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”.</p><p><em>Ce înseamnă victoria împotriva Germaniei naziste în Europa occidentală şi ce înseamnă în Federaţia Rusă?<br/></em><b>Robert Lupițu</b>: „Ştim că este sărbătorită diferit Ziua Victoriei din cauza fusului orar. În Europa occidentală, ora 23:01 (la care a intrat în vigoare capitularea Germaniei naziste, în 8 mai 1945), însemna după miezul nopţii în URSS, astăzi Rusia. Din acest motiv aliaţii occidentali sărbătoresc Ziua Victoriei în 8 mai şi Federaţia Rusă în 9 mai. Este şi o înţelegere diferită a războiului. Pentru că Federaţia Rusă se referă la Marele Război de Apărare a Patriei sau de eliberare a Estului, pe care ulterior l-a păstrat sub dominaţie, pe cînd aliaţii occidentali au eliberat continentul şi partea sa de Vest de o ideologie ucigătoare, zdrobitoare, care a provocat ucideri în masă, ideologia nazistă, ideologia fascistă. O ideologie care apoi a fost prelungită ca mod de asuprire a popoarelor de către comunism. Şi de aceea asistăm la aceste clivaje. (...) Ştim foarte bine că Germania şi-a asumat vina istorică pentru Holocaust, pentru declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Şi astăzi, în Parlamentul german preşedintele federal Steinmeier a spus că eroii şi cei care au eliberat lagărul de la Auschwitz astăzi sînt agresorii. (...) Iată că îi este recunoscut Rusiei rolul istoric, pentru că armata sovietică a eliberat lagărul de la Auschwitz, dar astăzi Rusia este agresorul, moştenitoarea acelei armate, care ulterior a făcut mult rău prin felul cum s-a comportat cu populaţia locală. ”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviu integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Se împlinesc 80 de ani de la capitularea necondiționată a Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial. În Europa astăzi e Ziua Victoriei. Și Rusia va aniversa 80 de ani de la victoria Armatei Roșii asupra Germaniei naziste printr-o mare paradă militară în Piața Roșie din Moscova, vineri, 9 mai, paradă la care vor asista mai mulţi şefi de stat, între care preşedintele chinez Xi Jinping. Președintele Vladimir Putin a anunțat un armistițiu unilateral în Ucraina de trei zile, începînd cu 8 mai. Forțele ucrainene anunță că în unele zone ale frontului atacurile rusești continuă. </p><p>9 mai este Ziua Europei. După cinci ani de la încheierea celui De-Al Doilea Război Mondial, în 9 mai 1950<b>, </b>Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, propunea o formă de organizare și cooperare prin care să se anuleze definitiv posibilitatea izbucnirii unui nou război între statele europene. Așa s-a născut Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, precursoarea Uniunii Europene de astăzi. Ce se sărbătoreşte în aceste zile, într-un context internaţional complicat? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”.</p><p><em>Ce înseamnă victoria împotriva Germaniei naziste în Europa occidentală şi ce înseamnă în Federaţia Rusă?<br/></em><b>Robert Lupițu</b>: „Ştim că este sărbătorită diferit Ziua Victoriei din cauza fusului orar. În Europa occidentală, ora 23:01 (la care a intrat în vigoare capitularea Germaniei naziste, în 8 mai 1945), însemna după miezul nopţii în URSS, astăzi Rusia. Din acest motiv aliaţii occidentali sărbătoresc Ziua Victoriei în 8 mai şi Federaţia Rusă în 9 mai. Este şi o înţelegere diferită a războiului. Pentru că Federaţia Rusă se referă la Marele Război de Apărare a Patriei sau de eliberare a Estului, pe care ulterior l-a păstrat sub dominaţie, pe cînd aliaţii occidentali au eliberat continentul şi partea sa de Vest de o ideologie ucigătoare, zdrobitoare, care a provocat ucideri în masă, ideologia nazistă, ideologia fascistă. O ideologie care apoi a fost prelungită ca mod de asuprire a popoarelor de către comunism. Şi de aceea asistăm la aceste clivaje. (...) Ştim foarte bine că Germania şi-a asumat vina istorică pentru Holocaust, pentru declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Şi astăzi, în Parlamentul german preşedintele federal Steinmeier a spus că eroii şi cei care au eliberat lagărul de la Auschwitz astăzi sînt agresorii. (...) Iată că îi este recunoscut Rusiei rolul istoric, pentru că armata sovietică a eliberat lagărul de la Auschwitz, dar astăzi Rusia este agresorul, moştenitoarea acelei armate, care ulterior a făcut mult rău prin felul cum s-a comportat cu populaţia locală. ”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviu integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17123365-8-9-mai-ziua-victoriei-istorie-comuna-nara-iuni-diferite.mp3" length="19853617" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/pacn0rcr9dqdckha1nx0zooxhqr1?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17123365</guid>
    <pubDate>Thu, 08 May 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17123365/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17123365/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17123365/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17123365/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1651</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>158</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Friedrich Merz, un cancelar „foarte european”. Relansarea locomotivei franco-germane</itunes:title>
    <title>Friedrich Merz, un cancelar „foarte european”. Relansarea locomotivei franco-germane</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Friedrich Merz a fost ales marți cancelar al Germaniei dar abia din a doua rundă de vot în Parlament. Ce spune acest episod din politica germană despre situația noii coaliții de guvernare – blocul de centru-dreapta CDU/CSU şi social-democraţii, de centru-stînga, de la SPD – și perspectivele ei? Am întrebat-o pe Luciana Ghica, conf. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Luciana Ghica: „A fost foarte mult comentat rezultatul. Dar nu este o coaliţie uşor de făcut şi a ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Friedrich Merz a fost ales marți cancelar al Germaniei dar abia din a doua rundă de vot în Parlament. Ce spune acest episod din politica germană despre situația noii coaliții de guvernare – blocul de centru-dreapta CDU/CSU şi social-democraţii, de centru-stînga, de la SPD – și perspectivele ei? Am întrebat-o pe Luciana Ghica, conf. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><b>Luciana Ghica:</b> „A fost foarte mult comentat rezultatul. Dar nu este o coaliţie uşor de făcut şi a fost un semnal important. Cred că trebuie pus în perspectivă. Faptul că Merz a reuşit să mobilizeze întreaga coaliţie dar şi partidele democratice din afara coaliţiei să treacă moţiunea prin care votul (al doilea) să aibă loc în aceeaşi zi – chestiune care necesita chiar mai multe voturi, 2/3 – mi se pare că este o reuşită. Şi la al doilea vot nu a obţinut minimum de 316 voturi, ci aproape toată coaliţia, mai puţin cei trei absenţi. A arătat că poate să obţină sprijinul întregului Parlament democratic.”</p><p><em>E deja o tradiție în Germania ca un cancelar nou ales să efectueze prima vizită în străinătate în Franța și pe cea de-a doua în Polonia. Friedrich Merz s-a întîlnit de dimineață cu președintele francez Emmanuel Macron iar în această seară e la Varșovia. În marja întîlnirii de la Paris, Merz și Macron au publicat în presa europeană un articol comun, un articol manifest despre relansarea relațiilor franco-germane cu un obiectiv clar: consolidarea europeană. Parteneriatul franco-german trebuie să devină „mai strategic, mai operațional”, cu accent pe securitate, competitivitate și convergență europeană. Poate acest parteneriat să întărească într-adevăr Uniunea Europeană?<br/></em><b>Luciana Ghica:</b> „Cred că da. În mare parte, în mod tradiţional, Uniunea Europeană a fost impulsionată politic de acest motor franco-german. Iar faptul că dincolo de cuvintele frumoase din acel editorial comun, avem şi cîteva elemente specifice legate de energie – o chestiune care este şi pe agenda UE, pînă în 2027 dorim ca UE să nu mai fie dependentă în nici un fel de resursele energetice din Rusia – este un mesaj extraordinar de important în această săptămînă simbolică în care aniversăm „Declaraţia Schuman”. 9 mai este Ziua Europei şi pentru că aniversează acea declaraţie a ministrului de afaceri externe francez, Robert Schuman, care i-a propus Germaniei în 1950 să pună în comun resursele de cărbune şi oţel, atît pentru scopuri economice, cît şi pentru scopuri politice şi de securitate. Şi această declaraţie franco-germană, acest editorial comun este într-un fel ecoul acelei declaraţii Schuman din 1950.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Friedrich Merz a fost ales marți cancelar al Germaniei dar abia din a doua rundă de vot în Parlament. Ce spune acest episod din politica germană despre situația noii coaliții de guvernare – blocul de centru-dreapta CDU/CSU şi social-democraţii, de centru-stînga, de la SPD – și perspectivele ei? Am întrebat-o pe Luciana Ghica, conf. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><b>Luciana Ghica:</b> „A fost foarte mult comentat rezultatul. Dar nu este o coaliţie uşor de făcut şi a fost un semnal important. Cred că trebuie pus în perspectivă. Faptul că Merz a reuşit să mobilizeze întreaga coaliţie dar şi partidele democratice din afara coaliţiei să treacă moţiunea prin care votul (al doilea) să aibă loc în aceeaşi zi – chestiune care necesita chiar mai multe voturi, 2/3 – mi se pare că este o reuşită. Şi la al doilea vot nu a obţinut minimum de 316 voturi, ci aproape toată coaliţia, mai puţin cei trei absenţi. A arătat că poate să obţină sprijinul întregului Parlament democratic.”</p><p><em>E deja o tradiție în Germania ca un cancelar nou ales să efectueze prima vizită în străinătate în Franța și pe cea de-a doua în Polonia. Friedrich Merz s-a întîlnit de dimineață cu președintele francez Emmanuel Macron iar în această seară e la Varșovia. În marja întîlnirii de la Paris, Merz și Macron au publicat în presa europeană un articol comun, un articol manifest despre relansarea relațiilor franco-germane cu un obiectiv clar: consolidarea europeană. Parteneriatul franco-german trebuie să devină „mai strategic, mai operațional”, cu accent pe securitate, competitivitate și convergență europeană. Poate acest parteneriat să întărească într-adevăr Uniunea Europeană?<br/></em><b>Luciana Ghica:</b> „Cred că da. În mare parte, în mod tradiţional, Uniunea Europeană a fost impulsionată politic de acest motor franco-german. Iar faptul că dincolo de cuvintele frumoase din acel editorial comun, avem şi cîteva elemente specifice legate de energie – o chestiune care este şi pe agenda UE, pînă în 2027 dorim ca UE să nu mai fie dependentă în nici un fel de resursele energetice din Rusia – este un mesaj extraordinar de important în această săptămînă simbolică în care aniversăm „Declaraţia Schuman”. 9 mai este Ziua Europei şi pentru că aniversează acea declaraţie a ministrului de afaceri externe francez, Robert Schuman, care i-a propus Germaniei în 1950 să pună în comun resursele de cărbune şi oţel, atît pentru scopuri economice, cît şi pentru scopuri politice şi de securitate. Şi această declaraţie franco-germană, acest editorial comun este într-un fel ecoul acelei declaraţii Schuman din 1950.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17116949-friedrich-merz-un-cancelar-foarte-european-relansarea-locomotivei-franco-germane.mp3" length="19987271" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/qi967ynt7a6onwy6r3nddq5wpoax?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17116949</guid>
    <pubDate>Wed, 07 May 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17116949/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17116949/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17116949/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17116949/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1662</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>157</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Schimbare de strategie: premierul Netanyahu vrea să ocupe Fîșia Gaza</itunes:title>
    <title>Schimbare de strategie: premierul Netanyahu vrea să ocupe Fîșia Gaza</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cabinetul de securitate al Israelului a aprobat un plan de extindere a ofensivei militare împotriva grupării Hamas, care include cucerirea Fîșiei Gaza și încurajarea plecării voluntare a locuitorilor din enclava palestiniană. Care sînt perspectivele pentru acest teritoriu grav afectat de război și pentru locuitorii săi? Am întrebat-o pe jurnalista Carmen Gavrilă, de la Radio România Actualități, specializată în Orientul Mijlociu. Cum justifică Israelul decizia de acum, de a cuceri întreaga en...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cabinetul de securitate al Israelului a aprobat un plan de extindere a ofensivei militare împotriva grupării Hamas, care include cucerirea Fîșiei Gaza și încurajarea plecării voluntare a locuitorilor din enclava palestiniană. Care sînt perspectivele pentru acest teritoriu grav afectat de război și pentru locuitorii săi? Am întrebat-o pe jurnalista Carmen Gavrilă, de la Radio România Actualități, specializată în Orientul Mijlociu.</p><p><em>Cum justifică Israelul decizia de acum, de a cuceri întreaga enclavă și de a-i încuraja pe locuitorii săi să plece de bună voie din Gaza?<br/></em><b>Carmen Gavrilă</b>: „Este o măsură maximală, ca să forţeze eliberarea ostaticilor israelieni rămaşi în Fîşia Gaza, vii sau morţi – asta este explicaţia oficială. Sînt analişti, inclusiv analişti israelieni, care spun că premierul Netanyahu se poate menţine la putere numai în situaţii de criză, pe care uneori le crează singur. E-adevărat că pericolul Hamas nu poate fi neglijat, în continuare, chiar dacă gruparea palestiniană a fost profund afectată de operaţiunile din ultimii doi ani ai Israelului în Fîşia Gaza. (...) În raportul obţinut de televiziunea publică israeliană se arată că este vorba despre o schimbare de strategie în sensul că armata israeliană nu face incursiuni în Fîşia Gaza, stabileşte doar nişte puncte de control şi de siguranţă – acele aşa numite <em>buffer zone</em> – pentru localităţile israeliene care sînt în apropiere, ci armata ar urma să ia pas cu pas, localitate cu localitate, ce a mai rămas din Fîşia Gaza şi să avertizeze populaţia să plece de bunăvoie – e relativ acest <em>bunăvoie</em>, cînd vezi că se apropie soldaţii, normal că îţi iei bagajele şi pleci –, să împingă cît mai mult populaţia spre Sud, spre zona Rafah şi teritoriile pe care o să le cucerească – nu găsesc alt cuvînt mai bun – să fie securizate. Asta înseamnă că armata israeliană ar rămîne pe loc, un lucru despre care se ştie foarte clar – au fost semnale inclusiv de la noul şef de stat major al armatei israeliene – că armata israeliană nu-l doreşte.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cabinetul de securitate al Israelului a aprobat un plan de extindere a ofensivei militare împotriva grupării Hamas, care include cucerirea Fîșiei Gaza și încurajarea plecării voluntare a locuitorilor din enclava palestiniană. Care sînt perspectivele pentru acest teritoriu grav afectat de război și pentru locuitorii săi? Am întrebat-o pe jurnalista Carmen Gavrilă, de la Radio România Actualități, specializată în Orientul Mijlociu.</p><p><em>Cum justifică Israelul decizia de acum, de a cuceri întreaga enclavă și de a-i încuraja pe locuitorii săi să plece de bună voie din Gaza?<br/></em><b>Carmen Gavrilă</b>: „Este o măsură maximală, ca să forţeze eliberarea ostaticilor israelieni rămaşi în Fîşia Gaza, vii sau morţi – asta este explicaţia oficială. Sînt analişti, inclusiv analişti israelieni, care spun că premierul Netanyahu se poate menţine la putere numai în situaţii de criză, pe care uneori le crează singur. E-adevărat că pericolul Hamas nu poate fi neglijat, în continuare, chiar dacă gruparea palestiniană a fost profund afectată de operaţiunile din ultimii doi ani ai Israelului în Fîşia Gaza. (...) În raportul obţinut de televiziunea publică israeliană se arată că este vorba despre o schimbare de strategie în sensul că armata israeliană nu face incursiuni în Fîşia Gaza, stabileşte doar nişte puncte de control şi de siguranţă – acele aşa numite <em>buffer zone</em> – pentru localităţile israeliene care sînt în apropiere, ci armata ar urma să ia pas cu pas, localitate cu localitate, ce a mai rămas din Fîşia Gaza şi să avertizeze populaţia să plece de bunăvoie – e relativ acest <em>bunăvoie</em>, cînd vezi că se apropie soldaţii, normal că îţi iei bagajele şi pleci –, să împingă cît mai mult populaţia spre Sud, spre zona Rafah şi teritoriile pe care o să le cucerească – nu găsesc alt cuvînt mai bun – să fie securizate. Asta înseamnă că armata israeliană ar rămîne pe loc, un lucru despre care se ştie foarte clar – au fost semnale inclusiv de la noul şef de stat major al armatei israeliene – că armata israeliană nu-l doreşte.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17109201-schimbare-de-strategie-premierul-netanyahu-vrea-sa-ocupe-fi-ia-gaza.mp3" length="20026635" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/y2djdayn17tb849zkrbbrv9k9ycs?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17109201</guid>
    <pubDate>Tue, 06 May 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17109201/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17109201/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17109201/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17109201/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1665</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>156</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Libertatea presei în declin: România coboară în clasamentul global</itunes:title>
    <title>Libertatea presei în declin: România coboară în clasamentul global</title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Starea globală privind libertatea presei este clasificată drept situație dificilă pentru prima dată în istoria Indexului”, se arată în raportul publicat recent de organizația Reporteri Fără Frontiere. România a coborît cu 6 puncte față de anul trecut și este pe locul 55. Care sînt explicaţiile la nivel global şi care sînt explicaţiile pentru situaţia libertăţii presei din România? Cum se măsoară nivelul de libertate a presei dintr-o țară? De ce ajung oamenii să se informeze de pe rețelele so...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Starea globală privind libertatea presei este clasificată drept <em>situație dificilă</em> pentru prima dată în istoria Indexului”, se arată în raportul publicat recent de organizația Reporteri Fără Frontiere. România a coborît cu 6 puncte față de anul trecut și este pe locul 55. Care sînt explicaţiile la nivel global şi care sînt explicaţiile pentru situaţia libertăţii presei din România? Cum se măsoară nivelul de libertate a presei dintr-o țară? De ce ajung oamenii să se informeze de pe rețelele sociale, unde se propagă și foarte multă dezinformare și știri false, și nu din presa tradițională? I-am întrebat pe Cristina Lupu, directoare executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, şi Răzvan Martin, de la ActiveWatch.</p><p><em>Conform rezultatelor organizației Reporteri fără Frontiere, libertatea presei la nivel global este la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani. Cum se explică acest declin?<br/></em><b>Cristina Lupu</b>: „Presa nu o duce bine în general în lume. Vedem o cădere mare în Statele Unite şi acesta cred că este un exemplu care ne dă tuturor de gîndit. Într-o democraţie pe care o credeam extrem de stabilă vedem cum jurnaliştii sînt hărţuiţi, sînt atacaţi, cum se discută despre cum ai putea avea acces la sursele jurnaliştilor, pentru a vedea cine le-a dat informaţii. La asta se adaugă problemele economice cu care se confruntă presa peste tot în lume. Şi cred că acesta e unul dintre motivele pentru care a scăzut foarte tare libertatea presei. Pentru că, dacă jurnaliştii nu au resurse cu ajutorul cărora să-şi facă meseria, avem o problemă de supravieţuire şi sustenabilitate. La asta, dacă adăugăm regimuri care nu sînt foarte prietenoase cu libertatea presei – numărul lor crescînd peste tot în lume –, putem să avem o imagine destul de îngrijorătoare.”</p><p>Într-un context în care încrederea cetăţenilor români în instituţii este la un nivel scăzut, şi presa noastră trece printr-o criză de încredere, consideră Răzvan Martin. <br/><b>Răzvan Martin</b>: „Este o mare criză de încredere şi în presă. Toate instituţiile statului, toate instituţiile democratice traversează o perioadă în care încrederea s-a prăbuşit. Iar presa, din păcate, a devenit tot mai asimilată de o bună parte din populaţie sistemului de putere, ea nu mai e percepută ca acel <em>cîine de pază al democraţiei</em>, a patra putere în stat care supraveghează ce fac celelalte trei puteri, ci a devenit, în ochii oamenilor – şi uneori pe bună dreptate – parte a sistemului de putere. Şi asta şi din cauza acelor legături, să le spunem nefireşti, ale patronilor de presă cu zona politică, cu puterea politică şi cu puterea economică. Astea au compromis foarte mult ideea de presă independentă, misiunea publică a jurnalismului.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Starea globală privind libertatea presei este clasificată drept <em>situație dificilă</em> pentru prima dată în istoria Indexului”, se arată în raportul publicat recent de organizația Reporteri Fără Frontiere. România a coborît cu 6 puncte față de anul trecut și este pe locul 55. Care sînt explicaţiile la nivel global şi care sînt explicaţiile pentru situaţia libertăţii presei din România? Cum se măsoară nivelul de libertate a presei dintr-o țară? De ce ajung oamenii să se informeze de pe rețelele sociale, unde se propagă și foarte multă dezinformare și știri false, și nu din presa tradițională? I-am întrebat pe Cristina Lupu, directoare executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, şi Răzvan Martin, de la ActiveWatch.</p><p><em>Conform rezultatelor organizației Reporteri fără Frontiere, libertatea presei la nivel global este la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani. Cum se explică acest declin?<br/></em><b>Cristina Lupu</b>: „Presa nu o duce bine în general în lume. Vedem o cădere mare în Statele Unite şi acesta cred că este un exemplu care ne dă tuturor de gîndit. Într-o democraţie pe care o credeam extrem de stabilă vedem cum jurnaliştii sînt hărţuiţi, sînt atacaţi, cum se discută despre cum ai putea avea acces la sursele jurnaliştilor, pentru a vedea cine le-a dat informaţii. La asta se adaugă problemele economice cu care se confruntă presa peste tot în lume. Şi cred că acesta e unul dintre motivele pentru care a scăzut foarte tare libertatea presei. Pentru că, dacă jurnaliştii nu au resurse cu ajutorul cărora să-şi facă meseria, avem o problemă de supravieţuire şi sustenabilitate. La asta, dacă adăugăm regimuri care nu sînt foarte prietenoase cu libertatea presei – numărul lor crescînd peste tot în lume –, putem să avem o imagine destul de îngrijorătoare.”</p><p>Într-un context în care încrederea cetăţenilor români în instituţii este la un nivel scăzut, şi presa noastră trece printr-o criză de încredere, consideră Răzvan Martin. <br/><b>Răzvan Martin</b>: „Este o mare criză de încredere şi în presă. Toate instituţiile statului, toate instituţiile democratice traversează o perioadă în care încrederea s-a prăbuşit. Iar presa, din păcate, a devenit tot mai asimilată de o bună parte din populaţie sistemului de putere, ea nu mai e percepută ca acel <em>cîine de pază al democraţiei</em>, a patra putere în stat care supraveghează ce fac celelalte trei puteri, ci a devenit, în ochii oamenilor – şi uneori pe bună dreptate – parte a sistemului de putere. Şi asta şi din cauza acelor legături, să le spunem nefireşti, ale patronilor de presă cu zona politică, cu puterea politică şi cu puterea economică. Astea au compromis foarte mult ideea de presă independentă, misiunea publică a jurnalismului.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17102405-libertatea-presei-in-declin-romania-coboara-in-clasamentul-global.mp3" length="21578776" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/s5l9axp81ljpcoqc63m2cqdlu3bd?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17102405</guid>
    <pubDate>Mon, 05 May 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17102405/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17102405/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17102405/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17102405/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1794</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>155</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Veronica Stănică: „Nu sînt judecătorul personajelor mele” </itunes:title>
    <title>Veronica Stănică: „Nu sînt judecătorul personajelor mele” </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Volumul de povestiri „Teoria lucrului bine făcut” de Veronica Stănică (Editura Litera), un volum de debut, ne propune o galerie de personaje de toate vîrstele, copii, tineri, adulți, oameni în vîrstă, personaje surprinse în cîte un moment semnificativ din viața lor. Una dintre mărcile autoarei este umorul. Un umor tăios, crud, care cade uneori ca o ghilotină o ajută să construiască scene memorabile. Veronica Stănică își pune personajele în situații dificile dar nu le judecă alegerile reușind ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Volumul de povestiri „Teoria lucrului bine făcut” de Veronica Stănică (Editura Litera), un volum de debut, ne propune o galerie de personaje de toate vîrstele, copii, tineri, adulți, oameni în vîrstă, personaje surprinse în cîte un moment semnificativ din viața lor. Una dintre mărcile autoarei este umorul. Un umor tăios, crud, care cade uneori ca o ghilotină o ajută să construiască scene memorabile. Veronica Stănică își pune personajele în situații dificile dar nu le judecă alegerile reușind astfel să prezinte un portret de grup complex despre natura umană. Am vorbit cu autoarea despre umor, despre personajele ei conturate cu precizie doar din cîteva replici și despre cursurile de <em>creative writing</em> pe care le-a frecventat. </p><p><b>Veronica Stănică</b>: „Faptul că sînt îngăduitoare cu un personaj și-l pun să treacă prin niște situații limită și să acționeze într-un anume fel nu înseamnă că eu, în pielea lui, aș face la fel. Sînt diferită de personajele mele dar le înțeleg în oricare din circumstanțele în care le-am prezentat. Nu sînt judecătorul personajelor mele, sînt doar un prezentator al lor. Și încerc să spun povestea cît mai interesant lăsîndu-le totuși libertatea de a acționa după cum le-o cere rolul lor din poveste. Fără să le pun pe o direcție sau alta pentru că așa cer morala, sau timpurile, sau educația, sau legile... Sînt povești și trebuie luate ca atare. Îmi place să las oamenii în pace să facă ce vor. Și în viață, și în cărți.”</p><p><em>Ai frecventat cursuri de scriere creativă. Ce ai învățat despre scris de la scriitorii care țin ateliere și de la colegii tăi?<br/></em><b>Veronica Stănică</b>: „Cursurile de <em>creative writing</em> au fost foarte importante nu neapărat pentru ce am învățat ci pentru lumea care mi s-a deschis și pentru oamenii pe care i-am cunoscut acolo. Înainte de a merge la Creative Writing Sundays, pe care o să-l pomenesc mereu, am făcut la Fundația Calea Victoriei un curs de scriere creativă ținut de Mario Barangea și Dana Barangea. Am aflat de cursul ăsta de la un îndrumător de curs al fiică-mii, care și ea scrie. Ea n-a vrut să mai meargă, eu am apucat să achit taxa de participare și-am zis, ok, nu te duci tu, lasă că mă duc eu. Cursul ăsta mi s-a părut foarte util datorită încrederii pe care Mario mi-a dat-o în mine. Eu habar n-aveam că pot să scriu ficțiune. M-am dus pentru că am achitat o taxă.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Volumul de povestiri „Teoria lucrului bine făcut” de Veronica Stănică (Editura Litera), un volum de debut, ne propune o galerie de personaje de toate vîrstele, copii, tineri, adulți, oameni în vîrstă, personaje surprinse în cîte un moment semnificativ din viața lor. Una dintre mărcile autoarei este umorul. Un umor tăios, crud, care cade uneori ca o ghilotină o ajută să construiască scene memorabile. Veronica Stănică își pune personajele în situații dificile dar nu le judecă alegerile reușind astfel să prezinte un portret de grup complex despre natura umană. Am vorbit cu autoarea despre umor, despre personajele ei conturate cu precizie doar din cîteva replici și despre cursurile de <em>creative writing</em> pe care le-a frecventat. </p><p><b>Veronica Stănică</b>: „Faptul că sînt îngăduitoare cu un personaj și-l pun să treacă prin niște situații limită și să acționeze într-un anume fel nu înseamnă că eu, în pielea lui, aș face la fel. Sînt diferită de personajele mele dar le înțeleg în oricare din circumstanțele în care le-am prezentat. Nu sînt judecătorul personajelor mele, sînt doar un prezentator al lor. Și încerc să spun povestea cît mai interesant lăsîndu-le totuși libertatea de a acționa după cum le-o cere rolul lor din poveste. Fără să le pun pe o direcție sau alta pentru că așa cer morala, sau timpurile, sau educația, sau legile... Sînt povești și trebuie luate ca atare. Îmi place să las oamenii în pace să facă ce vor. Și în viață, și în cărți.”</p><p><em>Ai frecventat cursuri de scriere creativă. Ce ai învățat despre scris de la scriitorii care țin ateliere și de la colegii tăi?<br/></em><b>Veronica Stănică</b>: „Cursurile de <em>creative writing</em> au fost foarte importante nu neapărat pentru ce am învățat ci pentru lumea care mi s-a deschis și pentru oamenii pe care i-am cunoscut acolo. Înainte de a merge la Creative Writing Sundays, pe care o să-l pomenesc mereu, am făcut la Fundația Calea Victoriei un curs de scriere creativă ținut de Mario Barangea și Dana Barangea. Am aflat de cursul ăsta de la un îndrumător de curs al fiică-mii, care și ea scrie. Ea n-a vrut să mai meargă, eu am apucat să achit taxa de participare și-am zis, ok, nu te duci tu, lasă că mă duc eu. Cursul ăsta mi s-a părut foarte util datorită încrederii pe care Mario mi-a dat-o în mine. Eu habar n-aveam că pot să scriu ficțiune. M-am dus pentru că am achitat o taxă.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17077707-veronica-stanica-nu-sint-judecatorul-personajelor-mele.mp3" length="22340560" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/vwt4by5coxrkfxvm6ket4psu05dp?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17077707</guid>
    <pubDate>Fri, 02 May 2025 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17077707/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17077707/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17077707/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17077707/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1858</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>154</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Despre muncă, lene și roboți - o conversație de 1 mai cu Radu Uszkai</itunes:title>
    <title>Despre muncă, lene și roboți - o conversație de 1 mai cu Radu Uszkai</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În 1 mai, sărbătorim Ziua Muncii – o zi care amintește de conflictele sindicale din secolul al XIX-lea, o sărbătoare care în prezent, ne oferă prilejul de a reflecta asupra felului în care muncim și ne raportăm la ideea de muncă. Așa ajungem și la cuvîntul „robot”. În limba română, el vine din slavonul rabota, care înseamnă chiar „muncă”. Conceptul de robot i-l datorăm scriitorului ceh Karel Čapek, care l-a introdus într-o piesă publicată în 1920. Azi, într-o lume în care inteligența artifici...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În 1 mai, sărbătorim Ziua Muncii – o zi care amintește de conflictele sindicale din secolul al XIX-lea, o sărbătoare care în prezent, ne oferă prilejul de a reflecta asupra felului în care muncim și ne raportăm la ideea de muncă. Așa ajungem și la cuvîntul „robot”. În limba română, el vine din slavonul <em>rabota</em>, care înseamnă chiar „muncă”. Conceptul de robot i-l datorăm scriitorului ceh Karel Čapek, care l-a introdus într-o piesă publicată în 1920. Azi, într-o lume în care inteligența artificială și roboții industriali transformă cu totul unele profesii, ce mai înseamnă munca pentru noi? Ce pierdem și ce cîștigăm atunci cînd munca devine tot mai „robotizată”? Ce fel de munci nu vor putea fi înlocuite niciodată de roboţi?<b> </b>L-am întrebat peRadu Uszkai, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.</p><p><b>Radu Uszkai</b>: „Provocarea cea mai mare nu este neapărat să găsim muncă. Sînt sceptic că e posibil un viitor, ce puţin într-un interval de timp mediu, în care să ne pierdem în mod fundamental tot ceea ce înseamnă locurile de muncă în dauna tehnologiilor noi şi emergente. Însă ce trebuie să căutăm şi ce ne e dificil de fapt să găsim este un soi de cadru instituţional în care muncim cu sens. E o discuţie absolut fascinantă în zona filosofiei politice şi a eticii aplicate vizavi de tema aceasta a <em>meaningful work</em>, a muncii cu sens pentru noi. Şi sînt nişte condiţii cheie despre care filosofii care discută pe această temă le aduc în discuţie, despre cum munca trebuie să le permită celor care o prestează un spaţiu de autonomie, trebuie să le ofere un sens, oamenii să se poată raporta la munca pe care o prestează ca făcînd parte din modul în care ei îşi concep sensul vieţii, să le ofere un context prielnic în care să intre în interacţiuni de valoare cu alte persoane din cadrul comunităţii lor. Şi, cel puţin pentru mine, în momentul de faţă marea provocare nu e dacă o să ne pierdem toţi locurile de muncă sau dacă o să dispară toate locurile de muncă, ci în ce măsură majoritatea covîrşitoare a locurilor de muncă ce vor fi disponibile pe piaţă vor fi genul de locuri de muncă ce ne vor da sens, de unde noi vom putea deriva ceva de valoare pentru vieţile noastre sau dacă vor fi aşa-zisele <em>bullshit jobs</em>, despre care vorbeşte în detaliu David Graeber.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În 1 mai, sărbătorim Ziua Muncii – o zi care amintește de conflictele sindicale din secolul al XIX-lea, o sărbătoare care în prezent, ne oferă prilejul de a reflecta asupra felului în care muncim și ne raportăm la ideea de muncă. Așa ajungem și la cuvîntul „robot”. În limba română, el vine din slavonul <em>rabota</em>, care înseamnă chiar „muncă”. Conceptul de robot i-l datorăm scriitorului ceh Karel Čapek, care l-a introdus într-o piesă publicată în 1920. Azi, într-o lume în care inteligența artificială și roboții industriali transformă cu totul unele profesii, ce mai înseamnă munca pentru noi? Ce pierdem și ce cîștigăm atunci cînd munca devine tot mai „robotizată”? Ce fel de munci nu vor putea fi înlocuite niciodată de roboţi?<b> </b>L-am întrebat peRadu Uszkai, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.</p><p><b>Radu Uszkai</b>: „Provocarea cea mai mare nu este neapărat să găsim muncă. Sînt sceptic că e posibil un viitor, ce puţin într-un interval de timp mediu, în care să ne pierdem în mod fundamental tot ceea ce înseamnă locurile de muncă în dauna tehnologiilor noi şi emergente. Însă ce trebuie să căutăm şi ce ne e dificil de fapt să găsim este un soi de cadru instituţional în care muncim cu sens. E o discuţie absolut fascinantă în zona filosofiei politice şi a eticii aplicate vizavi de tema aceasta a <em>meaningful work</em>, a muncii cu sens pentru noi. Şi sînt nişte condiţii cheie despre care filosofii care discută pe această temă le aduc în discuţie, despre cum munca trebuie să le permită celor care o prestează un spaţiu de autonomie, trebuie să le ofere un sens, oamenii să se poată raporta la munca pe care o prestează ca făcînd parte din modul în care ei îşi concep sensul vieţii, să le ofere un context prielnic în care să intre în interacţiuni de valoare cu alte persoane din cadrul comunităţii lor. Şi, cel puţin pentru mine, în momentul de faţă marea provocare nu e dacă o să ne pierdem toţi locurile de muncă sau dacă o să dispară toate locurile de muncă, ci în ce măsură majoritatea covîrşitoare a locurilor de muncă ce vor fi disponibile pe piaţă vor fi genul de locuri de muncă ce ne vor da sens, de unde noi vom putea deriva ceva de valoare pentru vieţile noastre sau dacă vor fi aşa-zisele <em>bullshit jobs</em>, despre care vorbeşte în detaliu David Graeber.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17073389-despre-munca-lene-i-robo-i-o-conversa-ie-de-1-mai-cu-radu-uszkai.mp3" length="20298860" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/gsdz0ubu3pmfqnt2ksbysl4p3p6d?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17073389</guid>
    <pubDate>Thu, 01 May 2025 11:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17073389/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17073389/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17073389/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17073389/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1688</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>153</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Republica Moldova - la pas, spre Europa. O analiză de parcurs</itunes:title>
    <title>Republica Moldova - la pas, spre Europa. O analiză de parcurs</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Uniunea Europeană ia în considerare decuplarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare, a spus comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, într-un interviu la Praga pentru „Europa liberă”. Cele două ţări au mers în tandem pînă acum pe drumul spre aderare. Dar Ungaria blochează negocierile cu Ucraina.Comisara pentru extindere consideră că Moldova ar putea adera la UE pînă în 2029. Despre aspiraţiile europene ale Republicii Moldova vorbim cu expertul în politici publice Andrei ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Uniunea Europeană ia în considerare decuplarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare, a spus comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, într-un interviu la Praga pentru „Europa liberă”. Cele două ţări au mers în tandem pînă acum pe drumul spre aderare. Dar Ungaria blochează negocierile cu Ucraina.Comisara pentru extindere consideră că Moldova ar putea adera la UE pînă în 2029. Despre aspiraţiile europene ale Republicii Moldova vorbim cu expertul în politici publice Andrei Curăraru, de la WatchDog, Republica Moldova, şi cu jurnalistul Mihai Isac. </p><p><b>Andrei Curăraru</b>: „Cred că elefantul din camera europeană este Ungaria, care blochează ostentativ orice încercare de progres în cazul Ucrainei. Nu există o astfel de atitudine negativă faţă de Republica Moldova. Asta a fost, cred, motivaţia din partea doamnei Kos pentru a spune că există posibilitatea decuplării. Am şi văzut reacţii rapide din partea Kievului oficial care spune că nu este nevoie de o astfel de decuplare. Şi pentru noi, moldovenii, este important să spunem că nu sîntem noi în spatele acestei declaraţii sau intenţii. Mai degrabă am vrea ca ambele ţări să fie aproape de Uniunea Europeană şi să se integreze cît mai rapid. Dar realitatea este că acest parcurs vine cu propriile viteze şi decuplarea poate fi naturală, în sensul în care Republica Moldova îşi face temele de acasă şi nu are acele probleme pe care le are pe front Ucraina, are un conflict îngheţat, nu întîrzie în realizarea reformelor, finalizează screening-ul pe mai bine de trei capitole în scurt timp.”</p><p><em>Ar putea decuplarea să fie percepută ca o concesie făcută Moscovei, în condiţile în care Rusia încearcă să saboteze parcursul european al ambelor ţări?<br/></em><b>Mihai Isac</b>: „Desigur, în acest ton va fi interpretată de o parte din mass-media. Dar, în acelaşi timp există şi un precedent în acest sens: Albania şi Macedonia de Nord. În pofida faptului că la Chişinău partidele pro-europene susţin integrarea Ucrainei în UE şi sînt recunoscătoare Ucrainei că prin rezistenţa sa eroică a apărat şi Republica Moldova, în acelaşi timp foarte mulţi factori de decizie de la conducere, foarte multe persoane din societatea civilă din Republica Moldova, din alte medii pro-europene înţeleg faptul că este o oportunitate imensă pentru Republica Moldova. Şi, dacă Republica Moldova va primi oferta de a se decupla de Ucraina şi de a înainta mai rapid pe drumul de integrare europeană, cu siguranţă nu o va refuza.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Uniunea Europeană ia în considerare decuplarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare, a spus comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, într-un interviu la Praga pentru „Europa liberă”. Cele două ţări au mers în tandem pînă acum pe drumul spre aderare. Dar Ungaria blochează negocierile cu Ucraina.Comisara pentru extindere consideră că Moldova ar putea adera la UE pînă în 2029. Despre aspiraţiile europene ale Republicii Moldova vorbim cu expertul în politici publice Andrei Curăraru, de la WatchDog, Republica Moldova, şi cu jurnalistul Mihai Isac. </p><p><b>Andrei Curăraru</b>: „Cred că elefantul din camera europeană este Ungaria, care blochează ostentativ orice încercare de progres în cazul Ucrainei. Nu există o astfel de atitudine negativă faţă de Republica Moldova. Asta a fost, cred, motivaţia din partea doamnei Kos pentru a spune că există posibilitatea decuplării. Am şi văzut reacţii rapide din partea Kievului oficial care spune că nu este nevoie de o astfel de decuplare. Şi pentru noi, moldovenii, este important să spunem că nu sîntem noi în spatele acestei declaraţii sau intenţii. Mai degrabă am vrea ca ambele ţări să fie aproape de Uniunea Europeană şi să se integreze cît mai rapid. Dar realitatea este că acest parcurs vine cu propriile viteze şi decuplarea poate fi naturală, în sensul în care Republica Moldova îşi face temele de acasă şi nu are acele probleme pe care le are pe front Ucraina, are un conflict îngheţat, nu întîrzie în realizarea reformelor, finalizează screening-ul pe mai bine de trei capitole în scurt timp.”</p><p><em>Ar putea decuplarea să fie percepută ca o concesie făcută Moscovei, în condiţile în care Rusia încearcă să saboteze parcursul european al ambelor ţări?<br/></em><b>Mihai Isac</b>: „Desigur, în acest ton va fi interpretată de o parte din mass-media. Dar, în acelaşi timp există şi un precedent în acest sens: Albania şi Macedonia de Nord. În pofida faptului că la Chişinău partidele pro-europene susţin integrarea Ucrainei în UE şi sînt recunoscătoare Ucrainei că prin rezistenţa sa eroică a apărat şi Republica Moldova, în acelaşi timp foarte mulţi factori de decizie de la conducere, foarte multe persoane din societatea civilă din Republica Moldova, din alte medii pro-europene înţeleg faptul că este o oportunitate imensă pentru Republica Moldova. Şi, dacă Republica Moldova va primi oferta de a se decupla de Ucraina şi de a înainta mai rapid pe drumul de integrare europeană, cu siguranţă nu o va refuza.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17072749-republica-moldova-la-pas-spre-europa-o-analiza-de-parcurs.mp3" length="20864831" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/vq0190jxr1syugzks0u29a9w2wyc?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17072749</guid>
    <pubDate>Wed, 30 Apr 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17072749/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17072749/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17072749/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17072749/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1735</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>152</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce se întîmplă în Canada. Noul guvern de la Ottawa și planurile lui Mark Carney </itunes:title>
    <title>Ce se întîmplă în Canada. Noul guvern de la Ottawa și planurile lui Mark Carney </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Liberalii premierului Mark Carney au cîștigat alegerile de luni din Canada. Deși în ianuarie erau cu 20 de procente în urma conservatorilor, liberalii au urcat spectaculos în preferințele electoratului după ce Donald Trump a început să vorbească despre cum Canada ar trebui să devină al 51-lea stat american şi despre tarife vamale. Mark Carney pare să fie omul momentului în Canada. Un nou venit în politică, el a devenit liderul liberalilor în martie. A fost şeful băncilor centrale din Canada ş...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Liberalii premierului Mark Carney au cîștigat alegerile de luni din Canada. Deși în ianuarie erau cu 20 de procente în urma conservatorilor, liberalii au urcat spectaculos în preferințele electoratului după ce Donald Trump a început să vorbească despre cum Canada ar trebui să devină al 51-lea stat american şi despre tarife vamale. Mark Carney pare să fie omul momentului în Canada. Un nou venit în politică, el a devenit liderul liberalilor în martie. A fost şeful băncilor centrale din Canada şi din Anglia. Cît de mult a contat experienţa lui în domeniul bancar pentru alegători? Ce instrumente are Mark Carney pentru a face faţă războiului tarifelor anunţat de Donald Trump? Care au fost principalele subiecte în campania electorală din Canada? L-am întrebat pe Marius Ghincea, analist de politică internațională.</p><p><b>Marius Ghincea</b>: „În campania electorală, domnul Carney s-a folosit de experienţa şi prestigiul profesional pe care-l are atît în Canada cît şi în restul lumii drept un avantaj în competiţia cu contracandidatul venit din partea conservatorilor canadieni. Iar în mesajele pe care le-a transmis chiar şi după încheierea alegerilor a pus accent pe competenţa sa în termeni de economie, politică monetară, politică macroeconomică. Deci competenţa acestuia ar trebui să ne aşteptăm să fi jucat un rol important în alegerea multora dintre votanţii canadieni, mai ales în condiţiile în care Statele Unite s-au folosit de politica comercială pentru a pune presiune asupra guvernului şi statului canadian, inclusiv cu ameninţări din partea preşedintelui Trump de anexare şi de oprire a relaţilor comerciale ditre cele două ţări.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Liberalii premierului Mark Carney au cîștigat alegerile de luni din Canada. Deși în ianuarie erau cu 20 de procente în urma conservatorilor, liberalii au urcat spectaculos în preferințele electoratului după ce Donald Trump a început să vorbească despre cum Canada ar trebui să devină al 51-lea stat american şi despre tarife vamale. Mark Carney pare să fie omul momentului în Canada. Un nou venit în politică, el a devenit liderul liberalilor în martie. A fost şeful băncilor centrale din Canada şi din Anglia. Cît de mult a contat experienţa lui în domeniul bancar pentru alegători? Ce instrumente are Mark Carney pentru a face faţă războiului tarifelor anunţat de Donald Trump? Care au fost principalele subiecte în campania electorală din Canada? L-am întrebat pe Marius Ghincea, analist de politică internațională.</p><p><b>Marius Ghincea</b>: „În campania electorală, domnul Carney s-a folosit de experienţa şi prestigiul profesional pe care-l are atît în Canada cît şi în restul lumii drept un avantaj în competiţia cu contracandidatul venit din partea conservatorilor canadieni. Iar în mesajele pe care le-a transmis chiar şi după încheierea alegerilor a pus accent pe competenţa sa în termeni de economie, politică monetară, politică macroeconomică. Deci competenţa acestuia ar trebui să ne aşteptăm să fi jucat un rol important în alegerea multora dintre votanţii canadieni, mai ales în condiţiile în care Statele Unite s-au folosit de politica comercială pentru a pune presiune asupra guvernului şi statului canadian, inclusiv cu ameninţări din partea preşedintelui Trump de anexare şi de oprire a relaţilor comerciale ditre cele două ţări.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17065686-ce-se-intimpla-in-canada-noul-guvern-de-la-ottawa-i-planurile-lui-mark-carney.mp3" length="19115938" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/o1olpgyokbhngb1m6pnn8v97rq2r?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17065686</guid>
    <pubDate>Tue, 29 Apr 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17065686/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17065686/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17065686/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17065686/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1590</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>151</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>După întîlnirea Trump-Zelenski de la Vatican, discuţii pentru o posibilă încetare a focului</itunes:title>
    <title>După întîlnirea Trump-Zelenski de la Vatican, discuţii pentru o posibilă încetare a focului</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Care este stadiul negocierilor pentru pace în Ucraina? Ce semnificație a avut întîlnirea, intens mediatizată, dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski de la funeraliile Papei Francisc de sîmbătă, prima după celebra întîlnire între cei doi din Biroul Oval? Cei doi lideri au stat faţă-n faţă, pe două scaune în interiorul Bazilicii Sfîntul Petru şi au discutat pentru cîteva minute – o imagine care a făcut înconjurul lumii și a generat speranță. Dar dincolo de o imagine emoționantă, ce semnifica...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Care este stadiul negocierilor pentru pace în Ucraina? Ce semnificație a avut întîlnirea, intens mediatizată, dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski de la funeraliile Papei Francisc de sîmbătă, prima după celebra întîlnire între cei doi din Biroul Oval? Cei doi lideri au stat faţă-n faţă, pe două scaune în interiorul Bazilicii Sfîntul Petru şi au discutat pentru cîteva minute – o imagine care a făcut înconjurul lumii și a generat speranță. Dar dincolo de o imagine emoționantă, ce semnificație are această întîlnire sub cupola Vaticanului? L-am întrebat pe Cătălin Gabriel Done<b>, </b>analist de politică internațională, vicepreședintele<b> </b>Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.<br/><b>Cătălin Gabriel Done</b>: „În primul rînd este un succes al diplomaţiei Vaticanului, pe de-o parte, ca spaţiu neutru de negociere, iar pe de altă parte, un succes al diplomaţiei italiene. Pentru că, după vizita Giorgiei Meloni la Washington, vedem o mînă întinsă de Donald Tump către Volodimir Zelenski, o reconciliere, vedem un dialog susţinut între cele două părţi şi, mai mult decît atît, vedem că Volodimir Zelenski se află în centrul atenţiei marilor puteri europene, mă refer la Franţa, la Marea Britanie şi la Germania. Această imagine a celor doi lideri sub cupola Bazilicii Sfîntul Petru de la Vatican este o imagine a unui succes diplomatic care îl pune pe Volodimir Zelenski pe o poziţie de forţă în ceea ce priveşte negocierile cu Federaţia Rusă, şi cu SUA, pentru că vedem că în spatele lui Zelenski s-au aliat toate naţiunile europene, acea coaliţie de voinţă funcţionează, lucru care i-a dat de gîndit lui Donald Trump şi l-a făcut să fie mult mai conciliant în ceea ce priveşte Ucraina.”</p><p><em>Cît de realistă este posibilitatea unui armistiţiu în Ucraina, pe care Vladimir Putin spune că şi-l doreşte, avînd în vedere raportul de forţe de pe teren?<br/></em><b>Cătălin Gabriel Done</b>: „Acest armistiţiu este posibil în anumite condiţii. Vedem o deschidere şi a Kievului în ceea ce priveşte îngheţarea conflictului pe actuala linie a războiului. Dar lucrul acesta, pe de-o parte, nu-i convine lui Vladimir Putin, pentru că vedem o ofensivă tot mai agresivă în aceste zile. Iar pe de altă parte, toate aceste declaraţii contradictorii venite de la Washington nu prea îl ajută pe Zelenski. Zelenski îşi doreşte nu doar încheierea războiului printr-un tratat de pace, Zelenski îşi doreşte garanţii de securitate din partea SUA şi UE, retrocedarea de drept a zonelor cucerite de Rusia şi îşi mai doreşte ca SUA să garanteze faptul că Crimeea se va întoarce sub controlul Kievului şi că nu va exista o recunoaştere internaţională a anexării peninsulei.”</p><p>Apasă PLAY ca să asculți interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Care este stadiul negocierilor pentru pace în Ucraina? Ce semnificație a avut întîlnirea, intens mediatizată, dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski de la funeraliile Papei Francisc de sîmbătă, prima după celebra întîlnire între cei doi din Biroul Oval? Cei doi lideri au stat faţă-n faţă, pe două scaune în interiorul Bazilicii Sfîntul Petru şi au discutat pentru cîteva minute – o imagine care a făcut înconjurul lumii și a generat speranță. Dar dincolo de o imagine emoționantă, ce semnificație are această întîlnire sub cupola Vaticanului? L-am întrebat pe Cătălin Gabriel Done<b>, </b>analist de politică internațională, vicepreședintele<b> </b>Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.<br/><b>Cătălin Gabriel Done</b>: „În primul rînd este un succes al diplomaţiei Vaticanului, pe de-o parte, ca spaţiu neutru de negociere, iar pe de altă parte, un succes al diplomaţiei italiene. Pentru că, după vizita Giorgiei Meloni la Washington, vedem o mînă întinsă de Donald Tump către Volodimir Zelenski, o reconciliere, vedem un dialog susţinut între cele două părţi şi, mai mult decît atît, vedem că Volodimir Zelenski se află în centrul atenţiei marilor puteri europene, mă refer la Franţa, la Marea Britanie şi la Germania. Această imagine a celor doi lideri sub cupola Bazilicii Sfîntul Petru de la Vatican este o imagine a unui succes diplomatic care îl pune pe Volodimir Zelenski pe o poziţie de forţă în ceea ce priveşte negocierile cu Federaţia Rusă, şi cu SUA, pentru că vedem că în spatele lui Zelenski s-au aliat toate naţiunile europene, acea coaliţie de voinţă funcţionează, lucru care i-a dat de gîndit lui Donald Trump şi l-a făcut să fie mult mai conciliant în ceea ce priveşte Ucraina.”</p><p><em>Cît de realistă este posibilitatea unui armistiţiu în Ucraina, pe care Vladimir Putin spune că şi-l doreşte, avînd în vedere raportul de forţe de pe teren?<br/></em><b>Cătălin Gabriel Done</b>: „Acest armistiţiu este posibil în anumite condiţii. Vedem o deschidere şi a Kievului în ceea ce priveşte îngheţarea conflictului pe actuala linie a războiului. Dar lucrul acesta, pe de-o parte, nu-i convine lui Vladimir Putin, pentru că vedem o ofensivă tot mai agresivă în aceste zile. Iar pe de altă parte, toate aceste declaraţii contradictorii venite de la Washington nu prea îl ajută pe Zelenski. Zelenski îşi doreşte nu doar încheierea războiului printr-un tratat de pace, Zelenski îşi doreşte garanţii de securitate din partea SUA şi UE, retrocedarea de drept a zonelor cucerite de Rusia şi îşi mai doreşte ca SUA să garanteze faptul că Crimeea se va întoarce sub controlul Kievului şi că nu va exista o recunoaştere internaţională a anexării peninsulei.”</p><p>Apasă PLAY ca să asculți interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17057242-dupa-intilnirea-trump-zelenski-de-la-vatican-discutii-pentru-o-posibila-incetare-a-focului.mp3" length="20814110" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/nsvjev99oj3kdy64s42y81ryfetn?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17057242</guid>
    <pubDate>Mon, 28 Apr 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17057242/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17057242/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17057242/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17057242/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1731</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>150</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cuvîntul care zidește: Papa Francisc, Borges și taina literaturii</itunes:title>
    <title>Cuvîntul care zidește: Papa Francisc, Borges și taina literaturii</title>
    <itunes:summary><![CDATA[„În lectură, cititorul se îmbogățește cu ceea ce primește de la autor, iar asta îi îngăduie, în același timp, să facă să înflorească bogăția propriei persoane, astfel încît orice nouă operă pe care o citim ne reînnoiește și amplifică universul personal.” Aceste cuvinte îi aparțin Papei Francisc și fac parte din „Epistola Sfîntului Părinte Francisc despre rolul literaturii”, din 2024. Am vorbit despre această veritabilă pledoarie pentru literatură cu Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Județen...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„În lectură, cititorul se îmbogățește cu ceea ce primește de la autor, iar asta îi îngăduie, în același timp, să facă să înflorească bogăția propriei persoane, astfel încît orice nouă operă pe care o citim ne reînnoiește și amplifică universul personal.” Aceste cuvinte îi aparțin Papei Francisc și fac parte din „<a href='https://revistavatra.org/2024/11/11/epistola-sfantului-parinte-francisc-despre-rolul-literaturii/'>Epistola Sfîntului Părinte Francisc despre rolul literaturii</a>”, din 2024. Am vorbit despre această veritabilă pledoarie pentru literatură cu Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Județene „George Coșbuc” din Bistrița-Năsăud, preot paroh la Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Bistrița și poet. </p><p>„Epistola Sfîntului Părinte Francisc despre rolul literaturii”, a apărut în limba română în traducerea lui Al. Cistelecan în revista „Vatra”.<br/><b>Ioan Pintea</b>: „E foarte important ca un preot, ca un sacerdot să iubească literatura, să iubească poezia, să iubească proza. Este pentru creșterea lui lăuntrică, spirituală, duhovnicească dar, în același timp e important pentru că el, preotul, lucrează cu cuvintele, cu cuvintele Sfintei Scripturi dar nu numai. El transmite, devine un misionar al cărții, un misionar al textului. (...) Epistola Sfîntului Părinte Francisc pe mine m-a topit, m-a cucerit. Mereu am asemănat-o cu un text fundamental teologic și, în același timp, cultural, un text scris de Sfîntul Vasile cel Mare, care se adresează tinerilor, chiar așa se numește, <em>Către tineri,</em> și în care explică tineretului creștin, tineretului credincios, cum să folosească literatura, cît de importantă e literatura pentru creșterea lăuntrică și cum să aleagă din literatura păgînă tot ceea ce este de folos și important pentru un tînăr creștin.”</p><p><em>Jorge Mario Bergoglio, cel care avea să devină Papa Francisc, a fost în tinerețe profesor de literatură și avea să rămînă de-a lungul întregii sale vieți un mare cititor, un mare iubitor de poezie și proză. <br/></em><b>Ioan Pintea</b>: „Pe Părintele Francisc nu-l găsim pentru prima dată în această <em>Epistolă</em> ca mare iubitor de literatură, ca mare cititor. El a fost profesor de literatură la Santa Fe. Și a avut o întîlnire astrală, epocală, cu Borges. Acolo unde era profesor, la colegiu, l-a invitat pe Borges și, mărturisește în memorii, în cartea autobiografică <em>Speră</em>, cum Borges a stat un timp destul de îndelungat la Santa Fe și le-a vorbit studenților despre literatură și, împreună cu profesorul Bergoglio, a predat ore de scriere creativă. (...) Îl văd pe Papa Francisc ca pe un mare cititor, un mare interpret de literatură și un intelectual care face o pledoarie rarisimă vizavi de literatură, de lectură, mai ales prin această Epistolă (despre rolul literaturii), care ar trebui să intre în bibliografia școlară, în bibliografia universitară. Pentru că are un suflu nu neapărat duhovnicesc, ci un suflu teoretic vizavi de ce înseamnă literatura, lectura, pentru cei care sîntem cititori, iubim, prețuim și facem după puterile noastre literatură.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„În lectură, cititorul se îmbogățește cu ceea ce primește de la autor, iar asta îi îngăduie, în același timp, să facă să înflorească bogăția propriei persoane, astfel încît orice nouă operă pe care o citim ne reînnoiește și amplifică universul personal.” Aceste cuvinte îi aparțin Papei Francisc și fac parte din „<a href='https://revistavatra.org/2024/11/11/epistola-sfantului-parinte-francisc-despre-rolul-literaturii/'>Epistola Sfîntului Părinte Francisc despre rolul literaturii</a>”, din 2024. Am vorbit despre această veritabilă pledoarie pentru literatură cu Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Județene „George Coșbuc” din Bistrița-Năsăud, preot paroh la Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Bistrița și poet. </p><p>„Epistola Sfîntului Părinte Francisc despre rolul literaturii”, a apărut în limba română în traducerea lui Al. Cistelecan în revista „Vatra”.<br/><b>Ioan Pintea</b>: „E foarte important ca un preot, ca un sacerdot să iubească literatura, să iubească poezia, să iubească proza. Este pentru creșterea lui lăuntrică, spirituală, duhovnicească dar, în același timp e important pentru că el, preotul, lucrează cu cuvintele, cu cuvintele Sfintei Scripturi dar nu numai. El transmite, devine un misionar al cărții, un misionar al textului. (...) Epistola Sfîntului Părinte Francisc pe mine m-a topit, m-a cucerit. Mereu am asemănat-o cu un text fundamental teologic și, în același timp, cultural, un text scris de Sfîntul Vasile cel Mare, care se adresează tinerilor, chiar așa se numește, <em>Către tineri,</em> și în care explică tineretului creștin, tineretului credincios, cum să folosească literatura, cît de importantă e literatura pentru creșterea lăuntrică și cum să aleagă din literatura păgînă tot ceea ce este de folos și important pentru un tînăr creștin.”</p><p><em>Jorge Mario Bergoglio, cel care avea să devină Papa Francisc, a fost în tinerețe profesor de literatură și avea să rămînă de-a lungul întregii sale vieți un mare cititor, un mare iubitor de poezie și proză. <br/></em><b>Ioan Pintea</b>: „Pe Părintele Francisc nu-l găsim pentru prima dată în această <em>Epistolă</em> ca mare iubitor de literatură, ca mare cititor. El a fost profesor de literatură la Santa Fe. Și a avut o întîlnire astrală, epocală, cu Borges. Acolo unde era profesor, la colegiu, l-a invitat pe Borges și, mărturisește în memorii, în cartea autobiografică <em>Speră</em>, cum Borges a stat un timp destul de îndelungat la Santa Fe și le-a vorbit studenților despre literatură și, împreună cu profesorul Bergoglio, a predat ore de scriere creativă. (...) Îl văd pe Papa Francisc ca pe un mare cititor, un mare interpret de literatură și un intelectual care face o pledoarie rarisimă vizavi de literatură, de lectură, mai ales prin această Epistolă (despre rolul literaturii), care ar trebui să intre în bibliografia școlară, în bibliografia universitară. Pentru că are un suflu nu neapărat duhovnicesc, ci un suflu teoretic vizavi de ce înseamnă literatura, lectura, pentru cei care sîntem cititori, iubim, prețuim și facem după puterile noastre literatură.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17041592-cuvintul-care-zide-te-papa-francisc-borges-i-taina-literaturii.mp3" length="19925292" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/z6cjdwzx45ryofp9jfr6sbkomq5t?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17041592</guid>
    <pubDate>Fri, 25 Apr 2025 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17041592/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17041592/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17041592/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17041592/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1657</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>149</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Negocieri pentru un nou acord nuclear SUA-Iran</itunes:title>
    <title>Negocieri pentru un nou acord nuclear SUA-Iran</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Unul dintre dosarele deschise de președintele Donald Trump odată cu revenirea sa la Casa Albă este cel cu privire la programul nuclear al Iranului. Sîmbătă va avea loc în Oman a treia întîlnire dintre SUA și Iran pentru negocieri pe această temă.  În 2015 a fost încheiat un acord nuclear internaţional între Iran, pe de-o parte, şi SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franța și Germania pe de altă parte (JCPOA). Acordul prevedea suspendarea unor sancțiuni în schimbul renunțării Teheranului ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Unul dintre dosarele deschise de președintele Donald Trump odată cu revenirea sa la Casa Albă este cel cu privire la programul nuclear al Iranului. Sîmbătă va avea loc în Oman a treia întîlnire dintre SUA și Iran pentru negocieri pe această temă. </p><p>În 2015 a fost încheiat un acord nuclear internaţional între Iran, pe de-o parte, şi SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franța și Germania pe de altă parte (JCPOA). Acordul prevedea suspendarea unor sancțiuni în schimbul renunțării Teheranului la programul său nuclear. În 2018, în timpul primului său mandat, preşedintele Donald Trump a retras Statele Unite din acest acord şi a reintrodus sancţiuni pentru Iran. Care au fost consecinţele retragerii Statelor Unite din acordul nuclear cu Iranul? Cu ce se prezintă acum la negocieri fiecare parte, la ce nu sînt dispuşi să renunţe pe de-o parte americanii, pe de altă parte iranienii? Cum priveşte Israelul apropierea diplomatică dintre SUA şi Iran? Care sînt şansele să vedem un acord între SUA şi Iran? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).</p><p><em>De ce a retras Donald Trump Statele Unite din acordul cu Iranul în 2018?<br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Cred că a fost o greşeală strategică a administraţiei Trump, pentru că acel acord controla programul nuclear al Iranului. Republica Islamică Iran, ca stat semnatar al Tratatului de Neproliferare Nucleară, la fel ca România şi toate cele peste 150 de state semnatare ale acestui NPT, au dreptul să-şi dezvolte programe nucleare civile. Singurele state care au legal voie să dezvolte program nuclear militar sînt acelea din grupul P5 (SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franța). Iranul era limitat, prin acel JCPOA, să îmbogăţească uraniu pînă la 3,67%, spre deosebire de toate celelalte state semnatare ale Tratatului de Neproliferare, care pot îmbogăţi uraniu în scop civil pînă la 20%. Acest acord se întindea pe o perioadă de 15 ani. A fost cel mai complex şi mai strict acord de control al programului nuclear semnat vreodată. Dar Donald Trump, pe de-o parte a spus că doreşte să pună pe masă un acord mai bun şi a explicat atunci de ce, în viziunea domniei sale, acel acord – semnat în timpul administraţiei Obama – nu este bun. Şi putem privi şi din perspectiva aceasta, că dorea să facă lucrurile mai bine decît Barack Obama, care primise Premiul Nobel pentru viziunea lui de neproliferare nucleară şi de remodelare pacifistă a Orientului Mijlociu. Dar, pe de altă parte, dacă ne uităm în urmă, în prima administraţie Trump erau foarte mulţi diplomaţi şi oameni politici foarte porniţi împotriva Iranului şi care îşi doreau foarte mult un război cu Iranul, din diverse motive. Influenţat probabil de ce se îtîmpla în jurul lui, influenţat de lobby-ul israelian, nu trebuie să ne ferim să spunem asta, Donald Trump a decis să retragă unilateral SUA din acord, în mai 2018, promiţînd că va pune pe masă un acord mai bun. Dar nu cîştigat un al doilea mandat şi nu a reuşit să facă acest lucru în termenul promis de domnia sa.”</p><p><em>Cum se uită acum Israelul la aceste apropieri dintre SUA şi Iran?<br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Este una dintre cele mai bune şi necesare întrebări. Pentru că ştim că Israelul şi, în principal premierul Benjamin Netanyahu, s-a opus de la început semnării unui acord nuclear între SUA şi Iran. Dar să ne amintim de a doua vizită a premierului Netanyahu la Washington, acum două săptămîni şi de discuţia din Biroul Oval cu presa. Atunci a spus ceva foarte important, ceva ce nu a mai declarat niciodată public: a spus că în ceea ce priveşte Iranul este de acord cu o soluţie diplomatică, după modelul libian.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Unul dintre dosarele deschise de președintele Donald Trump odată cu revenirea sa la Casa Albă este cel cu privire la programul nuclear al Iranului. Sîmbătă va avea loc în Oman a treia întîlnire dintre SUA și Iran pentru negocieri pe această temă. </p><p>În 2015 a fost încheiat un acord nuclear internaţional între Iran, pe de-o parte, şi SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franța și Germania pe de altă parte (JCPOA). Acordul prevedea suspendarea unor sancțiuni în schimbul renunțării Teheranului la programul său nuclear. În 2018, în timpul primului său mandat, preşedintele Donald Trump a retras Statele Unite din acest acord şi a reintrodus sancţiuni pentru Iran. Care au fost consecinţele retragerii Statelor Unite din acordul nuclear cu Iranul? Cu ce se prezintă acum la negocieri fiecare parte, la ce nu sînt dispuşi să renunţe pe de-o parte americanii, pe de altă parte iranienii? Cum priveşte Israelul apropierea diplomatică dintre SUA şi Iran? Care sînt şansele să vedem un acord între SUA şi Iran? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).</p><p><em>De ce a retras Donald Trump Statele Unite din acordul cu Iranul în 2018?<br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Cred că a fost o greşeală strategică a administraţiei Trump, pentru că acel acord controla programul nuclear al Iranului. Republica Islamică Iran, ca stat semnatar al Tratatului de Neproliferare Nucleară, la fel ca România şi toate cele peste 150 de state semnatare ale acestui NPT, au dreptul să-şi dezvolte programe nucleare civile. Singurele state care au legal voie să dezvolte program nuclear militar sînt acelea din grupul P5 (SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franța). Iranul era limitat, prin acel JCPOA, să îmbogăţească uraniu pînă la 3,67%, spre deosebire de toate celelalte state semnatare ale Tratatului de Neproliferare, care pot îmbogăţi uraniu în scop civil pînă la 20%. Acest acord se întindea pe o perioadă de 15 ani. A fost cel mai complex şi mai strict acord de control al programului nuclear semnat vreodată. Dar Donald Trump, pe de-o parte a spus că doreşte să pună pe masă un acord mai bun şi a explicat atunci de ce, în viziunea domniei sale, acel acord – semnat în timpul administraţiei Obama – nu este bun. Şi putem privi şi din perspectiva aceasta, că dorea să facă lucrurile mai bine decît Barack Obama, care primise Premiul Nobel pentru viziunea lui de neproliferare nucleară şi de remodelare pacifistă a Orientului Mijlociu. Dar, pe de altă parte, dacă ne uităm în urmă, în prima administraţie Trump erau foarte mulţi diplomaţi şi oameni politici foarte porniţi împotriva Iranului şi care îşi doreau foarte mult un război cu Iranul, din diverse motive. Influenţat probabil de ce se îtîmpla în jurul lui, influenţat de lobby-ul israelian, nu trebuie să ne ferim să spunem asta, Donald Trump a decis să retragă unilateral SUA din acord, în mai 2018, promiţînd că va pune pe masă un acord mai bun. Dar nu cîştigat un al doilea mandat şi nu a reuşit să facă acest lucru în termenul promis de domnia sa.”</p><p><em>Cum se uită acum Israelul la aceste apropieri dintre SUA şi Iran?<br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Este una dintre cele mai bune şi necesare întrebări. Pentru că ştim că Israelul şi, în principal premierul Benjamin Netanyahu, s-a opus de la început semnării unui acord nuclear între SUA şi Iran. Dar să ne amintim de a doua vizită a premierului Netanyahu la Washington, acum două săptămîni şi de discuţia din Biroul Oval cu presa. Atunci a spus ceva foarte important, ceva ce nu a mai declarat niciodată public: a spus că în ceea ce priveşte Iranul este de acord cu o soluţie diplomatică, după modelul libian.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17037705-negocieri-pentru-un-nou-acord-nuclear-sua-iran.mp3" length="20481722" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/mrjcpd3z3wzmeahao863b7k68jsj?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17037705</guid>
    <pubDate>Thu, 24 Apr 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17037705/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17037705/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17037705/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17037705/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1703</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>148</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Pontificatul lui Francisc: deschidere și ecumenism</itunes:title>
    <title>Pontificatul lui Francisc: deschidere și ecumenism</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Primul latino-american în fruntea Bisericii Catolice, primul iezuit în această funcție, fost tehnician chimist, profesor de filozofie și literatură, Papa Francisc s-a remarcat prin deschiderea către cei săraci, marginalizați și vulnerabili, prin mesajele sale de susținere a migranților, prin refuzul luxului și opulenței. Despre personalitatea sa şi Ordinul Iezuit din care a făcut parte am vorbit cu Laura Stifter, profesoară de religie, absolventă de teologie ortodoxă și filozofie. Jorge Mario...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Primul latino-american în fruntea Bisericii Catolice, primul iezuit în această funcție, fost tehnician chimist, profesor de filozofie și literatură, Papa Francisc s-a remarcat prin deschiderea către cei săraci, marginalizați și vulnerabili, prin mesajele sale de susținere a migranților, prin refuzul luxului și opulenței. Despre personalitatea sa şi Ordinul Iezuit din care a făcut parte am vorbit cu Laura Stifter, profesoară de religie, absolventă de teologie ortodoxă și filozofie.</p><p><em>Jorge Mario Bergoglio, cel care avea să devină Papa Francisc, s-a născut în 1936 la Buenos Aires dintr-o familie de imigranți italieni. După studii la școala publică în urma cărora a obținut o diplomă de tehnician chimist, a intrat în Societatea lui Isus și a studiat la Seminarul iezuit. Prin ce se caracterizează Ordinul Iezuit din care provine Papa Francisc?<br/></em><b>Laura Stifter</b>: „Ordinul iezuit este una dintre cele mai importante congregaţii catolice. Monahismul, viaţa călugărească în catolicism este diferită de monahismul ortodox prin faptul că există o mare varietate de comunităţi, aşa numitele ordine sau congregaţii cu reguli diferite. Fiecare astfel de congregaţie îşi are specificul său. Unele dintre acestea pun accentul pe ajutorarea săracilor, altele pe viaţa de contemplare, de rugăciune, altele pe misionarism şi aşa mai departe. Cunoaştem Ordinul Franciscan, cel Benedictin, cel Dominican, Surorile Carităţii, ordinul înfiinţat de Maica Tereza. Unele ordine sînt feminine, altele masculine. Ordinul Iezuit sau Societatea lui Isus este o congregaţie înfiinţată în 1534 de Sfîntul Ignaţiu de Loyola, care a dorit să înfiinţeze un ordin monahal bazat în special pe misiune în lume. Ei nu stau doar în mănăstire ci se ocupă foarte mult de mărturisirea credinţei în lumea întreagă. Ei sînt călugări intelectuali. Foarte mulţi iezuiţi sînt profesori universitari, sînt cercetători ştiinţifici, se ocupă de dialogul dintre teologie, filosofie, ştiinţă, sînt fondatori de universităţi, de seminarii teologice în lumea întreagă. Aşadar specificul iezuit este această vocaţie de a mărturisi credinţa în lume, în societate, în afara zidurilor bisericii, de asemenea viaţa intelectuală vastă – ei  sînt în general erudiţi – şi au acele exerciţii spirituale ignaţiene specifice, de rugăciune, de asceză, prin care se apropie de Dumnezeu. (...) Nu în ultimul rînd, aşa cum Papa Francisc însuşi i-a învăţat pe creştini, iezuiţii duc o viaţă modestă în plan material, fără lux, opulenţă, formalisme de tot felul. Totul se concentrează asupra vieţii spirituale şi intelectuale.”</p><p><em>Cum a fost văzut Papa Francisc în lumea ortodoxă?<br/></em><b>Laura Stifter</b>: „Depinde mult de fiecare comunitate în parte. Bisericile ortodoxe sînt implicate în dialogul ecumenic şi-atunci în lumea academică, în comunităţile implicate foarte mult în ecumenism, Papa Francisc a fost privit cu multă încredere şi cu speranţă pentru că toată atitudinea lui a creat punţi de dialog între noi. În grupurile ultra-conservatoare, sigur că tot ceea ce vine de la cei diferiţi nu este considerat în regulă şi au existat şi atitudini reticente faţă de Papă. Însă la nivel academic, inclusiv între ierarhi, atitudinea a fost una pozitivă, Papa Francisc a avut întîlniri cu Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului, Patriarhul a participat la învestirea Papei, apoi Papa a mers în vizită la Istanbul. Papa Francisc, Episcopul Romei, i-a cerut binecuvîntarea şi rugăciunea Patriarhului Bartolomeu I. De asemenea, aici, în România, s-a întîlnit cu Preafericitul Patriarh Daniel. Au existat la nivel foarte înalt astfel de dialoguri şi semne de deschidere atît din partea catolicilor, cît şi a ortodocşilor.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Primul latino-american în fruntea Bisericii Catolice, primul iezuit în această funcție, fost tehnician chimist, profesor de filozofie și literatură, Papa Francisc s-a remarcat prin deschiderea către cei săraci, marginalizați și vulnerabili, prin mesajele sale de susținere a migranților, prin refuzul luxului și opulenței. Despre personalitatea sa şi Ordinul Iezuit din care a făcut parte am vorbit cu Laura Stifter, profesoară de religie, absolventă de teologie ortodoxă și filozofie.</p><p><em>Jorge Mario Bergoglio, cel care avea să devină Papa Francisc, s-a născut în 1936 la Buenos Aires dintr-o familie de imigranți italieni. După studii la școala publică în urma cărora a obținut o diplomă de tehnician chimist, a intrat în Societatea lui Isus și a studiat la Seminarul iezuit. Prin ce se caracterizează Ordinul Iezuit din care provine Papa Francisc?<br/></em><b>Laura Stifter</b>: „Ordinul iezuit este una dintre cele mai importante congregaţii catolice. Monahismul, viaţa călugărească în catolicism este diferită de monahismul ortodox prin faptul că există o mare varietate de comunităţi, aşa numitele ordine sau congregaţii cu reguli diferite. Fiecare astfel de congregaţie îşi are specificul său. Unele dintre acestea pun accentul pe ajutorarea săracilor, altele pe viaţa de contemplare, de rugăciune, altele pe misionarism şi aşa mai departe. Cunoaştem Ordinul Franciscan, cel Benedictin, cel Dominican, Surorile Carităţii, ordinul înfiinţat de Maica Tereza. Unele ordine sînt feminine, altele masculine. Ordinul Iezuit sau Societatea lui Isus este o congregaţie înfiinţată în 1534 de Sfîntul Ignaţiu de Loyola, care a dorit să înfiinţeze un ordin monahal bazat în special pe misiune în lume. Ei nu stau doar în mănăstire ci se ocupă foarte mult de mărturisirea credinţei în lumea întreagă. Ei sînt călugări intelectuali. Foarte mulţi iezuiţi sînt profesori universitari, sînt cercetători ştiinţifici, se ocupă de dialogul dintre teologie, filosofie, ştiinţă, sînt fondatori de universităţi, de seminarii teologice în lumea întreagă. Aşadar specificul iezuit este această vocaţie de a mărturisi credinţa în lume, în societate, în afara zidurilor bisericii, de asemenea viaţa intelectuală vastă – ei  sînt în general erudiţi – şi au acele exerciţii spirituale ignaţiene specifice, de rugăciune, de asceză, prin care se apropie de Dumnezeu. (...) Nu în ultimul rînd, aşa cum Papa Francisc însuşi i-a învăţat pe creştini, iezuiţii duc o viaţă modestă în plan material, fără lux, opulenţă, formalisme de tot felul. Totul se concentrează asupra vieţii spirituale şi intelectuale.”</p><p><em>Cum a fost văzut Papa Francisc în lumea ortodoxă?<br/></em><b>Laura Stifter</b>: „Depinde mult de fiecare comunitate în parte. Bisericile ortodoxe sînt implicate în dialogul ecumenic şi-atunci în lumea academică, în comunităţile implicate foarte mult în ecumenism, Papa Francisc a fost privit cu multă încredere şi cu speranţă pentru că toată atitudinea lui a creat punţi de dialog între noi. În grupurile ultra-conservatoare, sigur că tot ceea ce vine de la cei diferiţi nu este considerat în regulă şi au existat şi atitudini reticente faţă de Papă. Însă la nivel academic, inclusiv între ierarhi, atitudinea a fost una pozitivă, Papa Francisc a avut întîlniri cu Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului, Patriarhul a participat la învestirea Papei, apoi Papa a mers în vizită la Istanbul. Papa Francisc, Episcopul Romei, i-a cerut binecuvîntarea şi rugăciunea Patriarhului Bartolomeu I. De asemenea, aici, în România, s-a întîlnit cu Preafericitul Patriarh Daniel. Au existat la nivel foarte înalt astfel de dialoguri şi semne de deschidere atît din partea catolicilor, cît şi a ortodocşilor.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17028641-pontificatul-lui-francisc-deschidere-i-ecumenism.mp3" length="20423558" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/9hcra9s3v93p4j4k0ei22x561qc5?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17028641</guid>
    <pubDate>Wed, 23 Apr 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17028641/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17028641/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17028641/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17028641/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1698</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>147</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Universitățile americane sub asediu. Bătălia pentru libertatea academică </itunes:title>
    <title>Universitățile americane sub asediu. Bătălia pentru libertatea academică </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Universitățile americane sînt ținta unor amenințări fără precedent din partea Casei Albe. Văzute de președintele Donald Trump ca „bastioane ale stîngii radicale”, acuzate că promovează ideologia woke și că limitează libertatea de exprimare, instituțiile de învățământ superior riscă să-și piard finanțarea publică și poate chiar și autonomia dacă nu se supun cerințelor președintelui. Donald Trump promite să elimine finanțarea federală pentru universitățile care, în opinia sa, îndoctrinează stud...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Universitățile americane sînt ținta unor amenințări fără precedent din partea Casei Albe. Văzute de președintele Donald Trump ca „bastioane ale stîngii radicale”, acuzate că promovează ideologia woke și că limitează libertatea de exprimare, instituțiile de învățământ superior riscă să-și piard finanțarea publică și poate chiar și autonomia dacă nu se supun cerințelor președintelui. Donald Trump promite să elimine finanțarea federală pentru universitățile care, în opinia sa, îndoctrinează studenții. El le-a cerut universităților să desființeze programele de diversitate și incluziune. Și să înlocuiască abordările critice ale istoriei cu „educația patriotică”. Doctrina MAGA e impusă cu forța: e vorba de politicile cu privire la studenții străini, de viața socială în campus, de cercetarea științifică. </p><p>Universitatea Harvard a dat în judecată luni administrația Trump. Este cel mai recent episod din conflictul între Casa Albă și prestigioasa universitate americană, conflict care face parte dintr-un demers amplu al administrației de la Washington cu privire la universitățile de top din Statele Unite. Sînt în joc finanțări importante din fondurile federale care vor fi înghețate dacă universitatea nu acceptă solicitările administrației de la Casa Albă. De fapt ce solicită administrația Trump pentru ca fondurile federale pentru Universitatea Harvard să nu fie blocate? Am întrebat-o pe Delia Ungureanu, directoare executivă a Institutului pentru Literatură Mondială a Universității Harvard și conferențiar la Departamentul de Studii Literare, Universitatea din București.</p><p><b>Delia Ungureanu</b>: „Este o întrebare la care răspunde excelent textul plîngerii trimise luni de către administraţia Harvardului. E un proces complex, documentul numără 51 de pagini şi include principalele capete de acuzare pe care administraţia Trump le-a adus Universităţii Harvard în mod specific, prin care solicită ca un organism mediator, pe care ei spun că Harvardul ar trebui să-l plătească, să comunice direct administraţiei toate criteriile după care se fac toate tipurile de angajări, pornind de la zona academică şi pînă la extinderea ofertelor către studenţii internaţionali, pentru zona de licenţă, de master şi de doctorat. E vorba aşadar de un control guvernamental pe care administraţia Trump doreşte să-l impună condiţionînd fondurile federale de soluţionarea acestor lucruri. Cu obiectivul aparent de eliminare a antisemitismului. Dar acest lucru, aşa cum arată foarte bine textul trimis de Alan Garber (preşedintele Universităţii Harvard), este exact pe dos pentru că de fapt este o formă de control. Chiar ieri am văzut o declaraţie a organizaţiei studenţilor evrei din campusul Universităţii Harvard care vorbeşte despre faptul că ei sînt primii care vor fi loviţi de aceste măsuri în cazul în care ele s-ar implementa.”</p><p><em>Cum poate fi apărată libertatea academică în fața presiunilor politice? Ce rol joacă societatea civilă și comunitatea academică în acest sens?<br/></em><b>Delia Ungureanu</b>: „Comunitatea academică joacă acelaşi rol foarte important pe care l-a jucat dintotdeauna. Şi cred că tocmai America – acest stat care ne-a obişnuit, după Al Doilea Război Mondial, că reprezintă cea mai puternică voce pro-democratică, care este atentă la valorile diferenţei, este tolerantă – America are la dispoziţie instituţii care deocamdată funcţionează. Şi comunitatea academică are acest rol extrem de important: de a readuce în atenţie că această universitate nu există doar pentru că sînt foarte tari pe zona de ştiinţe, ci şi pentru că au o zonă extrem de importantă pe tot ce înseamnă ştiinţele umaniste.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Universitățile americane sînt ținta unor amenințări fără precedent din partea Casei Albe. Văzute de președintele Donald Trump ca „bastioane ale stîngii radicale”, acuzate că promovează ideologia woke și că limitează libertatea de exprimare, instituțiile de învățământ superior riscă să-și piard finanțarea publică și poate chiar și autonomia dacă nu se supun cerințelor președintelui. Donald Trump promite să elimine finanțarea federală pentru universitățile care, în opinia sa, îndoctrinează studenții. El le-a cerut universităților să desființeze programele de diversitate și incluziune. Și să înlocuiască abordările critice ale istoriei cu „educația patriotică”. Doctrina MAGA e impusă cu forța: e vorba de politicile cu privire la studenții străini, de viața socială în campus, de cercetarea științifică. </p><p>Universitatea Harvard a dat în judecată luni administrația Trump. Este cel mai recent episod din conflictul între Casa Albă și prestigioasa universitate americană, conflict care face parte dintr-un demers amplu al administrației de la Washington cu privire la universitățile de top din Statele Unite. Sînt în joc finanțări importante din fondurile federale care vor fi înghețate dacă universitatea nu acceptă solicitările administrației de la Casa Albă. De fapt ce solicită administrația Trump pentru ca fondurile federale pentru Universitatea Harvard să nu fie blocate? Am întrebat-o pe Delia Ungureanu, directoare executivă a Institutului pentru Literatură Mondială a Universității Harvard și conferențiar la Departamentul de Studii Literare, Universitatea din București.</p><p><b>Delia Ungureanu</b>: „Este o întrebare la care răspunde excelent textul plîngerii trimise luni de către administraţia Harvardului. E un proces complex, documentul numără 51 de pagini şi include principalele capete de acuzare pe care administraţia Trump le-a adus Universităţii Harvard în mod specific, prin care solicită ca un organism mediator, pe care ei spun că Harvardul ar trebui să-l plătească, să comunice direct administraţiei toate criteriile după care se fac toate tipurile de angajări, pornind de la zona academică şi pînă la extinderea ofertelor către studenţii internaţionali, pentru zona de licenţă, de master şi de doctorat. E vorba aşadar de un control guvernamental pe care administraţia Trump doreşte să-l impună condiţionînd fondurile federale de soluţionarea acestor lucruri. Cu obiectivul aparent de eliminare a antisemitismului. Dar acest lucru, aşa cum arată foarte bine textul trimis de Alan Garber (preşedintele Universităţii Harvard), este exact pe dos pentru că de fapt este o formă de control. Chiar ieri am văzut o declaraţie a organizaţiei studenţilor evrei din campusul Universităţii Harvard care vorbeşte despre faptul că ei sînt primii care vor fi loviţi de aceste măsuri în cazul în care ele s-ar implementa.”</p><p><em>Cum poate fi apărată libertatea academică în fața presiunilor politice? Ce rol joacă societatea civilă și comunitatea academică în acest sens?<br/></em><b>Delia Ungureanu</b>: „Comunitatea academică joacă acelaşi rol foarte important pe care l-a jucat dintotdeauna. Şi cred că tocmai America – acest stat care ne-a obişnuit, după Al Doilea Război Mondial, că reprezintă cea mai puternică voce pro-democratică, care este atentă la valorile diferenţei, este tolerantă – America are la dispoziţie instituţii care deocamdată funcţionează. Şi comunitatea academică are acest rol extrem de important: de a readuce în atenţie că această universitate nu există doar pentru că sînt foarte tari pe zona de ştiinţe, ci şi pentru că au o zonă extrem de importantă pe tot ce înseamnă ştiinţele umaniste.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/17021666-universita-ile-americane-sub-asediu-batalia-pentru-libertatea-academica.mp3" length="19050969" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/hc91hpvr41dz5e8yd4z8knwwgl37?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-17021666</guid>
    <pubDate>Tue, 22 Apr 2025 20:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17021666/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17021666/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17021666/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/17021666/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1584</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>146</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>E posibil dialogul între oameni cu viziuni complet diferite? Răspunde psihologul Zenobia Niculiță</itunes:title>
    <title>E posibil dialogul între oameni cu viziuni complet diferite? Răspunde psihologul Zenobia Niculiță</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Trăim într-o lume profund polarizată, pe diverse teme, opiniile radical diferite sînt exprimate adesea cu agresivitate, mai ales în spațiul online. Cum am ajuns aici? Se poate restabili dialogul între oameni cu viziuni complet diferite? Cum facem să construim punți spre cei care au altă opinie? Am întrebat-o pe Zenobia Niculiță, psiholog și psihoterapeut. Zenobia Niculiță: „Dacă avem de purtat conversații grele pe teme care țin de ideologii - adică de acel set de convingeri, de povești, de na...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Trăim într-o lume profund polarizată, pe diverse teme, opiniile radical diferite sînt exprimate adesea cu agresivitate, mai ales în spațiul online. Cum am ajuns aici? Se poate restabili dialogul între oameni cu viziuni complet diferite? Cum facem să construim punți spre cei care au altă opinie? Am întrebat-o pe Zenobia Niculiță, psiholog și psihoterapeut.</p><p><b>Zenobia Niculiță</b>: „Dacă avem de purtat conversații grele pe teme care țin de ideologii - adică de acel set de convingeri, de povești, de narațiuni care încearcă să ne explice lumea și la care aderăm într-o formă sau alta - aceste conversații nu sînt eficiente dacă se poartă singular, adică mă aștept că voi sta de vorbă cu tine și o să te conving că acel candidat pe care tu l-ai ales nu e bun pentru țara noastră și că cel pe care l-am ales eu este cel mai bun. Această așteptare este complet nerealistă. În al doilea rînd, inclusiv intenția de a te convinge transformă conversația. O conversație care se vrea persuasivă devine foarte rapid o formă de prozelitism pentru orice fel de ideologie. Pe cînd o conversație plină de interes și de curiozitate are drept obiectiv întîi de a găsi un teren comun, măcar și un singur punct cu privire la care sîntem de acord. De exemplu, sîntem de acord că ne aflăm în criză, că lumea se schimbă, că ne e teamă de schimbările astea, sîntem anxioși, îngrijorați, preocupați, poate chiar panicați de cum va arăta lumea în care ne creștem copiii. Dacă pornim de aici, ca doi părinți îngrijorați, s-ar putea să avem mult mai multe șanse să ne găsim umăr la umăr privind o realitate, decît față-n față luptîndu-ne pentru a citi realitatea cu grila mea sau cu grila ta. Și ăsta e un lucru foarte greu, într-adevăr. E foarte greu să ieșim din propriile noastre erori de gîndire. Pentru că fiecare are iluzia că are dreptate. Avem iluzia cu toții că sîntem raționali, că ceea ce am ales noi este mult mai rațional decît ceea ce au ales ceilalți, că valorile noastre sînt superioare valorilor celorlalți. Acestea sînt iluzii. Asta nu înseamnă că nu avem dreptate niciodată. Dar, dacă pornim de la aceste iluzii ca fiind axiome - adică nici măcar nu mai pot fi contestate, nici măcar nu mai pot fi puse în discuție sau verificate într-un fel, le considerăm adevăruri <em>a priori</em> -, atunci conversația nu are nici un sens.”</p><p><em>Vedeți posibil dialogul, în lumea asta, așa cum este ea acum?<br/></em><b>Zenobia Niculiță</b>: „Cred că avem nevoie de speranță, nu? Avem nevoie să sperăm că poate să existe și dialog. Din experiență proprie pot să spun că da, de la om la om este posibil să existe dialog. Chiar și între oameni care au opinii radical diferite poate exista acceptare, înțelegere și uneori și moderație, pornind de la conversații între oameni care sînt deschiși și doritori să comunice.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Trăim într-o lume profund polarizată, pe diverse teme, opiniile radical diferite sînt exprimate adesea cu agresivitate, mai ales în spațiul online. Cum am ajuns aici? Se poate restabili dialogul între oameni cu viziuni complet diferite? Cum facem să construim punți spre cei care au altă opinie? Am întrebat-o pe Zenobia Niculiță, psiholog și psihoterapeut.</p><p><b>Zenobia Niculiță</b>: „Dacă avem de purtat conversații grele pe teme care țin de ideologii - adică de acel set de convingeri, de povești, de narațiuni care încearcă să ne explice lumea și la care aderăm într-o formă sau alta - aceste conversații nu sînt eficiente dacă se poartă singular, adică mă aștept că voi sta de vorbă cu tine și o să te conving că acel candidat pe care tu l-ai ales nu e bun pentru țara noastră și că cel pe care l-am ales eu este cel mai bun. Această așteptare este complet nerealistă. În al doilea rînd, inclusiv intenția de a te convinge transformă conversația. O conversație care se vrea persuasivă devine foarte rapid o formă de prozelitism pentru orice fel de ideologie. Pe cînd o conversație plină de interes și de curiozitate are drept obiectiv întîi de a găsi un teren comun, măcar și un singur punct cu privire la care sîntem de acord. De exemplu, sîntem de acord că ne aflăm în criză, că lumea se schimbă, că ne e teamă de schimbările astea, sîntem anxioși, îngrijorați, preocupați, poate chiar panicați de cum va arăta lumea în care ne creștem copiii. Dacă pornim de aici, ca doi părinți îngrijorați, s-ar putea să avem mult mai multe șanse să ne găsim umăr la umăr privind o realitate, decît față-n față luptîndu-ne pentru a citi realitatea cu grila mea sau cu grila ta. Și ăsta e un lucru foarte greu, într-adevăr. E foarte greu să ieșim din propriile noastre erori de gîndire. Pentru că fiecare are iluzia că are dreptate. Avem iluzia cu toții că sîntem raționali, că ceea ce am ales noi este mult mai rațional decît ceea ce au ales ceilalți, că valorile noastre sînt superioare valorilor celorlalți. Acestea sînt iluzii. Asta nu înseamnă că nu avem dreptate niciodată. Dar, dacă pornim de la aceste iluzii ca fiind axiome - adică nici măcar nu mai pot fi contestate, nici măcar nu mai pot fi puse în discuție sau verificate într-un fel, le considerăm adevăruri <em>a priori</em> -, atunci conversația nu are nici un sens.”</p><p><em>Vedeți posibil dialogul, în lumea asta, așa cum este ea acum?<br/></em><b>Zenobia Niculiță</b>: „Cred că avem nevoie de speranță, nu? Avem nevoie să sperăm că poate să existe și dialog. Din experiență proprie pot să spun că da, de la om la om este posibil să existe dialog. Chiar și între oameni care au opinii radical diferite poate exista acceptare, înțelegere și uneori și moderație, pornind de la conversații între oameni care sînt deschiși și doritori să comunice.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16995049-e-posibil-dialogul-intre-oameni-cu-viziuni-complet-diferite-raspunde-psihologul-zenobia-niculi-a.mp3" length="21282608" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/jvwqgrgq6zfyi6wiob6q2ocyl7n0?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16995049</guid>
    <pubDate>Mon, 21 Apr 2025 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16995049/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16995049/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16995049/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16995049/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1770</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>145</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Lavinia Braniște și poveștile dintr-un camping: ecouri ale migrației</itunes:title>
    <title>Lavinia Braniște și poveștile dintr-un camping: ecouri ale migrației</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Noul roman al Laviniei Braniște, „Camping” (Polirom), este o poveste despre migrație, scrisă la persoana a treia și la timpul prezent. Personajul principal este Sofia, o femeie care a plecat în urmă cu 20 de ani la muncă în străinătate. Sofia lucrează ca recepționeră într-un camping din Spania. Ea însăși locuiește într-o rulotă din camping. Urmează să se pensioneze și să se întoarcă în România. Băiatul ei, Robert, îi face o ultimă vizită, înainte ca ea să-și strîngă lucrurile și să revină în ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Noul roman al Laviniei Braniște, „Camping” (Polirom), este o poveste despre migrație, scrisă la persoana a treia și la timpul prezent. Personajul principal este Sofia, o femeie care a plecat în urmă cu 20 de ani la muncă în străinătate. Sofia lucrează ca recepționeră într-un camping din Spania. Ea însăși locuiește într-o rulotă din camping. Urmează să se pensioneze și să se întoarcă în România. Băiatul ei, Robert, îi face o ultimă vizită, înainte ca ea să-și strîngă lucrurile și să revină în țară. Autoarea surprinde cu multă precizie și finețe drama locuirii precare, tensiunea relațiilor de familie, sentimentul de vină al mamei care și-a lăsat copilul în grija bunicului dar și complexitatea și diversitatea personajelor care se perindă prin camping de-a lungul timpului. </p><p><b>Lavinia Braniște</b>: „Aveam în minte imaginea acestui camping de foarte mult timp, mama mea a lucrat în Spania 20 de ani, s-a pensionat, s-a întors în România în 2022, acesta e și anul în care se întîmplă lucrurile din carte. A lucrat vreo 10 ani în acest camping, eu i-am făcut multe vizite, mergeam vara acolo, stăteam destul de mult timp și aveam în minte peisajul acela, toate personajele de acolo. Și mi-am dorit foarte mult să scriu ceva. Eu, ca scriitoare, cam așa văd lucrurile: că-mi oferă viața niște circumstanțe, niște cadre, niște personaje și mi se pare păcat de la Dumnezeu să le am și să nu le folosesc. (...) E un puzzle de povești și de trăiri. Ca de obicei, cînd scrii o carte, culegi din stînga și din dreapta tot felul de chestii și le pui la un loc. Este o poveste pe care mi-a adus-o mai degrabă cadrul acela și peisajul, mai puțin personajul mamei. E mai mult din mine decît din ea acolo. Eu am avut o tentativă de emigrare în Spania prin 2007-2008.”</p><p>Între Sofia și fiul ei, Robert, e o relație tensionată, Sofia e apăsată de vină - cînd copilul avea 4 ani, l-a lăsat în grija tatălui ei și ea a plecat la muncă în străinătate. Prozatoarea surprinde cu precizie complexitatea acestei relații, reprezentativă probabil pentru foarte multe relații dintre părinții care au plecat la muncă și copiii pe care i-au lăsat în grija bunicilor sau a altor rude. E una dintre temele mari, dureroase și cu multiple consecințe ale fenomenului migrației economice. <br/><b>Lavinia Braniște</b>: „Sînt situații pe care le cunosc și le urmăresc de mult timp pentru că e o temă care mă interesează și mă frămîntă și pe mine. Care mă emoționează de multă vreme. De cîte ori aud o poveste de migrație, cu familii împrăștiate, cu oameni care nu sînt nici aici, nici acolo, tot timpul sînt foarte atentă și absorb toate aceste experiențe.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Noul roman al Laviniei Braniște, „Camping” (Polirom), este o poveste despre migrație, scrisă la persoana a treia și la timpul prezent. Personajul principal este Sofia, o femeie care a plecat în urmă cu 20 de ani la muncă în străinătate. Sofia lucrează ca recepționeră într-un camping din Spania. Ea însăși locuiește într-o rulotă din camping. Urmează să se pensioneze și să se întoarcă în România. Băiatul ei, Robert, îi face o ultimă vizită, înainte ca ea să-și strîngă lucrurile și să revină în țară. Autoarea surprinde cu multă precizie și finețe drama locuirii precare, tensiunea relațiilor de familie, sentimentul de vină al mamei care și-a lăsat copilul în grija bunicului dar și complexitatea și diversitatea personajelor care se perindă prin camping de-a lungul timpului. </p><p><b>Lavinia Braniște</b>: „Aveam în minte imaginea acestui camping de foarte mult timp, mama mea a lucrat în Spania 20 de ani, s-a pensionat, s-a întors în România în 2022, acesta e și anul în care se întîmplă lucrurile din carte. A lucrat vreo 10 ani în acest camping, eu i-am făcut multe vizite, mergeam vara acolo, stăteam destul de mult timp și aveam în minte peisajul acela, toate personajele de acolo. Și mi-am dorit foarte mult să scriu ceva. Eu, ca scriitoare, cam așa văd lucrurile: că-mi oferă viața niște circumstanțe, niște cadre, niște personaje și mi se pare păcat de la Dumnezeu să le am și să nu le folosesc. (...) E un puzzle de povești și de trăiri. Ca de obicei, cînd scrii o carte, culegi din stînga și din dreapta tot felul de chestii și le pui la un loc. Este o poveste pe care mi-a adus-o mai degrabă cadrul acela și peisajul, mai puțin personajul mamei. E mai mult din mine decît din ea acolo. Eu am avut o tentativă de emigrare în Spania prin 2007-2008.”</p><p>Între Sofia și fiul ei, Robert, e o relație tensionată, Sofia e apăsată de vină - cînd copilul avea 4 ani, l-a lăsat în grija tatălui ei și ea a plecat la muncă în străinătate. Prozatoarea surprinde cu precizie complexitatea acestei relații, reprezentativă probabil pentru foarte multe relații dintre părinții care au plecat la muncă și copiii pe care i-au lăsat în grija bunicilor sau a altor rude. E una dintre temele mari, dureroase și cu multiple consecințe ale fenomenului migrației economice. <br/><b>Lavinia Braniște</b>: „Sînt situații pe care le cunosc și le urmăresc de mult timp pentru că e o temă care mă interesează și mă frămîntă și pe mine. Care mă emoționează de multă vreme. De cîte ori aud o poveste de migrație, cu familii împrăștiate, cu oameni care nu sînt nici aici, nici acolo, tot timpul sînt foarte atentă și absorb toate aceste experiențe.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16988660-lavinia-brani-te-i-pove-tile-dintr-un-camping-ecouri-ale-migra-iei.mp3" length="21263185" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/n2drqhojq13gdhy62dkmm0rrgv1r?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16988660</guid>
    <pubDate>Fri, 18 Apr 2025 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16988660/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16988660/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16988660/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16988660/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1768</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>144</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce (ne) unește și ce (ne) desparte de Paște? O discuție cu Alex Dincovici</itunes:title>
    <title>Ce (ne) unește și ce (ne) desparte de Paște? O discuție cu Alex Dincovici</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Se apropie Paștele. Mulți dintre noi ne vom întîlni la masa de sărbători cu familia extinsă, poate ne vom revedea după o lungă perioadă. Ce vom discuta? Cum de uneori, în asemenea ocazii, ies la iveală nu doar bucuria de a fi împreună, ci şi tensiuni de tot felul? La masa de sărbători se vor purta, probabil, în unele familii și discuții pe teme politice – sîntem în plină campanie electorală, după un an politic foarte dificil. Cum putem să fim împreună, totuși, în ciuda divergențelor și a opți...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Se apropie Paștele. Mulți dintre noi ne vom întîlni la masa de sărbători cu familia extinsă, poate ne vom revedea după o<b> </b>lungă perioadă. Ce vom discuta? Cum de uneori, în asemenea ocazii, ies la iveală nu doar bucuria de a fi împreună, ci şi tensiuni de tot felul? La masa de sărbători se vor purta, probabil, în unele familii și discuții pe teme politice – sîntem în plină campanie electorală, după un an politic foarte dificil. Cum putem să fim împreună, totuși, în ciuda divergențelor și a opțiunilor politice? L-am întrebat pe antropologul <b>Alex Dincovici.</b></p><p><em>Pentru un antropolog cum este să se uite la o asemenea masă de sărbătoare?<br/></em><b>Alex Dincovici</b>: „E interesant dar şi provocator. Şi din punct de vedere personal, pentru că şi eu sînt unul dintre acei oameni care se duce la mese de sărbători cu rudele şi am trăit asta şi în copilărie. Poate sună ciudat dacă spun că e momentul potrivit ca astfel de tensiuni să apară. E momentul potrivit în sensul în care avem din ce în ce mai puţine contexte de comunicare în familiile extinse. Dacă ne uităm la dinamicile demografice din România, sînt foarte multe zone în care mare parte din familie nu mai este acasă, copiii pleacă în căutarea unui loc mai bun. Şi, în condiţiile în care comunicarea constantă, de zi cu zi sau săptămînală este pe nişte teme generale, de tipul ce-ai mai făcut, eşti bine, nu eşti bine, nu prea există spaţii mai ample de conversaţie despre nişte lucruri care sînt importante la nivel social, inclusiv la nivel relaţional. Şi, pentru că există un ritual de sărbători, să vii să stai la masă să discuţi, evident că trebuie să umpli timpul cu ceva. Şi – mai un televizor pornit, un post de radio –  apar teme majore şi există multe clivaje în societate în acest moment, unele artificiale, altele mai puternice. În ultimii ani poate le vedem din ce în ce mai des. Şi evident că oamenii se poziţionează în mod diferit. Şi există acest spaţiu – i-aş spune sigur, dar nu mai e neapărat sigur în momentul în care începi să exprimi diferenţe de opinie. El devine tensionat în mod inevitabil, mai ales cînd avem de-a face cu familii extinse unde există tot felul de relaţii problematice, poate de mult timp, care sînt gestionate mai degrabă prin absenţă decît prin discuţii sau negocieri constante.”</p><p><em>Cum putem să fim împreună totuși, în ciuda divergențelor și a opțiunilor politice?<br/></em><b>Alex Dincovici</b>: „E bine să învăţăm să discutăm despre lucrurile care contează şi despre ceea ce se află de fapt în spatele deciziilor, inclusiv sau mai ales al deciziilor politice. Pentru că atunci cînd oamenii votează cu un anumit candidat sau altul sau susţin un anumit tip de politică sau alta, de puţine ori discuţia este despre persoana respectivă sau despre lucrul care iese la suprafaţă şi pe care se ceartă lumea de foarte multe ori. E despre nişte nevoi mai profunde, despre mize mai profunde pe care le avem. În toate aceste discuţii există un numitor comun, care ar trebui să unească: toată lumea îşi doreşte să fie mai bine, să îi fie mai bine.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Se apropie Paștele. Mulți dintre noi ne vom întîlni la masa de sărbători cu familia extinsă, poate ne vom revedea după o<b> </b>lungă perioadă. Ce vom discuta? Cum de uneori, în asemenea ocazii, ies la iveală nu doar bucuria de a fi împreună, ci şi tensiuni de tot felul? La masa de sărbători se vor purta, probabil, în unele familii și discuții pe teme politice – sîntem în plină campanie electorală, după un an politic foarte dificil. Cum putem să fim împreună, totuși, în ciuda divergențelor și a opțiunilor politice? L-am întrebat pe antropologul <b>Alex Dincovici.</b></p><p><em>Pentru un antropolog cum este să se uite la o asemenea masă de sărbătoare?<br/></em><b>Alex Dincovici</b>: „E interesant dar şi provocator. Şi din punct de vedere personal, pentru că şi eu sînt unul dintre acei oameni care se duce la mese de sărbători cu rudele şi am trăit asta şi în copilărie. Poate sună ciudat dacă spun că e momentul potrivit ca astfel de tensiuni să apară. E momentul potrivit în sensul în care avem din ce în ce mai puţine contexte de comunicare în familiile extinse. Dacă ne uităm la dinamicile demografice din România, sînt foarte multe zone în care mare parte din familie nu mai este acasă, copiii pleacă în căutarea unui loc mai bun. Şi, în condiţiile în care comunicarea constantă, de zi cu zi sau săptămînală este pe nişte teme generale, de tipul ce-ai mai făcut, eşti bine, nu eşti bine, nu prea există spaţii mai ample de conversaţie despre nişte lucruri care sînt importante la nivel social, inclusiv la nivel relaţional. Şi, pentru că există un ritual de sărbători, să vii să stai la masă să discuţi, evident că trebuie să umpli timpul cu ceva. Şi – mai un televizor pornit, un post de radio –  apar teme majore şi există multe clivaje în societate în acest moment, unele artificiale, altele mai puternice. În ultimii ani poate le vedem din ce în ce mai des. Şi evident că oamenii se poziţionează în mod diferit. Şi există acest spaţiu – i-aş spune sigur, dar nu mai e neapărat sigur în momentul în care începi să exprimi diferenţe de opinie. El devine tensionat în mod inevitabil, mai ales cînd avem de-a face cu familii extinse unde există tot felul de relaţii problematice, poate de mult timp, care sînt gestionate mai degrabă prin absenţă decît prin discuţii sau negocieri constante.”</p><p><em>Cum putem să fim împreună totuși, în ciuda divergențelor și a opțiunilor politice?<br/></em><b>Alex Dincovici</b>: „E bine să învăţăm să discutăm despre lucrurile care contează şi despre ceea ce se află de fapt în spatele deciziilor, inclusiv sau mai ales al deciziilor politice. Pentru că atunci cînd oamenii votează cu un anumit candidat sau altul sau susţin un anumit tip de politică sau alta, de puţine ori discuţia este despre persoana respectivă sau despre lucrul care iese la suprafaţă şi pe care se ceartă lumea de foarte multe ori. E despre nişte nevoi mai profunde, despre mize mai profunde pe care le avem. În toate aceste discuţii există un numitor comun, care ar trebui să unească: toată lumea îşi doreşte să fie mai bine, să îi fie mai bine.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16996374-ce-ne-une-te-i-ce-ne-desparte-de-pa-te-o-discu-ie-cu-alex-dincovici.mp3" length="20126154" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/8vwjahagyirm2g58asixbry4efjz?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16996374</guid>
    <pubDate>Thu, 17 Apr 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16996374/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16996374/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16996374/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16996374/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1674</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>143</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Radu Croitoru, manager Radio România Cultural: „Mi-au spus foarte mulți oameni că sînt fericiți doar să fie nominalizați la Gala Premiilor Radio România Cultural”</itunes:title>
    <title>Radu Croitoru, manager Radio România Cultural: „Mi-au spus foarte mulți oameni că sînt fericiți doar să fie nominalizați la Gala Premiilor Radio România Cultural”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Gala Premiilor Radio România Cultural are loc în această seară pe scena Sălii Radio. Se vor acorda premii la opt categorii și trei premii speciale. Publicul va asista totodată la un concert care aduce în prezent muzica interbelică românească, susținut de Big Bandul Radio și Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijoarei Simona Strungaru. Am vorbit cu managerul postului Radio România Cultural, Radu Croitoru, despre acest eveniment și surprizele lui. Gala se transmite în direct, onair și onl...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Gala Premiilor Radio România Cultural are loc în această seară pe scena Sălii Radio. Se vor acorda premii la opt categorii și trei premii speciale. Publicul va asista totodată la un concert care aduce în prezent muzica interbelică românească, susținut de Big Bandul Radio și Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijoarei Simona Strungaru. Am vorbit cu managerul postului Radio România Cultural, Radu Croitoru, despre acest eveniment și surprizele lui. Gala se transmite în direct, onair și online la Radio România Cultural, de la ora 19.00. </p><p><em>Sînt mai multe instituții, fundații, organizații de presă, publicații care acordă premii culturale.Cum se plasează Gala Radio România Cultural în acest univers?<br/></em><b>Radu Croitoru</b>: „Unicitatea ei e dată de faptul că noi acoperim toate domeniile culturii. Gala Gopo premiază filmul, Gala UNITER premiază teatrul, sînt gale de literatură. Noi acoperim toate domeniile despre care vorbim și pe care le analizăm constant aici, în emisiunile noastre: de la știință la educație, de la arte vizuale la teatru, de la film la muzică și așa mai departe.”</p><p><em>Cît de mult contează aceste premii?<br/></em><b>Radu Croitoru</b>: „Asta e marea mea bucurie: mi-au spus foarte mulți oameni că sînt fericiți doar să fie nominalizați la Gala Premiilor Radio România Cultural. E cea mai mare reușită a noastră că oamenii își doresc măcar o nominalizare.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviu integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Gala Premiilor Radio România Cultural are loc în această seară pe scena Sălii Radio. Se vor acorda premii la opt categorii și trei premii speciale. Publicul va asista totodată la un concert care aduce în prezent muzica interbelică românească, susținut de Big Bandul Radio și Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijoarei Simona Strungaru. Am vorbit cu managerul postului Radio România Cultural, Radu Croitoru, despre acest eveniment și surprizele lui. Gala se transmite în direct, onair și online la Radio România Cultural, de la ora 19.00. </p><p><em>Sînt mai multe instituții, fundații, organizații de presă, publicații care acordă premii culturale.Cum se plasează Gala Radio România Cultural în acest univers?<br/></em><b>Radu Croitoru</b>: „Unicitatea ei e dată de faptul că noi acoperim toate domeniile culturii. Gala Gopo premiază filmul, Gala UNITER premiază teatrul, sînt gale de literatură. Noi acoperim toate domeniile despre care vorbim și pe care le analizăm constant aici, în emisiunile noastre: de la știință la educație, de la arte vizuale la teatru, de la film la muzică și așa mai departe.”</p><p><em>Cît de mult contează aceste premii?<br/></em><b>Radu Croitoru</b>: „Asta e marea mea bucurie: mi-au spus foarte mulți oameni că sînt fericiți doar să fie nominalizați la Gala Premiilor Radio România Cultural. E cea mai mare reușită a noastră că oamenii își doresc măcar o nominalizare.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviu integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16981502-radu-croitoru-manager-radio-romania-cultural-mi-au-spus-foarte-mul-i-oameni-ca-sint-ferici-i-doar-sa-fie-nominaliza-i-la-gala-premiilor-radio-romania-cultural.mp3" length="17683140" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16981502</guid>
    <pubDate>Wed, 16 Apr 2025 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16981502/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16981502/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16981502/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16981502/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1470</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>142</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Marea Coaliție revine în Germania. Compromis fragil sau stabilitate? </itunes:title>
    <title>Marea Coaliție revine în Germania. Compromis fragil sau stabilitate? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[După mai multe săptămîni de negocieri, conservatorii germani – blocul CDU/CSU – au ajuns la un acord cu social-democraţii de la SPD pentru a forma noua coaliţie de guvernare din Germania. Economia, apărarea și migrația – acestea sînt temele pe care se va concentra noul guvern, conform acordului intitulat „Responsabilitate pentru Germania”. Cum va arăta Germania condusă de această formulă? Cît de solidă va fi noua coaliţie? Cum se va implica Germania în domeniul apărării și securității europen...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>După mai multe săptămîni de negocieri, conservatorii germani – blocul CDU/CSU – au ajuns la un acord cu social-democraţii de la SPD pentru a forma noua coaliţie de guvernare din Germania. Economia, apărarea și migrația – acestea sînt temele pe care se va concentra noul guvern, conform acordului intitulat „Responsabilitate pentru Germania”. Cum va arăta Germania condusă de această formulă? Cît de solidă va fi noua coaliţie? Cum se va implica Germania în domeniul apărării și securității europene? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. </p><p><b>Camil Pârvu</b>: „Germania are o tradiţie de a include genul acesta de guvernări în cultura politică a istoriei de după Al Doilea Război Mondial. Vedem acolo diferenţe destul de vizibile în raport cu cultura politică franceză. În Franţa este acest sistem electoral care creează aşteptarea – şi a electoratului, şi a partidelor politice – ca după alegeri un anumit partid să reclame întreaga guvernare. În Germania cultura politică este destul de diferită. Ei sînt mai apropiaţi, pînă la un punct, de cultura politică românească, aceea a unor guvernări de coaliţie, care pot să meargă chiar peste centrul politic, stînga-dreapta sau centru stînga-centru dreapta sau formule în care există partide-pivot, partide-balama, care sprijină în general guvernările, astfel încît foarte rar un singur partid reclamă capacitatea de a întrupa întreaga voinţă populară, cum se întîmplă în Franţa. Şi-atunci, această obişnuinţă a coaliţiilor, şi mai ales obişnuiţa eliminării partidelor radicale din cadrul acestor coaliţii face ca, în funcţie de scorul electoral, în funcţie de jocul alianţelor trecute, să avem coaliţii diferite. Sînt coaliţii semafor, sînt coaliţii centru stînga-centru dreapta, sînt coaliţii în interiorul cîmpului de stînga sau în interiorul cîmpului de dreapta.” </p><p><em>Cum va arăta Germania condusă de această formulă?<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Miza este foarte mare pentru că, dacă eşuează acest proiect de dinamizare a economiei şi, indirect, a vieţii politice germane, riscul este ca Germania să rămînă la un fel de economie stagnantă pe termen ceva mai lung şi cu asta să tragă şi restul Europei după ea, eventual chiar să treacă prin crize pe care nu le mai poate depăşi.”</p><p><em>De ce se spune că, dacă Germania strănută, restul Europei face gripă?<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Pentru că economiile din Estul Europei sînt economii ale căror lanţuri de producţie industrială sînt complet integrate cu cele germane. Şi au în general o pondere a industriei în PIB mai mare decît ţările occidentale. Estul, despre care tot spunem că a fost dezindustrializat, este mult mai industrializat încă, astăzi, decît restul Europei şi produce foarte mult pentru acestă piaţă occidentală. Or, dacă această piaţă occidentală în Europa îşi reduce cererea sau este depăşită tehnologic de producţia chineză şi industria germană nu mai are unde să vîndă pentru că vinde, în schimb, industria chineză, atunci toate aceste economii din Estul Europei nu mai au prea mult sens.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>După mai multe săptămîni de negocieri, conservatorii germani – blocul CDU/CSU – au ajuns la un acord cu social-democraţii de la SPD pentru a forma noua coaliţie de guvernare din Germania. Economia, apărarea și migrația – acestea sînt temele pe care se va concentra noul guvern, conform acordului intitulat „Responsabilitate pentru Germania”. Cum va arăta Germania condusă de această formulă? Cît de solidă va fi noua coaliţie? Cum se va implica Germania în domeniul apărării și securității europene? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. </p><p><b>Camil Pârvu</b>: „Germania are o tradiţie de a include genul acesta de guvernări în cultura politică a istoriei de după Al Doilea Război Mondial. Vedem acolo diferenţe destul de vizibile în raport cu cultura politică franceză. În Franţa este acest sistem electoral care creează aşteptarea – şi a electoratului, şi a partidelor politice – ca după alegeri un anumit partid să reclame întreaga guvernare. În Germania cultura politică este destul de diferită. Ei sînt mai apropiaţi, pînă la un punct, de cultura politică românească, aceea a unor guvernări de coaliţie, care pot să meargă chiar peste centrul politic, stînga-dreapta sau centru stînga-centru dreapta sau formule în care există partide-pivot, partide-balama, care sprijină în general guvernările, astfel încît foarte rar un singur partid reclamă capacitatea de a întrupa întreaga voinţă populară, cum se întîmplă în Franţa. Şi-atunci, această obişnuinţă a coaliţiilor, şi mai ales obişnuiţa eliminării partidelor radicale din cadrul acestor coaliţii face ca, în funcţie de scorul electoral, în funcţie de jocul alianţelor trecute, să avem coaliţii diferite. Sînt coaliţii semafor, sînt coaliţii centru stînga-centru dreapta, sînt coaliţii în interiorul cîmpului de stînga sau în interiorul cîmpului de dreapta.” </p><p><em>Cum va arăta Germania condusă de această formulă?<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Miza este foarte mare pentru că, dacă eşuează acest proiect de dinamizare a economiei şi, indirect, a vieţii politice germane, riscul este ca Germania să rămînă la un fel de economie stagnantă pe termen ceva mai lung şi cu asta să tragă şi restul Europei după ea, eventual chiar să treacă prin crize pe care nu le mai poate depăşi.”</p><p><em>De ce se spune că, dacă Germania strănută, restul Europei face gripă?<br/></em><b>Camil Pârvu</b>: „Pentru că economiile din Estul Europei sînt economii ale căror lanţuri de producţie industrială sînt complet integrate cu cele germane. Şi au în general o pondere a industriei în PIB mai mare decît ţările occidentale. Estul, despre care tot spunem că a fost dezindustrializat, este mult mai industrializat încă, astăzi, decît restul Europei şi produce foarte mult pentru acestă piaţă occidentală. Or, dacă această piaţă occidentală în Europa îşi reduce cererea sau este depăşită tehnologic de producţia chineză şi industria germană nu mai are unde să vîndă pentru că vinde, în schimb, industria chineză, atunci toate aceste economii din Estul Europei nu mai au prea mult sens.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16983211-marea-coali-ie-revine-in-germania-compromis-fragil-sau-stabilitate.mp3" length="20762151" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/xukzztcdkq996np6oa6xoxtebysl?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16983211</guid>
    <pubDate>Tue, 15 Apr 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16983211/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16983211/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16983211/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16983211/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1726</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>141</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Georgiana Pascu, activistă pentru drepturile omului: „Cel mai mare succes al nostru e că încă mai există oameni care au încredere și ne cer ajutorul”</itunes:title>
    <title>Georgiana Pascu, activistă pentru drepturile omului: „Cel mai mare succes al nostru e că încă mai există oameni care au încredere și ne cer ajutorul”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Georgiana Pascu, manager de programe la Centrul de Resurse Juridice (CRJ), a fost premiată recent de Departamentul de Stat din SUA în cadrul galei „International Women of Courage”. Prima Doamnă Melania Trump a vorbit în cadrul ceremoniei despre curajul activistei românce. Georgiana Pascu ne-a vorbit despre munca sa, despre eforturile echipei de la Centrul de Resurse Juridice de a apăra drepturile persoanelor cu dizabilități instituționalizate și de a descoperi abuzurile din unele instituții c...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Georgiana Pascu, manager de programe la Centrul de Resurse Juridice (CRJ), a fost premiată recent de Departamentul de Stat din SUA în cadrul galei „International Women of Courage”. Prima Doamnă Melania Trump a vorbit în cadrul ceremoniei despre curajul activistei românce. Georgiana Pascu ne-a vorbit despre munca sa, despre eforturile echipei de la Centrul de Resurse Juridice de a apăra drepturile persoanelor cu dizabilități instituționalizate și de a descoperi abuzurile din unele instituții care ar trebui să le ofere protecție acestor persoane. </p><p><em>De ani de zile Centrul de Resurse Juridice verifică instituțiide protecție socială, cămine unde locuiesc persoane cu diverse dizabilități și nu de puține ori adescoperit abuzuri teribile.Ne amintimștirile despre „căminele groazei” din 2023 dar şi desprealte situaţii de tratamente inumane din instituţiile care ar trebui să protejeze persoanele cu dizabilităţi. Cum faceți să ajungeți în asemenea locuri?<br/></em><b>Georgiana Pascu</b>: „Ajungem greu. Sau uneori ajungem uşor dar intrăm greu, tot mai greu. Ne temem că în curînd accesul va fi şi mai mult restricţionat. Avem în continuare un protocol de colaborare cu Consiliul de Monitorizare pentru monitorizarea implementării convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, ne bucurăm în continuare de recunoaşterea calităţii procesuale active a CRJ în numele unor beneficiari şi chiar şi a organizaţiei prin ordonanţele unor procurori. Ajungem de cele mai multe ori ca urmare a unor plîngeri pe care le transmit fie aparţinători, fie alte persoane cu dizabilităţi care au fost ajutate să iasă din locurile respective.”</p><p><em>Cum vedeți activismul civic în România în condițiile în care ONG-urile sînt discreditate sistematic și iresponsabil de tot felul de politicieni, inclusiv de cei considerați democratici? Cum răspundeţi la acuzațiile de sosorsism, care aproape că s-au banalizat?<br/></em><b>Georgiana Pascu</b>: „Eu sînt mîndră de această înregimentare sorosistă. Dacă nu ar fi existat Open Society Foundations şi Soros, acest program nu ar fi existat, şi nici Centrul de Resurse Juridice. A fost principalul finanţator al nostru. E o opinie pur personală, nu neapărat instituţională şi nu reprezintă sectorul neguvernamental, dar ceea ce văd eu prin lipsa resurselor financiare şi controlul excesiv pe care-l avem ca organizaţii de drepturile omului din partea sistemului financiar şi alte sisteme ale statului român, ne arată că de fapt nu sîntem doriţi în această ţară. Pentru că altfel ar exista o deschidere, o preluare a ceea ce spunem noi, o regîndire a sistemului şi, bineînţeles, ar exista linii de finanţare.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b> </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Georgiana Pascu, manager de programe la Centrul de Resurse Juridice (CRJ), a fost premiată recent de Departamentul de Stat din SUA în cadrul galei „International Women of Courage”. Prima Doamnă Melania Trump a vorbit în cadrul ceremoniei despre curajul activistei românce. Georgiana Pascu ne-a vorbit despre munca sa, despre eforturile echipei de la Centrul de Resurse Juridice de a apăra drepturile persoanelor cu dizabilități instituționalizate și de a descoperi abuzurile din unele instituții care ar trebui să le ofere protecție acestor persoane. </p><p><em>De ani de zile Centrul de Resurse Juridice verifică instituțiide protecție socială, cămine unde locuiesc persoane cu diverse dizabilități și nu de puține ori adescoperit abuzuri teribile.Ne amintimștirile despre „căminele groazei” din 2023 dar şi desprealte situaţii de tratamente inumane din instituţiile care ar trebui să protejeze persoanele cu dizabilităţi. Cum faceți să ajungeți în asemenea locuri?<br/></em><b>Georgiana Pascu</b>: „Ajungem greu. Sau uneori ajungem uşor dar intrăm greu, tot mai greu. Ne temem că în curînd accesul va fi şi mai mult restricţionat. Avem în continuare un protocol de colaborare cu Consiliul de Monitorizare pentru monitorizarea implementării convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, ne bucurăm în continuare de recunoaşterea calităţii procesuale active a CRJ în numele unor beneficiari şi chiar şi a organizaţiei prin ordonanţele unor procurori. Ajungem de cele mai multe ori ca urmare a unor plîngeri pe care le transmit fie aparţinători, fie alte persoane cu dizabilităţi care au fost ajutate să iasă din locurile respective.”</p><p><em>Cum vedeți activismul civic în România în condițiile în care ONG-urile sînt discreditate sistematic și iresponsabil de tot felul de politicieni, inclusiv de cei considerați democratici? Cum răspundeţi la acuzațiile de sosorsism, care aproape că s-au banalizat?<br/></em><b>Georgiana Pascu</b>: „Eu sînt mîndră de această înregimentare sorosistă. Dacă nu ar fi existat Open Society Foundations şi Soros, acest program nu ar fi existat, şi nici Centrul de Resurse Juridice. A fost principalul finanţator al nostru. E o opinie pur personală, nu neapărat instituţională şi nu reprezintă sectorul neguvernamental, dar ceea ce văd eu prin lipsa resurselor financiare şi controlul excesiv pe care-l avem ca organizaţii de drepturile omului din partea sistemului financiar şi alte sisteme ale statului român, ne arată că de fapt nu sîntem doriţi în această ţară. Pentru că altfel ar exista o deschidere, o preluare a ceea ce spunem noi, o regîndire a sistemului şi, bineînţeles, ar exista linii de finanţare.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b> </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16975958-georgiana-pascu-activista-pentru-drepturile-omului-cel-mai-mare-succes-al-nostru-e-ca-inca-mai-exista-oameni-care-au-incredere-i-ne-cer-ajutorul.mp3" length="20011722" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/1mtd8t5a1gnsukje6x8bgb33b5fj?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16975958</guid>
    <pubDate>Mon, 14 Apr 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16975958/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16975958/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16975958/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16975958/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1663</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>140</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Rita Chirian, Andrei Dósa și Ștefania Mihalache sînt nominalizați la premiul Radio România Cultural pentru poezie </itunes:title>
    <title>Rita Chirian, Andrei Dósa și Ștefania Mihalache sînt nominalizați la premiul Radio România Cultural pentru poezie </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Rita Chirian, autoarea volumului „Medusa”, apărut la Casa de Editură Max Blecher, Andrei Dósa, autorul volumului „Ultima familie tradițională”, apărut la OMG, și Ștefania Mihalache, autoarea volumului „Sunt liniștită, mi-e frică”, apărut la Paralela 45 sînt cei trei nominalizați la premiul Radio România Cultural pentru poezie.  Rita Chirian își pune noul volum sub semnul unei figuri mitologice care întruchipează deopotrivă forța și vulnerabilitatea. Personificare a revoltei și furiei fem...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Rita Chirian, autoarea volumului „Medusa”, apărut la Casa de Editură Max Blecher, Andrei Dósa, autorul volumului „Ultima familie tradițională”, apărut la OMG, și Ștefania Mihalache, autoarea volumului „Sunt liniștită, mi-e frică”, apărut la Paralela 45 sînt cei trei nominalizați la premiul Radio România Cultural pentru poezie. </p><p>Rita Chirian își pune noul volum sub semnul unei figuri mitologice care întruchipează deopotrivă forța și vulnerabilitatea. Personificare a revoltei și furiei feminine, adesea înspăimîntătoare pentru puterea ei de a împietri pe oricine o privește în ochi, Medusa suferă în momentul uciderii ei un „eșec al privirii”, spune Rita Chirian. <br/><b>Rita Chirian</b>: „În uciderea Medusei este vorba despre un eșec al privirii. Medusa nu înțelege din apropierea lui Perseu că are de-a face cu cineva care nu i se dezvăluie, care nu-și arată ochii, care nu se lasă cunoscut. (...) Mi-am focalizat atenția asupra momentului uciderii Medusei tocmai pentru că e un moment pe care aș încerca să-l evit în propria mea devenire: să nu mă las copleșită de ceea ce se întîmplă în exterior, să nu permit nici unei intruziuni să mă oprească din revoltă, din insurgență, din exprimarea clară a lucrurilor pe care le simt, le trăiesc, le văd, le intuiesc în preajma mea și care adeseori mă tulbură. Vreau să le dau glas și să-mi mențin privirea cît se poate de fixă asupra lor.”</p><p>„Sunt liniștită, mi-e frică” de Ștefania Mihalache este o carte-album, în care poemele sînt însoțite de ilustrațiile pictorului Laurențiu Midvichi. Un personaj feminin, o femeie de „patruzeci plus”, își spune povestea împletind scene de viață de la diferite vîrste cu comentarii ironice și autoironice, cu observații de-o acuitate dureroasă de multe ori și cu imagini poetice memorabile, generate de reflecția asupra momentelor de viață. În centrul acestei autoanalize stă frica și încercarea permanentă de împrietenire cu ea. <br/><b>Ștefania Mihalache</b>: „Cred că expunerea vulnerabilității este un act de curaj, de care nu mă simţeam neapărat în stare, dacă mă întrebai acum doi, trei ani. Se pare că a fost un motor care se cerea pornit, pentru că au venit foarte multe texte. Cred că, de la vulnerabilitate plecînd, am început să mă liniștesc. Dar fără să fie vorba despre o vindecare sau un act terapeutic. A fost un proces care, dus pînă la capăt, mi-a adus și acest tip de recompensă.”</p><p>Andrei Dósa abordează în „Ultima familie tradițională” tema paternității dintr-o poziție de vulnerabilitate asumată, conștient însă că marile greutăți în relația cu copilul le are de înfruntat mama. Cartea e un tablou al unei tinere familii contemporane, cu multe insule luminoase de tandrețe, de duioșie, pe fundalul angoaselor de adult, un tablou care are în centru copilul mic. În jurul lui gravitează această carte a tatălui.<br/><b>Andrei Dósa</b>: „Mi se pare că rolul de tată în care intră un poet aduce la suprafață propriile lui vulnerabilități. Și, bineînțeles că din punctul de vedere al artei poetice, terenul acesta al vulnerabilităților este foarte fertil. Acolo poți să explorezi foarte mult și propriul trecut, și felul în care reacționezi la anumite greutăți.” </p><p>Gala Premiilor Radio România Cultural va avea loc miercuri, 16 aprilie, de la ora 19.00, la Sala Radio. În cadrul evenimentului, publicul se va bucura de un moment artistic special – concertul <b>„Poveste din Bucureștiul de odinioară”</b>, un omagiu adus muzicii interbelice românești, susținut de <b>Big Bandul Radio</b> și <b>Orchestra de Cameră Radio</b>, sub bagheta dirijoarei <b>Simona Strungaru</b>.</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga emisiune!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Rita Chirian, autoarea volumului „Medusa”, apărut la Casa de Editură Max Blecher, Andrei Dósa, autorul volumului „Ultima familie tradițională”, apărut la OMG, și Ștefania Mihalache, autoarea volumului „Sunt liniștită, mi-e frică”, apărut la Paralela 45 sînt cei trei nominalizați la premiul Radio România Cultural pentru poezie. </p><p>Rita Chirian își pune noul volum sub semnul unei figuri mitologice care întruchipează deopotrivă forța și vulnerabilitatea. Personificare a revoltei și furiei feminine, adesea înspăimîntătoare pentru puterea ei de a împietri pe oricine o privește în ochi, Medusa suferă în momentul uciderii ei un „eșec al privirii”, spune Rita Chirian. <br/><b>Rita Chirian</b>: „În uciderea Medusei este vorba despre un eșec al privirii. Medusa nu înțelege din apropierea lui Perseu că are de-a face cu cineva care nu i se dezvăluie, care nu-și arată ochii, care nu se lasă cunoscut. (...) Mi-am focalizat atenția asupra momentului uciderii Medusei tocmai pentru că e un moment pe care aș încerca să-l evit în propria mea devenire: să nu mă las copleșită de ceea ce se întîmplă în exterior, să nu permit nici unei intruziuni să mă oprească din revoltă, din insurgență, din exprimarea clară a lucrurilor pe care le simt, le trăiesc, le văd, le intuiesc în preajma mea și care adeseori mă tulbură. Vreau să le dau glas și să-mi mențin privirea cît se poate de fixă asupra lor.”</p><p>„Sunt liniștită, mi-e frică” de Ștefania Mihalache este o carte-album, în care poemele sînt însoțite de ilustrațiile pictorului Laurențiu Midvichi. Un personaj feminin, o femeie de „patruzeci plus”, își spune povestea împletind scene de viață de la diferite vîrste cu comentarii ironice și autoironice, cu observații de-o acuitate dureroasă de multe ori și cu imagini poetice memorabile, generate de reflecția asupra momentelor de viață. În centrul acestei autoanalize stă frica și încercarea permanentă de împrietenire cu ea. <br/><b>Ștefania Mihalache</b>: „Cred că expunerea vulnerabilității este un act de curaj, de care nu mă simţeam neapărat în stare, dacă mă întrebai acum doi, trei ani. Se pare că a fost un motor care se cerea pornit, pentru că au venit foarte multe texte. Cred că, de la vulnerabilitate plecînd, am început să mă liniștesc. Dar fără să fie vorba despre o vindecare sau un act terapeutic. A fost un proces care, dus pînă la capăt, mi-a adus și acest tip de recompensă.”</p><p>Andrei Dósa abordează în „Ultima familie tradițională” tema paternității dintr-o poziție de vulnerabilitate asumată, conștient însă că marile greutăți în relația cu copilul le are de înfruntat mama. Cartea e un tablou al unei tinere familii contemporane, cu multe insule luminoase de tandrețe, de duioșie, pe fundalul angoaselor de adult, un tablou care are în centru copilul mic. În jurul lui gravitează această carte a tatălui.<br/><b>Andrei Dósa</b>: „Mi se pare că rolul de tată în care intră un poet aduce la suprafață propriile lui vulnerabilități. Și, bineînțeles că din punctul de vedere al artei poetice, terenul acesta al vulnerabilităților este foarte fertil. Acolo poți să explorezi foarte mult și propriul trecut, și felul în care reacționezi la anumite greutăți.” </p><p>Gala Premiilor Radio România Cultural va avea loc miercuri, 16 aprilie, de la ora 19.00, la Sala Radio. În cadrul evenimentului, publicul se va bucura de un moment artistic special – concertul <b>„Poveste din Bucureștiul de odinioară”</b>, un omagiu adus muzicii interbelice românești, susținut de <b>Big Bandul Radio</b> și <b>Orchestra de Cameră Radio</b>, sub bagheta dirijoarei <b>Simona Strungaru</b>.</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga emisiune!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16954088-rita-chirian-andrei-dosa-i-tefania-mihalache-sint-nominaliza-i-la-premiul-radio-romania-cultural-pentru-poezie.mp3" length="22466373" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/3om6r39qo7xec9idkcetkq7ki963?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16954088</guid>
    <pubDate>Fri, 11 Apr 2025 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16954088/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16954088/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16954088/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16954088/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1868</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>139</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Războiul tarifelor se amînă. Cît ne costă starea de incertitudine? </itunes:title>
    <title>Războiul tarifelor se amînă. Cît ne costă starea de incertitudine? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[După ce a anunțat tarife vamale considerabile pentru importurile din zeci de țări, Donald Trump a hotărît să amîne cu 90 de zile aplicarea lor, timp în care se vor aplica tarife reciproce de 10%. Cu o excepție notabilă: tarifele pentru China cresc la 125%. Ce s-a întîmplat, ce l-a făcut pe președintele american să amîne aplicarea tarifelor anunțate săptămîna trecută? Ce impact au avut și au aceste anunțuri contradictorii pentru economia mondială? L-am întrebat pe Bogdan Nedea, analist de poli...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>După ce a anunțat tarife vamale considerabile pentru importurile din zeci de țări, Donald Trump a hotărît să amîne cu 90 de zile aplicarea lor, timp în care se vor aplica tarife reciproce de 10%. Cu o excepție notabilă: tarifele pentru China cresc la 125%. Ce s-a întîmplat, ce l-a făcut pe președintele american să amîne aplicarea tarifelor anunțate săptămîna trecută? Ce impact au avut și au aceste anunțuri contradictorii pentru economia mondială? L-am întrebat pe Bogdan Nedea, analist de politică internațională.</p><p><b>Bogdan Nedea</b>: „Cel mai mare impact este pierderea încrederii. Este primul, cel mai mare şi cel mai greu recuperabil impact. Bani mai facem, tarife mai negociem, mai dăm în jos, în sus în înţelegeri bilaterale, numai că partea asta de încredere nu ai cum să o recîştigi. Toată lumea acum o să încerce să se pună la adăpost de volatilitatea pe care o creează administraţia Trump nu doar în piaţa financiară, dar şi pe plan militar, şi pe plan politic. Există posibilitatea ca la un moment dat să avem o Americă destul de izolată.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>După ce a anunțat tarife vamale considerabile pentru importurile din zeci de țări, Donald Trump a hotărît să amîne cu 90 de zile aplicarea lor, timp în care se vor aplica tarife reciproce de 10%. Cu o excepție notabilă: tarifele pentru China cresc la 125%. Ce s-a întîmplat, ce l-a făcut pe președintele american să amîne aplicarea tarifelor anunțate săptămîna trecută? Ce impact au avut și au aceste anunțuri contradictorii pentru economia mondială? L-am întrebat pe Bogdan Nedea, analist de politică internațională.</p><p><b>Bogdan Nedea</b>: „Cel mai mare impact este pierderea încrederii. Este primul, cel mai mare şi cel mai greu recuperabil impact. Bani mai facem, tarife mai negociem, mai dăm în jos, în sus în înţelegeri bilaterale, numai că partea asta de încredere nu ai cum să o recîştigi. Toată lumea acum o să încerce să se pună la adăpost de volatilitatea pe care o creează administraţia Trump nu doar în piaţa financiară, dar şi pe plan militar, şi pe plan politic. Există posibilitatea ca la un moment dat să avem o Americă destul de izolată.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16953041-razboiul-tarifelor-se-amina-cit-ne-costa-starea-de-incertitudine.mp3" length="19651011" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/b1b9zmif2w6xe9xvkkectov07epd?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16953041</guid>
    <pubDate>Thu, 10 Apr 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16953041/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16953041/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16953041/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16953041/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1634</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>138</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ofensiva din Belgorod. Cum încearcă Ucraina să se apere, atacînd</itunes:title>
    <title>Ofensiva din Belgorod. Cum încearcă Ucraina să se apere, atacînd</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Trupele ucrainene au început o ofensivă în regiunea rusă Belgorod. Președintele Volodimir Zelenski a explicat că această acțiune are ca scop protejarea regiunilor ucrainene Sumî și Harkov, de la frontiera de nord-est cu Rusia. Care mai este situația pe front? În ce măsură e posibilă o încetare a focului în viitorul apropiat? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.  Angela Grămadă: „Sînt tot...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Trupele ucrainene au început o ofensivă în regiunea rusă Belgorod. Președintele Volodimir Zelenski a explicat că această acțiune are ca scop protejarea regiunilor ucrainene Sumî și Harkov, de la frontiera de nord-est cu Rusia. Care mai este situația pe front? În ce măsură e posibilă o încetare a focului în viitorul apropiat? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. </p><p><b>Angela Grămadă</b>: „Sînt tot mai multe declaraţii ale experţilor care confirmă că în prezent cea mai puternică armată pe teritoriul continentului european este cea ucraineană. Care are şi aproape un milion de oameni înrolaţi. Ei au experienţa luptei pe teren, au fost pregătiţi în aceşti trei ani să facă faţă unor riscuri şi provocări la care nu s-a aşteptat nimeni. Şi mai au şi sprijinul mai multor state UE. Fie prin coeziunea mai multor actori, fie în mod bilateral li se acordă asistenţă. Evident că este insuficientă pentru nevoile liniei frontului, care se întinde pe mii de kilometri, dar în acelaşi timp este importantă această experienţă a lor de a lupta împotriva agresiunii ruse de 11 ani.”</p><p><em>Care este situația pe front în ultimele săptămîni?<br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „Avansul Rusiei nu este semnificativ, nu au reuşit în ultimele luni să ocupe mai mult de o sută şi ceva de kilometri pătraţi. În continuare încearcă să avanseze în regiunile Lugansk, Doneţk, Zaporojie, poate Herson şi o fac punînd presiune prin Harkov şi Sumî, cele două regiuni din nordul Ucrainei. Şi ruşii încearcă foarte mult să detaşeze personal militar, tehnică, muniţie spre Pokrovsk – o localitate foarte importantă, nu doar din punct de vedere strategic. Pokrovsk este una dintre puţinele regiuni din Ucraina care are cărbune cocsificabil, folosit în industria militară.”  </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Trupele ucrainene au început o ofensivă în regiunea rusă Belgorod. Președintele Volodimir Zelenski a explicat că această acțiune are ca scop protejarea regiunilor ucrainene Sumî și Harkov, de la frontiera de nord-est cu Rusia. Care mai este situația pe front? În ce măsură e posibilă o încetare a focului în viitorul apropiat? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. </p><p><b>Angela Grămadă</b>: „Sînt tot mai multe declaraţii ale experţilor care confirmă că în prezent cea mai puternică armată pe teritoriul continentului european este cea ucraineană. Care are şi aproape un milion de oameni înrolaţi. Ei au experienţa luptei pe teren, au fost pregătiţi în aceşti trei ani să facă faţă unor riscuri şi provocări la care nu s-a aşteptat nimeni. Şi mai au şi sprijinul mai multor state UE. Fie prin coeziunea mai multor actori, fie în mod bilateral li se acordă asistenţă. Evident că este insuficientă pentru nevoile liniei frontului, care se întinde pe mii de kilometri, dar în acelaşi timp este importantă această experienţă a lor de a lupta împotriva agresiunii ruse de 11 ani.”</p><p><em>Care este situația pe front în ultimele săptămîni?<br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „Avansul Rusiei nu este semnificativ, nu au reuşit în ultimele luni să ocupe mai mult de o sută şi ceva de kilometri pătraţi. În continuare încearcă să avanseze în regiunile Lugansk, Doneţk, Zaporojie, poate Herson şi o fac punînd presiune prin Harkov şi Sumî, cele două regiuni din nordul Ucrainei. Şi ruşii încearcă foarte mult să detaşeze personal militar, tehnică, muniţie spre Pokrovsk – o localitate foarte importantă, nu doar din punct de vedere strategic. Pokrovsk este una dintre puţinele regiuni din Ucraina care are cărbune cocsificabil, folosit în industria militară.”  </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16946004-ofensiva-din-belgorod-cum-incearca-ucraina-sa-se-apere-atacind.mp3" length="20493890" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/9kl4erpo5astfep7z31vaj8xw69l?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16946004</guid>
    <pubDate>Wed, 09 Apr 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16946004/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16946004/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16946004/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16946004/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1704</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>137</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce (nu) știm despre romi: istorie nespusă, rasism internalizat și politici de integrare insuficiente</itunes:title>
    <title>Ce (nu) știm despre romi: istorie nespusă, rasism internalizat și politici de integrare insuficiente</title>
    <itunes:summary><![CDATA[8 aprilie este Ziua Internațională a Romilor. Ce semnificație are această zi, cum e sărbătorită la noi, ce știm despre istoria romilor? L-am întrebat pe sociologul și activistul Gelu Duminică. În Țările Române romii au fost sclavi vreme de 500 de ani. În ce măsură este cunoscută istoria romilor în România de azi? Gelu Duminică: „Din ce în ce mai  mult, eu o să mă uit la partea plină a paharului. În copilăria mea, în adolescenţa mea şi chiar în primii mei ani de studenţie nu am aflat acea...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>8 aprilie este Ziua Internațională a Romilor. Ce semnificație are această zi, cum e sărbătorită la noi, ce știm despre istoria romilor? L-am întrebat pe sociologul și activistul Gelu Duminică.</p><p><em>În Țările Române romii au fost sclavi vreme de 500 de ani. În ce măsură este cunoscută istoria romilor în România de azi?<br/></em><b>Gelu Duminică</b>: „Din ce în ce mai  mult, eu o să mă uit la partea plină a paharului. În copilăria mea, în adolescenţa mea şi chiar în primii mei ani de studenţie nu am aflat această informaţie de nicăieri. (...) Plecînd de acolo, sîntem departe, se studiază sclavia şi robia în şcoli. E ceva. Holocaustul se studiază în şcoli. Sîntem departe de unde am fost însă foarte departe de unde ar trebui să fim pentru a înţelege traumele sociale, nevoia de reconciliere istorică, dihonia între <em>noi</em> şi <em>ceilalţi</em>... Sîntem nesperat de bine faţă de unde eram în 1990, eu nu-mi imaginam că atît de repede lucrurile se vor schimba în bine, însă e atît de subţire tot ce s-a construit şi asta ne-a arătat 2024. Sîntem unde trebuie să fim în funcţie de investiţiile pe care le-am făcut. Unde ne-am fi dorit să fim? Să ne uităm la istoria romilor din România ca la o istorie a României. În momentul în care vorbim despre sclavie, să nu vorbim despre sclavia romilor, ci să vorbim despre sclavia în spaţiul românesc. În momentul în care vorbim despre Holocaust, să nu vorbim despre Holocaustul evreilor şi romilor ci despre responsabilitatea statului român faţă de ce s-a întîmplat în acea perioadă. Şi să ne asumăm lecţiile de atunci tocmai pentru a putea să nu mai repetăm trecutul. În momentul de faţă încă negaţionismul este la cote alarmante, 2024 ne-a arătat foarte bine unde sîntem. 2024 ne-a arătat că, în cel mai fericit caz, mulţi dintre noi au învăţat un limbaj dar limbajul ăla nu a fost ancorat în cunoaştere şi asumare.”</p><p>Gelu Duminică s-a ocupat și de editarea unei cărți-mărturie scrise de tatăl său. E vorba de romanul <a href='http://hyperliteratura.ro/produs/primavara-la-bug/'>„Primăvara la Bug” de Mircea Tănase</a>: o poveste despre deportarea romilor în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.  Un episod tragic și prea puțin cunoscut din istoria noastră. <br/><b>Gelu Duminică</b>: „Eu am responsabilitatea faţă de copila mea, care ieri a făcut doi ani, ca lumea în care ea trăieşte să nu mai fie lumea în care a trăit tata după ce tot neamul lui a fost decimat.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>8 aprilie este Ziua Internațională a Romilor. Ce semnificație are această zi, cum e sărbătorită la noi, ce știm despre istoria romilor? L-am întrebat pe sociologul și activistul Gelu Duminică.</p><p><em>În Țările Române romii au fost sclavi vreme de 500 de ani. În ce măsură este cunoscută istoria romilor în România de azi?<br/></em><b>Gelu Duminică</b>: „Din ce în ce mai  mult, eu o să mă uit la partea plină a paharului. În copilăria mea, în adolescenţa mea şi chiar în primii mei ani de studenţie nu am aflat această informaţie de nicăieri. (...) Plecînd de acolo, sîntem departe, se studiază sclavia şi robia în şcoli. E ceva. Holocaustul se studiază în şcoli. Sîntem departe de unde am fost însă foarte departe de unde ar trebui să fim pentru a înţelege traumele sociale, nevoia de reconciliere istorică, dihonia între <em>noi</em> şi <em>ceilalţi</em>... Sîntem nesperat de bine faţă de unde eram în 1990, eu nu-mi imaginam că atît de repede lucrurile se vor schimba în bine, însă e atît de subţire tot ce s-a construit şi asta ne-a arătat 2024. Sîntem unde trebuie să fim în funcţie de investiţiile pe care le-am făcut. Unde ne-am fi dorit să fim? Să ne uităm la istoria romilor din România ca la o istorie a României. În momentul în care vorbim despre sclavie, să nu vorbim despre sclavia romilor, ci să vorbim despre sclavia în spaţiul românesc. În momentul în care vorbim despre Holocaust, să nu vorbim despre Holocaustul evreilor şi romilor ci despre responsabilitatea statului român faţă de ce s-a întîmplat în acea perioadă. Şi să ne asumăm lecţiile de atunci tocmai pentru a putea să nu mai repetăm trecutul. În momentul de faţă încă negaţionismul este la cote alarmante, 2024 ne-a arătat foarte bine unde sîntem. 2024 ne-a arătat că, în cel mai fericit caz, mulţi dintre noi au învăţat un limbaj dar limbajul ăla nu a fost ancorat în cunoaştere şi asumare.”</p><p>Gelu Duminică s-a ocupat și de editarea unei cărți-mărturie scrise de tatăl său. E vorba de romanul <a href='http://hyperliteratura.ro/produs/primavara-la-bug/'>„Primăvara la Bug” de Mircea Tănase</a>: o poveste despre deportarea romilor în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.  Un episod tragic și prea puțin cunoscut din istoria noastră. <br/><b>Gelu Duminică</b>: „Eu am responsabilitatea faţă de copila mea, care ieri a făcut doi ani, ca lumea în care ea trăieşte să nu mai fie lumea în care a trăit tata după ce tot neamul lui a fost decimat.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16937641-ce-nu-tim-despre-romi-istorie-nespusa-rasism-internalizat-i-politici-de-integrare-insuficiente.mp3" length="19507820" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/zzegyelnlr74cccpqihfgua9iv7w?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16937641</guid>
    <pubDate>Tue, 08 Apr 2025 15:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16937641/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16937641/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16937641/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16937641/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1622</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>136</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ample proteste anti-Trump. Despre mișcarea „Hands off!” cu Mihail-Valentin Cernea</itunes:title>
    <title>Ample proteste anti-Trump. Despre mișcarea „Hands off!” cu Mihail-Valentin Cernea</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Aproximativ 1200 de proteste au avut loc la sfîrșitul săptămînii trecute în orașe din toate statele americane precum și în alte țări din lume faţă de deciziile lui Donald Trump și ale lui Elon Musk. „Hands off!” („Jos mîinile!”) a fost deviza acestei ample mișcări.Care au fost principalele mesaje ale protestatarilor, de ce au ieşit în stradă? La ce să ne așteptăm în viitorul apropiat din partea societății americane? L-am întrebat pe analistul Mihail-Valentin Cernea, cercetător la Centrul de C...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Aproximativ 1200 de proteste au avut loc la sfîrșitul săptămînii trecute în orașe din toate statele americane precum și în alte țări din lume faţă de deciziile lui Donald Trump și ale lui Elon Musk. „Hands off!” („Jos mîinile!”) a fost deviza acestei ample mișcări.Care au fost principalele mesaje ale protestatarilor, de ce au ieşit în stradă? La ce să ne așteptăm în viitorul apropiat din partea societății americane? L-am întrebat pe analistul Mihail-Valentin Cernea, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.</p><p><em>Vedem încă din primele luni ale celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump un asalt asupra societății civile. Administrația a suspendat finanțarea federală pentru unele organizații care acordă asistență juridică imigranților din Texas.A redus finanțarea publică pentru universități, biblioteci și muzee. A suspendat finanțarea unor ONG-uri și chiar a unor institute publice care se ocupau de chestiuni de mediu. Și a spus că i-ar plăcea ca National Public Radio să nu mai primească bani de la guvern. Nu e o chestiune de economie la bugetul de stat. Ci un trend general: Donald Trump încearcă să scape de vocile incomode, de opoziție. Cum de e atît de deschis cu aceste demersuri?<br/></em><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Pentru că beneficiază de susţinere din partea unora dintre votanţii săi. Să nu desconsiderăm deghizarea acestui asalt asupra societăţii civile în reduceri de economie pentru bugetul de stat. Această deghizare a funcţionat pentru o bună parte din publicul lui Donald Trump. Există de mult în SUA, cu oarecare sens, această retorică a eficientizării statului. Nu doar în Europa avem problema statului supradimensionat care consumă foarte multe resurse sau care poate nu distribuie resursele eficient. Încă de la administraţia Clinton încoace, mai toţi preşedinţii spun că este momentul să eficietizeze statul. Şi, drept urmare, a fost foarte comod pentru administraţia Trump să mascheze tot acest asalt în nişte măsuri rezonabile pentru reducerea dificitului foarte mare în care se află statul american.”</p><p><em>Care au fost principalele mesaje ale protestatarilor, de ce au ieşit în stradă?<br/></em><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Pare să fie mai degrabă o mişcare împotriva lui Elon Musk în particular. Lucrul acesta pe noi, în România, nu ar trebui să ne bucure şi nici să ne întristeze prea tare. Se aude că Elon Musk va pleca din guvernul SUA. Adevărul este că pentru Trump e foarte comod să aibă un Moţoc precum Elon Musk pe care poate să-l arunce la nevoie. (...) Aş lega protestele şi de efectele tarifare. Pînă acum noi, din Europa, ne-am uitat îngroziţi la Donald Trump. Din cauza discuţiei despre securitate. La nivelul societăţii americane cei care au avut de suferit au fost universitari, angajaţi în ONG-urile şi agenţiile guvernamentale, poate cei care ascultă National Public Radio, studenţii, imigranţii care au fost deportaţi. Dar asta înseamnă că marea majoritate a societăţii americane nu a avut de suferit de fapt pînă acum. Beneficiază încă de economia bună de pe vremea lui Biden, în ciuda tuturor minciunilor care s-au spus în campanie despre asta. Ce face politica tarifară însă este să forţeze majoritatea populaţiei americane să internalizeze costurile acestei preşedinţii foarte problematice, incoerente, foarte improvizate a lui Trump. Cînd vor începe să apară efectele acestor politici economice ale lui Donald Trump şi cînd probabil vor creşte preţurile la diferite alimente şi obiecte electronice, abia atunci cred că vom vedea americanul de rînd mai supărat.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Aproximativ 1200 de proteste au avut loc la sfîrșitul săptămînii trecute în orașe din toate statele americane precum și în alte țări din lume faţă de deciziile lui Donald Trump și ale lui Elon Musk. „Hands off!” („Jos mîinile!”) a fost deviza acestei ample mișcări.Care au fost principalele mesaje ale protestatarilor, de ce au ieşit în stradă? La ce să ne așteptăm în viitorul apropiat din partea societății americane? L-am întrebat pe analistul Mihail-Valentin Cernea, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.</p><p><em>Vedem încă din primele luni ale celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump un asalt asupra societății civile. Administrația a suspendat finanțarea federală pentru unele organizații care acordă asistență juridică imigranților din Texas.A redus finanțarea publică pentru universități, biblioteci și muzee. A suspendat finanțarea unor ONG-uri și chiar a unor institute publice care se ocupau de chestiuni de mediu. Și a spus că i-ar plăcea ca National Public Radio să nu mai primească bani de la guvern. Nu e o chestiune de economie la bugetul de stat. Ci un trend general: Donald Trump încearcă să scape de vocile incomode, de opoziție. Cum de e atît de deschis cu aceste demersuri?<br/></em><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Pentru că beneficiază de susţinere din partea unora dintre votanţii săi. Să nu desconsiderăm deghizarea acestui asalt asupra societăţii civile în reduceri de economie pentru bugetul de stat. Această deghizare a funcţionat pentru o bună parte din publicul lui Donald Trump. Există de mult în SUA, cu oarecare sens, această retorică a eficientizării statului. Nu doar în Europa avem problema statului supradimensionat care consumă foarte multe resurse sau care poate nu distribuie resursele eficient. Încă de la administraţia Clinton încoace, mai toţi preşedinţii spun că este momentul să eficietizeze statul. Şi, drept urmare, a fost foarte comod pentru administraţia Trump să mascheze tot acest asalt în nişte măsuri rezonabile pentru reducerea dificitului foarte mare în care se află statul american.”</p><p><em>Care au fost principalele mesaje ale protestatarilor, de ce au ieşit în stradă?<br/></em><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Pare să fie mai degrabă o mişcare împotriva lui Elon Musk în particular. Lucrul acesta pe noi, în România, nu ar trebui să ne bucure şi nici să ne întristeze prea tare. Se aude că Elon Musk va pleca din guvernul SUA. Adevărul este că pentru Trump e foarte comod să aibă un Moţoc precum Elon Musk pe care poate să-l arunce la nevoie. (...) Aş lega protestele şi de efectele tarifare. Pînă acum noi, din Europa, ne-am uitat îngroziţi la Donald Trump. Din cauza discuţiei despre securitate. La nivelul societăţii americane cei care au avut de suferit au fost universitari, angajaţi în ONG-urile şi agenţiile guvernamentale, poate cei care ascultă National Public Radio, studenţii, imigranţii care au fost deportaţi. Dar asta înseamnă că marea majoritate a societăţii americane nu a avut de suferit de fapt pînă acum. Beneficiază încă de economia bună de pe vremea lui Biden, în ciuda tuturor minciunilor care s-au spus în campanie despre asta. Ce face politica tarifară însă este să forţeze majoritatea populaţiei americane să internalizeze costurile acestei preşedinţii foarte problematice, incoerente, foarte improvizate a lui Trump. Cînd vor începe să apară efectele acestor politici economice ale lui Donald Trump şi cînd probabil vor creşte preţurile la diferite alimente şi obiecte electronice, abia atunci cred că vom vedea americanul de rînd mai supărat.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16931584-ample-proteste-anti-trump-despre-mi-carea-hands-off-cu-mihail-valentin-cernea.mp3" length="20318811" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/xxf2nzgn91fywxgbx5sdyqgao6y1?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16931584</guid>
    <pubDate>Mon, 07 Apr 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16931584/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16931584/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16931584/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16931584/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1689</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>135</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>George Cornilă, Cristina Hermeziu și Bogdan-Alexandru Stănescu sînt nominalizați la premiul Radio România Cultural pentru proză</itunes:title>
    <title>George Cornilă, Cristina Hermeziu și Bogdan-Alexandru Stănescu sînt nominalizați la premiul Radio România Cultural pentru proză</title>
    <itunes:summary><![CDATA[George Cornilă, autorul romanului „Silex” (Editura Polirom), Cristina Hermeziu, autoarea romanului „Nickel” (Editura Cartier), și Bogdan-Alexandru Stănescu, autorul romanului „Soarele negru” (Editura Trei) sînt nominalizații la premiul Radio România Cultural pentru proză. Îi puteți asculta în această ediție vorbind despre cărțile lor. „Silex” de George Cornilă este, pe scurt, un roman al memoriei. Un roman despre fragilitatea graniței dintre ficțiune și realitate. Un scriitor își pierde o par...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>George Cornilă, autorul romanului „Silex” (Editura Polirom), Cristina Hermeziu, autoarea romanului „Nickel” (Editura Cartier), și Bogdan-Alexandru Stănescu, autorul romanului „Soarele negru” (Editura Trei) sînt nominalizații la premiul Radio România Cultural pentru proză. Îi puteți asculta în această ediție vorbind despre cărțile lor.</p><p>„Silex” de George Cornilă este, pe scurt, un roman al memoriei. Un roman despre fragilitatea graniței dintre ficțiune și realitate. Un scriitor își pierde o parte a memoriei într-un accident de motocicletă. Ceea ce i s-a întîmplat se amestecă cu ceea ce a scris sau a citit în cărțile altora. Realitatea și ficțiunea ajung să se confunde.<br/><b>George Cornilă</b>: „Tot ceea ce trăim noi este, la urma urmei, un amestec între realitate și ficțiune. (...) Amintirile noastre, de cele mai multe ori, nu sînt întru totul reale. Sînt niște cópii ale unor cópii ale unor cópii... Și foarte multe dintre momentele pe care noi ni le amintim, s-au petrecut în realitate măcar puțin diferit. Dar noi avem tendința să ne rescriem în permanență povestea și, cu fiecare repovestire, aceasta se schimbă puțin cîte puțin.”  </p><p>Cristina Hermeziu ne propune în romanul „Nickel” o poveste despre migrația economică. Într-o fabrică din Franța, muncitori francezi și români fac piese pentru industria aeronautică. Naratoarea este una dintre românce. Aflăm treptat secvențe din povestea ei de viață, din poveștile celorlalți, frînturi de vieți cu dramele și bucuriile lor, cu tragedii și cu speranțe. <br/><b>Cristina Hermeziu</b>: „Ce m-a interesat pe mine, literar vorbind, în această poveste despre o mînă de muncitori francezi și o mînă de muncitori români care sînt împreună într-un spațiu-timp destul de scurt a fost ce formă poate lua această interacțiune mărunțită între mentalități diferite, între viziuni diferite asupra vieții, asupra iubirii dar pînă la urmă extrem de apropiate. Și m-am întrebat dacă, atît de diferiți fiind, se poate naște totuși o anumită solidaritate între ei.”</p><p>Bogdan-Alexandru Stănescu<b> </b>a publicat în 2024 romanul „Soarele negru”, o carte care încheie trilogia începută cu „Copilăria lui Kaspar Hauser” și continuată cu „Abraxas”. Dacă primul volum era o carte a tatălui și al doilea o carte a mamei, acesta este un roman al familiei, pus într-o ramă onirică.<br/><b>Bogdan-Alexandru Stănescu</b>: „Într-adevăr, în «Copilăria lui Kaspar Hauser» era vorba de o figură a tatălui, pregnantă, în «Abraxas» e o mamă foarte puternică, care arestează întregul roman. Iar în «Soarele negru» avem un copil care pendulează între mamă și tată, un tată absent dar totuși foarte prezent, o mamă care și ea e absentă, pentru că tînjește după acel tată plecat. Am încercat să descriu o himeră, un animal mitologic compus din părți luate de la animale diferite – așa este familia în viziunea mea și în viziunea acestui personaj.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga emisiune!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>George Cornilă, autorul romanului „Silex” (Editura Polirom), Cristina Hermeziu, autoarea romanului „Nickel” (Editura Cartier), și Bogdan-Alexandru Stănescu, autorul romanului „Soarele negru” (Editura Trei) sînt nominalizații la premiul Radio România Cultural pentru proză. Îi puteți asculta în această ediție vorbind despre cărțile lor.</p><p>„Silex” de George Cornilă este, pe scurt, un roman al memoriei. Un roman despre fragilitatea graniței dintre ficțiune și realitate. Un scriitor își pierde o parte a memoriei într-un accident de motocicletă. Ceea ce i s-a întîmplat se amestecă cu ceea ce a scris sau a citit în cărțile altora. Realitatea și ficțiunea ajung să se confunde.<br/><b>George Cornilă</b>: „Tot ceea ce trăim noi este, la urma urmei, un amestec între realitate și ficțiune. (...) Amintirile noastre, de cele mai multe ori, nu sînt întru totul reale. Sînt niște cópii ale unor cópii ale unor cópii... Și foarte multe dintre momentele pe care noi ni le amintim, s-au petrecut în realitate măcar puțin diferit. Dar noi avem tendința să ne rescriem în permanență povestea și, cu fiecare repovestire, aceasta se schimbă puțin cîte puțin.”  </p><p>Cristina Hermeziu ne propune în romanul „Nickel” o poveste despre migrația economică. Într-o fabrică din Franța, muncitori francezi și români fac piese pentru industria aeronautică. Naratoarea este una dintre românce. Aflăm treptat secvențe din povestea ei de viață, din poveștile celorlalți, frînturi de vieți cu dramele și bucuriile lor, cu tragedii și cu speranțe. <br/><b>Cristina Hermeziu</b>: „Ce m-a interesat pe mine, literar vorbind, în această poveste despre o mînă de muncitori francezi și o mînă de muncitori români care sînt împreună într-un spațiu-timp destul de scurt a fost ce formă poate lua această interacțiune mărunțită între mentalități diferite, între viziuni diferite asupra vieții, asupra iubirii dar pînă la urmă extrem de apropiate. Și m-am întrebat dacă, atît de diferiți fiind, se poate naște totuși o anumită solidaritate între ei.”</p><p>Bogdan-Alexandru Stănescu<b> </b>a publicat în 2024 romanul „Soarele negru”, o carte care încheie trilogia începută cu „Copilăria lui Kaspar Hauser” și continuată cu „Abraxas”. Dacă primul volum era o carte a tatălui și al doilea o carte a mamei, acesta este un roman al familiei, pus într-o ramă onirică.<br/><b>Bogdan-Alexandru Stănescu</b>: „Într-adevăr, în «Copilăria lui Kaspar Hauser» era vorba de o figură a tatălui, pregnantă, în «Abraxas» e o mamă foarte puternică, care arestează întregul roman. Iar în «Soarele negru» avem un copil care pendulează între mamă și tată, un tată absent dar totuși foarte prezent, o mamă care și ea e absentă, pentru că tînjește după acel tată plecat. Am încercat să descriu o himeră, un animal mitologic compus din părți luate de la animale diferite – așa este familia în viziunea mea și în viziunea acestui personaj.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga emisiune!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16910409-george-cornila-cristina-hermeziu-i-bogdan-alexandru-stanescu-sint-nominaliza-i-la-premiul-radio-romania-cultural-pentru-proza.mp3" length="21114092" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/liqr6mgjh062wkidxwzl2rn7nxln?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16910409</guid>
    <pubDate>Fri, 04 Apr 2025 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16910409/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16910409/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16910409/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16910409/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1756</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>134</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Competiție mai mică, prețuri mai mari și dezordine globală... O discuție cu Radu Uszkai după „Ziua Eliberării”</itunes:title>
    <title>Competiție mai mică, prețuri mai mari și dezordine globală... O discuție cu Radu Uszkai după „Ziua Eliberării”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele Donald Trump a anunțat miercuri noile tarife vamale pe care Statele Unite ale Americii le vor impune țărilor din întreaga lume. „Ziua Eliberării” și „declarația noastră de independență economică” a numit liderul american această zi de 2 aprilie. Care sînt consecințele măsurilor anunțate de la Casa Albă pentru economia americană și economia mondială? Cum va fi afectată România de aceste tarife? L-am întrebat pe Radu Uszkai, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată. Rad...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele Donald Trump a anunțat miercuri noile tarife vamale pe care Statele Unite ale Americii le vor impune țărilor din întreaga lume. „Ziua Eliberării” și „declarația noastră de independență economică” a numit liderul american această zi de 2 aprilie. Care sînt consecințele măsurilor anunțate de la Casa Albă pentru economia americană și economia mondială? Cum va fi afectată România de aceste tarife? L-am întrebat pe Radu Uszkai, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.</p><p><b>Radu Uszkai: </b>„Trump a zis-o de nenumărate ori, în campania electorală şi nu numai, că acest cuvînt, <em>tariffs</em>, e unul dintre cuvintele lui preferate din limba engleză. Şi subscrie la o istorie foarte stranie a Americii conform căreia America a fost cea mai bogată din lume pînă la 1913 cînd, spune el, cadrul instituţional fiscal din SUA s-a modificat, a fost introdus un impozit pe venit, fiindcă înainte de 1913 o bună parte a veniturilor federale însemnau bani generaţi de taxele vamale.”</p><p><em>Ce impact vor avea aceste taxe asupra economiei americane?</em></p><p><b>Radu Uszkai: </b>„O parte a administraţiei americane încearcă să prezinte planul acesta – şi de aceea cadrul în care a fost prezentat a fost Ziua Eliberării – ca pe o scutire de taxe. Asta e o minciună grosolană. În primul rînd sînt o taxă regresivă pe consum. Ceea ce înseamnă că cei mai săraci americani sînt cei care vor suferi cel mai mult de pe urma acestei politici. Pentru că, de fapt, ceea ce se va întîmpla va fi că preţul la raft al diverselor bunuri pe care oamenii le consumă, preţul diverselor servicii pe care oamenii le achită va creşte cu cel puţin 10%. Dincolo de asta, tarifele vamale nu fac industriile naţionale mai competitive, ba chiar din contră, avem o sumedenie de date economice care indică fix opusul. Globalizarea şi competiţia la nivel global sînt cele care fac companiile naţionale competitive.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele Donald Trump a anunțat miercuri noile tarife vamale pe care Statele Unite ale Americii le vor impune țărilor din întreaga lume. „Ziua Eliberării” și „declarația noastră de independență economică” a numit liderul american această zi de 2 aprilie. Care sînt consecințele măsurilor anunțate de la Casa Albă pentru economia americană și economia mondială? Cum va fi afectată România de aceste tarife? L-am întrebat pe Radu Uszkai, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.</p><p><b>Radu Uszkai: </b>„Trump a zis-o de nenumărate ori, în campania electorală şi nu numai, că acest cuvînt, <em>tariffs</em>, e unul dintre cuvintele lui preferate din limba engleză. Şi subscrie la o istorie foarte stranie a Americii conform căreia America a fost cea mai bogată din lume pînă la 1913 cînd, spune el, cadrul instituţional fiscal din SUA s-a modificat, a fost introdus un impozit pe venit, fiindcă înainte de 1913 o bună parte a veniturilor federale însemnau bani generaţi de taxele vamale.”</p><p><em>Ce impact vor avea aceste taxe asupra economiei americane?</em></p><p><b>Radu Uszkai: </b>„O parte a administraţiei americane încearcă să prezinte planul acesta – şi de aceea cadrul în care a fost prezentat a fost Ziua Eliberării – ca pe o scutire de taxe. Asta e o minciună grosolană. În primul rînd sînt o taxă regresivă pe consum. Ceea ce înseamnă că cei mai săraci americani sînt cei care vor suferi cel mai mult de pe urma acestei politici. Pentru că, de fapt, ceea ce se va întîmpla va fi că preţul la raft al diverselor bunuri pe care oamenii le consumă, preţul diverselor servicii pe care oamenii le achită va creşte cu cel puţin 10%. Dincolo de asta, tarifele vamale nu fac industriile naţionale mai competitive, ba chiar din contră, avem o sumedenie de date economice care indică fix opusul. Globalizarea şi competiţia la nivel global sînt cele care fac companiile naţionale competitive.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16911627-competi-ie-mai-mica-pre-uri-mai-mari-i-dezordine-globala-o-discu-ie-cu-radu-uszkai-dupa-ziua-eliberarii.mp3" length="19571570" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/q18pw6c6waejze115pegddxqfqpa?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16911627</guid>
    <pubDate>Thu, 03 Apr 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16911627/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16911627/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16911627/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16911627/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1627</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>133</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce trebuie să știm despre condamnarea lui Marine Le Pen la 5 ani de ineligibilitate</itunes:title>
    <title>Ce trebuie să știm despre condamnarea lui Marine Le Pen la 5 ani de ineligibilitate</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Marine Le Pen, lidera partidului de extremă dreaptă Rassemblement National, a fost condamnată de Tribunalul Corecțional din Paris la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, pentru deturnare de fonduri europene. De asemenea, i s-a impus o amendă de 100.000 de euro și o interdicție de cinci ani de a ocupa funcții publice, aplicabilă imediat. Ceea ce înseamnă că nu va putea să candideze la alegerile prezidențiale din 2027. Această condamnare survine în urma acuzațiilor conform că...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Marine Le Pen, lidera partidului de extremă dreaptă Rassemblement National, a fost condamnată de Tribunalul Corecțional din Paris la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, pentru deturnare de fonduri europene. De asemenea, i s-a impus o amendă de 100.000 de euro și o interdicție de cinci ani de a ocupa funcții publice, aplicabilă imediat. Ceea ce înseamnă că nu va putea să candideze la alegerile prezidențiale din 2027. Această condamnare survine în urma acuzațiilor conform cărora Le Pen și alți membri ai RN au deturnat aproximativ 4,1 milioane de euro din fondurile Parlamentului European, destinate asistenților parlamentari, pentru a finanța activități ale partidului. <b>Raluca Alexandrescu, </b>conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, explică ce i se impută lui Marine Le Pen şi ce implicaţii are condamnarea ei.</p><p><b>Raluca Alexandrescu</b>: „I se impută o deturnare de fonduri europene. Şi asta nu numai în favoarea unor persoane, ci – ceea ce e considerat mai serios – în favoarea partidului. Un partid către care a direcţionat în mod ilegal fonduri care erau plătite de contribuabili europeni. Deci aici avem de-a face şi cu o disticţie între diverse jurisdicţii şi diverse planificări bugetare. Această condamnare provizorie arată că Marine Le Pen a schimbat direcţia acestor fonduri şi alocări bugetare. Sînt bani plătiţi de contribuabili europeni, nu neapărat francezi, care au ajuns în portofoliul unui partid politic din Franţa. Fără ca acest partid politic să fi avut dreptul să aibă acces la aceşti bani.”</p><p> Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Marine Le Pen, lidera partidului de extremă dreaptă Rassemblement National, a fost condamnată de Tribunalul Corecțional din Paris la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, pentru deturnare de fonduri europene. De asemenea, i s-a impus o amendă de 100.000 de euro și o interdicție de cinci ani de a ocupa funcții publice, aplicabilă imediat. Ceea ce înseamnă că nu va putea să candideze la alegerile prezidențiale din 2027. Această condamnare survine în urma acuzațiilor conform cărora Le Pen și alți membri ai RN au deturnat aproximativ 4,1 milioane de euro din fondurile Parlamentului European, destinate asistenților parlamentari, pentru a finanța activități ale partidului. <b>Raluca Alexandrescu, </b>conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, explică ce i se impută lui Marine Le Pen şi ce implicaţii are condamnarea ei.</p><p><b>Raluca Alexandrescu</b>: „I se impută o deturnare de fonduri europene. Şi asta nu numai în favoarea unor persoane, ci – ceea ce e considerat mai serios – în favoarea partidului. Un partid către care a direcţionat în mod ilegal fonduri care erau plătite de contribuabili europeni. Deci aici avem de-a face şi cu o disticţie între diverse jurisdicţii şi diverse planificări bugetare. Această condamnare provizorie arată că Marine Le Pen a schimbat direcţia acestor fonduri şi alocări bugetare. Sînt bani plătiţi de contribuabili europeni, nu neapărat francezi, care au ajuns în portofoliul unui partid politic din Franţa. Fără ca acest partid politic să fi avut dreptul să aibă acces la aceşti bani.”</p><p> Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16905206-ce-trebuie-sa-tim-despre-condamnarea-lui-marine-le-pen-la-5-ani-de-ineligibilitate.mp3" length="19557381" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/r6pnoy5vaw2swtb6cyqg8hlfsu0p?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16905206</guid>
    <pubDate>Wed, 02 Apr 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16905206/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16905206/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16905206/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16905206/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1626</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>132</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Umorul - o chestiune cît se poate de serioasă. Despre rîsul „din burtă” și rîsul „din creier” cu Dan Perjovschi</itunes:title>
    <title>Umorul - o chestiune cît se poate de serioasă. Despre rîsul „din burtă” și rîsul „din creier” cu Dan Perjovschi</title>
    <itunes:summary><![CDATA[De 1 aprilie ne întrebăm dacă putem rîde de orice, de oricine, în orice circumstanțe? Sau umorul ar trebui să aibă limite? Există diferențe între umor și bășcălie? Este umorul semnul libertății de expresie? Invitatul nostru este Dan Perjovschi, un artist care știe să folosească umorul, ironia pentru a chestiona realitățile timpului prezent, pentru a atrage atenția asupra unor derapaje, pentru a pune pe gînduri.  Dan Perjovschi: „E un fel de autoapărare umorul pentru mine. Dar despre unel...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>De 1 aprilie<b> </b>ne întrebăm dacă putem rîde de orice, de oricine, în orice circumstanțe? Sau umorul ar trebui să aibă limite? Există diferențe între umor și bășcălie? Este umorul semnul libertății de expresie? Invitatul nostru este Dan Perjovschi, un artist care știe să folosească umorul, ironia pentru a chestiona realitățile timpului prezent, pentru a atrage atenția asupra unor derapaje, pentru a pune pe gînduri. </p><p><b>Dan Perjovschi</b>: „E un fel de autoapărare umorul pentru mine. Dar despre unele lucruri nu se poate desena, mai ales ironic. De pildă despre genocid. Sînt lucruri unde eu, personal, nu pot să intru, acolo nu am umor. (...) Umorul e ca un lut, îl poţi modela. Poate fi foarte ascuţit, ca la bătălie, dar poate fi şi cald. Te şi apropie, te şi desparte. Poţi să iei subiectul analizei critice, ironice, umoristice şi să-l ţii departe sau să-l aduci spre tine. (...) Eu spuneam despre arta mea că, dacă o vedeţi undeva, înseamnă că acolo e un teritoriu democratic. Probabil că poţi măsura gradul de democraţie sau de libertate al unei ţări după ce desene se pot publica sau nu în ziare.”</p><p><em>A</em><b><em>i</em></b><em> regretat vreodată un desen în care ai ironizat pe cineva?<br/></em><b>Dan Perjovschi</b>: „Da. Pentru că la începuturile educaţiei mele democratice şi decoloniale am făcut desene destul de agresive despre lumea musulmană – era invazia în Irak, lumea occidentală care se prăvălea peste „barbari”.  Am făcut nişte desene pe care nu le mai fac acum. Acum critic puterea şi-i critic pe cei care au puterea pe planetă. În timp m-am mai educat şi eu. De exemplu am vrut să fac anumite desene despre minorităţi, romi sau în zona feministă şi de fapt trebuia să-mi ţin nu gura ci pixul. Să nu mă bag în nişte zone pe care nu le ştiu sau în numele cărora nu pot vorbi. În timp şi din contactul cu publicul am învăţat să-mi aleg temele, să fiu precaut. Mi s-a întîmplat să fiu în zone un pic mai delicate. Eu pot să desenez pe zid tot felul de chestii că eu mă car acasă dar curatorul care m-a invitat rămîne în locul respectiv şi poate suferi. Şi-atunci încerc să-mi protejez curatorii sau oamenii care mă invită. Şi n-o privesc ca pe-o autocenzură, ci ca pe un fel de responsabilitate. Trebuie să spui adevărul dar poţi să-l spui în diverse feluri.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>De 1 aprilie<b> </b>ne întrebăm dacă putem rîde de orice, de oricine, în orice circumstanțe? Sau umorul ar trebui să aibă limite? Există diferențe între umor și bășcălie? Este umorul semnul libertății de expresie? Invitatul nostru este Dan Perjovschi, un artist care știe să folosească umorul, ironia pentru a chestiona realitățile timpului prezent, pentru a atrage atenția asupra unor derapaje, pentru a pune pe gînduri. </p><p><b>Dan Perjovschi</b>: „E un fel de autoapărare umorul pentru mine. Dar despre unele lucruri nu se poate desena, mai ales ironic. De pildă despre genocid. Sînt lucruri unde eu, personal, nu pot să intru, acolo nu am umor. (...) Umorul e ca un lut, îl poţi modela. Poate fi foarte ascuţit, ca la bătălie, dar poate fi şi cald. Te şi apropie, te şi desparte. Poţi să iei subiectul analizei critice, ironice, umoristice şi să-l ţii departe sau să-l aduci spre tine. (...) Eu spuneam despre arta mea că, dacă o vedeţi undeva, înseamnă că acolo e un teritoriu democratic. Probabil că poţi măsura gradul de democraţie sau de libertate al unei ţări după ce desene se pot publica sau nu în ziare.”</p><p><em>A</em><b><em>i</em></b><em> regretat vreodată un desen în care ai ironizat pe cineva?<br/></em><b>Dan Perjovschi</b>: „Da. Pentru că la începuturile educaţiei mele democratice şi decoloniale am făcut desene destul de agresive despre lumea musulmană – era invazia în Irak, lumea occidentală care se prăvălea peste „barbari”.  Am făcut nişte desene pe care nu le mai fac acum. Acum critic puterea şi-i critic pe cei care au puterea pe planetă. În timp m-am mai educat şi eu. De exemplu am vrut să fac anumite desene despre minorităţi, romi sau în zona feministă şi de fapt trebuia să-mi ţin nu gura ci pixul. Să nu mă bag în nişte zone pe care nu le ştiu sau în numele cărora nu pot vorbi. În timp şi din contactul cu publicul am învăţat să-mi aleg temele, să fiu precaut. Mi s-a întîmplat să fiu în zone un pic mai delicate. Eu pot să desenez pe zid tot felul de chestii că eu mă car acasă dar curatorul care m-a invitat rămîne în locul respectiv şi poate suferi. Şi-atunci încerc să-mi protejez curatorii sau oamenii care mă invită. Şi n-o privesc ca pe-o autocenzură, ci ca pe un fel de responsabilitate. Trebuie să spui adevărul dar poţi să-l spui în diverse feluri.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16896466-umorul-o-chestiune-cit-se-poate-de-serioasa-despre-risul-din-burta-i-risul-din-creier-cu-dan-perjovschi.mp3" length="20644446" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/8t9nyny27mnip86dgnxs7ygypmds?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16896466</guid>
    <pubDate>Tue, 01 Apr 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16896466/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16896466/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16896466/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16896466/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1717</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>131</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Noua dinamică a relațiilor transatlantice - o discuție cu Robert Lupițu</itunes:title>
    <title>Noua dinamică a relațiilor transatlantice - o discuție cu Robert Lupițu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Au fost mai multe summituri pe tema apărării Europei în ultimele săptămîni, la Paris dar și la Londra, întîlniri în care s-au căutat soluții pentru întărirea apărării continentului dar și pentru susținerea în continuare a Ucrainei. Liderii europeni au vorbit despre „ReArm Europe”, apoi despre „Readiness 2030”. Despre securitatea și apărarea Europei în vremuri de reconfigurare a ordinii mondiale vorbim astăzi cu analistul politic Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”.&nbs...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Au fost mai multe summituri pe tema apărării Europei în ultimele săptămîni, la Paris dar și la Londra, întîlniri în care s-au căutat soluții pentru întărirea apărării continentului dar și pentru susținerea în continuare a Ucrainei. Liderii europeni au vorbit despre „ReArm Europe”, apoi despre „Readiness 2030”. Despre securitatea și apărarea Europei în vremuri de reconfigurare a ordinii mondiale vorbim astăzi cu analistul politic <b>Robert Lupițu,</b> redactor-șef al platformei „Calea Europeană”. </p><p><b><em>Cu ce ne-am ales pînă acum din aceste discuții, în privința securității și apărării Europei?</em></b></p><p><b>Robert Lupițu: </b>„Ca semnal politic şi strategic ne-am ales cu faptul că Europa s-a trezit. Şi nu doar Europa din interiorul Uniunii Europene, ci şi partea care compune continentul european şi aici mă refer în principal la Marea Britanie. Asistăm la un leadership în creştere comun franco-britanic, pentru că aceste reuniuni au început în februarie, într-un format restrîns găzduit de preşedintele francez Emmanuel Macron în două rînduri, apoi premierul britanic Keir Starmer a găzduit primul summit la Londra în 2 martie, concretizîndu-se prima nuanţare a coaliţiei de voinţă pentru sprijinirea Ucrainei. (...) Am avut aceste iniţiative foarte bune, foarte importante dat trebuie să vedem cum se vor concretiza ele în următoarele luni. E-adevărat, avem un plan de înarmare care a căpătat o nouă denumire – nu mai este planul de ReArm, de reînarmare, că a trezit ceva nemulţumiri la Madrid şi la Roma – dar este un plan de 800 de miliarde de euro, aşa cum UE ştie mai bine să facă şi anume să vadă de unde poate localiza banii dar acei bani nu există fizic şi trebuie să-i identificăm.”</p><p><em>Se mai poate baza Europa pe Statele Unite în cadrul Alianței Nord Atlantice?</em></p><p><b>Robert Lupițu: </b>„Vedem din partea Statelor Unite, cel puţin la nivel declarativ instituţional, că da. Vedem alte declaraţii care nu sînt în regulă. Dar, cel puţin la nivelul prezenţei fizice pe teritoriul continentului european, mă refer la prezenţa militară care încă este acolo, se poate baza. Am văzut săptămîna trecută discursul secretarului general al NATO, Mark Rutte, la Varşovia, chiar cu trei luni înainte de summitul NATO de la Haga, care a spus cît se poate de clar că nu există o variantă în care America sau Europa să meargă pe cont propriu. Administraţia americană, chiar dacă n-o recunoaşte sau n-a ajuns la acel pasaj de politică externă, are nevoie de Uniunea Europeană, cel puţin pentru a-şi gestiona relaţia cu China.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Au fost mai multe summituri pe tema apărării Europei în ultimele săptămîni, la Paris dar și la Londra, întîlniri în care s-au căutat soluții pentru întărirea apărării continentului dar și pentru susținerea în continuare a Ucrainei. Liderii europeni au vorbit despre „ReArm Europe”, apoi despre „Readiness 2030”. Despre securitatea și apărarea Europei în vremuri de reconfigurare a ordinii mondiale vorbim astăzi cu analistul politic <b>Robert Lupițu,</b> redactor-șef al platformei „Calea Europeană”. </p><p><b><em>Cu ce ne-am ales pînă acum din aceste discuții, în privința securității și apărării Europei?</em></b></p><p><b>Robert Lupițu: </b>„Ca semnal politic şi strategic ne-am ales cu faptul că Europa s-a trezit. Şi nu doar Europa din interiorul Uniunii Europene, ci şi partea care compune continentul european şi aici mă refer în principal la Marea Britanie. Asistăm la un leadership în creştere comun franco-britanic, pentru că aceste reuniuni au început în februarie, într-un format restrîns găzduit de preşedintele francez Emmanuel Macron în două rînduri, apoi premierul britanic Keir Starmer a găzduit primul summit la Londra în 2 martie, concretizîndu-se prima nuanţare a coaliţiei de voinţă pentru sprijinirea Ucrainei. (...) Am avut aceste iniţiative foarte bune, foarte importante dat trebuie să vedem cum se vor concretiza ele în următoarele luni. E-adevărat, avem un plan de înarmare care a căpătat o nouă denumire – nu mai este planul de ReArm, de reînarmare, că a trezit ceva nemulţumiri la Madrid şi la Roma – dar este un plan de 800 de miliarde de euro, aşa cum UE ştie mai bine să facă şi anume să vadă de unde poate localiza banii dar acei bani nu există fizic şi trebuie să-i identificăm.”</p><p><em>Se mai poate baza Europa pe Statele Unite în cadrul Alianței Nord Atlantice?</em></p><p><b>Robert Lupițu: </b>„Vedem din partea Statelor Unite, cel puţin la nivel declarativ instituţional, că da. Vedem alte declaraţii care nu sînt în regulă. Dar, cel puţin la nivelul prezenţei fizice pe teritoriul continentului european, mă refer la prezenţa militară care încă este acolo, se poate baza. Am văzut săptămîna trecută discursul secretarului general al NATO, Mark Rutte, la Varşovia, chiar cu trei luni înainte de summitul NATO de la Haga, care a spus cît se poate de clar că nu există o variantă în care America sau Europa să meargă pe cont propriu. Administraţia americană, chiar dacă n-o recunoaşte sau n-a ajuns la acel pasaj de politică externă, are nevoie de Uniunea Europeană, cel puţin pentru a-şi gestiona relaţia cu China.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16890785-noua-dinamica-a-rela-iilor-transatlantice-o-discu-ie-cu-robert-lupi-u.mp3" length="19295489" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/cs77wt407jzzefa75a69gq8ilab4?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16890785</guid>
    <pubDate>Mon, 31 Mar 2025 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16890785/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16890785/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16890785/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16890785/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1604</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>130</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Remus Boldea: „Un artist nu trebuie să accepte răspunsuri gata făcute”</itunes:title>
    <title>Remus Boldea: „Un artist nu trebuie să accepte răspunsuri gata făcute”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[După succesul cu primul său volum de proză scurtă, „A râs și tata”, Remus Boldea revine în librării cu o nouă colecție de povestiri. „Degeaba ai citit atâtea cărți” se numește și a apărut la Editura Trei. Relația cu tatăl și prietenia sînt două dintre temele centrale ale volumului. Majoritatea textelor sînt scrise la persoana întîi din perspectiva unui narator tînăr sau foarte tînăr. Remus Boldea știe să scrie simplu, știe să-și construiască personajele din doar cîteva replici și, prin replic...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>După succesul cu primul său volum de proză scurtă, „A râs și tata”, Remus Boldea revine în librării cu o nouă colecție de povestiri. „Degeaba ai citit atâtea cărți” se numește și a apărut la Editura Trei. Relația cu tatăl și prietenia sînt două dintre temele centrale ale volumului. Majoritatea textelor sînt scrise la persoana întîi din perspectiva unui narator tînăr sau foarte tînăr. Remus Boldea știe să scrie simplu, știe să-și construiască personajele din doar cîteva replici și, prin replicile și gesturile lor, ne dă acces la o întreagă lume: cea a micului oraș de provincie, cu tensiunile, cruzimile, tristețile și lipsa ei de perspectivă. Am stat de vorbă cu Remus Boldea despre universul din noul său volum de povestiri, despre personajele și temele sale.</p><p><em>De ce e importantă pentru tine relația tată-fiu?<br/></em><b>Remus Boldea</b>: „Îmi aduc aminte de ceva ce a zis Mircea Cărtărescu: tot ce scriem noi ca scriitori și scriitoare sînt un fel de scrisori adresate tatălui. N-am înțeles ce-a vrut să zică atunci cînd am citit prima dată asta într-un interviu, dar acum, scriind două cărți unde tatăl este personajul central, încep să înțeleg. Relația cu tatăl este problematică pentru că tatăl e mult mai predispus să te părăsească decît mama. Biologic vorbind, tatăl nu-i atît de legat de copii. El cumva alege să rămînă în familie - la un nivel macro, nu zic că toți tații fac așa, vorbesc de ceva simbolic. Eu chiar am trăit un episod profund. Cînd aveam 5 ani, tatăl meu a suferit de depresie și cîțiva ani nu a fost deloc prezent, pentru că a fost internat în tot felul de locuri. Și chiar și atunci cînd s-a întors, era prezent mai mult fizic și atît. Dar asta nu avea legătură neapărat cu depresia cît cu faptul că așa erau tații din Motru. Vorbeam cu colegi de-ai mei de clasă și cam ăsta era <em>patternul</em>. Tații doar erau acolo, să fie, se uitau la televizor... Prea puțini au avut o relație apropiată cu tații lor. Dar am început să mă apropii foarte tare de el și de mama mea cam pe la 25 de ani, a fost ca un fel de renaștere a relației. Am putut să mă uit fără prea multă durere la lucrurile acelea și am vrut să le recuperez și să le împărtășesc. Pentru mine au fost experiențe valoroase și poate cineva se regăsește în ele sau își amintește de propria relație cu tatăl și asta e important.” </p><p><em>Ce ai lăsat să treacă din poveștile tale de viață în povestiri? <br/></em><b>Remus Boldea</b>: „Am o naivitate copilărească, nu-mi vine să cred că lucrurile sînt așa cum sînt, că relațiile între oameni sînt așa și nu altfel. Orice fel de artist trebuie să aibă atitudinea asta a copilului: să nu accepte răspunsuri gata făcute.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>După succesul cu primul său volum de proză scurtă, „A râs și tata”, Remus Boldea revine în librării cu o nouă colecție de povestiri. „Degeaba ai citit atâtea cărți” se numește și a apărut la Editura Trei. Relația cu tatăl și prietenia sînt două dintre temele centrale ale volumului. Majoritatea textelor sînt scrise la persoana întîi din perspectiva unui narator tînăr sau foarte tînăr. Remus Boldea știe să scrie simplu, știe să-și construiască personajele din doar cîteva replici și, prin replicile și gesturile lor, ne dă acces la o întreagă lume: cea a micului oraș de provincie, cu tensiunile, cruzimile, tristețile și lipsa ei de perspectivă. Am stat de vorbă cu Remus Boldea despre universul din noul său volum de povestiri, despre personajele și temele sale.</p><p><em>De ce e importantă pentru tine relația tată-fiu?<br/></em><b>Remus Boldea</b>: „Îmi aduc aminte de ceva ce a zis Mircea Cărtărescu: tot ce scriem noi ca scriitori și scriitoare sînt un fel de scrisori adresate tatălui. N-am înțeles ce-a vrut să zică atunci cînd am citit prima dată asta într-un interviu, dar acum, scriind două cărți unde tatăl este personajul central, încep să înțeleg. Relația cu tatăl este problematică pentru că tatăl e mult mai predispus să te părăsească decît mama. Biologic vorbind, tatăl nu-i atît de legat de copii. El cumva alege să rămînă în familie - la un nivel macro, nu zic că toți tații fac așa, vorbesc de ceva simbolic. Eu chiar am trăit un episod profund. Cînd aveam 5 ani, tatăl meu a suferit de depresie și cîțiva ani nu a fost deloc prezent, pentru că a fost internat în tot felul de locuri. Și chiar și atunci cînd s-a întors, era prezent mai mult fizic și atît. Dar asta nu avea legătură neapărat cu depresia cît cu faptul că așa erau tații din Motru. Vorbeam cu colegi de-ai mei de clasă și cam ăsta era <em>patternul</em>. Tații doar erau acolo, să fie, se uitau la televizor... Prea puțini au avut o relație apropiată cu tații lor. Dar am început să mă apropii foarte tare de el și de mama mea cam pe la 25 de ani, a fost ca un fel de renaștere a relației. Am putut să mă uit fără prea multă durere la lucrurile acelea și am vrut să le recuperez și să le împărtășesc. Pentru mine au fost experiențe valoroase și poate cineva se regăsește în ele sau își amintește de propria relație cu tatăl și asta e important.” </p><p><em>Ce ai lăsat să treacă din poveștile tale de viață în povestiri? <br/></em><b>Remus Boldea</b>: „Am o naivitate copilărească, nu-mi vine să cred că lucrurile sînt așa cum sînt, că relațiile între oameni sînt așa și nu altfel. Orice fel de artist trebuie să aibă atitudinea asta a copilului: să nu accepte răspunsuri gata făcute.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16872393-remus-boldea-un-artist-nu-trebuie-sa-accepte-raspunsuri-gata-facute.mp3" length="20925269" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ic3ma0voiqh3aba0eh9ou02r9z77?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16872393</guid>
    <pubDate>Fri, 28 Mar 2025 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16872393/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16872393/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16872393/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16872393/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1740</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>129</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Atenție, cade democrația!” Un avertisment și cîteva soluții...</itunes:title>
    <title>„Atenție, cade democrația!” Un avertisment și cîteva soluții...</title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Atenție, cade democrația!” este titlul unui raport lansat de Fundația Konrad Adenauer din România, o culegere de articole despre cum poate fi combătut, pe termen lung, declinul democrației de la noi. Care sînt primele semnale că democrația începe să se clatine? Este democrația un sistem fragil sau puternic? Ce se poate face pentru combaterea declinului democrației – ce se poate face la nivelul autorităților statului și la nivelul societății? L-am întrebat pe Mihai Marc, unul dintre coordonat...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Atenție, cade democrația!” este titlul unui<a href='https://www.kas.de/documents/278807/278856/CadeDemocratia_KAS_tot.pdf/f92e45cf-fcc9-2714-f12c-8e3f447609c6?version=1.0&amp;t=1742218921234'> raport lansat de Fundația Konrad Adenauer din România</a>, o culegere de articole despre cum poate fi combătut, pe termen lung, declinul democrației de la noi. Care sînt primele semnale că democrația începe să se clatine? Este democrația un sistem fragil sau puternic? Ce se poate face pentru combaterea declinului democrației – ce se poate face la nivelul autorităților statului și la nivelul societății? L-am întrebat pe Mihai Marc, unul dintre coordonatorii raportului.</p><p><em>În ultima ediție a Indexului democrației la nivel mondial, realizat de revista „The Economist”, România a fost clasată drept „regim hibrid“. Retrogradarea reflectă o prăbușire semnificativă a indicatorilor democratici. E unul dintre cele mai abrupte declinuri la nivel global - o coborîre cu 12 poziții în clasament. Dincolo de acest accident de parcurs, dincolo de anularea alegerilor și de situația de interimat a președintelui, avem o democrație funcțională?</em></p><p><b>Mihai Marc</b>: „Fără să intru în scandalul şi şocul de anul trecut, eu cred că a funcţionat democraţia. Problema noastră este că încrederea populaţiei este extrem de scăzută. Şi de aici ne-a şi plecat gîndul pentru publicaţie. Cîtă vreme nu alimentăm permanent şi nu reconstruim acest fundament, această bază pe care funcţionăm toţi şi unde avem libertăţile cetăţeneşti şi individuale, democraţia cade exact cum cade şi tencuiala de pe casă, încet, încet. (...) Am zis iniţial că sîntem poate prea alarmişti cu <em>Atenţie, cade democraţia!</em>, dar cînd am văzut raportul <em>The Economist</em>, am zis că, iată, e mai multă lume care spune acelaşi lucru. Cred că sîntem suficient de critici dar şi constructivi în acest raport, aducem şi soluţii. Avem cîte patru, cinci pagini pentru fiecare articol, unde prezentăm problemele, dar e important să venim şi cu soluţii.”</p><p><em>Cum restabilim încrederea cetăţenilor în sistemul democratic?</em></p><p><b>Mihai Marc</b>: „Vorbind cu ei, explicîndu-le ce facem, dînd socoteală pentru banii publici, făcînd asta constant, regulat, cu respect, sinceritate şi transparenţă. E un proces extrem de lung, e un maraton. Din păcate, cred că instituţiile publice şi partidele nu mai pleacă de la 0, pleacă de undeva de la –2 şi au foarte multă muncă de convingere de făcut, iar asta durează. Dar este un proces sănătos şi necesar, cu atît mai mult cu cît influenţele din Rusia, războiul din faţa uşii noastre sînt semne clare de vulnerabilitate, nu mai merge cu faimosul <em>merge şi-aşa. </em>Nu mai merge <em>şi-aşa</em>. Timpul în care am stat într-o oarecare băltire s-a cam terminat.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Atenție, cade democrația!” este titlul unui<a href='https://www.kas.de/documents/278807/278856/CadeDemocratia_KAS_tot.pdf/f92e45cf-fcc9-2714-f12c-8e3f447609c6?version=1.0&amp;t=1742218921234'> raport lansat de Fundația Konrad Adenauer din România</a>, o culegere de articole despre cum poate fi combătut, pe termen lung, declinul democrației de la noi. Care sînt primele semnale că democrația începe să se clatine? Este democrația un sistem fragil sau puternic? Ce se poate face pentru combaterea declinului democrației – ce se poate face la nivelul autorităților statului și la nivelul societății? L-am întrebat pe Mihai Marc, unul dintre coordonatorii raportului.</p><p><em>În ultima ediție a Indexului democrației la nivel mondial, realizat de revista „The Economist”, România a fost clasată drept „regim hibrid“. Retrogradarea reflectă o prăbușire semnificativă a indicatorilor democratici. E unul dintre cele mai abrupte declinuri la nivel global - o coborîre cu 12 poziții în clasament. Dincolo de acest accident de parcurs, dincolo de anularea alegerilor și de situația de interimat a președintelui, avem o democrație funcțională?</em></p><p><b>Mihai Marc</b>: „Fără să intru în scandalul şi şocul de anul trecut, eu cred că a funcţionat democraţia. Problema noastră este că încrederea populaţiei este extrem de scăzută. Şi de aici ne-a şi plecat gîndul pentru publicaţie. Cîtă vreme nu alimentăm permanent şi nu reconstruim acest fundament, această bază pe care funcţionăm toţi şi unde avem libertăţile cetăţeneşti şi individuale, democraţia cade exact cum cade şi tencuiala de pe casă, încet, încet. (...) Am zis iniţial că sîntem poate prea alarmişti cu <em>Atenţie, cade democraţia!</em>, dar cînd am văzut raportul <em>The Economist</em>, am zis că, iată, e mai multă lume care spune acelaşi lucru. Cred că sîntem suficient de critici dar şi constructivi în acest raport, aducem şi soluţii. Avem cîte patru, cinci pagini pentru fiecare articol, unde prezentăm problemele, dar e important să venim şi cu soluţii.”</p><p><em>Cum restabilim încrederea cetăţenilor în sistemul democratic?</em></p><p><b>Mihai Marc</b>: „Vorbind cu ei, explicîndu-le ce facem, dînd socoteală pentru banii publici, făcînd asta constant, regulat, cu respect, sinceritate şi transparenţă. E un proces extrem de lung, e un maraton. Din păcate, cred că instituţiile publice şi partidele nu mai pleacă de la 0, pleacă de undeva de la –2 şi au foarte multă muncă de convingere de făcut, iar asta durează. Dar este un proces sănătos şi necesar, cu atît mai mult cu cît influenţele din Rusia, războiul din faţa uşii noastre sînt semne clare de vulnerabilitate, nu mai merge cu faimosul <em>merge şi-aşa. </em>Nu mai merge <em>şi-aşa</em>. Timpul în care am stat într-o oarecare băltire s-a cam terminat.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16871222-aten-ie-cade-democra-ia-un-avertisment-i-citeva-solu-ii.mp3" length="20536066" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/roxnryeyo6lm4m26jr5dazuls81w?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16871222</guid>
    <pubDate>Thu, 27 Mar 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16871222/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16871222/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16871222/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16871222/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1708</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>128</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Mircea Kivu despre Eurobarometru: „Cei mai entuziaști pro-europeni sînt tinerii”</itunes:title>
    <title>Mircea Kivu despre Eurobarometru: „Cei mai entuziaști pro-europeni sînt tinerii”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Sprijinul pentru Uniunea Europeană în rîndul cetățenilor este la un nivel record: trei sferturi dintre europeni cred că apartenența la blocul comunitar e benefică. Aceasta este una dintre concluziile celei mai recente ediții a Eurobarometrului. Cercetarea a fost inițiată la începutul acestui an, în ianuarie și februarie, la comanda Parlamentului European. 70% dintre cetățenii români consideră cã România a beneficiat de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană. Despre datele acestei cercetări...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Sprijinul pentru Uniunea Europeană în rîndul cetățenilor este la un nivel record: trei sferturi dintre europeni cred că apartenența la blocul comunitar e benefică. Aceasta este una dintre concluziile celei mai recente ediții a Eurobarometrului. Cercetarea a fost inițiată la începutul acestui an, în ianuarie și februarie, la comanda Parlamentului European. 70% dintre cetățenii români consideră cã România a beneficiat de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană. Despre datele acestei cercetări și despre tendințele privind încrederea în UE am discutat cu sociologul <b>Mircea Kivu.</b><br/> <br/> „E un salt spectaculos comparativ cu precedentul Eurobarometru, realizat vara trecută, imediat după alegerile pentru Parlamentul European. E un salt de circa 20%. Explicațiile nu sînt uşor de găsit. Poate că e efectul fenomenului de „cetate asediată”: europenii simt tot mai mult efectele războiului de la granița de est a Uniunii Europene. Instituțiile europene au comunicat mult despre nevoia unei politici comune în domeniul Apărării în fața pericolului rusesc. Chiar dacă există o reacție adversă destul de puternică din partea unor partide sau mișcări așa-zis suveraniste, majoritatea acestora nu neagă necesitatea apartenenței la UE, ci militează pentru o restructurare a arhitecturii europene. Nu e exclus ca această creștere a aprecierii față de UE să fie tocmai efectul pătrunderii în Parlament a unor partide care îi fac pe eurosceptici să se simtă reprezentați. E un efect paradoxal”, explică Mircea Kivu. </p><p> Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Sprijinul pentru Uniunea Europeană în rîndul cetățenilor este la un nivel record: trei sferturi dintre europeni cred că apartenența la blocul comunitar e benefică. Aceasta este una dintre concluziile celei mai recente ediții a Eurobarometrului. Cercetarea a fost inițiată la începutul acestui an, în ianuarie și februarie, la comanda Parlamentului European. 70% dintre cetățenii români consideră cã România a beneficiat de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană. Despre datele acestei cercetări și despre tendințele privind încrederea în UE am discutat cu sociologul <b>Mircea Kivu.</b><br/> <br/> „E un salt spectaculos comparativ cu precedentul Eurobarometru, realizat vara trecută, imediat după alegerile pentru Parlamentul European. E un salt de circa 20%. Explicațiile nu sînt uşor de găsit. Poate că e efectul fenomenului de „cetate asediată”: europenii simt tot mai mult efectele războiului de la granița de est a Uniunii Europene. Instituțiile europene au comunicat mult despre nevoia unei politici comune în domeniul Apărării în fața pericolului rusesc. Chiar dacă există o reacție adversă destul de puternică din partea unor partide sau mișcări așa-zis suveraniste, majoritatea acestora nu neagă necesitatea apartenenței la UE, ci militează pentru o restructurare a arhitecturii europene. Nu e exclus ca această creștere a aprecierii față de UE să fie tocmai efectul pătrunderii în Parlament a unor partide care îi fac pe eurosceptici să se simtă reprezentați. E un efect paradoxal”, explică Mircea Kivu. </p><p> Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16864821-mircea-kivu-despre-eurobarometru-cei-mai-entuzia-ti-pro-europeni-sint-tinerii.mp3" length="20415000" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/cfa8818dewcmxr4sizab4ac2mqdj?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16864821</guid>
    <pubDate>Wed, 26 Mar 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16864821/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16864821/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16864821/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16864821/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1697</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>127</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Negocieri pentru încetarea focului în Ucraina. Ce prevede acordul? </itunes:title>
    <title>Negocieri pentru încetarea focului în Ucraina. Ce prevede acordul? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Noi discuții despre încetarea focului în Ucraina au avut loc luni în Arabia Saudită între echipele de negociatori din SUA și Rusia. Casa Albă anunţă că s-a ajuns la un acord „pentru a asigura o navigaţie sigură, a elimina folosirea forţei şi a preveni utilizarea navelor comerciale în scopuri militare în Marea Neagră.” Totodată, în comunicatul Casei Albe se precizează că Rusia şi Ucraina au fost de acord să dezvolte măsuri pentru implementarea înţelegerii anterioare privind oprirea atacurilor ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Noi discuții despre încetarea focului în Ucraina au avut loc luni în Arabia Saudită între echipele de negociatori din SUA și Rusia. Casa Albă anunţă că s-a ajuns la un acord „pentru a asigura o navigaţie sigură, a elimina folosirea forţei şi a preveni utilizarea navelor comerciale în scopuri militare în Marea Neagră.” Totodată, în comunicatul Casei Albe se precizează că Rusia şi Ucraina au fost de acord să dezvolte măsuri pentru implementarea înţelegerii anterioare privind oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice. Despre negocierile dintre SUA şi Rusia, SUA şi Ucraina am vorbit cu Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.</p><p><b>Claudiu Degeratu</b>: „Cu cît negocierile avansează spre aspecte mai tehnice şi mai sensibile, cu atît ne aşteptăm ca această comunicare publică să fie mai laconică. Şi, în acelaşi timp, nu putem spune că avem un progres remarcabil. Este un semi-progres pentru că de la capitolul loviturilor în adîncime, care au fost discutate prima dată, s-a trecut la spaţiul Mării Negre şi asigurarea transportului comercial civil, de grîne şi de fertilizatori – în cazul Federaţiei Ruse.”</p><p><em>În timpul discuţiilor de luni din Arabia Saudită, Rusia a continuat să bombardeze ţinte civile din Ucraina. Îşi doreşte Vladimir Putin cu adevărat pacea? </em></p><p><b>Claudiu Degeratu</b>: „Îşi doreşte să-şi atingă propriile obiective, prin pace sau prin război. Nu modalitatea de realizare a obiectivelor, ci obiectivele în sine sînt importante: anexarea teritorială a regiunilor la nivelul exigenţelor lui, adică cele patru regiuni administrative să-i parvină integral Rusiei.”</p><p>Apasă PLAY Ca să asculți interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Noi discuții despre încetarea focului în Ucraina au avut loc luni în Arabia Saudită între echipele de negociatori din SUA și Rusia. Casa Albă anunţă că s-a ajuns la un acord „pentru a asigura o navigaţie sigură, a elimina folosirea forţei şi a preveni utilizarea navelor comerciale în scopuri militare în Marea Neagră.” Totodată, în comunicatul Casei Albe se precizează că Rusia şi Ucraina au fost de acord să dezvolte măsuri pentru implementarea înţelegerii anterioare privind oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice. Despre negocierile dintre SUA şi Rusia, SUA şi Ucraina am vorbit cu Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.</p><p><b>Claudiu Degeratu</b>: „Cu cît negocierile avansează spre aspecte mai tehnice şi mai sensibile, cu atît ne aşteptăm ca această comunicare publică să fie mai laconică. Şi, în acelaşi timp, nu putem spune că avem un progres remarcabil. Este un semi-progres pentru că de la capitolul loviturilor în adîncime, care au fost discutate prima dată, s-a trecut la spaţiul Mării Negre şi asigurarea transportului comercial civil, de grîne şi de fertilizatori – în cazul Federaţiei Ruse.”</p><p><em>În timpul discuţiilor de luni din Arabia Saudită, Rusia a continuat să bombardeze ţinte civile din Ucraina. Îşi doreşte Vladimir Putin cu adevărat pacea? </em></p><p><b>Claudiu Degeratu</b>: „Îşi doreşte să-şi atingă propriile obiective, prin pace sau prin război. Nu modalitatea de realizare a obiectivelor, ci obiectivele în sine sînt importante: anexarea teritorială a regiunilor la nivelul exigenţelor lui, adică cele patru regiuni administrative să-i parvină integral Rusiei.”</p><p>Apasă PLAY Ca să asculți interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16857852-negocieri-pentru-incetarea-focului-in-ucraina-ce-prevede-acordul.mp3" length="21257627" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/mvbynzkfe4vgm52eyusispt7xbd6?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16857852</guid>
    <pubDate>Tue, 25 Mar 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16857852/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16857852/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16857852/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16857852/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1768</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>126</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cum locuim? Unități individuale, ansambluri colective, spații liminale...</itunes:title>
    <title>Cum locuim? Unități individuale, ansambluri colective, spații liminale...</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ordinul Arhitecților din România (OAR) a lansat „Ghidul locuitorului”. Ce trebuie să știm atunci cînd ne alegem apartamentul pe care vrem să-l cumpărăm? Este un instrument format dintr-un chestionar și un ghid conceput de OAR pe baza unui amplu studiu la care au participat specialiști din diverse domenii: arhitectură, urbanism, inginerie, finanțe-bănci, sociologie, antropologie, peisagistică, administrație publică, vînzări și dezvoltări imobiliare. La ce ar trebui să fim atenți cînd ne alegem...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ordinul Arhitecților din România<a href='https://oar.archi/buna-practica/calitatea-locuirii/ghidul-locuitorului/'> (OAR) a lansat „Ghidul locuitorului”.</a> Ce trebuie să știm atunci cînd ne alegem apartamentul pe care vrem să-l cumpărăm? Este un instrument format dintr-un chestionar și un ghid conceput de OAR pe baza unui amplu studiu la care au participat specialiști din diverse domenii: arhitectură, urbanism, inginerie, finanțe-bănci, sociologie, antropologie, peisagistică, administrație publică, vînzări și dezvoltări imobiliare. La ce ar trebui să fim atenți cînd ne alegem un loc în care se presupune că vom locui pentru multă vreme? Ce înseamnă locuire de calitate? I-am întrebat pe doi dintre autorii ghidului, arhitecţii Daniela Calciu şi Eugen Pănescu.</p><p><b>Daniela Calciu</b>: „Calitatea locuinţei şi a mediului în care e amplasată – începînd cu vecinătatea imediată, cu vecinii, cu spaţiile din jurul imobilului şi apoi cu cartierul şi felul în care locuinţa este legată de tot ce înseamnă infrastructură, servicii urbane, spaţii publice – toate astea fac parte din viaţa noastră cotidiană şi participă direct la calitatea vieţii. A te gîndi la calitatea locuirii, în general, nu doar a locuinţei, înseamnă a te gîndi la calitatea propriei vieţi.”</p><p><em>Cum se măsoară calitatea locuirii?<br/></em><b>Eugen Pănescu</b>: „Ne uităm, evident, la interiorul locuinţei – la felul cum sînt amplasate camerele, bucătăria care, între timp, din apartamentele mai moderne a cam dispărut, la balcoane, la casa scării, la spaţiile auxiliare – dar încurajăm pe fiecare locuitor de acum sau din viitor să-şi folosească puterea de anticipare şi să înţeleagă că locuirea de calitate nu înseamnă doar locuinţa din spatele uşii proprii ci calitatea locuirii este şi în afara imobilului, în jurul lui, în zonă şi să se uite la facilităţile pe care le are.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ordinul Arhitecților din România<a href='https://oar.archi/buna-practica/calitatea-locuirii/ghidul-locuitorului/'> (OAR) a lansat „Ghidul locuitorului”.</a> Ce trebuie să știm atunci cînd ne alegem apartamentul pe care vrem să-l cumpărăm? Este un instrument format dintr-un chestionar și un ghid conceput de OAR pe baza unui amplu studiu la care au participat specialiști din diverse domenii: arhitectură, urbanism, inginerie, finanțe-bănci, sociologie, antropologie, peisagistică, administrație publică, vînzări și dezvoltări imobiliare. La ce ar trebui să fim atenți cînd ne alegem un loc în care se presupune că vom locui pentru multă vreme? Ce înseamnă locuire de calitate? I-am întrebat pe doi dintre autorii ghidului, arhitecţii Daniela Calciu şi Eugen Pănescu.</p><p><b>Daniela Calciu</b>: „Calitatea locuinţei şi a mediului în care e amplasată – începînd cu vecinătatea imediată, cu vecinii, cu spaţiile din jurul imobilului şi apoi cu cartierul şi felul în care locuinţa este legată de tot ce înseamnă infrastructură, servicii urbane, spaţii publice – toate astea fac parte din viaţa noastră cotidiană şi participă direct la calitatea vieţii. A te gîndi la calitatea locuirii, în general, nu doar a locuinţei, înseamnă a te gîndi la calitatea propriei vieţi.”</p><p><em>Cum se măsoară calitatea locuirii?<br/></em><b>Eugen Pănescu</b>: „Ne uităm, evident, la interiorul locuinţei – la felul cum sînt amplasate camerele, bucătăria care, între timp, din apartamentele mai moderne a cam dispărut, la balcoane, la casa scării, la spaţiile auxiliare – dar încurajăm pe fiecare locuitor de acum sau din viitor să-şi folosească puterea de anticipare şi să înţeleagă că locuirea de calitate nu înseamnă doar locuinţa din spatele uşii proprii ci calitatea locuirii este şi în afara imobilului, în jurul lui, în zonă şi să se uite la facilităţile pe care le are.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16851051-cum-locuim-unita-i-individuale-ansambluri-colective-spa-ii-liminale.mp3" length="20716417" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/o2g5avoozglp3oa3wc2puwmim869?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16851051</guid>
    <pubDate>Mon, 24 Mar 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16851051/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16851051/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16851051/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16851051/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1721</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>125</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Cântecul profetului” de Paul Lynch - un roman-avertisment</itunes:title>
    <title>„Cântecul profetului” de Paul Lynch - un roman-avertisment</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În romanul său distins cu Booker Prize 2023, „Cântecul profetului”, Paul Lynch ne arată ce s-ar întîmpla dacă într-o țară democrată ar ajunge la putere un partid extremist. Scriitorul își imaginează o Irlandă condusă de un asemenea partid, care instituie starea de urgență, începe să aresteze oameni fără explicații, nu oferă familiilor îngrijorate nici o informație despre soarta lor sau locul unde se află, pe alții îi concediază și îi înlocuiește cu oameni loiali, o țară în care economia se pr...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În romanul său distins cu Booker Prize 2023, „Cântecul profetului”, Paul Lynch ne arată ce s-ar întîmpla dacă într-o țară democrată ar ajunge la putere un partid extremist. Scriitorul își imaginează o Irlandă condusă de un asemenea partid, care instituie starea de urgență, începe să aresteze oameni fără explicații, nu oferă familiilor îngrijorate nici o informație despre soarta lor sau locul unde se află, pe alții îi concediază și îi înlocuiește cu oameni loiali, o țară în care economia se prăbușește, inflația crește de la o zi la alta, magazinele se golesc de marfă iar cînd oamenii încep să se revolte în stradă, regimul reacționează cu violență. Pînă la urmă se declanșează războiul civil. Într-o asemenea lume încearcă să supraviețuiască și să-și țină în viață copiii Eilish Stack, eroina principală a romanului, al cărei soț a fost arestat și nu s-a mai întors acasă. Printr-o scriitură impecabilă, precisă și punctată de imagini poetice, Paul Lynch ne face să reflectăm la fragilitatea democrației și la pericolele care o pîndesc, la vulnerabilitatea dar și la forța oamenilor în fața tăvălugului istoriei. Am vorbit despre „Cântecul profetului” cu traducătoarea sa în limba română, Iulia Gorzo. Romanul a apărut la Editura Humanitas Fiction. </p><p><b>Iulia Gorzo</b>: „Este o carte fluviu. Este o carte de-o frumusețe muzicală și de-un ritm perfecte. Țese un fel de vrajă, o vrajă neagră, sumbră, dar o vrajă care te prinde de la prima pagină. Așa a fost întîlnirea mea cu Paul Lynch: foarte intensă și apăsătoare. Dar l-am adorat de la primul la ultimul cuvînt. (...) L-am urmărit recent într-un interviu și este foarte limpede în privința stilului său. El spune că-l interesează ca stilul să servească mesajul cărții. Și exact asta se întîmplă în această carte, care a fost considerată o distopie, inclusiv de către editura irlandeză care a lansat-o. Paul Lynch nu este neapărat de acord și ne spune că e, într-adevăr, o etichetă bună să vîndă romanul, dar cartea nu e neapărat o distopie. E vorba despre lumea noastră. E de-ajuns să ne uităm pe fereastră și-o să vedem o lume care seamănă cu ce descrie el, iar dacă avem un pic de ghinion, am putea ajunge în doi timpi și trei mișcări în lumea descrisă de el. Deci este de fapt un roman realist, ne spune el, iar stilul este unul realist. (...) E un roman al destrămării. Noi, oamenii, avem tendința să credem că lumea noastră e solidă. Dar de fapt e un văl care se poate destrăma oricînd. Asta ne spune autorul.”</p><p><em>Personajul principal al romanului este Eilish. Soțul ei a fost arestat și nu mai știe nimic de el. În timp ce lumea din jur se degradează și alunecă spre haos, ea trebuie să aibă grijă de cei patru copii.<br/></em><b>Iulia Gorzo</b>: „Paul Lynch ne arată o luptă epopeică. El spune că s-a inspirat din <em>Iliada</em>. Doar că, în loc să prezinte niște eroi, prezintă niște oameni obișnuiți, cum este Eilish. Dar Eilish este o eroină de dimensiuni colosale, surprinsă zi de zi. Eroismul ei este să nu se facă praf în fața unor realități care ar strivi pe oricine. Într-adevăr, simplul fapt că încearcă să reziste și să țină familia împreună mi se pare eroic.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În romanul său distins cu Booker Prize 2023, „Cântecul profetului”, Paul Lynch ne arată ce s-ar întîmpla dacă într-o țară democrată ar ajunge la putere un partid extremist. Scriitorul își imaginează o Irlandă condusă de un asemenea partid, care instituie starea de urgență, începe să aresteze oameni fără explicații, nu oferă familiilor îngrijorate nici o informație despre soarta lor sau locul unde se află, pe alții îi concediază și îi înlocuiește cu oameni loiali, o țară în care economia se prăbușește, inflația crește de la o zi la alta, magazinele se golesc de marfă iar cînd oamenii încep să se revolte în stradă, regimul reacționează cu violență. Pînă la urmă se declanșează războiul civil. Într-o asemenea lume încearcă să supraviețuiască și să-și țină în viață copiii Eilish Stack, eroina principală a romanului, al cărei soț a fost arestat și nu s-a mai întors acasă. Printr-o scriitură impecabilă, precisă și punctată de imagini poetice, Paul Lynch ne face să reflectăm la fragilitatea democrației și la pericolele care o pîndesc, la vulnerabilitatea dar și la forța oamenilor în fața tăvălugului istoriei. Am vorbit despre „Cântecul profetului” cu traducătoarea sa în limba română, Iulia Gorzo. Romanul a apărut la Editura Humanitas Fiction. </p><p><b>Iulia Gorzo</b>: „Este o carte fluviu. Este o carte de-o frumusețe muzicală și de-un ritm perfecte. Țese un fel de vrajă, o vrajă neagră, sumbră, dar o vrajă care te prinde de la prima pagină. Așa a fost întîlnirea mea cu Paul Lynch: foarte intensă și apăsătoare. Dar l-am adorat de la primul la ultimul cuvînt. (...) L-am urmărit recent într-un interviu și este foarte limpede în privința stilului său. El spune că-l interesează ca stilul să servească mesajul cărții. Și exact asta se întîmplă în această carte, care a fost considerată o distopie, inclusiv de către editura irlandeză care a lansat-o. Paul Lynch nu este neapărat de acord și ne spune că e, într-adevăr, o etichetă bună să vîndă romanul, dar cartea nu e neapărat o distopie. E vorba despre lumea noastră. E de-ajuns să ne uităm pe fereastră și-o să vedem o lume care seamănă cu ce descrie el, iar dacă avem un pic de ghinion, am putea ajunge în doi timpi și trei mișcări în lumea descrisă de el. Deci este de fapt un roman realist, ne spune el, iar stilul este unul realist. (...) E un roman al destrămării. Noi, oamenii, avem tendința să credem că lumea noastră e solidă. Dar de fapt e un văl care se poate destrăma oricînd. Asta ne spune autorul.”</p><p><em>Personajul principal al romanului este Eilish. Soțul ei a fost arestat și nu mai știe nimic de el. În timp ce lumea din jur se degradează și alunecă spre haos, ea trebuie să aibă grijă de cei patru copii.<br/></em><b>Iulia Gorzo</b>: „Paul Lynch ne arată o luptă epopeică. El spune că s-a inspirat din <em>Iliada</em>. Doar că, în loc să prezinte niște eroi, prezintă niște oameni obișnuiți, cum este Eilish. Dar Eilish este o eroină de dimensiuni colosale, surprinsă zi de zi. Eroismul ei este să nu se facă praf în fața unor realități care ar strivi pe oricine. Într-adevăr, simplul fapt că încearcă să reziste și să țină familia împreună mi se pare eroic.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16831599-cantecul-profetului-de-paul-lynch-un-roman-avertisment.mp3" length="19893304" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/sqj6ytb03y1yux0jq3o8ku1imrw1?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16831599</guid>
    <pubDate>Fri, 21 Mar 2025 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16831599/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16831599/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16831599/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16831599/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1654</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>124</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce se întîmplă în Turcia. Proteste după arestarea principalului rival al lui Erdogan</itunes:title>
    <title>Ce se întîmplă în Turcia. Proteste după arestarea principalului rival al lui Erdogan</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Primarul Istanbulului, Ekrem Imamoğlu, a fost reținut miercuri de poliție. Alături de el au fost reținuți și alți politicieni precum și jurnaliști și oameni de afaceri. Imamoğlu este principalul adversar politic al președintelui Recep Tayyip Erdoğan. Înainte de arestarea lui Ekrem Imamoğlu, Universitatea din Istanbul i-a anulat acestuia diploma de absolvire. În Turcia, o condiție obligatorie pentru a candida la funcția de președinte este diploma de studii universitare. În ciuda restricțiilor ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Primarul Istanbulului, Ekrem Imamoğlu, a fost reținut miercuri de poliție. Alături de el au fost reținuți și alți politicieni precum și jurnaliști și oameni de afaceri. Imamoğlu este principalul adversar politic al președintelui Recep Tayyip Erdoğan.<b> </b>Înainte de arestarea lui Ekrem Imamoğlu, Universitatea din Istanbul i-a anulat acestuia diploma de absolvire. În Turcia, o condiție obligatorie pentru a candida la funcția de președinte este diploma de studii universitare. În ciuda restricțiilor privind demonstrațiile, decise de autorități pentru patru zile, au fost proteste la Istanbul.<b> </b>Despre situaţia din Turcia am vorbit cu analistul de politică internaţională Dragoș Mateescu.</p><p><em>De ce a fost arestat primarul Istanbulului?<br/></em><b>Dragoș Mateescu</b>: „Sînt două dosare. Unul de corupţie, care va fi instrumentat de instanţă într-un fel administrativ şi cu dovezi foarte clare dacă este să fie acuzat. Pe cînd celălalt se referă la colaborarea cu organizaţia considerată teroristă PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan. Ei, acesta are o notă politică, e mai greu de dovedit. Bineînţeles că Imamoğlu n-a colaborat vreodată cu PKK, în sine, dar este acuzat de colaborare, de fapt, cu partidul pro-kurd, DEM Parti, Partidul Democraţiei şi Egalităţii Popoarelor. Statul turc şi regimul actual forţează asocierea acestui partid cu terorismul, fără să fie bineînţeles în mod formal vreo legătură.”</p><p><em>Cum arată din perspectivă politică Turcia de azi?<br/></em><b>Dragoș Mateescu</b>: „După tentativa de lovitură de stat din 2016 şi după protestele Gezi din 2013 tot ce s-a întîmplat a fost o schimbare fundamentală, rapidă şi şocantă a legislaţiei, în favoarea executivului întotdeauna, o degradare a democraţiei. A fost justiţia, apoi a fost la rînd legislaţia privind protestele, apoi libertăţile individuale au fost reduse la maximum, acum atacul este pe opoziţie. La cîteva judeţe bulgăreşti de România, gardianul Bosforului, gardianul securităţii Mării Negre alunecă spre un regim clar autoritar, care deja consider că are elemente de totalitarism. Pentru că spaţiul rămas societăţii civile, spaţiul rămas libertăţilor individuale se reduce de la săptămînă la săptămînă din ce în ce mai mult.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Primarul Istanbulului, Ekrem Imamoğlu, a fost reținut miercuri de poliție. Alături de el au fost reținuți și alți politicieni precum și jurnaliști și oameni de afaceri. Imamoğlu este principalul adversar politic al președintelui Recep Tayyip Erdoğan.<b> </b>Înainte de arestarea lui Ekrem Imamoğlu, Universitatea din Istanbul i-a anulat acestuia diploma de absolvire. În Turcia, o condiție obligatorie pentru a candida la funcția de președinte este diploma de studii universitare. În ciuda restricțiilor privind demonstrațiile, decise de autorități pentru patru zile, au fost proteste la Istanbul.<b> </b>Despre situaţia din Turcia am vorbit cu analistul de politică internaţională Dragoș Mateescu.</p><p><em>De ce a fost arestat primarul Istanbulului?<br/></em><b>Dragoș Mateescu</b>: „Sînt două dosare. Unul de corupţie, care va fi instrumentat de instanţă într-un fel administrativ şi cu dovezi foarte clare dacă este să fie acuzat. Pe cînd celălalt se referă la colaborarea cu organizaţia considerată teroristă PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan. Ei, acesta are o notă politică, e mai greu de dovedit. Bineînţeles că Imamoğlu n-a colaborat vreodată cu PKK, în sine, dar este acuzat de colaborare, de fapt, cu partidul pro-kurd, DEM Parti, Partidul Democraţiei şi Egalităţii Popoarelor. Statul turc şi regimul actual forţează asocierea acestui partid cu terorismul, fără să fie bineînţeles în mod formal vreo legătură.”</p><p><em>Cum arată din perspectivă politică Turcia de azi?<br/></em><b>Dragoș Mateescu</b>: „După tentativa de lovitură de stat din 2016 şi după protestele Gezi din 2013 tot ce s-a întîmplat a fost o schimbare fundamentală, rapidă şi şocantă a legislaţiei, în favoarea executivului întotdeauna, o degradare a democraţiei. A fost justiţia, apoi a fost la rînd legislaţia privind protestele, apoi libertăţile individuale au fost reduse la maximum, acum atacul este pe opoziţie. La cîteva judeţe bulgăreşti de România, gardianul Bosforului, gardianul securităţii Mării Negre alunecă spre un regim clar autoritar, care deja consider că are elemente de totalitarism. Pentru că spaţiul rămas societăţii civile, spaţiul rămas libertăţilor individuale se reduce de la săptămînă la săptămînă din ce în ce mai mult.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16830049-ce-se-intimpla-in-turcia-proteste-dupa-arestarea-principalului-rival-al-lui-erdogan.mp3" length="21025019" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/es19jc3a4jreoqoqd7ve6xfwq7kt?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16830049</guid>
    <pubDate>Thu, 20 Mar 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16830049/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16830049/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16830049/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16830049/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1747</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>123</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Valentin Naumescu: „Putin a spus NU părînd că spune DA”</itunes:title>
    <title>Valentin Naumescu: „Putin a spus NU părînd că spune DA”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Donald Trump și Vladimir Putin au căzut de acord asupra încetării focului, pentru 30 de zile, asupra infrastructurii energetice din Ucraina și Rusia. Despre discuţia telefonică de marţi dintre cei doi lideri precum şi despre demersurile diplomatice pe care le pot face statele europene pentru ca SUA să nu abandoneze Ucraina şi nici Europa am vorbit cu Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Valentin Naumescu:...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Donald Trump și Vladimir Putin au căzut de acord asupra încetării focului, pentru 30 de zile, asupra infrastructurii energetice din Ucraina și Rusia. Despre discuţia telefonică de marţi dintre cei doi lideri precum şi despre demersurile diplomatice pe care le pot face statele europene pentru ca SUA să nu abandoneze Ucraina şi nici Europa am vorbit cu Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.</p><p><b>Valentin Naumescu</b>: „Preşedintele Putin a respins pur şi simplu iniţiativa formulată de partea americană, aşa-zisul plan de pace al lui Donald Trump. L-a respins avînd abilitatea politică de a îmbrăca acest refuz în hainele aparente ale unei acceptări parţiale. Dar de fapt Putin a spus NUpărînd că spune DA. Nu este vorba de nici o încetare a focului, de nici un acord şi de nici un armistiţiu, dovadă că, imediat după ce s-a încheiat discuţia telefonică, luptele şi bombardamentele ruseşti au continuat cu şi mai mare intensitate în Ucraina. Vorbim doar de nişte enunţuri de presă, de nişte declaraţii. Orice acord privind încheierea acestui război este deocamdată departe. Dintr-un motiv foarte simplu: Putin simte acum că Rusia are superioritate militară pe front, că armata rusă este în ofensivă, că Ucraina este lipsită de ajutor militar şi, în consecinţă, Rusia doreşte să-şi impună în totalitate condiţiile în faţa Ucrainei, să obţină indirect o capitulare a Ucrainei.”</p><p><em>Rusia cere oprirea ajutorului militar străin și a furnizării informațiilor pentru Ucraina. Ceea ce echivalează cu o slăbire a poziției Kievului. Ar putea Donald Trump să accepte la un moment dat această condiție?<br/></em><b>Valentin Naumescu</b>: „Da, cred că ar putea s-o accepte şi pe aceasta şi pe altele pe care Putin le va formula. Pentru că în acest moment nimeni nu înţelege în ce a constat planul de pace al lui Trump, despre care ne vorbea în campania electorală de anul trecut. Iată, mîine sînt două luni de cînd a preluat acest mandat la Casa Albă. Nu vedem nici un progres, dimpotrivă, Rusia este din ce în ce mai agresivă, mai sigură pe sine că victoria este aproape. Relaţiile transatlantice sînt la un nivel minim de încredere după Al Doilea Război Mondial. Nu ştiu cînd va începe Washingtonul să realizeze, în timpul acestei administraţii Trump 2, faptul că nu se poate avea încredere în regimul Putin şi în Rusia. Ca de atîtea alte ori, ruşii folosesc toate oportunităţile care li se oferă, toate aceste concesii, aceste compromisuri, de fapt, pentru a-şi întări poziţia în Ucraina, pentru a slăbi Ucraina şi pentru a diviza Occidentul, ceea ce ştim că doresc de foarte mult timp.”</p><p><em>Ce demersuri la nivel diplomatic pot face statele europene pentru ca SUA să nu abandoneze Ucraina şi nici Europa?<br/></em><b>Valentin Naumescu</b>: „Pot face multe statele europene pentru că totuşi există în Europa lideri importanţi care au încă uşi deschise la Washington. Am văzut vizite bune la Casa Albă realizate de preşedintele francez Emmanuel Macron, de premierul britanic Keir Starmer. Au fost şi secretarul general al NATO, şi preşedintele Poloniei, probabil va merge şi noul cancelar al Germaniei în săptămînile sau lunile viitoare. Aceste ţări importante pot da un semnal că ele vor ajuta în continuare Ucraina, că nu se poate discuta nici un fel de aranjament de încheiere a războiului fără participarea, legitimă, a Ucrainei şi chiar fără participara europenilor. Pentru că este de neimaginat construcţia unei viitoare ordini de securitate europene care să nu aibă la masă aliaţii europeni.”</p><p>Valentin Naumescu a publicat recent volumul <a href='https://libraria.ubbcluj.ro/produs/cumpana-lumea-la-rascrucea-marilor-schimbari/'>„Cumpăna. Lumea la răscrucea marilor schimbări”</a>. </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Donald Trump și Vladimir Putin au căzut de acord asupra încetării focului, pentru 30 de zile, asupra infrastructurii energetice din Ucraina și Rusia. Despre discuţia telefonică de marţi dintre cei doi lideri precum şi despre demersurile diplomatice pe care le pot face statele europene pentru ca SUA să nu abandoneze Ucraina şi nici Europa am vorbit cu Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.</p><p><b>Valentin Naumescu</b>: „Preşedintele Putin a respins pur şi simplu iniţiativa formulată de partea americană, aşa-zisul plan de pace al lui Donald Trump. L-a respins avînd abilitatea politică de a îmbrăca acest refuz în hainele aparente ale unei acceptări parţiale. Dar de fapt Putin a spus NUpărînd că spune DA. Nu este vorba de nici o încetare a focului, de nici un acord şi de nici un armistiţiu, dovadă că, imediat după ce s-a încheiat discuţia telefonică, luptele şi bombardamentele ruseşti au continuat cu şi mai mare intensitate în Ucraina. Vorbim doar de nişte enunţuri de presă, de nişte declaraţii. Orice acord privind încheierea acestui război este deocamdată departe. Dintr-un motiv foarte simplu: Putin simte acum că Rusia are superioritate militară pe front, că armata rusă este în ofensivă, că Ucraina este lipsită de ajutor militar şi, în consecinţă, Rusia doreşte să-şi impună în totalitate condiţiile în faţa Ucrainei, să obţină indirect o capitulare a Ucrainei.”</p><p><em>Rusia cere oprirea ajutorului militar străin și a furnizării informațiilor pentru Ucraina. Ceea ce echivalează cu o slăbire a poziției Kievului. Ar putea Donald Trump să accepte la un moment dat această condiție?<br/></em><b>Valentin Naumescu</b>: „Da, cred că ar putea s-o accepte şi pe aceasta şi pe altele pe care Putin le va formula. Pentru că în acest moment nimeni nu înţelege în ce a constat planul de pace al lui Trump, despre care ne vorbea în campania electorală de anul trecut. Iată, mîine sînt două luni de cînd a preluat acest mandat la Casa Albă. Nu vedem nici un progres, dimpotrivă, Rusia este din ce în ce mai agresivă, mai sigură pe sine că victoria este aproape. Relaţiile transatlantice sînt la un nivel minim de încredere după Al Doilea Război Mondial. Nu ştiu cînd va începe Washingtonul să realizeze, în timpul acestei administraţii Trump 2, faptul că nu se poate avea încredere în regimul Putin şi în Rusia. Ca de atîtea alte ori, ruşii folosesc toate oportunităţile care li se oferă, toate aceste concesii, aceste compromisuri, de fapt, pentru a-şi întări poziţia în Ucraina, pentru a slăbi Ucraina şi pentru a diviza Occidentul, ceea ce ştim că doresc de foarte mult timp.”</p><p><em>Ce demersuri la nivel diplomatic pot face statele europene pentru ca SUA să nu abandoneze Ucraina şi nici Europa?<br/></em><b>Valentin Naumescu</b>: „Pot face multe statele europene pentru că totuşi există în Europa lideri importanţi care au încă uşi deschise la Washington. Am văzut vizite bune la Casa Albă realizate de preşedintele francez Emmanuel Macron, de premierul britanic Keir Starmer. Au fost şi secretarul general al NATO, şi preşedintele Poloniei, probabil va merge şi noul cancelar al Germaniei în săptămînile sau lunile viitoare. Aceste ţări importante pot da un semnal că ele vor ajuta în continuare Ucraina, că nu se poate discuta nici un fel de aranjament de încheiere a războiului fără participarea, legitimă, a Ucrainei şi chiar fără participara europenilor. Pentru că este de neimaginat construcţia unei viitoare ordini de securitate europene care să nu aibă la masă aliaţii europeni.”</p><p>Valentin Naumescu a publicat recent volumul <a href='https://libraria.ubbcluj.ro/produs/cumpana-lumea-la-rascrucea-marilor-schimbari/'>„Cumpăna. Lumea la răscrucea marilor schimbări”</a>. </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16823607-valentin-naumescu-putin-a-spus-nu-parind-ca-spune-da.mp3" length="20316027" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ot60o6wq9yk93axj507a7lda7jy9?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16823607</guid>
    <pubDate>Wed, 19 Mar 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16823607/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16823607/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16823607/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16823607/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1690</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>122</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Tragedia din Pulse Club. Corupția ucide și în Macedonia de Nord </itunes:title>
    <title>Tragedia din Pulse Club. Corupția ucide și în Macedonia de Nord </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Macedonia de Nord este în doliu național vreme de șapte zile, în urma tragediei din clubul Pulse din orașul Kočani. În primele ore ale dimineţii de duminică, un incendiu declanșat de artificii la concertul unei trupe de hip-hop a provocat moartea a cel puţin 59 de persoane, majoritatea adolescenți și tineri adulți. De asemenea, sînt peste 100 de răniți, unii în stare gravă. 20 de persoane au fost reținute. Licența clubului Pulse fusese emisă ilegal, au anunțat autorităţile. O tragedie care ne...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Macedonia de Nord este în doliu național vreme de șapte zile, în urma tragediei din clubul Pulse din orașul<b> </b>Kočani. În primele ore ale dimineţii de duminică, un incendiu declanșat de artificii la concertul unei trupe de hip-hop a provocat moartea a cel puţin 59 de persoane, majoritatea adolescenți și tineri adulți. De asemenea, sînt peste 100 de răniți, unii în stare gravă. 20 de persoane au fost reținute. Licența clubului Pulse fusese emisă ilegal, au anunțat autorităţile. O tragedie care ne amintește de ce s-a întîmplat la noi în 2015, la clubul Colectiv. Cum a fost posibilă? Şi ce urmează pentru Macedonia de Nord? L-am întrebat pe Dragoș Ioniță, specialist în zona Balcanilor, membru al Centrului de Studii Europene din cadrul SNSPA. </p><p><b>Dragoș Ioniță</b>: „Dacă ne uităm la tot ce s-a întîmplat, de la procesul de autorizare pînă la organizarea respectivului spaţiu, vom vedea că totul seamănă cu ce s-a întîmplat la noi în 2015, la Colectiv. Vorbim despre un spaţiu care nu era destinat petrecerilor, adunărilor mari de oameni, un spaţiu care era ilegal adaptat pentru astfel de evenimente, care nu era pregătit pentru situaţii de urgenţă, nu avea nici autorizaţie de funcţionare, dar nici autorizaţie de securitate la incendiu. Exista o singură ieşire, a doua era blocată, chiar baricadată, după cum spun autorităţile locale. În plus, totul a culminat cu lipsa supravegherii din partea autorităţilor. Dincolo de faptul că nu a existat acea autorizaţie, nici ulterior, după ce locaţia a fost dată în folosinţă şi utilizată ilegal pentru astfel de evenimente, nu a existat supraveghere din partea autorităţilor responsabile de situaţiile de urgenţă.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p><p> </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Macedonia de Nord este în doliu național vreme de șapte zile, în urma tragediei din clubul Pulse din orașul<b> </b>Kočani. În primele ore ale dimineţii de duminică, un incendiu declanșat de artificii la concertul unei trupe de hip-hop a provocat moartea a cel puţin 59 de persoane, majoritatea adolescenți și tineri adulți. De asemenea, sînt peste 100 de răniți, unii în stare gravă. 20 de persoane au fost reținute. Licența clubului Pulse fusese emisă ilegal, au anunțat autorităţile. O tragedie care ne amintește de ce s-a întîmplat la noi în 2015, la clubul Colectiv. Cum a fost posibilă? Şi ce urmează pentru Macedonia de Nord? L-am întrebat pe Dragoș Ioniță, specialist în zona Balcanilor, membru al Centrului de Studii Europene din cadrul SNSPA. </p><p><b>Dragoș Ioniță</b>: „Dacă ne uităm la tot ce s-a întîmplat, de la procesul de autorizare pînă la organizarea respectivului spaţiu, vom vedea că totul seamănă cu ce s-a întîmplat la noi în 2015, la Colectiv. Vorbim despre un spaţiu care nu era destinat petrecerilor, adunărilor mari de oameni, un spaţiu care era ilegal adaptat pentru astfel de evenimente, care nu era pregătit pentru situaţii de urgenţă, nu avea nici autorizaţie de funcţionare, dar nici autorizaţie de securitate la incendiu. Exista o singură ieşire, a doua era blocată, chiar baricadată, după cum spun autorităţile locale. În plus, totul a culminat cu lipsa supravegherii din partea autorităţilor. Dincolo de faptul că nu a existat acea autorizaţie, nici ulterior, după ce locaţia a fost dată în folosinţă şi utilizată ilegal pentru astfel de evenimente, nu a existat supraveghere din partea autorităţilor responsabile de situaţiile de urgenţă.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p><p> </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16816508-tragedia-din-pulse-club-corup-ia-ucide-i-in-macedonia-de-nord.mp3" length="19416966" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/5l7vh936vowcah95zl5qphptgl0k?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16816508</guid>
    <pubDate>Tue, 18 Mar 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16816508/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16816508/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16816508/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16816508/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1614</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>121</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Trăim într-o dictatură?” - doi istorici răspund la o întrebare provocatoare</itunes:title>
    <title>„Trăim într-o dictatură?” - doi istorici răspund la o întrebare provocatoare</title>
    <itunes:summary><![CDATA[S-a folosit mult în ultima vreme cuvîntul „dictatură” cu referință la vremurile în care trăim. Anularea unui scrutin viciat de către Curtea Constituțională e un semn de democrație sau de dictatură? Respingerea unor candidați de către Biroul Electoral Central pe baza unor legi sau proceduri e dictatură sau democrație?  De fapt, ce înseamnă un regim dictatorial? Despre dictaturile reale prin care a trecut România în secolul trecut – dictatura lui Carol al II-lea, dictatura lui Ion Antonesc...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>S-a folosit mult în ultima vreme cuvîntul „dictatură” cu referință la vremurile în care trăim. Anularea unui scrutin viciat de către Curtea Constituțională e un semn de democrație sau de dictatură? Respingerea unor candidați de către Biroul Electoral Central pe baza unor legi sau proceduri e dictatură sau democrație? <b> </b>De fapt, ce înseamnă un regim dictatorial? Despre dictaturile reale prin care a trecut România în secolul trecut – dictatura lui Carol al II-lea, dictatura lui Ion Antonescu, dictatura comunistă – vorbim astăzi la „Timpul prezent”. Invitații noștri sînt istoricii Cristian Vasile şi Matei Gheboianu.</p><p><b>Cristian Vasile</b>: „Nu, nu trăim într-o dictatură. Trăim într-o democraţie, chiar dacă imperfectă, într-un sistem democratic care face faţă multor provocări. (...) Cei care clamează că azi trăim o dictatură se bazează pe ignoranţa societăţii. Vedem că ei îi elogiază şi pe Ceauşescu, şi pe Putin, şi pe Corneliu Zelea Codreanu, şi pe mareşalul Ion Antonescu. Deci e un mix, un baroc fascisto-comunist foarte ciudat, care trebuie combătut prin educaţie. Şi asta se poate face şi prin ore de istoria comunismului, prin ore de istoria Holocaustului, istoria evreilor, ore foarte necesare.”</p><p><em>Faptul că ei pot folosi acest termen, „dictatură”, e cea mai bună dovadă că trăim de fapt într-o democraţie, şi nu într-o dictatură, pentru că tocmai într-o dictatură nu ai voie să strigi „dictatură!”<br/></em><b>Matei Gheboianu</b>: „Aşa este. (...) Se aruncă în piaţă astfel de termeni fără ca populaţia măcar să-i înţeleagă. Mereu spun: după primul tur al alegerilor prezidenţiale, cel mai căutat cuvînt a fost <em>legionar</em>. Multe persoane credeau că înseamnă luptător în Legiunea Străină franceză. Şi asta ne spune  multe despre analfabetismul funcţional istoric la nivelul societăţii. Oamenii folosesc nişte termeni fără să le cunoască sensul.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>S-a folosit mult în ultima vreme cuvîntul „dictatură” cu referință la vremurile în care trăim. Anularea unui scrutin viciat de către Curtea Constituțională e un semn de democrație sau de dictatură? Respingerea unor candidați de către Biroul Electoral Central pe baza unor legi sau proceduri e dictatură sau democrație? <b> </b>De fapt, ce înseamnă un regim dictatorial? Despre dictaturile reale prin care a trecut România în secolul trecut – dictatura lui Carol al II-lea, dictatura lui Ion Antonescu, dictatura comunistă – vorbim astăzi la „Timpul prezent”. Invitații noștri sînt istoricii Cristian Vasile şi Matei Gheboianu.</p><p><b>Cristian Vasile</b>: „Nu, nu trăim într-o dictatură. Trăim într-o democraţie, chiar dacă imperfectă, într-un sistem democratic care face faţă multor provocări. (...) Cei care clamează că azi trăim o dictatură se bazează pe ignoranţa societăţii. Vedem că ei îi elogiază şi pe Ceauşescu, şi pe Putin, şi pe Corneliu Zelea Codreanu, şi pe mareşalul Ion Antonescu. Deci e un mix, un baroc fascisto-comunist foarte ciudat, care trebuie combătut prin educaţie. Şi asta se poate face şi prin ore de istoria comunismului, prin ore de istoria Holocaustului, istoria evreilor, ore foarte necesare.”</p><p><em>Faptul că ei pot folosi acest termen, „dictatură”, e cea mai bună dovadă că trăim de fapt într-o democraţie, şi nu într-o dictatură, pentru că tocmai într-o dictatură nu ai voie să strigi „dictatură!”<br/></em><b>Matei Gheboianu</b>: „Aşa este. (...) Se aruncă în piaţă astfel de termeni fără ca populaţia măcar să-i înţeleagă. Mereu spun: după primul tur al alegerilor prezidenţiale, cel mai căutat cuvînt a fost <em>legionar</em>. Multe persoane credeau că înseamnă luptător în Legiunea Străină franceză. Şi asta ne spune  multe despre analfabetismul funcţional istoric la nivelul societăţii. Oamenii folosesc nişte termeni fără să le cunoască sensul.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16807254-traim-intr-o-dictatura-doi-istorici-raspund-la-o-intrebare-provocatoare.mp3" length="20479363" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/c7hnwltmlvvf4cg6w0dnnw6x7yzq?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16807254</guid>
    <pubDate>Mon, 17 Mar 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16807254/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16807254/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16807254/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16807254/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1703</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>120</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ioana Nicolaie: „Nu putem pleca din istorie”</itunes:title>
    <title>Ioana Nicolaie: „Nu putem pleca din istorie”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ioana Nicolaie a publicat recent „Drumul spre Soare-Răsare” (Editura Humanitas), un roman care continuă seria cărților despre nordul transilvan, începută cu „Pelinul negru”, continuată cu „Cartea Reghinei” și „Tot înainte”, cărți care spun povestea unei familii cu 12 copii. De data aceasta personajul central este Radu, cel mai mare dintre cei 12 frați, care moare și urmează să treacă prin vămile care-l despart de lumea de dincolo, de rai sau de iad. Astfel, el își rememorează viața, care nu a...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ioana Nicolaie a publicat recent „Drumul spre Soare-Răsare” (Editura Humanitas), un roman care continuă seria cărților despre nordul transilvan, începută cu „Pelinul negru”, continuată cu „Cartea Reghinei” și „Tot înainte”, cărți care spun povestea unei familii cu 12 copii. De data aceasta personajul central este Radu, cel mai mare dintre cei 12 frați, care moare și urmează să treacă prin vămile care-l despart de lumea de dincolo, de rai sau de iad. Astfel, el își rememorează viața, care nu a fost ușoară și nici lipsită de amărăciune, dar este traversată de o poveste de iubire luminoasă și de nevoia imperioasă de a scrie. Ne întîlnim aici din nou cu Văralia, satul-oraș-stațiune pe care l-am întîlnit și în celelalte romane ale Ioanei Nicolaie despre nordul transilvan și care amintește de Sângeorzul natal al autoarei. Am stat de vorbă cu Ioana Nicolaie despre noul ei roman, despre istoria și istoriile topite în țesătura lui narativă. </p><p><b>Ioana Nicolaie: </b>„Nu putem pleca din istorie. Sîntem cu toții actanți ai acestui fluviu mare care este istoria și vedem asta în fiecare zi a vieții noastre. Istoria îl influențează pe personajul meu în multe feluri. În primul rînd, el se naște în timpul comunismului. El face o recuperare de biografie, trebuie să găsească în trecutul lui cîteva secvențe esențiale pentru ce are de făcut în momentul în care începe povestea – să străbată Vămile Văzduhului. În afară de comunism mai este istoria din anii ʼ90. Cei care au traversat-o își amintesc de ea în două feluri: pe de-o parte cu nostalgie, pentru că în acei ani a fost un entuziasm extraordinar, eram liberi, ieșeam dintr-o dictatură, totul era ușor, chiar dacă anii aceia au fost cumplit grei, pentru că în anii aceia ușurința venea din speranță. Pe de altă parte, au fost ani traumatici pentru o întreagă generație. Personajul meu, Maxim Radu Niculai, trece prin acei ani ai sărăciei crunte. După anii ʼ80, ai foamei, frigului și fricii, au venit anii inimaginabilei sărăcii. Și trece cu greu. El trebuie să renunțe tot timpul la lucruri semnificative pentru el. Acest volum este cartea unui scriitor care nu ajunge niciodată să-și vadă publicată literatura. (...) În momentul în care m-am așezat la lucru, am plecat la drum cu două lucruri în cap: este cartea artistului și este cartea alcoolicului. După aceea am descoperit că este și cartea îndrăgostitului.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ioana Nicolaie a publicat recent „Drumul spre Soare-Răsare” (Editura Humanitas), un roman care continuă seria cărților despre nordul transilvan, începută cu „Pelinul negru”, continuată cu „Cartea Reghinei” și „Tot înainte”, cărți care spun povestea unei familii cu 12 copii. De data aceasta personajul central este Radu, cel mai mare dintre cei 12 frați, care moare și urmează să treacă prin vămile care-l despart de lumea de dincolo, de rai sau de iad. Astfel, el își rememorează viața, care nu a fost ușoară și nici lipsită de amărăciune, dar este traversată de o poveste de iubire luminoasă și de nevoia imperioasă de a scrie. Ne întîlnim aici din nou cu Văralia, satul-oraș-stațiune pe care l-am întîlnit și în celelalte romane ale Ioanei Nicolaie despre nordul transilvan și care amintește de Sângeorzul natal al autoarei. Am stat de vorbă cu Ioana Nicolaie despre noul ei roman, despre istoria și istoriile topite în țesătura lui narativă. </p><p><b>Ioana Nicolaie: </b>„Nu putem pleca din istorie. Sîntem cu toții actanți ai acestui fluviu mare care este istoria și vedem asta în fiecare zi a vieții noastre. Istoria îl influențează pe personajul meu în multe feluri. În primul rînd, el se naște în timpul comunismului. El face o recuperare de biografie, trebuie să găsească în trecutul lui cîteva secvențe esențiale pentru ce are de făcut în momentul în care începe povestea – să străbată Vămile Văzduhului. În afară de comunism mai este istoria din anii ʼ90. Cei care au traversat-o își amintesc de ea în două feluri: pe de-o parte cu nostalgie, pentru că în acei ani a fost un entuziasm extraordinar, eram liberi, ieșeam dintr-o dictatură, totul era ușor, chiar dacă anii aceia au fost cumplit grei, pentru că în anii aceia ușurința venea din speranță. Pe de altă parte, au fost ani traumatici pentru o întreagă generație. Personajul meu, Maxim Radu Niculai, trece prin acei ani ai sărăciei crunte. După anii ʼ80, ai foamei, frigului și fricii, au venit anii inimaginabilei sărăcii. Și trece cu greu. El trebuie să renunțe tot timpul la lucruri semnificative pentru el. Acest volum este cartea unui scriitor care nu ajunge niciodată să-și vadă publicată literatura. (...) În momentul în care m-am așezat la lucru, am plecat la drum cu două lucruri în cap: este cartea artistului și este cartea alcoolicului. După aceea am descoperit că este și cartea îndrăgostitului.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16788675-ioana-nicolaie-nu-putem-pleca-din-istorie.mp3" length="22236460" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ku2hde7rvp845f8q5be1nvnr70op?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16788675</guid>
    <pubDate>Fri, 14 Mar 2025 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16788675/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16788675/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16788675/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16788675/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1849</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>119</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce se întîmplă în Bosnia și Herțegovina</itunes:title>
    <title>Ce se întîmplă în Bosnia și Herțegovina</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost recent în Bosnia şi Herţegovina, ca să-și arate susținerea pentru guvernul federal, aflat în conflict cu liderii sîrbi. Tensiunile s-au accentuat în urmă cu cîteva săptămîni, cînd liderul sîrbilor, Milorad Dodik, a fost condamnat la un an de închisoare și a primit interdicția să mai facă politică șase ani după ce a sfidat hotărîrile Înaltului reprezentant al comunităţii internaţionale pentru aplicarea Acordului de pace. Iar miercuri, procurorii b...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost recent în Bosnia şi Herţegovina, ca să-și arate susținerea pentru guvernul federal, aflat în conflict cu liderii sîrbi. Tensiunile s-au accentuat în urmă cu cîteva săptămîni, cînd liderul sîrbilor, Milorad Dodik, a fost condamnat la un an de închisoare și a primit interdicția să mai facă politică șase ani după ce a sfidat hotărîrile Înaltului reprezentant al comunităţii internaţionale pentru aplicarea Acordului de pace. Iar miercuri, procurorii bosniaci au ordonat arestarea lui Dodik, pentru ignorarea unei citații judecătorești. Dodik este investigat pentru că a iniţiat adoptarea unor legi care interzic accesul sistemului judiciar de stat şi al poliţiei în Republica Srpska. Statul Bosnia și Herțegovina este format din două regiuni autonome: Republica Srpska și Federația Bosnia și Herțegovina.  Bosnia și Herțegovina are o președinție colectivă și rotativă formată din trei membri, reprezentanți ai celor trei entități etnice: musulmani, sîrbi și croați. Milorad Dodik este reprezentantul sîrb al acestei președinții colective. „Nu este 1992 și nu vom lăsa să apară un vid de securitate”, a spus șeful NATO cînd a vizitat Bosnia, referindu-se la anul în care a început sîngerosul război interetnic. Despre situația complexă a acestei țări și tensiunile din prezent și din trecut am vorbit cu Miruna Butnaru-Troncotă, prof. univ. la SNSPA, specialistă în zona Balcanilor.</p><p><b>Miruna Butnaru-Troncotă</b>: „Milorad Dodik are de ani de zile o retorică secesionistă care, pînă acum cîţiva ani, încălca doar la nivel retoric Constituţia Bosniei şi Herţegovinei. Constituţia Bosniei este foarte specială pentru că se bazează pe acordul de pace din 1995 (Acordul de la Dayton), care a oprit războiul. Este pentru prima dată cînd un tratat de pace are şi o anexă care prevede modul de organizare a acelui stat, adică ceea ce a devenit Anexa 4, Constituţia Bosniei şi Herţegovinei. Milorad Dodik domină politica din Republica Srpska şi atacă statalitatea Bosniei şi Herţegovinei spunînd că aceasta nu ar trebui să existe ca stat. Toate declaraţiile lui sînt împotriva guvernului de la Sarajevo şi împotriva oricăror decizii federale, pe care el nu le recunoaşte sau le ia în derîdere. Dar, de cîţiva ani, într-o criză politică perpetuată din 2021 pînă acum, el nu a mai rămas doar la nivelul retoricii, ci lucrurile au evoluat şi în zona deciziilor politice, prin retragerea reprezentanţilor Republicii Srpska din instituţiile federale, pentru a bloca acele instituţii, care nu pot funcţiona dacă nu au şi reprezentanţi ai Republicii Srpska, şi prin organizarea unor instituţii paralele celor federale, care nu respectă Constituţia şi sînt ilegale. Pe acest fond, Înaltul reprezentant Christian Schmidt – care reprezintă comunitatea internaţională care supervizează statalitatea Bosniei şi aplicarea Acordului de la Dayton – în 2023 a emis o lege, pentru că are acest drept executiv, prin care interzicea organizarea oricărui tip de instituţie paralelă cu cele federale. Pentru că nu a respectat această lege, Milorad Dodik a fost condamnat la un an de închisoare. Această decizie va trebui pusă în aplicare. Dodik a spus chiar dinainte de a se anunţa condamnarea că el nu va merge la închisoare şi că orice decizie dată, fie de Christian Schmidt, fie de o instituţie a Bosniei, de la Sarajevo, nu va fi luată în considerare de el.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost recent în Bosnia şi Herţegovina, ca să-și arate susținerea pentru guvernul federal, aflat în conflict cu liderii sîrbi. Tensiunile s-au accentuat în urmă cu cîteva săptămîni, cînd liderul sîrbilor, Milorad Dodik, a fost condamnat la un an de închisoare și a primit interdicția să mai facă politică șase ani după ce a sfidat hotărîrile Înaltului reprezentant al comunităţii internaţionale pentru aplicarea Acordului de pace. Iar miercuri, procurorii bosniaci au ordonat arestarea lui Dodik, pentru ignorarea unei citații judecătorești. Dodik este investigat pentru că a iniţiat adoptarea unor legi care interzic accesul sistemului judiciar de stat şi al poliţiei în Republica Srpska. Statul Bosnia și Herțegovina este format din două regiuni autonome: Republica Srpska și Federația Bosnia și Herțegovina.  Bosnia și Herțegovina are o președinție colectivă și rotativă formată din trei membri, reprezentanți ai celor trei entități etnice: musulmani, sîrbi și croați. Milorad Dodik este reprezentantul sîrb al acestei președinții colective. „Nu este 1992 și nu vom lăsa să apară un vid de securitate”, a spus șeful NATO cînd a vizitat Bosnia, referindu-se la anul în care a început sîngerosul război interetnic. Despre situația complexă a acestei țări și tensiunile din prezent și din trecut am vorbit cu Miruna Butnaru-Troncotă, prof. univ. la SNSPA, specialistă în zona Balcanilor.</p><p><b>Miruna Butnaru-Troncotă</b>: „Milorad Dodik are de ani de zile o retorică secesionistă care, pînă acum cîţiva ani, încălca doar la nivel retoric Constituţia Bosniei şi Herţegovinei. Constituţia Bosniei este foarte specială pentru că se bazează pe acordul de pace din 1995 (Acordul de la Dayton), care a oprit războiul. Este pentru prima dată cînd un tratat de pace are şi o anexă care prevede modul de organizare a acelui stat, adică ceea ce a devenit Anexa 4, Constituţia Bosniei şi Herţegovinei. Milorad Dodik domină politica din Republica Srpska şi atacă statalitatea Bosniei şi Herţegovinei spunînd că aceasta nu ar trebui să existe ca stat. Toate declaraţiile lui sînt împotriva guvernului de la Sarajevo şi împotriva oricăror decizii federale, pe care el nu le recunoaşte sau le ia în derîdere. Dar, de cîţiva ani, într-o criză politică perpetuată din 2021 pînă acum, el nu a mai rămas doar la nivelul retoricii, ci lucrurile au evoluat şi în zona deciziilor politice, prin retragerea reprezentanţilor Republicii Srpska din instituţiile federale, pentru a bloca acele instituţii, care nu pot funcţiona dacă nu au şi reprezentanţi ai Republicii Srpska, şi prin organizarea unor instituţii paralele celor federale, care nu respectă Constituţia şi sînt ilegale. Pe acest fond, Înaltul reprezentant Christian Schmidt – care reprezintă comunitatea internaţională care supervizează statalitatea Bosniei şi aplicarea Acordului de la Dayton – în 2023 a emis o lege, pentru că are acest drept executiv, prin care interzicea organizarea oricărui tip de instituţie paralelă cu cele federale. Pentru că nu a respectat această lege, Milorad Dodik a fost condamnat la un an de închisoare. Această decizie va trebui pusă în aplicare. Dodik a spus chiar dinainte de a se anunţa condamnarea că el nu va merge la închisoare şi că orice decizie dată, fie de Christian Schmidt, fie de o instituţie a Bosniei, de la Sarajevo, nu va fi luată în considerare de el.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16787044-ce-se-intimpla-in-bosnia-i-her-egovina.mp3" length="19376108" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/xhn3dvw03466rva707jkv0uw6gbp?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16787044</guid>
    <pubDate>Thu, 13 Mar 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16787044/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16787044/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16787044/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16787044/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1611</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>118</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Groenlanda între interesele strategice ale SUA și aspirațiile la independență </itunes:title>
    <title>Groenlanda între interesele strategice ale SUA și aspirațiile la independență </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Una dintre declarațiile președintelui american Donald Trump care au stîrnit îngrijorare a fost aceea că Statele Unite au nevoie de Groenlanda și că vor lua Groenlanda „într-un fel sau altul”. În acest context au avut loc alegerile alegerile parlamentare de ieri, 11 martie, din Groenlanda. La o populație de aproximativ 56.000 de locuitori, Parlamentul unicameral este alcătuit din 31 de membri, aleși o dată la 4 ani. Groenlanda, regiune autonomă a Danemarcei, discută de cîțiva ani despre indepe...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Una dintre declarațiile președintelui american Donald Trump care au stîrnit îngrijorare a fost aceea că Statele Unite au nevoie de Groenlanda și că vor lua Groenlanda „într-un fel sau altul”. În acest context au avut loc alegerile alegerile parlamentare de ieri, 11 martie, din Groenlanda. La o populație de aproximativ 56.000 de locuitori, Parlamentul unicameral este alcătuit din 31 de membri, aleși o dată la 4 ani. Groenlanda, regiune autonomă a Danemarcei, discută de cîțiva ani despre independență. Pe primul loc, în urma rezultatelor preliminarii, s-a clasat partidul Democraţii, formaţiune social-liberală, cu aproape 30% din voturi, urmat de partidul Punctul de orientare, cu 24,5 % din voturi – ambele partide sînt pentru independenţa Groenlandei. Pe locurile trei şi patru s-au clasat cele două partide aflate acum la  guvernare, ecologiştii de la Comunitatea Poporului şi social-democraţii de la partidul Înainte. Ce spun aceste rezultate despre poziția cetățenilor cu privire viitorul insulei? De ce e interesat Donald Trump de această insulă îngheţată? L-am întrebat pe Marius Ghincea, analist de politică internațională.</p><p><b>Marius Ghincea</b>: „Interesul SUA pentru Groenlanda nu este nou, ne amintim că în timpul primului mandat al lui Donald Trump la Casa Albă acesta a făcut o ofertă pentru achiziţionarea Groenlandei, refuzată şi de Danemarca, şi de populaţia din Groenlanda. Motivul principal pentru care SUA e interesată de această insulă ţine de faptul că în anii următori vom avea o competiţie din ce în ce mai acerbă între marile puteri care au acces la Oceanul Arctic, pe măsură ce gheaţa se topeşte şi mai multe căi navigabile devin disponibile pentru perioade mai lungi de timp, ceea ce va crea condiţiile pentru apariţia unor noi căi prin care vapoarele din Japonia sau China pot să ajungă în America de Nord sau în Europa pe o rută mult mai scurtă şi, în consecinţă, mai eficientă economic. Totodată, din perspectivă securitară şi strategică, această nouă competiţie dintre marile puteri la Polul Nord va duce la o schimbare a configuraţiei de securitate. Atît Federaţia Rusă, cît şi SUA îşi modernizează porturile şi bazele militare şi ar trebui să ne aşteptăm ca, pe termen mediu şi lung, Polul Nord să devină un cîmp de bătălie, de competiţie strategică între ţări precum SUA şi Federaţia Rusă dar şi cu o influenţă importantă a Chinei. Şi sînt, desigur, şi interese pecuniare, economice, legate de aceste noi căi de navigaţie precum şi legate de resurse minerale.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Una dintre declarațiile președintelui american Donald Trump care au stîrnit îngrijorare a fost aceea că Statele Unite au nevoie de Groenlanda și că vor lua Groenlanda „într-un fel sau altul”. În acest context au avut loc alegerile alegerile parlamentare de ieri, 11 martie, din Groenlanda. La o populație de aproximativ 56.000 de locuitori, Parlamentul unicameral este alcătuit din 31 de membri, aleși o dată la 4 ani. Groenlanda, regiune autonomă a Danemarcei, discută de cîțiva ani despre independență. Pe primul loc, în urma rezultatelor preliminarii, s-a clasat partidul Democraţii, formaţiune social-liberală, cu aproape 30% din voturi, urmat de partidul Punctul de orientare, cu 24,5 % din voturi – ambele partide sînt pentru independenţa Groenlandei. Pe locurile trei şi patru s-au clasat cele două partide aflate acum la  guvernare, ecologiştii de la Comunitatea Poporului şi social-democraţii de la partidul Înainte. Ce spun aceste rezultate despre poziția cetățenilor cu privire viitorul insulei? De ce e interesat Donald Trump de această insulă îngheţată? L-am întrebat pe Marius Ghincea, analist de politică internațională.</p><p><b>Marius Ghincea</b>: „Interesul SUA pentru Groenlanda nu este nou, ne amintim că în timpul primului mandat al lui Donald Trump la Casa Albă acesta a făcut o ofertă pentru achiziţionarea Groenlandei, refuzată şi de Danemarca, şi de populaţia din Groenlanda. Motivul principal pentru care SUA e interesată de această insulă ţine de faptul că în anii următori vom avea o competiţie din ce în ce mai acerbă între marile puteri care au acces la Oceanul Arctic, pe măsură ce gheaţa se topeşte şi mai multe căi navigabile devin disponibile pentru perioade mai lungi de timp, ceea ce va crea condiţiile pentru apariţia unor noi căi prin care vapoarele din Japonia sau China pot să ajungă în America de Nord sau în Europa pe o rută mult mai scurtă şi, în consecinţă, mai eficientă economic. Totodată, din perspectivă securitară şi strategică, această nouă competiţie dintre marile puteri la Polul Nord va duce la o schimbare a configuraţiei de securitate. Atît Federaţia Rusă, cît şi SUA îşi modernizează porturile şi bazele militare şi ar trebui să ne aşteptăm ca, pe termen mediu şi lung, Polul Nord să devină un cîmp de bătălie, de competiţie strategică între ţări precum SUA şi Federaţia Rusă dar şi cu o influenţă importantă a Chinei. Şi sînt, desigur, şi interese pecuniare, economice, legate de aceste noi căi de navigaţie precum şi legate de resurse minerale.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16780521-groenlanda-intre-interesele-strategice-ale-sua-i-aspira-iile-la-independen-a.mp3" length="19502880" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/65mo4bzhwabbzymtdz3zajwhmwiq?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16780521</guid>
    <pubDate>Wed, 12 Mar 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16780521/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16780521/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16780521/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16780521/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1622</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>117</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Pacea, work in progress: negocieri între SUA și Ucraina în Arabia Saudită</itunes:title>
    <title>Pacea, work in progress: negocieri între SUA și Ucraina în Arabia Saudită</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Echipele de negociatori ucraineni și americani s-au întîlnit marți în Arabia Saudită pentru discuții considerate cruciale în vederea negocierilor privind încetarea focului. O primă concluzie: delegația ucraineană e dispusă să accepte o încetare temporară a focului pentru 30 de zile.  Invitatul nostru este Rufin Zamfir.  De ce este atît de importantă această întîlnire? Această întîlnire își dorește să deschidă o linie de dialog în format trilateral – cu Ucraina, pe de o parte, cu Rus...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Echipele de negociatori ucraineni și americani s-au întîlnit marți în Arabia Saudită pentru discuții considerate cruciale în vederea negocierilor privind încetarea focului. O primă concluzie: delegația ucraineană e dispusă să accepte o încetare temporară a focului pentru 30 de zile. </p><p>Invitatul nostru este <b>Rufin Zamfir. </b></p><p><em>De ce este atît de importantă această întîlnire?</em></p><p>Această întîlnire își dorește să deschidă o linie de dialog în format trilateral – cu Ucraina, pe de o parte, cu Rusia, de cealaltă parte și cu SUA ca broker. De succesul acestei întîlniri depinde cît de repede se va ajunge la un început efectiv al procesului de negociere. Acum e vorba doar de doi dintre cei trei actori ai negocierii. Delegația ucraineană e prezentă la Jeddah pentru a-și prezenta viziunea cu privire la condițiile unui proces de negociere cu Rusia. Întîlnirea de acum din Arabia Saudită se petrece după ecel eșec diplomatic de la Washington, cu prilejul întîlnirii dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump la Casa Albă. Ucraina vrea să demonstreze că este un partener de dialog rațional, dispus la dialog.  </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Echipele de negociatori ucraineni și americani s-au întîlnit marți în Arabia Saudită pentru discuții considerate cruciale în vederea negocierilor privind încetarea focului. O primă concluzie: delegația ucraineană e dispusă să accepte o încetare temporară a focului pentru 30 de zile. </p><p>Invitatul nostru este <b>Rufin Zamfir. </b></p><p><em>De ce este atît de importantă această întîlnire?</em></p><p>Această întîlnire își dorește să deschidă o linie de dialog în format trilateral – cu Ucraina, pe de o parte, cu Rusia, de cealaltă parte și cu SUA ca broker. De succesul acestei întîlniri depinde cît de repede se va ajunge la un început efectiv al procesului de negociere. Acum e vorba doar de doi dintre cei trei actori ai negocierii. Delegația ucraineană e prezentă la Jeddah pentru a-și prezenta viziunea cu privire la condițiile unui proces de negociere cu Rusia. Întîlnirea de acum din Arabia Saudită se petrece după ecel eșec diplomatic de la Washington, cu prilejul întîlnirii dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump la Casa Albă. Ucraina vrea să demonstreze că este un partener de dialog rațional, dispus la dialog.  </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16773705-pacea-work-in-progress-negocieri-intre-sua-i-ucraina-in-arabia-saudita.mp3" length="20297427" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/oxys9vhv2c5qkeii7r2i6kxsroum?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16773705</guid>
    <pubDate>Tue, 11 Mar 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16773705/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16773705/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16773705/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16773705/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1687</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>116</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Spre o nouă etică a traducerii în epoca lui Google Translate</itunes:title>
    <title>Spre o nouă etică a traducerii în epoca lui Google Translate</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Asociația Română a Traducătorilor Literari, ArtLit, s-a alăturat asociațiilor europene similare care solicită reglementarea rapidă și eficientă a dezvoltării și folosirii inteligenței artificiale în traducerile literare. Pentru că, se arată într-un comunicat al asociației, folosirea inteligenței artificiale în traducerile literare în lipsa unor reglementări clare poate duce la încălcarea legislației drepturilor de autor, „cu serioase implicații etice, socio-profesionale ṣi culturale”. ArtLit ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Asociația Română a Traducătorilor Literari, ArtLit, s-a alăturat asociațiilor europene similare care solicită reglementarea rapidă și eficientă a dezvoltării și folosirii inteligenței artificiale în traducerile literare. Pentru că, se arată într-un comunicat al asociației, folosirea inteligenței artificiale în traducerile literare în lipsa unor reglementări clare poate duce la<b> </b>încălcarea legislației drepturilor de autor, „cu serioase implicații etice, socio-profesionale ṣi culturale”. ArtLit pledează pentru transparenţă şi solicită, printre altele, introducerea în contractele semnate de traducătorii literari „a unor clauze care să specifice dacă traducerea a fost făcută cu ajutorul programelor de inteligență artificială și textul generat automat a fost ulterior prelucrat de un traducător uman.” Dar cum îţi dai seama dacă un text a fost tradus cu ajutorul AI? Le-am întrebat pe traducătoarele Justina Bandol şi Simina Popa, membre ale asociaţiei ArtLit.</p><p><b>Justina Bandol</b>: „Foarte marele avantaj este că traducerile (prin AI) sînt făcute în decurs de cîteva minute, o oră, două – nu-mi dau seama exact cît durează să traducă o carte întreagă un asemenea program – şi nu cîteva luni, cît îi ia unui traducător. Ideea este că aceste traduceri brute sînt apoi prelucrate uman. Fie de traducători angajaţi cu contract, fie de oamenii din editură, redactori, în esenţă, care prelucrează textul. Cîtă vreme textul acela este în continuare lucrat de cineva care mai mult sau mai puţin reuşeşte să-i dea o voce, presupunînd că înţelege vocea originalului şi încearcă să o respecte, dacă textul AI-ului este prelucrat, cred că poate deveni extrem de greu să stabileşti. Poate asta ar fi o problemă pentru legiuitori: care sînt criteriile după care poate cineva să-i verifice sau să-i constrîngă pe traducători, pe editori.”</p><p><em>Dar în ce măsură cititorii sînt interesaţi de lucrurile astea?<br/></em><b>Simina Popa</b>: „Nu este un proces cu efecte imediate. Dar cu siguranţă – aici mi-aş paria toţi banii – este un proces cu efecte pe termen foarte lung, care se vor vedea în timp în primul rînd în ce se creează, în nivelul de creaţie şi apoi în această lenevire a creierului. În traducere nu transpui un limbaj, ci trebuie să înţelegi un mod de gîndire. Şi în momentul în care nu mai faci asta şi doar iei de-a gata un text făcut, care ţi se pune sub nas, nu mai vezi exact originalul, de unde s-a pornit şi unde trebuie să se ajungă, după puterile tale omeneşti. Am văzut într-o dezbatere tot pe tema asta, că o editură din Italia propunea trei iconiţe pentru fiecare tip de carte: una cu un om, cînd cartea a fost scrisă sau tradusă exclusiv de un om, o iconiţă cu robotul şi o iconiţă cu amîndoi. Era o ofertă de transparenţă. Modele şi idei încep să apară în sesnsul ăsta, trebuie văzut cum le putem adapta.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Asociația Română a Traducătorilor Literari, ArtLit, s-a alăturat asociațiilor europene similare care solicită reglementarea rapidă și eficientă a dezvoltării și folosirii inteligenței artificiale în traducerile literare. Pentru că, se arată într-un comunicat al asociației, folosirea inteligenței artificiale în traducerile literare în lipsa unor reglementări clare poate duce la<b> </b>încălcarea legislației drepturilor de autor, „cu serioase implicații etice, socio-profesionale ṣi culturale”. ArtLit pledează pentru transparenţă şi solicită, printre altele, introducerea în contractele semnate de traducătorii literari „a unor clauze care să specifice dacă traducerea a fost făcută cu ajutorul programelor de inteligență artificială și textul generat automat a fost ulterior prelucrat de un traducător uman.” Dar cum îţi dai seama dacă un text a fost tradus cu ajutorul AI? Le-am întrebat pe traducătoarele Justina Bandol şi Simina Popa, membre ale asociaţiei ArtLit.</p><p><b>Justina Bandol</b>: „Foarte marele avantaj este că traducerile (prin AI) sînt făcute în decurs de cîteva minute, o oră, două – nu-mi dau seama exact cît durează să traducă o carte întreagă un asemenea program – şi nu cîteva luni, cît îi ia unui traducător. Ideea este că aceste traduceri brute sînt apoi prelucrate uman. Fie de traducători angajaţi cu contract, fie de oamenii din editură, redactori, în esenţă, care prelucrează textul. Cîtă vreme textul acela este în continuare lucrat de cineva care mai mult sau mai puţin reuşeşte să-i dea o voce, presupunînd că înţelege vocea originalului şi încearcă să o respecte, dacă textul AI-ului este prelucrat, cred că poate deveni extrem de greu să stabileşti. Poate asta ar fi o problemă pentru legiuitori: care sînt criteriile după care poate cineva să-i verifice sau să-i constrîngă pe traducători, pe editori.”</p><p><em>Dar în ce măsură cititorii sînt interesaţi de lucrurile astea?<br/></em><b>Simina Popa</b>: „Nu este un proces cu efecte imediate. Dar cu siguranţă – aici mi-aş paria toţi banii – este un proces cu efecte pe termen foarte lung, care se vor vedea în timp în primul rînd în ce se creează, în nivelul de creaţie şi apoi în această lenevire a creierului. În traducere nu transpui un limbaj, ci trebuie să înţelegi un mod de gîndire. Şi în momentul în care nu mai faci asta şi doar iei de-a gata un text făcut, care ţi se pune sub nas, nu mai vezi exact originalul, de unde s-a pornit şi unde trebuie să se ajungă, după puterile tale omeneşti. Am văzut într-o dezbatere tot pe tema asta, că o editură din Italia propunea trei iconiţe pentru fiecare tip de carte: una cu un om, cînd cartea a fost scrisă sau tradusă exclusiv de un om, o iconiţă cu robotul şi o iconiţă cu amîndoi. Era o ofertă de transparenţă. Modele şi idei încep să apară în sesnsul ăsta, trebuie văzut cum le putem adapta.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16766432-spre-o-noua-etica-a-traducerii-in-epoca-lui-google-translate.mp3" length="20114113" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/wo6jjbjysvto6egkjvqrv4nzg8ii?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16766432</guid>
    <pubDate>Mon, 10 Mar 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16766432/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16766432/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16766432/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16766432/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1672</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>115</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Femei la graniță”: „surorile Șeherezada” și prietenia care salvează</itunes:title>
    <title>„Femei la graniță”: „surorile Șeherezada” și prietenia care salvează</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Alexandra Rusu și Maria Tănăsescu au scris împreună și au publicat volumul „Femei la graniță. Ce ne scriem când nu ne citește nimeni” (Editura Trei). O carte alcătuită din scrisori, un document personal dar și o carte de ficțiune, un schimb de replici sub formă de micropovestiri pe diverse teme: de la mîncare pînă la reprezentarea lui Iisus și a Fecioarei Maria în pictura prerafaelită, de la vacanțe pînă la ce alegi între bunătate și umor. Cele două autoare și-au construit un spațiu comun, ba...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Alexandra Rusu și Maria Tănăsescu au scris împreună și au publicat volumul „Femei la graniță. Ce ne scriem când nu ne citește nimeni” (Editura Trei). O carte alcătuită din scrisori, un document personal dar și o carte de ficțiune, un schimb de replici sub formă de micropovestiri pe diverse teme: de la mîncare pînă la reprezentarea lui Iisus și a Fecioarei Maria în pictura prerafaelită, de la vacanțe pînă la ce alegi între bunătate și umor. Cele două autoare și-au construit un spațiu comun, bazat pe complicitate stilistică și ambiguitate auctorială, și-au reglat vocile pînă la armonie, în ciuda opiniilor uneori diferite pe anumite teme, și au practicat un soi de gîndire împreună. Ca să(-și) spună povești și ca să se oglindească una în cealaltă. Pentru că ele sînt „surorile Șeherezada, mereu pe perfuzii de povești”. Am stat de vorbă cu Alexandra Rusu și Maria Tănăsescu despre cartea lor, despre prietenia feminină care poate fi salvatoare, despre ce le-a adus scrisul împreună.</p><p><b>Alexandra Rusu</b>: „Noi am mers destul de adînc: am vorbit și despre dragoste, și despre moarte, și despre mîncare, și despre război, și despre politică. Dar se putea și mai mult, mai era material și literar, și uman acolo. Am hotărît tacit unde ne oprim. Sînt niște granițe, apropo de titlu, pe care nu le-am trecut. Pentru că în teritoriul ăsta al prieteniei, al intimității între femei nu te duci pînă în pînzele albe, ca să nu-l încarci pe celălalt, să nu-l împovărezi excesiv, să nu-i dai o emoție sau o situație pe care nu o poate nici duce, nici comenta. Am stat într-un teritoriu foarte profund, foarte intim, dar care nu devine insuportabil. Ca o formă de grijă una față de cealaltă. Cred că e ceva care ține de prieteniile feminine și de cît de structurante pot să fie ele și de salvatoare în viețile noastre.”</p><p><em>Scrieți destul de mult despre mîncare, despre gătit, despre relația voastră și a femeilor din familiile voastre cu gătitul. E o solidaritate feminină în jurul cratiței și al tocătorului, e umor și autoironie, e amărăciune, e exasperare, e o întreagă desfășurare de sentimente în jurul acestui rol atribuit de secole femeii: rolul de a găti, de a pune hrană pe masă. Ce v-a adus să scrieți despre asta?<br/></em><b>Maria Tănăsescu</b>: „M-am gîndit foarte adînc la povestea asta cu gătitul, pentru că are o anumită recurență. În toate istoriile de familie pe care le aud în jurul meu există o poveste cu o bunică care gătește într-un anume fel sau cu un fel de mîncare transmis de la o generație la alta. Poate că în familii în care dragostea nu se putea exprima în nici o altă formă, exista această modalitate, care e universală, de a vorbi despre dragoste. În al doilea rînd, am considerat important să consemnăm lucrurile astea, care pot părea banale dar care nouă, femeilor, ne ocupă foarte mult timp dintr-o zi. Și mă mai gîndeam că toate amintirile de familie sînt învelite pe de-o parte într-o crustă de ficțiune și pe de altă parte într-o crustă de tandrețe. Sînt mai aproape de legendă decît de realitate și mi s-a părut foarte important să le recuperăm și să le restituim prin textele astea, păstrînd sau conservînd crusta de tandrețe.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Alexandra Rusu și Maria Tănăsescu au scris împreună și au publicat volumul „Femei la graniță. Ce ne scriem când nu ne citește nimeni” (Editura Trei). O carte alcătuită din scrisori, un document personal dar și o carte de ficțiune, un schimb de replici sub formă de micropovestiri pe diverse teme: de la mîncare pînă la reprezentarea lui Iisus și a Fecioarei Maria în pictura prerafaelită, de la vacanțe pînă la ce alegi între bunătate și umor. Cele două autoare și-au construit un spațiu comun, bazat pe complicitate stilistică și ambiguitate auctorială, și-au reglat vocile pînă la armonie, în ciuda opiniilor uneori diferite pe anumite teme, și au practicat un soi de gîndire împreună. Ca să(-și) spună povești și ca să se oglindească una în cealaltă. Pentru că ele sînt „surorile Șeherezada, mereu pe perfuzii de povești”. Am stat de vorbă cu Alexandra Rusu și Maria Tănăsescu despre cartea lor, despre prietenia feminină care poate fi salvatoare, despre ce le-a adus scrisul împreună.</p><p><b>Alexandra Rusu</b>: „Noi am mers destul de adînc: am vorbit și despre dragoste, și despre moarte, și despre mîncare, și despre război, și despre politică. Dar se putea și mai mult, mai era material și literar, și uman acolo. Am hotărît tacit unde ne oprim. Sînt niște granițe, apropo de titlu, pe care nu le-am trecut. Pentru că în teritoriul ăsta al prieteniei, al intimității între femei nu te duci pînă în pînzele albe, ca să nu-l încarci pe celălalt, să nu-l împovărezi excesiv, să nu-i dai o emoție sau o situație pe care nu o poate nici duce, nici comenta. Am stat într-un teritoriu foarte profund, foarte intim, dar care nu devine insuportabil. Ca o formă de grijă una față de cealaltă. Cred că e ceva care ține de prieteniile feminine și de cît de structurante pot să fie ele și de salvatoare în viețile noastre.”</p><p><em>Scrieți destul de mult despre mîncare, despre gătit, despre relația voastră și a femeilor din familiile voastre cu gătitul. E o solidaritate feminină în jurul cratiței și al tocătorului, e umor și autoironie, e amărăciune, e exasperare, e o întreagă desfășurare de sentimente în jurul acestui rol atribuit de secole femeii: rolul de a găti, de a pune hrană pe masă. Ce v-a adus să scrieți despre asta?<br/></em><b>Maria Tănăsescu</b>: „M-am gîndit foarte adînc la povestea asta cu gătitul, pentru că are o anumită recurență. În toate istoriile de familie pe care le aud în jurul meu există o poveste cu o bunică care gătește într-un anume fel sau cu un fel de mîncare transmis de la o generație la alta. Poate că în familii în care dragostea nu se putea exprima în nici o altă formă, exista această modalitate, care e universală, de a vorbi despre dragoste. În al doilea rînd, am considerat important să consemnăm lucrurile astea, care pot părea banale dar care nouă, femeilor, ne ocupă foarte mult timp dintr-o zi. Și mă mai gîndeam că toate amintirile de familie sînt învelite pe de-o parte într-o crustă de ficțiune și pe de altă parte într-o crustă de tandrețe. Sînt mai aproape de legendă decît de realitate și mi s-a părut foarte important să le recuperăm și să le restituim prin textele astea, păstrînd sau conservînd crusta de tandrețe.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16750448-femei-la-grani-a-surorile-eherezada-i-prietenia-care-salveaza.mp3" length="22396064" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/qdijmtqp2bia3bl76n1cn6kbtvhc?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16750448</guid>
    <pubDate>Fri, 07 Mar 2025 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16750448/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16750448/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16750448/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16750448/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1862</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>114</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce presupune planul de reînarmare europeană</itunes:title>
    <title>Ce presupune planul de reînarmare europeană</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În 6 martie a avut loc reuniunea extraordinară a Consiliului European, considerat un summit extrem de important pentru planurile liderilor europeni privind securitatea Europei și apărarea Ucrainei în contextul turbulențelor provocate de administrația Trump. Despre mizele întîlnirilor la nivel înalt din ultimele zile şi proiectul de reînarmare a Europei, ReArm Europe, vorbim cu Raluca Alexandrescu, conf. univ. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.  Raluca Al...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În 6 martie a avut loc reuniunea extraordinară a Consiliului European, considerat un summit extrem de important pentru planurile liderilor europeni privind securitatea Europei și apărarea Ucrainei în contextul turbulențelor provocate de administrația Trump. Despre mizele întîlnirilor la nivel înalt din ultimele zile şi proiectul de reînarmare a Europei, ReArm Europe, vorbim cu Raluca Alexandrescu, conf. univ. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. </p><p><b>Raluca Alexandrescu</b>: „Chiar dacă e foarte păgubos să faci paralele istorice şi, în general, nu e recomandabil să le faci pentru că nu sînt circumstanţele similare, totuşi e instructiv să vedem că în istoria politică a SUA, începînd de prin anii ʼ30 ai secolului trecut, există poziţii consecvente, public afişate, care converg în direcţia celor pe care le susţine acum administraţia americană. E de notorietate că în anii ʼ30, SUA au adoptat, de pildă, foarte multe legi ale neutralităţii care pledau tocmai în favoarea unei retrageri a Americii, în urma experienţei Primului Război Mondial. Îl avem pe Charles Lindbergh, care, în 1941 pronunţă un discurs faimos, puţin după confirmarea celui de-al treilea mandat Roosevelt, şi care, la fel, sub sloganul „America First”, lansează aceleaşi ipoteze americane, nu izolaţioniste, pentru că nu cred că Trump este izolaţionist, dar care marchează o poziţie antieuropeană, aproape făţiş ostilă.” </p><p><em>S-a vorbit mult în ultimele zile despre apărarea europeană, despre un plan de reînarmare a Europei. Ce ar presupune un asemenea plan?</em></p><p><b>Raluca Alexandrescu</b>: „Prima propunere pe care am văzut-o a fost cea înaintată de Ursula von der Leyen şi care vizează în principal stimularea ţărilor membre de a cheltui mai mult pentru bugetele de apărare, fără ca acest lucru să antreneze creşterea deficitului. Un mecanism care, într-un fel, ar semăna un pic cu ce s-a făcut acum cinci ani în cazul Covidului, evident că asemănările se opresc destul de repede, dar e un mecanism financiar. Principala problemă pe care o au ţările membre este capacitatea de a mobiliza resurse financiare importante şi din mediul privat în industria de armament. Există o directivă europeană care interzice investiţii în industria de apărare. Or, planul Ursulei von der Leyen vizează exact demontarea acestor mecanisme şi fluidizarea aportului financiar înspre industria de apărare. Un alt obiectiv pe care îl propune acest plan este o chestiune care va fi mai delicat de realizat: o încercare de convingere a statelor membre de reorientare a achiziţiilor de armanent şi a achiziţiilor militare dinspre SUA înspre Uniunea Europeană.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În 6 martie a avut loc reuniunea extraordinară a Consiliului European, considerat un summit extrem de important pentru planurile liderilor europeni privind securitatea Europei și apărarea Ucrainei în contextul turbulențelor provocate de administrația Trump. Despre mizele întîlnirilor la nivel înalt din ultimele zile şi proiectul de reînarmare a Europei, ReArm Europe, vorbim cu Raluca Alexandrescu, conf. univ. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. </p><p><b>Raluca Alexandrescu</b>: „Chiar dacă e foarte păgubos să faci paralele istorice şi, în general, nu e recomandabil să le faci pentru că nu sînt circumstanţele similare, totuşi e instructiv să vedem că în istoria politică a SUA, începînd de prin anii ʼ30 ai secolului trecut, există poziţii consecvente, public afişate, care converg în direcţia celor pe care le susţine acum administraţia americană. E de notorietate că în anii ʼ30, SUA au adoptat, de pildă, foarte multe legi ale neutralităţii care pledau tocmai în favoarea unei retrageri a Americii, în urma experienţei Primului Război Mondial. Îl avem pe Charles Lindbergh, care, în 1941 pronunţă un discurs faimos, puţin după confirmarea celui de-al treilea mandat Roosevelt, şi care, la fel, sub sloganul „America First”, lansează aceleaşi ipoteze americane, nu izolaţioniste, pentru că nu cred că Trump este izolaţionist, dar care marchează o poziţie antieuropeană, aproape făţiş ostilă.” </p><p><em>S-a vorbit mult în ultimele zile despre apărarea europeană, despre un plan de reînarmare a Europei. Ce ar presupune un asemenea plan?</em></p><p><b>Raluca Alexandrescu</b>: „Prima propunere pe care am văzut-o a fost cea înaintată de Ursula von der Leyen şi care vizează în principal stimularea ţărilor membre de a cheltui mai mult pentru bugetele de apărare, fără ca acest lucru să antreneze creşterea deficitului. Un mecanism care, într-un fel, ar semăna un pic cu ce s-a făcut acum cinci ani în cazul Covidului, evident că asemănările se opresc destul de repede, dar e un mecanism financiar. Principala problemă pe care o au ţările membre este capacitatea de a mobiliza resurse financiare importante şi din mediul privat în industria de armament. Există o directivă europeană care interzice investiţii în industria de apărare. Or, planul Ursulei von der Leyen vizează exact demontarea acestor mecanisme şi fluidizarea aportului financiar înspre industria de apărare. Un alt obiectiv pe care îl propune acest plan este o chestiune care va fi mai delicat de realizat: o încercare de convingere a statelor membre de reorientare a achiziţiilor de armanent şi a achiziţiilor militare dinspre SUA înspre Uniunea Europeană.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16746272-ce-presupune-planul-de-reinarmare-europeana.mp3" length="20845222" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/d2hmsp1o6xlkw52zauo7dtembg5t?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16746272</guid>
    <pubDate>Thu, 06 Mar 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16746272/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16746272/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16746272/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16746272/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1733</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>113</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Violența de gen. Cum protejăm victimele?</itunes:title>
    <title>Violența de gen. Cum protejăm victimele?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Asociația Moașelor din România (AMsR) și Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) au semnat recent un protocol de colaborare privind respectarea drepturilor femeilor și accesul real la servicii de sănătate și de protecție împotriva abuzurilor. Ce reprezintă această colaborare, cum și cînd se vor traduce în realitate obiectivele propuse? Am întrebat-o pe Irina Mateescu, președinta Asociației Moașelor din România. Ce prevede legislația din România cu privire la ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Asociația Moașelor din România (AMsR) și Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) au semnat recent un protocol de colaborare privind respectarea drepturilor femeilor și accesul real la servicii de sănătate și de protecție împotriva abuzurilor. Ce reprezintă această colaborare, cum și cînd se vor traduce în realitate obiectivele propuse? Am întrebat-o pe Irina Mateescu, președinta Asociației Moașelor din România.</p><p><em>Ce prevede legislația din România cu privire la violența de gen și violența domestică - forme complexe care includ mai multe tipuri de violență, nu doar pe cele mai vizibile, cum e violența fizică?</em></p><p><b>Irina Mateescu</b>: „Avem incluse mai multe tipuri de violență în legislația din România, care s-a tot îmbunătățit în ultima perioadă - și ne bucurăm să avem acest parteneriat cu ANES, le mulțumim pentru toată munca imensă depusă pe îmbunătățirea legislației și a implementării ei. Avem, într-adevăr, violență fizică, violență economică, violență religioasă - cînd îți impui partea de credințe, valori și asupra celuilalt sau nu-l lași pe celălalt să-și exprime liber religia - avem violență emoțională și noi am pus pe masa deciziilor privind îmbunătățirea acestei legislații și violența obstetrică și sperăm să fie adoptată, am făcut toate demersurile pentru a fi inclusă și această formă de violență în definiția violenței de gen din România. (...) Rolul sistemului de sănătate este unul major în prevenirea prin educație, identificarea și gestionarea tuturor formelor de violență de gen, inclusiv traficul de persoane, agresiunile sexuale sau violența partenerului intim. Toate astea ajung uneori la medicul de familie, la specialist, la o cameră de gardă, într-un ambulatoriu sau într-o clinică privată. Am avut noi, ca moașe, multe cazuri care ne-au ajuns la cursuri, le-am identificat la o consiliere de după naștere. Identificăm niște riscuri, pentru că de multe ori nu putem vorbi separat cu femeia. Dar trebuie să fim noi în alertă constantă, să observăm riscurile care ne arată controlul din partea partenerului, care ne pot semnala un abuz și o nevoie a acelei persoane de a i se întinde o mînă, de-a o ajuta să iasă din abuz. Sistemul de sănătate e o poartă de intrare pentru aceste persoane.”  </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Asociația Moașelor din România (AMsR) și Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) au semnat recent un protocol de colaborare privind respectarea drepturilor femeilor și accesul real la servicii de sănătate și de protecție împotriva abuzurilor. Ce reprezintă această colaborare, cum și cînd se vor traduce în realitate obiectivele propuse? Am întrebat-o pe Irina Mateescu, președinta Asociației Moașelor din România.</p><p><em>Ce prevede legislația din România cu privire la violența de gen și violența domestică - forme complexe care includ mai multe tipuri de violență, nu doar pe cele mai vizibile, cum e violența fizică?</em></p><p><b>Irina Mateescu</b>: „Avem incluse mai multe tipuri de violență în legislația din România, care s-a tot îmbunătățit în ultima perioadă - și ne bucurăm să avem acest parteneriat cu ANES, le mulțumim pentru toată munca imensă depusă pe îmbunătățirea legislației și a implementării ei. Avem, într-adevăr, violență fizică, violență economică, violență religioasă - cînd îți impui partea de credințe, valori și asupra celuilalt sau nu-l lași pe celălalt să-și exprime liber religia - avem violență emoțională și noi am pus pe masa deciziilor privind îmbunătățirea acestei legislații și violența obstetrică și sperăm să fie adoptată, am făcut toate demersurile pentru a fi inclusă și această formă de violență în definiția violenței de gen din România. (...) Rolul sistemului de sănătate este unul major în prevenirea prin educație, identificarea și gestionarea tuturor formelor de violență de gen, inclusiv traficul de persoane, agresiunile sexuale sau violența partenerului intim. Toate astea ajung uneori la medicul de familie, la specialist, la o cameră de gardă, într-un ambulatoriu sau într-o clinică privată. Am avut noi, ca moașe, multe cazuri care ne-au ajuns la cursuri, le-am identificat la o consiliere de după naștere. Identificăm niște riscuri, pentru că de multe ori nu putem vorbi separat cu femeia. Dar trebuie să fim noi în alertă constantă, să observăm riscurile care ne arată controlul din partea partenerului, care ne pot semnala un abuz și o nevoie a acelei persoane de a i se întinde o mînă, de-a o ajuta să iasă din abuz. Sistemul de sănătate e o poartă de intrare pentru aceste persoane.”  </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16738733-violen-a-de-gen-cum-protejam-victimele.mp3" length="19137043" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/o4vjr0xu5dggii0qtqw8w54q0umz?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16738733</guid>
    <pubDate>Wed, 05 Mar 2025 15:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16738733/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16738733/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16738733/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16738733/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1591</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>112</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Exploatarea copiilor. Cum poate fi oprit traficul de minori în România?</itunes:title>
    <title>Exploatarea copiilor. Cum poate fi oprit traficul de minori în România?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Amploarea traficului de minori în România este subestimată. Principala formă de trafic este exploatarea sexuală. Factorii de vulnerabilitate sînt multipli și interconectați. Nivelul de conștientizare a pericolelor traficului este redus. Mecanismele de prevenire trebuie consolidate. Acestea sînt principalele concluzii ale unui studiu privind traficul de copii, realizat de organizația Justice and Care România. Am vorbit cu Mădălina Turza (director de țară, Justice and Care România) despre cum a...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Amploarea traficului de minori în România este subestimată. Principala formă de trafic este exploatarea sexuală. Factorii de vulnerabilitate sînt multipli și interconectați. Nivelul de conștientizare a pericolelor traficului este redus. Mecanismele de prevenire trebuie consolidate. Acestea sînt principalele concluzii ale unui studiu privind traficul de copii, realizat de organizația Justice and Care România. Am vorbit cu Mădălina Turza (director de țară, Justice and Care România) despre cum ajung copiii victime ale traficanţilor de persoane, despre cum poate fi prevenit acest fenomen, despre legislaţia privitoare la combaterea traficului de minori.</p><p><b>Mădălina Turza</b>: „Peste jumătate din copiii noştri traficaţi vin din mediul rural. Cercetarea pe care am făcut-o ne-a scos la lumină o realitate la care nu ne-am fi gîndit, pentru că avem tendinţa să credem că aceşti copii traficaţi provin din orfelinate sau din familii destrămate sau poate părinţii lor au plecat în străinătate şi sînt vai de capul lor, în grija unor străini. Dar realitatea ne arată că ei vin din familii cu doi părinţi sau cel puţin un părinte, nu vin din sărăcie extremă, e o formă de sărăcie, dar nu extremă, însă ce se întîmplă în fapt este o normalizare a anormalităţii. Sînt familii la noi în ţară cărora nu li se pare în neregulă că fiica lor adolescentă e plecată în străinătate dar se întoarce bine îmbrăcată şi cu un smartphone, că stă cu orele noaptea pe internet şi vorbeşte cu prieteni şi face şi bani de pe urma acestui lucru. Este ca o pierdere a unei busole morale. Şi asta face depistarea foarte grea, pentru că oamenii nu mai simt că este ceva în neregulă decît atunci cînd se ajunge la situaţii cu violenţă extremă.”</p><p><em>Care sînt motivele pentru care un copil – fată sau băiat – ajunge victima traficanţilor de persoane, care sînt metodele traficanților?<br/></em><b>Mădălina Turza</b>: „85% dintre copiii traficaţi sînt fete cu vîrste cuprinse între 14 şi 17 ani, racolate pentru exploatare sexuală, multe dintre victimele adulte au fost racolate cînd erau minore şi noi le-am salvat cînd deja deveniseră adulte, pe multe le-am salvat fiind însărcinate cu copii ce urmează să se nască în urma experienţei traficului exploatării sexuale. Multe dintre ele nu provin din familii sărace. Aici apar vulnerabilităţile emoţionale. Una dintre metodele cele mai frecvente de racolare este metoda <em>lover boy</em>, cînd fetele sînt prinse în această capcană şi seduse de poveşti romantice nerealiste. Aceste vulnerabilităţi vin pe fondul unor lipsuri care nu-s neapărat materiale. Sînt fete care nu sînt valorizate în casă, care au o relaţie grea cu părinţii lor, care nu au fost iubite, care se simt sigure, care nu se simt validate. Şi-atunci apar aceşti Feţi-Frumoşi, tineri chipeşi, plătiţi să facă asta, care dau tîrcoale acestor fete o săptămînă, două, trei, o lună, se prezintă părinţilor – avem cazul unei tinere studente la Arhitectură, dintr-un mediu familial foarte bun, care a fost traficată şi exploatată. O altă situaţie este racolarea online. Şi fac un apel la ascultători: vă rog din suflet să urmăriţi ce fac copiii dumneavoastră online. Sînt copii, fete de 12, de 13 ani care sînt abordate pe reţelele sociale de oameni de care nici nu aveţi idee. Apoi trebuie să ne uităm la hipersexualizarea copiilor: vestimentară, comportamentală şi verbală. Copilele noastre se expun foarte mult, în special pe reţelele sociale, în ipostaze periculoase pentru ele. Trebuie să ştim cu toţii că atunci cînd o fată se îmbracă atît de strident – o spun psihologii cu care lucrăm –, ea de fapt vă transmite dumneavoastră, dragi părinţi, că nu se simte văzută şi că nu este suficient de mult validată, poate din alte puncte de vedere decît cele ale aspectului fizic.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Amploarea traficului de minori în România este subestimată. Principala formă de trafic este exploatarea sexuală. Factorii de vulnerabilitate sînt multipli și interconectați. Nivelul de conștientizare a pericolelor traficului este redus. Mecanismele de prevenire trebuie consolidate. Acestea sînt principalele concluzii ale unui studiu privind traficul de copii, realizat de organizația Justice and Care România. Am vorbit cu Mădălina Turza (director de țară, Justice and Care România) despre cum ajung copiii victime ale traficanţilor de persoane, despre cum poate fi prevenit acest fenomen, despre legislaţia privitoare la combaterea traficului de minori.</p><p><b>Mădălina Turza</b>: „Peste jumătate din copiii noştri traficaţi vin din mediul rural. Cercetarea pe care am făcut-o ne-a scos la lumină o realitate la care nu ne-am fi gîndit, pentru că avem tendinţa să credem că aceşti copii traficaţi provin din orfelinate sau din familii destrămate sau poate părinţii lor au plecat în străinătate şi sînt vai de capul lor, în grija unor străini. Dar realitatea ne arată că ei vin din familii cu doi părinţi sau cel puţin un părinte, nu vin din sărăcie extremă, e o formă de sărăcie, dar nu extremă, însă ce se întîmplă în fapt este o normalizare a anormalităţii. Sînt familii la noi în ţară cărora nu li se pare în neregulă că fiica lor adolescentă e plecată în străinătate dar se întoarce bine îmbrăcată şi cu un smartphone, că stă cu orele noaptea pe internet şi vorbeşte cu prieteni şi face şi bani de pe urma acestui lucru. Este ca o pierdere a unei busole morale. Şi asta face depistarea foarte grea, pentru că oamenii nu mai simt că este ceva în neregulă decît atunci cînd se ajunge la situaţii cu violenţă extremă.”</p><p><em>Care sînt motivele pentru care un copil – fată sau băiat – ajunge victima traficanţilor de persoane, care sînt metodele traficanților?<br/></em><b>Mădălina Turza</b>: „85% dintre copiii traficaţi sînt fete cu vîrste cuprinse între 14 şi 17 ani, racolate pentru exploatare sexuală, multe dintre victimele adulte au fost racolate cînd erau minore şi noi le-am salvat cînd deja deveniseră adulte, pe multe le-am salvat fiind însărcinate cu copii ce urmează să se nască în urma experienţei traficului exploatării sexuale. Multe dintre ele nu provin din familii sărace. Aici apar vulnerabilităţile emoţionale. Una dintre metodele cele mai frecvente de racolare este metoda <em>lover boy</em>, cînd fetele sînt prinse în această capcană şi seduse de poveşti romantice nerealiste. Aceste vulnerabilităţi vin pe fondul unor lipsuri care nu-s neapărat materiale. Sînt fete care nu sînt valorizate în casă, care au o relaţie grea cu părinţii lor, care nu au fost iubite, care se simt sigure, care nu se simt validate. Şi-atunci apar aceşti Feţi-Frumoşi, tineri chipeşi, plătiţi să facă asta, care dau tîrcoale acestor fete o săptămînă, două, trei, o lună, se prezintă părinţilor – avem cazul unei tinere studente la Arhitectură, dintr-un mediu familial foarte bun, care a fost traficată şi exploatată. O altă situaţie este racolarea online. Şi fac un apel la ascultători: vă rog din suflet să urmăriţi ce fac copiii dumneavoastră online. Sînt copii, fete de 12, de 13 ani care sînt abordate pe reţelele sociale de oameni de care nici nu aveţi idee. Apoi trebuie să ne uităm la hipersexualizarea copiilor: vestimentară, comportamentală şi verbală. Copilele noastre se expun foarte mult, în special pe reţelele sociale, în ipostaze periculoase pentru ele. Trebuie să ştim cu toţii că atunci cînd o fată se îmbracă atît de strident – o spun psihologii cu care lucrăm –, ea de fapt vă transmite dumneavoastră, dragi părinţi, că nu se simte văzută şi că nu este suficient de mult validată, poate din alte puncte de vedere decît cele ale aspectului fizic.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16732952-exploatarea-copiilor-cum-poate-fi-oprit-traficul-de-minori-in-romania.mp3" length="21379234" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/lj99stsqgnq0uw6tqzd2mtkbdpi3?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16732952</guid>
    <pubDate>Tue, 04 Mar 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16732952/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16732952/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16732952/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16732952/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1778</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>111</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Feminismul - instrucțiuni de folosire</itunes:title>
    <title>Feminismul - instrucțiuni de folosire</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Mai avem nevoie de feminism? Este întrebarea cu care se deschide un volum extrem de bogat în mărturii și argumente și care răspunde afirmativ răspicat, pe multe și diverse voci. „Cum am devenit feministă” se numește și este o antologie de texte apărută în imprintul n’autor al editurii Nemira. Coordonatoarele sale, Ionela Băluță şi Emanuela Ignățoiu-Sora ne spun de ce mai avem nevoie de feminism şi de ce feminismul stîrneşte în România reacţii ostile.  Cui îi e frică de feminism? Ionela B...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Mai avem nevoie de feminism? Este întrebarea cu care se deschide un volum extrem de bogat în mărturii și argumente și care răspunde afirmativ răspicat, pe multe și diverse voci. „Cum am devenit feministă” se numește și este o antologie de texte apărută în imprintul n’autor al editurii Nemira. Coordonatoarele sale, Ionela Băluță şi Emanuela Ignățoiu-Sora ne spun de ce mai avem nevoie de feminism şi de ce feminismul stîrneşte în România reacţii ostile. </p><p><em>Cui îi e frică de feminism?<br/></em><b>Ionela Băluță</b>: „Cred că îi e frică de feminism celui sau celei – că sînt şi bărbaţi şi femei – care nu înţelege ce e feminismul. Şi prin acest volum asta am încercat să arătăm: cam despre ce este feminismul şi cum poate să fie vorba despre feminism în vieţile noastre, ale tuturor. De ce provoacă în continuare marginalizare, teamă, ură – asta cred că ţine şi de felul în care, după căderea regimului comunist, din păcate, în general ideea de egalitate şi în special egalitatea între femei şi bărbaţi a fost, încă din anii ʼ90 asociată cu comunismul apoi neo-marxismul. Cred că în România, pe lîngă alte obstacole prezente şi în alte societăţi, ne izbim şi de această barieră ideologică.”</p><p><em>Sînt mai multe vîrste ale feminismului. Cum e feminismul din România raportat la ce se întîmplă în Occident şi în lume?<br/></em><b>Emanuela Ignățoiu-Sora</b>: „Cred că sîntem, pe de-o parte, în acelaşi moment cu celelate valuri, cu celelalte mişcări – ne uităm la <em>metoo</em>, că şi la noi au fost, mai ales dinspre publicitate, femei care au denunţat aumite practici, vedem de curînd în sistemul universitar ce se întîmplă. Pe de altă parte cred că sîntem neracordate la mişcările feministe. Şi aici volumul nostru încearcă să acopere o preocupare care nu a fost atît de vizibilă, nu a fost atît de continuă cum sperăm noi să înceapă să fie.”</p><p>Apasă PLAY pentru  a asculta interviul integral!<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p><p><br/><br/></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Mai avem nevoie de feminism? Este întrebarea cu care se deschide un volum extrem de bogat în mărturii și argumente și care răspunde afirmativ răspicat, pe multe și diverse voci. „Cum am devenit feministă” se numește și este o antologie de texte apărută în imprintul n’autor al editurii Nemira. Coordonatoarele sale, Ionela Băluță şi Emanuela Ignățoiu-Sora ne spun de ce mai avem nevoie de feminism şi de ce feminismul stîrneşte în România reacţii ostile. </p><p><em>Cui îi e frică de feminism?<br/></em><b>Ionela Băluță</b>: „Cred că îi e frică de feminism celui sau celei – că sînt şi bărbaţi şi femei – care nu înţelege ce e feminismul. Şi prin acest volum asta am încercat să arătăm: cam despre ce este feminismul şi cum poate să fie vorba despre feminism în vieţile noastre, ale tuturor. De ce provoacă în continuare marginalizare, teamă, ură – asta cred că ţine şi de felul în care, după căderea regimului comunist, din păcate, în general ideea de egalitate şi în special egalitatea între femei şi bărbaţi a fost, încă din anii ʼ90 asociată cu comunismul apoi neo-marxismul. Cred că în România, pe lîngă alte obstacole prezente şi în alte societăţi, ne izbim şi de această barieră ideologică.”</p><p><em>Sînt mai multe vîrste ale feminismului. Cum e feminismul din România raportat la ce se întîmplă în Occident şi în lume?<br/></em><b>Emanuela Ignățoiu-Sora</b>: „Cred că sîntem, pe de-o parte, în acelaşi moment cu celelate valuri, cu celelalte mişcări – ne uităm la <em>metoo</em>, că şi la noi au fost, mai ales dinspre publicitate, femei care au denunţat aumite practici, vedem de curînd în sistemul universitar ce se întîmplă. Pe de altă parte cred că sîntem neracordate la mişcările feministe. Şi aici volumul nostru încearcă să acopere o preocupare care nu a fost atît de vizibilă, nu a fost atît de continuă cum sperăm noi să înceapă să fie.”</p><p>Apasă PLAY pentru  a asculta interviul integral!<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p><p><br/><br/></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16725282-feminismul-instruc-iuni-de-folosire.mp3" length="20364495" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/encr9jn39atnoirgkc78q4yuym62?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16725282</guid>
    <pubDate>Mon, 03 Mar 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16725282/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16725282/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16725282/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16725282/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1693</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>110</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Svetlana Cârstean: „Forța poeziei este că te poate scoate la suprafață”</itunes:title>
    <title>Svetlana Cârstean: „Forța poeziei este că te poate scoate la suprafață”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Svetlana Cârstean a publicat recent volumul de poezie „Restul”, la Editura Nemira. Primul dintr-o trilogie, cum aflăm de pe pagina cu titlul. Ceea ce se remarcă de la început este simplificarea limbajului, precizia formulărilor și structura de rezistență pe care e construit discursul, o structură simplă și solidă care sună așa: „E un bărbat în mine care” sau „E un sistem care” sau „E o femeie în mine care”. În centrul cărții este un personaj masculin-feminin prin care autoarea chestionează în...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Svetlana Cârstean a publicat recent volumul de poezie „Restul”, la Editura Nemira. Primul dintr-o trilogie, cum aflăm de pe pagina cu titlul. Ceea ce se remarcă de la început este simplificarea limbajului, precizia formulărilor și structura de rezistență pe care e construit discursul, o structură simplă și solidă care sună așa: „E un bărbat în mine care” sau „E un sistem care” sau „E o femeie în mine care”. În centrul cărții este un personaj masculin-feminin prin care autoarea chestionează în profunzime ce e masculin în noi, ce e feminin, dar și ce e stereotip în raportarea la masculinitate și la feminitate. Am vorbit cu Svetlana Cârstean despre noul său volum, despre structura sa și temele centrale, despre insuficiența poeziei și, în egală măsură, despre puterea sa. </p><p><b>Svetlana Cârstean</b>: „Tot lucrul meu la această carte a fost la intersecția dintre dimensiunile identitare și tot ce înseamnă muncă, bani, efort enorm, epuizare și, legat de bani, de tot ce înseamnă datorie, a fi plătit, a plăti, a primi, a te autoevalua, toate lucrurile astea erau amestecate. Și am realizat că nu e întîmplător că ele stau acolo ca un ghem, în această imagine a masculinității, care prestează, poate, pînă la exasperare. Am lucrat cu gîndul la mai multe modele de bărbați, de cupluri, mai puțin de femei. Într-un fel am vrut să fac o carte a bărbaților aici, deși, în ultimă instanță, este o carte despre feminitate. După ce trec prin toate modelele astea masculine, restul - care înseamnă multe lucruri -, restul acesta poate fi și felul în care mă poziționez în propria mea feminitate.”</p><p><em>„Poezia e un rest. Ce rămîne de la masa celorlalți./ O insuficiență constantă.” se spune în carte.<br/></em><b>Svetlana Cârstean</b>: „A fost și este o obsesie a mea, un sentiment foarte pregnant - că poezia are această condiție, de a fi insuficientă, în orice sistem. Sigur că e ceva foarte dureros. Asta înseamnă că poezia nu poate să rezolve lucrurile așa cum ne-am putea imagina. Înseamnă că ea există dar e foarte complicat ca prezentul ei să funcționeze absolut simultan cu prezentul propriu-zis, al realității. Că există mereu un decalaj între ceea ce se întîmplă și poezie. Că ea poate fi acceptată în adevărurile ei mult mai tîrziu. Există acest <em>delay</em>. Poezia este mai digerabilă post-factum, post-mortem, după, după, în general după. (...) Poezia e un rest pentru că are o condiție marginală, orice s-ar spune. Nu poate să fie suficient să te înființezi în lume cu poezia. Trebuie să fim serioși și să admitem acest lucru: nimeni nu te va accepta numai cu poezia, nimeni nu va accepta numai poezia. Totdeauna dă cu virgulă, totdeauna rămîne ceva, totdeauna poezia se așteaptă să fie ceva în plus sau ceva pe lîngă sau ceva care o să vină mai tîrziu. Dar nu prezent. Cred că una dintre ratările noastre ca ființe este incapacitatea noastră de a trăi într-o prezență, așa cum poezia o face. Pentru că poezia e prezență. Ca să poți să scrii, trebuie să ai capacitatea de a sta cu tine într-o prezență care uneori poate fi insuportabilă.”</p><p><em>Dar, în insuficiența ei, care e forța poeziei?<br/></em><b>Svetlana Cârstean</b>: „De a putea conține. Noi căutăm conținători pentru tot ceea ce trăim, simțim, gîndim. Forța poeziei este de a putea duce în ea, de a putea susține toate aceste lucruri, de a te putea scoate la suprafață.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Svetlana Cârstean a publicat recent volumul de poezie „Restul”, la Editura Nemira. Primul dintr-o trilogie, cum aflăm de pe pagina cu titlul. Ceea ce se remarcă de la început este simplificarea limbajului, precizia formulărilor și structura de rezistență pe care e construit discursul, o structură simplă și solidă care sună așa: „E un bărbat în mine care” sau „E un sistem care” sau „E o femeie în mine care”. În centrul cărții este un personaj masculin-feminin prin care autoarea chestionează în profunzime ce e masculin în noi, ce e feminin, dar și ce e stereotip în raportarea la masculinitate și la feminitate. Am vorbit cu Svetlana Cârstean despre noul său volum, despre structura sa și temele centrale, despre insuficiența poeziei și, în egală măsură, despre puterea sa. </p><p><b>Svetlana Cârstean</b>: „Tot lucrul meu la această carte a fost la intersecția dintre dimensiunile identitare și tot ce înseamnă muncă, bani, efort enorm, epuizare și, legat de bani, de tot ce înseamnă datorie, a fi plătit, a plăti, a primi, a te autoevalua, toate lucrurile astea erau amestecate. Și am realizat că nu e întîmplător că ele stau acolo ca un ghem, în această imagine a masculinității, care prestează, poate, pînă la exasperare. Am lucrat cu gîndul la mai multe modele de bărbați, de cupluri, mai puțin de femei. Într-un fel am vrut să fac o carte a bărbaților aici, deși, în ultimă instanță, este o carte despre feminitate. După ce trec prin toate modelele astea masculine, restul - care înseamnă multe lucruri -, restul acesta poate fi și felul în care mă poziționez în propria mea feminitate.”</p><p><em>„Poezia e un rest. Ce rămîne de la masa celorlalți./ O insuficiență constantă.” se spune în carte.<br/></em><b>Svetlana Cârstean</b>: „A fost și este o obsesie a mea, un sentiment foarte pregnant - că poezia are această condiție, de a fi insuficientă, în orice sistem. Sigur că e ceva foarte dureros. Asta înseamnă că poezia nu poate să rezolve lucrurile așa cum ne-am putea imagina. Înseamnă că ea există dar e foarte complicat ca prezentul ei să funcționeze absolut simultan cu prezentul propriu-zis, al realității. Că există mereu un decalaj între ceea ce se întîmplă și poezie. Că ea poate fi acceptată în adevărurile ei mult mai tîrziu. Există acest <em>delay</em>. Poezia este mai digerabilă post-factum, post-mortem, după, după, în general după. (...) Poezia e un rest pentru că are o condiție marginală, orice s-ar spune. Nu poate să fie suficient să te înființezi în lume cu poezia. Trebuie să fim serioși și să admitem acest lucru: nimeni nu te va accepta numai cu poezia, nimeni nu va accepta numai poezia. Totdeauna dă cu virgulă, totdeauna rămîne ceva, totdeauna poezia se așteaptă să fie ceva în plus sau ceva pe lîngă sau ceva care o să vină mai tîrziu. Dar nu prezent. Cred că una dintre ratările noastre ca ființe este incapacitatea noastră de a trăi într-o prezență, așa cum poezia o face. Pentru că poezia e prezență. Ca să poți să scrii, trebuie să ai capacitatea de a sta cu tine într-o prezență care uneori poate fi insuportabilă.”</p><p><em>Dar, în insuficiența ei, care e forța poeziei?<br/></em><b>Svetlana Cârstean</b>: „De a putea conține. Noi căutăm conținători pentru tot ceea ce trăim, simțim, gîndim. Forța poeziei este de a putea duce în ea, de a putea susține toate aceste lucruri, de a te putea scoate la suprafață.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16708882-svetlana-carstean-for-a-poeziei-este-ca-te-poate-scoate-la-suprafa-a.mp3" length="21875084" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/5z17yp1kw3190cfmnbwspclacdxr?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16708882</guid>
    <pubDate>Fri, 28 Feb 2025 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16708882/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16708882/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16708882/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16708882/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1819</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>109</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce poate învăța România din experiența Moldovei în materie de combatere a influenței ruse?</itunes:title>
    <title>Ce poate învăța România din experiența Moldovei în materie de combatere a influenței ruse?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Anul trecut au avut loc în Republica Moldova alegeri prezidențiale și un referendum legat de aderarea la UE. Alegerile s-au desfășurat într-un climat tensionat, în urma unor tentative de destabilizare din partea Rusiei. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit atunci despre „un atac fără precedent pentru istoria întregii Europe” asupra țării, „bani murdari, cumpărare ilegală de voturi, implicarea în procesele electorale a unor forțe ostile din afara țării și a unor grupări criminal...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Anul trecut au avut loc în Republica Moldova alegeri prezidențiale și un referendum legat de aderarea la UE. Alegerile s-au desfășurat într-un climat tensionat, în urma unor tentative de destabilizare din partea Rusiei. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu,<b> </b>a vorbit atunci despre „un atac fără precedent pentru istoria întregii Europe” asupra țării, „bani murdari, cumpărare ilegală de voturi, implicarea în procesele electorale a unor forțe ostile din afara țării și a unor grupări criminale, minciuni, inducerea urii și a fricii”. Vorbim astăzi despre cum s-a apărat Republica Moldova de ingerințele Rusiei în alegeri și despre ce poate învăța România din experiența țării vecine. Invitatul nostru este jurnalistul Mihai Isac, din Republica Moldova.</p><p><em>Ziarul de Gardă din Republica Moldova a realizat investigații care au arătat cum a funcționat schema de corupere a alegătorilor cu bani din Rusia, pentru a vota NU la referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană. Ne puteți explica ce au descoperit jurnaliștii de la Ziarul de Gardă?</em></p><p><b>Mihai Isac</b>: „Nu este pentru prima dată cînd mass-media din Republica Moldova demonstrează implicarea banilor murdari de proveniență estică în coruperea voinței electoratului din Republica Moldova. Dacă veți urmări activitatea Ziarului de Gardă, în urmă cu aproximativ trei ani, chiar una dintre jurnalistele implicate în ancheta la care v-ați referit a fost implicată într-o altă anchetă în care s-a arătat cum prin folosirea acestor bani sînt organizate proteste ilegale împotriva autorităților constituționale de la Chișinău. În același timp, chiar în noaptea alegerilor, doamna președintă Maia Sandu a menționat cifra de 300.000 de voturi care ar fi fost cumva viciate de activitatea acestei rețele paralele. (...) Republica Moldova este practic un teren de război, un cîmp de luptă informațional, unde Federația Rusă dezvoltă și aplică noi strategii și tehnici menite să corupă voința electoratului.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Anul trecut au avut loc în Republica Moldova alegeri prezidențiale și un referendum legat de aderarea la UE. Alegerile s-au desfășurat într-un climat tensionat, în urma unor tentative de destabilizare din partea Rusiei. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu,<b> </b>a vorbit atunci despre „un atac fără precedent pentru istoria întregii Europe” asupra țării, „bani murdari, cumpărare ilegală de voturi, implicarea în procesele electorale a unor forțe ostile din afara țării și a unor grupări criminale, minciuni, inducerea urii și a fricii”. Vorbim astăzi despre cum s-a apărat Republica Moldova de ingerințele Rusiei în alegeri și despre ce poate învăța România din experiența țării vecine. Invitatul nostru este jurnalistul Mihai Isac, din Republica Moldova.</p><p><em>Ziarul de Gardă din Republica Moldova a realizat investigații care au arătat cum a funcționat schema de corupere a alegătorilor cu bani din Rusia, pentru a vota NU la referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană. Ne puteți explica ce au descoperit jurnaliștii de la Ziarul de Gardă?</em></p><p><b>Mihai Isac</b>: „Nu este pentru prima dată cînd mass-media din Republica Moldova demonstrează implicarea banilor murdari de proveniență estică în coruperea voinței electoratului din Republica Moldova. Dacă veți urmări activitatea Ziarului de Gardă, în urmă cu aproximativ trei ani, chiar una dintre jurnalistele implicate în ancheta la care v-ați referit a fost implicată într-o altă anchetă în care s-a arătat cum prin folosirea acestor bani sînt organizate proteste ilegale împotriva autorităților constituționale de la Chișinău. În același timp, chiar în noaptea alegerilor, doamna președintă Maia Sandu a menționat cifra de 300.000 de voturi care ar fi fost cumva viciate de activitatea acestei rețele paralele. (...) Republica Moldova este practic un teren de război, un cîmp de luptă informațional, unde Federația Rusă dezvoltă și aplică noi strategii și tehnici menite să corupă voința electoratului.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16702498-ce-poate-inva-a-romania-din-experien-a-moldovei-in-materie-de-combatere-a-influen-ei-ruse.mp3" length="21139918" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/7r9mdtsrgll9799fda60im6h0isx?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16702498</guid>
    <pubDate>Thu, 27 Feb 2025 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16702498/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16702498/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16702498/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16702498/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1758</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>108</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cum mai poate fi menținută în viață relația transatlantică?</itunes:title>
    <title>Cum mai poate fi menținută în viață relația transatlantică?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele francez Emmanuel Macron a fost luni la Washington și s-a întîlnit cu președintele american Donald Trump. Premierul britanic Keir Starmer merge joi la Washington ca să discute cu Donald Trump. Care sînt marile mize ale acestor discuții? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. Camil Pârvu: „E o serie de evenimente politice în desfăşurare, poate e hazardat să vorbim categoric de lucruri care sînt în derulare. Dar ne ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele francez Emmanuel Macron a fost luni la Washington și s-a întîlnit cu președintele american Donald Trump. Premierul britanic Keir Starmer merge joi la Washington ca să discute cu Donald Trump. Care sînt marile mize ale acestor discuții? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.</p><p><b>Camil Pârvu</b>: „E o serie de evenimente politice în desfăşurare, poate e hazardat să vorbim categoric de lucruri care sînt în derulare. Dar ne putem da seama că misiunea oricărui lider politic care reprezintă nu doar Franţa, ci şi Europa, este de a recupera un pic din starea deplorabilă în care se află acum relaţiile transatlantice. E o situaţie pe care Macron trebuie s-o gestioneze şi la nivel personal dar şi la nivelul unor dosare foarte grele: dosarul ucrainean, dosarul comercial, dosarele care ţin de o serie întreagă de dispute pe care administraţia Trump se pregăteşte să le deschidă cu Uniunea Europeană, inclusiv cele legate de reglementarea spaţiului digital şi a inteligenţei artificiale.”</p><p><em>Joi premierul britanic Keir Starmer merge la Casa Albă. Care este miza acestei întîlniri?</em></p><p><b>Camil Pârvu</b>: „Este această serie de întîlniri ale europenilor cu preşedintele Trump. Zilele trecute a fost Macron, joi o să fie Starmer, probabil că vineri se duce chiar Zelenski, pentru a încerca să ţină cumva în viaţă această cooperare transatlantică.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele francez Emmanuel Macron a fost luni la Washington și s-a întîlnit cu președintele american Donald Trump. Premierul britanic Keir Starmer merge joi la Washington ca să discute cu Donald Trump. Care sînt marile mize ale acestor discuții? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.</p><p><b>Camil Pârvu</b>: „E o serie de evenimente politice în desfăşurare, poate e hazardat să vorbim categoric de lucruri care sînt în derulare. Dar ne putem da seama că misiunea oricărui lider politic care reprezintă nu doar Franţa, ci şi Europa, este de a recupera un pic din starea deplorabilă în care se află acum relaţiile transatlantice. E o situaţie pe care Macron trebuie s-o gestioneze şi la nivel personal dar şi la nivelul unor dosare foarte grele: dosarul ucrainean, dosarul comercial, dosarele care ţin de o serie întreagă de dispute pe care administraţia Trump se pregăteşte să le deschidă cu Uniunea Europeană, inclusiv cele legate de reglementarea spaţiului digital şi a inteligenţei artificiale.”</p><p><em>Joi premierul britanic Keir Starmer merge la Casa Albă. Care este miza acestei întîlniri?</em></p><p><b>Camil Pârvu</b>: „Este această serie de întîlniri ale europenilor cu preşedintele Trump. Zilele trecute a fost Macron, joi o să fie Starmer, probabil că vineri se duce chiar Zelenski, pentru a încerca să ţină cumva în viaţă această cooperare transatlantică.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16697978-cum-mai-poate-fi-men-inuta-in-via-a-rela-ia-transatlantica.mp3" length="20284941" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/a0j5s21uj0tt83t7jn71hytmjhw2?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16697978</guid>
    <pubDate>Wed, 26 Feb 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16697978/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16697978/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16697978/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16697978/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1687</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>107</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Germania după alegeri. Friedrich Merz în căutarea unei coaliții puternice </itunes:title>
    <title>Germania după alegeri. Friedrich Merz în căutarea unei coaliții puternice </title>
    <itunes:summary><![CDATA[O prezenţă record s-a înregistrat duminică la alegerile din Germania. 83,5% dintre cetăţenii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Pe primul loc s-a clasat alianţa lui Friedrich Merz, CDU/CSU, cu 28,5%, pe locul al doilea s-a clasat, cu 20,8%, AfD, partidul considerat de extremă dreapta, condus de Alice Weidel, pe locul al treilea SPD-ul lui Olaf Scholz, cu 16,4% şi pe locul al patrulea s-au clasat Verzii, cu 11,6%. A intrat în Parlament şi partidul de stînga Die Linke, votat de 8,8% dintre...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>O prezenţă record s-a înregistrat duminică la alegerile din Germania. 83,5% dintre cetăţenii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Pe primul loc s-a clasat alianţa lui Friedrich Merz, CDU/CSU, cu 28,5%, pe locul al doilea s-a clasat, cu 20,8%, AfD, partidul considerat de extremă dreapta, condus de Alice Weidel, pe locul al treilea SPD-ul lui Olaf Scholz, cu 16,4% şi pe locul al patrulea s-au clasat Verzii, cu 11,6%. A intrat în Parlament şi partidul de stînga Die Linke, votat de 8,8% dintre alegători. Despre rezultatele alegerilor din Germania şi perspectivele pentru formarea coaliţiei de guvernare vorbim cu Luciana Ghica, conf. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p> <b>Luciana Ghica</b>: „Succesul extremei drepte este foarte mult legat de <em>social media</em>, într-adevăr, dar într-un fel este legat şi de politica clasică. Ajunge mai aproape de alegător, în sensul că partidul, chiar dacă prin promovarea de mesaje false, de ură, ajunge mult mai aproape de ce-l frămîntă pe alegător, chiar dacă unele dintre aceste probleme sînt complet inventate. Multe dintre partidele tradiţionale, nu doar în Germania, dar peste tot în Europa, din păcate, au pierdut frecvent baza din care s-au format, au pierdut legătura cu alegătorii. Şi asta şi spun alegătorii la urne: cu ce mă reprezintă pe mine?”</p><p><em>Spre deosebire de Olaf Scholz, Friedrich Merz (probabil viitorul cancelar al Germaniei) a declarat că nu se va opune livrării de rachete Taurus cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina. De asemenea, este deschis pentru discuţii despre un proiect european de apărare. Aici se întîlneşte în opinii cu preşedintele francez Emmanuel Macron. Cît contează poziţionarea Germaniei faţă de un asemenea proiect de apărare europeană?</em></p><p><b>Luciana Ghica</b>: „Contează foarte mult pentru că există o capacitate de producere a armamentului semnificativă în Germania – este unul dintre cei mai mari producători din lume, nu doar din Europa. Şi, teoretic, forţele armate germane sînt printre cele mai importante din Europa. (...) E important să existe acest semnal. Nu ştiu să vă spun ce se va întîmpla, sîntem într-o perioadă extrem de volatilă. Multă vreme am depins pentru chestiuni de securitate de aliatul nostru principal, SUA, care în acest moment nu mai este un aliat pe care ne putem baza, este impredictibil şi, în unele chestiuni, ameninţă să ne fie chiar inamic. Astfel de comportamente vor readuce în prim-plan discuţii despre o armată europeană, despre armament.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>O prezenţă record s-a înregistrat duminică la alegerile din Germania. 83,5% dintre cetăţenii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Pe primul loc s-a clasat alianţa lui Friedrich Merz, CDU/CSU, cu 28,5%, pe locul al doilea s-a clasat, cu 20,8%, AfD, partidul considerat de extremă dreapta, condus de Alice Weidel, pe locul al treilea SPD-ul lui Olaf Scholz, cu 16,4% şi pe locul al patrulea s-au clasat Verzii, cu 11,6%. A intrat în Parlament şi partidul de stînga Die Linke, votat de 8,8% dintre alegători. Despre rezultatele alegerilor din Germania şi perspectivele pentru formarea coaliţiei de guvernare vorbim cu Luciana Ghica, conf. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p> <b>Luciana Ghica</b>: „Succesul extremei drepte este foarte mult legat de <em>social media</em>, într-adevăr, dar într-un fel este legat şi de politica clasică. Ajunge mai aproape de alegător, în sensul că partidul, chiar dacă prin promovarea de mesaje false, de ură, ajunge mult mai aproape de ce-l frămîntă pe alegător, chiar dacă unele dintre aceste probleme sînt complet inventate. Multe dintre partidele tradiţionale, nu doar în Germania, dar peste tot în Europa, din păcate, au pierdut frecvent baza din care s-au format, au pierdut legătura cu alegătorii. Şi asta şi spun alegătorii la urne: cu ce mă reprezintă pe mine?”</p><p><em>Spre deosebire de Olaf Scholz, Friedrich Merz (probabil viitorul cancelar al Germaniei) a declarat că nu se va opune livrării de rachete Taurus cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina. De asemenea, este deschis pentru discuţii despre un proiect european de apărare. Aici se întîlneşte în opinii cu preşedintele francez Emmanuel Macron. Cît contează poziţionarea Germaniei faţă de un asemenea proiect de apărare europeană?</em></p><p><b>Luciana Ghica</b>: „Contează foarte mult pentru că există o capacitate de producere a armamentului semnificativă în Germania – este unul dintre cei mai mari producători din lume, nu doar din Europa. Şi, teoretic, forţele armate germane sînt printre cele mai importante din Europa. (...) E important să existe acest semnal. Nu ştiu să vă spun ce se va întîmpla, sîntem într-o perioadă extrem de volatilă. Multă vreme am depins pentru chestiuni de securitate de aliatul nostru principal, SUA, care în acest moment nu mai este un aliat pe care ne putem baza, este impredictibil şi, în unele chestiuni, ameninţă să ne fie chiar inamic. Astfel de comportamente vor readuce în prim-plan discuţii despre o armată europeană, despre armament.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16690888-germania-dupa-alegeri-friedrich-merz-in-cautarea-unei-coali-ii-puternice.mp3" length="21187388" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/pfj2liyopbphdwdjciehwlp91x5p?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16690888</guid>
    <pubDate>Tue, 25 Feb 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16690888/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16690888/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16690888/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16690888/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1762</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>106</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Armand Goșu: „Putin n-a reușit să învingă Ucraina. Pare că o va învinge Trump. E descurajant...”</itunes:title>
    <title>Armand Goșu: „Putin n-a reușit să învingă Ucraina. Pare că o va învinge Trump. E descurajant...”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Se împlinesc trei ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, timp în care Ucraina a rezistat agresiunii datorită ajutorului din partea statelor occidentale. Între timp Donald Trump a revenit la Casa Albă și a anunțat, încă din campania electorală că va face pace în Ucraina. Dar ce fel de pace? Și cu ce costuri pentru Ucraina? Despre războiul din Ucraina, despre planurile lui Trump pentru pace și consecințele viziunii lui pentru Ucraina și Europa vorbim cu istoricul Armand Goșu.&nbs...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Se împlinesc trei ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, timp în care Ucraina a rezistat agresiunii datorită ajutorului din partea statelor occidentale. Între timp Donald Trump a revenit la Casa Albă și a anunțat, încă din campania electorală că va face pace în Ucraina. Dar ce fel de pace? Și cu ce costuri pentru Ucraina? Despre războiul din Ucraina, despre planurile lui Trump pentru pace și consecințele viziunii lui pentru Ucraina și Europa vorbim cu istoricul Armand Goșu. </p><p> <b>Armand Goșu</b>: „Problema e că Putin nu se mulţumeşte, cum ar vrea Trump, cu 20% din teritoriu. Putin nu gîndeşte în termeni de teritoriu, el nu e agent imobiliar, nu construieşte Trump Towers prin Mariupol. Pur şi simplu Putin doreşte să dispară naţiunea ucraineană, să dispară statalitatea ucraineană. Asta nu înţelege Trump, asta nu înţeleg demnitarii americani.”</p><p><em>Oficiali americani și ruși s-au întîlnit la Riad pentru a pregăti negocierile de pace. Fără Ucraina și fără Europa. Ce semnificație are această primă discuție între demnitari americani și ruși?</em></p><p><b>Armand Goșu</b>: „Poate să fie începutul unei frumoase prietenii. Trump văd că vrea să sugereze dinamica unei fructuoase cooperări între Washington şi Moscova. Prezenţa în sală, în spatele delegaţiei ruse, a unui diplomat expert în Arctica sugerează – şi după aceea a şi dat informaţia – că uite, noi avem multe proiecte, pe business. Dmitriev a ieşit, a dat la presă că americanii au înţeles c-au pierdut enorm. Deci dintr-o dată toate păcatele lui Putin au fost şterse, vinovat de începerea războiului, am aflat o zi sau două mai tîrziu, nu mai era Putin, era chiar Zelenski. Deci pur şi simplu s-a întors cu totul lumea pe dos.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Se împlinesc trei ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, timp în care Ucraina a rezistat agresiunii datorită ajutorului din partea statelor occidentale. Între timp Donald Trump a revenit la Casa Albă și a anunțat, încă din campania electorală că va face pace în Ucraina. Dar ce fel de pace? Și cu ce costuri pentru Ucraina? Despre războiul din Ucraina, despre planurile lui Trump pentru pace și consecințele viziunii lui pentru Ucraina și Europa vorbim cu istoricul Armand Goșu. </p><p> <b>Armand Goșu</b>: „Problema e că Putin nu se mulţumeşte, cum ar vrea Trump, cu 20% din teritoriu. Putin nu gîndeşte în termeni de teritoriu, el nu e agent imobiliar, nu construieşte Trump Towers prin Mariupol. Pur şi simplu Putin doreşte să dispară naţiunea ucraineană, să dispară statalitatea ucraineană. Asta nu înţelege Trump, asta nu înţeleg demnitarii americani.”</p><p><em>Oficiali americani și ruși s-au întîlnit la Riad pentru a pregăti negocierile de pace. Fără Ucraina și fără Europa. Ce semnificație are această primă discuție între demnitari americani și ruși?</em></p><p><b>Armand Goșu</b>: „Poate să fie începutul unei frumoase prietenii. Trump văd că vrea să sugereze dinamica unei fructuoase cooperări între Washington şi Moscova. Prezenţa în sală, în spatele delegaţiei ruse, a unui diplomat expert în Arctica sugerează – şi după aceea a şi dat informaţia – că uite, noi avem multe proiecte, pe business. Dmitriev a ieşit, a dat la presă că americanii au înţeles c-au pierdut enorm. Deci dintr-o dată toate păcatele lui Putin au fost şterse, vinovat de începerea războiului, am aflat o zi sau două mai tîrziu, nu mai era Putin, era chiar Zelenski. Deci pur şi simplu s-a întors cu totul lumea pe dos.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16683714-armand-go-u-putin-n-a-reu-it-sa-invinga-ucraina-pare-ca-o-va-invinge-trump-e-descurajant.mp3" length="20759850" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/03fvw4dnve85uuw2rdzx0yn5glwo?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16683714</guid>
    <pubDate>Mon, 24 Feb 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16683714/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16683714/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16683714/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16683714/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1726</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>105</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cristina Hermeziu: „M-a preocupat dacă, dincolo de diferențe și de tensiuni, există șansa să se nască o solidaritate umană instinctivă”</itunes:title>
    <title>Cristina Hermeziu: „M-a preocupat dacă, dincolo de diferențe și de tensiuni, există șansa să se nască o solidaritate umană instinctivă”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cristina Hermeziu a publicat recent romanul „Nickel”, la editura Cartier. O poveste despre migrația economică, avînd ca fundal o fabrică din Franța unde muncitori francezi și români fac piese pentru industria aeronautică. Povestea este spusă de una dintre românce, o tînără de 30 de ani, care nu și-a terminat studiile la Politehnica din Iași. Aflăm treptat secvențe din povestea ei de viață, din poveștile celorlalți, frînturi de vieți cu dramele și bucuriile lor, cu tragedii și cu speranțe. Cee...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cristina Hermeziu a publicat recent romanul „Nickel”, la editura Cartier. O poveste despre migrația economică, avînd ca fundal o fabrică din Franța unde muncitori francezi și români fac piese pentru industria aeronautică. Povestea este spusă de una dintre românce, o tînără de 30 de ani, care nu și-a terminat studiile la Politehnica din Iași. Aflăm treptat secvențe din povestea ei de viață, din poveștile celorlalți, frînturi de vieți cu dramele și bucuriile lor, cu tragedii și cu speranțe. Ceea ce surprinde de la început este modul de a povesti: fragmentat, sincopat, în propoziții scurte, tăiate cu precizie. Cristina Hermeziu a emigrat ea însăși în 2005 în Franța și spune că a rămas între două lumi. Am stat de vorbă cu ea despre romanul „Nickel” și personajele sale, despre ce înseamnă să trăiești între două lumi, despre dezrădăcinare, dar și despre speranță și solidaritate. </p><p><b>Cristina Hermeziu</b>: „Ce m-a interesat pe mine, literar vorbind, în această poveste despre o mînă de muncitori francezi și o mînă de muncitori români care sînt împreună într-un spațiu-timp destul de scurt - și-atunci iau naștere niște frecușuri între ei -, a fost ce formă poate lua această interacțiune mărunțită între mentalități diferite, între viziuni diferite asupra vieții, asupra iubirii dar pînă la urmă extrem de apropiate. Și m-am întrebat dacă, atît de diferiți fiind, se poate naște totuși o anumită solidaritate între ei. Dincolo de diferențe și de tensiuni - că despre tensiuni și concurență între oameni este vorba azi -, m-a preocupat dacă există șansa să se nască o solidaritate umană instinctivă.”</p><p><em>Cum ai găsit vocea narativă? Cum ai construit așa, sincopat, din fragmente, din secvențe de viață?</em></p><p><b>Cristina Hermeziu</b>: „În carte e vorba la un moment dat de un covor care se țese din cordele. Cordelele pe care le făceau bunicile noastre sînt niște fîșii tăiate din pantaloni, din bluze pe care nu le mai purtăm. Fîșiile astea se leagă, se fac gheme și ele devin apoi covoare. Pleci de la o realitate, de la fîșii de realitate dar desenul din covor e cu totul altul. Așa cred că se creează și personajul. Cu care te identifici și care nu ești tu. Eu fac toate gesturile personajului meu, odată cu el, dar pe mine nu mă definesc acele gesturi.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  </b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cristina Hermeziu a publicat recent romanul „Nickel”, la editura Cartier. O poveste despre migrația economică, avînd ca fundal o fabrică din Franța unde muncitori francezi și români fac piese pentru industria aeronautică. Povestea este spusă de una dintre românce, o tînără de 30 de ani, care nu și-a terminat studiile la Politehnica din Iași. Aflăm treptat secvențe din povestea ei de viață, din poveștile celorlalți, frînturi de vieți cu dramele și bucuriile lor, cu tragedii și cu speranțe. Ceea ce surprinde de la început este modul de a povesti: fragmentat, sincopat, în propoziții scurte, tăiate cu precizie. Cristina Hermeziu a emigrat ea însăși în 2005 în Franța și spune că a rămas între două lumi. Am stat de vorbă cu ea despre romanul „Nickel” și personajele sale, despre ce înseamnă să trăiești între două lumi, despre dezrădăcinare, dar și despre speranță și solidaritate. </p><p><b>Cristina Hermeziu</b>: „Ce m-a interesat pe mine, literar vorbind, în această poveste despre o mînă de muncitori francezi și o mînă de muncitori români care sînt împreună într-un spațiu-timp destul de scurt - și-atunci iau naștere niște frecușuri între ei -, a fost ce formă poate lua această interacțiune mărunțită între mentalități diferite, între viziuni diferite asupra vieții, asupra iubirii dar pînă la urmă extrem de apropiate. Și m-am întrebat dacă, atît de diferiți fiind, se poate naște totuși o anumită solidaritate între ei. Dincolo de diferențe și de tensiuni - că despre tensiuni și concurență între oameni este vorba azi -, m-a preocupat dacă există șansa să se nască o solidaritate umană instinctivă.”</p><p><em>Cum ai găsit vocea narativă? Cum ai construit așa, sincopat, din fragmente, din secvențe de viață?</em></p><p><b>Cristina Hermeziu</b>: „În carte e vorba la un moment dat de un covor care se țese din cordele. Cordelele pe care le făceau bunicile noastre sînt niște fîșii tăiate din pantaloni, din bluze pe care nu le mai purtăm. Fîșiile astea se leagă, se fac gheme și ele devin apoi covoare. Pleci de la o realitate, de la fîșii de realitate dar desenul din covor e cu totul altul. Așa cred că se creează și personajul. Cu care te identifici și care nu ești tu. Eu fac toate gesturile personajului meu, odată cu el, dar pe mine nu mă definesc acele gesturi.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  </b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16665524-cristina-hermeziu-m-a-preocupat-daca-dincolo-de-diferen-e-i-de-tensiuni-exista-ansa-sa-se-nasca-o-solidaritate-umana-instinctiva.mp3" length="19632965" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/xvtucazas2ujkq51f403jtumpeeq?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16665524</guid>
    <pubDate>Fri, 21 Feb 2025 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16665524/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16665524/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16665524/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16665524/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1632</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>104</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>De la orfelinate la casele de tip familial. Cum ajutăm copiii abandonați să se reintegreze în societate?</itunes:title>
    <title>De la orfelinate la casele de tip familial. Cum ajutăm copiii abandonați să se reintegreze în societate?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Care este situaţia copiilor abandonaţi din România? Ce se poate face pentru ei şi pentru copiii care trăiesc în sărăcie extremă riscînd astfel să fie abandonaţi? În ciuda progreselor în ceea ce priveşte dezinstituţionalizarea, integrarea acestor copii în societate şi problemele de acces la învăţămînt şi la sănătate încă mai caută rezolvare. Asociaţia Hope and Homes for Children Romania îşi propune să închidă toate orfelinatele pînă în 2027, să continue construirea caselor de tip familial pent...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Care este situaţia copiilor abandonaţi din România? Ce se poate face pentru ei şi pentru copiii care<b> </b>trăiesc în sărăcie extremă riscînd astfel să fie abandonaţi? În ciuda progreselor în ceea ce priveşte dezinstituţionalizarea, integrarea acestor copii în societate şi problemele de acces la învăţămînt şi la sănătate încă mai caută rezolvare. Asociaţia Hope and Homes for Children Romania îşi propune să închidă toate orfelinatele pînă în 2027, să continue construirea caselor de tip familial pentru copiii separaţi de familii precum şi să prevină destrămarea familiilor din cauza sărăciei. Loredana Matache, Head of Fundraising de la Hope and Homes for Children Romania, ne-a povestit cum lucrează asociaţia pentru unii dintre cei mai vulnerabili copii din România. </p><p>La sfîrşitul anilor ʼ90, cînd Hope and Homes for Children şi-a început activitatea în România, erau aproape 100.000 de copii în orfelinate, „acele instituţii de tip vechi de care ne aducem aminte cu groază şi am ajuns la mai puţin de 1.000 de copii care trăiesc azi în instituţii de tip vechi” spune  <b>Loredana Matache.</b> Şi adaugă: „Bineînţeles că de-a lungul timpului condiţiile s-au îmbunătăţit dar noi luptăm ca aceşti copii să ajungă într-un mediu cît mai apropiat de un mediu familial. În ceea ce priveşte cifrele, cele mai recente ne spun că în fiecare zi un copil este abandonat în spital sau maternitate. (...) În majoritatea cazurilor aceşti copii nu ajung în grija statului pentru că nu au părinţi, sărăcia extremă este cea care duce la separarea copilului de familie.”</p><p>Hope and Homes for Children a construit 127 de case de tip familial pentru copii. Şi acum o construieşte pe cea de-a 128-a. Acolo se vor muta 11 copii care trăiesc în prezent într-un centru de plasament din Bucureşti.  E vorba despre copii cu dizabilităţi.</p><p><b>Loredana Matache</b>: „Avem alături de noi colegi care ştiu foarte bine ce au de făcut, de la asistenţi sociali pînă la o echipă tehnică care se ocupă de construcţia acestor case, cît şi oameni care donează şi companii care suplimentează necesarul, pentru că, fiind proiecte de infrastructură vorbim de peste 300.000 sau peste 500.000 de euro, în funcţie de proiect.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Care este situaţia copiilor abandonaţi din România? Ce se poate face pentru ei şi pentru copiii care<b> </b>trăiesc în sărăcie extremă riscînd astfel să fie abandonaţi? În ciuda progreselor în ceea ce priveşte dezinstituţionalizarea, integrarea acestor copii în societate şi problemele de acces la învăţămînt şi la sănătate încă mai caută rezolvare. Asociaţia Hope and Homes for Children Romania îşi propune să închidă toate orfelinatele pînă în 2027, să continue construirea caselor de tip familial pentru copiii separaţi de familii precum şi să prevină destrămarea familiilor din cauza sărăciei. Loredana Matache, Head of Fundraising de la Hope and Homes for Children Romania, ne-a povestit cum lucrează asociaţia pentru unii dintre cei mai vulnerabili copii din România. </p><p>La sfîrşitul anilor ʼ90, cînd Hope and Homes for Children şi-a început activitatea în România, erau aproape 100.000 de copii în orfelinate, „acele instituţii de tip vechi de care ne aducem aminte cu groază şi am ajuns la mai puţin de 1.000 de copii care trăiesc azi în instituţii de tip vechi” spune  <b>Loredana Matache.</b> Şi adaugă: „Bineînţeles că de-a lungul timpului condiţiile s-au îmbunătăţit dar noi luptăm ca aceşti copii să ajungă într-un mediu cît mai apropiat de un mediu familial. În ceea ce priveşte cifrele, cele mai recente ne spun că în fiecare zi un copil este abandonat în spital sau maternitate. (...) În majoritatea cazurilor aceşti copii nu ajung în grija statului pentru că nu au părinţi, sărăcia extremă este cea care duce la separarea copilului de familie.”</p><p>Hope and Homes for Children a construit 127 de case de tip familial pentru copii. Şi acum o construieşte pe cea de-a 128-a. Acolo se vor muta 11 copii care trăiesc în prezent într-un centru de plasament din Bucureşti.  E vorba despre copii cu dizabilităţi.</p><p><b>Loredana Matache</b>: „Avem alături de noi colegi care ştiu foarte bine ce au de făcut, de la asistenţi sociali pînă la o echipă tehnică care se ocupă de construcţia acestor case, cît şi oameni care donează şi companii care suplimentează necesarul, pentru că, fiind proiecte de infrastructură vorbim de peste 300.000 sau peste 500.000 de euro, în funcţie de proiect.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16663499-de-la-orfelinate-la-casele-de-tip-familial-cum-ajutam-copiii-abandona-i-sa-se-reintegreze-in-societate.mp3" length="20610130" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ewq4f6b340s40oh0z9896xc2dagv?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16663499</guid>
    <pubDate>Thu, 20 Feb 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16663499/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16663499/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16663499/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16663499/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1714</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>103</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Claudiu Degeratu despre declinul relației transatlantice: „Europa e în criză de timp, de soluţii şi de leadership”</itunes:title>
    <title>Claudiu Degeratu despre declinul relației transatlantice: „Europa e în criză de timp, de soluţii şi de leadership”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Oficiali americani și ruși s-au întîlnit marți, la Riad, pentru a pregăti negocierile privind pacea în Ucraina. Iar președintele francez Emmanuel Macron a convocat pentru miercuri, la Paris, un nou summit de urgență după cel de luni, unde se va discuta despre Ucraina și securitatea Europei. Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, participă la discuții. Ce s-a întîmplat la prima discuţie SUA-Rusia pe tema Ucraina? Cum se conturează legăturile în domeniul apărării și securității dintr...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Oficiali americani și ruși s-au întîlnit marți, la Riad, pentru a pregăti negocierile privind pacea în Ucraina. Iar președintele francez<b> </b>Emmanuel Macron a convocat pentru miercuri, la Paris, un nou summit de urgență după cel de luni, unde se va discuta despre Ucraina și securitatea Europei. Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, participă la discuții. Ce s-a întîmplat la prima discuţie SUA-Rusia pe tema Ucraina? Cum se conturează legăturile în domeniul apărării și securității dintre Europa și Statele Unite sub noua administrație Trump? Cum se conturează răspunsul european pe tema securităţii? L-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.</p><p><b>Claudiu Degeratu</b>: „Discutăm de un fel de declin al relaţiei transatlantice, care încă nu s-a soldat cu decizii militare de natură strategică în urma cărora să se schimbe tot peisajul strategic al Europei şi Europa să simtă că are un deficit major de securitate pentru că aliatul militar american începe să se retragă de aici. Nu am ajuns în această fază. Nu o excludem, dar nici nu putem să spunem că deja se întîmplă. Dar un declin al relaţiei transatlantice este evident la nivel politic. Probabil că va fi declinat şi economic, adică vom avea şi efecte economice legate de războiul taxelor, schimburilor comerciale, escaladarea unor politici vamale. Şi, bineînţeles, pentru Europa înseamnă o presiune mare a timpului pentru a-şi genera un model alternativ european care să compenseze o eventuală retragere americană. (...) Europa e în criză de timp, e în criză de soluţii şi e în criză de leadership. Degeaba adunăm aritmetic bugetele apărării tuturor statelor europene, că asta nu ne ajută să apară peste noapte o capacitate militară europeană de nivelul celei a SUA şi care să compenseze o eventuală reorientare americană majoră. Pe de altă parte, din punct de vedere militar, America nu are cum să se apere în Atlantic fără aliaţi în Europa. Marea problemă a unei eventuale retrageri americane semnificative este că SUA vor trebui să-şi amplifice foarte mult capacităţile naţionale de a apăra toată această zonă atlantică. Pe acolo şi Federaţia Rusă şi China încearcă să desfăşoare activităţi militare şi e greu să gîndeşti apărarea coastei Atlanticului american fără NATO şi fără planurile de apărare din Atlantic dezvoltate de NATO.”</p><p><em>Cum vedeţi răspunsul la nivel european?</em></p><p><b>Claudiu Degeratu</b>: „Răspunsul încearcă să se construiască, pentru moment este în faza de căutări febrile, cu puţine şanse de a apărea o schimbare majoră peste noapte. Pentru că nu avem o viziune europeană, ci mai multe, avem o diversitate de agende naţionale şi acest lucru se răsfrînge asupra eficienţiei unor poziţii europene. Indiferent de cum se coagulează poziţia europeană, Donald Trump nu va fi impresionat. Pentru că nu are nici un fel de apetit să interacţioneze cu organizaţii internaţionale precum UE, ONU. Preferă relaţiile bilaterale. Cum traducem noi poziţia europeană în poziţii bilaterale în dialogul cu America va fi chiar mult mai complicat decît ce se face acum la Paris.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Oficiali americani și ruși s-au întîlnit marți, la Riad, pentru a pregăti negocierile privind pacea în Ucraina. Iar președintele francez<b> </b>Emmanuel Macron a convocat pentru miercuri, la Paris, un nou summit de urgență după cel de luni, unde se va discuta despre Ucraina și securitatea Europei. Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, participă la discuții. Ce s-a întîmplat la prima discuţie SUA-Rusia pe tema Ucraina? Cum se conturează legăturile în domeniul apărării și securității dintre Europa și Statele Unite sub noua administrație Trump? Cum se conturează răspunsul european pe tema securităţii? L-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.</p><p><b>Claudiu Degeratu</b>: „Discutăm de un fel de declin al relaţiei transatlantice, care încă nu s-a soldat cu decizii militare de natură strategică în urma cărora să se schimbe tot peisajul strategic al Europei şi Europa să simtă că are un deficit major de securitate pentru că aliatul militar american începe să se retragă de aici. Nu am ajuns în această fază. Nu o excludem, dar nici nu putem să spunem că deja se întîmplă. Dar un declin al relaţiei transatlantice este evident la nivel politic. Probabil că va fi declinat şi economic, adică vom avea şi efecte economice legate de războiul taxelor, schimburilor comerciale, escaladarea unor politici vamale. Şi, bineînţeles, pentru Europa înseamnă o presiune mare a timpului pentru a-şi genera un model alternativ european care să compenseze o eventuală retragere americană. (...) Europa e în criză de timp, e în criză de soluţii şi e în criză de leadership. Degeaba adunăm aritmetic bugetele apărării tuturor statelor europene, că asta nu ne ajută să apară peste noapte o capacitate militară europeană de nivelul celei a SUA şi care să compenseze o eventuală reorientare americană majoră. Pe de altă parte, din punct de vedere militar, America nu are cum să se apere în Atlantic fără aliaţi în Europa. Marea problemă a unei eventuale retrageri americane semnificative este că SUA vor trebui să-şi amplifice foarte mult capacităţile naţionale de a apăra toată această zonă atlantică. Pe acolo şi Federaţia Rusă şi China încearcă să desfăşoare activităţi militare şi e greu să gîndeşti apărarea coastei Atlanticului american fără NATO şi fără planurile de apărare din Atlantic dezvoltate de NATO.”</p><p><em>Cum vedeţi răspunsul la nivel european?</em></p><p><b>Claudiu Degeratu</b>: „Răspunsul încearcă să se construiască, pentru moment este în faza de căutări febrile, cu puţine şanse de a apărea o schimbare majoră peste noapte. Pentru că nu avem o viziune europeană, ci mai multe, avem o diversitate de agende naţionale şi acest lucru se răsfrînge asupra eficienţiei unor poziţii europene. Indiferent de cum se coagulează poziţia europeană, Donald Trump nu va fi impresionat. Pentru că nu are nici un fel de apetit să interacţioneze cu organizaţii internaţionale precum UE, ONU. Preferă relaţiile bilaterale. Cum traducem noi poziţia europeană în poziţii bilaterale în dialogul cu America va fi chiar mult mai complicat decît ce se face acum la Paris.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16654989-claudiu-degeratu-despre-declinul-rela-iei-transatlantice-europa-e-in-criza-de-timp-de-solutii-si-de-leadership.mp3" length="20798533" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/7vu7zbod43y4kywukwx3xunlh5kx?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16654989</guid>
    <pubDate>Wed, 19 Feb 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16654989/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16654989/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16654989/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16654989/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1730</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>102</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>De la München la Paris: cum se redesenează arhitectura de securitate a Europei</itunes:title>
    <title>De la München la Paris: cum se redesenează arhitectura de securitate a Europei</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele francez Emmanuel Macron a convocat luni o întîlnire de urgență la Paris cu mai mulţi liderii europeni. Reuniunea a reprezentat o reacție la discuțiile din cadrul Conferinței de Securitate de la München, care au culminat cu declarația trimisului special al lui Donald Trump pentru Ucraina și Rusia privind excluderea Europei de la discuţiile de pace dintre SUA şi Rusia. Ce ar putea face Europa pentru Ucraina în situația în care va fi într-adevăr exclusă de la discuțiile de pace? L-a...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele francez Emmanuel Macron a convocat luni o întîlnire de urgență la Paris cu mai mulţi liderii europeni. Reuniunea a reprezentat o reacție la discuțiile din cadrul Conferinței de Securitate de la München, care au culminat cu declarația trimisului special al lui Donald Trump pentru Ucraina și Rusia privind excluderea Europei de la discuţiile de pace dintre SUA şi Rusia. Ce ar putea face Europa pentru Ucraina în situația în care va fi într-adevăr exclusă de la discuțiile de pace? L-am întrebat pe Marius Ghincea, analist de politică internațională.</p><p><b>Marius Ghincea</b>: „Statele europene nu au nici resursele necesare, nici voinţa politică, nici capabilitatea logistică şi politică de a înlocui ceea ce SUA nu mai sînt dispuse să ofere. În acest moment la nivel european avem probleme semnificative în ceea ce priveşte capacitatea industriei noastre de apărare, încă avem probleme politice semnificative cu privire la finanţarea adiţională a armatelor şi a forţelor noastre militare. Sînt partide politice, precum AfD în Germania, pe care domnul J. D. Vance îl promova, care refuză să susţină o creştere a cheltuielilor militare şi chiar susţine o reducere a cheltuielilor militare – ceea ce vine în totală contradicţie cu poziţia cerută de SUA. Iar legat de prezenţa unor forţe de menţinere a păcii, eu am mari dubii că Federaţia Rusă va putea să accepte vreodată vreun acord sau vreun tratat de pace sau de armistiţiu care să implice mobilizarea unor trupe occidentale pe teritoriul Ucrainei.”</p><p><em>După 1945 am învăţat cu toţii ce înseamă primatul dreptului  internaţional. Şi care sînt principiile ordinii mondiale. Cum poate fi menţinută acestă ordine în condiţiile în care cele două superputeri iau decizii peste capul europenilor?</em></p><p><b>Marius Ghincea</b>: „Ordinea mondială nu mai există. Sîntem într-o perioadă de tranziţie către ceva nou. Ordinea mondială postbelică, care a început în 1945 în Occident, în jurul instituţiilor internaţionale create cu sprijinul SUA, extinse după 1990, ca urmare a sfîrşitului Războiului Rece şi a colapsului blocului comunist şi către celelalte părţi ale lumii care nu beneficiau de ele, inclusiv România, s-a încheiat. (...) Nu ştim ce va urma, există cîţiva parametri prin care am putea să restabilim o formă de ordine a dreptului internaţional, dar pentru asta avem nevoie înainte de orice de lideri politici care să aibă voinţa să facă asta. Or, în acest moment, la nivel mondial, liderii politici care vor să menţină o ordine a dreptului internaţional sînt mult prea slabi şi reprezintă ţări care nu au capacitatea de a se impune la nivel global. Dovadă că statele europene au trebuit să pună presiune, să se scandalizeze pentru a primi, poate, nu ştim încă, un loc la masa negocierilor cu privire la viitorul războiului ruso-ucrainean.”</p><p>Apasă PLAY ca să asculți interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele francez Emmanuel Macron a convocat luni o întîlnire de urgență la Paris cu mai mulţi liderii europeni. Reuniunea a reprezentat o reacție la discuțiile din cadrul Conferinței de Securitate de la München, care au culminat cu declarația trimisului special al lui Donald Trump pentru Ucraina și Rusia privind excluderea Europei de la discuţiile de pace dintre SUA şi Rusia. Ce ar putea face Europa pentru Ucraina în situația în care va fi într-adevăr exclusă de la discuțiile de pace? L-am întrebat pe Marius Ghincea, analist de politică internațională.</p><p><b>Marius Ghincea</b>: „Statele europene nu au nici resursele necesare, nici voinţa politică, nici capabilitatea logistică şi politică de a înlocui ceea ce SUA nu mai sînt dispuse să ofere. În acest moment la nivel european avem probleme semnificative în ceea ce priveşte capacitatea industriei noastre de apărare, încă avem probleme politice semnificative cu privire la finanţarea adiţională a armatelor şi a forţelor noastre militare. Sînt partide politice, precum AfD în Germania, pe care domnul J. D. Vance îl promova, care refuză să susţină o creştere a cheltuielilor militare şi chiar susţine o reducere a cheltuielilor militare – ceea ce vine în totală contradicţie cu poziţia cerută de SUA. Iar legat de prezenţa unor forţe de menţinere a păcii, eu am mari dubii că Federaţia Rusă va putea să accepte vreodată vreun acord sau vreun tratat de pace sau de armistiţiu care să implice mobilizarea unor trupe occidentale pe teritoriul Ucrainei.”</p><p><em>După 1945 am învăţat cu toţii ce înseamă primatul dreptului  internaţional. Şi care sînt principiile ordinii mondiale. Cum poate fi menţinută acestă ordine în condiţiile în care cele două superputeri iau decizii peste capul europenilor?</em></p><p><b>Marius Ghincea</b>: „Ordinea mondială nu mai există. Sîntem într-o perioadă de tranziţie către ceva nou. Ordinea mondială postbelică, care a început în 1945 în Occident, în jurul instituţiilor internaţionale create cu sprijinul SUA, extinse după 1990, ca urmare a sfîrşitului Războiului Rece şi a colapsului blocului comunist şi către celelalte părţi ale lumii care nu beneficiau de ele, inclusiv România, s-a încheiat. (...) Nu ştim ce va urma, există cîţiva parametri prin care am putea să restabilim o formă de ordine a dreptului internaţional, dar pentru asta avem nevoie înainte de orice de lideri politici care să aibă voinţa să facă asta. Or, în acest moment, la nivel mondial, liderii politici care vor să menţină o ordine a dreptului internaţional sînt mult prea slabi şi reprezintă ţări care nu au capacitatea de a se impune la nivel global. Dovadă că statele europene au trebuit să pună presiune, să se scandalizeze pentru a primi, poate, nu ştim încă, un loc la masa negocierilor cu privire la viitorul războiului ruso-ucrainean.”</p><p>Apasă PLAY ca să asculți interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16646100-de-la-munchen-la-paris-cum-se-redeseneaza-arhitectura-de-securitate-a-europei.mp3" length="20692810" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/n0jfs949j2buulm99bqrzi7ih468?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16646100</guid>
    <pubDate>Tue, 18 Feb 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16646100/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16646100/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16646100/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16646100/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1721</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>101</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Securitatea Europei după Conferința de Securitate de la München</itunes:title>
    <title>Securitatea Europei după Conferința de Securitate de la München</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Trimisul special al lui Donald Trump pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, a declarat la Conferința de Securitate de la München că Europa va fi consultată, dar nu va lua parte la discuțiile despre încheierea războiului din Ucraina. Aceasta a fost doar una dintre intervențiile intens dezbătute de la evenimentul din capitala bavareză, care s-a desfășurat în perioada 14-16 februarie. Ca reacţie la declaraţia lui Keith Kellogg, preşedintele francez Emmanuel Macron a convocat de urgenţă la Paris...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Trimisul special al lui Donald Trump pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, a declarat la Conferința de Securitate de la München că Europa va fi consultată, dar nu va lua parte la discuțiile despre încheierea războiului din Ucraina. Aceasta a fost doar una dintre intervențiile intens dezbătute de la evenimentul din capitala bavareză, care s-a desfășurat în perioada 14-16 februarie. Ca reacţie la declaraţia lui Keith Kellogg, preşedintele francez Emmanuel Macron a convocat de urgenţă la Paris o întîlnire între cîţiva lideri europeni pentru a discuta despre securitatea Europei și negocierile de pace care se pregătesc în Arabia Saudită între Rusia și SUA. Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”, a participat ca jurnalist la Conferința de Securitate de la München şi explică principalele idei care se desprind în urma acestui eveniment.</p><p><b>Robert Lupițu</b>: „Securitatea europeană este la o răscruce de drumuri, la un moment de cotitură, asistăm la acele schimbări epocale pe care diverşi analişti şi lideri le invocau încă de acum cîţiva ani, din timpul primei administraţii Trump. Avem astăzi acest summit la Paris, convocat de preşedintele Emmanuel Macron ca reacţie la ce s-a întîmplat la Conferința de Securitate de la München. Acolo am asistat la un duel de declaraţii şi partituri diferite în ceea ce priveşte administraţia lui Donald Trump, la primul său descălecat în Europa după instalarea în funcţie, şi Europa. Totul a început cu discursul lui J. D. Vance, a cărui esenţă cred că a fost că americanii au o viziune diferită asupra democraţiei decît o au europenii.”</p><p><em>Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit la Conferința de Securitate de la München despre necesitatea construirii unei armate a Europei, a făcut apel la unitate și solidaritate europeană și a fost ferm în privința discuțiilor despre pace: „Nici o decizie privind Ucraina fără Ucraina, nici o decizie privind Europa fără Europa”. E posibilă în acest moment crearea unei armate a Europei?</em></p><p><b>Robert Lupițu</b>: „Volodimir Zelenski se comportă de facto ca un lider din Consiliul European. Pare că e un membru al Uniunii Europene. Asta trebuie să fie linia politică şi strategică: el să fie sprijinit ca să aibă cît mai multă forţă în discuţii şi negocieri. Mi-a plăcut semantica lui Zelenski: forţe armate ale Europei – care nu înseamnă armată europeană. Există la nivelul UE acele grupuri tactice de luptă instituite prin poltica de securitate şi apărare comună, din ultimele două, trei decenii. Ele nu sînt active neapărat însă se pot construi forţe comune ale Uniunii Europene. Dar care sînt ale statelor membre. Fac o scurtă precizare: forţele NATO care participă într-un teatru de operaţiuni sînt forţe naţionale care merg sub steag NATO. Nu există armata NATO, apropo de semantică. Ce avem în cadrul NATO şi ne avantajează şi este cel mai important este o structură militară agilă, capabilă şi instruită, ceea ce în cazul UE nu avem. Şi dacă avem forţe armate şi putem construi acest lucru, trebuie să vedem ce facem cu liniile de comandă şi să nu dublăm NATO, evident.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Trimisul special al lui Donald Trump pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, a declarat la Conferința de Securitate de la München că Europa va fi consultată, dar nu va lua parte la discuțiile despre încheierea războiului din Ucraina. Aceasta a fost doar una dintre intervențiile intens dezbătute de la evenimentul din capitala bavareză, care s-a desfășurat în perioada 14-16 februarie. Ca reacţie la declaraţia lui Keith Kellogg, preşedintele francez Emmanuel Macron a convocat de urgenţă la Paris o întîlnire între cîţiva lideri europeni pentru a discuta despre securitatea Europei și negocierile de pace care se pregătesc în Arabia Saudită între Rusia și SUA. Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”, a participat ca jurnalist la Conferința de Securitate de la München şi explică principalele idei care se desprind în urma acestui eveniment.</p><p><b>Robert Lupițu</b>: „Securitatea europeană este la o răscruce de drumuri, la un moment de cotitură, asistăm la acele schimbări epocale pe care diverşi analişti şi lideri le invocau încă de acum cîţiva ani, din timpul primei administraţii Trump. Avem astăzi acest summit la Paris, convocat de preşedintele Emmanuel Macron ca reacţie la ce s-a întîmplat la Conferința de Securitate de la München. Acolo am asistat la un duel de declaraţii şi partituri diferite în ceea ce priveşte administraţia lui Donald Trump, la primul său descălecat în Europa după instalarea în funcţie, şi Europa. Totul a început cu discursul lui J. D. Vance, a cărui esenţă cred că a fost că americanii au o viziune diferită asupra democraţiei decît o au europenii.”</p><p><em>Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit la Conferința de Securitate de la München despre necesitatea construirii unei armate a Europei, a făcut apel la unitate și solidaritate europeană și a fost ferm în privința discuțiilor despre pace: „Nici o decizie privind Ucraina fără Ucraina, nici o decizie privind Europa fără Europa”. E posibilă în acest moment crearea unei armate a Europei?</em></p><p><b>Robert Lupițu</b>: „Volodimir Zelenski se comportă de facto ca un lider din Consiliul European. Pare că e un membru al Uniunii Europene. Asta trebuie să fie linia politică şi strategică: el să fie sprijinit ca să aibă cît mai multă forţă în discuţii şi negocieri. Mi-a plăcut semantica lui Zelenski: forţe armate ale Europei – care nu înseamnă armată europeană. Există la nivelul UE acele grupuri tactice de luptă instituite prin poltica de securitate şi apărare comună, din ultimele două, trei decenii. Ele nu sînt active neapărat însă se pot construi forţe comune ale Uniunii Europene. Dar care sînt ale statelor membre. Fac o scurtă precizare: forţele NATO care participă într-un teatru de operaţiuni sînt forţe naţionale care merg sub steag NATO. Nu există armata NATO, apropo de semantică. Ce avem în cadrul NATO şi ne avantajează şi este cel mai important este o structură militară agilă, capabilă şi instruită, ceea ce în cazul UE nu avem. Şi dacă avem forţe armate şi putem construi acest lucru, trebuie să vedem ce facem cu liniile de comandă şi să nu dublăm NATO, evident.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16638816-securitatea-europei-dupa-conferin-a-de-securitate-de-la-munchen.mp3" length="19906452" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/sf6swiygpzf09irbtzycb0jmolb6?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16638816</guid>
    <pubDate>Mon, 17 Feb 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16638816/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16638816/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16638816/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16638816/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1655</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>100</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Andrei Gorzo: „Nu-mi doream deloc să fie genul de memoir în care autorul își ia de guler părinții”</itunes:title>
    <title>Andrei Gorzo: „Nu-mi doream deloc să fie genul de memoir în care autorul își ia de guler părinții”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Un memoir, dar unul special și ingenios construit este volumul lui Andrei Gorzo, „Ce am învățat de la Graham Greene. O istorie de familie” (Polirom). Povestea de familie și mai ales povestea tatălui - personajul principal - se sprijină pe un fundament literar: romanele cu spioni ale lui Graham Greene. Însăși povestea tatălui are trăsăturile unei istorii cu spioni, cu mult mister și cu multe situații neclare, cu zone de umbră rămase neelucidate: Dan Gorzo, medic legist în anii ’80, este trimis...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Un <em>memoir</em>, dar unul special și ingenios construit este volumul lui Andrei Gorzo, „Ce am învățat de la Graham Greene. O istorie de familie” (Polirom). Povestea de familie și mai ales povestea tatălui - personajul principal - se sprijină pe un fundament literar: romanele cu spioni ale lui Graham Greene. Însăși povestea tatălui are trăsăturile unei istorii cu spioni, cu mult mister și cu multe situații neclare, cu zone de umbră rămase neelucidate: Dan Gorzo, medic legist în anii ’80, este trimis la închisoare după ce participă la autopsia unui ștab din vechea orînduire comunistă, iar după 1989 ajunge în proximitatea unor figuri ale puterii (ca Gelu Voican Voiculescu) și a serviciilor de <em>intelligence</em>. Am stat de vorbă cu Andrei Gorzo despre volumul său, despre figura fascinantă a tatălui și privirea care-l recuperează, iubitoare, dar lucidă, o privire care vede imperfecțiunile.</p><p><em>Povestea tatălui se sprijină pe o structură eseistică în care analizezi literatura lui Graham Greene. De ce ai ținut să pui povestea de familie față-n față permanent cu un dublu livresc? De ce nu ai putut să spui doar povestea tatălui și a familiei?  </em></p><p><b>Andrei Gorzo</b>: „Pentru că e atît de fantasmagorică, de rocambolescă, de bizară încît mi se părea că e aptă să producă ridicări din umeri așa, de una singură. Aveam nevoie s-o pun în contact cu ceva. Eu nu pot să spun cu autoritate povestea tatălui meu pentru că sînt multe lucruri pe care nu le știu sau nu le știu pînă la capăt sau nu știu dacă sînt așa. Și-atunci povestea nu putea fi decît povestea mea, inclusiv a mea copil, adolescent, cum eram cînd se întîmplau lucrurile astea și-a adultului nu cu mult mai luminat, nu cu mult mai puțin ignorant în care m-am transformat. Deci trebuia să fie povestea mea, a formării mele. Și-aici lecturile mele din adolescență din Graham Greene joacă un rol important, cu atît mai mult cu cît la vremea aia mi se părea că au legătură cu taică-meu, cu ce trăiam, cu ce se întîmpla în jurul meu, cu viața noastră cotidiană.”</p><p><em>Privirea cu care te uiți la viața părinților și a familiei tale e o privire lucidă, care încearcă să surprindă mai ales griurile, care nu judecă, nu pune la zid.            </em></p><p><b>Andrei Gorzo</b>: „Da, asta a fost intenția. O privire care se dorea în același timp lucidă dar nu resentimentară. Nu-mi doream deloc să fie genul de <em>memoir</em> în care autorul își ia de guler părinții. Nu că alți oameni n-ar fi îndreptățiți să o facă. Dar nu așa văd eu lucrurile. Eu mi-am iubit ambii părinți non-stop. Nu m-a încercat niciodată serios gîndul de a-i repudia de tot, oricît de exasperant și chiar înnebunitor mi s-a părut taică-meu în unele perioade ale vieții lui. Voiam să revendic legătura cu el, nu s-o repudiez. Dar în același timp nici prin cap nu-mi trecea să scriu o hagiografie. Nici nu pot să scriu așa ceva și viața lui chiar nu e material de hagiografie, indiferent cu cîtă afecțiune sau tandrețe ai putea s-o privești. Mă interesa într-adevăr o privire în permanență iubitoare dar care vede scamele și imperfecțiunile.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu                                                                                                        </b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Un <em>memoir</em>, dar unul special și ingenios construit este volumul lui Andrei Gorzo, „Ce am învățat de la Graham Greene. O istorie de familie” (Polirom). Povestea de familie și mai ales povestea tatălui - personajul principal - se sprijină pe un fundament literar: romanele cu spioni ale lui Graham Greene. Însăși povestea tatălui are trăsăturile unei istorii cu spioni, cu mult mister și cu multe situații neclare, cu zone de umbră rămase neelucidate: Dan Gorzo, medic legist în anii ’80, este trimis la închisoare după ce participă la autopsia unui ștab din vechea orînduire comunistă, iar după 1989 ajunge în proximitatea unor figuri ale puterii (ca Gelu Voican Voiculescu) și a serviciilor de <em>intelligence</em>. Am stat de vorbă cu Andrei Gorzo despre volumul său, despre figura fascinantă a tatălui și privirea care-l recuperează, iubitoare, dar lucidă, o privire care vede imperfecțiunile.</p><p><em>Povestea tatălui se sprijină pe o structură eseistică în care analizezi literatura lui Graham Greene. De ce ai ținut să pui povestea de familie față-n față permanent cu un dublu livresc? De ce nu ai putut să spui doar povestea tatălui și a familiei?  </em></p><p><b>Andrei Gorzo</b>: „Pentru că e atît de fantasmagorică, de rocambolescă, de bizară încît mi se părea că e aptă să producă ridicări din umeri așa, de una singură. Aveam nevoie s-o pun în contact cu ceva. Eu nu pot să spun cu autoritate povestea tatălui meu pentru că sînt multe lucruri pe care nu le știu sau nu le știu pînă la capăt sau nu știu dacă sînt așa. Și-atunci povestea nu putea fi decît povestea mea, inclusiv a mea copil, adolescent, cum eram cînd se întîmplau lucrurile astea și-a adultului nu cu mult mai luminat, nu cu mult mai puțin ignorant în care m-am transformat. Deci trebuia să fie povestea mea, a formării mele. Și-aici lecturile mele din adolescență din Graham Greene joacă un rol important, cu atît mai mult cu cît la vremea aia mi se părea că au legătură cu taică-meu, cu ce trăiam, cu ce se întîmpla în jurul meu, cu viața noastră cotidiană.”</p><p><em>Privirea cu care te uiți la viața părinților și a familiei tale e o privire lucidă, care încearcă să surprindă mai ales griurile, care nu judecă, nu pune la zid.            </em></p><p><b>Andrei Gorzo</b>: „Da, asta a fost intenția. O privire care se dorea în același timp lucidă dar nu resentimentară. Nu-mi doream deloc să fie genul de <em>memoir</em> în care autorul își ia de guler părinții. Nu că alți oameni n-ar fi îndreptățiți să o facă. Dar nu așa văd eu lucrurile. Eu mi-am iubit ambii părinți non-stop. Nu m-a încercat niciodată serios gîndul de a-i repudia de tot, oricît de exasperant și chiar înnebunitor mi s-a părut taică-meu în unele perioade ale vieții lui. Voiam să revendic legătura cu el, nu s-o repudiez. Dar în același timp nici prin cap nu-mi trecea să scriu o hagiografie. Nici nu pot să scriu așa ceva și viața lui chiar nu e material de hagiografie, indiferent cu cîtă afecțiune sau tandrețe ai putea s-o privești. Mă interesa într-adevăr o privire în permanență iubitoare dar care vede scamele și imperfecțiunile.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu                                                                                                        </b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16618608-andrei-gorzo-nu-mi-doream-deloc-sa-fie-genul-de-memoir-in-care-autorul-i-i-ia-de-guler-parin-ii.mp3" length="22339699" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ox3l7rry8yda1j735dngbkkrk8lq?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16618608</guid>
    <pubDate>Fri, 14 Feb 2025 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16618608/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16618608/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16618608/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16618608/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1858</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>99</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Politică, poluare și climă: viitorul va fi fierbinte! </itunes:title>
    <title>Politică, poluare și climă: viitorul va fi fierbinte! </title>
    <itunes:summary><![CDATA[13 februarie este Ziua Mondială a Radioului care, anul acesta, are ca temă „Radioul și schimbările climatice”. Cu siguranță vă amintiți temperaturile record de vara trecută, urmate de furtuni și ploi care au provocat inundații devastatoare în numeroase zone din Europa Centrală și de Est, inclusiv în România. Despre încălzirea climatică – o temă fierbinte, la propriul și la figurat – vorbim cu activista de mediu Ana-Maria Pălăduș, vicepreședinta asociației REPER21. Ceea ce se întîmplă acum e u...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>13 februarie este Ziua Mondială a Radioului care, anul acesta, are ca temă „Radioul și schimbările climatice”. Cu siguranță vă amintiți temperaturile record de vara trecută,<b> </b>urmate de furtuni și ploi care au provocat inundații devastatoare în numeroase zone din Europa Centrală și de Est, inclusiv în România. Despre încălzirea climatică – o temă fierbinte, la propriul și la figurat – vorbim cu activista de mediu Ana-Maria Pălăduș,<b> </b>vicepreședinta asociației REPER21.</p><p><em>Ceea ce se întîmplă acum e un fenomen reversibil sau rămînem cu aceste efecte, vom avea în continuare veri cu temperaturi foarte ridicate pentru perioade lungi, furtuni și precipitații în cantități enorme?  </em></p><p><b>Ana-Maria Pălăduș</b>: „Evoluţiile climatice sînt destul de ireversibile. Gazele cu efect de seră – dioxidul de carbon, metanul – odată emise, rămîn destul de mult în atmosferă. Mai ales dioxidul de carbon are o durată de viaţă de peste 100 de ani. Şi dioxidul de carbon are ponderea cea mai mare în rîndul gazelor cu efect de seră. Metanul, deşi este mult mai puternic, rezistă 20-30 de ani. Dar noi avem foarte mult dioxid de carbon, astfel încît, şi dacă de mîine nu mai emitem nici o moleculă, o să trăim efectul a ceea ce am emis în ultimii ani. Aşa că probabil în următoarele decenii, chiar dacă de mîine devenim extrem de virtuoşi, o să trăim cel puţin cum trăim acum, cu aceste efecte, poate puţin mai dure. Cum spunea un coleg de-al meu, în 2024 am trăit cea mai răcoroasă vară din cele ce vor urma.”</p><p><em>Ce putem face noi, oamenii simpli, pentru a diminua efectele schimbărilor climatice? </em></p><p><b>Ana-Maria Pălăduș</b>: „Sînt cîteva măsuri care, la nivel de amprentă, de gaze cu efect de seră, joacă un rol foarte important: dacă ne propunem ca, din cîteva mese pe săptămînă, să avem două, trei fără carne roşie e foarte bine, dacă ne propunem mai mult mers pe jos şi mai puţină maşină, o excursie în ţară şi nu să bifăm nu ştiu cîte ţări, mai ales pentru două, trei zile, cum se face, deja sînt nişte măsuri de o foarte mare amploare la nivel de impact. Apoi cred că trebuie să e reînvăţăm să fim fericiţi altfel. Să punem mai puţin preţ pe lucrurile materiale – ce marcă am la maşină, ce haine sînt pe mine, cîte haine am, cu cît am umplut coşul – şi mai mult pe partea de relaţii, de timp petrecut cu familia, cu apropiaţii, cu prietenii, cu timp de calitate în natură. Sînt foarte multe studii care arată că, de la un punct încolo – şi e un punct destul de jos, nu trebuie să cîştigăm enorm, de la un punct de unde ne acoperim nişte nevoi de bază – calitatea vieţii nu mai are de-a face cu cît cîştigăm sau cu cît este PIB-ul unei ţări, ci cu calitatea relaţiilor pe care le avem între noi şi pe care le avem cu mediul natural – cît de mult stăm într-o pădure, într-un parc.”</p><p>Apasă PLAY ca să asculți interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>13 februarie este Ziua Mondială a Radioului care, anul acesta, are ca temă „Radioul și schimbările climatice”. Cu siguranță vă amintiți temperaturile record de vara trecută,<b> </b>urmate de furtuni și ploi care au provocat inundații devastatoare în numeroase zone din Europa Centrală și de Est, inclusiv în România. Despre încălzirea climatică – o temă fierbinte, la propriul și la figurat – vorbim cu activista de mediu Ana-Maria Pălăduș,<b> </b>vicepreședinta asociației REPER21.</p><p><em>Ceea ce se întîmplă acum e un fenomen reversibil sau rămînem cu aceste efecte, vom avea în continuare veri cu temperaturi foarte ridicate pentru perioade lungi, furtuni și precipitații în cantități enorme?  </em></p><p><b>Ana-Maria Pălăduș</b>: „Evoluţiile climatice sînt destul de ireversibile. Gazele cu efect de seră – dioxidul de carbon, metanul – odată emise, rămîn destul de mult în atmosferă. Mai ales dioxidul de carbon are o durată de viaţă de peste 100 de ani. Şi dioxidul de carbon are ponderea cea mai mare în rîndul gazelor cu efect de seră. Metanul, deşi este mult mai puternic, rezistă 20-30 de ani. Dar noi avem foarte mult dioxid de carbon, astfel încît, şi dacă de mîine nu mai emitem nici o moleculă, o să trăim efectul a ceea ce am emis în ultimii ani. Aşa că probabil în următoarele decenii, chiar dacă de mîine devenim extrem de virtuoşi, o să trăim cel puţin cum trăim acum, cu aceste efecte, poate puţin mai dure. Cum spunea un coleg de-al meu, în 2024 am trăit cea mai răcoroasă vară din cele ce vor urma.”</p><p><em>Ce putem face noi, oamenii simpli, pentru a diminua efectele schimbărilor climatice? </em></p><p><b>Ana-Maria Pălăduș</b>: „Sînt cîteva măsuri care, la nivel de amprentă, de gaze cu efect de seră, joacă un rol foarte important: dacă ne propunem ca, din cîteva mese pe săptămînă, să avem două, trei fără carne roşie e foarte bine, dacă ne propunem mai mult mers pe jos şi mai puţină maşină, o excursie în ţară şi nu să bifăm nu ştiu cîte ţări, mai ales pentru două, trei zile, cum se face, deja sînt nişte măsuri de o foarte mare amploare la nivel de impact. Apoi cred că trebuie să e reînvăţăm să fim fericiţi altfel. Să punem mai puţin preţ pe lucrurile materiale – ce marcă am la maşină, ce haine sînt pe mine, cîte haine am, cu cît am umplut coşul – şi mai mult pe partea de relaţii, de timp petrecut cu familia, cu apropiaţii, cu prietenii, cu timp de calitate în natură. Sînt foarte multe studii care arată că, de la un punct încolo – şi e un punct destul de jos, nu trebuie să cîştigăm enorm, de la un punct de unde ne acoperim nişte nevoi de bază – calitatea vieţii nu mai are de-a face cu cît cîştigăm sau cu cît este PIB-ul unei ţări, ci cu calitatea relaţiilor pe care le avem între noi şi pe care le avem cu mediul natural – cît de mult stăm într-o pădure, într-un parc.”</p><p>Apasă PLAY ca să asculți interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16617361-politica-poluare-i-clima-viitorul-va-fi-fierbinte.mp3" length="20917450" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ujue0m7tigi4wgc67isuwdzbljjq?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16617361</guid>
    <pubDate>Thu, 13 Feb 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16617361/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16617361/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16617361/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16617361/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1739</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>98</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cum arată peisajul politic din Germania înainte de alegeri? - o discuție cu Valentin Naumescu </itunes:title>
    <title>Cum arată peisajul politic din Germania înainte de alegeri? - o discuție cu Valentin Naumescu </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Germania se pregătește pentru alegerile anticipate din 23 februarie. Printre temele care se dezbat intens în campania electorală se numără migrația și ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care se află pe locul al doilea, potrivit sondajelor. Alianța de centru-dreapta CDU/CSU este pe primul loc, pe locul al treilea s-ar situa, conform sondajelor, social-democrații actualului cancelar Olaf Scholz, urmați de verzi. Olaf Scholz și liderul CDU/CSU, Friedrich...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Germania se pregătește pentru alegerile anticipate din 23 februarie. Printre temele care se dezbat intens în campania electorală se numără migrația și ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care se află pe locul al doilea, potrivit sondajelor. Alianța de centru-dreapta CDU/CSU este pe primul loc, pe locul al treilea s-ar situa, conform sondajelor, social-democrații actualului cancelar Olaf Scholz, urmați de verzi. Olaf Scholz și liderul CDU/CSU, Friedrich Merz (posibilul viitor cancelar) au promis că nu vor colabora cu extrema dreaptă pentru formarea noii coaliții de guvernare. În weekend-urile trecute au fost proteste în mai multe orașe din Germania față de înăsprirea legii privind migrația, lege promovată de liderul de centru-dreapta Friedrich Merz cu susținerea primită din partea partidului de extremă dreapta AfD. Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, explică situaţia politică din Germania înainte de alegeri.</p><p><b>Valentin Naumescu</b>: „Cea mai arzătoare chestiune este cea a viitoarei coaliţii de guvernare. Creştin-democraţii exclud în acest moment cooptarea extremei drepte la guvernare. Rămîne în discuţie varianta Marii Coaliţii, cum o numesc germanii, Große Koalition (GroKo),<em> </em>între creştin-democraţi şi social-democraţi, dacă aceste două partide împreună vor depăşi 50% în Bundestag. Şi înţeleg că preferinţa creştin-democraţilor este pentru o coaliţie cu două partide, fiind mai uşor de gestionat. Ei ar evita, dacă e posibil, o coaliţie cu trei partide. Dacă nu se poate doar cu SPD, atunci e posibil să intre în discuţie şi verzii, cu aproximativ 13%, arată sondajele astăzi. Aceste trei partide cu siguranţă vor avea mai mult de 50%, doar că apar dezacordurile, diferenţele de viziune. De exemplu, creştin-democraţii vin cu elemente economice de centru-dreapta mai pronunţate, care scad accentul pe politicile ecologiste.”</p><p><em>Care este bilanţul cancelarului Olaf Scholz şi ce impact au percepţiile germanilor asupra votului din 23 februarie?</em></p><p><b>Valentin Naumescu</b>: „E clar că e într-o scădere accelerată de popularitate. A fost perceput în general ca o figură slabă din punct de vedere politic, mai ales că în ultimii doi ani economia germană a intrat în recesiune. Nu-i o recesiune pronunţată, au fost scăderi mici, în jur de -1%, -0,5%, dar este neobişnuit pentru societatea germană să se confrunte cu recesiune economică. În plus, a fost chestiunea migraţiei, au fost mai multe evenimente dramatice care au accentuat sentimentul general – să nu ne facem iluzii, nu e doar la nivelul publicului AfD, este la nivelul societăţii germane că ce-i prea mult e deja prea mult şi trebuie stopată în special imigraţia ilegală care, într-adevăr va fi o temă majoră. Am văzut o opinie foarte interesantă în presa germană: că acesta va fi de fapt adevăratul final al epocii Merkel. Pentru că Olaf Scholz, deşi provine din alt partid, de la social-democraţi, a continuat în mare parte politicile erei Angela Merkel, centristă, destul de permisivă privind migraţia din Orient, cu un accent pe politicile verzi.”  </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Germania se pregătește pentru alegerile anticipate din 23 februarie. Printre temele care se dezbat intens în campania electorală se numără migrația și ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care se află pe locul al doilea, potrivit sondajelor. Alianța de centru-dreapta CDU/CSU este pe primul loc, pe locul al treilea s-ar situa, conform sondajelor, social-democrații actualului cancelar Olaf Scholz, urmați de verzi. Olaf Scholz și liderul CDU/CSU, Friedrich Merz (posibilul viitor cancelar) au promis că nu vor colabora cu extrema dreaptă pentru formarea noii coaliții de guvernare. În weekend-urile trecute au fost proteste în mai multe orașe din Germania față de înăsprirea legii privind migrația, lege promovată de liderul de centru-dreapta Friedrich Merz cu susținerea primită din partea partidului de extremă dreapta AfD. Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, explică situaţia politică din Germania înainte de alegeri.</p><p><b>Valentin Naumescu</b>: „Cea mai arzătoare chestiune este cea a viitoarei coaliţii de guvernare. Creştin-democraţii exclud în acest moment cooptarea extremei drepte la guvernare. Rămîne în discuţie varianta Marii Coaliţii, cum o numesc germanii, Große Koalition (GroKo),<em> </em>între creştin-democraţi şi social-democraţi, dacă aceste două partide împreună vor depăşi 50% în Bundestag. Şi înţeleg că preferinţa creştin-democraţilor este pentru o coaliţie cu două partide, fiind mai uşor de gestionat. Ei ar evita, dacă e posibil, o coaliţie cu trei partide. Dacă nu se poate doar cu SPD, atunci e posibil să intre în discuţie şi verzii, cu aproximativ 13%, arată sondajele astăzi. Aceste trei partide cu siguranţă vor avea mai mult de 50%, doar că apar dezacordurile, diferenţele de viziune. De exemplu, creştin-democraţii vin cu elemente economice de centru-dreapta mai pronunţate, care scad accentul pe politicile ecologiste.”</p><p><em>Care este bilanţul cancelarului Olaf Scholz şi ce impact au percepţiile germanilor asupra votului din 23 februarie?</em></p><p><b>Valentin Naumescu</b>: „E clar că e într-o scădere accelerată de popularitate. A fost perceput în general ca o figură slabă din punct de vedere politic, mai ales că în ultimii doi ani economia germană a intrat în recesiune. Nu-i o recesiune pronunţată, au fost scăderi mici, în jur de -1%, -0,5%, dar este neobişnuit pentru societatea germană să se confrunte cu recesiune economică. În plus, a fost chestiunea migraţiei, au fost mai multe evenimente dramatice care au accentuat sentimentul general – să nu ne facem iluzii, nu e doar la nivelul publicului AfD, este la nivelul societăţii germane că ce-i prea mult e deja prea mult şi trebuie stopată în special imigraţia ilegală care, într-adevăr va fi o temă majoră. Am văzut o opinie foarte interesantă în presa germană: că acesta va fi de fapt adevăratul final al epocii Merkel. Pentru că Olaf Scholz, deşi provine din alt partid, de la social-democraţi, a continuat în mare parte politicile erei Angela Merkel, centristă, destul de permisivă privind migraţia din Orient, cu un accent pe politicile verzi.”  </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16610494-cum-arata-peisajul-politic-din-germania-inainte-de-alegeri-o-discu-ie-cu-valentin-naumescu.mp3" length="19386355" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/f8o11d44nyzfkdrwxrnkainv9ca4?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16610494</guid>
    <pubDate>Wed, 12 Feb 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16610494/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16610494/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16610494/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16610494/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1612</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>97</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Donald Trump vrea să închidă USAID. Ce înseamnă asta pentru țările în curs de dezvoltare? </itunes:title>
    <title>Donald Trump vrea să închidă USAID. Ce înseamnă asta pentru țările în curs de dezvoltare? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele american Donald Trump a cerut ca USAID (Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională) să fie „suprimată”, acuzînd corupție „la niveluri nemaivăzute vreodată”. USAID are aproximativ 10.000 de angajați care lucrează în SUA și în întreaga lume. Dintre ei doar 611 își vor păstra posturile, ceilalți urmînd să fie concediați. Ce reprezintă USAID şi ce consecinţe va avea desființarea acestui program pentru diverse ţări din lume? Am întrebat-o pe Ioana Avădani, președinta Cent...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele american Donald Trump a cerut ca USAID (Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională) să fie „suprimată”, acuzînd corupție „la niveluri nemaivăzute vreodată”. USAID are aproximativ 10.000 de angajați care lucrează în SUA și în întreaga lume. Dintre ei doar 611 își vor păstra posturile, ceilalți urmînd să fie concediați. Ce reprezintă USAID şi ce consecinţe va avea desființarea acestui program pentru diverse ţări din lume? Am întrebat-o pe Ioana Avădani, președinta Centrului pentru Jurnalism Independent. </p><p><b>Ioana Avădani</b>: „Conceptul de ajutor sau de asistenţă internaţională pentru dezvoltare nu este specific Statelor Unite. Toate ţările dezvoltate care sînt în OECD au programe de asistenţă internaţională pentru dezvoltare. Naţiunile Unite, la rîndul lor, au stabilit nişte obiective de dezvoltare. Şi asistenţa aceasta, care poate să fie financiară, de training sau de coaching, vine în sprijinul obiectivelor de dezvoltare stabilite de Naţiunile Unite. Lentila principală a acestor obiective de dezvoltare sînt drepturile omului. Toată mişcarea porneşte de la ideea că accesul la o viaţă decentă, combaterea sărăciei, accesul la servicii de sănătate, siguranţa în societate sînt elemente fundamentale din aparatul drepturilor omului, ca atare acestea sînt domeniile în care funcţionează cel mai adesea asistenţa pentru dezvoltare. USAID a făcut aceste lucruri într-un mandat dat de Congresul american, deci nu este un instrument prezidenţial. Şi cred că vor fi nişte bătălii juridice la care vom asista de departe: dacă preşedintele SUA are dreptul să anuleze printr-un simplu ordin o decizie a Congresului.”</p><p><em>Se poate spune că pentru SUA acest program înseamnă şi o formă de a sprijini exportul de democraţie?</em></p><p><b>Ioana Avădani</b>: „Cu siguranţă. Programele USAID din România s-au oprit în 2007, cînd România a intrat în Uniunea Europeană şi atunci, pe bună dreptate, SUA au spus sînteţi în UE, îndepliniţi nişte criterii politice şi economice, nu mai sînteţi o ţară în curs de dezvoltare care să aibă nevoie de asistenţa noastră. Pînă în 2007 (cînd programele USAID din România s-au oprit), o mare parte din programele USAID din România au fost legate de consolidarea mecanismelor democratice. Să luăm de exemplu legea 544 pentru liberul acces la informaţie. Au fost mai multe organizaţii din societatea civilă care au conlucrat ca această lege să fie redactată, adoptată şi implementată în cadrul unor programe sprijinite şi de USAID. Au fost programe de profesionalizarea mediului de afaceri, pentru că şi asta contribuie la o funcţionare democratică, deci o piaţă bazată pe libera concurenţă şi în care oamenii să se concureze în baza unor reguli, nu ca-n Vestul sălbatic – şi asta face parte dintr-un mecanism democratic.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!  </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele american Donald Trump a cerut ca USAID (Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională) să fie „suprimată”, acuzînd corupție „la niveluri nemaivăzute vreodată”. USAID are aproximativ 10.000 de angajați care lucrează în SUA și în întreaga lume. Dintre ei doar 611 își vor păstra posturile, ceilalți urmînd să fie concediați. Ce reprezintă USAID şi ce consecinţe va avea desființarea acestui program pentru diverse ţări din lume? Am întrebat-o pe Ioana Avădani, președinta Centrului pentru Jurnalism Independent. </p><p><b>Ioana Avădani</b>: „Conceptul de ajutor sau de asistenţă internaţională pentru dezvoltare nu este specific Statelor Unite. Toate ţările dezvoltate care sînt în OECD au programe de asistenţă internaţională pentru dezvoltare. Naţiunile Unite, la rîndul lor, au stabilit nişte obiective de dezvoltare. Şi asistenţa aceasta, care poate să fie financiară, de training sau de coaching, vine în sprijinul obiectivelor de dezvoltare stabilite de Naţiunile Unite. Lentila principală a acestor obiective de dezvoltare sînt drepturile omului. Toată mişcarea porneşte de la ideea că accesul la o viaţă decentă, combaterea sărăciei, accesul la servicii de sănătate, siguranţa în societate sînt elemente fundamentale din aparatul drepturilor omului, ca atare acestea sînt domeniile în care funcţionează cel mai adesea asistenţa pentru dezvoltare. USAID a făcut aceste lucruri într-un mandat dat de Congresul american, deci nu este un instrument prezidenţial. Şi cred că vor fi nişte bătălii juridice la care vom asista de departe: dacă preşedintele SUA are dreptul să anuleze printr-un simplu ordin o decizie a Congresului.”</p><p><em>Se poate spune că pentru SUA acest program înseamnă şi o formă de a sprijini exportul de democraţie?</em></p><p><b>Ioana Avădani</b>: „Cu siguranţă. Programele USAID din România s-au oprit în 2007, cînd România a intrat în Uniunea Europeană şi atunci, pe bună dreptate, SUA au spus sînteţi în UE, îndepliniţi nişte criterii politice şi economice, nu mai sînteţi o ţară în curs de dezvoltare care să aibă nevoie de asistenţa noastră. Pînă în 2007 (cînd programele USAID din România s-au oprit), o mare parte din programele USAID din România au fost legate de consolidarea mecanismelor democratice. Să luăm de exemplu legea 544 pentru liberul acces la informaţie. Au fost mai multe organizaţii din societatea civilă care au conlucrat ca această lege să fie redactată, adoptată şi implementată în cadrul unor programe sprijinite şi de USAID. Au fost programe de profesionalizarea mediului de afaceri, pentru că şi asta contribuie la o funcţionare democratică, deci o piaţă bazată pe libera concurenţă şi în care oamenii să se concureze în baza unor reguli, nu ca-n Vestul sălbatic – şi asta face parte dintr-un mecanism democratic.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!  </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16603290-donald-trump-vrea-sa-inchida-usaid-ce-inseamna-asta-pentru-arile-in-curs-de-dezvoltare.mp3" length="18022789" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/bux3xc0wc8f2bbbrm2wwjbtdrvy6?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16603290</guid>
    <pubDate>Tue, 11 Feb 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16603290/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16603290/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16603290/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16603290/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1498</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>96</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>În Georgia, oamenii apără, în stradă, calea europeană</itunes:title>
    <title>În Georgia, oamenii apără, în stradă, calea europeană</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Protestele din Georgia continuă, în ciuda reacțiilor forțelor de ordine, care au arestat zilele trecute mai mulți protestatari, între care și un lider al opoziției. Din noiembrie, oamenii protestează constant față de decizia partidului de guvernămînt, Visul Georgian, de a suspenda negocierile de aderare la Uniunea Europeană pînă în 2028. Parlamentul georgian a adoptat recent legi care înăspresc regulile privind întrunirile publice și demonstrațiile. Nemulțumirile din societatea georgiană au î...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Protestele din Georgia continuă, în ciuda reacțiilor forțelor de ordine, care au arestat zilele trecute mai mulți protestatari, între care și un lider al opoziției. Din noiembrie, oamenii protestează constant față de decizia partidului de guvernămînt, Visul Georgian, de a suspenda negocierile de aderare la Uniunea Europeană pînă în 2028. Parlamentul georgian a adoptat recent legi care înăspresc regulile privind întrunirile publice și demonstrațiile.<b> </b>Nemulțumirile din societatea georgiană au început mai devreme. După alegerile parlamentare din octombrie 2024, datele oficiale au arătat că partidul Visul Georgian a obținut aproape 54% din voturi și opoziția pro-europeană aproape 38%. O parte considerabilă a opoziției a renunțat la mandatele obținute pentru Parlament acuzînd că votul a fost furat. În ce măsură protestatarii care contestă deciziile partidului aflat la putere sînt reprezentativi pentru societatea georgiană? Ce urmează în Georgia? Am întrebat-o pe Angela Grămadă,<b> </b>cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.</p><p><em>Ce legitimitate are un parlament în care nu sînt ocupate toate fotoliile?</em></p><p>Angela Grămadă: „Legitimitatea este destul de contestată şi tocmai din aceste considerente lumea iese în stradă şi a transformat protestul într-unul continuu. Pe de-o parte avem acea decizie de la sfîrşitul lunii noiembrie, prin care Visul Georgian suspendă toate negocierile cu privire la procesul de integrare europeană a ţării. Dar pe de altă parte avem şi această legitimitate contestată. Dacă ne uităm pe cerinţele celor care ies în stradă şi protestează, ei nu vorbesc doar despre parcursul european, ei vorbesc şi despre lipsa de legitimitate a parlamentului şi despre faptul că preşedintele nou ales în Georgia, la sfîrşitul lunii decembrie (Mihail Kavelaşvili), nu este un preşedinte legitim al Georgiei şi în continuare o consideră pe Salome Zurabişvili ca fiind şeful statului care are mandat şi care a anunţat că va fi de partea străzii pînă vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate.”</p><p><em>Cum vedeți evoluția situației din Georgia?</em></p><p>Angela Grămadă: „Dacă ţinem cont de ultimele evenimente – înăbuşirea protestelor cu utilizarea violenţei şi dosarele deschise împotriva jurnaliştilor, activiştilor civici sau arestarea liderilor opoziţiei – cred că situaţia ar putea să deraieze într-o direcţie şi mai puţin plăcută pentru georgieni dar şi pentru cei care astăzi sînt vîrful de lance în Georgia, societatea civilă cu tot ce înseamnă ea: oameni care reprezintă cultura, arta, presa independentă, activiştii civici. S-ar putea să fie o îndîrjre foarte mare şi o luptă pe viaţă şi pe moarte în această ţară.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Protestele din Georgia continuă, în ciuda reacțiilor forțelor de ordine, care au arestat zilele trecute mai mulți protestatari, între care și un lider al opoziției. Din noiembrie, oamenii protestează constant față de decizia partidului de guvernămînt, Visul Georgian, de a suspenda negocierile de aderare la Uniunea Europeană pînă în 2028. Parlamentul georgian a adoptat recent legi care înăspresc regulile privind întrunirile publice și demonstrațiile.<b> </b>Nemulțumirile din societatea georgiană au început mai devreme. După alegerile parlamentare din octombrie 2024, datele oficiale au arătat că partidul Visul Georgian a obținut aproape 54% din voturi și opoziția pro-europeană aproape 38%. O parte considerabilă a opoziției a renunțat la mandatele obținute pentru Parlament acuzînd că votul a fost furat. În ce măsură protestatarii care contestă deciziile partidului aflat la putere sînt reprezentativi pentru societatea georgiană? Ce urmează în Georgia? Am întrebat-o pe Angela Grămadă,<b> </b>cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.</p><p><em>Ce legitimitate are un parlament în care nu sînt ocupate toate fotoliile?</em></p><p>Angela Grămadă: „Legitimitatea este destul de contestată şi tocmai din aceste considerente lumea iese în stradă şi a transformat protestul într-unul continuu. Pe de-o parte avem acea decizie de la sfîrşitul lunii noiembrie, prin care Visul Georgian suspendă toate negocierile cu privire la procesul de integrare europeană a ţării. Dar pe de altă parte avem şi această legitimitate contestată. Dacă ne uităm pe cerinţele celor care ies în stradă şi protestează, ei nu vorbesc doar despre parcursul european, ei vorbesc şi despre lipsa de legitimitate a parlamentului şi despre faptul că preşedintele nou ales în Georgia, la sfîrşitul lunii decembrie (Mihail Kavelaşvili), nu este un preşedinte legitim al Georgiei şi în continuare o consideră pe Salome Zurabişvili ca fiind şeful statului care are mandat şi care a anunţat că va fi de partea străzii pînă vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate.”</p><p><em>Cum vedeți evoluția situației din Georgia?</em></p><p>Angela Grămadă: „Dacă ţinem cont de ultimele evenimente – înăbuşirea protestelor cu utilizarea violenţei şi dosarele deschise împotriva jurnaliştilor, activiştilor civici sau arestarea liderilor opoziţiei – cred că situaţia ar putea să deraieze într-o direcţie şi mai puţin plăcută pentru georgieni dar şi pentru cei care astăzi sînt vîrful de lance în Georgia, societatea civilă cu tot ce înseamnă ea: oameni care reprezintă cultura, arta, presa independentă, activiştii civici. S-ar putea să fie o îndîrjre foarte mare şi o luptă pe viaţă şi pe moarte în această ţară.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16596001-in-georgia-oamenii-apara-in-strada-calea-europeana.mp3" length="20033934" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/x7oi024qtqlt8vnqeatev4xbnuum?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16596001</guid>
    <pubDate>Mon, 10 Feb 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16596001/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16596001/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16596001/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16596001/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1666</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>95</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Furtuna barocă” de Bogdan Suceavă: lecțiile istoriei și ale umanității</itunes:title>
    <title>„Furtuna barocă” de Bogdan Suceavă: lecțiile istoriei și ale umanității</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cum e posibil ca în același interval istoric, în același spațiu să aibă loc războaie devastatoare și descoperiri științifice fundamentale? Cum e posibil ca abjecția și sublimul ființei umane să coexiste? Cum se explică faptul că, oricît ar avansa pe drumul cunoașterii și al artei, ființa umană nu-și poate controla pulsiunile violente, (auto)distructive? Sînt întrebări pe care le propune scriitorul și matematicianul Bogdan Suceavă prin volumul „Furtuna barocă” (Editura Polirom). Un „poem în fo...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cum e posibil ca în același interval istoric, în același spațiu să aibă loc războaie devastatoare și descoperiri științifice fundamentale? Cum e posibil ca abjecția și sublimul ființei umane să coexiste?<b> </b>Cum se explică faptul că, oricît ar avansa pe drumul cunoașterii și al artei, ființa umană nu-și poate controla pulsiunile violente, (auto)distructive? Sînt întrebări pe care le propune scriitorul și matematicianul Bogdan Suceavă prin volumul „Furtuna barocă” (Editura Polirom). Un „poem în formă de roman”, cum îl definește chiar autorul, în care sînt puse față în față istoria Războiului de Treizeci de Ani din secolul al XVII-lea, care a devastat regiuni întregi din Europa și a făcut milioane de victime, și istoria unor progrese în fizică, matematică, astronomie esențiale pentru omenire. Bogdan Suceavă e scriitor și matematician, profesor în cadrul Departamentului de Matematică al California State University, Fullerton, Statele Unite ale Americii. Am vorbit cu Bogdan Suceavă despre volumul „Furtuna barocă”.</p><p><b>Bogdan Suceavă</b>: „Eu cred în ideea că literatura e o cale de cercetare, o cale de investigație. Și vrei să transmiți cititorului această întrebare: cum a fost de fapt atunci? Cum era să trăiești în secolul al XVII-lea, în timpul acestei tragedii? 30 de ani cu 8 milioane de victime - trebuie să se fi simțit extraordinar de apăsător, o fi fost o atmosferă cumplită. A fost o tragedie generată de om. Și, dacă examinăm dinamica Războiului de Treizeci de Ani, vedem că au avut multiple ocazii să aducă pacea. Principii care puteau decide pacea nu au găsit o cale către mediere și stingerea conflictului și asta a tot alimentat războiului. În timpul acesta erau zone întregi ale Europei pustiite și tragedia se extindea. Este o lecție a istoriei acolo.”</p><p><em>Dar am învățat ceva din aceste lecții ale istoriei? Fiindcă am mai avut după aceea și alte lecții ale istoriei...</em></p><p><b>Bogdan Suceavă</b>: „Scopul meu cînd am scris <em>Furtuna barocă</em> a fost exact întrebarea aceasta. Iată ce cred eu că trebuie reținut dintr-o asemenea reflecție. Să presupunem că apare o tensiune într-o societate sau într-o lume mai extinsă, cum e Europa de azi. Bine este să existe instituții care să poată cuprindă aceste tensiuni și să le găsească o rezolvare instituțională. Cred că aceasta este lecția. La vremea respectivă, Europa a suferit o tragedie masivă, ca să se ajungă la următorul adevăr (asta este Pacea de la Westfalia, 1648): fiecare principe are dreptul să decidă credința în principatul său. Dar pentru asta trebuia să moară 8 milioane de oameni? Nu se putea rezolva de la început printr-un tratat, printr-o bună înțelegere a diferențelor confesionale? Să sperăm că n-o să mai fie vreodată cazul de astfel de tensiuni în lumea de azi.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  </b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cum e posibil ca în același interval istoric, în același spațiu să aibă loc războaie devastatoare și descoperiri științifice fundamentale? Cum e posibil ca abjecția și sublimul ființei umane să coexiste?<b> </b>Cum se explică faptul că, oricît ar avansa pe drumul cunoașterii și al artei, ființa umană nu-și poate controla pulsiunile violente, (auto)distructive? Sînt întrebări pe care le propune scriitorul și matematicianul Bogdan Suceavă prin volumul „Furtuna barocă” (Editura Polirom). Un „poem în formă de roman”, cum îl definește chiar autorul, în care sînt puse față în față istoria Războiului de Treizeci de Ani din secolul al XVII-lea, care a devastat regiuni întregi din Europa și a făcut milioane de victime, și istoria unor progrese în fizică, matematică, astronomie esențiale pentru omenire. Bogdan Suceavă e scriitor și matematician, profesor în cadrul Departamentului de Matematică al California State University, Fullerton, Statele Unite ale Americii. Am vorbit cu Bogdan Suceavă despre volumul „Furtuna barocă”.</p><p><b>Bogdan Suceavă</b>: „Eu cred în ideea că literatura e o cale de cercetare, o cale de investigație. Și vrei să transmiți cititorului această întrebare: cum a fost de fapt atunci? Cum era să trăiești în secolul al XVII-lea, în timpul acestei tragedii? 30 de ani cu 8 milioane de victime - trebuie să se fi simțit extraordinar de apăsător, o fi fost o atmosferă cumplită. A fost o tragedie generată de om. Și, dacă examinăm dinamica Războiului de Treizeci de Ani, vedem că au avut multiple ocazii să aducă pacea. Principii care puteau decide pacea nu au găsit o cale către mediere și stingerea conflictului și asta a tot alimentat războiului. În timpul acesta erau zone întregi ale Europei pustiite și tragedia se extindea. Este o lecție a istoriei acolo.”</p><p><em>Dar am învățat ceva din aceste lecții ale istoriei? Fiindcă am mai avut după aceea și alte lecții ale istoriei...</em></p><p><b>Bogdan Suceavă</b>: „Scopul meu cînd am scris <em>Furtuna barocă</em> a fost exact întrebarea aceasta. Iată ce cred eu că trebuie reținut dintr-o asemenea reflecție. Să presupunem că apare o tensiune într-o societate sau într-o lume mai extinsă, cum e Europa de azi. Bine este să existe instituții care să poată cuprindă aceste tensiuni și să le găsească o rezolvare instituțională. Cred că aceasta este lecția. La vremea respectivă, Europa a suferit o tragedie masivă, ca să se ajungă la următorul adevăr (asta este Pacea de la Westfalia, 1648): fiecare principe are dreptul să decidă credința în principatul său. Dar pentru asta trebuia să moară 8 milioane de oameni? Nu se putea rezolva de la început printr-un tratat, printr-o bună înțelegere a diferențelor confesionale? Să sperăm că n-o să mai fie vreodată cazul de astfel de tensiuni în lumea de azi.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu  </b></p><p><b>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16574938-furtuna-baroca-de-bogdan-suceava-lec-iile-istoriei-i-ale-umanita-ii.mp3" length="20817438" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/7nsxkg5g9pvhxdy6jjtlc7zu5rd3?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16574938</guid>
    <pubDate>Fri, 07 Feb 2025 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16574938/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16574938/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16574938/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16574938/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1731</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>94</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Despre Donald Trump și noul război al tarifelor vamale - o discuție cu Antonia Colibășanu</itunes:title>
    <title>Despre Donald Trump și noul război al tarifelor vamale - o discuție cu Antonia Colibășanu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele Donald Trump a anunțat tarife vamale considerabile pentru importurile din Canada, Mexic și China: 25% pentru mărfurile din Mexic și Canada și 10% taxe suplimentare pentru China. Cu cîteva ore înainte ca noile tarife să intre în vigoare, Donald Trump a acceptat o amînare de 30 de zile pentru Canada și Mexic, după ce a convenit cu liderii celor două țări vecine întărirea securității la granițele lor cu SUA. Ce implicații ar putea avea aplicarea tarifelor pentru țările vizate și pen...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele Donald Trump a anunțat tarife vamale considerabile pentru importurile din Canada, Mexic și China: 25% pentru mărfurile din Mexic și Canada și 10% taxe suplimentare pentru China. Cu cîteva ore înainte ca noile tarife să intre în vigoare, Donald Trump a acceptat o amînare de 30 de zile pentru Canada și Mexic, după ce a convenit cu liderii celor două țări vecine întărirea securității la granițele lor cu SUA. Ce implicații ar putea avea aplicarea tarifelor pentru țările vizate și pentru SUA? Va impune președintele american tarife similare și pentru importurile din Uniunea Europeană? Am întrebat-o pe Antonia Colibășanu,<b> </b>analist geopolitic, doctor în economie. </p><p><em>De ce vrea Donald Trump să impună tarife vamale atît de mari Canadei și Mexicului?</em></p><p><b>Antonia Colibășanu: </b>„Nu cred că vrea neapărat să impună tarife vamale atît de mari. Cred că mai degrabă vrea să amenințe cu aceste tarife, în ideea în care vrea să discute cu aliații și să restructureze natura alianțelor cu aceștia. Pînă la urmă, Donald Trump este un om de afaceri și amînarea aceea cu cel puțin 30 de zile a tarifelor face parte dintr-o negociere de politică comercială. În ideea că Donald Trump este un om de afaceri, noi trebuie să înțelegem că el vrea să negocieze. Acum, ceea ce vrea el să negocieze din punct de vedere geopolitic este marea întrebare a momentului.”</p><p><em>Dar e același lucru să conduci o țară și să conduci o companie privată? E democratic să abordezi în același fel economia națională și afacerile?</em></p><p><b>Antonia Colibășanu: </b>„Cred că acestea sînt întrebările-cheie la care cu toții așteptăm răspunsuri din interiorul societății americane. Din perspectiva omului care predă la clasă teoria relațiilor internaționale și geopolitica, aș spune că nu, nu este același lucru, cu siguranță. Abordările pe care le vedem acum sînt o noutate din punct de vedere ideologic. Pentru că SUA, cu administrația actuală, încearcă să-și croiască un nou drum în zona globală. Și vorbim de o personalitate de tip nou pentru un lider al SUA, o personalitate din zona afacerilor. El a mai gestionat în mod original lucrurile în SUA în primul său mandat. Avem un model pe care-l putem evalua. Avem și o nouă administrație, care nu mai seamănă cu prima administrație din primul mandat al lui Trump. Ne putem gîndi că întrebarea esențială este cum evoluăm din punct de vedere doctrinar, ideologic și cum evoluează contextul democratic, care sînt rolurile instituțiilor, dorește noua administrație a lui Trump să modifice în vreun fel rolul acestor instituții și mă refer inclusiv la rolul organizațiilor internaționale, rolul NATO în relația cu Uniunea Europeană. Întrebarea este justă, complicată și în definire.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele Donald Trump a anunțat tarife vamale considerabile pentru importurile din Canada, Mexic și China: 25% pentru mărfurile din Mexic și Canada și 10% taxe suplimentare pentru China. Cu cîteva ore înainte ca noile tarife să intre în vigoare, Donald Trump a acceptat o amînare de 30 de zile pentru Canada și Mexic, după ce a convenit cu liderii celor două țări vecine întărirea securității la granițele lor cu SUA. Ce implicații ar putea avea aplicarea tarifelor pentru țările vizate și pentru SUA? Va impune președintele american tarife similare și pentru importurile din Uniunea Europeană? Am întrebat-o pe Antonia Colibășanu,<b> </b>analist geopolitic, doctor în economie. </p><p><em>De ce vrea Donald Trump să impună tarife vamale atît de mari Canadei și Mexicului?</em></p><p><b>Antonia Colibășanu: </b>„Nu cred că vrea neapărat să impună tarife vamale atît de mari. Cred că mai degrabă vrea să amenințe cu aceste tarife, în ideea în care vrea să discute cu aliații și să restructureze natura alianțelor cu aceștia. Pînă la urmă, Donald Trump este un om de afaceri și amînarea aceea cu cel puțin 30 de zile a tarifelor face parte dintr-o negociere de politică comercială. În ideea că Donald Trump este un om de afaceri, noi trebuie să înțelegem că el vrea să negocieze. Acum, ceea ce vrea el să negocieze din punct de vedere geopolitic este marea întrebare a momentului.”</p><p><em>Dar e același lucru să conduci o țară și să conduci o companie privată? E democratic să abordezi în același fel economia națională și afacerile?</em></p><p><b>Antonia Colibășanu: </b>„Cred că acestea sînt întrebările-cheie la care cu toții așteptăm răspunsuri din interiorul societății americane. Din perspectiva omului care predă la clasă teoria relațiilor internaționale și geopolitica, aș spune că nu, nu este același lucru, cu siguranță. Abordările pe care le vedem acum sînt o noutate din punct de vedere ideologic. Pentru că SUA, cu administrația actuală, încearcă să-și croiască un nou drum în zona globală. Și vorbim de o personalitate de tip nou pentru un lider al SUA, o personalitate din zona afacerilor. El a mai gestionat în mod original lucrurile în SUA în primul său mandat. Avem un model pe care-l putem evalua. Avem și o nouă administrație, care nu mai seamănă cu prima administrație din primul mandat al lui Trump. Ne putem gîndi că întrebarea esențială este cum evoluăm din punct de vedere doctrinar, ideologic și cum evoluează contextul democratic, care sînt rolurile instituțiilor, dorește noua administrație a lui Trump să modifice în vreun fel rolul acestor instituții și mă refer inclusiv la rolul organizațiilor internaționale, rolul NATO în relația cu Uniunea Europeană. Întrebarea este justă, complicată și în definire.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16574439-despre-donald-trump-i-noul-razboi-al-tarifelor-vamale-o-discu-ie-cu-antonia-coliba-anu.mp3" length="21360274" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/x07nv3vriosrmuvjo4jl9klkulqu?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16574439</guid>
    <pubDate>Thu, 06 Feb 2025 15:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16574439/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16574439/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16574439/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16574439/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1777</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>93</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Robert Lupițu: „Planul lui Donald Trump pentru Fîșia Gaza riscă să afecteze stabilitatea în regiune”</itunes:title>
    <title>Robert Lupițu: „Planul lui Donald Trump pentru Fîșia Gaza riscă să afecteze stabilitatea în regiune”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Într-un moment dificil, în care acordul de încetare a focului dintre Hamas și Israel avansează în faza a doua, președintele Donald Trump vine cu o propunere inclasabilă: anume, ca populația palestiniană din Fîșia Gaza să fie mutată în alte țări iar SUA să preia controlul asupra teritoriului. „Îl vom dezvolta, vom crea mii și mii de locuri de muncă și va fi ceva de care întregul Orient Mijlociu să fie foarte mândru” a spus președintele american în cadrul unei conferințe de presă la care a part...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Într-un moment dificil, în care acordul de încetare a focului dintre Hamas și Israel avansează în faza a doua, președintele Donald Trump vine cu o propunere inclasabilă: anume, ca populația palestiniană din Fîșia Gaza să fie mutată în alte țări iar SUA să preia controlul asupra teritoriului. „Îl vom dezvolta, vom crea mii și mii de locuri de muncă și va fi ceva de care întregul Orient Mijlociu să fie foarte mândru” a spus președintele american în cadrul unei conferințe de presă la care a participat și premierul israelian Benjamin Netanyahu. Acesta este primul lider străin invitat la Casa Albă de cînd Donald Trump și-a preluat al doilea mandat. Discutăm despre propunerile lui Donald Trump și implicațiile lor cu analistul de politică internațională Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.</p><p><b>Robert Lupițu</b> consideră că declarațiile lui Donald Trump arată că „sîntem la finalul ordinii internaționale bazate pe reguli, dacă nu cumva aceasta s-a și încheiat. Atunci cînd jandarmul lumii libere, cum sînt numite SUA, își asumă prin cea de-a doua administrație Trump o astfel de politică și-o astfel de abordare, arată că modul de abordare a relațiilor internaționale în al doilea mandat al său va fi diferit. Poate chiar diferit de primul unde, deși excentric în declarații, a fost ceva mai cumpătat în acțiuni.” </p><p><em>Planurile lui Trump nu țin cont de traumele populației palestiniene, de dreptul internațional, de decenii de eforturi diplomatice pentru punerea în fapt a soluției celor două state.</em></p><p><b>Robert Lupițu</b>: „Nu doar că Donald Trump nu joacă după reguli. Dar nici partenerul său, din perspectivă de leadership, din Israel, Benjamin Netanyahu, nu mai joacă după reguli. Are un mandat de arestare pe numele său, nu a călătorit la Auschwitz la comemorarea a 80 de ani de la încheierea Holocaustului, deși s-a spus că se va face o excepție în privința sa și nu va fi arestat. Așa că declarațiile lui Trump pot fi privite și în cheia în care acest plan ar putea să tensioneze suplimentar, ar putea să arunce în aer armistițiul și să toarne gaz pe foc. (...) Israelul nu a ținut cont de anumite avertismente internaționale, legate nu de destructurarea rețelei Hamas, nu de lupta împotriva terorismului sau de dreptul de a se autoapăra continuu, ca urmare a atacului Hamas din 7 octombrie 2023, ci legate de țintirea, chiar și colaterală, a populației civile, a celor nevinovați. Această idee riscă, dacă urmează să aibă acțiuni concrete - fie printr-o prezență militară, fie printr-o incursiune, fie printr-o strămutare de populație - să afecteze și mai mult drumul către stabilitate.”</p><p> Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Într-un moment dificil, în care acordul de încetare a focului dintre Hamas și Israel avansează în faza a doua, președintele Donald Trump vine cu o propunere inclasabilă: anume, ca populația palestiniană din Fîșia Gaza să fie mutată în alte țări iar SUA să preia controlul asupra teritoriului. „Îl vom dezvolta, vom crea mii și mii de locuri de muncă și va fi ceva de care întregul Orient Mijlociu să fie foarte mândru” a spus președintele american în cadrul unei conferințe de presă la care a participat și premierul israelian Benjamin Netanyahu. Acesta este primul lider străin invitat la Casa Albă de cînd Donald Trump și-a preluat al doilea mandat. Discutăm despre propunerile lui Donald Trump și implicațiile lor cu analistul de politică internațională Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.</p><p><b>Robert Lupițu</b> consideră că declarațiile lui Donald Trump arată că „sîntem la finalul ordinii internaționale bazate pe reguli, dacă nu cumva aceasta s-a și încheiat. Atunci cînd jandarmul lumii libere, cum sînt numite SUA, își asumă prin cea de-a doua administrație Trump o astfel de politică și-o astfel de abordare, arată că modul de abordare a relațiilor internaționale în al doilea mandat al său va fi diferit. Poate chiar diferit de primul unde, deși excentric în declarații, a fost ceva mai cumpătat în acțiuni.” </p><p><em>Planurile lui Trump nu țin cont de traumele populației palestiniene, de dreptul internațional, de decenii de eforturi diplomatice pentru punerea în fapt a soluției celor două state.</em></p><p><b>Robert Lupițu</b>: „Nu doar că Donald Trump nu joacă după reguli. Dar nici partenerul său, din perspectivă de leadership, din Israel, Benjamin Netanyahu, nu mai joacă după reguli. Are un mandat de arestare pe numele său, nu a călătorit la Auschwitz la comemorarea a 80 de ani de la încheierea Holocaustului, deși s-a spus că se va face o excepție în privința sa și nu va fi arestat. Așa că declarațiile lui Trump pot fi privite și în cheia în care acest plan ar putea să tensioneze suplimentar, ar putea să arunce în aer armistițiul și să toarne gaz pe foc. (...) Israelul nu a ținut cont de anumite avertismente internaționale, legate nu de destructurarea rețelei Hamas, nu de lupta împotriva terorismului sau de dreptul de a se autoapăra continuu, ca urmare a atacului Hamas din 7 octombrie 2023, ci legate de țintirea, chiar și colaterală, a populației civile, a celor nevinovați. Această idee riscă, dacă urmează să aibă acțiuni concrete - fie printr-o prezență militară, fie printr-o incursiune, fie printr-o strămutare de populație - să afecteze și mai mult drumul către stabilitate.”</p><p> Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16568349-robert-lupi-u-planul-lui-donald-trump-pentru-fi-ia-gaza-risca-sa-afecteze-stabilitatea-in-regiune.mp3" length="20550705" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/o207zreak2tkc00muhvqvmdcsetm?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16568349</guid>
    <pubDate>Wed, 05 Feb 2025 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16568349/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16568349/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16568349/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16568349/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1709</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>92</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ștefan Colceriu - o pledoarie pentru limba latină </itunes:title>
    <title>Ștefan Colceriu - o pledoarie pentru limba latină </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Discuția despre programa școlară prea încărcată a elevilor revine, constant, în actualitate. Mulți părinți și elevi se plîng adesea că sînt prea multe ore de școală și prea multe materii – unele, poate, inutile. Și că, mai ales în anii terminali de liceu, elevii ar trebui lăsați să se concentreze pe disciplinele de bacalaureat și pe materiile unde au probe de admitere la universitate. În urmă cu cîteva zile Ministerul Educației a lansat în dezbatere publică noile planuri-cadru pentru liceu. C...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Discuția despre programa școlară prea încărcată a elevilor revine, constant, în actualitate. Mulți părinți și elevi se plîng adesea că sînt prea multe ore de școală și prea multe materii – unele, poate, inutile. Și că, mai ales în anii terminali de liceu, elevii ar trebui lăsați să se concentreze pe disciplinele de bacalaureat și pe materiile unde au probe de admitere la universitate. În urmă cu cîteva zile Ministerul Educației a lansat în dezbatere publică noile planuri-cadru pentru liceu. Cu intenția de a flexibiliza programul. În esență, se arată într-un document, schimbarea este că numărul de ore nu mai este alocat unor discipline în primul rînd de către minister, ci vor avea un cuvînt de spus școlile și elevii. Această  descentralizare ar încuraja autonomia și performanța, se arată în document. Potrivit noilor planuri-cadru, latina nu mai e disciplină obligatorie. Propunerea a stîrnit deja critici argumentate din partea filologilor și clasiciștilor. Ce pierd elevii dacă nu mai studiază latina? Cum stăm cu profesorii de latină, sînt ei destui și sînt pregătiți să predea latina?<b> </b>Cum se poate echilibra nevoia de adaptare la realitatea contemporană cu păstrarea unor tradiții academice? L-am întrebat pe <b>Ștefan Colceriu,</b> doctor în filologie clasică (greacă veche și latină), cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române. </p><p><em>Latina a mai fost în ultimii ani în centrul unor discuții similare pe tema o păstrăm sau nu în</em> <em>programa de liceu. De ce se propune acum scoaterea ei din rîndul disciplinelor obligatorii, chiar și la profilul filologie? </em></p><p><b>Ștefan Colceriu:</b> „Pentru că lumea are impresia că latina e un balast. O impresie care trenează de 35 de ani în mintea autorităţilor din învăţămîntul românesc, cu luminoasa excepţie a domnului Mihai Şora care, după Revoluţie, în mandatul său de ministru, a reintrodus latina pe scară destul de largă în liceele din România. După acest mandat luminos, a fost o reducere constantă a orelor şi, treptat, latina a avut de suferit. Penultima lovitură, înaintea acesteia, a fost aceea că latina nu mai putea fi susţinută ca probă opţională la bacalaureat. În clipa în care o materie nu mai are acest statut, de a fi probă de bacalaureat, îşi pierde cu totul relevanţa. Cine ar mai vrea să studieze latina dacă nu poate să susţină un examen la sfîrşit care să arate ce progrese a făcut la materia respectivă?” </p><p><em>Ce impact va avea faptul că latina ar putea deveni materie opţională? </em></p><p><b>Ștefan Colceriu: </b>„Eu sînt un susţinător al descentralizărilor, pentru că sînt liberal clasic şi cred că e foarte bine să existe descentralizare şi unele materii să fie la dispoziţia şcolilor. Realist vorbind, pentru că numărul de ore de latină a fost din ce în ce mai scăzut, nu există foarte mulţi profesori titulari care să-şi facă norma din orele de latină, motiv pentru care mulţi profesori trebuie să migreze dintr-o şcoală într-alta, unde nu sînt titulari. Problema este că în şcolile unde profesorii de latină nu sînt titulari, şcolile acelea nu pot să propună opţional de latină. Şi dacă nu se poate face asta, latina, în mod fatal, va dispărea din foarte multe locuri.  Abandonarea trunchiului comun, a obligativităţii ca măcar umaniştii să studieze latina conduce la dispariţia disciplinei. Or, dispariţia unei discipline, dispariţia unei instituţii este foarte greu de compensat după aceea.”   </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral </p><p><b>O emsiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Discuția despre programa școlară prea încărcată a elevilor revine, constant, în actualitate. Mulți părinți și elevi se plîng adesea că sînt prea multe ore de școală și prea multe materii – unele, poate, inutile. Și că, mai ales în anii terminali de liceu, elevii ar trebui lăsați să se concentreze pe disciplinele de bacalaureat și pe materiile unde au probe de admitere la universitate. În urmă cu cîteva zile Ministerul Educației a lansat în dezbatere publică noile planuri-cadru pentru liceu. Cu intenția de a flexibiliza programul. În esență, se arată într-un document, schimbarea este că numărul de ore nu mai este alocat unor discipline în primul rînd de către minister, ci vor avea un cuvînt de spus școlile și elevii. Această  descentralizare ar încuraja autonomia și performanța, se arată în document. Potrivit noilor planuri-cadru, latina nu mai e disciplină obligatorie. Propunerea a stîrnit deja critici argumentate din partea filologilor și clasiciștilor. Ce pierd elevii dacă nu mai studiază latina? Cum stăm cu profesorii de latină, sînt ei destui și sînt pregătiți să predea latina?<b> </b>Cum se poate echilibra nevoia de adaptare la realitatea contemporană cu păstrarea unor tradiții academice? L-am întrebat pe <b>Ștefan Colceriu,</b> doctor în filologie clasică (greacă veche și latină), cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române. </p><p><em>Latina a mai fost în ultimii ani în centrul unor discuții similare pe tema o păstrăm sau nu în</em> <em>programa de liceu. De ce se propune acum scoaterea ei din rîndul disciplinelor obligatorii, chiar și la profilul filologie? </em></p><p><b>Ștefan Colceriu:</b> „Pentru că lumea are impresia că latina e un balast. O impresie care trenează de 35 de ani în mintea autorităţilor din învăţămîntul românesc, cu luminoasa excepţie a domnului Mihai Şora care, după Revoluţie, în mandatul său de ministru, a reintrodus latina pe scară destul de largă în liceele din România. După acest mandat luminos, a fost o reducere constantă a orelor şi, treptat, latina a avut de suferit. Penultima lovitură, înaintea acesteia, a fost aceea că latina nu mai putea fi susţinută ca probă opţională la bacalaureat. În clipa în care o materie nu mai are acest statut, de a fi probă de bacalaureat, îşi pierde cu totul relevanţa. Cine ar mai vrea să studieze latina dacă nu poate să susţină un examen la sfîrşit care să arate ce progrese a făcut la materia respectivă?” </p><p><em>Ce impact va avea faptul că latina ar putea deveni materie opţională? </em></p><p><b>Ștefan Colceriu: </b>„Eu sînt un susţinător al descentralizărilor, pentru că sînt liberal clasic şi cred că e foarte bine să existe descentralizare şi unele materii să fie la dispoziţia şcolilor. Realist vorbind, pentru că numărul de ore de latină a fost din ce în ce mai scăzut, nu există foarte mulţi profesori titulari care să-şi facă norma din orele de latină, motiv pentru care mulţi profesori trebuie să migreze dintr-o şcoală într-alta, unde nu sînt titulari. Problema este că în şcolile unde profesorii de latină nu sînt titulari, şcolile acelea nu pot să propună opţional de latină. Şi dacă nu se poate face asta, latina, în mod fatal, va dispărea din foarte multe locuri.  Abandonarea trunchiului comun, a obligativităţii ca măcar umaniştii să studieze latina conduce la dispariţia disciplinei. Or, dispariţia unei discipline, dispariţia unei instituţii este foarte greu de compensat după aceea.”   </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral </p><p><b>O emsiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16562163-tefan-colceriu-o-pledoarie-pentru-limba-latina.mp3" length="21317856" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/4sj5smrdzujlzt3x3sglbxz4b5n3?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16562163</guid>
    <pubDate>Tue, 04 Feb 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16562163/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16562163/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16562163/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16562163/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1773</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>91</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Tinerii din România și mediul digital. Cum să învățăm să discernem adevărul în era dezinformării</itunes:title>
    <title>Tinerii din România și mediul digital. Cum să învățăm să discernem adevărul în era dezinformării</title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Atît elevii de liceu, cît și cei de gimnaziu consideră discuțiile cu prietenii și cu familia/adulții principalele moduri prin care se informează” – aflăm din studiul „Relația cu informația și obiceiurile de consum media ale copiilor și tinerilor din România”, lansat recent de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). De ce nu mai citesc tinerii presa, de ce nu se informează din sursele mainstream? De ce și-a pierdut presa tradițională publicul? Ce pot face jurnalişti pentru a recîştiga înc...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Atît elevii de liceu, cît și cei de gimnaziu consideră discuțiile cu prietenii și cu familia/adulții principalele moduri prin care se informează” – aflăm din studiul „Relația cu informația și obiceiurile de consum media ale copiilor și tinerilor din România”, lansat recent de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). De ce nu mai citesc tinerii presa, de ce nu se informează din sursele <em>mainstream</em>? De ce și-a pierdut presa tradițională publicul? Ce pot face jurnalişti pentru a recîştiga încrederea publicului? Am întrebat-o pe Cristina Lupu, directoare executivă CJI. </p><p><em>Cît de pregătiţi sînt tinerii să facă faţă dezinformării? Cum îşi dau ei seama dacă o informaţie este corectă sau nu?</em></p><p>Cristina Lupu: „Copiii sînt la fel de puţin pregătiţi pe cît sînt adulţi. Noi am întrebat care sînt motivele pentru care ei ar considera că o informaţie este adevărată. Şi unul dintre principalele motive care le spune copiilor că informaţia este adevărată este dacă le confirmă ceea ce cred deja. Asta nu-i o noutate. Ştim că adulţii fac la fel. Dacă noi credem deja o informaţie, tindem să credităm cu valoare mai mare de adevăr toate informaţiile care vin şi ne confirmă asta. E o capcană uriaşă. Ce trebuie să facem este să vedem dacă există şi alte informaţii, care contrazic ceea ce credeam noi şi să facem minime verificări care să ne ducă spre a afla informaţia corectă, nu informaţia pe care o vrem noi corectă. Şi e greu. Trebuie să te înveţe cineva să faci asta. Pentru că nu e un mecanism natural. Creierului nostru nu-i place să aibă sentimentul că nu ştim, că sîntem proşti. Aşa că de fiecare dată o să încerce să ne confirme că ceea ce credem deja e ok şi că nu e nevoie să căutăm mai multă informaţie. Noi trebuie să lucrăm împotriva acestui reflex.”</p><p><em>Presa scrisă, radioul și presa online sînt frecventate de foarte puțini elevi de gimnaziu și liceu, reiese din studiu. Cristina Lupu crede că o parte a responsablităţii îi revine chiar presei.</em></p><p> Cristina Lupu: „Presa nu vorbeşte cu tinerii. (...) De foarte multe ori jurnaliştii sau patronii de presă au plecat de la ideea că tinerii sînt pierduţi, nu sînt interesaţi deloc de informaţie, aşa că nu ne batem capul să facem materiale care să fie interesante pentru ei. Ceea ce e greşit. Eu cred că tinerii sînt interesaţi de informaţie. Vedem că <em>Gen Ştiri</em>, o publicaţie care li se adresează, are succes şi chiar şi adulţii se uită la modul în care prezintă ei ştirile zilei. Da, e o problemă că tinerii nu se uită la materialele jurnalistice. Dar cred că trebuie să ne punem o oglindă şi noi, cei care producem conţinut.”</p><p> Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!   </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Atît elevii de liceu, cît și cei de gimnaziu consideră discuțiile cu prietenii și cu familia/adulții principalele moduri prin care se informează” – aflăm din studiul „Relația cu informația și obiceiurile de consum media ale copiilor și tinerilor din România”, lansat recent de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). De ce nu mai citesc tinerii presa, de ce nu se informează din sursele <em>mainstream</em>? De ce și-a pierdut presa tradițională publicul? Ce pot face jurnalişti pentru a recîştiga încrederea publicului? Am întrebat-o pe Cristina Lupu, directoare executivă CJI. </p><p><em>Cît de pregătiţi sînt tinerii să facă faţă dezinformării? Cum îşi dau ei seama dacă o informaţie este corectă sau nu?</em></p><p>Cristina Lupu: „Copiii sînt la fel de puţin pregătiţi pe cît sînt adulţi. Noi am întrebat care sînt motivele pentru care ei ar considera că o informaţie este adevărată. Şi unul dintre principalele motive care le spune copiilor că informaţia este adevărată este dacă le confirmă ceea ce cred deja. Asta nu-i o noutate. Ştim că adulţii fac la fel. Dacă noi credem deja o informaţie, tindem să credităm cu valoare mai mare de adevăr toate informaţiile care vin şi ne confirmă asta. E o capcană uriaşă. Ce trebuie să facem este să vedem dacă există şi alte informaţii, care contrazic ceea ce credeam noi şi să facem minime verificări care să ne ducă spre a afla informaţia corectă, nu informaţia pe care o vrem noi corectă. Şi e greu. Trebuie să te înveţe cineva să faci asta. Pentru că nu e un mecanism natural. Creierului nostru nu-i place să aibă sentimentul că nu ştim, că sîntem proşti. Aşa că de fiecare dată o să încerce să ne confirme că ceea ce credem deja e ok şi că nu e nevoie să căutăm mai multă informaţie. Noi trebuie să lucrăm împotriva acestui reflex.”</p><p><em>Presa scrisă, radioul și presa online sînt frecventate de foarte puțini elevi de gimnaziu și liceu, reiese din studiu. Cristina Lupu crede că o parte a responsablităţii îi revine chiar presei.</em></p><p> Cristina Lupu: „Presa nu vorbeşte cu tinerii. (...) De foarte multe ori jurnaliştii sau patronii de presă au plecat de la ideea că tinerii sînt pierduţi, nu sînt interesaţi deloc de informaţie, aşa că nu ne batem capul să facem materiale care să fie interesante pentru ei. Ceea ce e greşit. Eu cred că tinerii sînt interesaţi de informaţie. Vedem că <em>Gen Ştiri</em>, o publicaţie care li se adresează, are succes şi chiar şi adulţii se uită la modul în care prezintă ei ştirile zilei. Da, e o problemă că tinerii nu se uită la materialele jurnalistice. Dar cred că trebuie să ne punem o oglindă şi noi, cei care producem conţinut.”</p><p> Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!   </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16554451-tinerii-din-romania-i-mediul-digital-cum-sa-inva-am-sa-discernem-adevarul-in-era-dezinformarii.mp3" length="20088720" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/8lejuafwh9zeg894nb3rugfl8sfz?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16554451</guid>
    <pubDate>Mon, 03 Feb 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16554451/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16554451/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16554451/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16554451/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1670</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>90</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ana Maria Sandu: „Ficțiunea nu traduce viața, ci o multiplică”</itunes:title>
    <title>Ana Maria Sandu: „Ficțiunea nu traduce viața, ci o multiplică”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ana Maria Sandu a publicat recent volumul de proză scurtă „Salvatorii” (Editura Polirom). Relațiile dintre oameni sînt în centrul povestirilor: relații de cuplu, de prietenie, relații cu necunoscuți, relații pasagere dar cu importanță semnificativă. Autoarea își aduce personajele în situații surprinzătoare, pe care le rezolvă narativ punînd accentul pe detalii și pe replici. Poveștile sînt construite minuțios și-ți mențin curiozitatea pînă la final. Iar finalul, de cele mai multe ori, e desch...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ana Maria Sandu a publicat recent volumul de proză scurtă „Salvatorii” (Editura Polirom). Relațiile dintre oameni sînt în centrul povestirilor: relații de cuplu, de prietenie, relații cu necunoscuți, relații pasagere dar cu importanță semnificativă. Autoarea își aduce personajele în situații surprinzătoare, pe care le rezolvă narativ punînd accentul pe detalii și pe replici. Poveștile sînt construite minuțios și-ți mențin curiozitatea pînă la final. Iar finalul, de cele mai multe ori, e deschis. Cititorul e liber să-și imagineze mai departe povestea. Am vorbit cu Ana Maria Sandu despre personajele din cartea ei, despre complexitatea relațiilor dintre oameni, despre raportul dintre viață și ficțiune, despre „aproape cea mai bună dintre lumile posibile”, aceea în care „stai acasă și-ți scrii cărțile și citești ce vrei”.</p><p><b>Ana Maria Sandu</b>: „Mi-am propus să scriu despre relații, nu neapărat de cuplu, dar niște povești de apropiere. Și mi-am dorit să fi surprins un aer al timpului, apropo de proiecții, de imposibilități, de așteptări, de neputințe. (...) Cartea asta e și despre să nu judeci, să nu arunci cu piatra, să nu pui etichete. Dacă e ceva spectaculos pe lume, aceea nu e natura cu munți, cu văi și mări, ci e natura umană. Și pentru ea trebuie să ți se ascută și ochiul, și urechea, în timp. (...) Ficțiunea are foarte multă legătură cu viața, dar n-o traduce, ci o multiplică.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ana Maria Sandu a publicat recent volumul de proză scurtă „Salvatorii” (Editura Polirom). Relațiile dintre oameni sînt în centrul povestirilor: relații de cuplu, de prietenie, relații cu necunoscuți, relații pasagere dar cu importanță semnificativă. Autoarea își aduce personajele în situații surprinzătoare, pe care le rezolvă narativ punînd accentul pe detalii și pe replici. Poveștile sînt construite minuțios și-ți mențin curiozitatea pînă la final. Iar finalul, de cele mai multe ori, e deschis. Cititorul e liber să-și imagineze mai departe povestea. Am vorbit cu Ana Maria Sandu despre personajele din cartea ei, despre complexitatea relațiilor dintre oameni, despre raportul dintre viață și ficțiune, despre „aproape cea mai bună dintre lumile posibile”, aceea în care „stai acasă și-ți scrii cărțile și citești ce vrei”.</p><p><b>Ana Maria Sandu</b>: „Mi-am propus să scriu despre relații, nu neapărat de cuplu, dar niște povești de apropiere. Și mi-am dorit să fi surprins un aer al timpului, apropo de proiecții, de imposibilități, de așteptări, de neputințe. (...) Cartea asta e și despre să nu judeci, să nu arunci cu piatra, să nu pui etichete. Dacă e ceva spectaculos pe lume, aceea nu e natura cu munți, cu văi și mări, ci e natura umană. Și pentru ea trebuie să ți se ascută și ochiul, și urechea, în timp. (...) Ficțiunea are foarte multă legătură cu viața, dar n-o traduce, ci o multiplică.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16535282-ana-maria-sandu-fic-iunea-nu-traduce-via-a-ci-o-multiplica.mp3" length="19818080" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/e0de6g0aprxrfl2cijzr5qjwbyfi?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16535282</guid>
    <pubDate>Fri, 31 Jan 2025 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16535282/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16535282/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16535282/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16535282/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1648</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>89</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>De ce se strigă în Serbia „corupția ucide”</itunes:title>
    <title>De ce se strigă în Serbia „corupția ucide”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Sînt proteste masive în Serbia de cîteva săptămîni. Manifestațiile au început după ce acoperișul gării din Novi Sad, proaspăt renovată, s-a prăbușit, omorînd 15 oameni. Protestatarii acuză instituțiile statului de corupție și nepotism și cer urmărirea penală a celor responsabili de tragedie și declasificarea documentelor privind reconstrucția gării din Novi Sad. Premierul Serbiei și primarul din Novi Sad au demisionat. Dar protestele continuă. Dragoș Ioniță, specialist în Balcanii de Vest, ce...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Sînt proteste masive în Serbia de cîteva săptămîni. Manifestațiile au început după ce acoperișul gării din Novi Sad, proaspăt renovată, s-a prăbușit, omorînd 15 oameni. Protestatarii acuză instituțiile statului de corupție și nepotism și cer urmărirea penală a celor responsabili de tragedie și declasificarea documentelor privind reconstrucția gării din Novi Sad. Premierul Serbiei și primarul din Novi Sad au demisionat. Dar protestele continuă. <b>Dragoș Ioniță</b>, specialist în Balcanii de Vest, cercetător la Centrul de Studii Europene din cadrul SNSPA, explică situaţia din Serbia, revendicările protestatarilor, perspectivele politice şi perspectivele Serbiei de aderare la Uniunea Europeană.  </p><p><b>Dragoș Ioniță</b>: „Acesta este doar ultimul episod dintr-un lung şir de proteste care au marcat istoria recentă a Serbiei. În 2020 au avut loc proteste care au urmat deciziilor de lockdown din perioada pandemiei – decizii care au fost şi în alte ţări, dar la ei au fost mult mai stricte iar populaţia a reacţionat vehement. În 2021 şi-n 2024, în două episoade separate dar totuşi conectate, au avut loc proteste ca urmare a deciziei de exploatare a minelor de litiu. Populaţia a fost nemulţumită de contractul cu o firmă din Australia. Iar în 2023 au avut loc protestele care au urmat celor două masacre din şcoala din Belgrad şi din suburbia oraşului Belgrad. Deci putem spune că nervii erau întinşi deja, populaţia era deja sub presiune. Şi puterea de la Belgrad, Partidul Progresist şi coaliţia de la guvernare se aflau sub presiunea de a nu repeta anumite greşeli şi de a nu mai captura statul. Sînt voci din societatea civilă care acuză autorităţile de la Belgrad de capturarea statului şi de limitarea drepturilor cetăţeneşti, de limitarea accesului populaţiei la informaţii utile.”</p><p><em>Există vreo reacţie notabilă la nivel european în legătură cu ce se întîmplă în Serbia?</em></p><p><b>Dragoș Ioniță</b>: „Nu. Şi asta este o revendicare proaspătă a celor din stradă şi mai ales a ONG-urilor concentrate pe analiza protestelor şi a procesului de integrare în Uniunea Europeană: unde este Uniunea Europeană? Nu veţi vedea steagul UE nicăieri fluturînd în stradă, nu veţi vedea scandări la adresa UE – fie de susţinere, fie de solicitări de sprijin pentru protestatari. Organizaţiile societăţii civile asta critică: faptul că UE nu şi-a asumat nici un rol, nu se implică discursiv în sprijinirea celor din stradă. În acelaşi timp, UE este acuzată de faptul că promovează ceea ce în Serbia, deja de 10 ani, se numeşte stabilitocraţie. Practic UE a girat un guvern cu tendinţe autoritare pentru a avea o pace regională, o pace între ţările afectate de război în anii ʼ90.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Sînt proteste masive în Serbia de cîteva săptămîni. Manifestațiile au început după ce acoperișul gării din Novi Sad, proaspăt renovată, s-a prăbușit, omorînd 15 oameni. Protestatarii acuză instituțiile statului de corupție și nepotism și cer urmărirea penală a celor responsabili de tragedie și declasificarea documentelor privind reconstrucția gării din Novi Sad. Premierul Serbiei și primarul din Novi Sad au demisionat. Dar protestele continuă. <b>Dragoș Ioniță</b>, specialist în Balcanii de Vest, cercetător la Centrul de Studii Europene din cadrul SNSPA, explică situaţia din Serbia, revendicările protestatarilor, perspectivele politice şi perspectivele Serbiei de aderare la Uniunea Europeană.  </p><p><b>Dragoș Ioniță</b>: „Acesta este doar ultimul episod dintr-un lung şir de proteste care au marcat istoria recentă a Serbiei. În 2020 au avut loc proteste care au urmat deciziilor de lockdown din perioada pandemiei – decizii care au fost şi în alte ţări, dar la ei au fost mult mai stricte iar populaţia a reacţionat vehement. În 2021 şi-n 2024, în două episoade separate dar totuşi conectate, au avut loc proteste ca urmare a deciziei de exploatare a minelor de litiu. Populaţia a fost nemulţumită de contractul cu o firmă din Australia. Iar în 2023 au avut loc protestele care au urmat celor două masacre din şcoala din Belgrad şi din suburbia oraşului Belgrad. Deci putem spune că nervii erau întinşi deja, populaţia era deja sub presiune. Şi puterea de la Belgrad, Partidul Progresist şi coaliţia de la guvernare se aflau sub presiunea de a nu repeta anumite greşeli şi de a nu mai captura statul. Sînt voci din societatea civilă care acuză autorităţile de la Belgrad de capturarea statului şi de limitarea drepturilor cetăţeneşti, de limitarea accesului populaţiei la informaţii utile.”</p><p><em>Există vreo reacţie notabilă la nivel european în legătură cu ce se întîmplă în Serbia?</em></p><p><b>Dragoș Ioniță</b>: „Nu. Şi asta este o revendicare proaspătă a celor din stradă şi mai ales a ONG-urilor concentrate pe analiza protestelor şi a procesului de integrare în Uniunea Europeană: unde este Uniunea Europeană? Nu veţi vedea steagul UE nicăieri fluturînd în stradă, nu veţi vedea scandări la adresa UE – fie de susţinere, fie de solicitări de sprijin pentru protestatari. Organizaţiile societăţii civile asta critică: faptul că UE nu şi-a asumat nici un rol, nu se implică discursiv în sprijinirea celor din stradă. În acelaşi timp, UE este acuzată de faptul că promovează ceea ce în Serbia, deja de 10 ani, se numeşte stabilitocraţie. Practic UE a girat un guvern cu tendinţe autoritare pentru a avea o pace regională, o pace între ţările afectate de război în anii ʼ90.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16533641-de-ce-se-striga-in-serbia-corup-ia-ucide.mp3" length="20940509" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/8igqsm3rp8wk0k3v2eqqinclrm0m?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16533641</guid>
    <pubDate>Thu, 30 Jan 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16533641/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16533641/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16533641/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16533641/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1742</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>88</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cît de deșteaptă e inteligența artificială made in China? </itunes:title>
    <title>Cît de deșteaptă e inteligența artificială made in China? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Compania chineză DeepSeek, care a lansat recent varianta sa de inteligență artificială, a zguduit industria tehnologiei și bursele, mai multe companii din industrie înregistrînd scăderi importante. Dar ce este DeepSeek? Și de ce a provocat atîta tulburare? I-am întrebat pe doi membri ai Asociației pentru Tehnologie și Internet: Bogdan Manolea, consultant juridic, specialist în dreptul tehnologiei informațiilor, și Bogdan Lungu, doctorand la Facultatea de Științe Politice, Administrative și al...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p><em>Compania chineză DeepSeek, care a lansat recent varianta sa de inteligență artificială, a zguduit industria tehnologiei și bursele, mai multe companii din industrie înregistrînd scăderi importante. Dar ce este DeepSeek? Și de ce a provocat atîta tulburare? I-am întrebat pe doi membri ai Asociației pentru Tehnologie și Internet: </em><b><em>Bogdan Manolea, </em></b><em>consultant juridic, specialist în dreptul tehnologiei informațiilor, și </em><b><em>Bogdan Lungu,</em></b><em> doctorand la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Cluj, interesat de impactul inteligenței artificiale asupra societății și drepturilor omului.</em></p><p><em>Ce este DeepSeek?</em></p><p><b>Bogdan Manolea</b>: „DeepSeek este un software de tip LLM – Large Language Model, cel mai cunoscut tip de inteligență artificială –, care a stîrnit mult interes prin faptul că a reușit să facă prin investiții foarte mici, clamează cei din China, ceea ce au făcut alți competitori, din SUA în special, după investiții foarte mari. Ăsta e motivul principal pentru care a reușit să atragă atenția, cu niște performanțe relativ asemănătoare, spun cei care au testat ambele sisteme.”</p><p><em>O altă companie, tot din China, Alibaba, a lansat un alt model de inteligență artificială, denumit Qwen. Pînă de curînd, companiile americane dețineau supremația la nivel mondial, acum e deja o competiție foarte strînsă.</em></p><p><b>Bogdan Lungu</b>: „Ambele perspective, atît cea chineză, cît și cea americană, se luptă pentru controlul unor narațiuni. Narațiunea dezvoltării tehnologice americane a fost cea a injectărilor mari de capital în anumite companii pentru inovare. Pe modelul chinez avem colaborarea între privat și stat care produce niște tehnologii, presupunem noi, relativ ieftine, cum este DeepSeek. Asta se presupune momentan, fiindcă se spune că este neplauzibilă suma de 6 milioane de dolari pentru dezvoltarea DeepSeek-ului. Ambele modele, și cel american și cel chinez, controlează răspunsurile produse de programele de limbaj extins. Vedem la DeepSeek o cenzură cînd vine vorba de anumite evenimente din 1989. Și vedem, de partea cealaltă, o cenzură cînd vine vorba de fondatorii companiilor, cînd vine vorba de reputația lor, de acuzele care li s-au adus. Ambele modele se luptă pentru cine controlează povestea despre dezvoltarea tehnologică pe plan global. Aici este miza.”  <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p><em>Compania chineză DeepSeek, care a lansat recent varianta sa de inteligență artificială, a zguduit industria tehnologiei și bursele, mai multe companii din industrie înregistrînd scăderi importante. Dar ce este DeepSeek? Și de ce a provocat atîta tulburare? I-am întrebat pe doi membri ai Asociației pentru Tehnologie și Internet: </em><b><em>Bogdan Manolea, </em></b><em>consultant juridic, specialist în dreptul tehnologiei informațiilor, și </em><b><em>Bogdan Lungu,</em></b><em> doctorand la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Cluj, interesat de impactul inteligenței artificiale asupra societății și drepturilor omului.</em></p><p><em>Ce este DeepSeek?</em></p><p><b>Bogdan Manolea</b>: „DeepSeek este un software de tip LLM – Large Language Model, cel mai cunoscut tip de inteligență artificială –, care a stîrnit mult interes prin faptul că a reușit să facă prin investiții foarte mici, clamează cei din China, ceea ce au făcut alți competitori, din SUA în special, după investiții foarte mari. Ăsta e motivul principal pentru care a reușit să atragă atenția, cu niște performanțe relativ asemănătoare, spun cei care au testat ambele sisteme.”</p><p><em>O altă companie, tot din China, Alibaba, a lansat un alt model de inteligență artificială, denumit Qwen. Pînă de curînd, companiile americane dețineau supremația la nivel mondial, acum e deja o competiție foarte strînsă.</em></p><p><b>Bogdan Lungu</b>: „Ambele perspective, atît cea chineză, cît și cea americană, se luptă pentru controlul unor narațiuni. Narațiunea dezvoltării tehnologice americane a fost cea a injectărilor mari de capital în anumite companii pentru inovare. Pe modelul chinez avem colaborarea între privat și stat care produce niște tehnologii, presupunem noi, relativ ieftine, cum este DeepSeek. Asta se presupune momentan, fiindcă se spune că este neplauzibilă suma de 6 milioane de dolari pentru dezvoltarea DeepSeek-ului. Ambele modele, și cel american și cel chinez, controlează răspunsurile produse de programele de limbaj extins. Vedem la DeepSeek o cenzură cînd vine vorba de anumite evenimente din 1989. Și vedem, de partea cealaltă, o cenzură cînd vine vorba de fondatorii companiilor, cînd vine vorba de reputația lor, de acuzele care li s-au adus. Ambele modele se luptă pentru cine controlează povestea despre dezvoltarea tehnologică pe plan global. Aici este miza.”  <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16526241-cit-de-de-teapta-e-inteligen-a-artificiala-made-in-china.mp3" length="18591026" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/2q596hozbqofe38difke5odk3qft?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16526241</guid>
    <pubDate>Wed, 29 Jan 2025 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16526241/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16526241/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16526241/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16526241/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1545</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>87</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Sancțiunile economice împotriva Rusiei și jocul de-a veto al lui Viktor Orban</itunes:title>
    <title>Sancțiunile economice împotriva Rusiei și jocul de-a veto al lui Viktor Orban</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Sancțiunile împotriva Rusiei se prelungesc cu șase luni, a decis Uniunea Europeană. Ungaria a fost în cele din urmă de acord cu această prelungire, după ce a primit asigurări din partea Uniunii Europene privind securitatea sa energetică. Ce efect au avut pînă acum sancţiunile împotriva Rusiei? Ce ar putea face UE şi SUA împreună pentru a promova o pace durabilă în Ucraina? Am întrebat-o pe Luciana Ghica, conf. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Securitatea energe...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Sancțiunile împotriva Rusiei se prelungesc cu șase luni, a decis Uniunea Europeană. Ungaria a fost în cele din urmă de acord cu această prelungire, după ce a primit asigurări din partea Uniunii Europene privind securitatea sa energetică. Ce efect au avut pînă acum sancţiunile împotriva Rusiei? Ce ar putea face UE şi SUA împreună pentru a promova o pace durabilă în Ucraina? Am întrebat-o pe Luciana Ghica, conf. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><em>Securitatea energetică a devenit, odată cu sancţiunile împotriva Rusiei, o chestiune europeană. Sînt şi alte ţări, pe lîngă Ungaria, în situaţii de criză şi îşi pot procura doar cu mare greutate gazele necesare în economie. Cum poate deveni Europa mai puţin dependentă de un gaz care vine cu nişte obligaţii sau probleme politice, cum e cel rusesc?<br/></em><b>Luciana Ghica</b>: „Trebuie să ne amintim că Europa a devenit deja mult mai puţin dependentă. Acesta e un mit care a fost promovat zeci de ani: cum că Europa nu s-ar descurca fără gazul rusesc. Nu este adevărat. Europa, în doar doi ani de zile, la nivelul Uniunii Europene este aproape complet independentă de gazul rusesc. Şi asta a făcut-o pe de-o parte găsind alternative pentru combustibilul fosil, pe de altă parte investind în resurse regenerabile.”</p><p><em>Ce efect au avut pînă acum sancţiunile împotriva Rusiei, care nu pare slăbită în războiul ei împotriva Ucrainei?<br/></em><b>Luciana Ghica</b>: „Nu pare, dar este. Financiar, sancţiunile pe care atît Uniunea Europeană, cît şi Statele Unite, cît şi cîţiva din aliaţi le-au impus Rusiei au avut efect asupra modului în care Rusia a putut să se implice în Războiul din Ucraina. Fără aceste sancţiuni, Ucraina ar fi colapsat. Nu au avut acelaşi efect în plan economic. Rusia are inflaţie foarte mare, are probleme în a asigura bunuri de bază pentru populaţie dar a reuşit să fenteze sancţiunile beneficiind de două pieţe mari: China şi India. Însă, ultimele sancţiuni pe care UE le-a avut în vedere, precum şi cele adoptate în ultimele zile de mandat ale lui Joe Biden vor schimba un pic dinamica. Pentru că sancţiunile care vizează strict petrolul nu mai sînt legate doar de interzicerea vînzării petrolului ci vizează direct şi petroliere, infrastructura prin care acest petrol se mişcă prin lume.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Sancțiunile împotriva Rusiei se prelungesc cu șase luni, a decis Uniunea Europeană. Ungaria a fost în cele din urmă de acord cu această prelungire, după ce a primit asigurări din partea Uniunii Europene privind securitatea sa energetică. Ce efect au avut pînă acum sancţiunile împotriva Rusiei? Ce ar putea face UE şi SUA împreună pentru a promova o pace durabilă în Ucraina? Am întrebat-o pe Luciana Ghica, conf. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><em>Securitatea energetică a devenit, odată cu sancţiunile împotriva Rusiei, o chestiune europeană. Sînt şi alte ţări, pe lîngă Ungaria, în situaţii de criză şi îşi pot procura doar cu mare greutate gazele necesare în economie. Cum poate deveni Europa mai puţin dependentă de un gaz care vine cu nişte obligaţii sau probleme politice, cum e cel rusesc?<br/></em><b>Luciana Ghica</b>: „Trebuie să ne amintim că Europa a devenit deja mult mai puţin dependentă. Acesta e un mit care a fost promovat zeci de ani: cum că Europa nu s-ar descurca fără gazul rusesc. Nu este adevărat. Europa, în doar doi ani de zile, la nivelul Uniunii Europene este aproape complet independentă de gazul rusesc. Şi asta a făcut-o pe de-o parte găsind alternative pentru combustibilul fosil, pe de altă parte investind în resurse regenerabile.”</p><p><em>Ce efect au avut pînă acum sancţiunile împotriva Rusiei, care nu pare slăbită în războiul ei împotriva Ucrainei?<br/></em><b>Luciana Ghica</b>: „Nu pare, dar este. Financiar, sancţiunile pe care atît Uniunea Europeană, cît şi Statele Unite, cît şi cîţiva din aliaţi le-au impus Rusiei au avut efect asupra modului în care Rusia a putut să se implice în Războiul din Ucraina. Fără aceste sancţiuni, Ucraina ar fi colapsat. Nu au avut acelaşi efect în plan economic. Rusia are inflaţie foarte mare, are probleme în a asigura bunuri de bază pentru populaţie dar a reuşit să fenteze sancţiunile beneficiind de două pieţe mari: China şi India. Însă, ultimele sancţiuni pe care UE le-a avut în vedere, precum şi cele adoptate în ultimele zile de mandat ale lui Joe Biden vor schimba un pic dinamica. Pentru că sancţiunile care vizează strict petrolul nu mai sînt legate doar de interzicerea vînzării petrolului ci vizează direct şi petroliere, infrastructura prin care acest petrol se mişcă prin lume.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16519444-sanc-iunile-economice-impotriva-rusiei-i-jocul-de-a-veto-al-lui-viktor-orban.mp3" length="20324369" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/gncydm107d3sd8t4roqvdvs7xvoq?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16519444</guid>
    <pubDate>Tue, 28 Jan 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16519444/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16519444/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16519444/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16519444/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1690</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>86</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Liviu Rotman: „Holocaustul este o tragedie a întregii umanităţi, nu numai a evreilor sau a romilor”</itunes:title>
    <title>Liviu Rotman: „Holocaustul este o tragedie a întregii umanităţi, nu numai a evreilor sau a romilor”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[27 ianuarie este Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, a decis în 2005 Adunarea Generală a ONU. Acum 80 de ani, în 27 ianuarie 1945 Armata Roșie a eliberat lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial au fost exterminați 6 milioane de evrei. De asemenea, printre victimele regimului nazist se numără și romi, persoane cu dizabilități și homosexuali. Aproximativ 50 de supraviețuitori ai lagărului de exterminare Auschwitz-Birkenau ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>27 ianuarie este Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, a decis în 2005 Adunarea Generală a ONU. Acum 80 de ani, în 27 ianuarie 1945 Armata Roșie a eliberat lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial au fost exterminați 6 milioane de evrei. De asemenea, printre victimele regimului nazist se numără și romi, persoane cu dizabilități și homosexuali. Aproximativ 50 de supraviețuitori ai lagărului de exterminare Auschwitz-Birkenau au participat la ceremonia care marchează 80 de ani de la eliberarea lagărului. Despre Holocaust şi antisemitism, despre negarea Holocaustului şi pericolul proliferării discursului neofascist am vorbit cu<b> </b>profesorul Liviu Rotman, de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative.</p><p><em>Cum se explică antisemitismul de azi?</em></p><p><b>Liviu Rotman</b>: „Se explică foarte greu, după cum e greu să explici antisemitismul dintotdeauna. Atisemitismul de azi explodează în condiţiile în care nori negri sînt în politica internaţională, cînd democraţia este în pericol. Şi este în pericol în ţări cu tradiţie democratică, ţări în care spuneam că nu e niciodată posibil ca democraţia să cedeze.”</p><p><em>Contează pentru prezent comemorări precum cea de azi, pentru a reaminti cele întîmplate acum 80 de ani?</em></p><p><b>Liviu Rotman</b>: „A aduce aminte e foarte important şi sigur contează. Asemenea comemorări încearcă să explice şi să reamintească marea tragedie a Holocaustului, care este o tragedie a întregii umanităţi, nu este numai o tragedie a evreilor sau a romilor. Dar marea problemă este că problematica Holocaustlui, a antisemitismului, a xenofobiei o discutăm la 27 ianuarie şi la 9 octombrie şi cam atît. Adică ocazional. În multe locuri e o <em>sarcină</em> de a discuta. Faptul că în diversele societăţi europene, inclusiv societatea românească, problematica memoriei Holocaustului, chiar cînd e recunoscută, nu e considerată prioritară, e una dintre explicaţiile situaţiei la care s-a ajuns. Aceasta nu este o problemă alături de altele, este o problemă foarte gravă.”</p><p> Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>27 ianuarie este Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, a decis în 2005 Adunarea Generală a ONU. Acum 80 de ani, în 27 ianuarie 1945 Armata Roșie a eliberat lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial au fost exterminați 6 milioane de evrei. De asemenea, printre victimele regimului nazist se numără și romi, persoane cu dizabilități și homosexuali. Aproximativ 50 de supraviețuitori ai lagărului de exterminare Auschwitz-Birkenau au participat la ceremonia care marchează 80 de ani de la eliberarea lagărului. Despre Holocaust şi antisemitism, despre negarea Holocaustului şi pericolul proliferării discursului neofascist am vorbit cu<b> </b>profesorul Liviu Rotman, de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative.</p><p><em>Cum se explică antisemitismul de azi?</em></p><p><b>Liviu Rotman</b>: „Se explică foarte greu, după cum e greu să explici antisemitismul dintotdeauna. Atisemitismul de azi explodează în condiţiile în care nori negri sînt în politica internaţională, cînd democraţia este în pericol. Şi este în pericol în ţări cu tradiţie democratică, ţări în care spuneam că nu e niciodată posibil ca democraţia să cedeze.”</p><p><em>Contează pentru prezent comemorări precum cea de azi, pentru a reaminti cele întîmplate acum 80 de ani?</em></p><p><b>Liviu Rotman</b>: „A aduce aminte e foarte important şi sigur contează. Asemenea comemorări încearcă să explice şi să reamintească marea tragedie a Holocaustului, care este o tragedie a întregii umanităţi, nu este numai o tragedie a evreilor sau a romilor. Dar marea problemă este că problematica Holocaustlui, a antisemitismului, a xenofobiei o discutăm la 27 ianuarie şi la 9 octombrie şi cam atît. Adică ocazional. În multe locuri e o <em>sarcină</em> de a discuta. Faptul că în diversele societăţi europene, inclusiv societatea românească, problematica memoriei Holocaustului, chiar cînd e recunoscută, nu e considerată prioritară, e una dintre explicaţiile situaţiei la care s-a ajuns. Aceasta nu este o problemă alături de altele, este o problemă foarte gravă.”</p><p> Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16511812-liviu-rotman-holocaustul-este-o-tragedie-a-intregii-umanitati-nu-numai-a-evreilor-sau-a-romilor.mp3" length="19600150" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/p3791254rb92ypqc32lhutzdk3cy?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16511812</guid>
    <pubDate>Mon, 27 Jan 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16511812/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16511812/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16511812/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16511812/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1630</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>85</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Alina Pavelescu (istoric) despre scriitorii pașoptiști: „Au fost mai întîi oameni de litere și abia apoi politicieni”</itunes:title>
    <title>Alina Pavelescu (istoric) despre scriitorii pașoptiști: „Au fost mai întîi oameni de litere și abia apoi politicieni”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Se împlinesc 166 de ani de la Unirea Principatelor Române. Elita care a făcut posibilă unirea, recunoașterea ei pe plan internațional și apoi a participat la consolidarea tînărului stat român a fost, în mare măsură, formată din scriitori. Alexandru Ioan Cuza este ales domnitor în 24 ianuarie 1859, la București, după ce fusese ales domnitor și la Iași, în 5 ianuarie. Dar acest moment este precedat şi urmat de eforturi diplomatice în cancelariile europene. Și este posibil într-un context intern...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Se împlinesc 166 de ani de la Unirea Principatelor Române. Elita care a făcut posibilă unirea, recunoașterea ei pe plan internațional și apoi a participat la consolidarea tînărului stat român a fost, în mare măsură, formată din scriitori. Alexandru Ioan Cuza este ales domnitor în 24 ianuarie 1859, la București, după ce fusese ales domnitor și la Iași, în 5 ianuarie. Dar acest moment este precedat şi urmat de eforturi diplomatice în cancelariile europene. Și este posibil într-un context internațional favorabil. Despre rolul scriitorilor pașoptiști la realizarea unirii, la recunoașterea ei pe plan internațional și, apoi, la consolidarea tînărului stat român am vorbit cu Alina Pavelescu, istoric, director adjunct al Arhivelor Naționale ale României și scriitoare.</p><p><b>Alina Pavelescu</b>: „Acei intelectuali despre care vorbiți și care erau într-adevăr scriitori, dar încă nu erau politicieni – ei au fost mai întîi niște oameni de litere și abia după aceea au devenit politicieni – încep să pledeze cauza României în timpul studenției lor în principal la Paris. Și găsesc un teren favorabil în Franța lui Napoleon III, care a fost unul dintre sprijinitorii principali, dacă nu cumva cel mai important actor politic extern care a sprijinit ideea de unire a Principatelor Române. (...) Oamenii care fac credibilă în străinătate ideea de unitate națională a românilor sînt oameni care s-au format în străinătate, care au aderat la lojile masonice din Franța și care în felul acesta au reușit să se integreze într-o ambianță culturală a unei mari puteri și să creeze imaginea unei națiuni frecventabile, a unei națiuni care putea să trăiască la înălțimea idealurilor Europei occidentale din acea vreme, putea să le înțeleagă, putea să aspire la ele și la rigoare putea să le și realizeze. (...) Acești intelectuali care au adus spiritul și ideile occidentale în Principatele Române la acea vreme au avut rolul cheie în ceea ce s-a întîmplat.”</p><p><em>Tinerii din generația de la 1848, pașoptiștii, cum aveau să fie numiți, sînt, în egală măsură, spirite europene, deschise către nou, și mari patrioți. De fapt, sînt mari patrioți pentru că sînt spirite europene. Ei sînt artizanii Unirii. Mulți dintre ei sînt scriitori: Vasile Alecsandri, Ion Heliade Rădulescu, Ion Ghica (în scrisorile lui către Alecsandri Mircea Cărtărescu găsește adevărate perle narative și romane </em>in nuce<em>). Cum de pasiunea pentru literatură se leagă în cazul lor de pasiunea pentru ideile revoluționare, între care se remarcă ideea politică de stat națiune, cea mai modernă idee a acelor vremuri?</em><b>Alina Pavelescu</b>: „Lucrurile erau foarte legate în modelul de intelectual al epocii. Acești oameni reprezentau acel model, pe care l-am numi astăzi polimat, al unor intelectuali care aveau o formație mai degrabă enciclopedistă, pentru care cultura era foarte importantă, pentru care educația maselor era foarte importantă. Propria lor educație era importantă, mai ales atunci cînd se făcea într-un spirit care le permitea să-și modernizeze și să-și înnoiască țara. Ei legau ideea de cultură națională de ideea de datorie față de țară. La momentul acela în România abia se năștea o literatură națională.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Se împlinesc 166 de ani de la Unirea Principatelor Române. Elita care a făcut posibilă unirea, recunoașterea ei pe plan internațional și apoi a participat la consolidarea tînărului stat român a fost, în mare măsură, formată din scriitori. Alexandru Ioan Cuza este ales domnitor în 24 ianuarie 1859, la București, după ce fusese ales domnitor și la Iași, în 5 ianuarie. Dar acest moment este precedat şi urmat de eforturi diplomatice în cancelariile europene. Și este posibil într-un context internațional favorabil. Despre rolul scriitorilor pașoptiști la realizarea unirii, la recunoașterea ei pe plan internațional și, apoi, la consolidarea tînărului stat român am vorbit cu Alina Pavelescu, istoric, director adjunct al Arhivelor Naționale ale României și scriitoare.</p><p><b>Alina Pavelescu</b>: „Acei intelectuali despre care vorbiți și care erau într-adevăr scriitori, dar încă nu erau politicieni – ei au fost mai întîi niște oameni de litere și abia după aceea au devenit politicieni – încep să pledeze cauza României în timpul studenției lor în principal la Paris. Și găsesc un teren favorabil în Franța lui Napoleon III, care a fost unul dintre sprijinitorii principali, dacă nu cumva cel mai important actor politic extern care a sprijinit ideea de unire a Principatelor Române. (...) Oamenii care fac credibilă în străinătate ideea de unitate națională a românilor sînt oameni care s-au format în străinătate, care au aderat la lojile masonice din Franța și care în felul acesta au reușit să se integreze într-o ambianță culturală a unei mari puteri și să creeze imaginea unei națiuni frecventabile, a unei națiuni care putea să trăiască la înălțimea idealurilor Europei occidentale din acea vreme, putea să le înțeleagă, putea să aspire la ele și la rigoare putea să le și realizeze. (...) Acești intelectuali care au adus spiritul și ideile occidentale în Principatele Române la acea vreme au avut rolul cheie în ceea ce s-a întîmplat.”</p><p><em>Tinerii din generația de la 1848, pașoptiștii, cum aveau să fie numiți, sînt, în egală măsură, spirite europene, deschise către nou, și mari patrioți. De fapt, sînt mari patrioți pentru că sînt spirite europene. Ei sînt artizanii Unirii. Mulți dintre ei sînt scriitori: Vasile Alecsandri, Ion Heliade Rădulescu, Ion Ghica (în scrisorile lui către Alecsandri Mircea Cărtărescu găsește adevărate perle narative și romane </em>in nuce<em>). Cum de pasiunea pentru literatură se leagă în cazul lor de pasiunea pentru ideile revoluționare, între care se remarcă ideea politică de stat națiune, cea mai modernă idee a acelor vremuri?</em><b>Alina Pavelescu</b>: „Lucrurile erau foarte legate în modelul de intelectual al epocii. Acești oameni reprezentau acel model, pe care l-am numi astăzi polimat, al unor intelectuali care aveau o formație mai degrabă enciclopedistă, pentru care cultura era foarte importantă, pentru care educația maselor era foarte importantă. Propria lor educație era importantă, mai ales atunci cînd se făcea într-un spirit care le permitea să-și modernizeze și să-și înnoiască țara. Ei legau ideea de cultură națională de ideea de datorie față de țară. La momentul acela în România abia se năștea o literatură națională.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16492608-alina-pavelescu-istoric-despre-scriitorii-pa-opti-ti-au-fost-mai-intii-oameni-de-litere-i-abia-apoi-politicieni.mp3" length="19712864" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/a0gar7a8nw30hh095vlk266noe44?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16492608</guid>
    <pubDate>Fri, 24 Jan 2025 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16492608/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16492608/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16492608/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16492608/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1639</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>84</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Rețelele sociale – spațiu public fără reguli? Ce urmează după decizia lui Mark Zuckerberg </itunes:title>
    <title>Rețelele sociale – spațiu public fără reguli? Ce urmează după decizia lui Mark Zuckerberg </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Rețelele sociale au devenit instrumente esențiale de comunicare. Ele formează sau deformează opinia publică într-o măsură mai mare decît o fac mass-media consacrate. E o schimbare de paradigmă care s-a putut constata în 2024: campaniile electorale de pe Facebook, X și Tiktok au contat mai mult decît dezbaterile de la radio și televiziune, decît articolele din ziare și decît afișele stradale. Dar s-a văzut, tot în super-anul electoral care a trecut, și cît de ușor pot fi manipulați oamenii pri...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Rețelele sociale au devenit instrumente esențiale de comunicare. Ele formează sau deformează opinia publică într-o măsură mai mare decît o fac mass-media consacrate. E o schimbare de paradigmă care s-a putut constata în 2024: campaniile electorale de pe Facebook, X și Tiktok au contat mai mult decît dezbaterile de la radio și televiziune, decît articolele din ziare și decît afișele stradale. Dar s-a văzut, tot în super-anul electoral care a trecut, și cît de ușor pot fi manipulați oamenii prin campanii populiste, amplificate de aceste rețele, cît de ușor pot fi fabricate minciuni care capătă poleială de adevăr doar prin efectul de multiplicare, și cît de greu e să demontezi manipulările odată ce au fost răspîndite. Fondatorul Meta, Mark Zuckerberg, a anunțat că va<b> </b>renunţa la funcţia de verificare a faptelor, că va reduce cenzura și va recomanda mai mult conținut politic pe platformele Facebook, Instagram și Threads. Totul în numele libertății de expresie. Pentru că cei care se ocupă de verificarea faptelor „au devenit prea părtinitori politic și mai mult au distrus decît au generat încrederea, mai ales în SUA”, consideră fondatorul Meta. Care vor fi consecințele deciziei sale? I-am întrebat pe jurnalista <b>Adela Mohanu</b>, redactor la „Factual”, platforma care verifică declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele de socializare, şi pe <b>Constantin Vică</b>, prorector al Universităţii din Bucureşti, doctor în filozofie, specializat în etica informației și computerelor.</p><p><b>Adela Mohanu</b>: „În Europa deocamdată acest program continuă şi contractul nostru, ca parteneri ai Meta, a fost reconfirmat pentru 2025. Aşadar, cel puţin în acest an nu se modifică nimic. Primul efect pe care noi îl resimţim din plin este un val de ură care se revarsă în ultimele zile pe reţelele de socializare, pe contul nostru şi pe conturile personale. Cumva, în această privinţă îi dau dreptate lui Mark Zuckerberg pentru că acest sistem de fact-checking pare să fi creat foarte multă tensiune, oamenii pare să fi avut impresia că sînt cenzuraţi. Este foarte important de menţionat că noi, cei care facem fact-checking – nu doar noi, la „Factual”, pentru că mai sînt şi alţi parteneri, din întreaga lume – nu avem acces la a cenzura nimic de pe platformele Meta, noi de fapt nu avem acces la platforma Meta. Noi avem strict o aplicaţie în care ne încărcăm verificările. În funcţie de verdictul pe care îl dăm – şi sîntem complet independenţi să acordăm aceste verdicte –, Meta a făcut nişte algoritmi prin care, într-adevăr scade reach-ul postării respective. Noi nu ştim care sînt aceşti algoritmi, nu avem acces la platforma lor şi nici măcar la modul lor de a gîndi, de a aborda această problemă. Noi sîntem doar parteneri în a verifica anumite postări virale.”</p><p><em>De ce credeţi că a luat această decizie fondatorul Meta?</em></p><p><b>Constantin Vică</b>: „Ce a făcut Zuckerberg era de aşteptat. Nu e primul care a făcut asta. Aceste platforme sînt nişte entităţi private care sînt conectate, că vor sau nu vor, cu anumite politici dintr-un stat sau alt stat, depinde unde au sediul. În cazul de faţă, Meta – dar nu-i singura companie – a renunţat la nişte politici interne în propriul imperiu al minţii, al opiniilor, al ideilor, al ştirilor, a renunţat la aceste principii de frica noii puteri din SUA, s-a aliniat noii puteri. Ceea ce arată că niciodată aceşti tovarăşi din lumea tehnologiei nu sînt nişte salvatori, nu sînt nişte oameni care stau cu adevărat pe nişte principii morale sau ale dreptăţii, ci sînt nişte oameni de afaceri care încearcă să-şi simplifice cît mai mult afacerea, adică să le fie cît mai uşor într-un regim politic sau altul.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Rețelele sociale au devenit instrumente esențiale de comunicare. Ele formează sau deformează opinia publică într-o măsură mai mare decît o fac mass-media consacrate. E o schimbare de paradigmă care s-a putut constata în 2024: campaniile electorale de pe Facebook, X și Tiktok au contat mai mult decît dezbaterile de la radio și televiziune, decît articolele din ziare și decît afișele stradale. Dar s-a văzut, tot în super-anul electoral care a trecut, și cît de ușor pot fi manipulați oamenii prin campanii populiste, amplificate de aceste rețele, cît de ușor pot fi fabricate minciuni care capătă poleială de adevăr doar prin efectul de multiplicare, și cît de greu e să demontezi manipulările odată ce au fost răspîndite. Fondatorul Meta, Mark Zuckerberg, a anunțat că va<b> </b>renunţa la funcţia de verificare a faptelor, că va reduce cenzura și va recomanda mai mult conținut politic pe platformele Facebook, Instagram și Threads. Totul în numele libertății de expresie. Pentru că cei care se ocupă de verificarea faptelor „au devenit prea părtinitori politic și mai mult au distrus decît au generat încrederea, mai ales în SUA”, consideră fondatorul Meta. Care vor fi consecințele deciziei sale? I-am întrebat pe jurnalista <b>Adela Mohanu</b>, redactor la „Factual”, platforma care verifică declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele de socializare, şi pe <b>Constantin Vică</b>, prorector al Universităţii din Bucureşti, doctor în filozofie, specializat în etica informației și computerelor.</p><p><b>Adela Mohanu</b>: „În Europa deocamdată acest program continuă şi contractul nostru, ca parteneri ai Meta, a fost reconfirmat pentru 2025. Aşadar, cel puţin în acest an nu se modifică nimic. Primul efect pe care noi îl resimţim din plin este un val de ură care se revarsă în ultimele zile pe reţelele de socializare, pe contul nostru şi pe conturile personale. Cumva, în această privinţă îi dau dreptate lui Mark Zuckerberg pentru că acest sistem de fact-checking pare să fi creat foarte multă tensiune, oamenii pare să fi avut impresia că sînt cenzuraţi. Este foarte important de menţionat că noi, cei care facem fact-checking – nu doar noi, la „Factual”, pentru că mai sînt şi alţi parteneri, din întreaga lume – nu avem acces la a cenzura nimic de pe platformele Meta, noi de fapt nu avem acces la platforma Meta. Noi avem strict o aplicaţie în care ne încărcăm verificările. În funcţie de verdictul pe care îl dăm – şi sîntem complet independenţi să acordăm aceste verdicte –, Meta a făcut nişte algoritmi prin care, într-adevăr scade reach-ul postării respective. Noi nu ştim care sînt aceşti algoritmi, nu avem acces la platforma lor şi nici măcar la modul lor de a gîndi, de a aborda această problemă. Noi sîntem doar parteneri în a verifica anumite postări virale.”</p><p><em>De ce credeţi că a luat această decizie fondatorul Meta?</em></p><p><b>Constantin Vică</b>: „Ce a făcut Zuckerberg era de aşteptat. Nu e primul care a făcut asta. Aceste platforme sînt nişte entităţi private care sînt conectate, că vor sau nu vor, cu anumite politici dintr-un stat sau alt stat, depinde unde au sediul. În cazul de faţă, Meta – dar nu-i singura companie – a renunţat la nişte politici interne în propriul imperiu al minţii, al opiniilor, al ideilor, al ştirilor, a renunţat la aceste principii de frica noii puteri din SUA, s-a aliniat noii puteri. Ceea ce arată că niciodată aceşti tovarăşi din lumea tehnologiei nu sînt nişte salvatori, nu sînt nişte oameni care stau cu adevărat pe nişte principii morale sau ale dreptăţii, ci sînt nişte oameni de afaceri care încearcă să-şi simplifice cît mai mult afacerea, adică să le fie cît mai uşor într-un regim politic sau altul.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16490519-re-elele-sociale-spa-iu-public-fara-reguli-ce-urmeaza-dupa-decizia-lui-mark-zuckerberg.mp3" length="20526227" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/jul9da3gk5q1hklpgpteujoqrc9m?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16490519</guid>
    <pubDate>Thu, 23 Jan 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16490519/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16490519/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16490519/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16490519/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1706</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>83</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Elon Musk - un simptom al capitalismului tîrziu</itunes:title>
    <title>Elon Musk - un simptom al capitalismului tîrziu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Este fondatorul uneia dintre cele mai cunoscute mărci de mașini electrice. A revoluționat industria aerospațială cu SpaceX. Prin Starlink aduce internet în cele mai izolate colțuri ale lumii. Cu Neuralink, explorează granița dintre mintea umană și inteligența artificială. A transformat rețeaua socială Twitter, acum redenumită X, atrăgînd peste 600 de milioane de utilizatori. Și e lider în toate aceste domenii! Elon Musk, un apropiat al președintelui Donald Trump și șef al unei agenții guverna...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Este fondatorul uneia dintre cele mai cunoscute mărci de mașini electrice. A revoluționat industria aerospațială cu SpaceX. Prin Starlink aduce internet în cele mai izolate colțuri ale lumii. Cu Neuralink, explorează granița dintre mintea umană și inteligența artificială. A transformat rețeaua socială Twitter, acum redenumită X, atrăgînd peste 600 de milioane de utilizatori. Și e lider în toate aceste domenii! Elon Musk, un apropiat al președintelui Donald Trump și șef al unei agenții guvernamentale pentru debirocratizare, este una dintre cele mai influente și controversate figuri ale prezentului. Dar cînd ambițiile unui om ajung să modeleze politica și comunicarea globală, nu devine această concentrare de putere un risc pentru democrație? L-am întrebat pe <b>Teodor Tiță, </b>editorialist la „Dilema”. </p><p><em>La ceremonia de învestitură a președintelui Donald Trump de la începutul acestei săptămîni au participat figuri proeminente din sectorul tehnologic, printre care: Elon Musk, dar și Jeff Bezos (fondatorul Amazon), Mark Zuckerberg (de la Facebook), Sundar Pichai (șeful Google). Ei au stat lîngă înalți oficiali, membri ai cabinetului, reprezentanți diplomatici. Nu e neapărat o prezență neobișnuită. Neobișnuit e doar că, de data asta, chiar au venit toți giganții industriei hightech. Cum se explică poziția care le-a fost oferită din partea administrației Trump în ziua inaugurării?</em></p><p><b>Teodor Tiță: </b>„Explicația simplă este că au nevoie unii de alții. Ceea ce vedem acum în SUA seamănă destul de mult cu ceea ce se întîmplă în Rusia, unde oligarhii au un loc special, au o strană a lor lîngă președintele Putin. Ce au făcut oamenii ăștia a fost să-și prezinte omagiile în fața noii administrații. E o tranzacție: cineva dă și cineva ia. Și invers, cineva dă ceva înapoi și celălalt ia. Ce ne-a arătat ultima campanie prezidențială este că așa numita presă clasică începe să conteze din ce în ce mai puțin. Strategia campaniei lui Trump a fost de a ocoli presa <em>mainstream</em>, de a o transforma într-un soi de inamic căruia i-a subliniat mereu prejudecățile, <em>bias</em>-urile, cum zic americanii. Donald Trump a mers pe rețelele sociale și în emisiuni ale unor podcasteri celebri, oameni care și-au clădit cariera în afara sistemului clasic.”</p><p><em>Elon Musk e unul dintre marii susținători ai lui Trump în campania din 2024. Cum a ajuns să-l susțină? Ce mize a avut?</em></p><p><b>Teodor Tiță: </b>„Lui Elon Musk i se proiectează la nesfîrșit imaginea de om de afaceri foarte iscusit. Ea este parțial adevărată. El este un om de afaceri, nu oricine poate să ajungă prin atîtea companii și să lase atîtea lucruri în urmă și avem promisiunea că va face și mai multe. Dar el depinde foarte mult de subvenții. SpaceX nu ar fi fost posibil fără subvenții. Avîntul Tesla nu ar fi fost atît de mare fără subvenții date inclusiv de administrația care s-a încheiat acum cîteva zile. (...) Elon Musk este foarte dependent de stat.”</p><p><em>Elon Musk e o personalitate globală. Biografia sa poate fi reconstituită din citate și postări pe X. Poți să-i faci un profil politic?</em></p><p><b>Teodor Tiță: </b>„Elon Musk este, aș zice, libertarian dar, amintindu-mi de subvențiile pe care le ia, parcă nu-i atît de libertarian. Este mai degrabă arhetipul oligarhului, pe care-l vedem peste tot: oameni care au putere, acces politic și, pe măsură ce puterea și influența le cresc, le cresc și sumele din bancă. Și invers, pe măsură ce le cresc sumele din bancă, le crește și puterea. Elon Musk este un simptom al capitalismului tîrziu și s-a suit pe un val de frustrare care este internațional. Frustrare pe care foarte mulți dintre politicienii și liderii de opinie vechi au tendința să o disprețuiască. Ceea ce este o greșeală uriașă.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Este fondatorul uneia dintre cele mai cunoscute mărci de mașini electrice. A revoluționat industria aerospațială cu SpaceX. Prin Starlink aduce internet în cele mai izolate colțuri ale lumii. Cu Neuralink, explorează granița dintre mintea umană și inteligența artificială. A transformat rețeaua socială Twitter, acum redenumită X, atrăgînd peste 600 de milioane de utilizatori. Și e lider în toate aceste domenii! Elon Musk, un apropiat al președintelui Donald Trump și șef al unei agenții guvernamentale pentru debirocratizare, este una dintre cele mai influente și controversate figuri ale prezentului. Dar cînd ambițiile unui om ajung să modeleze politica și comunicarea globală, nu devine această concentrare de putere un risc pentru democrație? L-am întrebat pe <b>Teodor Tiță, </b>editorialist la „Dilema”. </p><p><em>La ceremonia de învestitură a președintelui Donald Trump de la începutul acestei săptămîni au participat figuri proeminente din sectorul tehnologic, printre care: Elon Musk, dar și Jeff Bezos (fondatorul Amazon), Mark Zuckerberg (de la Facebook), Sundar Pichai (șeful Google). Ei au stat lîngă înalți oficiali, membri ai cabinetului, reprezentanți diplomatici. Nu e neapărat o prezență neobișnuită. Neobișnuit e doar că, de data asta, chiar au venit toți giganții industriei hightech. Cum se explică poziția care le-a fost oferită din partea administrației Trump în ziua inaugurării?</em></p><p><b>Teodor Tiță: </b>„Explicația simplă este că au nevoie unii de alții. Ceea ce vedem acum în SUA seamănă destul de mult cu ceea ce se întîmplă în Rusia, unde oligarhii au un loc special, au o strană a lor lîngă președintele Putin. Ce au făcut oamenii ăștia a fost să-și prezinte omagiile în fața noii administrații. E o tranzacție: cineva dă și cineva ia. Și invers, cineva dă ceva înapoi și celălalt ia. Ce ne-a arătat ultima campanie prezidențială este că așa numita presă clasică începe să conteze din ce în ce mai puțin. Strategia campaniei lui Trump a fost de a ocoli presa <em>mainstream</em>, de a o transforma într-un soi de inamic căruia i-a subliniat mereu prejudecățile, <em>bias</em>-urile, cum zic americanii. Donald Trump a mers pe rețelele sociale și în emisiuni ale unor podcasteri celebri, oameni care și-au clădit cariera în afara sistemului clasic.”</p><p><em>Elon Musk e unul dintre marii susținători ai lui Trump în campania din 2024. Cum a ajuns să-l susțină? Ce mize a avut?</em></p><p><b>Teodor Tiță: </b>„Lui Elon Musk i se proiectează la nesfîrșit imaginea de om de afaceri foarte iscusit. Ea este parțial adevărată. El este un om de afaceri, nu oricine poate să ajungă prin atîtea companii și să lase atîtea lucruri în urmă și avem promisiunea că va face și mai multe. Dar el depinde foarte mult de subvenții. SpaceX nu ar fi fost posibil fără subvenții. Avîntul Tesla nu ar fi fost atît de mare fără subvenții date inclusiv de administrația care s-a încheiat acum cîteva zile. (...) Elon Musk este foarte dependent de stat.”</p><p><em>Elon Musk e o personalitate globală. Biografia sa poate fi reconstituită din citate și postări pe X. Poți să-i faci un profil politic?</em></p><p><b>Teodor Tiță: </b>„Elon Musk este, aș zice, libertarian dar, amintindu-mi de subvențiile pe care le ia, parcă nu-i atît de libertarian. Este mai degrabă arhetipul oligarhului, pe care-l vedem peste tot: oameni care au putere, acces politic și, pe măsură ce puterea și influența le cresc, le cresc și sumele din bancă. Și invers, pe măsură ce le cresc sumele din bancă, le crește și puterea. Elon Musk este un simptom al capitalismului tîrziu și s-a suit pe un val de frustrare care este internațional. Frustrare pe care foarte mulți dintre politicienii și liderii de opinie vechi au tendința să o disprețuiască. Ceea ce este o greșeală uriașă.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16485236-elon-musk-un-simptom-al-capitalismului-tirziu.mp3" length="20553584" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/e3g9ru0javj5v36glxb4z0n81wf2?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16485236</guid>
    <pubDate>Wed, 22 Jan 2025 22:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16485236/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16485236/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16485236/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16485236/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1710</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>82</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>O pace fragilă. Ce urmează pentru Israel și pentru Fîșia Gaza? </itunes:title>
    <title>O pace fragilă. Ce urmează pentru Israel și pentru Fîșia Gaza? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Israel și Hamas au ajuns la un acord de încetare a focului în Gaza și de eliberare a ostaticilor, care a intrat în vigoare duminică, 19 ianuarie. Acordul a fost mediat de Statele Unite ale Americii, Egipt și Qatar și a intrat în vigoare în ultima zi a mandatului lui Joe Biden la Casa Albă. Discuțiile, însă, au început acum mai multe luni. Cum s-a ajuns la această înțelegere, ce urmează pentru Fîșia Gaza și pentru Israel? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu,...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Israel și Hamas au ajuns la un acord de încetare a focului în Gaza și de eliberare a ostaticilor, care a intrat în vigoare duminică, 19 ianuarie. Acordul a fost mediat de Statele Unite ale Americii, Egipt și Qatar și a intrat în vigoare în ultima zi a mandatului lui Joe Biden la Casa Albă. Discuțiile, însă, au început acum mai multe luni.<b> </b>Cum s-a ajuns la această înțelegere, ce urmează pentru Fîșia Gaza și pentru Israel? Am întrebat-o pe<b> Ioana Constantin-Bercean, </b>expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).</p><p><b>Ioana Constantin-Bercean: </b>„Este un lucru bun că s-a ajuns, totuşi, aici, dar trebuie să înţelegem că normalitatea Orientului Mijlociu ne poate readuce unde eram acum o săptămînă: la reluarea războiului, la reluarea atacurilor teroriste, la reluarea retoricii încinse de-o parte şi de alta. Este importantă, desigur, implicarea SUA în acest proces, pentru că astfel de acorduri şi negocieri sînt făcute de obicei sub umbrela unei mari puteri şi de data aceasta au fost din nou SUA, dar este la fel de importantă şi implicarea Qatarului şi a Egiptului. Pentru că trebuie să ne referim şi la <em>strada arabă</em>, la lumea pan-musulmană, care doreşte să se simtă reprezentată la rîndul ei, să nu vină totul de la partea occidentală. (...) Din acest acord este foarte complicat de spus cine pierde şi cine cîştigă. Sigur, cei mai cîştigaţi sînt ostaticii care au fost eliberaţi şi familiile lor. (...) Nimeni nu va cîştiga niciodată pînă la final, adică nimeni nu va obţine toate punctele pe care şi-ar dori să le bifeze. Pe de altă parte, va fi un proces continuu.”</p><p><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Israel și Hamas au ajuns la un acord de încetare a focului în Gaza și de eliberare a ostaticilor, care a intrat în vigoare duminică, 19 ianuarie. Acordul a fost mediat de Statele Unite ale Americii, Egipt și Qatar și a intrat în vigoare în ultima zi a mandatului lui Joe Biden la Casa Albă. Discuțiile, însă, au început acum mai multe luni.<b> </b>Cum s-a ajuns la această înțelegere, ce urmează pentru Fîșia Gaza și pentru Israel? Am întrebat-o pe<b> Ioana Constantin-Bercean, </b>expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).</p><p><b>Ioana Constantin-Bercean: </b>„Este un lucru bun că s-a ajuns, totuşi, aici, dar trebuie să înţelegem că normalitatea Orientului Mijlociu ne poate readuce unde eram acum o săptămînă: la reluarea războiului, la reluarea atacurilor teroriste, la reluarea retoricii încinse de-o parte şi de alta. Este importantă, desigur, implicarea SUA în acest proces, pentru că astfel de acorduri şi negocieri sînt făcute de obicei sub umbrela unei mari puteri şi de data aceasta au fost din nou SUA, dar este la fel de importantă şi implicarea Qatarului şi a Egiptului. Pentru că trebuie să ne referim şi la <em>strada arabă</em>, la lumea pan-musulmană, care doreşte să se simtă reprezentată la rîndul ei, să nu vină totul de la partea occidentală. (...) Din acest acord este foarte complicat de spus cine pierde şi cine cîştigă. Sigur, cei mai cîştigaţi sînt ostaticii care au fost eliberaţi şi familiile lor. (...) Nimeni nu va cîştiga niciodată pînă la final, adică nimeni nu va obţine toate punctele pe care şi-ar dori să le bifeze. Pe de altă parte, va fi un proces continuu.”</p><p><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16477038-o-pace-fragila-ce-urmeaza-pentru-israel-i-pentru-fi-ia-gaza.mp3" length="20654219" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/rdyfw5s4eu8b97lza1f5hy4l40yv?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16477038</guid>
    <pubDate>Tue, 21 Jan 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16477038/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16477038/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16477038/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16477038/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1717</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>81</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>SUA, Europa și viitorul relațiilor globale în era Trump 2.0</itunes:title>
    <title>SUA, Europa și viitorul relațiilor globale în era Trump 2.0</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Este Inauguration Day (Ziua Învestirii) în Statele Unite ale Americii, ziua în care Donald Trump își preia al doilea mandat de președinte. Ce reprezintă revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump pentru SUA, pentru Europa și pentru întreaga lume? Cum va arăta a doua administraţie Trump? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată. Ce așteaptă societatea americană, profund divizată, de la noua administrație? Mihail-Valentin Cernea: „Societatea americană...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Este Inauguration Day (Ziua Învestirii) în Statele Unite ale Americii, ziua în care Donald Trump își preia al doilea mandat de președinte. Ce reprezintă revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump pentru SUA, pentru Europa și pentru întreaga lume? Cum va arăta a doua administraţie Trump? L-am întrebat pe <b>Mihail-Valentin Cernea, </b>de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.</p><p><em>Ce așteaptă societatea americană, profund divizată, de la noua administrație?</em></p><p><b>Mihail-Valentin Cernea: </b>„Societatea americană clar aşteaptă o rezolvare a problemei imigraţiei, una dintre temele principale de campanie, cu care Donald Trump a cîştigat alegerile. Societatea americană aşteaptă bineînţeles o economie mai puternică. Din păcate, eforturile lui Joe Biden în ce priveşte economia americană nu au fost percepute corespunzător de alegători. Economia americană e mai puternică ca niciodată dar, din cauza pandemiei, din cauza războaielor şi a altor probleme globale, preţurile au rămas totuşi destul de sus în SUA. Donald Trump le promisese în campanie alegătorilor săi că preţurile la alimentele de bază vor scădea. Deja Donald Trump dă înapoi pe această promisiune spunînd că atunci cînd preţurile cresc e greu să convingi companiile să le scadă. Dar e clar că americanii speră ca economia să fie şi mai puternică şi să-i avantajeze pe cei mai săraci dintre ei. O parte a societăţii americane speră că Donald Trump va încheia războiul cultural între <em>woke</em> şi anti-<em>woke</em>, mai precis că politicile de diversitate şi incluziune vor fi trase pe linie moartă în favoarea unei forme de meritocraţie. Şi, bineînţeles, este speranţa – destul de deşartă, din punctul meu de vedere – că Donald Trump va aduce pacea pe planeta Pămînt şi va încheia toate conflictele care ard în  momentul de faţă. (...) De asemenea, cred că americanii aşteaptă o Americă mai dură cu China.”</p><p><em>Cum va arăta</em> <em>relația SUA-România?</em></p><p><b>Mihail-Valentin Cernea: </b>„Sper că bine, am ceva motive de optimism în acest sens. Să ne amintim că în primul mandat Trump s-a dovedit a fi un prieten al României. Pînă la urmă preşedintele Klaus Iohannis a obţiut primul angajament pentru Articolul 5 al NATO de la Donald Trump. E clar că pentru acest tip de preşedinte e nevoie ca România să aibă relaţii economice mai strînse cu SUA. Singurul fel în care preşedinţia Trump poate afecta negativ relaţia cu România este dacă relaţia dintre SUA şi Europa, în general, este pusă sub semnul întrebării. (...) În general, republicanii nu se uită urît către România.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Este Inauguration Day (Ziua Învestirii) în Statele Unite ale Americii, ziua în care Donald Trump își preia al doilea mandat de președinte. Ce reprezintă revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump pentru SUA, pentru Europa și pentru întreaga lume? Cum va arăta a doua administraţie Trump? L-am întrebat pe <b>Mihail-Valentin Cernea, </b>de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.</p><p><em>Ce așteaptă societatea americană, profund divizată, de la noua administrație?</em></p><p><b>Mihail-Valentin Cernea: </b>„Societatea americană clar aşteaptă o rezolvare a problemei imigraţiei, una dintre temele principale de campanie, cu care Donald Trump a cîştigat alegerile. Societatea americană aşteaptă bineînţeles o economie mai puternică. Din păcate, eforturile lui Joe Biden în ce priveşte economia americană nu au fost percepute corespunzător de alegători. Economia americană e mai puternică ca niciodată dar, din cauza pandemiei, din cauza războaielor şi a altor probleme globale, preţurile au rămas totuşi destul de sus în SUA. Donald Trump le promisese în campanie alegătorilor săi că preţurile la alimentele de bază vor scădea. Deja Donald Trump dă înapoi pe această promisiune spunînd că atunci cînd preţurile cresc e greu să convingi companiile să le scadă. Dar e clar că americanii speră ca economia să fie şi mai puternică şi să-i avantajeze pe cei mai săraci dintre ei. O parte a societăţii americane speră că Donald Trump va încheia războiul cultural între <em>woke</em> şi anti-<em>woke</em>, mai precis că politicile de diversitate şi incluziune vor fi trase pe linie moartă în favoarea unei forme de meritocraţie. Şi, bineînţeles, este speranţa – destul de deşartă, din punctul meu de vedere – că Donald Trump va aduce pacea pe planeta Pămînt şi va încheia toate conflictele care ard în  momentul de faţă. (...) De asemenea, cred că americanii aşteaptă o Americă mai dură cu China.”</p><p><em>Cum va arăta</em> <em>relația SUA-România?</em></p><p><b>Mihail-Valentin Cernea: </b>„Sper că bine, am ceva motive de optimism în acest sens. Să ne amintim că în primul mandat Trump s-a dovedit a fi un prieten al României. Pînă la urmă preşedintele Klaus Iohannis a obţiut primul angajament pentru Articolul 5 al NATO de la Donald Trump. E clar că pentru acest tip de preşedinte e nevoie ca România să aibă relaţii economice mai strînse cu SUA. Singurul fel în care preşedinţia Trump poate afecta negativ relaţia cu România este dacă relaţia dintre SUA şi Europa, în general, este pusă sub semnul întrebării. (...) În general, republicanii nu se uită urît către România.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16469708-sua-europa-i-viitorul-rela-iilor-globale-in-era-trump-2-0.mp3" length="20718250" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/q0gsxaco9ex920nyhixoajn8wvfu?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16469708</guid>
    <pubDate>Mon, 20 Jan 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16469708/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16469708/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16469708/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16469708/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1723</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>80</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Anne Enright, o autoare subtilă, care nu ne spune ce să gîndim</itunes:title>
    <title>Anne Enright, o autoare subtilă, care nu ne spune ce să gîndim</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Relații de familie. Suferință transmisă de la o generație la alta. Multă ironie înțepătoare. Dar și un pic de speranță, la final. Sînt doar cîteva dintre ingredientele care intră în compoziția romanului „Pitulicea” de Anne Enright (Humanitas Fiction). Am vorbit cu traducătoarea sa, Iulia Gorzo, despre complexitatea și subtilitatea cu care Anne Enright își construiește personajele, despre ironie, despre diversele partituri pe care le construiește cu abilitate – de la limbajul unei tinere de az...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Relații de familie. Suferință transmisă de la o generație la alta. Multă ironie înțepătoare. Dar și un pic de speranță, la final. Sînt doar cîteva dintre ingredientele care intră în compoziția romanului „Pitulicea” de Anne Enright (Humanitas Fiction). Am vorbit cu traducătoarea sa, Iulia Gorzo, despre complexitatea și subtilitatea cu care Anne Enright își construiește personajele, despre ironie, despre diversele partituri pe care le construiește cu abilitate – de la limbajul unei tinere de azi, influențat de limbajul prescurtat din mediul online, pînă la limbajul poeziei –, despre cum descrie violența și cum explorează trauma de abandon transmisă de la o generație la alta.</p><p><b>Iulia Gorzo</b>: „Cînd mă gîndesc la o carte la care lucrez, de multe ori fac un exercițiu de concizie și mă întreb care ar fi cuvîntul care rezumă pentru mine cartea. Iar în cazul romanului «Pitulicea» de Anne Enright cuvîntul ar fi <em>subtilitate</em>. E o carte foarte subtilă. Chiar dacă se întîmplă foarte multe lucruri și poveștile sînt destul de clare, chiar dacă tratează un subiect dur, trauma de abandon care se transmite generațional, felul în care Enright spune povestea este mereu subtil. Nu ne spune ce să gîndim, nu ne spune cum să privim personajele. Ea are o distanță față de personaje, nu e moralizatoare, nu e nici extrem de caldă sau de prietenoasă. E pur și simplu o distanță care-ți permite să le cunoști. De asta mi-a plăcut foarte mult ochiul lui Enright. Mi se pare că are o inteligență vie, acută și niște resurse fantastice.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Relații de familie. Suferință transmisă de la o generație la alta. Multă ironie înțepătoare. Dar și un pic de speranță, la final. Sînt doar cîteva dintre ingredientele care intră în compoziția romanului „Pitulicea” de Anne Enright (Humanitas Fiction). Am vorbit cu traducătoarea sa, Iulia Gorzo, despre complexitatea și subtilitatea cu care Anne Enright își construiește personajele, despre ironie, despre diversele partituri pe care le construiește cu abilitate – de la limbajul unei tinere de azi, influențat de limbajul prescurtat din mediul online, pînă la limbajul poeziei –, despre cum descrie violența și cum explorează trauma de abandon transmisă de la o generație la alta.</p><p><b>Iulia Gorzo</b>: „Cînd mă gîndesc la o carte la care lucrez, de multe ori fac un exercițiu de concizie și mă întreb care ar fi cuvîntul care rezumă pentru mine cartea. Iar în cazul romanului «Pitulicea» de Anne Enright cuvîntul ar fi <em>subtilitate</em>. E o carte foarte subtilă. Chiar dacă se întîmplă foarte multe lucruri și poveștile sînt destul de clare, chiar dacă tratează un subiect dur, trauma de abandon care se transmite generațional, felul în care Enright spune povestea este mereu subtil. Nu ne spune ce să gîndim, nu ne spune cum să privim personajele. Ea are o distanță față de personaje, nu e moralizatoare, nu e nici extrem de caldă sau de prietenoasă. E pur și simplu o distanță care-ți permite să le cunoști. De asta mi-a plăcut foarte mult ochiul lui Enright. Mi se pare că are o inteligență vie, acută și niște resurse fantastice.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16459307-anne-enright-o-autoare-subtila-care-nu-ne-spune-ce-sa-gindim.mp3" length="19949423" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/6w240a3hthyd1w4d76wx6bg3nyrs?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16459307</guid>
    <pubDate>Sat, 18 Jan 2025 13:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16459307/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16459307/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16459307/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16459307/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1659</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>79</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Franța. Moțiunea de cenzură a căzut. Dar instabilitatea politică rămîne</itunes:title>
    <title>Franța. Moțiunea de cenzură a căzut. Dar instabilitatea politică rămîne</title>
    <itunes:summary><![CDATA[De abia învestit în funcție în urmă cu o lună, premierul francez François Bayrou s-a confruntat deja cu prima moțiune de cenzură. Inițiată de partidul de extrema stîngă La France Insoumise, de ecologiști și de comuniști, moțiunea a fost dezbătută joi, 16 ianuarie, în Parlamentul de la Paris. Moţiunea a căzut, dar guvernul Bayrou rămîne fragil, nefiind susținut de o majoritate parlamentară stabilă.  În plus, Franța se confruntă cu presiuni economice importante: e vorba de un deficit buget...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>De abia învestit în funcție în urmă cu o lună, premierul francez François<em> </em>Bayrou s-a confruntat deja cu prima moțiune de cenzură. Inițiată de partidul de extrema stîngă La France Insoumise, de ecologiști și de comuniști, moțiunea a fost dezbătută joi, 16 ianuarie, în Parlamentul de la Paris. Moţiunea a căzut, dar guvernul Bayrou rămîne fragil, nefiind susținut de o majoritate parlamentară stabilă. <br/>În plus, Franța se confruntă cu presiuni economice importante: e vorba de un deficit bugetar ridicat și de o datorie publică în creștere. Am vorbit despre situaţia politică din Franţa cu Raluca Alexandrescu, de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. </p><p><em>Cum se face că, la doar o lună de la preluarea mandatului, premierul Francois Bayrou s-a confruntat deja cu o moțiune de cenzură?</em></p><p><b>Raluca Alexandrescu</b>: „Este oarecum în spiritul ultimului an de politică franceză. Nu cred că e nimeni de fapt surprins de această turnură pe care au căpătat-o astăzi lucrurile, pentru că tot ceea ce s-a întîmplat după alegerile anticipate duce către ideea că această instabilitate politică nu este un episod trecător, ci este, din ce în ce mai mulţi o spun, o avanpremieră a noului regim politic în Franţa.”</p><p><em>Dincolo de existenţa pe scena politică franceză a unor candidaţi zgomotoşi la cele două extreme, cum se explică disoluţia centrului?</em></p><p><b>Raluca Alexandrescu</b>: „Se explică pe de-o parte prin imposibilitatea de a atinge un centru. Şi pe de altă parte e o radicalizare nu doar europeană, ci globală. La nivelul imaginarului public european şi global avem o percepţie a iminenţei unor catastrofe. Centrul nu mai e o opţiune atunci cînd eşti confruntat cu imaginarul unei catastrofe. Un al doilea aspect este legat de radicalizarea discursului politic la nivel global. Pe 20 ianuarie se va instala la Casa Albă un preşedinte care a făcut din aceste radicalizări o politică fundamentală şi el este înconjurat de alte figuri care au şi ele ca obiectiv o radicalizare a discursului, o radicalizare a măsurilor şi, în plus, o cultivare a fricii, a disperării.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin</b> <br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>De abia învestit în funcție în urmă cu o lună, premierul francez François<em> </em>Bayrou s-a confruntat deja cu prima moțiune de cenzură. Inițiată de partidul de extrema stîngă La France Insoumise, de ecologiști și de comuniști, moțiunea a fost dezbătută joi, 16 ianuarie, în Parlamentul de la Paris. Moţiunea a căzut, dar guvernul Bayrou rămîne fragil, nefiind susținut de o majoritate parlamentară stabilă. <br/>În plus, Franța se confruntă cu presiuni economice importante: e vorba de un deficit bugetar ridicat și de o datorie publică în creștere. Am vorbit despre situaţia politică din Franţa cu Raluca Alexandrescu, de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. </p><p><em>Cum se face că, la doar o lună de la preluarea mandatului, premierul Francois Bayrou s-a confruntat deja cu o moțiune de cenzură?</em></p><p><b>Raluca Alexandrescu</b>: „Este oarecum în spiritul ultimului an de politică franceză. Nu cred că e nimeni de fapt surprins de această turnură pe care au căpătat-o astăzi lucrurile, pentru că tot ceea ce s-a întîmplat după alegerile anticipate duce către ideea că această instabilitate politică nu este un episod trecător, ci este, din ce în ce mai mulţi o spun, o avanpremieră a noului regim politic în Franţa.”</p><p><em>Dincolo de existenţa pe scena politică franceză a unor candidaţi zgomotoşi la cele două extreme, cum se explică disoluţia centrului?</em></p><p><b>Raluca Alexandrescu</b>: „Se explică pe de-o parte prin imposibilitatea de a atinge un centru. Şi pe de altă parte e o radicalizare nu doar europeană, ci globală. La nivelul imaginarului public european şi global avem o percepţie a iminenţei unor catastrofe. Centrul nu mai e o opţiune atunci cînd eşti confruntat cu imaginarul unei catastrofe. Un al doilea aspect este legat de radicalizarea discursului politic la nivel global. Pe 20 ianuarie se va instala la Casa Albă un preşedinte care a făcut din aceste radicalizări o politică fundamentală şi el este înconjurat de alte figuri care au şi ele ca obiectiv o radicalizare a discursului, o radicalizare a măsurilor şi, în plus, o cultivare a fricii, a disperării.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin</b> <br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16449025-fran-a-mo-iunea-de-cenzura-a-cazut-dar-instabilitatea-politica-ramine.mp3" length="20942482" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/1niequ9xle0n1f19gver2n4zliks?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16449025</guid>
    <pubDate>Thu, 16 Jan 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16449025/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16449025/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16449025/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16449025/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1742</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>78</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Arta este un motiv ca să continui să trăiești” - interviu cu Mircea Cărtărescu</itunes:title>
    <title>„Arta este un motiv ca să continui să trăiești” - interviu cu Mircea Cărtărescu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[De Ziua Culturii Naţionale vă propunem un interviu cu scriitorul Mircea Cărtărescu despre literatura sa şi succesul romanelor sale în străinătate, despre traducătorii lui, despre cititori, precum și despre rolul și rostul scriitorului în lumea de azi. Discuția a fost înregistrată la Librăria Humanitas de la Cișmigiu în decembrie 2024. Mircea Cărtărescu: „Sînt două feluri de lucruri pe lume. Unele care te fac să poți trăi, cum este industria, cum este agricultura. Îți dau mijloace de trai. Și ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>De Ziua Culturii Naţionale vă propunem un interviu cu scriitorul Mircea Cărtărescu despre literatura sa şi succesul romanelor sale în străinătate, despre traducătorii lui, despre cititori, precum și despre rolul și rostul scriitorului în lumea de azi. Discuția a fost înregistrată la Librăria Humanitas de la Cișmigiu în decembrie 2024.</p><p><b>Mircea Cărtărescu: </b>„Sînt două feluri de lucruri pe lume. Unele care te fac să poți trăi, cum este industria, cum este agricultura. Îți dau mijloace de trai. Și alte lucruri îți dau motive de trai. De acest fel este arta. Arta este un motiv ca să continui să trăiești. Arta nu-ți dă nici mîncare, nici băutură, dar îți dă <em>a reason to be alive</em>. Este un motiv ca să rămîi viu. Este o bucurie care depășește concretețea jignitoare a lumii, a materiei. Plutește deasupra ei. Și prin asta ne trage și pe noi. Este un fel de antigravitație. Arta te ridică, te înalță. Cred că toți avem nevoie de acest lucru.”</p><p><em>Nevoia de poveste, de ficțiune, probabil că nu va dispărea. Doar că azi, această nevoie pare să fie satisfăcută, în tot mai mare măsură, de alte medii, de rețelele de socializare, de pildă, unde narațiunea se reduce tot mai mult, oamenii ajung să nu mai aibă răbdare nici cîteva minute să citească un text, ba chiar nu mai au răbdare să citească, ci consumă doar clipuri, cu cît mai scurte, cu atît mai bine. Ce soartă credeți că va avea literatura în lumea în care se consumă clipuri de sub un minut?</em></p><p><b>Mircea Cărtărescu: </b>„Niciodată nu s-a citit mai mult decît în clipa de față. Umanitatea a crescut enorm, prin urmare a crescut și numărul cititorilor. În secolul al XIX-lea erau mult mai puțini cititori, nu mai vorbesc de secolele precedente. Părerea mea e că tot ce e de calitate e de nișă. Cum se zice, lucrul scump e și în cantitate mică. Eu cred că întotdeauna literatura a fost de nișă. Nu a existat o epocă în care literatura era pe toate drumurile. (...) Cred că în societatea noastră există un nucleu dur de cititori – aș zice între 50.000 și 200.000 de români care citesc cărți de toate felurile –, un grup de oameni bine educat. Pentru că educația face diferența. Nu vom dispărea ca artiști pentru că sînt tentațiile mari, pentru că sînt rețelele de socializare. Vom rămîne autori de nișă, care nu vom avea milioane de auditori, precum <em>influencerii</em>, nici nu vrem lucrul ăsta. Eu nu cred că un autor are nevoie de mai mult de 10.000-15.000 de oameni care să-i citească cărțile. Dacă vrei să ai mai mulți, trebuie să faci concesii. Cu foarte puține excepții. Cîțiva mari scriitori într-adevăr se întîmplă să aibă milioane de cititori.”</p><p><em>E, totuși, o pierdere semnificativă de influență a scriitorilor, a intelectualilor publici, în favoarea acestor influenceri de pe rețelele sociale. Cum și-ar putea recîștiga scriitorii și scrisul influența?</em></p><p><b>Mircea Cărtărescu: </b>„Influența scrisului e de alt fel.<b> </b>Niciun <em>influencer</em> nu va ajunge vreodată un profet care să împingă națiunea într-o direcție sau alta. El, de unul singur. Pe când un scriitor are șansa să fie <em>influencer</em> pentru generații întregi de oameni. Eminescu a fost un <em>influencer</em> de când a început să scrie și până astăzi. El nu a terminat după moarte să fie <em>influencer</em>, dimpotrivă, a fost din ce în ce mai mult. Să ne gândim la Homer: acum 3.000 de ani și-a cîntat epopeile. Cum Dumnezeu au durat 3.000 de ani? Pentru că ăsta este unul dintre miracolele literaturii: literatura nu este pentru un moment – am făcut o mișculație în TikTok și a ieșit un președinte. Literatura poate să țină sute de ani, poate să influențeze oameni, nu numai de aici. Literatura se întinde în timp și spațiu, mult mai mult decît orice fenomen contemporan. Ea pare diminuată astăzi dar eu cred că o scriere cu adevărat mare și importantă nu poate dispărea.”  <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>De Ziua Culturii Naţionale vă propunem un interviu cu scriitorul Mircea Cărtărescu despre literatura sa şi succesul romanelor sale în străinătate, despre traducătorii lui, despre cititori, precum și despre rolul și rostul scriitorului în lumea de azi. Discuția a fost înregistrată la Librăria Humanitas de la Cișmigiu în decembrie 2024.</p><p><b>Mircea Cărtărescu: </b>„Sînt două feluri de lucruri pe lume. Unele care te fac să poți trăi, cum este industria, cum este agricultura. Îți dau mijloace de trai. Și alte lucruri îți dau motive de trai. De acest fel este arta. Arta este un motiv ca să continui să trăiești. Arta nu-ți dă nici mîncare, nici băutură, dar îți dă <em>a reason to be alive</em>. Este un motiv ca să rămîi viu. Este o bucurie care depășește concretețea jignitoare a lumii, a materiei. Plutește deasupra ei. Și prin asta ne trage și pe noi. Este un fel de antigravitație. Arta te ridică, te înalță. Cred că toți avem nevoie de acest lucru.”</p><p><em>Nevoia de poveste, de ficțiune, probabil că nu va dispărea. Doar că azi, această nevoie pare să fie satisfăcută, în tot mai mare măsură, de alte medii, de rețelele de socializare, de pildă, unde narațiunea se reduce tot mai mult, oamenii ajung să nu mai aibă răbdare nici cîteva minute să citească un text, ba chiar nu mai au răbdare să citească, ci consumă doar clipuri, cu cît mai scurte, cu atît mai bine. Ce soartă credeți că va avea literatura în lumea în care se consumă clipuri de sub un minut?</em></p><p><b>Mircea Cărtărescu: </b>„Niciodată nu s-a citit mai mult decît în clipa de față. Umanitatea a crescut enorm, prin urmare a crescut și numărul cititorilor. În secolul al XIX-lea erau mult mai puțini cititori, nu mai vorbesc de secolele precedente. Părerea mea e că tot ce e de calitate e de nișă. Cum se zice, lucrul scump e și în cantitate mică. Eu cred că întotdeauna literatura a fost de nișă. Nu a existat o epocă în care literatura era pe toate drumurile. (...) Cred că în societatea noastră există un nucleu dur de cititori – aș zice între 50.000 și 200.000 de români care citesc cărți de toate felurile –, un grup de oameni bine educat. Pentru că educația face diferența. Nu vom dispărea ca artiști pentru că sînt tentațiile mari, pentru că sînt rețelele de socializare. Vom rămîne autori de nișă, care nu vom avea milioane de auditori, precum <em>influencerii</em>, nici nu vrem lucrul ăsta. Eu nu cred că un autor are nevoie de mai mult de 10.000-15.000 de oameni care să-i citească cărțile. Dacă vrei să ai mai mulți, trebuie să faci concesii. Cu foarte puține excepții. Cîțiva mari scriitori într-adevăr se întîmplă să aibă milioane de cititori.”</p><p><em>E, totuși, o pierdere semnificativă de influență a scriitorilor, a intelectualilor publici, în favoarea acestor influenceri de pe rețelele sociale. Cum și-ar putea recîștiga scriitorii și scrisul influența?</em></p><p><b>Mircea Cărtărescu: </b>„Influența scrisului e de alt fel.<b> </b>Niciun <em>influencer</em> nu va ajunge vreodată un profet care să împingă națiunea într-o direcție sau alta. El, de unul singur. Pe când un scriitor are șansa să fie <em>influencer</em> pentru generații întregi de oameni. Eminescu a fost un <em>influencer</em> de când a început să scrie și până astăzi. El nu a terminat după moarte să fie <em>influencer</em>, dimpotrivă, a fost din ce în ce mai mult. Să ne gândim la Homer: acum 3.000 de ani și-a cîntat epopeile. Cum Dumnezeu au durat 3.000 de ani? Pentru că ăsta este unul dintre miracolele literaturii: literatura nu este pentru un moment – am făcut o mișculație în TikTok și a ieșit un președinte. Literatura poate să țină sute de ani, poate să influențeze oameni, nu numai de aici. Literatura se întinde în timp și spațiu, mult mai mult decît orice fenomen contemporan. Ea pare diminuată astăzi dar eu cred că o scriere cu adevărat mare și importantă nu poate dispărea.”  <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16442304-arta-este-un-motiv-ca-sa-continui-sa-traie-ti-interviu-cu-mircea-cartarescu.mp3" length="50744628" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/cczgeqi0i06awrk871ftqnjodacj?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16442304</guid>
    <pubDate>Wed, 15 Jan 2025 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16442304/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16442304/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16442304/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16442304/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>4225</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>77</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Inflație, stagnare, deficit... Ce urmează după „anii de stabilitate”? Proiecții pentru economia României în 2025</itunes:title>
    <title>Inflație, stagnare, deficit... Ce urmează după „anii de stabilitate”? Proiecții pentru economia României în 2025</title>
    <itunes:summary><![CDATA[România se confruntă cu o situație economică dificilă: inflație ridicată, încetinire a creșterii economice și un deficit bugetar semnificativ. Sînt trei indicatori importanți care măsoară starea de sănătate a economiei – și care, pentru România, arată un risc crescut de turbulențe. Sîntem deja în criză? La ce să ne aşteptăm în 2025? „Petrecerea s-a terminat!”, avertizează profesorul de economie Radu Crăciun. Dacă ne uităm în jurul nostru, în Europa, vedem că peisajul e asemănător în multe loc...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>România se confruntă cu o situație economică dificilă: inflație ridicată, încetinire a creșterii economice și un deficit bugetar semnificativ. Sînt trei indicatori importanți care măsoară starea de sănătate a economiei – și care, pentru România, arată un risc crescut de turbulențe. Sîntem deja în criză? La ce să ne aşteptăm în 2025? „Petrecerea s-a terminat!”, avertizează profesorul de economie <a href='https://www.raducraciun.ro/'>Radu Crăciun.</a></p><p><em>Dacă ne uităm în jurul nostru, în Europa, vedem că peisajul e asemănător în multe locuri. Stagnare sau chiar recesiune și inflație par să fie simptome care se repetă. Ce e diferit în România? Prin ce se distinge situația economică de la noi?</em></p><p><b>Radu Crăciun</b>: „România are cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană. România are cel mai mare defict bugetar din Uniunea Europeană. În UE inflaţia este undeva între 2% şi 3%. La noi a fost, anul trecut, de 5,1%. Pe de altă parte este un context dificil pentru România din perspectiva unei încetiniri economice. Economia României e o economie deschisă, care exportă foarte mult, care se află pe lanţuri de furnizare către companii situate în Germania, în Franţa... În măsura în care aceste economii încetinesc, asta, fără doar şi poate, se va propaga şi-n economia românească, care va încetini la rîndul ei. Pentru că cererea pentru produsele şi serviciile ei va fi în scădere. Acest amestec e potenţial exploziv. Spunînd <em>potenţial</em> vă răspund indirect la întrebarea dacă sîntem în criză. Nu cred că sîntem încă în criză dar este un risc de a intra în criză. Pentru că, pe de-o parte avem această încetinire economică iar pe de altă parte avem acest deficit bugetar foarte mare, care se cere finanţat prin împrumuturi şi în paralel avem şi o inflaţie care scade mai lent decît se aştepta Banca Naţională, care prevedea o inflaţie de 4,9%.”</p><p><em>Ce ar trebui să știe un român obișnuit despre cum să se protejeze în fața unei posibile crize economice?</em></p><p><b>Radu Crăciun</b>: „Prima recomandare este întotdeauna să punem bani de-o parte, să nu-i cheltuim pe toţi. Din păcate, românii nu sînt persoane care să economisească. Deci, în primul rînd ar trebui să punem de-o parte bani albi pentru zile negre, oricît de puţini. Important este să-i punem constant, lună de lună. În al doilea rînd, în funcţie de cîţi bani punem de-o parte, să ne gîndim cum îi investim. Sigur, toată lumea ştie de depozitele bancare. Dar există şi fonduri de investiţii, care nu sînt neapărat riscante – cele care investesc, de exemplu, în titluri de stat sau într-un amestec de titluri de stat şi acţiuni. Unde nu sînt necesare sume mari. Ceea ce este necesar este să ai capacitatea de a accepta că aceste fonduri pot avea momente în care cresc şi altele în care scad. Pe termen lung ele cresc, dar pe termen scurt e posibil să aibă fluctuaţii şi trebuie să nu te sperii. Din păcate, ceea ce fac mulţi astfel de investitori în fonduri, în momentul în care văd că ele scad, se sperie şi îşi retrag banii. Şi-atunci, o pierdere care iniţial era o pierdere pe hîrtie, în momentul în care îşi retrag banii devine o pierdere în buzunarul lor.”  <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>România se confruntă cu o situație economică dificilă: inflație ridicată, încetinire a creșterii economice și un deficit bugetar semnificativ. Sînt trei indicatori importanți care măsoară starea de sănătate a economiei – și care, pentru România, arată un risc crescut de turbulențe. Sîntem deja în criză? La ce să ne aşteptăm în 2025? „Petrecerea s-a terminat!”, avertizează profesorul de economie <a href='https://www.raducraciun.ro/'>Radu Crăciun.</a></p><p><em>Dacă ne uităm în jurul nostru, în Europa, vedem că peisajul e asemănător în multe locuri. Stagnare sau chiar recesiune și inflație par să fie simptome care se repetă. Ce e diferit în România? Prin ce se distinge situația economică de la noi?</em></p><p><b>Radu Crăciun</b>: „România are cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană. România are cel mai mare defict bugetar din Uniunea Europeană. În UE inflaţia este undeva între 2% şi 3%. La noi a fost, anul trecut, de 5,1%. Pe de altă parte este un context dificil pentru România din perspectiva unei încetiniri economice. Economia României e o economie deschisă, care exportă foarte mult, care se află pe lanţuri de furnizare către companii situate în Germania, în Franţa... În măsura în care aceste economii încetinesc, asta, fără doar şi poate, se va propaga şi-n economia românească, care va încetini la rîndul ei. Pentru că cererea pentru produsele şi serviciile ei va fi în scădere. Acest amestec e potenţial exploziv. Spunînd <em>potenţial</em> vă răspund indirect la întrebarea dacă sîntem în criză. Nu cred că sîntem încă în criză dar este un risc de a intra în criză. Pentru că, pe de-o parte avem această încetinire economică iar pe de altă parte avem acest deficit bugetar foarte mare, care se cere finanţat prin împrumuturi şi în paralel avem şi o inflaţie care scade mai lent decît se aştepta Banca Naţională, care prevedea o inflaţie de 4,9%.”</p><p><em>Ce ar trebui să știe un român obișnuit despre cum să se protejeze în fața unei posibile crize economice?</em></p><p><b>Radu Crăciun</b>: „Prima recomandare este întotdeauna să punem bani de-o parte, să nu-i cheltuim pe toţi. Din păcate, românii nu sînt persoane care să economisească. Deci, în primul rînd ar trebui să punem de-o parte bani albi pentru zile negre, oricît de puţini. Important este să-i punem constant, lună de lună. În al doilea rînd, în funcţie de cîţi bani punem de-o parte, să ne gîndim cum îi investim. Sigur, toată lumea ştie de depozitele bancare. Dar există şi fonduri de investiţii, care nu sînt neapărat riscante – cele care investesc, de exemplu, în titluri de stat sau într-un amestec de titluri de stat şi acţiuni. Unde nu sînt necesare sume mari. Ceea ce este necesar este să ai capacitatea de a accepta că aceste fonduri pot avea momente în care cresc şi altele în care scad. Pe termen lung ele cresc, dar pe termen scurt e posibil să aibă fluctuaţii şi trebuie să nu te sperii. Din păcate, ceea ce fac mulţi astfel de investitori în fonduri, în momentul în care văd că ele scad, se sperie şi îşi retrag banii. Şi-atunci, o pierdere care iniţial era o pierdere pe hîrtie, în momentul în care îşi retrag banii devine o pierdere în buzunarul lor.”  <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16436684-infla-ie-stagnare-deficit-ce-urmeaza-dupa-anii-de-stabilitate-proiec-ii-pentru-economia-romaniei-in-2025.mp3" length="21743245" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/kddm7bgs5wmy62pmpwnicca0pj9n?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16436684</guid>
    <pubDate>Tue, 14 Jan 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16436684/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16436684/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16436684/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16436684/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1809</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>76</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cînd crizele ne modelează alegerile. Cîteva lecții după super anul electoral 2024 într-un dialog cu Camil Pârvu</itunes:title>
    <title>Cînd crizele ne modelează alegerile. Cîteva lecții după super anul electoral 2024 într-un dialog cu Camil Pârvu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În 2024 au avut loc scrutinuri în zeci de țări din întreaga lume. Peste o treime din populația globului a fost implicată în aceste alegeri. Au votat cetățeni din SUA, Rusia, India, Taiwan, Mexic, Iran, Pakistan, Marea Britanie precum și din țările Uniunii Europene, între care Franța, Austria, Slovacia, România. De asemenea, cetățenii Uniunii Europene au ales un nou Parlament European. Care este bilanţul acestor alegeri în ceea ce priveşte democraţia? Ce rămîne după acest an super electoral? L...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În 2024 au avut loc scrutinuri în zeci de țări din întreaga lume. Peste o treime din populația globului a fost implicată în aceste alegeri. Au votat cetățeni din SUA, Rusia, India, Taiwan, Mexic, Iran, Pakistan, Marea Britanie precum și din țările Uniunii Europene, între care Franța, Austria, Slovacia, România. De asemenea, cetățenii Uniunii Europene au ales un nou Parlament European. Care este bilanţul acestor alegeri în ceea ce priveşte democraţia? Ce rămîne după acest an super electoral? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.</p><p><em>Înainte de alegerile din 2024 au avut loc o serie de crize majore care au afectat zone întregi de pe glob: pandemia și situațiile generate de ea, cu crize în sistemele de sănătate, restricții impuse de autorități, invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, războiul din Gaza, conflictele recente din Orientul Mijlociu. Ce rol a jucat situația complexă la nivel internațional în alegerile oamenilor?</em></p><p><b>Camil Pârvu</b>: „Fiecare dintre aceste crize a jucat un rol important. Mă gîndesc de exemplu la cum s-a reorientat votul diasporei româneşti. În 2019-2020, diaspora încă vota pentru candidaţi ai <em>establishment</em>-ului. Astăzi votul masiv este tocmai împotriva <em>establishment</em>-ului. Chiar dacă şi atunci era gîndit ca un vot de protest, votul de protest în 2019-2020 era în interiorul unei constelaţii de partide <em>mainstream</em>. Or, în ultimul an, acest vot de protest a căpătat cu totul alte forme de exprimare, din ce în ce mai destructurante pentru instituţiile care au guvernat şi gestionat cultura politică şi organizaţională din ţările din Vestul Europei şi din SUA.”</p><p><em>Se poate identifica un trend global electoral?</em></p><p><b>Camil Pârvu</b>: „Chiar azi am citit în <em>Financial Times</em> o ipoteză destul de interesantă şi anume că în Nordul global sau în Europa şi SUA a predominat un vot de protest împotriva elitelor politice şi a <em>establishment</em>-ului, în timp ce în ţările aşa-zis în curs de dezvoltare, gen India sau Mexic, cei care erau deja la putere au rămas la putere, au fost într-un fel confirmaţi – în Mexic prin succesoarea preşedintelui dinainte. Există o nemulţumire mai mare în ţările vestice decît în restul lumii.” <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În 2024 au avut loc scrutinuri în zeci de țări din întreaga lume. Peste o treime din populația globului a fost implicată în aceste alegeri. Au votat cetățeni din SUA, Rusia, India, Taiwan, Mexic, Iran, Pakistan, Marea Britanie precum și din țările Uniunii Europene, între care Franța, Austria, Slovacia, România. De asemenea, cetățenii Uniunii Europene au ales un nou Parlament European. Care este bilanţul acestor alegeri în ceea ce priveşte democraţia? Ce rămîne după acest an super electoral? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.</p><p><em>Înainte de alegerile din 2024 au avut loc o serie de crize majore care au afectat zone întregi de pe glob: pandemia și situațiile generate de ea, cu crize în sistemele de sănătate, restricții impuse de autorități, invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, războiul din Gaza, conflictele recente din Orientul Mijlociu. Ce rol a jucat situația complexă la nivel internațional în alegerile oamenilor?</em></p><p><b>Camil Pârvu</b>: „Fiecare dintre aceste crize a jucat un rol important. Mă gîndesc de exemplu la cum s-a reorientat votul diasporei româneşti. În 2019-2020, diaspora încă vota pentru candidaţi ai <em>establishment</em>-ului. Astăzi votul masiv este tocmai împotriva <em>establishment</em>-ului. Chiar dacă şi atunci era gîndit ca un vot de protest, votul de protest în 2019-2020 era în interiorul unei constelaţii de partide <em>mainstream</em>. Or, în ultimul an, acest vot de protest a căpătat cu totul alte forme de exprimare, din ce în ce mai destructurante pentru instituţiile care au guvernat şi gestionat cultura politică şi organizaţională din ţările din Vestul Europei şi din SUA.”</p><p><em>Se poate identifica un trend global electoral?</em></p><p><b>Camil Pârvu</b>: „Chiar azi am citit în <em>Financial Times</em> o ipoteză destul de interesantă şi anume că în Nordul global sau în Europa şi SUA a predominat un vot de protest împotriva elitelor politice şi a <em>establishment</em>-ului, în timp ce în ţările aşa-zis în curs de dezvoltare, gen India sau Mexic, cei care erau deja la putere au rămas la putere, au fost într-un fel confirmaţi – în Mexic prin succesoarea preşedintelui dinainte. Există o nemulţumire mai mare în ţările vestice decît în restul lumii.” <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16427902-cind-crizele-ne-modeleaza-alegerile-citeva-lec-ii-dupa-super-anul-electoral-2024-intr-un-dialog-cu-camil-parvu.mp3" length="21017988" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/gpdwm8idw0ayfrlfr8u2bvwqmvtc?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16427902</guid>
    <pubDate>Mon, 13 Jan 2025 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16427902/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16427902/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16427902/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16427902/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1748</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>75</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>În căutarea spiritului lui Thomas Mann: un interviu cu Colm Tóibín</itunes:title>
    <title>În căutarea spiritului lui Thomas Mann: un interviu cu Colm Tóibín</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Colm Tóibín este prozator, poet, dramaturg, jurnalist și critic literar irlandez. Cărțile sale au fost traduse în peste 30 de limbi și au primit importante premii literare. L-am întîlnit în octombrie, la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT). Și am vorbit cu el despre romanul „Magicianul”, care a apărut în limba română în traducerea lui Mihnea Gafița, la editura Humanitas Fiction. 15 ani s-a documentat Colm Tóibín pentru a scrie acest roman care-l are în centr...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Colm Tóibín este prozator, poet, dramaturg, jurnalist și critic literar irlandez. Cărțile sale au fost traduse în peste 30 de limbi și au primit importante premii literare. L-am întîlnit în octombrie, la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT). Și am vorbit cu el despre romanul „Magicianul”, care a apărut în limba română în traducerea lui Mihnea Gafița, la editura Humanitas Fiction. 15 ani s-a documentat Colm Tóibín pentru a scrie acest roman care-l are în centru pe scriitorul Thomas Mann. Un portret complex, construit pe fundalul epocii tumultuoase în care a trăit și a creat prozatorul german, laureat al premiului Nobel. Interviul a fost tradus de Dana Bădulescu.</p><p><em>De ce v-ați oprit la figura lui Thomas Mann, de ce l-ați ales pentru a face din el un personaj de roman?<br/></em><b>Colm Tóibín</b>: „Cred că este o figură de mare ambiguitate și complexitate. Nimic din persoana lui nu este fixat sau rezolvat, știm lucrul acesta din jurnalele lui. Deci poți mereu să dramatizezi distanța dintre figura publică și figura privată a omului. Dar ceea ce mă interesează pe mine este să vă imersez pur și simplu în spiritul acestui om. Nu vreau să fac biografia lui, să dau detalii despre viața lui, ci mă interesează anumite scene care aruncă o lumină asupra acestui spirit.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un Produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Colm Tóibín este prozator, poet, dramaturg, jurnalist și critic literar irlandez. Cărțile sale au fost traduse în peste 30 de limbi și au primit importante premii literare. L-am întîlnit în octombrie, la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT). Și am vorbit cu el despre romanul „Magicianul”, care a apărut în limba română în traducerea lui Mihnea Gafița, la editura Humanitas Fiction. 15 ani s-a documentat Colm Tóibín pentru a scrie acest roman care-l are în centru pe scriitorul Thomas Mann. Un portret complex, construit pe fundalul epocii tumultuoase în care a trăit și a creat prozatorul german, laureat al premiului Nobel. Interviul a fost tradus de Dana Bădulescu.</p><p><em>De ce v-ați oprit la figura lui Thomas Mann, de ce l-ați ales pentru a face din el un personaj de roman?<br/></em><b>Colm Tóibín</b>: „Cred că este o figură de mare ambiguitate și complexitate. Nimic din persoana lui nu este fixat sau rezolvat, știm lucrul acesta din jurnalele lui. Deci poți mereu să dramatizezi distanța dintre figura publică și figura privată a omului. Dar ceea ce mă interesează pe mine este să vă imersez pur și simplu în spiritul acestui om. Nu vreau să fac biografia lui, să dau detalii despre viața lui, ci mă interesează anumite scene care aruncă o lumină asupra acestui spirit.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu<br/>Un Produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16309921-in-cautarea-spiritului-lui-thomas-mann-un-interviu-cu-colm-toibin.mp3" length="16020406" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/cj4hr0w6beb8xthz0wfxmi7gnhwo?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16309921</guid>
    <pubDate>Fri, 20 Dec 2024 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16309921/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16309921/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16309921/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16309921/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1331</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>74</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>ACCEPT: „Discursul instigator la ură a proliferat în mediul online”</itunes:title>
    <title>ACCEPT: „Discursul instigator la ură a proliferat în mediul online”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Am văzut în ultimele săptămîni amenințări cu moartea primite de jurnaliști, de persoane publice, de membrii unei organizații precum Roma for Democracy Romania. Asociația MozaiQ, care reprezintă minoritățile sexuale, a depus o plîngere penală după ce în mediul online au apărut mesaje care îndeamnă la distrugerea sediului său. În contextul proliferării mesajelor care incită la ură și la violență, asociația ACCEPT a lansat platforma „Raportează Ura”, prin care românii pot raporta anonim comporta...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Am văzut în ultimele săptămîni amenințări cu moartea primite de jurnaliști, de persoane publice, de membrii unei organizații precum Roma for Democracy Romania. Asociația MozaiQ, care reprezintă minoritățile sexuale, a depus o plîngere penală după ce în mediul online au apărut mesaje care îndeamnă la distrugerea sediului său. În contextul proliferării mesajelor care incită la ură și la violență, asociația ACCEPT a lansat platforma „Raportează Ura”, prin care românii pot raporta anonim comportamentele și infracțiunile motivate de ură la adresa persoanelor LGBT și altor grupuri vulnerabile: <a href='https://raporteazaura.acceptromania.ro/'>https://raporteazaura.acceptromania.ro/</a>  Am vorbit cu Luca Istodor, managerul proiectului, și Victor Ciobotaru, director executiv al asociației ACCEPT, despre proliferarea în ultimele săptămîni a discursului care incită la ură și violență.</p><p><b>Victor Ciobotaru</b>: „Organizația noastră a fost ținta discursului urii dintotdeauna, inclusiv a vandalizărilor. Aproape anual au existat vandalizări ale sediului asociației ACCEPT, pe care noi le-am raportat către autorități, însă aceste raportări nu au dus și la o soluționare, nu au fost identificate persoanele care au atacat sediul în care lucrăm. Însă, ceea ce am observat anul acesta, în analiza pe care am făcut-o prin instrumente de monitorizare online, este că, odată cu apariția surpriză, pe primul loc, a unui candidat de extremă dreaptă la alegerile prezidențiale, în mediul online a existat o explozie a conținutului care targetează comunitatea LGBT. Și vă pot da un exemplu, e o analiză pe care am făcut-o pe luna noiembrie. După ce s-a aflat rezultatul alegerilor din 24 noiembrie, a existat o creștere cu pînă la 33.000 de linkuri unice care abordau tematici ce vizau comunitatea LGBT. Multe dintre aceste mesaje îndemnau la violență, erau mesaje denigratoare la adresa comunității LGBT și mesaje dezumanizante, exact ca în perioada campaniei pentru referendumul din 2018. Acele aproximativ 33.000 de linkuri unice au generat o multitudine de comentarii și aproape 33.000.000 de vizualizări unice. O creștere fără precedent a conținutului care a targetat comunitatea LGBT. Pentru prima dată, în ultimii ani, am auzit persoane din comunitate care spun că nu se simt în siguranță sau se gîndesc de două ori la cît de siguri se simt atunci cînd ies pe stradă.”</p><p><em>Cum funcționează platforma „Raportează Ura”?<br/></em><b>Luca Istodor</b>: „E vorba despre un formular simplu, prin care oricine poate să raporteze o infracțiune motivată de ură, nu doar pe bază de orientare sexuală. Rapoartele pot fi anonime. Persoanele care raportează pot fi victime ale infracțiunilor, pot fi martori sau pot fi persoane care văd o emisiune la televizor care folosește un discurs homofob. Mai mult, persoanele direct afectate de infracțiuni motivate de ură și de discursul urii pot solicita, tot prin intermediul platformei, diverse servicii de sprijin pe care le oferim la ACCEPT. E vorba despre asistență juridică, asistență psihologică, acces la grupurile de suport pe care le organizăm pentru comunitate, acces la un facilitator pentru comunitatea trans sau îi putem recomanda altor organizații prietene cu ACCEPT.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Am văzut în ultimele săptămîni amenințări cu moartea primite de jurnaliști, de persoane publice, de membrii unei organizații precum Roma for Democracy Romania. Asociația MozaiQ, care reprezintă minoritățile sexuale, a depus o plîngere penală după ce în mediul online au apărut mesaje care îndeamnă la distrugerea sediului său. În contextul proliferării mesajelor care incită la ură și la violență, asociația ACCEPT a lansat platforma „Raportează Ura”, prin care românii pot raporta anonim comportamentele și infracțiunile motivate de ură la adresa persoanelor LGBT și altor grupuri vulnerabile: <a href='https://raporteazaura.acceptromania.ro/'>https://raporteazaura.acceptromania.ro/</a>  Am vorbit cu Luca Istodor, managerul proiectului, și Victor Ciobotaru, director executiv al asociației ACCEPT, despre proliferarea în ultimele săptămîni a discursului care incită la ură și violență.</p><p><b>Victor Ciobotaru</b>: „Organizația noastră a fost ținta discursului urii dintotdeauna, inclusiv a vandalizărilor. Aproape anual au existat vandalizări ale sediului asociației ACCEPT, pe care noi le-am raportat către autorități, însă aceste raportări nu au dus și la o soluționare, nu au fost identificate persoanele care au atacat sediul în care lucrăm. Însă, ceea ce am observat anul acesta, în analiza pe care am făcut-o prin instrumente de monitorizare online, este că, odată cu apariția surpriză, pe primul loc, a unui candidat de extremă dreaptă la alegerile prezidențiale, în mediul online a existat o explozie a conținutului care targetează comunitatea LGBT. Și vă pot da un exemplu, e o analiză pe care am făcut-o pe luna noiembrie. După ce s-a aflat rezultatul alegerilor din 24 noiembrie, a existat o creștere cu pînă la 33.000 de linkuri unice care abordau tematici ce vizau comunitatea LGBT. Multe dintre aceste mesaje îndemnau la violență, erau mesaje denigratoare la adresa comunității LGBT și mesaje dezumanizante, exact ca în perioada campaniei pentru referendumul din 2018. Acele aproximativ 33.000 de linkuri unice au generat o multitudine de comentarii și aproape 33.000.000 de vizualizări unice. O creștere fără precedent a conținutului care a targetat comunitatea LGBT. Pentru prima dată, în ultimii ani, am auzit persoane din comunitate care spun că nu se simt în siguranță sau se gîndesc de două ori la cît de siguri se simt atunci cînd ies pe stradă.”</p><p><em>Cum funcționează platforma „Raportează Ura”?<br/></em><b>Luca Istodor</b>: „E vorba despre un formular simplu, prin care oricine poate să raporteze o infracțiune motivată de ură, nu doar pe bază de orientare sexuală. Rapoartele pot fi anonime. Persoanele care raportează pot fi victime ale infracțiunilor, pot fi martori sau pot fi persoane care văd o emisiune la televizor care folosește un discurs homofob. Mai mult, persoanele direct afectate de infracțiuni motivate de ură și de discursul urii pot solicita, tot prin intermediul platformei, diverse servicii de sprijin pe care le oferim la ACCEPT. E vorba despre asistență juridică, asistență psihologică, acces la grupurile de suport pe care le organizăm pentru comunitate, acces la un facilitator pentru comunitatea trans sau îi putem recomanda altor organizații prietene cu ACCEPT.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16308039-accept-discursul-instigator-la-ura-a-proliferat-in-mediul-online.mp3" length="17932441" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/zodnm745qh8air7a1xj8i736tffw?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16308039</guid>
    <pubDate>Thu, 19 Dec 2024 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16308039/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16308039/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16308039/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16308039/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1490</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>73</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Misiune „aproape imposibilă” pentru François Bayrou, noul premier francez - comentariu de Alexandru Gussi</itunes:title>
    <title>Misiune „aproape imposibilă” pentru François Bayrou, noul premier francez - comentariu de Alexandru Gussi</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Criză politică în Franța: după ce Michel Barnier a fost îndepărtat de la conducerea guvernului, după numai trei luni de mandat, noul premier desemnat, François Bayrou, încearcă să formeze un nou guvern și apoi să treacă proiectul de buget pe 2025 printr-un parlament divizat. De ce nu a rezistat Michel Barnier în funcția de premier decît cîteva luni? Ce-l recomandă pe François Bayrou pentru rolul de prim-ministru al Franței într-o perioadă dificilă, cu un parlament fragmentat, cu un deficit bu...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Criză politică în Franța: după ce Michel Barnier a fost îndepărtat de la conducerea guvernului, după numai trei luni de mandat, noul premier desemnat, François Bayrou, încearcă să formeze un nou guvern și apoi să treacă proiectul de buget pe 2025 printr-un parlament divizat. De ce nu a rezistat Michel Barnier în funcția de premier decît cîteva luni? Ce-l recomandă pe François Bayrou pentru rolul de prim-ministru al Franței într-o perioadă dificilă, cu un parlament fragmentat, cu un deficit bugetar estimat la 6,1%? L-am întrebat pe politologul Alexandru Gussi.</p><p><b>Alexandru Gussi</b>: „Misiunea pe care a primit-o Bayrou mi se pare aproape imposibilă. Misiunea pe care a primit-o în mod explicit este să caute o majoritate de la dreapta – Les Républicains, care au făcut parte din guvernul Barnier, Barnier însuşi era membru Les Républicains, principalii miniştri, cei mai populari, ministrul de interne, ministra culturii, vin din partea Les Républicains – deci dreapta nu poate fi evitată în următorul guvern. Însă, stînga – mai ales Partidul Socialist, care are foarte mulţi aleşi, dar ei sînt dependenţi de extrema stîngă, La France Insoumise – a declarat că nu vrea să intre în guvern dar că eventual ar putea să facă un fel de pact de nonagresiune, adică nu va vota o moţiune de cenzură. Asta ar asigura pînă la sfîrşitul mandatului prezidenţial o stabilitate viitorului guvern. Însă stînga a spus clar că anumite politici pe care le propune ministrul de interne sînt inacceptabile.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Criză politică în Franța: după ce Michel Barnier a fost îndepărtat de la conducerea guvernului, după numai trei luni de mandat, noul premier desemnat, François Bayrou, încearcă să formeze un nou guvern și apoi să treacă proiectul de buget pe 2025 printr-un parlament divizat. De ce nu a rezistat Michel Barnier în funcția de premier decît cîteva luni? Ce-l recomandă pe François Bayrou pentru rolul de prim-ministru al Franței într-o perioadă dificilă, cu un parlament fragmentat, cu un deficit bugetar estimat la 6,1%? L-am întrebat pe politologul Alexandru Gussi.</p><p><b>Alexandru Gussi</b>: „Misiunea pe care a primit-o Bayrou mi se pare aproape imposibilă. Misiunea pe care a primit-o în mod explicit este să caute o majoritate de la dreapta – Les Républicains, care au făcut parte din guvernul Barnier, Barnier însuşi era membru Les Républicains, principalii miniştri, cei mai populari, ministrul de interne, ministra culturii, vin din partea Les Républicains – deci dreapta nu poate fi evitată în următorul guvern. Însă, stînga – mai ales Partidul Socialist, care are foarte mulţi aleşi, dar ei sînt dependenţi de extrema stîngă, La France Insoumise – a declarat că nu vrea să intre în guvern dar că eventual ar putea să facă un fel de pact de nonagresiune, adică nu va vota o moţiune de cenzură. Asta ar asigura pînă la sfîrşitul mandatului prezidenţial o stabilitate viitorului guvern. Însă stînga a spus clar că anumite politici pe care le propune ministrul de interne sînt inacceptabile.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16301661-misiune-aproape-imposibila-pentru-francois-bayrou-noul-premier-francez-comentariu-de-alexandru-gussi.mp3" length="18313265" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/bgy2l3spmv7adktqz3culvu8bzaj?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16301661</guid>
    <pubDate>Wed, 18 Dec 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16301661/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16301661/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16301661/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16301661/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1523</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>72</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Germania în impas. Criza politică explicată de Valentin Naumescu</itunes:title>
    <title>Germania în impas. Criza politică explicată de Valentin Naumescu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cancelarul german Olaf Scholz a pierdut votul de încredere al Parlamentului. Criza politică din Germania a început odată cu plecarea liberalilor din coaliția semafor, cum a fost numită, formată din social-democrați, verzi și liberali, o coaliție între partide cu viziuni diferite, chiar divergente pe anumite subiecte. Vor fi alegeri anticipate în Germania, în 2025. Care e miza lor? L-am întrebat pe Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Univers...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cancelarul german Olaf Scholz a pierdut votul de încredere al Parlamentului. Criza politică din Germania a început odată cu plecarea liberalilor din coaliția semafor, cum a fost numită, formată din social-democrați, verzi și liberali, o coaliție între partide cu viziuni diferite, chiar divergente pe anumite subiecte. Vor fi alegeri anticipate în Germania, în 2025. Care e miza lor? L-am întrebat pe Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.</p><p><em>Era previzibilă destrămarea coaliţiei tripartite?<br/></em><b>Valentin Naumescu</b>: „Într-adevăr, coaliţia semafor a mers greu de la început, din decembrie 2021. Sînt trei ani de mandat, au fost multe asperităţi, multe diferenţe de viziune între cancelarul social-democrat Olaf Scholz şi, în special, Partidul Liberal care voia o orientare de politici economice mai deschisă, mai spre dreapta. Era previzibil, pentru că după ieşirea liberalilor de la guvernare, toate partidele parlamentare au acceptat că nu se poate merge mai departe şi trebuie să se intre în alegeri anticipate.”</p><p><em>Olaf Scholz a fost perceput de la început ca un politician mai degrabă pragmatic decît ca un vizionar. El a venit la guvernare ca o soluţie, nu ca o promisiune, la scurt timp după încheierea pandemiei. A fost acesta un avantaj sau un dezavantaj în gesionarea crizei economice de după pandemie?</em></p><p><b>Valentin Naumescu</b>: „Şi una, şi alta. Olaf Scholz a venit după Angela Merkel. E destul de greu să fii succsorul unui cancelar care a stat la putere 16 ani, o figură puternică, o figură carismatică. Olaf Scholz era mai degrabă opusul. I se spunea contabilul din politica germană. Un om mai degrabă aplicat, bun la finanţe, destul de tern, de puţin carismatic dar altminteri un politician experimentat, de cursă lungă, care cunoştea bine problemele guvernării în Germania şi care, pe măsura posibilităţilor – ale partidului<em> </em>său, ale coaliţiei, ale contextului internaţional –, a făcut faţă acestor ani de tranziţie post-pandemie. Însă, din păcate, acum a venit din nou acest val al recesiunii economice, deja Germania are un an de cînd este pe minus, o scădere mică deocamdată, de cam 0,5%-1%, dar care trebuie oprită pentru că altminteri, dacă se asociază şi cu o criză la uzinele Volkswagen, această recesiune poate arăta mult mai urît. Trebuie admis cu luciditate că, în momente de cădere economică, de obicei nu este stînga cea care reuşeşte să scoată lucrurile la liman, ci e nevoie de politici deschise, liberale, de stimulare a pieţei, a investotorilor privaţi, a interesului economic, a profitului, or asta de obicei o fac partidele de centru dreapta.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!  </p><p>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cancelarul german Olaf Scholz a pierdut votul de încredere al Parlamentului. Criza politică din Germania a început odată cu plecarea liberalilor din coaliția semafor, cum a fost numită, formată din social-democrați, verzi și liberali, o coaliție între partide cu viziuni diferite, chiar divergente pe anumite subiecte. Vor fi alegeri anticipate în Germania, în 2025. Care e miza lor? L-am întrebat pe Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.</p><p><em>Era previzibilă destrămarea coaliţiei tripartite?<br/></em><b>Valentin Naumescu</b>: „Într-adevăr, coaliţia semafor a mers greu de la început, din decembrie 2021. Sînt trei ani de mandat, au fost multe asperităţi, multe diferenţe de viziune între cancelarul social-democrat Olaf Scholz şi, în special, Partidul Liberal care voia o orientare de politici economice mai deschisă, mai spre dreapta. Era previzibil, pentru că după ieşirea liberalilor de la guvernare, toate partidele parlamentare au acceptat că nu se poate merge mai departe şi trebuie să se intre în alegeri anticipate.”</p><p><em>Olaf Scholz a fost perceput de la început ca un politician mai degrabă pragmatic decît ca un vizionar. El a venit la guvernare ca o soluţie, nu ca o promisiune, la scurt timp după încheierea pandemiei. A fost acesta un avantaj sau un dezavantaj în gesionarea crizei economice de după pandemie?</em></p><p><b>Valentin Naumescu</b>: „Şi una, şi alta. Olaf Scholz a venit după Angela Merkel. E destul de greu să fii succsorul unui cancelar care a stat la putere 16 ani, o figură puternică, o figură carismatică. Olaf Scholz era mai degrabă opusul. I se spunea contabilul din politica germană. Un om mai degrabă aplicat, bun la finanţe, destul de tern, de puţin carismatic dar altminteri un politician experimentat, de cursă lungă, care cunoştea bine problemele guvernării în Germania şi care, pe măsura posibilităţilor – ale partidului<em> </em>său, ale coaliţiei, ale contextului internaţional –, a făcut faţă acestor ani de tranziţie post-pandemie. Însă, din păcate, acum a venit din nou acest val al recesiunii economice, deja Germania are un an de cînd este pe minus, o scădere mică deocamdată, de cam 0,5%-1%, dar care trebuie oprită pentru că altminteri, dacă se asociază şi cu o criză la uzinele Volkswagen, această recesiune poate arăta mult mai urît. Trebuie admis cu luciditate că, în momente de cădere economică, de obicei nu este stînga cea care reuşeşte să scoată lucrurile la liman, ci e nevoie de politici deschise, liberale, de stimulare a pieţei, a investotorilor privaţi, a interesului economic, a profitului, or asta de obicei o fac partidele de centru dreapta.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!  </p><p>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16295310-germania-in-impas-criza-politica-explicata-de-valentin-naumescu.mp3" length="20491400" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/fvxvnnwgph9sp4yp00up4jewbg9b?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16295310</guid>
    <pubDate>Tue, 17 Dec 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16295310/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16295310/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16295310/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16295310/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1704</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>71</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>35 de ani după 1989. Daniel Șandru: „Prețuim libertatea mai ales atunci cînd n-o avem” </itunes:title>
    <title>35 de ani după 1989. Daniel Șandru: „Prețuim libertatea mai ales atunci cînd n-o avem” </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Se împlinesc zilele acestea 35 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, în urma căreia a căzut regimul dictatorului Nicolae Ceauşescu. Istoria comunismului românesc devine materie obligatorie la liceu începînd cu 2025. Ce mai înseamnă azi valori precum libertatea și democrația, pentru care, în decembrie 1989 s-a murit? Cum arată România după 35 de ani de la căderea comunismului? Cum se explică nostalgia după comunism? L-am întrebat pe Daniel Șandru, președinte executiv al Institutului de In...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Se împlinesc zilele acestea 35 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, în urma căreia a căzut regimul dictatorului Nicolae Ceauşescu. Istoria comunismului românesc devine materie obligatorie la liceu începînd cu 2025. Ce mai înseamnă azi valori precum libertatea și democrația, pentru care, în decembrie 1989 s-a murit? Cum arată România după 35 de ani de la căderea comunismului? Cum se explică nostalgia după comunism? L-am întrebat pe Daniel Șandru, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).</p><p><em>Cum arată România după 35 de ani de la Revoluția din decembrie 1989? <br/></em><b>Daniel Șandru</b>: „Economic şi cultural România arată foarte bine. Mai ales după momentul integrării în Uniunea Europeană. Avem o clasă de mijloc consistentă, avem posibilitatea de a circula. Avem, pe de altă parte, o diaspora cu privire la care trebuie să găsim explicaţii – de ce sînt aşa de mulţi şi de ce sînt reorientaţi brusc de la un vot care, în 2019 era democratic şi antitotalitar, înspre un vot care susţine mentalităţi autoritariste şi pro-totalitare? Şi avem, cred, cea mai bună perioadă pe care o are România de cînd este stat modern, de la 1918 încoace.”</p><p><em>Ce mai înseamnă azi valori precum libertate și democrație, pentru care, în decembrie 1989 s-a murit?<br/></em><b>Daniel Șandru</b>: „Simplu spus, libertatea e preţuită mai mult atunci cînd nu o ai. Noile generaţii, care n-au cunoscut în mod direct ce înseamnă un regim autoritar şi care, poate, prin poveştile bunicilor sau ale părinţilor, sînt îndemnaţi să creadă că atunci era mai bine, aceste generaţii nu mai au un obiect de comparaţie. Libertatea li se pare un dat, e ca şi cum e normalitatea şi nu poate exista altceva în afară de tipul ăsta de a trăi, însă lipsa libertăţii e la un pas distanţă. Pentru că prin decizii electorale bazate pe ignoranţă, pe discursuri mitologizante şi pe promovarea unor utopii – sîntem cei mai buni din lume, putem produce totul în ţara noastră, de ce ne fură străinii ţara, de ce ascultăm de ordinele de la Bruxelles – putem reveni într-o lume pe care copii ăştia n-au cunoscut-o dar care în mod cert va însemna şi sfîrşitul libertăţii lor.”</p><p><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și<b> Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b><br/><br/></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Se împlinesc zilele acestea 35 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, în urma căreia a căzut regimul dictatorului Nicolae Ceauşescu. Istoria comunismului românesc devine materie obligatorie la liceu începînd cu 2025. Ce mai înseamnă azi valori precum libertatea și democrația, pentru care, în decembrie 1989 s-a murit? Cum arată România după 35 de ani de la căderea comunismului? Cum se explică nostalgia după comunism? L-am întrebat pe Daniel Șandru, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).</p><p><em>Cum arată România după 35 de ani de la Revoluția din decembrie 1989? <br/></em><b>Daniel Șandru</b>: „Economic şi cultural România arată foarte bine. Mai ales după momentul integrării în Uniunea Europeană. Avem o clasă de mijloc consistentă, avem posibilitatea de a circula. Avem, pe de altă parte, o diaspora cu privire la care trebuie să găsim explicaţii – de ce sînt aşa de mulţi şi de ce sînt reorientaţi brusc de la un vot care, în 2019 era democratic şi antitotalitar, înspre un vot care susţine mentalităţi autoritariste şi pro-totalitare? Şi avem, cred, cea mai bună perioadă pe care o are România de cînd este stat modern, de la 1918 încoace.”</p><p><em>Ce mai înseamnă azi valori precum libertate și democrație, pentru care, în decembrie 1989 s-a murit?<br/></em><b>Daniel Șandru</b>: „Simplu spus, libertatea e preţuită mai mult atunci cînd nu o ai. Noile generaţii, care n-au cunoscut în mod direct ce înseamnă un regim autoritar şi care, poate, prin poveştile bunicilor sau ale părinţilor, sînt îndemnaţi să creadă că atunci era mai bine, aceste generaţii nu mai au un obiect de comparaţie. Libertatea li se pare un dat, e ca şi cum e normalitatea şi nu poate exista altceva în afară de tipul ăsta de a trăi, însă lipsa libertăţii e la un pas distanţă. Pentru că prin decizii electorale bazate pe ignoranţă, pe discursuri mitologizante şi pe promovarea unor utopii – sîntem cei mai buni din lume, putem produce totul în ţara noastră, de ce ne fură străinii ţara, de ce ascultăm de ordinele de la Bruxelles – putem reveni într-o lume pe care copii ăştia n-au cunoscut-o dar care în mod cert va însemna şi sfîrşitul libertăţii lor.”</p><p><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și<b> Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b><br/><br/></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16288323-35-de-ani-dupa-1989-daniel-andru-pre-uim-libertatea-mai-ales-atunci-cind-n-o-avem.mp3" length="21363366" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/w2nnfi0tdmetbyjwogbwwan161d8?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16288323</guid>
    <pubDate>Mon, 16 Dec 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16288323/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16288323/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16288323/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16288323/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1777</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>70</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Fiica Estului” de Clara Usón: cînd tragedia personală vorbește despre tragedia unei întregi națiuni</itunes:title>
    <title>„Fiica Estului” de Clara Usón: cînd tragedia personală vorbește despre tragedia unei întregi națiuni</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În romanul „Fiica Estului” Clara Usón spune povestea tragică a Anei Mladić, fiica lui Ratko Mladić, fostul lider militar sîrb din Bosnia, cunoscut drept „măcelarul din Balcani”, condamnat la închisoare pe viață de Tribunalul Penal Internațional pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război în timpul războaielor din fosta Iugoslavie, din anii ’90. De fapt spune povestea tragică a acestui spațiu măcinat de conflicte interetnice și naționalism. Am întîlnit-o pe Clara Usón la Fest...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În romanul „Fiica Estului” Clara Usón spune povestea tragică a Anei Mladić, fiica lui Ratko Mladić, fostul lider militar sîrb din Bosnia, cunoscut drept „măcelarul din Balcani”, condamnat la închisoare pe viață de Tribunalul Penal Internațional pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război în timpul războaielor din fosta Iugoslavie, din anii ’90. De fapt spune povestea tragică a acestui spațiu măcinat de conflicte interetnice și naționalism. Am întîlnit-o pe Clara Usón la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), unde mi-a acordat un interviu, tradus de Amelia Sandu Andrieș. Romanul „Fiica Estului” a apărut la Polirom, în traducerea Marianei Sipoș.</p><p> <b>Clara Usón</b>: „Nu mi-am propus să scriu despre conflictul naționalist, interetnic, nici despre dezintegrarea Iugoslaviei. M-am văzut împinsă să scriu cartea din următorul motiv: m-a interesat și m-a impresionat drama acestei fete. Am găsit în ziarul londonez The Times povestea Anei Mladić, fiica unui lider sîrbo-croat, comandantul sîrb care a comis genocid dar pe care cei din tabăra lui îl vedeau ca pe un erou. În acel articol am citit că Ana Mladić, într-o călătorie la Moscova și probabil în urma unor conversații cu prietenii, s-a văzut confruntată cu un adevăr pe care nu-l cunoștea: faptul că tatăl ei s-ar putea să nu fi fost de fapt un erou, ci un criminal. Descoperirea a condus-o la gestul de a-și lua viața. Ca să pot povesti acest lucru, a trebuit să văd în tragedia personală tragedia unei întregi națiuni.<em>”</em></p><p><em>Cum se vede Estul Europei și, în particular, această zonă din Est, fosta Iugoslavie, dinspre Vest?<br/></em><b>Clara Usón</b>: „Depinde din care Vest privești. Pentru că Anglia nu e deloc același lucru cu Spania. Ca om care a trăit pînă la 14 ani într-o dictatură, în Spania, mă pot identifica cu multe lucruri din ceea ce înseamnă o dictatură, de exemplu cu ceea ce înseamnă să trăiești într-o zonă considerată periferia Europei. Vreau să spun că cei din periferia Europei, cum eram cei din Spania, sîntem văzuți cam așa de europenii din Nord: dacă ne purtăm bine, sîntem considerați europeni, dar dacă nu ne purtăm bine, sîntem considerați africani. Cînd Uniunea Europeană a primit premiul Nobel pentru Pace nu s-a menționat războiul din fosta Iugoslavie, ca și cum n-ar fi existat.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În romanul „Fiica Estului” Clara Usón spune povestea tragică a Anei Mladić, fiica lui Ratko Mladić, fostul lider militar sîrb din Bosnia, cunoscut drept „măcelarul din Balcani”, condamnat la închisoare pe viață de Tribunalul Penal Internațional pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război în timpul războaielor din fosta Iugoslavie, din anii ’90. De fapt spune povestea tragică a acestui spațiu măcinat de conflicte interetnice și naționalism. Am întîlnit-o pe Clara Usón la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), unde mi-a acordat un interviu, tradus de Amelia Sandu Andrieș. Romanul „Fiica Estului” a apărut la Polirom, în traducerea Marianei Sipoș.</p><p> <b>Clara Usón</b>: „Nu mi-am propus să scriu despre conflictul naționalist, interetnic, nici despre dezintegrarea Iugoslaviei. M-am văzut împinsă să scriu cartea din următorul motiv: m-a interesat și m-a impresionat drama acestei fete. Am găsit în ziarul londonez The Times povestea Anei Mladić, fiica unui lider sîrbo-croat, comandantul sîrb care a comis genocid dar pe care cei din tabăra lui îl vedeau ca pe un erou. În acel articol am citit că Ana Mladić, într-o călătorie la Moscova și probabil în urma unor conversații cu prietenii, s-a văzut confruntată cu un adevăr pe care nu-l cunoștea: faptul că tatăl ei s-ar putea să nu fi fost de fapt un erou, ci un criminal. Descoperirea a condus-o la gestul de a-și lua viața. Ca să pot povesti acest lucru, a trebuit să văd în tragedia personală tragedia unei întregi națiuni.<em>”</em></p><p><em>Cum se vede Estul Europei și, în particular, această zonă din Est, fosta Iugoslavie, dinspre Vest?<br/></em><b>Clara Usón</b>: „Depinde din care Vest privești. Pentru că Anglia nu e deloc același lucru cu Spania. Ca om care a trăit pînă la 14 ani într-o dictatură, în Spania, mă pot identifica cu multe lucruri din ceea ce înseamnă o dictatură, de exemplu cu ceea ce înseamnă să trăiești într-o zonă considerată periferia Europei. Vreau să spun că cei din periferia Europei, cum eram cei din Spania, sîntem văzuți cam așa de europenii din Nord: dacă ne purtăm bine, sîntem considerați europeni, dar dacă nu ne purtăm bine, sîntem considerați africani. Cînd Uniunea Europeană a primit premiul Nobel pentru Pace nu s-a menționat războiul din fosta Iugoslavie, ca și cum n-ar fi existat.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16267632-fiica-estului-de-clara-uson-cind-tragedia-personala-vorbe-te-despre-tragedia-unei-intregi-na-iuni.mp3" length="20681764" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/jl840o4kpuuwyxxpskfzdclgdgqi?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16267632</guid>
    <pubDate>Fri, 13 Dec 2024 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16267632/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16267632/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16267632/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16267632/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1720</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>69</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Vlad Stroescu: „Haideți să căutăm lucrurile care ne ancorează în realitate”</itunes:title>
    <title>Vlad Stroescu: „Haideți să căutăm lucrurile care ne ancorează în realitate”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[De ce se lasă oamenii seduși de figuri care spun enormități sau bazaconii? De ce oamenii continuă să creadă informații dovedite a fi false? Cum facem să construim punți de comunicare către cei cu convingeri radical diferite? L-am întrebat pe psihiatrul Vlad Stroescu.  Vlad Stroescu: „Cînd eram proaspăt psihiatru, acum 20 de ani, ce m-a surprins, intrînd în contact cu marile psihoze şi cu delirurile, a fost că sînt foarte asemănătoare între ele. Adică nu observăm nişte poveşti fantastice ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>De ce se lasă oamenii seduși de figuri care spun enormități sau bazaconii? De ce oamenii continuă să creadă informații dovedite a fi false? Cum facem să construim punți de comunicare către cei cu convingeri radical diferite? L-am întrebat pe psihiatrul<b> Vlad Stroescu. </b></p><p><b>Vlad Stroescu: </b>„Cînd eram proaspăt psihiatru, acum 20 de ani, ce m-a surprins, intrînd în contact cu marile psihoze şi cu delirurile, a fost că sînt foarte asemănătoare între ele. Adică nu observăm nişte poveşti fantastice nemaipomenit de variate de la om la om, ci răni psihice foarte diferite şi de naturi foarte diferite par să conveargă în aceeaşi zonă. Care are un conţinut cultural – delirurile de acum 100 de ani nu sînt aceleaşi cu cele de azi. Părerea mea este că, atunci cînd există o rană, de orice fel – şi trăim cu nişte răni în zilele noastre –, mintea noastră, lovită ca un muşuroi, se organizează cît poate ea de repede şi se agaţă de cele mai la îndemînă explicaţii care ne sînt servite pe tavă. Pentru că orice este mai bun decît nonsensul. Şi uneori e greu să construieşti sens, e greu să găseşti explicaţii raţionale. Nu oricine este specialist, nu oricine are alfabetul necesar să înţeleagă nişte lucruri. Cred că nimeni dintre noi nu e cu adevărat invulnerabil la lucrurile astea.” </p><p><em>Cum facem să construim punți de comunicare către cei cu convingeri radical diferite? </em></p><p><b>Vlad Stroescu: </b>„Atunci cînd vorbesc cu cineva despre nişte lucruri la care nu am acces – se întîmplă şi în practica mea să fie lucruri de care nu mă pot atinge, pentru că sînt de nezdruncinat –, încerc să mă concentrez pe realitatea presantă, pe ce avem totuşi, în comun. Toţi avem copii de care trebuie să avem grijă, avem servicii pe care trebuie să ni le păstrăm, toţi avem o viaţă care merită păstrată. Aş lăsa autorităţile să dezmintă şi să informeze corect. Aici n-am nici un control. Fenomenala dezinformare din jurul nostru şi dificultatea teribilă de a alege sursele de încredere, pe mine mă dezarmează. Şi-atunci ce pot eu să fac este să încerc mereu să aduc discuţia pe un teritoriu comun, să încerc să caut acel teritoriu comun. Cu siguranţă există. Acuma pare că nu există, că sîntem pe planete diferite şi asta e foarte trist. El cu siguranţă există şi poate că e o misiune foarte importantă să-l regăsim şi să tragem discuţia pe acel teritoriu.”  </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>De ce se lasă oamenii seduși de figuri care spun enormități sau bazaconii? De ce oamenii continuă să creadă informații dovedite a fi false? Cum facem să construim punți de comunicare către cei cu convingeri radical diferite? L-am întrebat pe psihiatrul<b> Vlad Stroescu. </b></p><p><b>Vlad Stroescu: </b>„Cînd eram proaspăt psihiatru, acum 20 de ani, ce m-a surprins, intrînd în contact cu marile psihoze şi cu delirurile, a fost că sînt foarte asemănătoare între ele. Adică nu observăm nişte poveşti fantastice nemaipomenit de variate de la om la om, ci răni psihice foarte diferite şi de naturi foarte diferite par să conveargă în aceeaşi zonă. Care are un conţinut cultural – delirurile de acum 100 de ani nu sînt aceleaşi cu cele de azi. Părerea mea este că, atunci cînd există o rană, de orice fel – şi trăim cu nişte răni în zilele noastre –, mintea noastră, lovită ca un muşuroi, se organizează cît poate ea de repede şi se agaţă de cele mai la îndemînă explicaţii care ne sînt servite pe tavă. Pentru că orice este mai bun decît nonsensul. Şi uneori e greu să construieşti sens, e greu să găseşti explicaţii raţionale. Nu oricine este specialist, nu oricine are alfabetul necesar să înţeleagă nişte lucruri. Cred că nimeni dintre noi nu e cu adevărat invulnerabil la lucrurile astea.” </p><p><em>Cum facem să construim punți de comunicare către cei cu convingeri radical diferite? </em></p><p><b>Vlad Stroescu: </b>„Atunci cînd vorbesc cu cineva despre nişte lucruri la care nu am acces – se întîmplă şi în practica mea să fie lucruri de care nu mă pot atinge, pentru că sînt de nezdruncinat –, încerc să mă concentrez pe realitatea presantă, pe ce avem totuşi, în comun. Toţi avem copii de care trebuie să avem grijă, avem servicii pe care trebuie să ni le păstrăm, toţi avem o viaţă care merită păstrată. Aş lăsa autorităţile să dezmintă şi să informeze corect. Aici n-am nici un control. Fenomenala dezinformare din jurul nostru şi dificultatea teribilă de a alege sursele de încredere, pe mine mă dezarmează. Şi-atunci ce pot eu să fac este să încerc mereu să aduc discuţia pe un teritoriu comun, să încerc să caut acel teritoriu comun. Cu siguranţă există. Acuma pare că nu există, că sîntem pe planete diferite şi asta e foarte trist. El cu siguranţă există şi poate că e o misiune foarte importantă să-l regăsim şi să tragem discuţia pe acel teritoriu.”  </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16268529-vlad-stroescu-haide-i-sa-cautam-lucrurile-care-ne-ancoreaza-in-realitate.mp3" length="20979987" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/0l3aczdqmbcxffhoajne0dykvz0d?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16268529</guid>
    <pubDate>Thu, 12 Dec 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16268529/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16268529/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16268529/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16268529/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1745</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>68</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Falsuri virale: De ce credem în știri care nu sînt adevărate? - o discuție cu Alex Dincovici </itunes:title>
    <title>Falsuri virale: De ce credem în știri care nu sînt adevărate? - o discuție cu Alex Dincovici </title>
    <itunes:summary><![CDATA[În perioade de criză crește amploarea valului de dezinformare și se înmulțesc știrile false care acum, cu ajutorul rețelelor de socializare, se propagă cu o viteză mai mare decît oricînd. Am văzut fenomenul acesta în pandemie, îl vedem manifestîndu-se pe tema războiului din Ucraina și îl vedem în România în ultimele zile, pe rețelele de socializare. Ministerul Apărării Naționale a reacționat și a semnalat că, mai ales pe TikTok, au circulat știri false, sub titlul „Vine războiul”, cu imagini ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În perioade de criză crește amploarea valului de dezinformare și se înmulțesc știrile false care acum, cu ajutorul rețelelor de socializare, se propagă cu o viteză mai mare decît oricînd. Am văzut fenomenul acesta în pandemie, îl vedem manifestîndu-se pe tema războiului din Ucraina și îl vedem în România în ultimele zile, pe rețelele de socializare. Ministerul Apărării Naționale a reacționat și a semnalat că, mai ales pe TikTok, au circulat știri false, sub titlul „Vine războiul”, cu imagini cu deplasarea unor mijloace de luptă înregistrate în 1 decembrie, tancurile și blindatele participînd de fapt la parada militară de Ziua Națională. De asemenea, MApN a demontat știrea falsă conform căreia se fac pregătiri pentru recrutarea tinerilor între 18 și 35 de ani și mobilizarea rezerviștilor pentru a fi trimiși pe frontul din Ucraina.<b> </b>„Toate aceste informaţii sunt false!” a precizat Ministerul Apărării Naționale. De ce sîntem vulnerabili la dezinformare și știri false în perioade de criză, mai ales? L-am întrebat pe <b>antropologul Alex Dincovici.</b></p><p><b>Alex Dincovici: </b>„Cred că sîntem în general vulnerabili la ştiri false pentru că astăzi există foarte multe surse pe care le putem considera surse de ştiri. Oamenii îşi iau informaţia din extrem de multe locuri şi cred că dintotdeauna oamenii au tins să dea crezare mai degrabă informaţiilor care au un emiţător în care au încredere. În cercetările pe care le-am făcut, cînd întrebi de unde-şi iau oamenii informaţia, ca să-ţi dai seama pe ce canale poţi să promovezi un produs sau un serviciu, cei mai mulţi oameni au încredere veritabilă nu în informaţiile care provin din, teoretic, sursa sigură, care este producătorul respectiv, ci mai degrabă în ce le spun apropiaţii, membrii familiei. Teoretic e un lucru bun, pentru că îţi tragi informaţia dintr-o sursă care ştii că a folosit sau a interacţionat cu produsul respectiv şi îţi dai seama, dincolo de discursul de marketing şi de ceea ce este promis, dacă e într-adevăr bun pentru tine. Pentru că ai acces la nişte experienţe ale unor oameni apropiaţi şi similari în mai multe privinţe. Acum avem atît de multe reţele sociale, încît tindem să ne raportăm foarte mult la oamenii pe care-i vedem acolo şi-atunci cînd cineva difuzează o ştire, indiferent dacă e falsă sau adevărată, ne uităm mai degrabă de unde vine ştirea respectivă. Şi dacă ne apare nouă în <em>feed</em>, avem tendinţa să credem că uite, chiar se întîmplă lucrul acesta şi dacă pare cît de cît veridic, nu mai avem tendinţa să cercetăm.”</p><p><em>În timp ce demontarea unei știri false ia uneori ore de documentare și cercetare, falsul se propagă cu viteză uluitoare în spațiul online. Cum se poate lupta eficient cu dezinformarea?</em></p><p><b>Alex Dincovici: </b>„În general, la întrebarea asta, lumea răspunde: educaţia. Dar nu cred că educaţia în sensul pe care-l înţelege toată lumea e o soluţie. Pentru că educaţia e un proces care necesită foarte multă muncă şi care nu cred că poate combate nişte tendinţe umane prin care ne uităm la lume şi încercăm să ne explicăm ce se întîmplă. Trăim într-o lume din ce în ce mai complexă şi mai interconectată şi pentru mulţi oameni ceea ce se întîmplă la un moment dat nu are nici un sens. Dacă ne uităm inclusiv la situaţia politică din România, multă lume nu înţelege ce s-a întîmplat. Nici eu nu înţeleg. Cine pretinde că înţelege, se înşeală amarnic sau e o persoană prea arogantă. Şi-atunci, pentru un om obişnuit care vrea pur şi simplu să se uite la ce e în jur şi să înţeleagă de ce se întîmplă asta, el caută o explicaţie coerentă. Şi cred că de multe ori naraţiunile false sau care folosesc jumătăţi de adevăruri pentru a construi o naraţiune coerentă au un mare avantaj în faţa celor oficiale.” </p><p> Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În perioade de criză crește amploarea valului de dezinformare și se înmulțesc știrile false care acum, cu ajutorul rețelelor de socializare, se propagă cu o viteză mai mare decît oricînd. Am văzut fenomenul acesta în pandemie, îl vedem manifestîndu-se pe tema războiului din Ucraina și îl vedem în România în ultimele zile, pe rețelele de socializare. Ministerul Apărării Naționale a reacționat și a semnalat că, mai ales pe TikTok, au circulat știri false, sub titlul „Vine războiul”, cu imagini cu deplasarea unor mijloace de luptă înregistrate în 1 decembrie, tancurile și blindatele participînd de fapt la parada militară de Ziua Națională. De asemenea, MApN a demontat știrea falsă conform căreia se fac pregătiri pentru recrutarea tinerilor între 18 și 35 de ani și mobilizarea rezerviștilor pentru a fi trimiși pe frontul din Ucraina.<b> </b>„Toate aceste informaţii sunt false!” a precizat Ministerul Apărării Naționale. De ce sîntem vulnerabili la dezinformare și știri false în perioade de criză, mai ales? L-am întrebat pe <b>antropologul Alex Dincovici.</b></p><p><b>Alex Dincovici: </b>„Cred că sîntem în general vulnerabili la ştiri false pentru că astăzi există foarte multe surse pe care le putem considera surse de ştiri. Oamenii îşi iau informaţia din extrem de multe locuri şi cred că dintotdeauna oamenii au tins să dea crezare mai degrabă informaţiilor care au un emiţător în care au încredere. În cercetările pe care le-am făcut, cînd întrebi de unde-şi iau oamenii informaţia, ca să-ţi dai seama pe ce canale poţi să promovezi un produs sau un serviciu, cei mai mulţi oameni au încredere veritabilă nu în informaţiile care provin din, teoretic, sursa sigură, care este producătorul respectiv, ci mai degrabă în ce le spun apropiaţii, membrii familiei. Teoretic e un lucru bun, pentru că îţi tragi informaţia dintr-o sursă care ştii că a folosit sau a interacţionat cu produsul respectiv şi îţi dai seama, dincolo de discursul de marketing şi de ceea ce este promis, dacă e într-adevăr bun pentru tine. Pentru că ai acces la nişte experienţe ale unor oameni apropiaţi şi similari în mai multe privinţe. Acum avem atît de multe reţele sociale, încît tindem să ne raportăm foarte mult la oamenii pe care-i vedem acolo şi-atunci cînd cineva difuzează o ştire, indiferent dacă e falsă sau adevărată, ne uităm mai degrabă de unde vine ştirea respectivă. Şi dacă ne apare nouă în <em>feed</em>, avem tendinţa să credem că uite, chiar se întîmplă lucrul acesta şi dacă pare cît de cît veridic, nu mai avem tendinţa să cercetăm.”</p><p><em>În timp ce demontarea unei știri false ia uneori ore de documentare și cercetare, falsul se propagă cu viteză uluitoare în spațiul online. Cum se poate lupta eficient cu dezinformarea?</em></p><p><b>Alex Dincovici: </b>„În general, la întrebarea asta, lumea răspunde: educaţia. Dar nu cred că educaţia în sensul pe care-l înţelege toată lumea e o soluţie. Pentru că educaţia e un proces care necesită foarte multă muncă şi care nu cred că poate combate nişte tendinţe umane prin care ne uităm la lume şi încercăm să ne explicăm ce se întîmplă. Trăim într-o lume din ce în ce mai complexă şi mai interconectată şi pentru mulţi oameni ceea ce se întîmplă la un moment dat nu are nici un sens. Dacă ne uităm inclusiv la situaţia politică din România, multă lume nu înţelege ce s-a întîmplat. Nici eu nu înţeleg. Cine pretinde că înţelege, se înşeală amarnic sau e o persoană prea arogantă. Şi-atunci, pentru un om obişnuit care vrea pur şi simplu să se uite la ce e în jur şi să înţeleagă de ce se întîmplă asta, el caută o explicaţie coerentă. Şi cred că de multe ori naraţiunile false sau care folosesc jumătăţi de adevăruri pentru a construi o naraţiune coerentă au un mare avantaj în faţa celor oficiale.” </p><p> Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16262075-falsuri-virale-de-ce-credem-in-tiri-care-nu-sint-adevarate-o-discu-ie-cu-alex-dincovici.mp3" length="21453944" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/9yte4eroysa8mqjmspt9a4wtje7q?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16262075</guid>
    <pubDate>Wed, 11 Dec 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16262075/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16262075/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16262075/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16262075/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1784</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>67</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Carmen Uscatu: „Cred foarte mult în oameni și în puterea lor de a schimba vieți”</itunes:title>
    <title>Carmen Uscatu: „Cred foarte mult în oameni și în puterea lor de a schimba vieți”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Carmen Uscatu a publicat recent volumul autobiografic „Anul în care nu am murit” (Editura Humanitas). Carmen Uscatu este președinta și co-fondatoarea asociației „Dăruiește Viață”, ONG-ul care a construit un nou corp de clădire, dotat cu echipamente performante și tehnologie de ultimă generație, la Spitalul „Marie Curie”, doar din donații și sponsorizări de la cetățeni și firme. „Anul în care nu am murit” este o poveste cutremurătoare despre viață, moarte și renaștere. Carmen Uscatu a avut, la...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Carmen Uscatu a publicat recent volumul autobiografic „Anul în care nu am murit” (Editura Humanitas). Carmen Uscatu este președinta și co-fondatoarea asociației „Dăruiește Viață”, ONG-ul care a construit un nou corp de clădire, dotat cu echipamente performante și tehnologie de ultimă generație, la Spitalul „Marie Curie”, doar din donații și sponsorizări de la cetățeni și firme. „Anul în care nu am murit” este o poveste cutremurătoare despre viață, moarte și renaștere. Carmen Uscatu a avut, la 24 de ani, un grav accident de mașină care i-a schimbat viața. Povestea ei, dramatică și plină de încercări, este totodată plină de speranță și încredere în umanitate. „Eu am tendința să le arăt oamenilor că se poate și altfel” scrie ea în volumul autobiografic, o frază care sintetizează întregul ei parcurs. </p><p><b>Carmen Uscatu</b>: „Dincolo de oamenii care m-au salvat, au fost cărțile. Ele mi-au oferit acea lume la care eu nu aveam acces în anumite momente, fie pentru că eram pe un pat de spital și tot ce vedeam erau niște pereți albi, patul, mama care mă îngrijea, medicii și asistentele din jur, fie pentru că eram blocată în mintea mea. Și-atunci cărțile erau cele care îmi ofereau fie o lume imaginară, fie lumea reală a altor oameni care au trecut prin întîmplări grele și au reușit. E o carte a recunoștinței mele pentru viața pe care o am acum.”</p><p><em>Cum funcționează spitalul construit din donații și sponsorizări?<br/></em><b>Carmen Uscatu</b>: „L-am finalizat în 2023. Din cauza unui război cu autoritățile am reușit să îl deschidem abia în 2024, în aprilie. Primii pacienți au fost mutați din veche clădire în noua clădire undeva în jurul datei de 15-16 aprilie. Funcționează cu aceeași echipă din vechea clădire, deși, pe oncologie ei și-au dublat numărul de pacienți de cînd s-a deschis acest spital. Asistentele au început să facă <em>training</em>-uri online împreună cu spitalul St. Jude din SUA, medicii au început <em>fellowship</em>-uri de un an, doi la clinicile cu care colaborăm, din Olanda, Princess Máxima, și din Tennessee, St. Jude. Au început să se formeze echipele multidisciplinare. (...) Accesul la experiența celor mai mari clinici din Europa și din lume ne va aduce mult mai curînd aproape de ceea ce se întîmplă la nivel mondial: e o efervescență extraordinară în a salva cît mai mulți copii bolnavi de cancer. Există realmente o mare șansă. Rata de supraviețuire în Europa este pe la 83%. Ceea ce este extraordinar este că medicii, asistentele au început să vadă acest viitor. Le-a fost greu să creadă în acest proiect dar acum lucrurile se întîmplă la o cu totul altă dimensiune decît acum un an sau doi.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Carmen Uscatu a publicat recent volumul autobiografic „Anul în care nu am murit” (Editura Humanitas). Carmen Uscatu este președinta și co-fondatoarea asociației „Dăruiește Viață”, ONG-ul care a construit un nou corp de clădire, dotat cu echipamente performante și tehnologie de ultimă generație, la Spitalul „Marie Curie”, doar din donații și sponsorizări de la cetățeni și firme. „Anul în care nu am murit” este o poveste cutremurătoare despre viață, moarte și renaștere. Carmen Uscatu a avut, la 24 de ani, un grav accident de mașină care i-a schimbat viața. Povestea ei, dramatică și plină de încercări, este totodată plină de speranță și încredere în umanitate. „Eu am tendința să le arăt oamenilor că se poate și altfel” scrie ea în volumul autobiografic, o frază care sintetizează întregul ei parcurs. </p><p><b>Carmen Uscatu</b>: „Dincolo de oamenii care m-au salvat, au fost cărțile. Ele mi-au oferit acea lume la care eu nu aveam acces în anumite momente, fie pentru că eram pe un pat de spital și tot ce vedeam erau niște pereți albi, patul, mama care mă îngrijea, medicii și asistentele din jur, fie pentru că eram blocată în mintea mea. Și-atunci cărțile erau cele care îmi ofereau fie o lume imaginară, fie lumea reală a altor oameni care au trecut prin întîmplări grele și au reușit. E o carte a recunoștinței mele pentru viața pe care o am acum.”</p><p><em>Cum funcționează spitalul construit din donații și sponsorizări?<br/></em><b>Carmen Uscatu</b>: „L-am finalizat în 2023. Din cauza unui război cu autoritățile am reușit să îl deschidem abia în 2024, în aprilie. Primii pacienți au fost mutați din veche clădire în noua clădire undeva în jurul datei de 15-16 aprilie. Funcționează cu aceeași echipă din vechea clădire, deși, pe oncologie ei și-au dublat numărul de pacienți de cînd s-a deschis acest spital. Asistentele au început să facă <em>training</em>-uri online împreună cu spitalul St. Jude din SUA, medicii au început <em>fellowship</em>-uri de un an, doi la clinicile cu care colaborăm, din Olanda, Princess Máxima, și din Tennessee, St. Jude. Au început să se formeze echipele multidisciplinare. (...) Accesul la experiența celor mai mari clinici din Europa și din lume ne va aduce mult mai curînd aproape de ceea ce se întîmplă la nivel mondial: e o efervescență extraordinară în a salva cît mai mulți copii bolnavi de cancer. Există realmente o mare șansă. Rata de supraviețuire în Europa este pe la 83%. Ceea ce este extraordinar este că medicii, asistentele au început să vadă acest viitor. Le-a fost greu să creadă în acest proiect dar acum lucrurile se întîmplă la o cu totul altă dimensiune decît acum un an sau doi.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16252894-carmen-uscatu-cred-foarte-mult-in-oameni-i-in-puterea-lor-de-a-schimba-vie-i.mp3" length="21916173" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/fp7ehp622e6ua7n80fuul8bu6lie?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16252894</guid>
    <pubDate>Tue, 10 Dec 2024 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16252894/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16252894/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16252894/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16252894/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1823</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>66</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Septimius Pârvu: „Nimic nu opreşte guvernul în funcţie să stabilească data alegerilor”</itunes:title>
    <title>Septimius Pârvu: „Nimic nu opreşte guvernul în funcţie să stabilească data alegerilor”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ne întrebăm de două săptămîni ce ni se-ntîmplă și cum am ajuns aici. Ce urmează după decizia Curții Constituționale a României de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale? Care ar putea fi calendarul viitoarelor alegeri? Cum a căzut vestea anulării turului întîi peste o societate polarizată? L-am întrebat pe Septimius Pârvu, de la asociația ExpertForum. Septimius Pârvu: „Nu mă aşteptam să avem această înşiruire de evenimente. Mai ales că au existat contestaţii, sigur, pe alte subiecte, ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ne întrebăm de două săptămîni ce ni se-ntîmplă și cum am ajuns aici. Ce urmează după decizia Curții Constituționale a României de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale? Care ar putea fi calendarul viitoarelor alegeri? Cum a căzut vestea anulării turului întîi peste o societate polarizată? L-am întrebat pe Septimius Pârvu, de la asociația ExpertForum.</p><p><b>Septimius Pârvu: </b>„Nu mă aşteptam să avem această înşiruire de evenimente. Mai ales că au existat contestaţii, sigur, pe alte subiecte, dar totuşi a existat o renumărare, nu mă aşteptam, după validarea turului întîi, acesta să fie anulat. Mai ales în contextul în care începuse votarea. Cred că pică foarte prost, cred că a nemulţumit pe toată lumea.”</p><p><em>Care ar putea fi calendarul alegerilor prezidențiale de anul viitor? </em></p><p><b>Septimius Pârvu: </b>„Nimic nu opreşte guvernul care încă are atribuţii să stabilească o dată. Am văzut că domnul preşedinte Iohannis ne-a spus că următorul guvern va stabili data alegerilor. Probabil e o chestiune politică, mai degrabă, pentru că altminteri, legal, acest guvern nu are nici o interdicţie de a stabili data alegerilor. Data alegerilor se stabilieşte cu minim 75 de zile înainte de ziua alegerilor. E important să avem această dată cît mai curînd. Pentru că mi se pare o situaţie foarte neplăcută în care nu ştim ce urmează.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ne întrebăm de două săptămîni ce ni se-ntîmplă și cum am ajuns aici. Ce urmează după decizia Curții Constituționale a României de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale? Care ar putea fi calendarul viitoarelor alegeri? Cum a căzut vestea anulării turului întîi peste o societate polarizată? L-am întrebat pe Septimius Pârvu, de la asociația ExpertForum.</p><p><b>Septimius Pârvu: </b>„Nu mă aşteptam să avem această înşiruire de evenimente. Mai ales că au existat contestaţii, sigur, pe alte subiecte, dar totuşi a existat o renumărare, nu mă aşteptam, după validarea turului întîi, acesta să fie anulat. Mai ales în contextul în care începuse votarea. Cred că pică foarte prost, cred că a nemulţumit pe toată lumea.”</p><p><em>Care ar putea fi calendarul alegerilor prezidențiale de anul viitor? </em></p><p><b>Septimius Pârvu: </b>„Nimic nu opreşte guvernul care încă are atribuţii să stabilească o dată. Am văzut că domnul preşedinte Iohannis ne-a spus că următorul guvern va stabili data alegerilor. Probabil e o chestiune politică, mai degrabă, pentru că altminteri, legal, acest guvern nu are nici o interdicţie de a stabili data alegerilor. Data alegerilor se stabilieşte cu minim 75 de zile înainte de ziua alegerilor. E important să avem această dată cît mai curînd. Pentru că mi se pare o situaţie foarte neplăcută în care nu ştim ce urmează.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16247096-septimius-parvu-nimic-nu-opreste-guvernul-in-functie-sa-stabileasca-data-alegerilor.mp3" length="19783837" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/6g3sqai7dcbethrt51fc7jlhrot3?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16247096</guid>
    <pubDate>Mon, 09 Dec 2024 18:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16247096/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16247096/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16247096/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16247096/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1645</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>65</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Bogdan-Alexandru Stănescu: „Sondarea trecutului poate să nască ficțiune”</itunes:title>
    <title>Bogdan-Alexandru Stănescu: „Sondarea trecutului poate să nască ficțiune”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Bogdan-Alexandru Stănescu a publicat recent romanul „Soarele negru”, la Editura Trei. O carte care încheie trilogia începută cu „Copilăria lui Kaspar Hauser” și continuată cu „Abraxas”. Dacă primul volum era o carte a tatălui și al doilea o carte a mamei, acesta este un roman al familiei, pus într-o ramă onirică. Personajul narator care începe povestea este Ibrahim, fiul Smarandei, studentă la Geografie, și al lui Diallo, venit din Camerun în Bucureștiul anilor ’70 să studieze geologia. Diall...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Bogdan-Alexandru Stănescu a publicat recent romanul „Soarele negru”, la Editura Trei. O carte care încheie trilogia începută cu „Copilăria lui Kaspar Hauser” și continuată cu „Abraxas”. Dacă primul volum era o carte a tatălui și al doilea o carte a mamei, acesta este un roman al familiei, pus într-o ramă onirică. Personajul narator care începe povestea este Ibrahim, fiul Smarandei, studentă la Geografie, și al lui Diallo, venit din Camerun în Bucureștiul anilor ’70 să studieze geologia. Diallo își părăsește familia după 11 ani, ajunge în Anglia iar Ibrahim va trăi apoi angoasant absența tatălui iubit. Am vorbit la Tîrgul de carte Gaudeamus cu <b>Bogdan-Alexandru Stănescu</b> despre noul său roman precum și despre noutățile din imprintul Anansi pe care îl coordonează.</p><p><b>Bogdan-Alexandru Stănescu</b>: „Nu doar că nu știam, cînd am scris «Copilăria lui Kaspar Hauser», că o să fie o trilogie, nu știam nici cînd mă apropiam de încheierea «Soarelui negru» că e vorba de o trilogie. Mi-am dat seama în timpul lecturilor finale, de redactare, la «Soarele negru» că de fapt totul se leagă și nu doar tematic, că sînt simboluri care traversează toate cele trei cărți, că sînt mini-teme care trec dintr-o carte în alta, că sînt tot felul de cîrlige de pescuit lăsate acolo care sînt trase apoi într-o carte ulterioară și se întregește totul în acest «Soare negru». Într-adevăr, în «Copilăria lui Kaspar Hauser» era vorba de o figură a tatălui, pregnantă, în «Abraxas» e o mamă foarte puternică, care arestează întregul roman. Iar în «Soarele negru» avem un copil care pendulează între mamă și tată, un tată absent dar totuși foarte prezent, o mamă care și ea e absentă, pentru că tînjește după acel tată plecat. Am încercat să descriu o himeră, un animal mitologic compus din părți luate de la animale diferite – așa este familia în viziunea mea și în viziunea acestui personaj.”</p><p><em>Toate cele trei cărți de proză ale tale sînt cărți ale memoriei, cărți care par să spună că trecutul e o poveste unitară și coerentă, în care toate întîmplările sînt legate între ele prin fire solide, oricît de îndepărate ar fi unele de altele. De unde preocuparea pentru această idee de trecut?<br/></em><b>Bogdan-Alexandru Stănescu</b>: „Sînt atras de ideea că sondarea trecutului poate să nască ficțiune și că ficțiunea legată de trecut este de multe ori mai reală decît ceea ce numim noi amintiri precise – care nu sînt precise, ci sînt la fel de ireale, la rîndul lor.”</p><p><em>Care e puterea literaturii în vremuri grele?<br/></em><b>Bogdan-Alexandru Stănescu</b>: „Să spună adevărul. Eu încerc să fac asta, chiar sub umbrela ficțiunii, a fanteziei. Sînt pasaje satirice în această carte dar care sînt foarte serioase, de fapt. Știm de la Martin Amis: nimic nu doare mai rău decît rîsul. Cînd rîzi de ei, îi doare îngrozitor.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Bogdan-Alexandru Stănescu a publicat recent romanul „Soarele negru”, la Editura Trei. O carte care încheie trilogia începută cu „Copilăria lui Kaspar Hauser” și continuată cu „Abraxas”. Dacă primul volum era o carte a tatălui și al doilea o carte a mamei, acesta este un roman al familiei, pus într-o ramă onirică. Personajul narator care începe povestea este Ibrahim, fiul Smarandei, studentă la Geografie, și al lui Diallo, venit din Camerun în Bucureștiul anilor ’70 să studieze geologia. Diallo își părăsește familia după 11 ani, ajunge în Anglia iar Ibrahim va trăi apoi angoasant absența tatălui iubit. Am vorbit la Tîrgul de carte Gaudeamus cu <b>Bogdan-Alexandru Stănescu</b> despre noul său roman precum și despre noutățile din imprintul Anansi pe care îl coordonează.</p><p><b>Bogdan-Alexandru Stănescu</b>: „Nu doar că nu știam, cînd am scris «Copilăria lui Kaspar Hauser», că o să fie o trilogie, nu știam nici cînd mă apropiam de încheierea «Soarelui negru» că e vorba de o trilogie. Mi-am dat seama în timpul lecturilor finale, de redactare, la «Soarele negru» că de fapt totul se leagă și nu doar tematic, că sînt simboluri care traversează toate cele trei cărți, că sînt mini-teme care trec dintr-o carte în alta, că sînt tot felul de cîrlige de pescuit lăsate acolo care sînt trase apoi într-o carte ulterioară și se întregește totul în acest «Soare negru». Într-adevăr, în «Copilăria lui Kaspar Hauser» era vorba de o figură a tatălui, pregnantă, în «Abraxas» e o mamă foarte puternică, care arestează întregul roman. Iar în «Soarele negru» avem un copil care pendulează între mamă și tată, un tată absent dar totuși foarte prezent, o mamă care și ea e absentă, pentru că tînjește după acel tată plecat. Am încercat să descriu o himeră, un animal mitologic compus din părți luate de la animale diferite – așa este familia în viziunea mea și în viziunea acestui personaj.”</p><p><em>Toate cele trei cărți de proză ale tale sînt cărți ale memoriei, cărți care par să spună că trecutul e o poveste unitară și coerentă, în care toate întîmplările sînt legate între ele prin fire solide, oricît de îndepărate ar fi unele de altele. De unde preocuparea pentru această idee de trecut?<br/></em><b>Bogdan-Alexandru Stănescu</b>: „Sînt atras de ideea că sondarea trecutului poate să nască ficțiune și că ficțiunea legată de trecut este de multe ori mai reală decît ceea ce numim noi amintiri precise – care nu sînt precise, ci sînt la fel de ireale, la rîndul lor.”</p><p><em>Care e puterea literaturii în vremuri grele?<br/></em><b>Bogdan-Alexandru Stănescu</b>: „Să spună adevărul. Eu încerc să fac asta, chiar sub umbrela ficțiunii, a fanteziei. Sînt pasaje satirice în această carte dar care sînt foarte serioase, de fapt. Știm de la Martin Amis: nimic nu doare mai rău decît rîsul. Cînd rîzi de ei, îi doare îngrozitor.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16241476-bogdan-alexandru-stanescu-sondarea-trecutului-poate-sa-nasca-fic-iune.mp3" length="17707366" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/8sd5r3rsoji5dmkbkqd1b9eu51l3?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16241476</guid>
    <pubDate>Sun, 08 Dec 2024 21:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16241476/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16241476/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16241476/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16241476/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1472</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>64</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Radu Vancu: „Literatura e deopotrivă refugiu și armă” </itunes:title>
    <title>Radu Vancu: „Literatura e deopotrivă refugiu și armă” </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Scriitorul Radu Vancu a venit în studioul Radio România Cultural de la tîrgul de carte Gaudeamus. Am vorbit despre cel mai recent volum al său, „Boala &amp; Războiul: jurnal, 2020-2024”, apărut la Polirom. Este al treilea volum al jurnalului pe care îl ține din 2012 și care surprinde perioada pandemiei și primii ani ai invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Realitățile copleșitoare sînt surprinse în notații memorabile, adesea împletite cu reflecții despre puterea literaturii și cu descr...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Scriitorul Radu Vancu a venit în studioul Radio România Cultural de la tîrgul de carte Gaudeamus. Am vorbit despre cel mai recent volum al său, „Boala &amp; Războiul: jurnal, 2020-2024”, apărut la Polirom. Este al treilea volum al jurnalului pe care îl ține din 2012 și care surprinde perioada pandemiei și primii ani ai invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Realitățile copleșitoare sînt surprinse în notații memorabile, adesea împletite cu reflecții despre puterea literaturii și cu descrieri ale unor întîmplări domestice, liniștitoare. Familia, prietenii și literatura rămîn reperele solide atunci cînd în jur totul pare să o ia razna. Iar unul dintre personajele principale din jurnal este literatura. </p><p> <b>Radu Vancu</b>: „Frumusețea literaturii e amplificată atunci cînd ea devine convergentă cu adevărul, cînd se intersectează într-un punct geometric cu adevărul și ne vorbește nouă, oamenilor, construind frumusețe și din oroare, și din oroarea istoriei, și din lucruri întunecate pentru a ne spune adevărul despre noi, oamenii, inclusiv adevăruri inconfortabile. (...) Frumusețea e tot ceea ce ne intensifică. Și, în mod evident, nu doar esteticul ne intensifică. Ci și eticul, și politicul, vedem zilele acestea, și socialul, și istoricul, și economicul... În genere, tot ceea ce a construit vreodată umanul poate cunoaște puncte de intensificare. Uneori intensificare distructivă, e-adevărat. Dar eu cred că tot ceea ce intensifică devine artă, în general. Asta înțeleg prin frumusețe. Frumusețea reprezintă acest uman intensificat.”</p><p><em>Trăim și azi vremuri de foarte mare intensitate civică, umană, pînă la urmă. Este literatura un refugiu sau, mai degrabă, o armă în astfel de vremuri?</em></p><p><b>Radu Vancu</b>: „Nu cred că se exclud acestea două. Natura ei e dublă. Pe de-o parte literatura e un refugiu, te poate proteja, cum a făcut-o de atîtea ori pentru fiecare dintre noi. În alte momente este într-adevăr o armă. A denunța răul, a spune tăios că el există, a scrie, cum fac Iya Kiva, Yuliya Musakovska, Serhii Jadan sau Andrei Kurkov în Ucraina, despre răul îngrozitor pe care-l văd în jur sau a scrie, cum făcea Radnóti Miklós în Ungaria, despre oroarea infernului nazist pe care-l traversa și care l-a ucis e deopotrivă refugiu și armă.”  </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Scriitorul Radu Vancu a venit în studioul Radio România Cultural de la tîrgul de carte Gaudeamus. Am vorbit despre cel mai recent volum al său, „Boala &amp; Războiul: jurnal, 2020-2024”, apărut la Polirom. Este al treilea volum al jurnalului pe care îl ține din 2012 și care surprinde perioada pandemiei și primii ani ai invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Realitățile copleșitoare sînt surprinse în notații memorabile, adesea împletite cu reflecții despre puterea literaturii și cu descrieri ale unor întîmplări domestice, liniștitoare. Familia, prietenii și literatura rămîn reperele solide atunci cînd în jur totul pare să o ia razna. Iar unul dintre personajele principale din jurnal este literatura. </p><p> <b>Radu Vancu</b>: „Frumusețea literaturii e amplificată atunci cînd ea devine convergentă cu adevărul, cînd se intersectează într-un punct geometric cu adevărul și ne vorbește nouă, oamenilor, construind frumusețe și din oroare, și din oroarea istoriei, și din lucruri întunecate pentru a ne spune adevărul despre noi, oamenii, inclusiv adevăruri inconfortabile. (...) Frumusețea e tot ceea ce ne intensifică. Și, în mod evident, nu doar esteticul ne intensifică. Ci și eticul, și politicul, vedem zilele acestea, și socialul, și istoricul, și economicul... În genere, tot ceea ce a construit vreodată umanul poate cunoaște puncte de intensificare. Uneori intensificare distructivă, e-adevărat. Dar eu cred că tot ceea ce intensifică devine artă, în general. Asta înțeleg prin frumusețe. Frumusețea reprezintă acest uman intensificat.”</p><p><em>Trăim și azi vremuri de foarte mare intensitate civică, umană, pînă la urmă. Este literatura un refugiu sau, mai degrabă, o armă în astfel de vremuri?</em></p><p><b>Radu Vancu</b>: „Nu cred că se exclud acestea două. Natura ei e dublă. Pe de-o parte literatura e un refugiu, te poate proteja, cum a făcut-o de atîtea ori pentru fiecare dintre noi. În alte momente este într-adevăr o armă. A denunța răul, a spune tăios că el există, a scrie, cum fac Iya Kiva, Yuliya Musakovska, Serhii Jadan sau Andrei Kurkov în Ucraina, despre răul îngrozitor pe care-l văd în jur sau a scrie, cum făcea Radnóti Miklós în Ungaria, despre oroarea infernului nazist pe care-l traversa și care l-a ucis e deopotrivă refugiu și armă.”  </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16229090-radu-vancu-literatura-e-deopotriva-refugiu-i-arma.mp3" length="21004159" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/mg3vb4w807owj5yl7sezfoit272t?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16229090</guid>
    <pubDate>Thu, 05 Dec 2024 22:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16229090/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16229090/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16229090/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16229090/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1747</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>63</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Bastioanele cărții: cluburile de lectură</itunes:title>
    <title>Bastioanele cărții: cluburile de lectură</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Miercuri a început la București Tîrgul de Carte Gaudeamus Radio România, unde ne-am mutat studioul pentru trei seri. Am vorbit în această ediție, din mijlocul cărților, despre cluburile de carte şi rolul lor pentru promovarea lecturii. Invitatele noastre sînt două iniţiatoare de cluburi de carte: Laura Câlţea Vinţ, care e şi autoarea „Blogului unei cititoare de cursă lungă”, şi Mihaela Pascu-Oglindă, autoare de cronici literare în presa culturală.  Laura Câlţea Vinţ: „Cititul împreună și...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Miercuri a început la București Tîrgul de Carte Gaudeamus Radio România, unde ne-am mutat studioul pentru trei seri. Am vorbit în această ediție, din mijlocul cărților, despre cluburile de carte şi rolul lor pentru promovarea lecturii. Invitatele noastre sînt două iniţiatoare de cluburi de carte: Laura Câlţea Vinţ, care e şi autoarea „Blogului unei cititoare de cursă lungă”, şi Mihaela Pascu-Oglindă, autoare de cronici literare în presa culturală. </p><p><b>Laura Câlţea Vinţ</b>: „Cititul împreună și discutarea unei cărți te fac să descoperi că există mult mai multe înțelesuri, valențe, perspective asupra a ceea ce ai citit și îți îmbogățesc actul lecturii. Eu fac de zece ani cluburi de carte pentru că descopăr altfel plăcerea lecturii. Și mai e ceva: un club de carte te scoate din ale tale. Oricît ai avea impresia că ai citit într-o cheie corectă, la un club de carte descoperi că sînt mai multe perspective, unele cu care nu ești de acord, însă asta te face mai deschis față de o altă opinie.”</p><p><em>Poate acest gen de lectură colectivă să impulsioneze cititul, în general?</em></p><p><b>Mihaela Pascu-Oglindă</b>: „Cu siguranță. Cred că funcționează foarte mult puterea exemplului. Pentru că ducem cu toții vieți aglomerate, pe fugă, un club de carte ne ajută să ne ancorăm în lectură. Iată, trec douăsprezece luni și putem spune că am citit douăsprezece cărți. Poate fără un club de lectură nu le-am fi citit. Pentru că popularizăm ideea prin ceea ce postăm după fiecare ediție a clubului, cu siguranță sînt oameni care văd acea carte, văd că ne-a plăcut foarte mult sau nu ne-a plăcut și s-au iscat discuții și oamenii devin curioși și-și cumpără cartea și, în timp, astfel de lucruri ajută și îndrăznesc și alți oameni să-și facă un club de carte. E extraordinar de simplu.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Miercuri a început la București Tîrgul de Carte Gaudeamus Radio România, unde ne-am mutat studioul pentru trei seri. Am vorbit în această ediție, din mijlocul cărților, despre cluburile de carte şi rolul lor pentru promovarea lecturii. Invitatele noastre sînt două iniţiatoare de cluburi de carte: Laura Câlţea Vinţ, care e şi autoarea „Blogului unei cititoare de cursă lungă”, şi Mihaela Pascu-Oglindă, autoare de cronici literare în presa culturală. </p><p><b>Laura Câlţea Vinţ</b>: „Cititul împreună și discutarea unei cărți te fac să descoperi că există mult mai multe înțelesuri, valențe, perspective asupra a ceea ce ai citit și îți îmbogățesc actul lecturii. Eu fac de zece ani cluburi de carte pentru că descopăr altfel plăcerea lecturii. Și mai e ceva: un club de carte te scoate din ale tale. Oricît ai avea impresia că ai citit într-o cheie corectă, la un club de carte descoperi că sînt mai multe perspective, unele cu care nu ești de acord, însă asta te face mai deschis față de o altă opinie.”</p><p><em>Poate acest gen de lectură colectivă să impulsioneze cititul, în general?</em></p><p><b>Mihaela Pascu-Oglindă</b>: „Cu siguranță. Cred că funcționează foarte mult puterea exemplului. Pentru că ducem cu toții vieți aglomerate, pe fugă, un club de carte ne ajută să ne ancorăm în lectură. Iată, trec douăsprezece luni și putem spune că am citit douăsprezece cărți. Poate fără un club de lectură nu le-am fi citit. Pentru că popularizăm ideea prin ceea ce postăm după fiecare ediție a clubului, cu siguranță sînt oameni care văd acea carte, văd că ne-a plăcut foarte mult sau nu ne-a plăcut și s-au iscat discuții și oamenii devin curioși și-și cumpără cartea și, în timp, astfel de lucruri ajută și îndrăznesc și alți oameni să-și facă un club de carte. E extraordinar de simplu.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16223311-bastioanele-car-ii-cluburile-de-lectura.mp3" length="20278736" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16223311</guid>
    <pubDate>Wed, 04 Dec 2024 23:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16223311/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16223311/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16223311/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16223311/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1686</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>62</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Poți să fii neutru cînd războiul bate la ușă? </itunes:title>
    <title>Poți să fii neutru cînd războiul bate la ușă? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ce reprezintă neutralitatea pentru un stat și care sînt riscurile ei? Ce înseamnă să fii neutru cînd la graniță sau foarte aproape e un război? Am întrebat-o pe Miruna Butnaru-Troncotă, prof. univ. la SNSPA, specialistă în relații internaționale și în zona Balcanilor. De fapt, de unde vine acest termen de neutralitate? Ce înseamnă să fii neutru ca stat? Miruna Butnaru-Troncotă: „În latină, neuter înseamnă nici cu unul, nici cu celălalt. Neutralitatea a apărut ca principiu de drept undeva în s...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ce reprezintă neutralitatea pentru un stat și care sînt riscurile ei? Ce înseamnă să fii neutru cînd la graniță sau foarte aproape e un război? Am întrebat-o pe Miruna Butnaru-Troncotă, prof. univ. la SNSPA, specialistă în relații internaționale și în zona Balcanilor.</p><p><em>De fapt, de unde vine acest termen de neutralitate? Ce înseamnă să fii neutru ca stat?</em></p><p><b>Miruna Butnaru-Troncotă: </b>„În latină, <em>neuter</em> înseamnă nici cu unul, nici cu celălalt. Neutralitatea a apărut ca principiu de drept undeva în secolul al XVIII-lea ca o invocare a neimplicării într-un conflict şi a menţinerii relaţiei cu beligeranţii. Asta era o soluţie a unor state cu o anumită poziţionare geografică, geo-strategică, care să permită medierea, poate, dar desigur şi conservarea, avînd în vedere că, din varii motive acel stat nu avea posibilitatea să se înarmeze foarte tare şi să facă parte dintr-o alianţă militară. De obicei vorbim de state mici dar cu anumite resurse strategice, care să poată uşor balansa cu oricare dintre beligeranţi. Să nu trebuiască să aleagă să fie într-o tabără sau alta, pentru că asta implică riscuri, pentru că într-un război o tabără pierde şi alta cîştigă. Elveţia este probabil cazul cel mai cunoscut.”</p><p><em>Poți fi neutru fără să fii perceput ca sprijinind, implicit, una dintre părți?</em></p><p><b>Miruna Butnaru-Troncotă: </b>„Eu aş spune în mod clar că nu. Neutralitatea este un concept politizat, care depinde de contexte politice. O poziţionare oportunistă care caută să storcă nişte oportunităţi din nişte crize. Fac asta statele care nu se pot baza pe alte elemente. Poate nici nu au o poziţie geo-strategică grozavă, sau poate vor să stoarcă ceva şi de la unii, şi de la alţii. Şi-atunci, pentru a-ţi crea cît mai multe oportunităţi, alegi o ambivalenţă, o ambiguitate, pe care o şi legiferezi, o pui în constituţia ta, ca să te şi constrîngă şi astfel, îţi e foarte uşor ca-n diferite situaţii să te foloseşti de scuza neutralităţii pentru a justifica unele poziţii inclusiv ilegitime sau chiar ilegale, cum a fost în cazul anexării Crimeei.”</p><p><em>Poate că unii oameni se întreabă: dar nu e înțelept să fii neutru cînd apare un conflict în apropiere, să stai deoparte ca să te protejezi, să nu intervii într-un război care nu te privește?</em></p><p><b>Miruna Butnaru-Troncotă: </b>„Acest argument este chintesenţa ipocriziei. Mai ales cînd vorbim de o invazie sau un război neprovocat, ilegitim, ilegal, aşa cum este cazul războiului din Ucraina declanşat de Federaţia Rusă. (...) Nu vreau neapărat să folosesc termeni moralizatori, dar cînd vorbim de o invazie şi de o nedreptate evidentă, a spune că vrei să fii neutru şi că iubeşti pacea, nu înseamnă decît o formă voalată de a lua partea invadatorului. <br/><br/><em>Deci neutralitate nu înseamnă pace?</em></p><p><b>Miruna Butnaru-Troncotă: </b>„Sub nici o formă. Nu, nu înseamnă pace. Înseamnă să stai cu mîinile în sîn şi să aştepţi momentul cel mai potrivit ca să profiţi ba de un beligerant, ba de celălalt. Ni se spune adesea ca justificare a poziţiei neutralităţii că e bine să avem relaţii şi cu unii, şi cu alţii. În cazul unei asimetrii evidente şi de putere militară dar mai ales de intenţie – Ucraina se apără în faţa unei invazii neprovocate – a spune că vrei să ai relaţii bune şi cu unii, şi cu alţii înseamnă a avea clar o poziţie pro partea care comite nedreptatea.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ce reprezintă neutralitatea pentru un stat și care sînt riscurile ei? Ce înseamnă să fii neutru cînd la graniță sau foarte aproape e un război? Am întrebat-o pe Miruna Butnaru-Troncotă, prof. univ. la SNSPA, specialistă în relații internaționale și în zona Balcanilor.</p><p><em>De fapt, de unde vine acest termen de neutralitate? Ce înseamnă să fii neutru ca stat?</em></p><p><b>Miruna Butnaru-Troncotă: </b>„În latină, <em>neuter</em> înseamnă nici cu unul, nici cu celălalt. Neutralitatea a apărut ca principiu de drept undeva în secolul al XVIII-lea ca o invocare a neimplicării într-un conflict şi a menţinerii relaţiei cu beligeranţii. Asta era o soluţie a unor state cu o anumită poziţionare geografică, geo-strategică, care să permită medierea, poate, dar desigur şi conservarea, avînd în vedere că, din varii motive acel stat nu avea posibilitatea să se înarmeze foarte tare şi să facă parte dintr-o alianţă militară. De obicei vorbim de state mici dar cu anumite resurse strategice, care să poată uşor balansa cu oricare dintre beligeranţi. Să nu trebuiască să aleagă să fie într-o tabără sau alta, pentru că asta implică riscuri, pentru că într-un război o tabără pierde şi alta cîştigă. Elveţia este probabil cazul cel mai cunoscut.”</p><p><em>Poți fi neutru fără să fii perceput ca sprijinind, implicit, una dintre părți?</em></p><p><b>Miruna Butnaru-Troncotă: </b>„Eu aş spune în mod clar că nu. Neutralitatea este un concept politizat, care depinde de contexte politice. O poziţionare oportunistă care caută să storcă nişte oportunităţi din nişte crize. Fac asta statele care nu se pot baza pe alte elemente. Poate nici nu au o poziţie geo-strategică grozavă, sau poate vor să stoarcă ceva şi de la unii, şi de la alţii. Şi-atunci, pentru a-ţi crea cît mai multe oportunităţi, alegi o ambivalenţă, o ambiguitate, pe care o şi legiferezi, o pui în constituţia ta, ca să te şi constrîngă şi astfel, îţi e foarte uşor ca-n diferite situaţii să te foloseşti de scuza neutralităţii pentru a justifica unele poziţii inclusiv ilegitime sau chiar ilegale, cum a fost în cazul anexării Crimeei.”</p><p><em>Poate că unii oameni se întreabă: dar nu e înțelept să fii neutru cînd apare un conflict în apropiere, să stai deoparte ca să te protejezi, să nu intervii într-un război care nu te privește?</em></p><p><b>Miruna Butnaru-Troncotă: </b>„Acest argument este chintesenţa ipocriziei. Mai ales cînd vorbim de o invazie sau un război neprovocat, ilegitim, ilegal, aşa cum este cazul războiului din Ucraina declanşat de Federaţia Rusă. (...) Nu vreau neapărat să folosesc termeni moralizatori, dar cînd vorbim de o invazie şi de o nedreptate evidentă, a spune că vrei să fii neutru şi că iubeşti pacea, nu înseamnă decît o formă voalată de a lua partea invadatorului. <br/><br/><em>Deci neutralitate nu înseamnă pace?</em></p><p><b>Miruna Butnaru-Troncotă: </b>„Sub nici o formă. Nu, nu înseamnă pace. Înseamnă să stai cu mîinile în sîn şi să aştepţi momentul cel mai potrivit ca să profiţi ba de un beligerant, ba de celălalt. Ni se spune adesea ca justificare a poziţiei neutralităţii că e bine să avem relaţii şi cu unii, şi cu alţii. În cazul unei asimetrii evidente şi de putere militară dar mai ales de intenţie – Ucraina se apără în faţa unei invazii neprovocate – a spune că vrei să ai relaţii bune şi cu unii, şi cu alţii înseamnă a avea clar o poziţie pro partea care comite nedreptatea.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16215226-po-i-sa-fii-neutru-cind-razboiul-bate-la-u-a.mp3" length="20632985" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/yzuapp2305sh8dty2pdbsplzhqlh?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16215226</guid>
    <pubDate>Tue, 03 Dec 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16215226/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16215226/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16215226/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16215226/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1716</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>61</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce se întîmplă în Siria? O criză cronică intrată în faza acută</itunes:title>
    <title>Ce se întîmplă în Siria? O criză cronică intrată în faza acută</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În Siria, forțele rebele care se opun președintelui Bashar al-Assad au lansat un atac împotriva guvernului, preluînd controlul asupra unor zone din orașul Alep, al doilea ca mărime al țării. Este cea mai semnificativă ofensivă din ultimii ani. Ca reacție, armata siriană a lansat atacuri aeriene împotriva insurgenților și Rusia a anunțat că forțele sale aeriene ajută armata siriană. În 2011, în Siria au avut loc proteste față de regimul lui Bashar al-Assad, în contextul așa numitei Primăveri A...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În Siria, forțele rebele care se opun președintelui Bashar al-Assad au lansat un atac împotriva guvernului, preluînd controlul asupra unor zone din orașul Alep, al doilea ca mărime al țării. Este cea mai semnificativă ofensivă din ultimii ani. Ca reacție, armata siriană a lansat atacuri aeriene împotriva insurgenților și Rusia a anunțat că forțele sale aeriene ajută armata siriană. În 2011, în Siria au avut loc proteste față de regimul lui Bashar al-Assad, în contextul așa numitei Primăveri Arabe, cînd, în mai multe state arabe au început revolte față de regimurile autoritare sau dictatoriale. Regimul Bashar al-Assad a reacționat cu violență împotriva manifestanților. Dar cum s-a ajuns la război civil? Cum se face că, de peste 10 ani, Siria este atît de instabilă? Ce se poate face pentru populaţia afectată grav de anii de război? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).</p><p><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Din momentul în care a început Primăvara Arabă şi-apoi protestele şi răspunsul guvernamental au condus spre războiul civil, regiunile Alep, Idlib au fost revendicate alternativ atît de forţele guvernamentale, apoi de forţele insurgente apoi din nou recîştigate. Pînă la urmă acesta este teritoriul sirian pentru care se luptă multiplele forţe implicate. 2018 a fost punctul culminant al războiului civil. Lucrurile au început să se stabilizeze. Se vorbea inclusiv în spaţiul regional al Orientului Mijlociu despre o posibilă readucere în spaţiul dialogului şi al negocierilor a lui Bashar al-Asad, care a fost acuzat de unele dintre cele mai grave crime împotriva propriei populaţii. Să nu uităm că s-a discutat despre folosirea gazului sarin şi a armelor chimice de distrugere în masă, care a fost sancţionată la nivel discursiv, dar în plan practic nu s-au luat foarte multe măsuri. Conflcitul s-a acutizat pînă la un moment dat şi apoi s-a sedimentat într-un anume punct. Pentru că toate statele implicate în Siria, avînd, unele dintre ele, interese divergente, parcă au ajuns la o înţelegere informală, să nu se calce reciproc pe bătături. Şi-apoi, fiecare mare putere, avînd alte interese într-o altă regiune, Siria a fost lăsată în voia sorţii, să curgă lucrurile de la sine.”  <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În Siria, forțele rebele care se opun președintelui Bashar al-Assad au lansat un atac împotriva guvernului, preluînd controlul asupra unor zone din orașul Alep, al doilea ca mărime al țării. Este cea mai semnificativă ofensivă din ultimii ani. Ca reacție, armata siriană a lansat atacuri aeriene împotriva insurgenților și Rusia a anunțat că forțele sale aeriene ajută armata siriană. În 2011, în Siria au avut loc proteste față de regimul lui Bashar al-Assad, în contextul așa numitei Primăveri Arabe, cînd, în mai multe state arabe au început revolte față de regimurile autoritare sau dictatoriale. Regimul Bashar al-Assad a reacționat cu violență împotriva manifestanților. Dar cum s-a ajuns la război civil? Cum se face că, de peste 10 ani, Siria este atît de instabilă? Ce se poate face pentru populaţia afectată grav de anii de război? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).</p><p><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Din momentul în care a început Primăvara Arabă şi-apoi protestele şi răspunsul guvernamental au condus spre războiul civil, regiunile Alep, Idlib au fost revendicate alternativ atît de forţele guvernamentale, apoi de forţele insurgente apoi din nou recîştigate. Pînă la urmă acesta este teritoriul sirian pentru care se luptă multiplele forţe implicate. 2018 a fost punctul culminant al războiului civil. Lucrurile au început să se stabilizeze. Se vorbea inclusiv în spaţiul regional al Orientului Mijlociu despre o posibilă readucere în spaţiul dialogului şi al negocierilor a lui Bashar al-Asad, care a fost acuzat de unele dintre cele mai grave crime împotriva propriei populaţii. Să nu uităm că s-a discutat despre folosirea gazului sarin şi a armelor chimice de distrugere în masă, care a fost sancţionată la nivel discursiv, dar în plan practic nu s-au luat foarte multe măsuri. Conflcitul s-a acutizat pînă la un moment dat şi apoi s-a sedimentat într-un anume punct. Pentru că toate statele implicate în Siria, avînd, unele dintre ele, interese divergente, parcă au ajuns la o înţelegere informală, să nu se calce reciproc pe bătături. Şi-apoi, fiecare mare putere, avînd alte interese într-o altă regiune, Siria a fost lăsată în voia sorţii, să curgă lucrurile de la sine.”  <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16207597-ce-se-intimpla-in-siria-o-criza-cronica-intrata-in-faza-acuta.mp3" length="20644871" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/cx0qfz1ucx8kzwadi9i0gdidz0j6?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16207597</guid>
    <pubDate>Mon, 02 Dec 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16207597/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16207597/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16207597/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16207597/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1716</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>60</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ariana Harwicz: „Scrisul nu le aparține numai scriitorilor”</itunes:title>
    <title>Ariana Harwicz: „Scrisul nu le aparține numai scriitorilor”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Scriitoarea Ariana Harwicz a debutat în proză cu romanul „Mori, iubitule!”, în care pune sub lupă ideea de familie, de cuplu, maternitatea, feminitatea, pasiunea, erotismul. Și ţine lupa în așa fel încît toate astea iau foc. „Mori, iubitule!” a apărut în 2012 și ediţia în limba engleză a fost nominalizată la International Booker Prize, unul dintre cele mai importante premii literare internaționale, nominalizare care i-a adus foarte multă vizibilitate și traduceri. Mai mult, „Mori, iubitule!” ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Scriitoarea Ariana Harwicz a debutat în proză cu romanul „Mori, iubitule!”, în care pune sub lupă ideea de familie, de cuplu, maternitatea, feminitatea, pasiunea, erotismul. Și ţine lupa în așa fel încît toate astea iau foc. „Mori, iubitule!” a apărut în 2012 și ediţia în limba engleză a fost nominalizată la International Booker Prize, unul dintre cele mai importante premii literare internaționale, nominalizare care i-a adus foarte multă vizibilitate și traduceri. Mai mult, „Mori, iubitule!” este în curs de ecranizare, în regia lui Lynne Ramsay, cu Jennifer Lawrence și Robert Pattinson în rolurile principale. Am vorbit cu Ariana Harwicz despre romanul „Mori, iubitule!” la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT). Interviul a fost tradus de Ioana Aelenei.</p><p><em>De ce a fost important pentru dumneavoastră să chestionați maternitatea, familia, ideea de cuplu?<br/></em><b>Ariana Harwicz</b>: „Cînd am început să scriu «Mori, iubitule!» nu știam deloc că scriu o carte. Nu mă consideram scriitoare. Îmi place să cred că scrisul nu le aparține numai scriitorilor. Scrisul vine de altundeva decît din Academie sau de la scriitori. Atunci cînd am început să scriu, trăiam maternitatea pentru prima dată. Eram la țară, în Franța și nu înțelegeam absolut nimic din ce mi se întîmpla și a trebuit să exorcizez acest lucru. Nu dintr-un motiv ideologic, ci pentru a mă salva pe mine însămi. ”</p><p><em>De ce nu are nume personajul dumneavoastră?<br/></em><b>Ariana Harwicz</b>: „Într-adevăr, cu excepția celui mai recent roman, personajele mele nu au nume. E de fapt ca în piesele de teatru ale lui Beckett, unde personajele sînt un număr, sau o literă sau pur și simplu sînt mama, tatăl, copilul, e vorba despre rolul social pe care-l are fiecare. E ca în armată, unde avem grade militare. Pentru mine familia este ca o armată, unde fiecare are un rol concret.”</p><p>Romanele Arianei Harwicz au apărut în limba română la Editura Vellant – „Mori, iubitule!” și „Degenerat”, în traducerea Lilianei Pleșa Iacob și „Pierderea judecății”, în traducerea Corneliei Rădulescu.</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Scriitoarea Ariana Harwicz a debutat în proză cu romanul „Mori, iubitule!”, în care pune sub lupă ideea de familie, de cuplu, maternitatea, feminitatea, pasiunea, erotismul. Și ţine lupa în așa fel încît toate astea iau foc. „Mori, iubitule!” a apărut în 2012 și ediţia în limba engleză a fost nominalizată la International Booker Prize, unul dintre cele mai importante premii literare internaționale, nominalizare care i-a adus foarte multă vizibilitate și traduceri. Mai mult, „Mori, iubitule!” este în curs de ecranizare, în regia lui Lynne Ramsay, cu Jennifer Lawrence și Robert Pattinson în rolurile principale. Am vorbit cu Ariana Harwicz despre romanul „Mori, iubitule!” la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT). Interviul a fost tradus de Ioana Aelenei.</p><p><em>De ce a fost important pentru dumneavoastră să chestionați maternitatea, familia, ideea de cuplu?<br/></em><b>Ariana Harwicz</b>: „Cînd am început să scriu «Mori, iubitule!» nu știam deloc că scriu o carte. Nu mă consideram scriitoare. Îmi place să cred că scrisul nu le aparține numai scriitorilor. Scrisul vine de altundeva decît din Academie sau de la scriitori. Atunci cînd am început să scriu, trăiam maternitatea pentru prima dată. Eram la țară, în Franța și nu înțelegeam absolut nimic din ce mi se întîmpla și a trebuit să exorcizez acest lucru. Nu dintr-un motiv ideologic, ci pentru a mă salva pe mine însămi. ”</p><p><em>De ce nu are nume personajul dumneavoastră?<br/></em><b>Ariana Harwicz</b>: „Într-adevăr, cu excepția celui mai recent roman, personajele mele nu au nume. E de fapt ca în piesele de teatru ale lui Beckett, unde personajele sînt un număr, sau o literă sau pur și simplu sînt mama, tatăl, copilul, e vorba despre rolul social pe care-l are fiecare. E ca în armată, unde avem grade militare. Pentru mine familia este ca o armată, unde fiecare are un rol concret.”</p><p>Romanele Arianei Harwicz au apărut în limba română la Editura Vellant – „Mori, iubitule!” și „Degenerat”, în traducerea Lilianei Pleșa Iacob și „Pierderea judecății”, în traducerea Corneliei Rădulescu.</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16191177-ariana-harwicz-scrisul-nu-le-apar-ine-numai-scriitorilor.mp3" length="19699896" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/wt399b6p66rhgtikjo52zjjkckk9?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16191177</guid>
    <pubDate>Fri, 29 Nov 2024 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16191177/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16191177/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16191177/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16191177/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1638</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>59</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Drumul greu spre o normalizare a relațiilor dintre Israel și Liban</itunes:title>
    <title>Drumul greu spre o normalizare a relațiilor dintre Israel și Liban</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Acordul de încetare a focului pentru 60 de zile între Israel și Liban, mediat de Statele Unite ale Americii și Franța, a intrat în vigoare miercuri dimineață. Israelul trebuie să-și retragă trupele în această perioadă, în timp ce armata libaneză trebuie să preia controlul zonei din Sudul Libanului. Jurnalista Carmen Gavrilă, de la Radio România Actualități, specializată în Orientul Mijlociu, explică situația și termenii acordului.  Carmen Gavrilă: „Știm că în 60 de zile ar trebui să se întîmp...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Acordul de încetare a focului pentru 60 de zile între Israel și Liban, mediat de Statele Unite ale Americii și Franța, a intrat în vigoare miercuri dimineață. Israelul trebuie să-și retragă trupele în această perioadă, în timp ce armata libaneză trebuie să preia controlul zonei din Sudul Libanului. Jurnalista Carmen Gavrilă, de la Radio România Actualități, specializată în Orientul Mijlociu, explică situația și termenii acordului.</p><p> <b>Carmen Gavrilă: </b>„Știm că în 60 de zile ar trebui să se întîmple treptat retragerea Israelului în granițele Israelului și retragerea forțelor Hezbollah – atenție! și luptători, și armament – în partea libaneză, de dincoace de granița de altfel nerecunoscută oficial, pentru că între cele două state nu există un acord de pace și nici granițe recunoscute ca atare. Grija principală care transpare din ceea ce știm că este menționat în acest acord este să nu existe vacuum. Să nu existe spații în care fie să se infiltreze Hezbollah, fie să apară alte grupări afiliate Hezbollah sau alte grupări înarmate, pentru că Libanul nu duce lipsă de așa ceva. Este o încetare a focului care se dorește a fi baza pentru un viitor armistițiu.”</p><p><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu </b>și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Acordul de încetare a focului pentru 60 de zile între Israel și Liban, mediat de Statele Unite ale Americii și Franța, a intrat în vigoare miercuri dimineață. Israelul trebuie să-și retragă trupele în această perioadă, în timp ce armata libaneză trebuie să preia controlul zonei din Sudul Libanului. Jurnalista Carmen Gavrilă, de la Radio România Actualități, specializată în Orientul Mijlociu, explică situația și termenii acordului.</p><p> <b>Carmen Gavrilă: </b>„Știm că în 60 de zile ar trebui să se întîmple treptat retragerea Israelului în granițele Israelului și retragerea forțelor Hezbollah – atenție! și luptători, și armament – în partea libaneză, de dincoace de granița de altfel nerecunoscută oficial, pentru că între cele două state nu există un acord de pace și nici granițe recunoscute ca atare. Grija principală care transpare din ceea ce știm că este menționat în acest acord este să nu existe vacuum. Să nu existe spații în care fie să se infiltreze Hezbollah, fie să apară alte grupări afiliate Hezbollah sau alte grupări înarmate, pentru că Libanul nu duce lipsă de așa ceva. Este o încetare a focului care se dorește a fi baza pentru un viitor armistițiu.”</p><p><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu </b>și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16189213-drumul-greu-spre-o-normalizare-a-rela-iilor-dintre-israel-i-liban.mp3" length="18514031" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/1ufzg4wwtvz6df0mw04czcsuqx3j?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16189213</guid>
    <pubDate>Thu, 28 Nov 2024 15:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16189213/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16189213/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16189213/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16189213/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1539</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>58</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Antisemitism, legionarism, fascism... Umbrele din trecut care ne bîntuie prezentul</itunes:title>
    <title>Antisemitism, legionarism, fascism... Umbrele din trecut care ne bîntuie prezentul</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ce este Mişcarea Legionară sau Legiunea Arhanghelul Mihail? Cine au fost şi ce au făcut Corneliu Zelea Codreanu şi mareşalul Ion Antonescu? Zilele acestea e necesar, mai mult ca oricînd în istoria postdecembristă a României, să ne amintim de crimele orchestrate de Mişcarea Legionară şi mareşalul Antonescu, de antisemitism şi Holocaust. Istoricii Adrian Cioflâncă şi Dorin Dobrincu vorbesc despre acest capitol întunecat din istoria noastră.  Adrian Cioflâncă: „Mişcarea antisemită are tradi...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ce este Mişcarea Legionară sau Legiunea Arhanghelul Mihail? Cine au fost şi ce au făcut Corneliu Zelea Codreanu şi mareşalul Ion Antonescu? Zilele acestea e necesar, mai mult ca oricînd în istoria postdecembristă a României, să ne amintim de crimele orchestrate de Mişcarea Legionară şi mareşalul Antonescu, de antisemitism şi Holocaust. Istoricii Adrian Cioflâncă şi Dorin Dobrincu vorbesc despre acest capitol întunecat din istoria noastră. </p><p><b>Adrian Cioflâncă</b>: „Mişcarea antisemită are tradiţii mai vechi de perioada interbelică, povestea datează încă de la fondarea statului român modern. Constituţia de la 1866 a fost modificată în Adunarea Constituantă sub presiunea unei mişcări de stradă antisemite. Iniţial, Adunarea Constituantă intenţiona să acorde drepturi cetăţeneşti evreilor. Antisemiţii, care erau surprinzător de bine organizaţi şi articulaţi discursiv la 1866, s-au mobilizat, au scris petiţii, au adunat mii de semnături, au mobilizat oameni politici în Adunarea Constituantă, au adunat o mulţime agresivă la uşile Adunării şi i-au presat pe oamenii politici, care au cedat prea repede şi au modificat articolul din Constituţie care acorda drepturi evreilor, creînd o problemă care va dura decenii la rînd. În 1866, după ce a obţinut schimbarea Constituţiei, mulţimea agresivă de la Adunarea Constituantă s-a pornit şi a distrus Templul Coral. Aşadar avem un <em>păcat originar</em> al statului român modern care apoi s-a tot repetat, au fost o mulţime de episoade violente despre care nu învăţăm în manuale, dar problema de aici porneşte.”</p><p><b>Dorin Dobrincu</b>: „Pe această bază, care vine din secolul al XIX-lea, după Primul Război Mondial, în consonanţă cu ce se întîmpla în multe alte ţări din Europa, şi în România se dezvoltă o mişcare antisemită, xenofobă, general vorbind, dar cu accent pe antisemitism, şi în cele din urmă profund antidemocratică. Mai întîi, în 1923, a fost înfiinţată la Iaşi o organizaţie politică numită Liga Apărării Naţional-Creştine, condusă de profesorul A. C. Cuza de la Facultatea de Drept a Universităţii ieşene. Această Ligă intră în Parlament, are o bază importantă electorală în special în Moldova centrală şi de Nord dar şi în alte locuri din România. Din partidul acesta a făcut parte şi un profesor de la liceul din Huşi, Ion Zelea Codreanu. Fiul acestuia (Corneliu Zelea Codreanu) s-a desprins din Liga Apărării Naţional-Creştine în 1927 şi a format o grupare politică pe care a numit-o Legiunea Arhanghelul Mihail. În perioada anterioară a avut loc un şir de violenţe care s-au manifestat foarte vizibil în mediul studenţesc, nu doar la Iaşi, ci şi la Cluj, la Bucureşti, la Oradea. S-a constituit această organzaţie care a devenit foarte violentă. De altfel, însuşi Codreanu a fost implicat personal în violenţe. În 1924 l-a asasinat pe treptele Tribunalului din Iaşi pe prefectul de poliţie Constantin Manciu. El a invocat că era în legitimă apărare. Legitimă apărare cu revolverul în buzunar!”</p><p><b>Adrian Cioflâncă</b>: „Legionarii şi cuziştii ştiu să exploateze frici, într-o manieră pe care o vedem repetată astăzi. De exemplu, au formulat echivalentul a ceea ce astăzi se cheamă „teoria marii înlocuiri”. Speriau populaţia că evreii vor înlocui elitele creştine din România, pentru că ei se aflau în număr mai mare pe băncile universităţilor decît populaţia creştină, majoritar rurală, că vor înlocui meşteşugarii, întreprinzătorii şi comercianţii români în activităţile economice, că vor domina sistemul bancar.”</p><p> În România avem o lege care interzice organizaţiile şi simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi promovarea cultului persoanelor vinovate de săvîrşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. Legea sancţionează şi negarea Holocaustului. </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ce este Mişcarea Legionară sau Legiunea Arhanghelul Mihail? Cine au fost şi ce au făcut Corneliu Zelea Codreanu şi mareşalul Ion Antonescu? Zilele acestea e necesar, mai mult ca oricînd în istoria postdecembristă a României, să ne amintim de crimele orchestrate de Mişcarea Legionară şi mareşalul Antonescu, de antisemitism şi Holocaust. Istoricii Adrian Cioflâncă şi Dorin Dobrincu vorbesc despre acest capitol întunecat din istoria noastră. </p><p><b>Adrian Cioflâncă</b>: „Mişcarea antisemită are tradiţii mai vechi de perioada interbelică, povestea datează încă de la fondarea statului român modern. Constituţia de la 1866 a fost modificată în Adunarea Constituantă sub presiunea unei mişcări de stradă antisemite. Iniţial, Adunarea Constituantă intenţiona să acorde drepturi cetăţeneşti evreilor. Antisemiţii, care erau surprinzător de bine organizaţi şi articulaţi discursiv la 1866, s-au mobilizat, au scris petiţii, au adunat mii de semnături, au mobilizat oameni politici în Adunarea Constituantă, au adunat o mulţime agresivă la uşile Adunării şi i-au presat pe oamenii politici, care au cedat prea repede şi au modificat articolul din Constituţie care acorda drepturi evreilor, creînd o problemă care va dura decenii la rînd. În 1866, după ce a obţinut schimbarea Constituţiei, mulţimea agresivă de la Adunarea Constituantă s-a pornit şi a distrus Templul Coral. Aşadar avem un <em>păcat originar</em> al statului român modern care apoi s-a tot repetat, au fost o mulţime de episoade violente despre care nu învăţăm în manuale, dar problema de aici porneşte.”</p><p><b>Dorin Dobrincu</b>: „Pe această bază, care vine din secolul al XIX-lea, după Primul Război Mondial, în consonanţă cu ce se întîmpla în multe alte ţări din Europa, şi în România se dezvoltă o mişcare antisemită, xenofobă, general vorbind, dar cu accent pe antisemitism, şi în cele din urmă profund antidemocratică. Mai întîi, în 1923, a fost înfiinţată la Iaşi o organizaţie politică numită Liga Apărării Naţional-Creştine, condusă de profesorul A. C. Cuza de la Facultatea de Drept a Universităţii ieşene. Această Ligă intră în Parlament, are o bază importantă electorală în special în Moldova centrală şi de Nord dar şi în alte locuri din România. Din partidul acesta a făcut parte şi un profesor de la liceul din Huşi, Ion Zelea Codreanu. Fiul acestuia (Corneliu Zelea Codreanu) s-a desprins din Liga Apărării Naţional-Creştine în 1927 şi a format o grupare politică pe care a numit-o Legiunea Arhanghelul Mihail. În perioada anterioară a avut loc un şir de violenţe care s-au manifestat foarte vizibil în mediul studenţesc, nu doar la Iaşi, ci şi la Cluj, la Bucureşti, la Oradea. S-a constituit această organzaţie care a devenit foarte violentă. De altfel, însuşi Codreanu a fost implicat personal în violenţe. În 1924 l-a asasinat pe treptele Tribunalului din Iaşi pe prefectul de poliţie Constantin Manciu. El a invocat că era în legitimă apărare. Legitimă apărare cu revolverul în buzunar!”</p><p><b>Adrian Cioflâncă</b>: „Legionarii şi cuziştii ştiu să exploateze frici, într-o manieră pe care o vedem repetată astăzi. De exemplu, au formulat echivalentul a ceea ce astăzi se cheamă „teoria marii înlocuiri”. Speriau populaţia că evreii vor înlocui elitele creştine din România, pentru că ei se aflau în număr mai mare pe băncile universităţilor decît populaţia creştină, majoritar rurală, că vor înlocui meşteşugarii, întreprinzătorii şi comercianţii români în activităţile economice, că vor domina sistemul bancar.”</p><p> În România avem o lege care interzice organizaţiile şi simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi promovarea cultului persoanelor vinovate de săvîrşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. Legea sancţionează şi negarea Holocaustului. </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16185043-antisemitism-legionarism-fascism-umbrele-din-trecut-care-ne-bintuie-prezentul.mp3" length="22018530" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ysjemrb4smxa35jv2j9j58ta91s7?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16185043</guid>
    <pubDate>Wed, 27 Nov 2024 20:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16185043/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16185043/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16185043/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16185043/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1831</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>57</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Criza politică din Georgia: proteste de stradă, boicot în Parlament </itunes:title>
    <title>Criza politică din Georgia: proteste de stradă, boicot în Parlament </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Noul parlament georgian a avut luni prima ședință de la alegerile din octombrie. Politicienii din opoziție care au cîștigat mandate în Parlament și președinta Salome Zurabișvili au boicotat ședința. Mai mult, președinta Georgiei a solicitat anularea rezultatelor alegerilor din octombrie. Conform rezultatelor anunțate de Comisiei Electorale Centrale, partidul Visul Georgian a obținut 53,93% din voturi iar opoziția pro-europeană 37,97%. Sînt proteste în Georgia de mai multe săptămîni, oamenii a...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Noul parlament georgian a avut luni prima ședință de la alegerile din octombrie.<b> </b>Politicienii din opoziție care au cîștigat mandate în Parlament și președinta Salome Zurabișvili au boicotat ședința. Mai mult, președinta Georgiei a solicitat anularea rezultatelor alegerilor din octombrie. Conform rezultatelor anunțate de Comisiei Electorale Centrale, partidul Visul Georgian a obținut 53,93% din voturi iar opoziția pro-europeană 37,97%. Sînt proteste în Georgia de mai multe săptămîni, oamenii acuză fraude extinse la vot. Vorbim despre situaţia din Georgia cu analistul politic <b>Cătălin-Gabriel Done, </b>vicepreședintele Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, şi jurnalistul şi analistul politic <b>Mihai Isac, </b>expert în zona Mării Negre.</p><p><em>Există dovezi că alegerile din Georgia au fost fraudate?</em></p><p><b>Cătălin-Gabriel Done: </b>„Există dovezi în acest sens, ele au fost documentate şi de către organisme internaţionale, inclusiv de Uniunea Europeană şi de partenerii internaţionali ai Georgiei. Am văzut şi declaraţii din partea congresmenilor americani cu privire la corectitudinea acestui scrutin. Cred că vorbim de o încercare clară a Rusiei de destabilizare a situaţiei politice din Georgia, a societăţii georgiene. Georgia era considerată povestea de succes a parteneriatului estic, a intergrării europene a regiunii, lucru care nu convine Kremlinului. Pentru că doctrina sa de politică externă vorbeşte foarte clar de păstrarea sferelor de influenţă din fosta Uniune Sovietică.”</p><p><b>Mihai Isac:</b> „Opoziţia politică de la Tbilisi a anunţat că nu va accepta aceste mandate. Actuala conducere pro-rusă de la Tbilisi a făcut presiuni imense asupra unor deputaţi individuali pentru a-i corupe, pentru a încerca să-i forţeze să accepte aceste mandate. Există anumite informaţii cu privire inclusiv la ameninţări la adresa membrilor de familie ai unor asemenea deputaţi. Prin faptul că reprezentanţii opoziţiei refuză să preia aceste mandate, practic nu fac decît să-şi continue strategia de a nu recunoaşte aceste alegeri, viciate din foarte multe puncte de vedere.”</p><p>Apasă PLAY ca să asculți interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin</b> <br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Noul parlament georgian a avut luni prima ședință de la alegerile din octombrie.<b> </b>Politicienii din opoziție care au cîștigat mandate în Parlament și președinta Salome Zurabișvili au boicotat ședința. Mai mult, președinta Georgiei a solicitat anularea rezultatelor alegerilor din octombrie. Conform rezultatelor anunțate de Comisiei Electorale Centrale, partidul Visul Georgian a obținut 53,93% din voturi iar opoziția pro-europeană 37,97%. Sînt proteste în Georgia de mai multe săptămîni, oamenii acuză fraude extinse la vot. Vorbim despre situaţia din Georgia cu analistul politic <b>Cătălin-Gabriel Done, </b>vicepreședintele Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, şi jurnalistul şi analistul politic <b>Mihai Isac, </b>expert în zona Mării Negre.</p><p><em>Există dovezi că alegerile din Georgia au fost fraudate?</em></p><p><b>Cătălin-Gabriel Done: </b>„Există dovezi în acest sens, ele au fost documentate şi de către organisme internaţionale, inclusiv de Uniunea Europeană şi de partenerii internaţionali ai Georgiei. Am văzut şi declaraţii din partea congresmenilor americani cu privire la corectitudinea acestui scrutin. Cred că vorbim de o încercare clară a Rusiei de destabilizare a situaţiei politice din Georgia, a societăţii georgiene. Georgia era considerată povestea de succes a parteneriatului estic, a intergrării europene a regiunii, lucru care nu convine Kremlinului. Pentru că doctrina sa de politică externă vorbeşte foarte clar de păstrarea sferelor de influenţă din fosta Uniune Sovietică.”</p><p><b>Mihai Isac:</b> „Opoziţia politică de la Tbilisi a anunţat că nu va accepta aceste mandate. Actuala conducere pro-rusă de la Tbilisi a făcut presiuni imense asupra unor deputaţi individuali pentru a-i corupe, pentru a încerca să-i forţeze să accepte aceste mandate. Există anumite informaţii cu privire inclusiv la ameninţări la adresa membrilor de familie ai unor asemenea deputaţi. Prin faptul că reprezentanţii opoziţiei refuză să preia aceste mandate, practic nu fac decît să-şi continue strategia de a nu recunoaşte aceste alegeri, viciate din foarte multe puncte de vedere.”</p><p>Apasă PLAY ca să asculți interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin</b> <br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16178356-criza-politica-din-georgia-proteste-de-strada-boicot-in-parlament.mp3" length="20324848" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/xkpvnjnbtvmnp4lwr89o8r2ehwfi?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16178356</guid>
    <pubDate>Tue, 26 Nov 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16178356/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16178356/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16178356/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16178356/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1690</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>56</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Feminizarea limbii: între reguli gramaticale și prejudecăți sociale </itunes:title>
    <title>Feminizarea limbii: între reguli gramaticale și prejudecăți sociale </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Doamna președintă sau doamna președinte? Doamna doctor, doamna doctoră sau doamna doctoriță? Despre feminizarea substantivelor care denumesc funcții și profesii vorbim cu lingvista Rodica Zafiu și scriitoarea și activista feministă Laura Grünberg. Recent, un afiş destinat promovării unui eveniment cultural a stîrnit nu doar curiozitate ci şi, pe alocuri, indignare. Art Safari ne invită la expoziţia „Femeile pictore și sculptore”. Forma acestor substantive este preluată din denumirea asociație...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Doamna președintă sau doamna președinte? Doamna doctor, doamna doctoră sau doamna doctoriță? Despre feminizarea substantivelor care denumesc funcții și profesii vorbim cu lingvista Rodica Zafiu și scriitoarea și activista feministă Laura<b> </b>Grünberg. Recent, un afiş destinat promovării unui eveniment cultural a stîrnit nu doar curiozitate ci şi, pe alocuri, indignare. Art Safari ne invită la expoziţia „Femeile pictore și sculptore”. Forma acestor substantive este preluată din denumirea asociației „Femeile pictore și sculptore”, înființată în 1916. </p><p><em>De ce avem dificultăţi sau ezitări pentru a feminiza unele substantive care denumesc profesii sau funcţii?</em></p><p><b>Rodica Zafiu: </b>„Pur şi simplu pentru că la unele nu exista o formă feminină. Ea a apărut în timp, pentru că profesia însăşi nu era îndeplinită de femei şi la un moment dat a fost şi atunci s-a simţit nevoia acestei forme. Situaţiile sînt foarte diferite. Cuvinte intrate de mult în limbă, împrumuturi culte, au avut foarte repede feminine şi nimeni nu se mai miră – noi spunem de multă vreme „autor” şi „autoare”, „scriitor” şi „scriitoare”, „prozator şi prozatoare”, deci avem modele foarte bine fixate. La unele cuvinte mai noi sau mai puţin folosite formele feminine nu existau de la început. În plus, există în limba română mai multe posibilităţi, mai multe sufixe care formează femininul, de la „-ă”, cel mai neutru, la „-iţă”, care e perceput de unii ca uşor peiorativ sau colocvial, pentru că se face şi o apropiere de sufixul diminutival „-iţă”, la „-esă” sau „-oaică”, care în mod clar au conotaţii populare. Deci, existînd această variaţie, existînd, în acelaşi timp, nevoia de a forma substantive feminine, e o oscilaţie. Pînă la urmă formele se fixează, ne obişnuim cu ele, chiar dacă există o perioadă mai veche sau mai nouă de dibuiri.”</p><p><b>Laura Grünberg</b>: „Eu privesc limba ca pe o instituţie socială. Faptul că nu au fost feminizate anumite substantive care denumesc profesii ţine de o dinamică şi de o situaţie istorică, politică, economică pe care trebuie s-o avem în vedere şi asta duce la stereotipuri, prejudecăţi, care ne fac să considerăm că nu sună bine, dincolo de ce poate să ne spună un specialist. (...) Noi spuneam că nu ne dau voie dicţionarele, dar se pare că dicţionarul, cuvintele pe care le folosim sînt expresia gradului nostru, ca societate, de conservatorism.”</p><p> Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin</b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Doamna președintă sau doamna președinte? Doamna doctor, doamna doctoră sau doamna doctoriță? Despre feminizarea substantivelor care denumesc funcții și profesii vorbim cu lingvista Rodica Zafiu și scriitoarea și activista feministă Laura<b> </b>Grünberg. Recent, un afiş destinat promovării unui eveniment cultural a stîrnit nu doar curiozitate ci şi, pe alocuri, indignare. Art Safari ne invită la expoziţia „Femeile pictore și sculptore”. Forma acestor substantive este preluată din denumirea asociației „Femeile pictore și sculptore”, înființată în 1916. </p><p><em>De ce avem dificultăţi sau ezitări pentru a feminiza unele substantive care denumesc profesii sau funcţii?</em></p><p><b>Rodica Zafiu: </b>„Pur şi simplu pentru că la unele nu exista o formă feminină. Ea a apărut în timp, pentru că profesia însăşi nu era îndeplinită de femei şi la un moment dat a fost şi atunci s-a simţit nevoia acestei forme. Situaţiile sînt foarte diferite. Cuvinte intrate de mult în limbă, împrumuturi culte, au avut foarte repede feminine şi nimeni nu se mai miră – noi spunem de multă vreme „autor” şi „autoare”, „scriitor” şi „scriitoare”, „prozator şi prozatoare”, deci avem modele foarte bine fixate. La unele cuvinte mai noi sau mai puţin folosite formele feminine nu existau de la început. În plus, există în limba română mai multe posibilităţi, mai multe sufixe care formează femininul, de la „-ă”, cel mai neutru, la „-iţă”, care e perceput de unii ca uşor peiorativ sau colocvial, pentru că se face şi o apropiere de sufixul diminutival „-iţă”, la „-esă” sau „-oaică”, care în mod clar au conotaţii populare. Deci, existînd această variaţie, existînd, în acelaşi timp, nevoia de a forma substantive feminine, e o oscilaţie. Pînă la urmă formele se fixează, ne obişnuim cu ele, chiar dacă există o perioadă mai veche sau mai nouă de dibuiri.”</p><p><b>Laura Grünberg</b>: „Eu privesc limba ca pe o instituţie socială. Faptul că nu au fost feminizate anumite substantive care denumesc profesii ţine de o dinamică şi de o situaţie istorică, politică, economică pe care trebuie s-o avem în vedere şi asta duce la stereotipuri, prejudecăţi, care ne fac să considerăm că nu sună bine, dincolo de ce poate să ne spună un specialist. (...) Noi spuneam că nu ne dau voie dicţionarele, dar se pare că dicţionarul, cuvintele pe care le folosim sînt expresia gradului nostru, ca societate, de conservatorism.”</p><p> Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin</b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16171454-feminizarea-limbii-intre-reguli-gramaticale-i-prejudeca-i-sociale.mp3" length="20669250" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16171454</guid>
    <pubDate>Mon, 25 Nov 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16171454/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16171454/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16171454/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16171454/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1719</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>55</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Kapka Kassabova: „În călătoria mea pe graniță am învățat să-i ascult cu adevărat pe oameni”</itunes:title>
    <title>Kapka Kassabova: „În călătoria mea pe graniță am învățat să-i ascult cu adevărat pe oameni”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Scriitoarea Kapka Kassabova ne propune în volumul „Frontiera” o călătorie de-a lungul graniței unde Bulgaria se învecinează cu Turcia și Grecia. În periplul ei, autoarea cunoaște oamenii locurilor, adevărate personaje care îi dezvăluie istoriile acestui spațiu complex, marcat de traume colective dar și de povești despre supraviețuire. Cartea „Frontiera” este ea însăși o construcție de frontieră: între ficțiune și literatură de călătorie, între relatare jurnalistică și carte de istorie și se c...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Scriitoarea Kapka Kassabova ne propune în volumul „Frontiera” o călătorie de-a lungul graniței unde Bulgaria se învecinează cu Turcia și Grecia. În periplul ei, autoarea cunoaște oamenii locurilor, adevărate personaje care îi dezvăluie istoriile acestui spațiu complex, marcat de traume colective dar și de povești despre supraviețuire. Cartea „Frontiera” este ea însăși o construcție de frontieră: între ficțiune și literatură de călătorie, între relatare jurnalistică și carte de istorie și se citește ca un roman de aventuri. <br/>Kapka Kassabova a participat la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), unde a fost înregistrat acest interviu, tradus de Sorina Chiper.</p><p><em>În periplul dumneavoastră ați cunoscut oamenii locurilor, adevărate personaje, care v-au spus poveștile lor și poveștile acestui spațiu complex. Cum v-ați apropiat de ei și i-ați convins să vă vorbească?<br/></em><b>Kapka Kassabova: </b>„S-a întîmplat firesc, pentru că am petrecut ceva vreme în acele spații, nu am trecut rapid, ca un simplu jurnalist. Și am fost interesată la modul real iar oamenii au fost foarte generoși și deschiși să-și împărtășească poveștile de viață cu mine. Există și un alt aspect: și anume că partea periferică a Bulgariei, a Turciei, a Greciei e uitată de oamenii de la centru, din orașe. Oamenii care trăiesc în asemenea zone nu sînt obișnuiți să fie văzuți. Nimeni nu-i întreabă voi ce mai faceți, cum vă merge, ce se întîmplă aici? Și-n această călătorie pe graniță am învățat să-i ascult cu adevărat pe oameni. Uneori asta e tot ce trebuie să faci: să asculți și să fii prezent.”</p><p><em>Cum să citim „Frontiera”: ca pe un reportaj literar, ca pe un jurnal de călătorie, ca pe o carte de istorie?<br/></em><b>Kapka Kassabova: </b>„Mai mult decît orice, e o carte despre experiența umană. E o carte în care cititorul e invitat să exploreze, așa cum eu însămi am explorat, o carte în care cititorul e invitat să gîndească, să simtă și să vrea să schimbe ceva.”</p><p><em>În adolescență ați emigrat din Bulgaria în Noua Zeelandă. Acolo ați studiat franceza, rusa și engleza. În 2005 v-ați stabilit în Scoția, unde trăiți și în prezent. Scrieți în engleză. Cum vă raportați la propria dumneavoastră identitate, compusă în spații atît de diverse?<br/></em><b>Kapka Kassabova: </b>„Cred că se discută foarte mult în zilele noastre despre identitate. După aceste călătorii în patria mea natală, în Balcanii mei de origine, mi-am dat seama că adevărata mea patrie este pămîntul viu. Și, mai ales după ultima carte din tetralogie, o carte despre viața pastorală, mă identific mai mult cu alte ființe vii decît cu un construct politic. Cred mai degrabă că sîntem ceea ce iubim și sîntem acel loc căruia îi aparținem. Iar pentru mine acel loc este pur și simplu natura vie.”</p><p>„Frontiera” este primul volum dintr-o tetralogie din care mai fac parte volumele „To The Lake”, „Elixir” și „Anima”.<br/>„Frontiera” a apărut în limba română la Pandora M, în colecția Anansi, în traducerea Onei Frantz.</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Scriitoarea Kapka Kassabova ne propune în volumul „Frontiera” o călătorie de-a lungul graniței unde Bulgaria se învecinează cu Turcia și Grecia. În periplul ei, autoarea cunoaște oamenii locurilor, adevărate personaje care îi dezvăluie istoriile acestui spațiu complex, marcat de traume colective dar și de povești despre supraviețuire. Cartea „Frontiera” este ea însăși o construcție de frontieră: între ficțiune și literatură de călătorie, între relatare jurnalistică și carte de istorie și se citește ca un roman de aventuri. <br/>Kapka Kassabova a participat la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), unde a fost înregistrat acest interviu, tradus de Sorina Chiper.</p><p><em>În periplul dumneavoastră ați cunoscut oamenii locurilor, adevărate personaje, care v-au spus poveștile lor și poveștile acestui spațiu complex. Cum v-ați apropiat de ei și i-ați convins să vă vorbească?<br/></em><b>Kapka Kassabova: </b>„S-a întîmplat firesc, pentru că am petrecut ceva vreme în acele spații, nu am trecut rapid, ca un simplu jurnalist. Și am fost interesată la modul real iar oamenii au fost foarte generoși și deschiși să-și împărtășească poveștile de viață cu mine. Există și un alt aspect: și anume că partea periferică a Bulgariei, a Turciei, a Greciei e uitată de oamenii de la centru, din orașe. Oamenii care trăiesc în asemenea zone nu sînt obișnuiți să fie văzuți. Nimeni nu-i întreabă voi ce mai faceți, cum vă merge, ce se întîmplă aici? Și-n această călătorie pe graniță am învățat să-i ascult cu adevărat pe oameni. Uneori asta e tot ce trebuie să faci: să asculți și să fii prezent.”</p><p><em>Cum să citim „Frontiera”: ca pe un reportaj literar, ca pe un jurnal de călătorie, ca pe o carte de istorie?<br/></em><b>Kapka Kassabova: </b>„Mai mult decît orice, e o carte despre experiența umană. E o carte în care cititorul e invitat să exploreze, așa cum eu însămi am explorat, o carte în care cititorul e invitat să gîndească, să simtă și să vrea să schimbe ceva.”</p><p><em>În adolescență ați emigrat din Bulgaria în Noua Zeelandă. Acolo ați studiat franceza, rusa și engleza. În 2005 v-ați stabilit în Scoția, unde trăiți și în prezent. Scrieți în engleză. Cum vă raportați la propria dumneavoastră identitate, compusă în spații atît de diverse?<br/></em><b>Kapka Kassabova: </b>„Cred că se discută foarte mult în zilele noastre despre identitate. După aceste călătorii în patria mea natală, în Balcanii mei de origine, mi-am dat seama că adevărata mea patrie este pămîntul viu. Și, mai ales după ultima carte din tetralogie, o carte despre viața pastorală, mă identific mai mult cu alte ființe vii decît cu un construct politic. Cred mai degrabă că sîntem ceea ce iubim și sîntem acel loc căruia îi aparținem. Iar pentru mine acel loc este pur și simplu natura vie.”</p><p>„Frontiera” este primul volum dintr-o tetralogie din care mai fac parte volumele „To The Lake”, „Elixir” și „Anima”.<br/>„Frontiera” a apărut în limba română la Pandora M, în colecția Anansi, în traducerea Onei Frantz.</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16145844-kapka-kassabova-in-calatoria-mea-pe-grani-a-am-inva-at-sa-i-ascult-cu-adevarat-pe-oameni.mp3" length="22115241" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/n8lghwg0sg5853raihfqzcod0aan?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16145844</guid>
    <pubDate>Fri, 22 Nov 2024 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16145844/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16145844/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16145844/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16145844/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1839</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>54</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>De ce nu citim? Ce poate face statul pentru a încuraja lectura</itunes:title>
    <title>De ce nu citim? Ce poate face statul pentru a încuraja lectura</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Conform rezultatelor prezentate în „Barometrul de consum cultural 2023”, recent lansat, 22% dintre respondenți au citit între 1 și 5 cărți în ultimul an, 13% au citit între 6 și 10 cărți și 10% 12 cărți sau mai multe. România este de ani de zile pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la consumul de carte, conform datelor Eurostat. De ce nu avem nici acum politici publice de promovare a lecturii la nivel național? Cum ar trebui să arate asemenea politici? I-am întrebat pe Ioan Matei, director...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Conform rezultatelor prezentate în „Barometrul de consum cultural 2023”, recent lansat, 22% dintre respondenți au citit între 1 și 5 cărți în ultimul an, 13% au citit între 6 și 10 cărți și 10% 12 cărți sau mai multe. România este de ani de zile pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la consumul de carte, conform datelor Eurostat. De ce nu avem nici acum politici publice de promovare a lecturii la nivel național? Cum ar trebui să arate asemenea politici? I-am întrebat pe<b> Ioan Matei</b>, directorul Direcției Politici Culturale de la Ministerul Culturii, de la Ministerul Culturii, şi pe scriitorul și sociologul <b>Dan Lungu</b>.</p><p> <b>Dan Lungu: </b>„Pentru promovarea lecturii nu-i suficient Ministerul Culturii. Ai nevoie de Ministerul Educaţiei, obligatoriu, pentru a începe din şcoli şi chiar de la preşcolari. Ai nevoie de Ministerul Familiei, fiindcă foarte multe proiecte în alte ţări pornesc din maternităţi, de la trusoul pe care-l primeşte copilul. În acel trusou să fie obligatoriu şi gratuit o carte de colorat sau o carte de poveşti. Dacă gîndim pe termen lung, e insuficient să ne concentrăm doar pe Ministerul Culturii, fiindcă aici e nevoie de un set de măsuri în general politice, gîndite şi finanţate la nivel politic, unde fiecare trebuie să-şi facă partea.”</p><p><em>Alte țări au de mulţi ani politici publice de promovare a lecturii sau consideră cartea un produs de bază. Ce am putea prelua din experiența lor?</em></p><p><b>Ioan Matei: </b>„S-a vorbit şi la noi în ultimii ani despre acele vouchere pentru cărţi. Mă gîndesc  şi sper că de anul viitor vor urma patru ani de linişte din punct de vedere electoral şi, pentru că avem un protocol cu Ministerul Educaţiei, poate se vor găsi bani în bugetul de anul viitor încît să se acorde astfel de vouchere, cu precizarea clară: strict pentru cărţi. Şi, dacă omului i se oferă o sumă de bani din care să achiziţioneze doar cărţi, probabil că ele vor fi şi citite.” <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Conform rezultatelor prezentate în „Barometrul de consum cultural 2023”, recent lansat, 22% dintre respondenți au citit între 1 și 5 cărți în ultimul an, 13% au citit între 6 și 10 cărți și 10% 12 cărți sau mai multe. România este de ani de zile pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la consumul de carte, conform datelor Eurostat. De ce nu avem nici acum politici publice de promovare a lecturii la nivel național? Cum ar trebui să arate asemenea politici? I-am întrebat pe<b> Ioan Matei</b>, directorul Direcției Politici Culturale de la Ministerul Culturii, de la Ministerul Culturii, şi pe scriitorul și sociologul <b>Dan Lungu</b>.</p><p> <b>Dan Lungu: </b>„Pentru promovarea lecturii nu-i suficient Ministerul Culturii. Ai nevoie de Ministerul Educaţiei, obligatoriu, pentru a începe din şcoli şi chiar de la preşcolari. Ai nevoie de Ministerul Familiei, fiindcă foarte multe proiecte în alte ţări pornesc din maternităţi, de la trusoul pe care-l primeşte copilul. În acel trusou să fie obligatoriu şi gratuit o carte de colorat sau o carte de poveşti. Dacă gîndim pe termen lung, e insuficient să ne concentrăm doar pe Ministerul Culturii, fiindcă aici e nevoie de un set de măsuri în general politice, gîndite şi finanţate la nivel politic, unde fiecare trebuie să-şi facă partea.”</p><p><em>Alte țări au de mulţi ani politici publice de promovare a lecturii sau consideră cartea un produs de bază. Ce am putea prelua din experiența lor?</em></p><p><b>Ioan Matei: </b>„S-a vorbit şi la noi în ultimii ani despre acele vouchere pentru cărţi. Mă gîndesc  şi sper că de anul viitor vor urma patru ani de linişte din punct de vedere electoral şi, pentru că avem un protocol cu Ministerul Educaţiei, poate se vor găsi bani în bugetul de anul viitor încît să se acorde astfel de vouchere, cu precizarea clară: strict pentru cărţi. Şi, dacă omului i se oferă o sumă de bani din care să achiziţioneze doar cărţi, probabil că ele vor fi şi citite.” <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16147800-de-ce-nu-citim-ce-poate-face-statul-pentru-a-incuraja-lectura.mp3" length="21131730" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16147800</guid>
    <pubDate>Thu, 21 Nov 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16147800/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16147800/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16147800/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16147800/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1757</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>53</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>În „ceasul al doisprezecelea”: Ucraina poate folosi sisteme ATACMS și Storm Shadow pentru a lovi ținte militare din Rusia</itunes:title>
    <title>În „ceasul al doisprezecelea”: Ucraina poate folosi sisteme ATACMS și Storm Shadow pentru a lovi ținte militare din Rusia</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Alertă de atac aerian semnificativ la Kiev. Mai multe ambasade au fost închise temporar iar altele – cum e cea a României – și-au redus activitatea. Alerta vine la o zi după ce Ucraina a folosit, pentru prima dată, rachete ATACMS într-un atac asupra zonei Kursk, după ce președintele american Joe Biden a aprobat folosirea de către Ucraina a acestor sisteme pentru a lovi ținte din Rusia. Tot astăzi, Ucraina a folosit pentru prima dată și rachete britanice Storm Shadow, tot împotriva unor obiect...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Alertă de atac aerian semnificativ la Kiev. Mai multe ambasade au fost închise temporar iar altele – cum e cea a României – și-au redus activitatea. Alerta vine la o zi după ce Ucraina a folosit, pentru prima dată, rachete ATACMS într-un atac asupra zonei Kursk, după ce președintele american Joe Biden a aprobat folosirea de către Ucraina a acestor sisteme pentru a lovi ținte din Rusia. Tot astăzi, Ucraina a folosit pentru prima dată și rachete britanice Storm Shadow, tot împotriva unor obiective militare din Rusia. Președintele Vladimir Putin a semnat marți un decret de modificare a doctrinei nucleare, care prevede că un atac împotriva Rusiei din partea unui stat non-nuclear dar sprijinit de un stat nuclear, va fi considerat un atac comun contra Rusiei și orice atac din partea unui stat membru al alianței va fi considerat un atac al întregii alianțe și permite un răspuns nuclear din partea Rusiei. Am vorbit despre toate acestea cu invitatul nostru, <b>Rufin Zamfir,</b> analist de politică internaţională.</p><p><b>Rufin Zamfir</b>: „Dacă analizăm situaţia de pe front, în special în ceea ce priveşte poziţionările forţelor ucrainene şi capacitatea Ucranei de a menţine linia frontului acolo unde e acum, dacă adăugăm factorul vreme – se apropie iarna, un anotimp în care statul în tranşee e mult mai dificil –, dacă analizăm toate aceste lucruri şi le punem în perspectiva în care statele vestice realmente acordă un sprijin Ucrainei, nu doar să menţină linia frotului, ci şi să cîştige acest război nedrept început de Rusia, şi dacă adăugăm perspectiva schimbării ce va urma la Casa Albă în ianuarie, consider că acesta este ceasul al doisprezecelea. Decizia administraţiei Biden de a debloca folosirea armamentului de către Ucraina pentru a lovi ţinte în interiorul Rusiei e o decizie mult prea mult aşteptată şi mult prea necesară pentru susţinerea eforturilor de război ale Ucrainei.” <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/>O emisiune de Adela <b>Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Alertă de atac aerian semnificativ la Kiev. Mai multe ambasade au fost închise temporar iar altele – cum e cea a României – și-au redus activitatea. Alerta vine la o zi după ce Ucraina a folosit, pentru prima dată, rachete ATACMS într-un atac asupra zonei Kursk, după ce președintele american Joe Biden a aprobat folosirea de către Ucraina a acestor sisteme pentru a lovi ținte din Rusia. Tot astăzi, Ucraina a folosit pentru prima dată și rachete britanice Storm Shadow, tot împotriva unor obiective militare din Rusia. Președintele Vladimir Putin a semnat marți un decret de modificare a doctrinei nucleare, care prevede că un atac împotriva Rusiei din partea unui stat non-nuclear dar sprijinit de un stat nuclear, va fi considerat un atac comun contra Rusiei și orice atac din partea unui stat membru al alianței va fi considerat un atac al întregii alianțe și permite un răspuns nuclear din partea Rusiei. Am vorbit despre toate acestea cu invitatul nostru, <b>Rufin Zamfir,</b> analist de politică internaţională.</p><p><b>Rufin Zamfir</b>: „Dacă analizăm situaţia de pe front, în special în ceea ce priveşte poziţionările forţelor ucrainene şi capacitatea Ucranei de a menţine linia frontului acolo unde e acum, dacă adăugăm factorul vreme – se apropie iarna, un anotimp în care statul în tranşee e mult mai dificil –, dacă analizăm toate aceste lucruri şi le punem în perspectiva în care statele vestice realmente acordă un sprijin Ucrainei, nu doar să menţină linia frotului, ci şi să cîştige acest război nedrept început de Rusia, şi dacă adăugăm perspectiva schimbării ce va urma la Casa Albă în ianuarie, consider că acesta este ceasul al doisprezecelea. Decizia administraţiei Biden de a debloca folosirea armamentului de către Ucraina pentru a lovi ţinte în interiorul Rusiei e o decizie mult prea mult aşteptată şi mult prea necesară pentru susţinerea eforturilor de război ale Ucrainei.” <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/>O emisiune de Adela <b>Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16141527-in-ceasul-al-doisprezecelea-ucraina-poate-folosi-sisteme-atacms-i-storm-shadow-pentru-a-lovi-inte-militare-din-rusia.mp3" length="20234244" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/m2zazu7ymgcg291kt58oht487co5?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16141527</guid>
    <pubDate>Wed, 20 Nov 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16141527/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16141527/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16141527/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16141527/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1683</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>52</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Dulăii lui Donald Trump”: Gaetz, Gabbard, Musk, Hegseth, Kennedy etc. </itunes:title>
    <title>„Dulăii lui Donald Trump”: Gaetz, Gabbard, Musk, Hegseth, Kennedy etc. </title>
    <itunes:summary><![CDATA[La cîteva zile după ce a fost votat pentru funcţia de preşedinte al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump a făcut deja cîteva numiri controversate pentru viitoarea lui echipă. De pildă, nominalizarea lui Matt Gaetz pentru funcția de procuror general transmite mesajul clar că Trump intenționează să zguduie establishmentul, conform BBC. Cine sînt oamenii de care se va înconjura cînd va reveni la Casa Albă? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Univers...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>La cîteva zile după ce a fost votat pentru funcţia de preşedinte al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump a făcut deja cîteva numiri controversate pentru viitoarea lui echipă. De pildă, nominalizarea lui Matt Gaetz pentru funcția de procuror general transmite mesajul clar că Trump intenționează să zguduie establishmentul, conform BBC. Cine sînt oamenii de care se va înconjura cînd va reveni la Casa Albă? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.</p><p><em>Auzim adesea că nu contează atît liderul, cît oamenii din echipa sa. Într-un regim prezidenţial puternic, cum e cel din SUA, unde preşedintele e şi şef al guvernului, e încă şi mai important profilul acestor oameni, care acţionează în numele preşedintelui, ca o prelungire a sa. Putem spune că un mandat prezidenţial depinde de această echipă restrînsă de secretari de stat şi de consilieri?</em></p><p><b>Camil Pârvu</b>: „Da. Şi Trump se gîndeşte chiar la acest lucru. În primul mandat a avut o garnitură de personal politic, de oameni pe care s-a bazat şi care nu i-au îndeplinit întocmai intenţiile şi dorinţele. Este foarte important să ţinem minte acel prim mandat pentru a înţelege ce încearcă acum să facă Donald Trump. Unde i s-a părut lui că a eşuat în primul mandat este tocmai în capacitatea de a controla oamenii pe care i-a numit. Dacă ne aducem aminte de 2016, alegerea lui a fost o surpriză inclusiv pentru el. Atunci nu a avut o echipă cu adevărat rodată şi a trebuit să se bazeze pe propunerile avansate de Partidul Republican sau de diverse agenţii. Şi toate aceste nume de care s-a înconjurat s-au întors împotriva lui, în final. De data aceasta are un mandat mai puternic decît prima dată, are întregul spectru al instituţiilor federale americane, cu o majoritate favorabilă, are votul popular şi el consideră că are un mandat. Va insista să-şi numească oamenii cu care să-şi ducă la îndeplinire mandatul şi să nu aibă acel eşec parţial din primul mandat, cînd o parte dintre oamenii pe care se baza s-au întors împotriva lui, l-au blocat sau au amînat, au redirecţionat politicile şi intenţiile lui.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin</b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>La cîteva zile după ce a fost votat pentru funcţia de preşedinte al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump a făcut deja cîteva numiri controversate pentru viitoarea lui echipă. De pildă, nominalizarea lui Matt Gaetz pentru funcția de procuror general transmite mesajul clar că Trump intenționează să zguduie establishmentul, conform BBC. Cine sînt oamenii de care se va înconjura cînd va reveni la Casa Albă? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.</p><p><em>Auzim adesea că nu contează atît liderul, cît oamenii din echipa sa. Într-un regim prezidenţial puternic, cum e cel din SUA, unde preşedintele e şi şef al guvernului, e încă şi mai important profilul acestor oameni, care acţionează în numele preşedintelui, ca o prelungire a sa. Putem spune că un mandat prezidenţial depinde de această echipă restrînsă de secretari de stat şi de consilieri?</em></p><p><b>Camil Pârvu</b>: „Da. Şi Trump se gîndeşte chiar la acest lucru. În primul mandat a avut o garnitură de personal politic, de oameni pe care s-a bazat şi care nu i-au îndeplinit întocmai intenţiile şi dorinţele. Este foarte important să ţinem minte acel prim mandat pentru a înţelege ce încearcă acum să facă Donald Trump. Unde i s-a părut lui că a eşuat în primul mandat este tocmai în capacitatea de a controla oamenii pe care i-a numit. Dacă ne aducem aminte de 2016, alegerea lui a fost o surpriză inclusiv pentru el. Atunci nu a avut o echipă cu adevărat rodată şi a trebuit să se bazeze pe propunerile avansate de Partidul Republican sau de diverse agenţii. Şi toate aceste nume de care s-a înconjurat s-au întors împotriva lui, în final. De data aceasta are un mandat mai puternic decît prima dată, are întregul spectru al instituţiilor federale americane, cu o majoritate favorabilă, are votul popular şi el consideră că are un mandat. Va insista să-şi numească oamenii cu care să-şi ducă la îndeplinire mandatul şi să nu aibă acel eşec parţial din primul mandat, cînd o parte dintre oamenii pe care se baza s-au întors împotriva lui, l-au blocat sau au amînat, au redirecţionat politicile şi intenţiile lui.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin</b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16134590-dulaii-lui-donald-trump-gaetz-gabbard-musk-hegseth-kennedy-etc.mp3" length="20735295" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/yrn4bw34kvzwipbq5neuicuqklre?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16134590</guid>
    <pubDate>Tue, 19 Nov 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16134590/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16134590/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16134590/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16134590/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1724</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>51</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>În Georgia, democrația e în stradă</itunes:title>
    <title>În Georgia, democrația e în stradă</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În Georgia au avut loc la sfîrșitul săptămînii trecute noi proteste, după ce Comisia Electorală a anunțat rezultatele finale ale alegerilor din octombrie, conform cărora partidul Visul Georgian a obținut 53,93% din voturi. Opoziția pro-europeană, care a fost votată de 37,97% dintre alegători, conform rezultatelor anunțate, a declarat că renunță la mandatele obținute pentru Parlament și acuză că votul a fost furat. Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, cere organizarea de noi alegeri. În re...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În Georgia au avut loc la sfîrșitul săptămînii trecute<b> </b>noi proteste, după ce Comisia Electorală a anunțat rezultatele finale ale alegerilor din octombrie, conform cărora partidul Visul Georgian a obținut 53,93% din voturi. Opoziția pro-europeană, care a fost votată de 37,97% dintre alegători, conform rezultatelor anunțate, a declarat că renunță la mandatele obținute pentru Parlament și acuză că votul a fost furat. Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, cere organizarea de noi alegeri. În<b> </b>regiunea<b> </b>separatistă Abhaziaau fost de asemenea proteste față de un acord cu Rusia care urma să le permită companiilor rusești să investească în regiune. Despre situația din Georgia<b> </b>am vorbit<b> </b>cu<b> Angela Grămadă, </b>cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.</p><p><em>Dincolo de acuzații, există dovezi ale fraudei, există probe că voturile au fost furate de partidul aflat la putere, Visul Georgian?<br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „Deși misiunea de observare a OSCE a avut un raport cu un conținut evaziv, fără a spune direct că voturile au fost fraudate, totuși există foarte multe ONG-uri care monitorizează alegerile și care susțin că probele aduse de ele, evidente, nu au fost acceptate de Comisia Electorală Centrală din această țară. De asemenea, și observatorii internaționali, în afară de misiunea OSCE, au spus același lucru sau au subliniat că acele ONG-uri din interior trebuie să fie ascultate, pentru că probele lor sînt evidente. A existat și o acțiune a societății, „Votul meu”, care a monitorizat din inițiativă proprie, nefiind susținută financiar de vreo organizație internațională sau din interiorul țării, care a prezentat dovezi. Dar Comisia Electorală Centrală le-a respins ca fiind insuficiente sau nefondate. De aceea, atît opoziția, cît și Salome Zurabișvili, președinta Georgiei, insistă ca aceste alegeri să fie anulate și să fie organizate alegeri noi.”</p><p><em>După confirmarea de către Comisia Electorală Centrală a acestui scrutin, există și alte căi de atac legale, cu privire la alegeri?<br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „După prezentarea raportului, pe 15 noiembrie, conform legislației în vigoare, Parlamentul georgian ar trebui să se întrunească în decurs de zece zile. Asta înseamnă că prima ședință a noului legislativ de la Tbilisi ar trebui să aibă loc pe data de 25 noiembrie. Mai există o prevedere legală, conform căreia, dacă nu se găsesc 100 de deputați care să-și ridice mandatele, atunci parlamentul nu este legitim și nu are bază să fie declarat funcțional. În momentul de față, 53% din voturile exprimate înseamnă 89 de mandate. Visul Georgian are 89 de mandate. Pentru ca parlamentul georgian să fie declarat legitim, trebuie să existe 100 de mandate. Formațiunile politice (de opoziție) și-au dat seama de acest lucru și au declarat că nu-și vor ridica mandatele de deputat.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În Georgia au avut loc la sfîrșitul săptămînii trecute<b> </b>noi proteste, după ce Comisia Electorală a anunțat rezultatele finale ale alegerilor din octombrie, conform cărora partidul Visul Georgian a obținut 53,93% din voturi. Opoziția pro-europeană, care a fost votată de 37,97% dintre alegători, conform rezultatelor anunțate, a declarat că renunță la mandatele obținute pentru Parlament și acuză că votul a fost furat. Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, cere organizarea de noi alegeri. În<b> </b>regiunea<b> </b>separatistă Abhaziaau fost de asemenea proteste față de un acord cu Rusia care urma să le permită companiilor rusești să investească în regiune. Despre situația din Georgia<b> </b>am vorbit<b> </b>cu<b> Angela Grămadă, </b>cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.</p><p><em>Dincolo de acuzații, există dovezi ale fraudei, există probe că voturile au fost furate de partidul aflat la putere, Visul Georgian?<br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „Deși misiunea de observare a OSCE a avut un raport cu un conținut evaziv, fără a spune direct că voturile au fost fraudate, totuși există foarte multe ONG-uri care monitorizează alegerile și care susțin că probele aduse de ele, evidente, nu au fost acceptate de Comisia Electorală Centrală din această țară. De asemenea, și observatorii internaționali, în afară de misiunea OSCE, au spus același lucru sau au subliniat că acele ONG-uri din interior trebuie să fie ascultate, pentru că probele lor sînt evidente. A existat și o acțiune a societății, „Votul meu”, care a monitorizat din inițiativă proprie, nefiind susținută financiar de vreo organizație internațională sau din interiorul țării, care a prezentat dovezi. Dar Comisia Electorală Centrală le-a respins ca fiind insuficiente sau nefondate. De aceea, atît opoziția, cît și Salome Zurabișvili, președinta Georgiei, insistă ca aceste alegeri să fie anulate și să fie organizate alegeri noi.”</p><p><em>După confirmarea de către Comisia Electorală Centrală a acestui scrutin, există și alte căi de atac legale, cu privire la alegeri?<br/></em><b>Angela Grămadă</b>: „După prezentarea raportului, pe 15 noiembrie, conform legislației în vigoare, Parlamentul georgian ar trebui să se întrunească în decurs de zece zile. Asta înseamnă că prima ședință a noului legislativ de la Tbilisi ar trebui să aibă loc pe data de 25 noiembrie. Mai există o prevedere legală, conform căreia, dacă nu se găsesc 100 de deputați care să-și ridice mandatele, atunci parlamentul nu este legitim și nu are bază să fie declarat funcțional. În momentul de față, 53% din voturile exprimate înseamnă 89 de mandate. Visul Georgian are 89 de mandate. Pentru ca parlamentul georgian să fie declarat legitim, trebuie să existe 100 de mandate. Formațiunile politice (de opoziție) și-au dat seama de acest lucru și au declarat că nu-și vor ridica mandatele de deputat.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16129202-in-georgia-democra-ia-e-in-strada.mp3" length="19935466" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/9c2c8vdaqrh5s5hy9ysspir257hq?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16129202</guid>
    <pubDate>Mon, 18 Nov 2024 22:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16129202/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16129202/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16129202/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16129202/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1658</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>50</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Defne Suman: „Adevărul este făcut din mai multe povești, nu din una singură”</itunes:title>
    <title>Defne Suman: „Adevărul este făcut din mai multe povești, nu din una singură”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Defne Suman ne spune în „Tăcerea Șeherezadei” povestea Smirnei (Izmirul de azi), din perioada destrămării Imperiului Otoman. Orașul-port de la Marea Egee în care au trăit în pace și bunăstare greci, armeni, turci, evrei, francezi, britanici, italieni, un fel de paradis terestru, a fost distrus în mare măsură de Marele Incendiu din 1922, de la finalul războiului greco-turc. Zeci de mii de oameni, greci și armeni, au murit atunci sau au fost uciși. Povestea este spusă din perspectiva unei femei...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Defne Suman ne spune în „Tăcerea Șeherezadei” povestea Smirnei (Izmirul de azi), din perioada destrămării Imperiului Otoman. Orașul-port de la Marea Egee în care au trăit în pace și bunăstare greci, armeni, turci, evrei, francezi, britanici, italieni, un fel de paradis terestru, a fost distrus în mare măsură de Marele Incendiu din 1922, de la finalul războiului greco-turc. Zeci de mii de oameni, greci și armeni, au murit atunci sau au fost uciși. Povestea este spusă din perspectiva unei femei care trece prin ororile istoriei și pune în cuvinte ceea ce nu trebuie uitat. În vocea ei se topesc și vocile altor personaje feminine, astfel că avem în acest roman o perspectivă pe care nu o găsim în cărțile de istorie.<br/>Defne Suman a participat la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), unde a fost înregistrat acest interviu, tradus de Sorina Chiper.</p><p><em>De ce v-ați oprit asupra acestui episod sîngeros din perioada destrămării Imperiului Otoman şi din istoria mișcărilor naționaliste?<br/></em><b>Defne Suman</b>: „Locuiam în Grecia cînd am început să scriu la această carte. Și pentru prima dată am auzit o altă poveste despre Smirna, diferită de cea pe care am învățat-o la orele de istorie. A fost ca și cum mi-aș fi scos o haină și aș fi purtat-o pe dos. Auzeam aceeași poveste de pe partea cealaltă a Mării Egee. Și, dacă povestea pe care o știam eu era neagră, povestea nouă, pe care o auzeam de pe cealaltă parte a malului, era albă. Ceea ce m-a făcut să mă gîndesc că probabil există multe alte culori, la mijloc. Așa am decis să scriu povestea Smirnei.”</p><p><em>Ați ales să spuneți povestea Smirnei, a mișcărilor naționaliste, a Marelui Incendiu din perspectiva unei voci feminine în care se topesc și vocile altor femei. Ce aduce perspectiva femeilor asupra evenimentelor istorice?<br/></em><b>Defne Suman</b>: „Cred că doar rescriind istoria prin vocile personajelor feminine, ale femeilor care au acționat în istorie, nu neapărat la nivel politic, pentru că politica este teritoriul bărbaților, putem găsi un spațiu comun unde diferențele nu mai sînt subliniate, ci lăsate deoparte și, în schimb, asemănările sînt îmbrățișate. Și exact de acest lucru avem nevoie astăzi: să ne îmbrățișăm asemănările și nu să ne mai concentrăm atît de mult pe diferențe.”</p><p><em>Personajul principal, o Șeherezadă mută vreme de 52 de ani, este o femeie care a străbătut secolul XX, a fost foarte aproape de moarte de mai multe ori iar pe parcursul poveștii se transformă într-o figură mitică. Se naște dintr-o mamă pe jumătate franțuzoaică, pe jumătate grecoaică și un tată turc, e crescută de o familie de greci, e salvată de un turc și familia lui – identitatea ei se compune deci din mai multe etnii, la fel ca identitatea orașului Smirna. Într-o scenă simbolică, se identifică cu amazoana care a fondat orașul și i-a dat numele. Și, la fel ca orașul Smirna, arde și renaște. Cum ați construit acest personaj atît de puternic?<br/></em><b>Defne Suman</b>: „Așa este, am vrut să am toate componentele Smirnei în această fată. Poate unii se întreabă de ce am avut nevoie de un tată grec pentru Edith și de un iubit turc pentru Edith. Am avut nevoie de acest ADN. În două locuri din roman Edith spune că, dacă ar fi avut o fiică, ar fi numit-o Smirna. Și, cînd Panagiota aleargă prin flăcări și apare acel cal, ea își spune «Eu sînt Smirna, luptătoarea amazoană». Într-adevăr, Șeherezada e Smirna.”</p><p>„Tăcerea Șeherezadei” a apărut la Humanitas Fiction, în traducerea Irinei Bojin.</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Defne Suman ne spune în „Tăcerea Șeherezadei” povestea Smirnei (Izmirul de azi), din perioada destrămării Imperiului Otoman. Orașul-port de la Marea Egee în care au trăit în pace și bunăstare greci, armeni, turci, evrei, francezi, britanici, italieni, un fel de paradis terestru, a fost distrus în mare măsură de Marele Incendiu din 1922, de la finalul războiului greco-turc. Zeci de mii de oameni, greci și armeni, au murit atunci sau au fost uciși. Povestea este spusă din perspectiva unei femei care trece prin ororile istoriei și pune în cuvinte ceea ce nu trebuie uitat. În vocea ei se topesc și vocile altor personaje feminine, astfel că avem în acest roman o perspectivă pe care nu o găsim în cărțile de istorie.<br/>Defne Suman a participat la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), unde a fost înregistrat acest interviu, tradus de Sorina Chiper.</p><p><em>De ce v-ați oprit asupra acestui episod sîngeros din perioada destrămării Imperiului Otoman şi din istoria mișcărilor naționaliste?<br/></em><b>Defne Suman</b>: „Locuiam în Grecia cînd am început să scriu la această carte. Și pentru prima dată am auzit o altă poveste despre Smirna, diferită de cea pe care am învățat-o la orele de istorie. A fost ca și cum mi-aș fi scos o haină și aș fi purtat-o pe dos. Auzeam aceeași poveste de pe partea cealaltă a Mării Egee. Și, dacă povestea pe care o știam eu era neagră, povestea nouă, pe care o auzeam de pe cealaltă parte a malului, era albă. Ceea ce m-a făcut să mă gîndesc că probabil există multe alte culori, la mijloc. Așa am decis să scriu povestea Smirnei.”</p><p><em>Ați ales să spuneți povestea Smirnei, a mișcărilor naționaliste, a Marelui Incendiu din perspectiva unei voci feminine în care se topesc și vocile altor femei. Ce aduce perspectiva femeilor asupra evenimentelor istorice?<br/></em><b>Defne Suman</b>: „Cred că doar rescriind istoria prin vocile personajelor feminine, ale femeilor care au acționat în istorie, nu neapărat la nivel politic, pentru că politica este teritoriul bărbaților, putem găsi un spațiu comun unde diferențele nu mai sînt subliniate, ci lăsate deoparte și, în schimb, asemănările sînt îmbrățișate. Și exact de acest lucru avem nevoie astăzi: să ne îmbrățișăm asemănările și nu să ne mai concentrăm atît de mult pe diferențe.”</p><p><em>Personajul principal, o Șeherezadă mută vreme de 52 de ani, este o femeie care a străbătut secolul XX, a fost foarte aproape de moarte de mai multe ori iar pe parcursul poveștii se transformă într-o figură mitică. Se naște dintr-o mamă pe jumătate franțuzoaică, pe jumătate grecoaică și un tată turc, e crescută de o familie de greci, e salvată de un turc și familia lui – identitatea ei se compune deci din mai multe etnii, la fel ca identitatea orașului Smirna. Într-o scenă simbolică, se identifică cu amazoana care a fondat orașul și i-a dat numele. Și, la fel ca orașul Smirna, arde și renaște. Cum ați construit acest personaj atît de puternic?<br/></em><b>Defne Suman</b>: „Așa este, am vrut să am toate componentele Smirnei în această fată. Poate unii se întreabă de ce am avut nevoie de un tată grec pentru Edith și de un iubit turc pentru Edith. Am avut nevoie de acest ADN. În două locuri din roman Edith spune că, dacă ar fi avut o fiică, ar fi numit-o Smirna. Și, cînd Panagiota aleargă prin flăcări și apare acel cal, ea își spune «Eu sînt Smirna, luptătoarea amazoană». Într-adevăr, Șeherezada e Smirna.”</p><p>„Tăcerea Șeherezadei” a apărut la Humanitas Fiction, în traducerea Irinei Bojin.</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16105051-defne-suman-adevarul-este-facut-din-mai-multe-pove-ti-nu-din-una-singura.mp3" length="22277275" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/aziauolxlze84kldzsij162w2rs2?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16105051</guid>
    <pubDate>Fri, 15 Nov 2024 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16105051/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16105051/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16105051/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16105051/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1853</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>49</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>AI ACT, DSA și DMA: cum sînt reglementate piața și conținutul digital în Uniunea Europeană?</itunes:title>
    <title>AI ACT, DSA și DMA: cum sînt reglementate piața și conținutul digital în Uniunea Europeană?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Uniunea Europeană a adoptat un set de legi privind conținutul online, legi care se concentrează pe protejarea drepturilor fundamentale ale tuturor utilizatorilor și pe stabilirea unor condiții de concurență echitabile. Cum se vor aplica aceste norme la nivelul Uniunii Europene și în fiecare țară? L-am întrebat pe Bogdan Manolea, de la Asociația pentru Tehnologie și Internet, consultant juridic, specialist în dreptul tehnologiei informațiilor. Recent, Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi B...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Uniunea Europeană a adoptat un set de legi privind conținutul online, legi care se concentrează pe protejarea drepturilor fundamentale ale tuturor utilizatorilor și pe stabilirea unor condiții de concurență echitabile. Cum se vor aplica aceste norme la nivelul Uniunii Europene și în fiecare țară? L-am întrebat pe Bogdan Manolea, de la Asociația pentru Tehnologie și Internet, consultant juridic, specialist în dreptul tehnologiei informațiilor. Recent, Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România a organizat conferinţa „Reglementarea conţinutului digital – de la Uniunea Europeană la proba practică în România”.</p><p><b>Bogdan Manolea</b>: „Domeniul internetului este de mult reglementat în mod unitar la nivelul Uniunii Europene, face parte din piaţa serviciilor care intră sub tratatul UE şi este foarte bine că e aşa. Pentru că altfel, România nu ar fi avut nici o putere de a impune nişte reguli giganţilor globali din domeniu.”</p><p><em>Este Uniunea Europeană capabilă să genereze legislație la timp pentru a ține pasul cu evoluția din domeniul tehnologiei, cu toate noutățile care apar în ritm tot mai accelerat în acest domeniu?</em></p><p><b>Bogdan Manolea</b>: „Uniunea Europeană încearcă să facă lucrul acesta dar problema nu e neapărat la text şi la legislaţie, ci la aplicarea ei. Mi se pare că stăm foarte mult să discutăm despre text, dacă e necesar sau nu, dar interesul e din ce în ce mai scăzut în momentul în care vorbim despre aplicarea legii pe termen mediu şi lung.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin</b> <br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Uniunea Europeană a adoptat un set de legi privind conținutul online, legi care se concentrează pe protejarea drepturilor fundamentale ale tuturor utilizatorilor și pe stabilirea unor condiții de concurență echitabile. Cum se vor aplica aceste norme la nivelul Uniunii Europene și în fiecare țară? L-am întrebat pe Bogdan Manolea, de la Asociația pentru Tehnologie și Internet, consultant juridic, specialist în dreptul tehnologiei informațiilor. Recent, Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România a organizat conferinţa „Reglementarea conţinutului digital – de la Uniunea Europeană la proba practică în România”.</p><p><b>Bogdan Manolea</b>: „Domeniul internetului este de mult reglementat în mod unitar la nivelul Uniunii Europene, face parte din piaţa serviciilor care intră sub tratatul UE şi este foarte bine că e aşa. Pentru că altfel, România nu ar fi avut nici o putere de a impune nişte reguli giganţilor globali din domeniu.”</p><p><em>Este Uniunea Europeană capabilă să genereze legislație la timp pentru a ține pasul cu evoluția din domeniul tehnologiei, cu toate noutățile care apar în ritm tot mai accelerat în acest domeniu?</em></p><p><b>Bogdan Manolea</b>: „Uniunea Europeană încearcă să facă lucrul acesta dar problema nu e neapărat la text şi la legislaţie, ci la aplicarea ei. Mi se pare că stăm foarte mult să discutăm despre text, dacă e necesar sau nu, dar interesul e din ce în ce mai scăzut în momentul în care vorbim despre aplicarea legii pe termen mediu şi lung.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin</b> <br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16106560-ai-act-dsa-i-dma-cum-sint-reglementate-pia-a-i-con-inutul-digital-in-uniunea-europeana.mp3" length="20240778" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/grcqzlxhqkx2oe929pr1a3u06xuh?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16106560</guid>
    <pubDate>Thu, 14 Nov 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16106560/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16106560/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16106560/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16106560/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1683</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>48</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Dincolo de „căpșunari”: realități și prejudecăți despre muncitorii sezonieri români </itunes:title>
    <title>Dincolo de „căpșunari”: realități și prejudecăți despre muncitorii sezonieri români </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Probabil fiecare dintre noi are în familie sau cunoaște pe cineva care muncește sau a muncit în străinătate. Migrația economică este unul dintre fenomenele cu implicații economice și sociale considerabile pentru România ultimelor decenii. Dar în ce măsură este studiat și cunoscut? L-am întrebat pe antropologul Bogdan Iancu, unul dintre coordonatorii studiului „Sezonierii. Muncă şi identităţi în mişcare”. Bogdan Iancu: „De multă vreme tot tatonam ideea de a continua proiectul lui Vintilă Mihăi...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Probabil fiecare dintre noi are în familie sau cunoaște pe cineva care muncește sau a muncit în străinătate. Migrația economică este unul dintre fenomenele cu implicații economice și sociale considerabile pentru România ultimelor decenii. Dar în ce măsură este studiat și cunoscut? L-am întrebat pe antropologul Bogdan Iancu, unul dintre coordonatorii studiului „Sezonierii. Muncă şi identităţi în mişcare”.</p><p><b>Bogdan Iancu</b>: „De multă vreme tot tatonam ideea de a continua proiectul lui Vintilă Mihăilescu, de a încerca să aducem în discuţie şi să reprezentăm ceea ce el numea <em>ţăranul recent</em>. Să declinăm la Muzeul Ţăranului Român din proiecte cum sînt cel al jurnalistei Elena Stancu şi al fotografului Cosmin Bumbuţ sau al lui Petruţ Călinescu şi al altor artişti care documentează migraţia. Pentru că foarte multe instituţii din România nu şi le permit. Sînt proiecte care-i angajează pe iniţiatorii lor pe termen lung să meargă pe urmele unui fenomen cu implicaţii sociale foarte consistente. (...) Cu proiectul „Sezonierii”, am încercat să încarnăm persoanele astea despre care se discută în termeni de cifre, de fenome. Am încercat să le punem un chip, să arătăm condiţiile în care lucrează şi locuiesc.”</p><p><em>Migrația economică are impact și la nivel social. Știm că sînt mulți copii care au crescut fără părinți, fiindcă părinții erau la muncă în străinătate. În ce măsură există interes pentru cercetarea acestui subiect: copiii care au crescut cu părinții departe?</em></p><p><b>Bogdan Iancu</b>: „Un fenomen de o asemenea amploare ar trebui să aibă dedicat un institut de cercetare. Ar trebui să înceapă să apară şi politici şi nu doar unele care să sancţioneze, ca pînă acum. Ar trebui văzut care sînt condiţiile în care oamenii aceştia ar putea să rămînă aici sau să-şi ia copiii cu ei.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Probabil fiecare dintre noi are în familie sau cunoaște pe cineva care muncește sau a muncit în străinătate. Migrația economică este unul dintre fenomenele cu implicații economice și sociale considerabile pentru România ultimelor decenii. Dar în ce măsură este studiat și cunoscut? L-am întrebat pe antropologul Bogdan Iancu, unul dintre coordonatorii studiului „Sezonierii. Muncă şi identităţi în mişcare”.</p><p><b>Bogdan Iancu</b>: „De multă vreme tot tatonam ideea de a continua proiectul lui Vintilă Mihăilescu, de a încerca să aducem în discuţie şi să reprezentăm ceea ce el numea <em>ţăranul recent</em>. Să declinăm la Muzeul Ţăranului Român din proiecte cum sînt cel al jurnalistei Elena Stancu şi al fotografului Cosmin Bumbuţ sau al lui Petruţ Călinescu şi al altor artişti care documentează migraţia. Pentru că foarte multe instituţii din România nu şi le permit. Sînt proiecte care-i angajează pe iniţiatorii lor pe termen lung să meargă pe urmele unui fenomen cu implicaţii sociale foarte consistente. (...) Cu proiectul „Sezonierii”, am încercat să încarnăm persoanele astea despre care se discută în termeni de cifre, de fenome. Am încercat să le punem un chip, să arătăm condiţiile în care lucrează şi locuiesc.”</p><p><em>Migrația economică are impact și la nivel social. Știm că sînt mulți copii care au crescut fără părinți, fiindcă părinții erau la muncă în străinătate. În ce măsură există interes pentru cercetarea acestui subiect: copiii care au crescut cu părinții departe?</em></p><p><b>Bogdan Iancu</b>: „Un fenomen de o asemenea amploare ar trebui să aibă dedicat un institut de cercetare. Ar trebui să înceapă să apară şi politici şi nu doar unele care să sancţioneze, ca pînă acum. Ar trebui văzut care sînt condiţiile în care oamenii aceştia ar putea să rămînă aici sau să-şi ia copiii cu ei.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16099616-dincolo-de-cap-unari-realita-i-i-prejudeca-i-despre-muncitorii-sezonieri-romani.mp3" length="20980148" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/s1c5ukdaf3p6js27oukmw8rdg3t3?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16099616</guid>
    <pubDate>Wed, 13 Nov 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16099616/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16099616/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16099616/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16099616/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1745</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>47</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Barometrul de Consum Cultural 2023: jumătate dintre români nu au contact cu arta și cultura</itunes:title>
    <title>Barometrul de Consum Cultural 2023: jumătate dintre români nu au contact cu arta și cultura</title>
    <itunes:summary><![CDATA[S-a lansat „Barometrul de Consum Cultural 2023. Comunități de consum în contextul schimbărilor societale”, cu un accent pe consumul de cinema. Am discutat despre cîteva dintre rezultatele studiului cu Carmen Croitoru, directoarea Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), şi Anda Becuţ Marinescu, co-autoare a cercetării.   Una dintre concluzii este că „jumătate dintre participanții la studiu nu au contact direct cu ceea ce presupune consumul de produse culturale...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>S-a lansat „Barometrul de Consum Cultural 2023. Comunități de consum în contextul schimbărilor societale”, cu un accent pe consumul de cinema. Am discutat despre cîteva dintre rezultatele studiului cu Carmen Croitoru, directoarea Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), şi Anda Becuţ Marinescu, co-autoare a cercetării.  </p><p><em>Una dintre concluzii este că „jumătate dintre participanții la studiu nu au contact direct cu ceea ce presupune consumul de produse culturale sau artistice”. Care sînt explicațiile?  </em></p><p><b>Anda Becuţ Marinescu</b>: „Este un cumul de factori. În multe situaţii este vorba despre lipsa de acces la infrastructura culturală, uneori absentă în localităţi. Un alt obstacol este nivelul economic. Anumite produse sînt greu de accesat din punct de vedere financiar. Pentru o familie cu venituri medii, cu doi copii, consumul cultural devine prohibitiv în anumite situaţii. Şi cel mai important factor, considerăm noi, este lipsa educaţiei culturale şi a conştientizării importanţei culturii.” </p><p><b>Carmen Croitoru</b>: „Se mai petrece ceva: un tip de autoexcludere – nu e locul meu acolo, nu e statutul meu social. Uneori, neînţelegînd metafore, simboluri şi semnificaţii, mă autoexclud pentru că nu mai sînt contemporan cu lucrurile care se spun acolo. Sau mesajul nu e pe măsura problemelor mele. Dacă mesajele sînt derizorii, oamenii preocupaţi de viaţa din ce în ce mai complicată pe care o duc şi de grijile pe care le au raportat la viitorul copiilor lor se simt excluşi. Şi asta va fi o mare provocare pentru teatru şi artele spectacolului.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!  <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>S-a lansat „Barometrul de Consum Cultural 2023. Comunități de consum în contextul schimbărilor societale”, cu un accent pe consumul de cinema. Am discutat despre cîteva dintre rezultatele studiului cu Carmen Croitoru, directoarea Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), şi Anda Becuţ Marinescu, co-autoare a cercetării.  </p><p><em>Una dintre concluzii este că „jumătate dintre participanții la studiu nu au contact direct cu ceea ce presupune consumul de produse culturale sau artistice”. Care sînt explicațiile?  </em></p><p><b>Anda Becuţ Marinescu</b>: „Este un cumul de factori. În multe situaţii este vorba despre lipsa de acces la infrastructura culturală, uneori absentă în localităţi. Un alt obstacol este nivelul economic. Anumite produse sînt greu de accesat din punct de vedere financiar. Pentru o familie cu venituri medii, cu doi copii, consumul cultural devine prohibitiv în anumite situaţii. Şi cel mai important factor, considerăm noi, este lipsa educaţiei culturale şi a conştientizării importanţei culturii.” </p><p><b>Carmen Croitoru</b>: „Se mai petrece ceva: un tip de autoexcludere – nu e locul meu acolo, nu e statutul meu social. Uneori, neînţelegînd metafore, simboluri şi semnificaţii, mă autoexclud pentru că nu mai sînt contemporan cu lucrurile care se spun acolo. Sau mesajul nu e pe măsura problemelor mele. Dacă mesajele sînt derizorii, oamenii preocupaţi de viaţa din ce în ce mai complicată pe care o duc şi de grijile pe care le au raportat la viitorul copiilor lor se simt excluşi. Şi asta va fi o mare provocare pentru teatru şi artele spectacolului.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!  <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16092721-barometrul-de-consum-cultural-2023-jumatate-dintre-romani-nu-au-contact-cu-arta-i-cultura.mp3" length="20963390" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/3cm6fkxl029u19a59djolqei9iww?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16092721</guid>
    <pubDate>Tue, 12 Nov 2024 21:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16092721/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16092721/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16092721/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16092721/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1743</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>46</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Valentin Naumescu despre criza politică din Germania</itunes:title>
    <title>Valentin Naumescu despre criza politică din Germania</title>
    <itunes:summary><![CDATA[După ce cancelarul Olaf Scholz l-a demis pe ministrul de finanțe, liberalul Christian Lindner, și alți miniștri liberali și-au anunțat plecarea din guvern, generînd astfel o criză politică în cadrul coaliției tripartite care guvernează Germania. Profesorul Valentin Naumescu, de la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, consideră că „e o criză politică planificată de către cele trei partide germane implicate, astfel încît nimeni să nu aibă de pierdut. Toți cei tre...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>După ce cancelarul Olaf Scholz l-a demis pe ministrul de finanțe, liberalul<b> </b>Christian Lindner, și alți miniștri liberali și-au anunțat plecarea din guvern, generînd astfel o criză politică în cadrul coaliției tripartite care guvernează Germania. Profesorul <b>Valentin Naumescu</b>, de la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, consideră că „e o criză politică planificată de către cele trei partide germane implicate, astfel încît nimeni să nu aibă de pierdut. Toți cei trei actori politici vor avea de cîștigat din modul în care au decurs pînă acum lucrurile în această așa-zisă criză guvernamentală, care de fapt este o soluție la finalizarea mandatului actualei coaliții-semafor, cum e numită în Germania, coaliția roșu-galben-verde între social-democrați, liberali și verzi. Un sfîrșit al coaliției pe care toată lumea îl aștepta, care era previzibil de mai multe luni, pentru că sondajele indicau o scădere alarmantă a popularității acestui guvern, dar căreia nu-i găseau o soluție de ieșire, un <em>exit strategy</em>. Și iată, în fine, a fost găsită modalitatea care să nu afecteze foarte mult interesele partidelor și să ofere un sfîrșit relativ demn și pentru cancelarul Olaf Scholz.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>După ce cancelarul Olaf Scholz l-a demis pe ministrul de finanțe, liberalul<b> </b>Christian Lindner, și alți miniștri liberali și-au anunțat plecarea din guvern, generînd astfel o criză politică în cadrul coaliției tripartite care guvernează Germania. Profesorul <b>Valentin Naumescu</b>, de la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, consideră că „e o criză politică planificată de către cele trei partide germane implicate, astfel încît nimeni să nu aibă de pierdut. Toți cei trei actori politici vor avea de cîștigat din modul în care au decurs pînă acum lucrurile în această așa-zisă criză guvernamentală, care de fapt este o soluție la finalizarea mandatului actualei coaliții-semafor, cum e numită în Germania, coaliția roșu-galben-verde între social-democrați, liberali și verzi. Un sfîrșit al coaliției pe care toată lumea îl aștepta, care era previzibil de mai multe luni, pentru că sondajele indicau o scădere alarmantă a popularității acestui guvern, dar căreia nu-i găseau o soluție de ieșire, un <em>exit strategy</em>. Și iată, în fine, a fost găsită modalitatea care să nu afecteze foarte mult interesele partidelor și să ofere un sfîrșit relativ demn și pentru cancelarul Olaf Scholz.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16085809-valentin-naumescu-despre-criza-politica-din-germania.mp3" length="20024181" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/c6szz3el1raqcf3g6twmaosaw1vh?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16085809</guid>
    <pubDate>Mon, 11 Nov 2024 20:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16085809/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16085809/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16085809/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16085809/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1665</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>45</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Lana Bastašić: „Nu am vrut să scriu un manual de istorie, ci o poveste despre oameni”</itunes:title>
    <title>Lana Bastašić: „Nu am vrut să scriu un manual de istorie, ci o poveste despre oameni”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Romanul „Prinde iepurele” de Lana Bastašić (Black Button Books, trad. Octavia Nedelcu) are în centru povestea prieteniei dintre două tinere din Bosnia, care ajung să se reîntîlnească după 12 ani de tăcere. Una dintre ele, cea care spune povestea, Sara, a trăit în Dublin în tot acest timp, iar cealaltă, Lejla, a rămas în țara natală. Vor face împreună o călătorie la Viena, prilej de fapt să călătorească în trecut, în trecutul lor comun, în trecutul recent al Bosniei. Deși nu e în prim-plan, ră...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Romanul „Prinde iepurele” de Lana Bastašić (Black Button Books, trad. Octavia Nedelcu) are în centru povestea prieteniei dintre două tinere din Bosnia, care ajung să se reîntîlnească după 12 ani de tăcere. Una dintre ele, cea care spune povestea, Sara, a trăit în Dublin în tot acest timp, iar cealaltă, Lejla, a rămas în țara natală. Vor face împreună o călătorie la Viena, prilej de fapt să călătorească în trecut, în trecutul lor comun, în trecutul recent al Bosniei. Deși nu e în prim-plan, războiul care a măcinat Bosnia e prezent în fundal, e un fel de elefant din încăpere, e ceea ce desparte și unește personajele. Lana Bastašića fost la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), unde am înregistrat acest interviu, tradus de Daniel Nedelcu.</p><p><b>Lana Bastašić</b>: „Niciodată nu mi-am dorit să scriu o carte despre sîrbi, croați, bosniaci. Ci am vrut să scriu despre oameni. Pentru că războiul te face să nu vezi oamenii ca oameni, în primul rînd, ci să te gîndești la ei în termeni de etnie, religie, etc.”</p><p><em>Cum ajung oameni care trăiau în bună vecinătate să se omoare între ei, așa cum s-a întîmplat în războaiele din fosta Iugoslavie?</em></p><p><b>Lana Bastašić</b>: „Nu știu dacă sînt capabilă să răspund la o întrebare atît de mare. Dar totul începe de la limbă și povești. Și începe cu propaganda dezumanizării celuilalt. Odată ce fascismul reușește să te convingă că cealaltă persoană nu e o persoană, că reprezintă mai puțin decît tine, cred că natura umană e în stare de orice. Nu cred în rău. Răul e ceva ce se întîmplă în basme. Dar cred că natura umană poate fi împinsă spre extreme în anumite circumstanțe. În același timp, ca oameni sîntem capabili de empatie și dragoste și cred că aceasta e lupta pe care trebuie să ne-o asumăm.”</p><p><em>Povestea o spune Sara, fata șefului de poliție din Banja Luka și prietena Lejlei, al cărei frate, Armin, a dispărut într-o zi fără urmă. Așa cum au dispărut mulți alți tineri bosniaci musulmani din oraș. Aici e un ecou al traumei provocate de războaiele din fosta Iugoslavie, de genocidul și crimele de război de care au fost găsiți vinovați liderii militari sîrbi. De ce ați ales să spuneți povestea prin vocea Sarei?</em></p><p><b>Lana Bastašić</b>: „Cînd am început să mă gîndesc la această poveste, Lejla ar fi trebuit să fie personajul principal. Dar a trebuit să-mi amintesc că aceasta nu e povestea mea, pentru că nu am un nume musulman și nu am trecut prin ce au trecut acești oameni în țara mea. Deci a trebuit să-mi amintesc privilegiul meu la acel moment și a trebuit să-l includ în text. Și, de asemenea, a trebuit să-mi pun întrebarea: cine spune povestea unui război? Pentru că uneori e mult mai important să ne întrebăm cine ne spune povestea decît să ne gîndim la evenimentele care au avut loc. Am vrut ca cititorii să își dea seama că, dacă ar fi citit o carte în care Lejla ar fi fost personajul principal și naratorul, ar fi fost o cu totul altă carte.”</p><p>Romanul „Prinde iepurele”, publicat în 2018, a primit Premiul Uniunii Europene pentru Literatură și a fost tradus în peste 15 limbi. </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Romanul „Prinde iepurele” de Lana Bastašić (Black Button Books, trad. Octavia Nedelcu) are în centru povestea prieteniei dintre două tinere din Bosnia, care ajung să se reîntîlnească după 12 ani de tăcere. Una dintre ele, cea care spune povestea, Sara, a trăit în Dublin în tot acest timp, iar cealaltă, Lejla, a rămas în țara natală. Vor face împreună o călătorie la Viena, prilej de fapt să călătorească în trecut, în trecutul lor comun, în trecutul recent al Bosniei. Deși nu e în prim-plan, războiul care a măcinat Bosnia e prezent în fundal, e un fel de elefant din încăpere, e ceea ce desparte și unește personajele. Lana Bastašića fost la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), unde am înregistrat acest interviu, tradus de Daniel Nedelcu.</p><p><b>Lana Bastašić</b>: „Niciodată nu mi-am dorit să scriu o carte despre sîrbi, croați, bosniaci. Ci am vrut să scriu despre oameni. Pentru că războiul te face să nu vezi oamenii ca oameni, în primul rînd, ci să te gîndești la ei în termeni de etnie, religie, etc.”</p><p><em>Cum ajung oameni care trăiau în bună vecinătate să se omoare între ei, așa cum s-a întîmplat în războaiele din fosta Iugoslavie?</em></p><p><b>Lana Bastašić</b>: „Nu știu dacă sînt capabilă să răspund la o întrebare atît de mare. Dar totul începe de la limbă și povești. Și începe cu propaganda dezumanizării celuilalt. Odată ce fascismul reușește să te convingă că cealaltă persoană nu e o persoană, că reprezintă mai puțin decît tine, cred că natura umană e în stare de orice. Nu cred în rău. Răul e ceva ce se întîmplă în basme. Dar cred că natura umană poate fi împinsă spre extreme în anumite circumstanțe. În același timp, ca oameni sîntem capabili de empatie și dragoste și cred că aceasta e lupta pe care trebuie să ne-o asumăm.”</p><p><em>Povestea o spune Sara, fata șefului de poliție din Banja Luka și prietena Lejlei, al cărei frate, Armin, a dispărut într-o zi fără urmă. Așa cum au dispărut mulți alți tineri bosniaci musulmani din oraș. Aici e un ecou al traumei provocate de războaiele din fosta Iugoslavie, de genocidul și crimele de război de care au fost găsiți vinovați liderii militari sîrbi. De ce ați ales să spuneți povestea prin vocea Sarei?</em></p><p><b>Lana Bastašić</b>: „Cînd am început să mă gîndesc la această poveste, Lejla ar fi trebuit să fie personajul principal. Dar a trebuit să-mi amintesc că aceasta nu e povestea mea, pentru că nu am un nume musulman și nu am trecut prin ce au trecut acești oameni în țara mea. Deci a trebuit să-mi amintesc privilegiul meu la acel moment și a trebuit să-l includ în text. Și, de asemenea, a trebuit să-mi pun întrebarea: cine spune povestea unui război? Pentru că uneori e mult mai important să ne întrebăm cine ne spune povestea decît să ne gîndim la evenimentele care au avut loc. Am vrut ca cititorii să își dea seama că, dacă ar fi citit o carte în care Lejla ar fi fost personajul principal și naratorul, ar fi fost o cu totul altă carte.”</p><p>Romanul „Prinde iepurele”, publicat în 2018, a primit Premiul Uniunii Europene pentru Literatură și a fost tradus în peste 15 limbi. </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16068022-lana-bastasic-nu-am-vrut-sa-scriu-un-manual-de-istorie-ci-o-poveste-despre-oameni.mp3" length="22088898" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/opf83adh4eg2oua8w8lmyubev3ax?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16068022</guid>
    <pubDate>Fri, 08 Nov 2024 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16068022/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16068022/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16068022/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16068022/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1837</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>44</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Europa în epoca Trump 2.0. Care sînt noile provocări de securitate? </itunes:title>
    <title>Europa în epoca Trump 2.0. Care sînt noile provocări de securitate? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Liderii europeni se întîlnesc joi și vineri la Budapesta, unde vor discuta despre relațiile cu Statele Unite ale Americii, după victoria lui Donald Trump. La reuniunea Comunității Politice Europene și summitul informal al Consiliului European se va discuta și despre provocările de securitate la adresa Europei, despre migrație și despre competitivitatea europeană. Și-a anunțat prezența și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Care vor fi noile provocări de securitate pentru Europa, odată ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Liderii europeni se întîlnesc joi și vineri la Budapesta, unde vor discuta despre relațiile cu Statele Unite ale Americii, după victoria lui Donald Trump. La reuniunea Comunității Politice Europene și summitul informal al Consiliului European se va discuta și despre provocările de securitate la adresa Europei, despre migrație și despre competitivitatea europeană. Și-a anunțat prezența și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Care vor fi noile provocări de securitate pentru Europa, odată ce Donald Trump se va întoarce la Casa Albă? L-am întrebat pe<b> </b>Bogdan Nedea, analist de politică internațională. </p><p><em>Donald Trump spunea în campania electorală că, dacă ajunge din nou preşedinte al SUA, va opri războiul din Ucraina chiar înainte de a prelua oficial mandatul, în ianuarie 2025. La ce să ne așteptăm în viitorul apropiat?</em></p><p><b>Bogdan Nedea</b>: „Răspunsul scurt este că nimeni nu ştie. Răspunsul lung este că Donald Trump va trebui să aducă substanţă lucrurilor promise în campanie. Cel mai probabil, în primă instanţă o să se concentreze pe obiective interne, cele pentru care a fost ales: economia şi migraţia.”</p><p><em>Lituanianul propus pentru funcţia de  comisar european pentru apărare, Andrius Kubilius, a spus că UE trebuie să cheltuiască mai mult pentru securitate din cauza lui Putin și nu din cauza alegerii lui Donald Trump. Cum ar putea să-și întărească Europa apărarea?</em></p><p><b>Bogdan Nedea</b>: „Apărarea este în capul agendei noii Comisii. Fie că vorbim despre politici comune, despre achiziţii comune, este evident că industria de apărare continentală este insuficientă pentru nevoile actuale. Apariţia funcţiei de comisar european pe apărare (o funcţie nouă) indică cît de mult accent se pune în momentul de faţă pe această temă. Situaţia, aşa cum este prezentată în cadrul noii Comisii, are legătură şi cu o previziune de scădere a implicării americane în securitatea europeană.” </p><p> Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Liderii europeni se întîlnesc joi și vineri la Budapesta, unde vor discuta despre relațiile cu Statele Unite ale Americii, după victoria lui Donald Trump. La reuniunea Comunității Politice Europene și summitul informal al Consiliului European se va discuta și despre provocările de securitate la adresa Europei, despre migrație și despre competitivitatea europeană. Și-a anunțat prezența și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Care vor fi noile provocări de securitate pentru Europa, odată ce Donald Trump se va întoarce la Casa Albă? L-am întrebat pe<b> </b>Bogdan Nedea, analist de politică internațională. </p><p><em>Donald Trump spunea în campania electorală că, dacă ajunge din nou preşedinte al SUA, va opri războiul din Ucraina chiar înainte de a prelua oficial mandatul, în ianuarie 2025. La ce să ne așteptăm în viitorul apropiat?</em></p><p><b>Bogdan Nedea</b>: „Răspunsul scurt este că nimeni nu ştie. Răspunsul lung este că Donald Trump va trebui să aducă substanţă lucrurilor promise în campanie. Cel mai probabil, în primă instanţă o să se concentreze pe obiective interne, cele pentru care a fost ales: economia şi migraţia.”</p><p><em>Lituanianul propus pentru funcţia de  comisar european pentru apărare, Andrius Kubilius, a spus că UE trebuie să cheltuiască mai mult pentru securitate din cauza lui Putin și nu din cauza alegerii lui Donald Trump. Cum ar putea să-și întărească Europa apărarea?</em></p><p><b>Bogdan Nedea</b>: „Apărarea este în capul agendei noii Comisii. Fie că vorbim despre politici comune, despre achiziţii comune, este evident că industria de apărare continentală este insuficientă pentru nevoile actuale. Apariţia funcţiei de comisar european pe apărare (o funcţie nouă) indică cît de mult accent se pune în momentul de faţă pe această temă. Situaţia, aşa cum este prezentată în cadrul noii Comisii, are legătură şi cu o previziune de scădere a implicării americane în securitatea europeană.” </p><p> Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16065691-europa-in-epoca-trump-2-0-care-sint-noile-provocari-de-securitate.mp3" length="20107508" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/oycdrvkw8ph07fjzg99mnd5tuozf?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16065691</guid>
    <pubDate>Thu, 07 Nov 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16065691/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16065691/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16065691/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16065691/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1672</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>43</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Victoria lui Donald Trump înseamnă abandonarea multilateralismului? Nu neapărat, crede Robert Lupițu</itunes:title>
    <title>Victoria lui Donald Trump înseamnă abandonarea multilateralismului? Nu neapărat, crede Robert Lupițu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Republicanul Donald Trump a cîștigat alegerile pentru funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii. De asemenea, republicanii au cîștigat majoritatea în Senat. Ce reprezintă victoria lui Donald Trump și a republicanilor pentru Statele Unite dar și pentru Europa și pentru politica externă a Americii? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea europeană”. Robert Lupițu: „Există o discrepanţă foarte mare între aripile ultraconser...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Republicanul Donald Trump a cîștigat alegerile pentru funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii. De asemenea, republicanii au cîștigat majoritatea în Senat. Ce reprezintă victoria lui Donald Trump și a republicanilor pentru Statele Unite dar și pentru Europa și pentru politica externă a Americii? L-am întrebat pe<b> Robert Lupițu, </b>analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.</p><p><b>Robert Lupițu</b>: „Există o discrepanţă foarte mare între aripile ultraconservatoare din Partidul Republican şi cele foarte progresiste, foarte la stînga din Partidul Democrat, încît s-a pierdut centrul, s-a pierdut moderaţia. Acolo e de lucrat dar nu ştiu în ce măsură Donald Trump poate veni către o abordare mai moderată. Poate de aceea democraţii au pierdut. Pentru că – este analiza mea – prin Joe Biden nu doar că se închide secolul XX în relaţiile internaţionale şi în istoria relaţiilor trans-atlantice, dar dispare şi ultima formă pe care am văzut-o la nivel de lidership de stat de discurs moderat, centrist, capabil să concilieze ambele zone ale politicii bipartizane a SUA.”</p><p><em>Şi Donald Trump, şi Kamala Harris au promis bunăstare. Cum va putea Donald Trump să aducă bunăstarea în familiile din zonele defavorizate, din satele şi orăşelele mici, izolate, în care a şi cîştigat, de altfel?</em></p><p><b>Robert Lupițu</b>: „În discursul de revendicare a victoriei, Donald Trump a spus că va fi un preşedinte pentru toţi. Un om care a capitalizat politic polarizînd a susţinut un discurs în care nu şi-a criticat oponenţii politici, a vorbit despre votul popular – vedeţi cît contează în mintea lui legitimitatea politică, deci chiar zona unde a fost atacat, ceea ce înseamnă că lucrurile acestea au ajuns la el într-o formă sau alta, el a căutat să se legitimeze. Şi a folosit un termen pe care şi Joe Biden l-a folosit în discursul său de revendicare a victoriei din 2020: e momentul să ne vindecăm ca naţiune. Ceea ce va face Donald Trump în continuare va fi să readucă cît mai mult din industrie, din procesele de producţie, din servicii în economia americană.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!  <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Republicanul Donald Trump a cîștigat alegerile pentru funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii. De asemenea, republicanii au cîștigat majoritatea în Senat. Ce reprezintă victoria lui Donald Trump și a republicanilor pentru Statele Unite dar și pentru Europa și pentru politica externă a Americii? L-am întrebat pe<b> Robert Lupițu, </b>analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.</p><p><b>Robert Lupițu</b>: „Există o discrepanţă foarte mare între aripile ultraconservatoare din Partidul Republican şi cele foarte progresiste, foarte la stînga din Partidul Democrat, încît s-a pierdut centrul, s-a pierdut moderaţia. Acolo e de lucrat dar nu ştiu în ce măsură Donald Trump poate veni către o abordare mai moderată. Poate de aceea democraţii au pierdut. Pentru că – este analiza mea – prin Joe Biden nu doar că se închide secolul XX în relaţiile internaţionale şi în istoria relaţiilor trans-atlantice, dar dispare şi ultima formă pe care am văzut-o la nivel de lidership de stat de discurs moderat, centrist, capabil să concilieze ambele zone ale politicii bipartizane a SUA.”</p><p><em>Şi Donald Trump, şi Kamala Harris au promis bunăstare. Cum va putea Donald Trump să aducă bunăstarea în familiile din zonele defavorizate, din satele şi orăşelele mici, izolate, în care a şi cîştigat, de altfel?</em></p><p><b>Robert Lupițu</b>: „În discursul de revendicare a victoriei, Donald Trump a spus că va fi un preşedinte pentru toţi. Un om care a capitalizat politic polarizînd a susţinut un discurs în care nu şi-a criticat oponenţii politici, a vorbit despre votul popular – vedeţi cît contează în mintea lui legitimitatea politică, deci chiar zona unde a fost atacat, ceea ce înseamnă că lucrurile acestea au ajuns la el într-o formă sau alta, el a căutat să se legitimeze. Şi a folosit un termen pe care şi Joe Biden l-a folosit în discursul său de revendicare a victoriei din 2020: e momentul să ne vindecăm ca naţiune. Ceea ce va face Donald Trump în continuare va fi să readucă cît mai mult din industrie, din procesele de producţie, din servicii în economia americană.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!  <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16059415-victoria-lui-donald-trump-inseamna-abandonarea-multilateralismului-nu-neaparat-crede-robert-lupi-u.mp3" length="20407437" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/loczk6lyk12a1wo26oh9irs3fz2b?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16059415</guid>
    <pubDate>Wed, 06 Nov 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16059415/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16059415/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16059415/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16059415/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1697</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>42</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Reformă la Academia Română: se mai poate face cercetare după comasare? </itunes:title>
    <title>Reformă la Academia Română: se mai poate face cercetare după comasare? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Academia Română intenționează să reorganizeze institutele pe care le are în subordine. Din 70 de institute și centre din toată țara, 20 ar urma să-și piardă personalitatea juridică și să fie coordonate de filiale din București, Cluj, Iași și Timișoara. Reformă prin comasare? Directorul Institutului de Istorie a Religiilor Eugen Ciurtin, a reacționat public în legătură cu această reformă. I-am invitat la „Timpul prezent” pe președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop și pe Eugen Ciurtin.   O...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Academia Română intenționează să reorganizeze institutele pe care le are în subordine. Din 70 de institute și centre din toată țara, 20 ar urma să-și piardă personalitatea juridică și să fie coordonate de filiale din București, Cluj, Iași și Timișoara. Reformă prin comasare? Directorul Institutului de Istorie a Religiilor Eugen Ciurtin, a reacționat public în legătură cu această reformă. I-am invitat la „Timpul prezent” pe președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop și pe Eugen Ciurtin. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin </b><br/><b>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Academia Română intenționează să reorganizeze institutele pe care le are în subordine. Din 70 de institute și centre din toată țara, 20 ar urma să-și piardă personalitatea juridică și să fie coordonate de filiale din București, Cluj, Iași și Timișoara. Reformă prin comasare? Directorul Institutului de Istorie a Religiilor Eugen Ciurtin, a reacționat public în legătură cu această reformă. I-am invitat la „Timpul prezent” pe președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop și pe Eugen Ciurtin. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin </b><br/><b>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16053624-reforma-la-academia-romana-se-mai-poate-face-cercetare-dupa-comasare.mp3" length="20098866" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16053624</guid>
    <pubDate>Tue, 05 Nov 2024 20:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16053624/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16053624/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16053624/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16053624/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1671</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>41</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce urmează pentru Republica Moldova după realegerea Maiei Sandu? </itunes:title>
    <title>Ce urmează pentru Republica Moldova după realegerea Maiei Sandu? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Maia Sandu a cîștigat un nou mandat de președintă a Republicii Moldova, obținînd 55% din voturile exprimate duminică. Ce urmează pentru Republica Moldova? Cum va trebui să se pregătească țara vecină pentru alegerile parlamentare de anul viitor? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. Maia Sandu a cîştigat alegerile cu o diferenţă de 10%. E un scor neaşteptat? A fost o surpriză? Angela Grămadă: „...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Maia Sandu a cîștigat un nou mandat de președintă a Republicii Moldova, obținînd 55% din voturile exprimate duminică. Ce urmează pentru Republica Moldova? Cum va trebui să se pregătească țara vecină pentru alegerile parlamentare de anul viitor? Am întrebat-o pe <b>Angela Grămadă, </b>cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.</p><p><em>Maia Sandu a cîştigat alegerile cu o diferenţă de 10%. E un scor neaşteptat? A fost o surpriză?</em></p><p>Angela Grămadă: „Da, pentru că turul întîi a arătat că situaţia poate fi foarte complexă şi că e nevoie de foarte multă investiţie politică şi nu numai pentru ca lucrurile să revină la un făgaş normal. Făgaş normal pentru Republica Moldova înseamnă să redai suflu acelei idei de integrare europeană care a trecut la limită în cadrul referendumului, cu doar două săptămîni înainte de al doilea tur de scrutin. Cea mai mare surpriză, pe lîngă rezultatul obţinut de Maia Sandu, a fost reacţia publicului din Republica Moldova şi reacţia oamenilor care au plecat din ţară şi totuşi nu au uitat de Republica Moldova şi au întors lucrurile într-o direcţie total opusă faţă de cea la care se aşteptau cei care pun presiune pe Republica Moldova, din afară, şi nu doresc ca aceasta să-şi atingă obiectivele de dezvoltare şi să devină membră a Uniunii Europene.”</p><p><em>Ce urmează pentru Maia Sandu?</em></p><p>Angela Grămadă: „Prima discuţie pe care o va avea va trebui să fie în interiorul partidului care a susţinut-o (Partidul Acţiune şi Solidaritate, PAS). Ea va trebui să aibă o discuţie onestă atît cu reprezentanţii Executivului, acei miniştri care nu facilitează reforme şi politici publice, care nu dau randamentul necesar pentru această perioadă, cît şi cu colegii din PAS. (...) În momentul de faţă, cu un Guvern care e într-o scădere a popularităţii, acest partid va trebui să identifice noi lideri care să poată avea aceeaşi tracţiune în faţa electoratului. În afară de Maia Sandu, nu există în prezent figuri care să preia rolul de lideri în cadrul acestei formaţiuni politice. În şase luni avem alegeri parlamentare în Republica Moldova şi ei nu se vor putea baza exclusiv pe imaginea pozitivă a Maiei Sandu. E nevoie acum de asanarea acestei formaţiuni politice.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Maia Sandu a cîștigat un nou mandat de președintă a Republicii Moldova, obținînd 55% din voturile exprimate duminică. Ce urmează pentru Republica Moldova? Cum va trebui să se pregătească țara vecină pentru alegerile parlamentare de anul viitor? Am întrebat-o pe <b>Angela Grămadă, </b>cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.</p><p><em>Maia Sandu a cîştigat alegerile cu o diferenţă de 10%. E un scor neaşteptat? A fost o surpriză?</em></p><p>Angela Grămadă: „Da, pentru că turul întîi a arătat că situaţia poate fi foarte complexă şi că e nevoie de foarte multă investiţie politică şi nu numai pentru ca lucrurile să revină la un făgaş normal. Făgaş normal pentru Republica Moldova înseamnă să redai suflu acelei idei de integrare europeană care a trecut la limită în cadrul referendumului, cu doar două săptămîni înainte de al doilea tur de scrutin. Cea mai mare surpriză, pe lîngă rezultatul obţinut de Maia Sandu, a fost reacţia publicului din Republica Moldova şi reacţia oamenilor care au plecat din ţară şi totuşi nu au uitat de Republica Moldova şi au întors lucrurile într-o direcţie total opusă faţă de cea la care se aşteptau cei care pun presiune pe Republica Moldova, din afară, şi nu doresc ca aceasta să-şi atingă obiectivele de dezvoltare şi să devină membră a Uniunii Europene.”</p><p><em>Ce urmează pentru Maia Sandu?</em></p><p>Angela Grămadă: „Prima discuţie pe care o va avea va trebui să fie în interiorul partidului care a susţinut-o (Partidul Acţiune şi Solidaritate, PAS). Ea va trebui să aibă o discuţie onestă atît cu reprezentanţii Executivului, acei miniştri care nu facilitează reforme şi politici publice, care nu dau randamentul necesar pentru această perioadă, cît şi cu colegii din PAS. (...) În momentul de faţă, cu un Guvern care e într-o scădere a popularităţii, acest partid va trebui să identifice noi lideri care să poată avea aceeaşi tracţiune în faţa electoratului. În afară de Maia Sandu, nu există în prezent figuri care să preia rolul de lideri în cadrul acestei formaţiuni politice. În şase luni avem alegeri parlamentare în Republica Moldova şi ei nu se vor putea baza exclusiv pe imaginea pozitivă a Maiei Sandu. E nevoie acum de asanarea acestei formaţiuni politice.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16045904-ce-urmeaza-pentru-republica-moldova-dupa-realegerea-maiei-sandu.mp3" length="20923710" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/47up0ubky14mqjc0zjmmde05akw6?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16045904</guid>
    <pubDate>Mon, 04 Nov 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16045904/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16045904/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16045904/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16045904/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1740</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>40</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Narine Abgarian: „Am scris această carte cu gîndul că războiul nu se va mai repeta niciodată”</itunes:title>
    <title>Narine Abgarian: „Am scris această carte cu gîndul că războiul nu se va mai repeta niciodată”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Scriitoarea Narine Abgarian vorbește despre cea mai recentă carte a sa tradusă în limba română, volumul de povestiri „Viața e mai dreaptă decât moartea” (Editura Humanitas Fiction, traducerea Luana Schidu), o carte despre război dar și despre supraviețuire și speranță, despre cum „viața învinge mereu moartea”. Scriitoarea vorbește în acest interviu și despre conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan privind regiunea Nagorno-Karabah și despre relația ei cu limba rusă, în care își scrie cărțile....]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Scriitoarea Narine Abgarian vorbește despre cea mai recentă carte a sa tradusă în limba română, volumul de povestiri „Viața e mai dreaptă decât moartea” (Editura Humanitas Fiction, traducerea Luana Schidu), o carte despre război dar și despre supraviețuire și speranță, despre cum „viața învinge mereu moartea”. Scriitoarea vorbește în acest interviu și despre conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan privind regiunea Nagorno-Karabah și despre relația ei cu limba rusă, în care își scrie cărțile. </p><p><em>„Să scrii despre război e ca și cum ai distruge în tine speranța. Ca și cum ai privi moartea în față, străduindu-te să nu-ți ferești ochii. Căci dacă ți-i ferești, te trădezi pe tine însuți” spuneți în carte. Cum a fost să scrieți despre război și să priviți moartea în față?<br/></em><b>Narine Abgarian</b>: „E întotdeauna foarte greu să scrii despre război. Și mă neliniștește, mă roade un gînd: am scris această carte cu ideea că războiul nu se va mai repeta niciodată. Am trăit cu speranța că nu va mai trebui să ne amintim aceste lucruri niciodată. Din păcate, războiul s-a extins și este o realitate căreia trebuie să-i facem față. Dar nu mă simt comod, e ca și cum aș fi mințit pe cineva că nu va mai fi război.”</p><p><em>Ce e universal valabil în povestea acestui spaţiu marcat de suferință de la graniţa dintre Armenia şi Azerbaidjan?<br/></em><b>Narine Abgarian</b>: „Și de-o parte și de cealaltă a graniței trăiesc oameni care, în circumstanțe extrem de grave pentru ei, încearcă să-și continue existența, să trăiască. Oamenii ăștia au niște visuri extrem de simple: să aibă ceva de mîncare, să aibă de lucru, să-i aibă pe cei dragi aproape, să nu sufere, să nu fie bolnavi. E vorba despre oameni care încearcă să-și găsească bucuria în lucrurile mărunte.”</p><p><em>Erați la Moscova cînd trupele rusești au intrat în Ucraina. Ați plecat de acolo în Armenia iar acum trăiți în Germania. Cum vă raportați acum ca scriitoare la limba rusă, în care vă scrieți</em> <em>cărțile? <br/></em><b>Narine Abgarian</b>: „Mi-am pus întrebarea asta de mult, înainte de războiul din Ucraina. Cînd au picat turnurile gemene, din SUA, m-am întrebat: ce reușește să facă teroristul din tine? Face să-ți fugă pămîntul de sub picioare, te face să-ți fie frică de tot ceea ce e în jurul tău, te face să nu mai ai nici un reper? Și, după ce-a izbucnit războiul din Ucraina, m-am întrebat: ce-ar trebui să alegem noi? Să ne lipsim de muzica lui Ceaikovski, de cărțile lui Dostoievski și Tolstoi, implicit de limba rusă, în cazul meu? Sau să păstrăm această moștenire culturală în ciuda a ceea ce face Putin și să-i demonstrăm că putem merge mai departe? Eu cred că oamenii au mai multe drepturi la aceste lucruri frumoase pe care le-am enumerat decît un dictator care încearcă prin toate mijloacele să rămînă la putere. De aceea n-o să-i lăsăm nimic, o să luăm tot ceea ce ni se cuvine.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Scriitoarea Narine Abgarian vorbește despre cea mai recentă carte a sa tradusă în limba română, volumul de povestiri „Viața e mai dreaptă decât moartea” (Editura Humanitas Fiction, traducerea Luana Schidu), o carte despre război dar și despre supraviețuire și speranță, despre cum „viața învinge mereu moartea”. Scriitoarea vorbește în acest interviu și despre conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan privind regiunea Nagorno-Karabah și despre relația ei cu limba rusă, în care își scrie cărțile. </p><p><em>„Să scrii despre război e ca și cum ai distruge în tine speranța. Ca și cum ai privi moartea în față, străduindu-te să nu-ți ferești ochii. Căci dacă ți-i ferești, te trădezi pe tine însuți” spuneți în carte. Cum a fost să scrieți despre război și să priviți moartea în față?<br/></em><b>Narine Abgarian</b>: „E întotdeauna foarte greu să scrii despre război. Și mă neliniștește, mă roade un gînd: am scris această carte cu ideea că războiul nu se va mai repeta niciodată. Am trăit cu speranța că nu va mai trebui să ne amintim aceste lucruri niciodată. Din păcate, războiul s-a extins și este o realitate căreia trebuie să-i facem față. Dar nu mă simt comod, e ca și cum aș fi mințit pe cineva că nu va mai fi război.”</p><p><em>Ce e universal valabil în povestea acestui spaţiu marcat de suferință de la graniţa dintre Armenia şi Azerbaidjan?<br/></em><b>Narine Abgarian</b>: „Și de-o parte și de cealaltă a graniței trăiesc oameni care, în circumstanțe extrem de grave pentru ei, încearcă să-și continue existența, să trăiască. Oamenii ăștia au niște visuri extrem de simple: să aibă ceva de mîncare, să aibă de lucru, să-i aibă pe cei dragi aproape, să nu sufere, să nu fie bolnavi. E vorba despre oameni care încearcă să-și găsească bucuria în lucrurile mărunte.”</p><p><em>Erați la Moscova cînd trupele rusești au intrat în Ucraina. Ați plecat de acolo în Armenia iar acum trăiți în Germania. Cum vă raportați acum ca scriitoare la limba rusă, în care vă scrieți</em> <em>cărțile? <br/></em><b>Narine Abgarian</b>: „Mi-am pus întrebarea asta de mult, înainte de războiul din Ucraina. Cînd au picat turnurile gemene, din SUA, m-am întrebat: ce reușește să facă teroristul din tine? Face să-ți fugă pămîntul de sub picioare, te face să-ți fie frică de tot ceea ce e în jurul tău, te face să nu mai ai nici un reper? Și, după ce-a izbucnit războiul din Ucraina, m-am întrebat: ce-ar trebui să alegem noi? Să ne lipsim de muzica lui Ceaikovski, de cărțile lui Dostoievski și Tolstoi, implicit de limba rusă, în cazul meu? Sau să păstrăm această moștenire culturală în ciuda a ceea ce face Putin și să-i demonstrăm că putem merge mai departe? Eu cred că oamenii au mai multe drepturi la aceste lucruri frumoase pe care le-am enumerat decît un dictator care încearcă prin toate mijloacele să rămînă la putere. De aceea n-o să-i lăsăm nimic, o să luăm tot ceea ce ni se cuvine.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16030654-narine-abgarian-am-scris-aceasta-carte-cu-gindul-ca-razboiul-nu-se-va-mai-repeta-niciodata.mp3" length="21845035" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/v5kbc9zdzjm7wxpysv0mp3c3kayv?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16030654</guid>
    <pubDate>Fri, 01 Nov 2024 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16030654/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16030654/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16030654/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16030654/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1817</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>39</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cele două Românii: percepțiile și aspirațiile tinerilor în contextul inegalităților sociale </itunes:title>
    <title>Cele două Românii: percepțiile și aspirațiile tinerilor în contextul inegalităților sociale </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Un sfert dintre tinerii din România consideră că dictatura ar putea fi mai bună decît democrația „în anumite condiții”, se arată în studiul „Opinii, temeri și aspirații ale tinerilor într-o Românie a inegalităților sociale”, realizat de Fundația Friedrich Ebert. De asemenea, 41% dintre tineri consideră că ar fi bine pentru România să aibă un lider puternic, „care să nu își bată capul cu Parlamentul și cu alegerile”. Totodată, NATO este instituția în care tinerii au cea mai mare încredere, urm...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Un sfert dintre tinerii din România consideră că dictatura ar putea fi mai bună decît democrația „în anumite condiții”, se arată în studiul<b> „</b>Opinii, temeri și aspirații ale tinerilor într-o Românie a inegalităților sociale<b>”, </b>realizat de Fundația Friedrich Ebert. De asemenea,<b> </b>41% dintre tineri consideră că ar fi bine pentru România să aibă un lider puternic, „care să nu își bată capul cu Parlamentul și cu alegerile”. Totodată, NATO este instituția în care tinerii au cea mai mare încredere, urmată de armată și Uniunea Europeană. Acest raport face parte dintr-o serie de studii privind opiniile tinerilor din 12 țări din sud-estul Europei. Am discutat cu unul dintre autorii săi, <b>Gabriel Bădescu</b>, profesor de științe politice și director al Centrului pentru Studiul Democrației la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.</p><p><em>Aflăm din studiu că „rata abandonului școlar din România este cea mai mare din UE, de 16%, în creștere între 2019 și 2023. Diferențele între urban și rural sunt uriașe: 31% în rural și 5% în urban”. De ce atît de mulți tineri români renunță la școală?</em></p><p><b>Gabriel Bădescu</b>: „România e o ţară atipică şi, în multe privinţe, atipică într-un sens prost. Diferenţele acestea între urban şi rural nu se întîlnesc în alte ţări europene. Sînt de fapt două Românii. Noi vedem adesea medii, venit mediu, şomaj mediu, abandon şcolar mediu dar de fapt între urban şi rural diferenţele sînt foarte mari. Ce ne spun aceste date este că instituţiile româneşti nu reuşesc să reducă din decalaje ci, dimpotrivă, acestea cresc progresiv în timp şi asta e o problemă. (...) În primul rînd, în rural aproape că nu există licee. Deci copiii din rural, cînd termină şcoala acolo, trebuie să se mute la oraş şi asta înseamnă costuri mari, un efort mare pentru familiile din rural, care din start tind să fie mai sărace decît cele din urban. Apoi e şi o problemă de calitate a şcolii. Şcolile din rural tind să aibă dotări mai puţine şi tot mai mulţi profesori care nu sînt calificaţi.”</p><p><em>Ce schimbări ar putea contribui la o stabilitate, mai ales a celor tineri?</em></p><p><b>Gabriel Bădescu</b>: „Un lucru cu totul neaşteptat este faptul că România a crescut ca populaţie în ultimii doi ani şi asta vine ca urmare a unei migraţii de întoarcere – cetăţeni care se întorc – şi a creşterii imigraţiei. Probabil că nu e sustenabil acest trend dar e cumva un fapt legat de creşterea economică foarte consistentă din ultimii ani. Sînt tot felul de indicatori economici care descriu o imagine de ansamblu pozitivă. Dar în acest context, şi subliniem lucrul ăsta în studiu, tinerii nu se află printre cîştigătorii trendului de creştere. Indicatorii care se referă la calitatea vieţii tinerilor sînt sub medie. Tinerii sînt o categorie care nu beneficiază din plin de schimbări. Ăsta e un aspect important. Al doilea este că o societate care creşte economic, precum cea românească, dar care nu investeşte în calitatea instituţiilor şi, în particular, în educaţie, nu are parte de o creştere sustenabilă.”  <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviu integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Un sfert dintre tinerii din România consideră că dictatura ar putea fi mai bună decît democrația „în anumite condiții”, se arată în studiul<b> „</b>Opinii, temeri și aspirații ale tinerilor într-o Românie a inegalităților sociale<b>”, </b>realizat de Fundația Friedrich Ebert. De asemenea,<b> </b>41% dintre tineri consideră că ar fi bine pentru România să aibă un lider puternic, „care să nu își bată capul cu Parlamentul și cu alegerile”. Totodată, NATO este instituția în care tinerii au cea mai mare încredere, urmată de armată și Uniunea Europeană. Acest raport face parte dintr-o serie de studii privind opiniile tinerilor din 12 țări din sud-estul Europei. Am discutat cu unul dintre autorii săi, <b>Gabriel Bădescu</b>, profesor de științe politice și director al Centrului pentru Studiul Democrației la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.</p><p><em>Aflăm din studiu că „rata abandonului școlar din România este cea mai mare din UE, de 16%, în creștere între 2019 și 2023. Diferențele între urban și rural sunt uriașe: 31% în rural și 5% în urban”. De ce atît de mulți tineri români renunță la școală?</em></p><p><b>Gabriel Bădescu</b>: „România e o ţară atipică şi, în multe privinţe, atipică într-un sens prost. Diferenţele acestea între urban şi rural nu se întîlnesc în alte ţări europene. Sînt de fapt două Românii. Noi vedem adesea medii, venit mediu, şomaj mediu, abandon şcolar mediu dar de fapt între urban şi rural diferenţele sînt foarte mari. Ce ne spun aceste date este că instituţiile româneşti nu reuşesc să reducă din decalaje ci, dimpotrivă, acestea cresc progresiv în timp şi asta e o problemă. (...) În primul rînd, în rural aproape că nu există licee. Deci copiii din rural, cînd termină şcoala acolo, trebuie să se mute la oraş şi asta înseamnă costuri mari, un efort mare pentru familiile din rural, care din start tind să fie mai sărace decît cele din urban. Apoi e şi o problemă de calitate a şcolii. Şcolile din rural tind să aibă dotări mai puţine şi tot mai mulţi profesori care nu sînt calificaţi.”</p><p><em>Ce schimbări ar putea contribui la o stabilitate, mai ales a celor tineri?</em></p><p><b>Gabriel Bădescu</b>: „Un lucru cu totul neaşteptat este faptul că România a crescut ca populaţie în ultimii doi ani şi asta vine ca urmare a unei migraţii de întoarcere – cetăţeni care se întorc – şi a creşterii imigraţiei. Probabil că nu e sustenabil acest trend dar e cumva un fapt legat de creşterea economică foarte consistentă din ultimii ani. Sînt tot felul de indicatori economici care descriu o imagine de ansamblu pozitivă. Dar în acest context, şi subliniem lucrul ăsta în studiu, tinerii nu se află printre cîştigătorii trendului de creştere. Indicatorii care se referă la calitatea vieţii tinerilor sînt sub medie. Tinerii sînt o categorie care nu beneficiază din plin de schimbări. Ăsta e un aspect important. Al doilea este că o societate care creşte economic, precum cea românească, dar care nu investeşte în calitatea instituţiilor şi, în particular, în educaţie, nu are parte de o creştere sustenabilă.”  <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviu integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16027230-cele-doua-romanii-percep-iile-i-aspira-iile-tinerilor-in-contextul-inegalita-ilor-sociale.mp3" length="17670461" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16027230</guid>
    <pubDate>Thu, 31 Oct 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16027230/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16027230/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16027230/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16027230/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1469</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>38</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Nouă escaladare a războiului din Ucraina: Coreea de Nord trimite soldați în Rusia. Ce urmează?</itunes:title>
    <title>Nouă escaladare a războiului din Ucraina: Coreea de Nord trimite soldați în Rusia. Ce urmează?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Aproximativ 10.000 de soldați din Coreea de Nord au fost trimiși în Rusia și se îndreaptă spre granița cu Ucraina, a anunțat Pentagonul. Cum reacționează Occidentul la ceea ce ar putea reprezenta o escaladare îngrijorătoare a războiului din Ucraina? Cum poate fi ajutată Ucraina în situația în care vor intra în luptă soldați nord-coreeni? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, un cercetător preocupat de etica militară. Pentagonul vorbește deja de...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Aproximativ 10.000 de soldați din Coreea de Nord au fost trimiși în Rusia și se îndreaptă spre granița cu Ucraina, a anunțat Pentagonul. Cum reacționează Occidentul la ceea ce ar putea reprezenta o escaladare îngrijorătoare a războiului din Ucraina? Cum poate fi ajutată Ucraina în situația în care vor intra în luptă soldați nord-coreeni? L-am întrebat pe<b> </b>Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, un cercetător preocupat de etica militară.</p><p><em>Pentagonul vorbește deja despre apariția unui număr mic de trupe nord-coreene în zona Kursk din Rusia, ocupată din vară de forțele ucrainene. Ce înțelegem din această defășurare de forțe ale Phenianului în Rusia?</em></p><p><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Cred că pentru Phenian este o mişcare logică. Acesta este un mod prin care Coreea de Nord îşi întăreşte alianţa cu Federaţia Rusă. Să nu uităm că cele două ţări au semnat un pact care presupune că se vor apăra reciproc dacă sînt agresate. Ce face Coreea de Nord este să-şi respecte angajamentele diplomatice pe care şi le-a luat faţă de Federaţia Rusă. (...) Acest lucru ne spune însă că sînt probleme serioase pentru Rusia cînd vine vorba de recrutarea de personal pentru viitor.”</p><p><em>Putem vorbi de generalizarea conflictului, odată cu apariția trupelor dintr-un al treilea stat în acest război?</em></p><p><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Putem vorbi de o potenţială generalizare. Sînt nişte posibilităţi care se deschid în momentul de faţă cînd vine vorba despre intervenţii externe în conflict. Să fim oneşti: foarte multe state participă indirect la conflictul ruso-ucrainean. Ţările NATO participă cu antrenament pentru soldaţii Ucrainei, participă cu echipament, participă uneori, unele dintre ele, şi cu mercenari, poate chiar şi cu trupe speciale, unde a fost necesar. În cazul Rusiei e clar că şi China, într-un fel sau altul, participă la conflict cu ajutorul său de uz dual, Iranul participă la conflict. Foarte multe state sînt implicate. Nu se schimbă în mod fundamental situaţia de fapt. Dar, într-adevăr, intervenţia cu trupe deschide posibilitatea ca şi alte ţări să ajute Rusia şi poate ar trebui să deschidă o discuţie şi în UE sau în NATO cu privire la potenţialul intervenţiei unor trupe din armatele care susţin Ucraina în acest conflict.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Aproximativ 10.000 de soldați din Coreea de Nord au fost trimiși în Rusia și se îndreaptă spre granița cu Ucraina, a anunțat Pentagonul. Cum reacționează Occidentul la ceea ce ar putea reprezenta o escaladare îngrijorătoare a războiului din Ucraina? Cum poate fi ajutată Ucraina în situația în care vor intra în luptă soldați nord-coreeni? L-am întrebat pe<b> </b>Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, un cercetător preocupat de etica militară.</p><p><em>Pentagonul vorbește deja despre apariția unui număr mic de trupe nord-coreene în zona Kursk din Rusia, ocupată din vară de forțele ucrainene. Ce înțelegem din această defășurare de forțe ale Phenianului în Rusia?</em></p><p><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Cred că pentru Phenian este o mişcare logică. Acesta este un mod prin care Coreea de Nord îşi întăreşte alianţa cu Federaţia Rusă. Să nu uităm că cele două ţări au semnat un pact care presupune că se vor apăra reciproc dacă sînt agresate. Ce face Coreea de Nord este să-şi respecte angajamentele diplomatice pe care şi le-a luat faţă de Federaţia Rusă. (...) Acest lucru ne spune însă că sînt probleme serioase pentru Rusia cînd vine vorba de recrutarea de personal pentru viitor.”</p><p><em>Putem vorbi de generalizarea conflictului, odată cu apariția trupelor dintr-un al treilea stat în acest război?</em></p><p><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Putem vorbi de o potenţială generalizare. Sînt nişte posibilităţi care se deschid în momentul de faţă cînd vine vorba despre intervenţii externe în conflict. Să fim oneşti: foarte multe state participă indirect la conflictul ruso-ucrainean. Ţările NATO participă cu antrenament pentru soldaţii Ucrainei, participă cu echipament, participă uneori, unele dintre ele, şi cu mercenari, poate chiar şi cu trupe speciale, unde a fost necesar. În cazul Rusiei e clar că şi China, într-un fel sau altul, participă la conflict cu ajutorul său de uz dual, Iranul participă la conflict. Foarte multe state sînt implicate. Nu se schimbă în mod fundamental situaţia de fapt. Dar, într-adevăr, intervenţia cu trupe deschide posibilitatea ca şi alte ţări să ajute Rusia şi poate ar trebui să deschidă o discuţie şi în UE sau în NATO cu privire la potenţialul intervenţiei unor trupe din armatele care susţin Ucraina în acest conflict.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16019759-noua-escaladare-a-razboiului-din-ucraina-coreea-de-nord-trimite-solda-i-in-rusia-ce-urmeaza.mp3" length="21043310" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/1swhaavlx7i57z1ii85w44ttmccc?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16019759</guid>
    <pubDate>Wed, 30 Oct 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16019759/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16019759/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16019759/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16019759/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1750</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>37</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Totul trebuie tradus”... dar cum? O discuție cu Bogdan Ghiu despre multiligvism în era inteligenței artificiale</itunes:title>
    <title>„Totul trebuie tradus”... dar cum? O discuție cu Bogdan Ghiu despre multiligvism în era inteligenței artificiale</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Există nenumărate programe și aplicații pe bază de IA care traduc aproape simultan în și din mai toate limbile pămîntului. Aceste mașinării lingvistice promit eficiență în comunicare, eliminarea barierelor culturale, o accelerare a globalizării, indiferent de limba nativă a fiecăruia dintre noi. E utopie sau distopie? Încercăm să aflăm de la Bogdan Ghiu, scriitor și traducător. Bogdan Ghiu este, printre altele, autor al volumului „Totul trebuie tradus. Noua paradigmă (un manifest)”. O carte p...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Există nenumărate programe și aplicații pe bază de IA care traduc aproape simultan în și din mai toate limbile pămîntului. Aceste mașinării lingvistice promit eficiență în comunicare, eliminarea barierelor culturale, o accelerare a globalizării, indiferent de limba nativă a fiecăruia dintre noi. E utopie sau distopie? Încercăm să aflăm de la Bogdan Ghiu, scriitor și traducător. Bogdan Ghiu este, printre altele, autor al volumului „Totul trebuie tradus. Noua paradigmă (un manifest)”. O carte publicată acum zece ani – vizionară, premonitorie. Acum vreo zece ani, una din marile provocări pentru cultură era legată de dominația limbii engleze care risca – riscă și acum – să devină din lingua franca o limbă unică. „Totul trebuie tradus” era, este un soi de manifest pentru păstrarea diversității. La fel de actual și acum. Chiar dacă contextul e ușor diferit. Accesul la programele de traducere – mai mult sau mai puțin inteligente – e un sprijin pentru păstrarea identităților, pentru diversitate?</p><p><b>Bogdan Ghiu</b>: „Poate fi. În momentul de faţă traducătorii, profesioniştii şi mulţi umanişti sînt mai degrabă îngrijoraţi dar va trebui cumva să învăţăm să lucrăm cu maşinile. Cînd spunem maşină, spunem programe, softuri, algoritmi. E contradictorie epoca: în acelaşi timp este o presiune asupra identităţilor, o presiune nivelatoare, neutralizantă, aseptizantă, adică să nu apară lucruri deranjante, şi poate tocmai de aceea, în acelaşi timp, e o presiune, o revendicare identitară tot mai nişată, identităţile devin tot mai mici, pînă aproape de individ, pînă aproape de specificitate, de singularitate.”</p><p><em>Inteligenţa Artificială poate să opereze cu o cantitate enormă de informaţie. Încă învaţă şi învaţă din interacţiunile cu oamenii. Credeţi că ar putea ajunge la un moment dat să traducă măcar corect un text literar?</em></p><p><b>Bogdan Ghiu</b>: „Asta este problema. Noi vorbim de traduceri în general. Haideţi să facem distincţia necesară între tipurile de traducere. Poate că Inteligenţa Artificială va da rezultate, şi dă deja rezultate, în principal în traducerile tehnice, care sînt jargoane pe diferite domenii – fizică, drept, justiţie. Oricum, ele trebuie asistate. Înainte se spunea traducere asistată de calculator. Acum traducerea automată nu se poate să nu fie asistată de om. Se apropie foarte mult, mai ales pe telefoanele noastre, traducerea simultană. (...) Problema o constituie traducerea literară. Acolo probabil nu se poate. Pretenţiile unor editori care ar vrea să traducem mai repede trebuie dezarmate. Deci, poate fi lăsată şi cultivată, dar să lucrăm cu ea cum am lucra cu o unealtă, să nu devină ea stăpînul, să fim tot noi utilizatorii. Dar în cazul literaturii, mai puţin, pentru că traducătorul e un autor, este dublul autorului în limba respectivă.”   <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin</b> <br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Există nenumărate programe și aplicații pe bază de IA care traduc aproape simultan în și din mai toate limbile pămîntului. Aceste mașinării lingvistice promit eficiență în comunicare, eliminarea barierelor culturale, o accelerare a globalizării, indiferent de limba nativă a fiecăruia dintre noi. E utopie sau distopie? Încercăm să aflăm de la Bogdan Ghiu, scriitor și traducător. Bogdan Ghiu este, printre altele, autor al volumului „Totul trebuie tradus. Noua paradigmă (un manifest)”. O carte publicată acum zece ani – vizionară, premonitorie. Acum vreo zece ani, una din marile provocări pentru cultură era legată de dominația limbii engleze care risca – riscă și acum – să devină din lingua franca o limbă unică. „Totul trebuie tradus” era, este un soi de manifest pentru păstrarea diversității. La fel de actual și acum. Chiar dacă contextul e ușor diferit. Accesul la programele de traducere – mai mult sau mai puțin inteligente – e un sprijin pentru păstrarea identităților, pentru diversitate?</p><p><b>Bogdan Ghiu</b>: „Poate fi. În momentul de faţă traducătorii, profesioniştii şi mulţi umanişti sînt mai degrabă îngrijoraţi dar va trebui cumva să învăţăm să lucrăm cu maşinile. Cînd spunem maşină, spunem programe, softuri, algoritmi. E contradictorie epoca: în acelaşi timp este o presiune asupra identităţilor, o presiune nivelatoare, neutralizantă, aseptizantă, adică să nu apară lucruri deranjante, şi poate tocmai de aceea, în acelaşi timp, e o presiune, o revendicare identitară tot mai nişată, identităţile devin tot mai mici, pînă aproape de individ, pînă aproape de specificitate, de singularitate.”</p><p><em>Inteligenţa Artificială poate să opereze cu o cantitate enormă de informaţie. Încă învaţă şi învaţă din interacţiunile cu oamenii. Credeţi că ar putea ajunge la un moment dat să traducă măcar corect un text literar?</em></p><p><b>Bogdan Ghiu</b>: „Asta este problema. Noi vorbim de traduceri în general. Haideţi să facem distincţia necesară între tipurile de traducere. Poate că Inteligenţa Artificială va da rezultate, şi dă deja rezultate, în principal în traducerile tehnice, care sînt jargoane pe diferite domenii – fizică, drept, justiţie. Oricum, ele trebuie asistate. Înainte se spunea traducere asistată de calculator. Acum traducerea automată nu se poate să nu fie asistată de om. Se apropie foarte mult, mai ales pe telefoanele noastre, traducerea simultană. (...) Problema o constituie traducerea literară. Acolo probabil nu se poate. Pretenţiile unor editori care ar vrea să traducem mai repede trebuie dezarmate. Deci, poate fi lăsată şi cultivată, dar să lucrăm cu ea cum am lucra cu o unealtă, să nu devină ea stăpînul, să fim tot noi utilizatorii. Dar în cazul literaturii, mai puţin, pentru că traducătorul e un autor, este dublul autorului în limba respectivă.”   <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin</b> <br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16012680-totul-trebuie-tradus-dar-cum-o-discu-ie-cu-bogdan-ghiu-despre-multiligvism-in-era-inteligen-ei-artificiale.mp3" length="19355840" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ck2jxmkn7cvy54wweoaud135k6c9?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16012680</guid>
    <pubDate>Tue, 29 Oct 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16012680/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16012680/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16012680/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16012680/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1609</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>36</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Luciana Ghica: „Visul Georgian este de fapt un coşmar pentru democrație”</itunes:title>
    <title>Luciana Ghica: „Visul Georgian este de fapt un coşmar pentru democrație”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În 26 octombrie au fost alegeri parlamentare în Georgia. Partidul aflat la guvernare, Visul Georgian, a fost votat de 54% dintre alegători, iar cele patru partide pro-europene din opoziție au adunat 38% din totalul voturilor. Președinta pro-occidentală a Georgiei, Salome Zurabișvili, a declarat că nu recunoaște rezultatele alegerilor, vorbește despre o „operațiune specială rusă” care a vizat alegerile de sîmbătă și a chemat cetățenii la proteste luni seară. Statele Unite ale Americii și Uniun...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În 26 octombrie au fost alegeri parlamentare în Georgia. Partidul aflat la guvernare, Visul Georgian, a fost votat de 54% dintre alegători, iar cele patru partide pro-europene din opoziție au adunat 38% din totalul voturilor.<b> </b>Președinta pro-occidentală a Georgiei, Salome Zurabișvili, a declarat că nu recunoaște rezultatele alegerilor, vorbește despre o „operațiune specială rusă” care a vizat alegerile de sîmbătă și a chemat cetățenii la proteste luni seară. Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană solicită anchete cu privire la desfășurarea alegerilor din Gerogia. Vorbim despre situaţia politică din Georgia cu Luciana Ghica, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.</p><p><b>Luciana Ghica</b>: „Ameninţarea la adresa democraţiei este reală în acest moment în Georgia. Pentru că, dacă aceste rezultate care, foarte probabil nu reflectă votul georgian, dat fiind numărul de fraude raportat inclusiv de observatori internaţionali, dacă aceste rezultate rămîn aşa, partidul de guvernare, Visul Georgian este de fapt un coşmar pentru democraţia georgiană. Pentru că şi-a propus inclusiv interzicerea partidelor de opoziţie. Este practic un fel de lovitură prin alegeri la adresa democraţiei. Şi asta este doar una dintre propunerile de legiferare dintr-o serie care a început deja, pe model putinist, de interzicere a oricărei aşa-zise influenţe străine.”  <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În 26 octombrie au fost alegeri parlamentare în Georgia. Partidul aflat la guvernare, Visul Georgian, a fost votat de 54% dintre alegători, iar cele patru partide pro-europene din opoziție au adunat 38% din totalul voturilor.<b> </b>Președinta pro-occidentală a Georgiei, Salome Zurabișvili, a declarat că nu recunoaște rezultatele alegerilor, vorbește despre o „operațiune specială rusă” care a vizat alegerile de sîmbătă și a chemat cetățenii la proteste luni seară. Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană solicită anchete cu privire la desfășurarea alegerilor din Gerogia. Vorbim despre situaţia politică din Georgia cu Luciana Ghica, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.</p><p><b>Luciana Ghica</b>: „Ameninţarea la adresa democraţiei este reală în acest moment în Georgia. Pentru că, dacă aceste rezultate care, foarte probabil nu reflectă votul georgian, dat fiind numărul de fraude raportat inclusiv de observatori internaţionali, dacă aceste rezultate rămîn aşa, partidul de guvernare, Visul Georgian este de fapt un coşmar pentru democraţia georgiană. Pentru că şi-a propus inclusiv interzicerea partidelor de opoziţie. Este practic un fel de lovitură prin alegeri la adresa democraţiei. Şi asta este doar una dintre propunerile de legiferare dintr-o serie care a început deja, pe model putinist, de interzicere a oricărei aşa-zise influenţe străine.”  <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/16005044-luciana-ghica-visul-georgian-este-de-fapt-un-cosmar-pentru-democra-ie.mp3" length="19196969" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/gw2svlpsrg8w4sf3shzzgl82dbwt?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-16005044</guid>
    <pubDate>Mon, 28 Oct 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16005044/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16005044/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16005044/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/16005044/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1596</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>35</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cum au învățat limba română Lora Nenkovska și Sean Cotter?</itunes:title>
    <title>Cum au învățat limba română Lora Nenkovska și Sean Cotter?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[La Iași este în plină desfășurare Festivalul Internațional de Literatură și Traducere (FILIT). O secțiune specială a acestui festival este dedicată, de la prima ediție, traducătorilor. Mai ales celor din literatura română în alte limbi. Pentru că ei sînt adevărați ambasadori ai cărților autorilor români în străinătate. Vorbim în această ediție cu doi dintre ei: Lora Nenkovska, din Bulgaria, și Sean Cotter, din Statele Unite ale Americii.  Lora Nenkovska predă limba și literatura română l...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>La Iași este în plină desfășurare Festivalul Internațional de Literatură și Traducere (FILIT). O secțiune specială a acestui festival este dedicată, de la prima ediție, traducătorilor. Mai ales celor din literatura română în alte limbi. Pentru că ei sînt adevărați ambasadori ai cărților autorilor români în străinătate. Vorbim în această ediție cu doi dintre ei: Lora Nenkovska, din Bulgaria, și Sean Cotter, din Statele Unite ale Americii. </p><p><b>Lora Nenkovska</b> predă limba și literatura română la Universitatea din Sofia și a tradus în limba bulgară din autori precum: Max Blecher, Dan Lungu, Simona Popescu, Claudiu Komartin, Andreea Răsuceanu, Bogdan-Alexandru Stănescu.<br/> <b>Sean Cotter</b> predă studii de literatură și traducere la Universitatea Texas din Dallas. A tradus din opera mai multor autori români, între care Nichita Stănescu, Mateiu Caragiale, Magda Cârneci, Mircea Cărtărescu. A cîștigat împreună cu Mircea Cărtărescu Dublin Literary Award pentru romanul „Solenoid”. Și recent, i-a apărut în limba română volumul „Traducerea literară și destinul României în Comunism”, în traducerea Danei Bădulescu, la Humanitas. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>La Iași este în plină desfășurare Festivalul Internațional de Literatură și Traducere (FILIT). O secțiune specială a acestui festival este dedicată, de la prima ediție, traducătorilor. Mai ales celor din literatura română în alte limbi. Pentru că ei sînt adevărați ambasadori ai cărților autorilor români în străinătate. Vorbim în această ediție cu doi dintre ei: Lora Nenkovska, din Bulgaria, și Sean Cotter, din Statele Unite ale Americii. </p><p><b>Lora Nenkovska</b> predă limba și literatura română la Universitatea din Sofia și a tradus în limba bulgară din autori precum: Max Blecher, Dan Lungu, Simona Popescu, Claudiu Komartin, Andreea Răsuceanu, Bogdan-Alexandru Stănescu.<br/> <b>Sean Cotter</b> predă studii de literatură și traducere la Universitatea Texas din Dallas. A tradus din opera mai multor autori români, între care Nichita Stănescu, Mateiu Caragiale, Magda Cârneci, Mircea Cărtărescu. A cîștigat împreună cu Mircea Cărtărescu Dublin Literary Award pentru romanul „Solenoid”. Și recent, i-a apărut în limba română volumul „Traducerea literară și destinul României în Comunism”, în traducerea Danei Bădulescu, la Humanitas. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15986842-cum-au-inva-at-limba-romana-lora-nenkovska-i-sean-cotter.mp3" length="18968156" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15986842</guid>
    <pubDate>Fri, 25 Oct 2024 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15986842/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15986842/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15986842/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15986842/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1577</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>34</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Marin Mălaicu-Hondrari: „Cu siguranță cărțile te ajută să suporți mai ușor viața”</itunes:title>
    <title>Marin Mălaicu-Hondrari: „Cu siguranță cărțile te ajută să suporți mai ușor viața”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Marin Mălaicu-Hondrari a publicat în toamna aceasta romanul „Clandestin” (Editura Trei). Cititorii care-i cunosc literatura se vor bucura să regăsească aici o parte dintre temele și obsesiile sale literare, duse însă la un alt nivel și topite într-o încărcătură narativă care în final va exploda. Viețile tuturor personajelor din „Clandestin” sînt marcate de un episod tragic din istoria recentă a României: mineriada din iunie 1990. Am vorbit cu Marin Mălaicu-Hondrari despre noul său roman la Fe...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Marin Mălaicu-Hondrari a publicat în toamna aceasta romanul „Clandestin” (Editura Trei). Cititorii care-i cunosc literatura se vor bucura să regăsească aici o parte dintre temele și obsesiile sale literare, duse însă la un alt nivel și topite într-o încărcătură narativă care în final va exploda. Viețile tuturor personajelor din „Clandestin” sînt marcate de un episod tragic din istoria recentă a României: mineriada din iunie 1990. Am vorbit cu Marin Mălaicu-Hondrari despre noul său roman la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), care e în plină desfășurare.</p><p><b>Marin Mălaicu-Hondrari</b>: „Mi-am propus să spun o istorie personală care să reflecte de fapt istoria românilor. Cred că în literatură istoriile personale funcționează mult mai bine decît niște date, decît niște statistici. Nu putem emoționa un cititor cu statistici. Un cititor va fi emoționat de o poveste personală bine scrisă. Intenția mea a fost să scriu o poveste personală care să arate povestea tuturor, ce s-a întîmplat la mineriadă și mai ales urmările acelei mineriade.”</p><p><em>Și în „Clandestin”, ca și în alte romane ale tale, personajele citesc enorm. Le ajută literatura să înțeleagă mai bine lumea sau să o suporte?<br/></em><b>Marin Mălaicu-Hondrari</b>: „Cred că mai degrabă să o suporte. Cu siguranță literatura nu te face un om mai bun. Avem, din păcate, atîtea exemple de oameni foarte citiți, foarte culți dar care de fapt erau niște barbari, niște criminali. În schimb, cu siguranță literatura te poate ajuta să înțelegi mai bine lumea în care trăiești și cu siguranță cărțile te ajută să suporți viața.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Marin Mălaicu-Hondrari a publicat în toamna aceasta romanul „Clandestin” (Editura Trei). Cititorii care-i cunosc literatura se vor bucura să regăsească aici o parte dintre temele și obsesiile sale literare, duse însă la un alt nivel și topite într-o încărcătură narativă care în final va exploda. Viețile tuturor personajelor din „Clandestin” sînt marcate de un episod tragic din istoria recentă a României: mineriada din iunie 1990. Am vorbit cu Marin Mălaicu-Hondrari despre noul său roman la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), care e în plină desfășurare.</p><p><b>Marin Mălaicu-Hondrari</b>: „Mi-am propus să spun o istorie personală care să reflecte de fapt istoria românilor. Cred că în literatură istoriile personale funcționează mult mai bine decît niște date, decît niște statistici. Nu putem emoționa un cititor cu statistici. Un cititor va fi emoționat de o poveste personală bine scrisă. Intenția mea a fost să scriu o poveste personală care să arate povestea tuturor, ce s-a întîmplat la mineriadă și mai ales urmările acelei mineriade.”</p><p><em>Și în „Clandestin”, ca și în alte romane ale tale, personajele citesc enorm. Le ajută literatura să înțeleagă mai bine lumea sau să o suporte?<br/></em><b>Marin Mălaicu-Hondrari</b>: „Cred că mai degrabă să o suporte. Cu siguranță literatura nu te face un om mai bun. Avem, din păcate, atîtea exemple de oameni foarte citiți, foarte culți dar care de fapt erau niște barbari, niște criminali. În schimb, cu siguranță literatura te poate ajuta să înțelegi mai bine lumea în care trăiești și cu siguranță cărțile te ajută să suporți viața.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15971840-marin-malaicu-hondrari-cu-siguran-a-car-ile-te-ajuta-sa-supor-i-mai-u-or-via-a.mp3" length="19622252" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/m3p4nz4ekken9px3tdvcid2dkgum?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15971840</guid>
    <pubDate>Thu, 24 Oct 2024 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15971840/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15971840/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15971840/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15971840/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1632</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>33</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Florin Lăzărescu, director FILIT: „În Iași nu există apă miraculoasă, există evenimente bine făcute”</itunes:title>
    <title>Florin Lăzărescu, director FILIT: „În Iași nu există apă miraculoasă, există evenimente bine făcute”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Astăzi s-a deschis la Iași Festivalul Internațional de Literatură și Traducere – FILIT. Și anul acesta vin la Iași numeroși scriitori importanți din diverse spații geografice și culturale, dacă ar fi să-i amintim doar pe cîțiva: laureatul premiului Nobel Abdulrazak Gurnah, Clara Usón, Colm Tóibín, Zeruya Shalev, Pascal Bruckner, Lana Bastašić, Matei Vișniec, Marin Mălaicu-Hondrari, Tatiana Țîbuleac, Cătălin Dorian Florescu. În cele cinci zile de festival au loc, în același timp, mai multe eve...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Astăzi s-a deschis la Iași Festivalul Internațional de Literatură și Traducere – FILIT. Și anul acesta vin la Iași numeroși scriitori importanți din diverse spații geografice și culturale, dacă ar fi să-i amintim doar pe cîțiva: laureatul premiului Nobel Abdulrazak Gurnah, Clara <em>Usón</em>, Colm <em>Tóibín</em>, Zeruya Shalev, Pascal Bruckner, Lana Bastašić, Matei Vișniec, Marin Mălaicu-Hondrari, Tatiana Țîbuleac, Cătălin Dorian Florescu. În cele cinci zile de festival au loc, în același timp, mai multe evenimente în diverse locuri: la Casa FILIT, cortul din Piața Unirii, dar și în școli și licee, la universitate și la Teatrul Național „Vasile Alecsandri”. Am vorbit cu Florin Lăzărescu, director artistic al FILIT, despre ediția de anul acesta, a 12-a, a festivalului.</p><p><b>Florin Lăzărescu</b>: „Rezervarea locurilor pentru serile FILIT de la Teatrul Național din Iași s-a încheiat în 50 de minute. N-am nici cel mai mic dubiu că, pentru anumiți autori, dacă ar fi o sală cu 3.000 de locuri în Iași, s-ar ocupa toate cele 3.000 de locuri.”</p><p><em>Cînd începe procesul de selecție a autorilor străini invitați la FILIT și cum se desfășoară?</em></p><p><b>Florin Lăzărescu</b>: „Practic tot timpul. Sînt autori cu care am vorbit acum doi, trei ani și vor veni, sîntem cu ei în contact. Vorbim de nume foarte, foarte mari ale literaturii, cu care am ajuns să stabilim relații de prietenie. Ei ne spun nu pot veni nici anul ăsta, dar sigur o să vin într-o zi. De exemplu, Jonathan Franzen: a durat cinci ani pînă a venit. Și a spus da din prima. Dar sînt oameni foarte ocupați. Și trebuie să-i aștepți. Tot timpul avem în discuție cel puțin zece nume absolut celebre. Dar vreau să punctez un lucru: de multe ori autorii străini nu sînt atît de cunoscuți în România, dar devin cunoscuți prin FILIT. Din momentul în care noi anunțăm invitații, lumea se apucă să citească. La început lumea spunea n-am auzit de autorul ăsta. În ultimii ani, lumea spune n-am auzit, dar m-apuc să-l citesc, dacă l-ați invitat voi, sigur e un autor foarte fain.”</p><p><em>Ați gîndit de la prima ediție un festival care să meargă spre public. Așa că ați dus scriitorii în școli, în licee, nu ați așteptat să vină tinerii spre evenimente. Aveți reacții de la tineri care erau liceeni la primele ediții ale festivalului?</em></p><p><b>Florin Lăzărescu</b>: „Din punctul meu de vedere, acesta e cel mai mare cîștig al FILIT-ului și lucrul care mă motivează: bucuria tinerilor. Vă dau un exemplu. La primele ediții nu am văzut un mare interes din zona universitară. Avem un proiect, „Scriitori printre liceeni”, pe care nu puteam să-l articulăm în „Scriitori printre studenți”. Unii profesori îmi spuneau cinstit: Florin, nu-s interesați, studenții au alte griji acum. Anul ăsta e prima dată cînd am putut să articulăm un proiect cu vreo zece evenimente în universitate și ni s-au cerut și mai multe. Ce s-a întîmplat? Între timp au apărut generațiile FILIT. Adică studenții din fața profesorilor de astăzi de la Litere sînt cei care au crescut cu FILIT.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu </b>și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Astăzi s-a deschis la Iași Festivalul Internațional de Literatură și Traducere – FILIT. Și anul acesta vin la Iași numeroși scriitori importanți din diverse spații geografice și culturale, dacă ar fi să-i amintim doar pe cîțiva: laureatul premiului Nobel Abdulrazak Gurnah, Clara <em>Usón</em>, Colm <em>Tóibín</em>, Zeruya Shalev, Pascal Bruckner, Lana Bastašić, Matei Vișniec, Marin Mălaicu-Hondrari, Tatiana Țîbuleac, Cătălin Dorian Florescu. În cele cinci zile de festival au loc, în același timp, mai multe evenimente în diverse locuri: la Casa FILIT, cortul din Piața Unirii, dar și în școli și licee, la universitate și la Teatrul Național „Vasile Alecsandri”. Am vorbit cu Florin Lăzărescu, director artistic al FILIT, despre ediția de anul acesta, a 12-a, a festivalului.</p><p><b>Florin Lăzărescu</b>: „Rezervarea locurilor pentru serile FILIT de la Teatrul Național din Iași s-a încheiat în 50 de minute. N-am nici cel mai mic dubiu că, pentru anumiți autori, dacă ar fi o sală cu 3.000 de locuri în Iași, s-ar ocupa toate cele 3.000 de locuri.”</p><p><em>Cînd începe procesul de selecție a autorilor străini invitați la FILIT și cum se desfășoară?</em></p><p><b>Florin Lăzărescu</b>: „Practic tot timpul. Sînt autori cu care am vorbit acum doi, trei ani și vor veni, sîntem cu ei în contact. Vorbim de nume foarte, foarte mari ale literaturii, cu care am ajuns să stabilim relații de prietenie. Ei ne spun nu pot veni nici anul ăsta, dar sigur o să vin într-o zi. De exemplu, Jonathan Franzen: a durat cinci ani pînă a venit. Și a spus da din prima. Dar sînt oameni foarte ocupați. Și trebuie să-i aștepți. Tot timpul avem în discuție cel puțin zece nume absolut celebre. Dar vreau să punctez un lucru: de multe ori autorii străini nu sînt atît de cunoscuți în România, dar devin cunoscuți prin FILIT. Din momentul în care noi anunțăm invitații, lumea se apucă să citească. La început lumea spunea n-am auzit de autorul ăsta. În ultimii ani, lumea spune n-am auzit, dar m-apuc să-l citesc, dacă l-ați invitat voi, sigur e un autor foarte fain.”</p><p><em>Ați gîndit de la prima ediție un festival care să meargă spre public. Așa că ați dus scriitorii în școli, în licee, nu ați așteptat să vină tinerii spre evenimente. Aveți reacții de la tineri care erau liceeni la primele ediții ale festivalului?</em></p><p><b>Florin Lăzărescu</b>: „Din punctul meu de vedere, acesta e cel mai mare cîștig al FILIT-ului și lucrul care mă motivează: bucuria tinerilor. Vă dau un exemplu. La primele ediții nu am văzut un mare interes din zona universitară. Avem un proiect, „Scriitori printre liceeni”, pe care nu puteam să-l articulăm în „Scriitori printre studenți”. Unii profesori îmi spuneau cinstit: Florin, nu-s interesați, studenții au alte griji acum. Anul ăsta e prima dată cînd am putut să articulăm un proiect cu vreo zece evenimente în universitate și ni s-au cerut și mai multe. Ce s-a întîmplat? Între timp au apărut generațiile FILIT. Adică studenții din fața profesorilor de astăzi de la Litere sînt cei care au crescut cu FILIT.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu </b>și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15957150-florin-lazarescu-director-filit-in-ia-i-nu-exista-apa-miraculoasa-exista-evenimente-bine-facute.mp3" length="18543447" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/l19zcvyse6uswzg11uv6i3ydpx4a?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15957150</guid>
    <pubDate>Wed, 23 Oct 2024 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15957150/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15957150/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15957150/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15957150/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1542</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>32</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ioana Constantin-Bercean: „Adevărata rivalitate geopolitică şi de influenţă în Orientul Mijlociu este cea dintre Iran şi Israel”</itunes:title>
    <title>Ioana Constantin-Bercean: „Adevărata rivalitate geopolitică şi de influenţă în Orientul Mijlociu este cea dintre Iran şi Israel”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Secretarul de stat american Antony Blinken este din nou în Orientul Mijlociu pentru a încerca să negocieze încetarea focului în Gaza și eliberarea ostaticilor deținuți de Hamas. Marți a avut întrevederi cu liderii israelieni apoi turneul său va continua în Iordania și Qatar. După atacul Hamas din 7 octombrie 2023 asupra unor teritorii israeliene, în care au fost uciși peste 1000 de oameni și au fost luați peste 200 de ostatici, Israelul a ripostat în forță, prin atacuri în Fîșia Gaza, în urma...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Secretarul de stat american Antony Blinken este din nou în Orientul Mijlociu pentru a încerca să negocieze încetarea focului în Gaza și eliberarea ostaticilor deținuți de Hamas. Marți a avut întrevederi cu liderii israelieni apoi turneul său va continua în Iordania și Qatar. După atacul Hamas din 7 octombrie 2023 asupra unor teritorii israeliene, în care au fost uciși peste 1000 de oameni și au fost luați peste 200 de ostatici, Israelul a ripostat în forță, prin atacuri în Fîșia Gaza, în urma cărora au murit peste 42.000 de oameni. Israelul a declarat că scopul său este anihilarea grupării Hamas și eliberarea ostaticilor. Nu au fost eliberați toți ostaticii care mai sînt în viață. Iar eliminarea grupării militare Hamas se face cu prețul morții a zeci de mii de civili din Fîșia Gaza. Între timp,<b> </b>Israelul a început și o ofensivă împotriva grupării Hezbollah, din Liban.<b> </b>Care e imaginea pe plan internațional a Israelului, la mai bine de un an de la atacul terorist al Hamas?<b> </b>Cum au ajuns Iranul și Israelul să fie în conflict? Care sînt perspectivele pentru regiune? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române. </p><p><em>Ce înseamnă din punct de vedere politic şi militar eliminarea liderului Hamas Yahya Sinwar? E posibilă eliminarea grupărilor militare Hamas și Hezbollah, sau după aceste atacuri prelungite ale Israelului, ele își vor reface forțele?<br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Aceste organizaţii, considerate în Occident teroriste, sînt percepute uneori de cetăţeni obişnuiţi care, de altfel, resping terorismul, drept o formă de rezistenţă. Aceste formaţiuni îşi construiesc şi aripi politice, la fel ca Hamas, şi Hezbollah are o formaţiune politică foarte bine ancorată în spectrul politic libanez, într-un stat eşuat libanez. Liderii acestor formaţiuni pot fi înlocuiţi, pentru că nici Nasrallah, nici Sinwar nu sînt primii lideri terorişti ai acestor formaţiuni eliminaţi de partea israeliană. (...) În ceea ce priveşte demantelarea în totalitate a unei formaţiuni teroriste, aceasta deocamdată este de domeniul ştiinţifico-fantasticului.”</p><p><em>Anul acesta, Iranul a atacat pentru prima oară Israelul direct. O dată în aprilie, și o dată în octombrie. Ce spun aceste atacuri despre conflictul dintre Israel și Iran?<br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Adevărata rivalitate din Orientul Mijlociu nu este neapărat între Iran şi Arabia Saudită, aşa cum adesea se discută. Este, desigur, şi acolo o anume rivalitate, dar este mai degrabă de ordin religios, pentru că sînt două state care aparţin aceleiaşi religii dar din ramuri diferite. Adevărata rivalitate geopolitică, geostrategică şi de influenţă în Orientul Mijlociu, o rivalitate aproape civilizaţională, este cea dintre Iran şi Israel. Dacă mergem pe urmele naraţiunii biblice, vedem că rivalitatea aceasta vine din urmă. Dar s-a întîmplat că, după atîtea decenii de ameninţări reciproce şi discursuri agresive de ambele părţi, anul acesta am avut deja două atacuri directe ale Iranului asupra Israelului. Şi am avut un răspuns israelian şi lucrurile s-au terminat acolo. (...) O posibilă soluţie între Iran şi Israel este greu de întrevăzut acum pentru că nici unul dintre cele două state nu-şi doresc o apropiere de genul celei din 1979 dintre Egipt şi Israel.”  <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin</b> <br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Secretarul de stat american Antony Blinken este din nou în Orientul Mijlociu pentru a încerca să negocieze încetarea focului în Gaza și eliberarea ostaticilor deținuți de Hamas. Marți a avut întrevederi cu liderii israelieni apoi turneul său va continua în Iordania și Qatar. După atacul Hamas din 7 octombrie 2023 asupra unor teritorii israeliene, în care au fost uciși peste 1000 de oameni și au fost luați peste 200 de ostatici, Israelul a ripostat în forță, prin atacuri în Fîșia Gaza, în urma cărora au murit peste 42.000 de oameni. Israelul a declarat că scopul său este anihilarea grupării Hamas și eliberarea ostaticilor. Nu au fost eliberați toți ostaticii care mai sînt în viață. Iar eliminarea grupării militare Hamas se face cu prețul morții a zeci de mii de civili din Fîșia Gaza. Între timp,<b> </b>Israelul a început și o ofensivă împotriva grupării Hezbollah, din Liban.<b> </b>Care e imaginea pe plan internațional a Israelului, la mai bine de un an de la atacul terorist al Hamas?<b> </b>Cum au ajuns Iranul și Israelul să fie în conflict? Care sînt perspectivele pentru regiune? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române. </p><p><em>Ce înseamnă din punct de vedere politic şi militar eliminarea liderului Hamas Yahya Sinwar? E posibilă eliminarea grupărilor militare Hamas și Hezbollah, sau după aceste atacuri prelungite ale Israelului, ele își vor reface forțele?<br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Aceste organizaţii, considerate în Occident teroriste, sînt percepute uneori de cetăţeni obişnuiţi care, de altfel, resping terorismul, drept o formă de rezistenţă. Aceste formaţiuni îşi construiesc şi aripi politice, la fel ca Hamas, şi Hezbollah are o formaţiune politică foarte bine ancorată în spectrul politic libanez, într-un stat eşuat libanez. Liderii acestor formaţiuni pot fi înlocuiţi, pentru că nici Nasrallah, nici Sinwar nu sînt primii lideri terorişti ai acestor formaţiuni eliminaţi de partea israeliană. (...) În ceea ce priveşte demantelarea în totalitate a unei formaţiuni teroriste, aceasta deocamdată este de domeniul ştiinţifico-fantasticului.”</p><p><em>Anul acesta, Iranul a atacat pentru prima oară Israelul direct. O dată în aprilie, și o dată în octombrie. Ce spun aceste atacuri despre conflictul dintre Israel și Iran?<br/></em><b>Ioana Constantin-Bercean</b>: „Adevărata rivalitate din Orientul Mijlociu nu este neapărat între Iran şi Arabia Saudită, aşa cum adesea se discută. Este, desigur, şi acolo o anume rivalitate, dar este mai degrabă de ordin religios, pentru că sînt două state care aparţin aceleiaşi religii dar din ramuri diferite. Adevărata rivalitate geopolitică, geostrategică şi de influenţă în Orientul Mijlociu, o rivalitate aproape civilizaţională, este cea dintre Iran şi Israel. Dacă mergem pe urmele naraţiunii biblice, vedem că rivalitatea aceasta vine din urmă. Dar s-a întîmplat că, după atîtea decenii de ameninţări reciproce şi discursuri agresive de ambele părţi, anul acesta am avut deja două atacuri directe ale Iranului asupra Israelului. Şi am avut un răspuns israelian şi lucrurile s-au terminat acolo. (...) O posibilă soluţie între Iran şi Israel este greu de întrevăzut acum pentru că nici unul dintre cele două state nu-şi doresc o apropiere de genul celei din 1979 dintre Egipt şi Israel.”  <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin</b> <br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15970455-ioana-constantin-bercean-adevarata-rivalitate-geopolitica-si-de-influenta-in-orientul-mijlociu-este-cea-dintre-iran-si-israel.mp3" length="20238553" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/j9m6z4v0c9chyb9pg0wk0ho21dv8?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15970455</guid>
    <pubDate>Tue, 22 Oct 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15970455/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15970455/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15970455/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15970455/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1683</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>31</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Angela Grămadă (cercetătoare a spaţiului ex-sovietic): „Urmează o campanie foarte, foarte dificilă pentru Maia Sandu”</itunes:title>
    <title>Angela Grămadă (cercetătoare a spaţiului ex-sovietic): „Urmează o campanie foarte, foarte dificilă pentru Maia Sandu”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[La referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană doar puțin peste 50% dintre cetățenii moldoveni care au votat au răspuns DA. Iar la alegerile prezidențiale Maia Sandu s-a clasat pe primul loc cu 42% din voturi, urmată de Alexandr Stoianoglo, cu 26%. Cum se explică rezultatul de la referendum? În ce măsură poate fi considerat legitim rezultatul referendumului, astfel încît să fie îndreptățiți politicienii de la putere să înscrie în Constituția Republicii Moldova aspira...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>La referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană doar puțin peste <b>50% </b>dintre cetățenii moldoveni care au votat au răspuns DA. Iar la alegerile prezidențiale Maia Sandu s-a clasat pe primul loc cu 42% din voturi, urmată de Alexandr Stoianoglo, cu 26%.<b> </b>Cum se explică rezultatul de la referendum? În ce măsură poate fi considerat legitim rezultatul referendumului, astfel încît să fie îndreptățiți politicienii de la putere să înscrie în Constituția Republicii Moldova aspirația de aderare la Uniunea Europeană? <b>Ce șanse are Maia Sandu să mai cîștige un mandat de președinte? </b>Am întrebat-o pe <b>Angela Grămadă, </b>cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.</p><p><em>În noaptea alegerilor, la scurt timp după difuzarea rezultatelor parțiale, Maia Sandu a acuzat că Republica Moldova s-a confruntat cu „un atac fără precedent asupra democrației”, denunțînd acțiuni ale unor „grupări criminale”, care ar fi încercat să „cumpere 300.000 de voturi”. „Scopul a fost compromiterea unui exercițiu democratic. Scopul a fost să inducă frică și panică în societate“, a explicat Maia Sandu. La ce anume se referă?</em></p><p>Angela Grămadă: „Se referă la <em>grupul criminal Şor</em> – aşa îl numesc şi Maia Sandu, şi alţi reprezentanţi ai Partidului Acţiune şi Solidaritate. Acest grup a adus prin diferite persoane bani în Republica Moldova. Au fost implicaţi şi cetăţeni simpli care s-au transformat în cărăuşi ai acestor resurse financiare de la Moscova spre Chişinău, prin Erevan şi Istanbul, şi care au ajuns în Republica Moldova cu sume mari la ei, a căror provenienţă nu au putut s-o explice. Au fost implicaţi în aceste scheme şi preoţi, şi profesori, am văzut mai multe categorii de persoane implicate în aducerea ilegală a sumelor de bani pe teritoriul Republicii Moldova şi apoi în punerea lor în circuit, corupînd votul alegătorilor.”</p><p><em>Nu au comunicat suficient de bine politicienii pro-europeni despre beneficiile intergrării în UE? Sau e un scepticism mai vechi al cetățenilor față de UE, alimentat și de propaganda rusă?</em></p><p>Angela Grămadă: „Cred că partea cealaltă a fost mai bună în comunicare, a studiat mai bine cetăţeanul cu drept de vot. I-a studiat foarte bine comportamentul, fricile, i-a explorat aceste frici, acolo unde a trebuit a investit resurse<b> </b>financiare, a intervenit în spaţiul informaţional cu narative şi mesaje false şi a folosit mesaje anti-europene. Au încercat să decredibilizeze proiectul european în rîndul alegătorilor. De cealaltă parte, există un spaţiu mult prea mare între cetăţean şi reprezentantul său. Pentru că nu i se comunică, pentru că nu are contact cu reprezentantul voinţei sale politice şi pentru că mesajele despre avantajele intergrării europene nu au fost transmise corect.”</p><p><em>Ce spune rezultatul referendumului despre turul doi al alegerilor prezidențiale, în care Maia Sandu, președinta pro-europeană, se va confrunta cu Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor?</em></p><p>Angela Grămadă: „Arată că este o segregare a electoratului şi că va apărea o îndîrjire a ambelor părţi pentru a obţine rezultatul maxim la alegeri. (...) Urmează o campanie foarte, foarte dificilă pentru Maia Sandu, chiar dacă în acest moment are 42% din voturile exprimate.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>La referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană doar puțin peste <b>50% </b>dintre cetățenii moldoveni care au votat au răspuns DA. Iar la alegerile prezidențiale Maia Sandu s-a clasat pe primul loc cu 42% din voturi, urmată de Alexandr Stoianoglo, cu 26%.<b> </b>Cum se explică rezultatul de la referendum? În ce măsură poate fi considerat legitim rezultatul referendumului, astfel încît să fie îndreptățiți politicienii de la putere să înscrie în Constituția Republicii Moldova aspirația de aderare la Uniunea Europeană? <b>Ce șanse are Maia Sandu să mai cîștige un mandat de președinte? </b>Am întrebat-o pe <b>Angela Grămadă, </b>cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.</p><p><em>În noaptea alegerilor, la scurt timp după difuzarea rezultatelor parțiale, Maia Sandu a acuzat că Republica Moldova s-a confruntat cu „un atac fără precedent asupra democrației”, denunțînd acțiuni ale unor „grupări criminale”, care ar fi încercat să „cumpere 300.000 de voturi”. „Scopul a fost compromiterea unui exercițiu democratic. Scopul a fost să inducă frică și panică în societate“, a explicat Maia Sandu. La ce anume se referă?</em></p><p>Angela Grămadă: „Se referă la <em>grupul criminal Şor</em> – aşa îl numesc şi Maia Sandu, şi alţi reprezentanţi ai Partidului Acţiune şi Solidaritate. Acest grup a adus prin diferite persoane bani în Republica Moldova. Au fost implicaţi şi cetăţeni simpli care s-au transformat în cărăuşi ai acestor resurse financiare de la Moscova spre Chişinău, prin Erevan şi Istanbul, şi care au ajuns în Republica Moldova cu sume mari la ei, a căror provenienţă nu au putut s-o explice. Au fost implicaţi în aceste scheme şi preoţi, şi profesori, am văzut mai multe categorii de persoane implicate în aducerea ilegală a sumelor de bani pe teritoriul Republicii Moldova şi apoi în punerea lor în circuit, corupînd votul alegătorilor.”</p><p><em>Nu au comunicat suficient de bine politicienii pro-europeni despre beneficiile intergrării în UE? Sau e un scepticism mai vechi al cetățenilor față de UE, alimentat și de propaganda rusă?</em></p><p>Angela Grămadă: „Cred că partea cealaltă a fost mai bună în comunicare, a studiat mai bine cetăţeanul cu drept de vot. I-a studiat foarte bine comportamentul, fricile, i-a explorat aceste frici, acolo unde a trebuit a investit resurse<b> </b>financiare, a intervenit în spaţiul informaţional cu narative şi mesaje false şi a folosit mesaje anti-europene. Au încercat să decredibilizeze proiectul european în rîndul alegătorilor. De cealaltă parte, există un spaţiu mult prea mare între cetăţean şi reprezentantul său. Pentru că nu i se comunică, pentru că nu are contact cu reprezentantul voinţei sale politice şi pentru că mesajele despre avantajele intergrării europene nu au fost transmise corect.”</p><p><em>Ce spune rezultatul referendumului despre turul doi al alegerilor prezidențiale, în care Maia Sandu, președinta pro-europeană, se va confrunta cu Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor?</em></p><p>Angela Grămadă: „Arată că este o segregare a electoratului şi că va apărea o îndîrjire a ambelor părţi pentru a obţine rezultatul maxim la alegeri. (...) Urmează o campanie foarte, foarte dificilă pentru Maia Sandu, chiar dacă în acest moment are 42% din voturile exprimate.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15963113-angela-gramada-cercetatoare-a-spatiului-ex-sovietic-urmeaza-o-campanie-foarte-foarte-dificila-pentru-maia-sandu.mp3" length="21652323" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/03554dl5v0w8e4axmmubuuz73wof?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15963113</guid>
    <pubDate>Mon, 21 Oct 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15963113/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15963113/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15963113/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15963113/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1801</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>30</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Cea mai norocoasă ființă” de Maria Martelli: o carte care ne amintește că facem parte din natură</itunes:title>
    <title>„Cea mai norocoasă ființă” de Maria Martelli: o carte care ne amintește că facem parte din natură</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Una dintre cele mai luminoase cărți de poezie apărute la noi în ultimii ani este „Cea mai norocoasă ființă” de Maria Martelli (Editura frACTalia). O carte despre cum pot trăi în armonie ființele umane și ființele non-umane, o carte în care i se mulțumește naturii, o meditație asupra legăturii profunde dintre noi, oamenii, și natura din care uităm, adesea, că facem parte. Maria Martelli: „Am ajuns să scriu despre animale non-umane doar atunci cînd am ajuns să trăiesc alături de ele, chiar înai...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Una dintre cele mai luminoase cărți de poezie apărute la noi în ultimii ani este „Cea mai norocoasă ființă” de Maria Martelli (Editura frACTalia). O carte despre cum pot trăi în armonie ființele umane și ființele non-umane, o carte în care i se mulțumește naturii, o meditație asupra legăturii profunde dintre noi, oamenii, și natura din care uităm, adesea, că facem parte.</p><p><b>Maria Martelli</b>: „Am ajuns să scriu despre animale non-umane doar atunci cînd am ajuns să trăiesc alături de ele, chiar înainte de pandemie, cînd ne-am mutat la casă, la grădină și au apărut cățeii în viața mea, despre care e vorba și în volum. Mi-a fost un pic teamă că poate nu e destul de important pentru literatura română să scrii despre asta sau să ai un volum bazat atît de mult pe tipul ăsta de relație. Dar am prins foarte mult curaj de la mediile feministe, de la Cenaclul queer X, unde am primit foarte multă încurajare și validare, cum am primit și de la editura frACTalia. Și atunci am simțit că totuși are sens și pentru alții, nu doar pentru mine.”</p><p><em>Sînt foarte puțini poeți care se-ncumetă să scrie despre frumusețe, despre blîndețe, despre bucuria de a fi viu și de a fi înconjurat de lumea vie. Cum a fost să scrii așa?<br/></em><b>Maria Martelli</b>: „Cred că e nevoie de tipul ăsta de poezie, chiar dacă uneori, cînd vrei să publici un poem care e mai blînd, parcă simți că nu e destul de serios, că seriozitatea lumii stă în a ne confrunta cu toate lucrurile îngrozitoare care se întîmplă – și ele chiar se întîmplă! Pare că dacă scrii despre o apropiere sau despre ceva care funcționează bine, e ca și cum ai uita că lucrurile de fapt în mare parte funcționează foarte rău și sînt foarte dureroase. Dar eu cred că e o unealtă de supraviețuire. Și asta am încercat să fac scriind despre aceste momente calde, cu animalele non-umane și cu plantele din grădină, cu persoanele din jurul meu: să captez, ca să-mi amintesc, ca să am la ce să mă întorc în celelalte momente. (...) Am scris aceste poeme ca să mă alin.”</p><p>Maria Martelli este poetă și cercetătoare. Colaborează la proiectul colectiv online justwondering.io care propune eseuri video pe teme de justiție multispecii, climatică și socială.</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Una dintre cele mai luminoase cărți de poezie apărute la noi în ultimii ani este „Cea mai norocoasă ființă” de Maria Martelli (Editura frACTalia). O carte despre cum pot trăi în armonie ființele umane și ființele non-umane, o carte în care i se mulțumește naturii, o meditație asupra legăturii profunde dintre noi, oamenii, și natura din care uităm, adesea, că facem parte.</p><p><b>Maria Martelli</b>: „Am ajuns să scriu despre animale non-umane doar atunci cînd am ajuns să trăiesc alături de ele, chiar înainte de pandemie, cînd ne-am mutat la casă, la grădină și au apărut cățeii în viața mea, despre care e vorba și în volum. Mi-a fost un pic teamă că poate nu e destul de important pentru literatura română să scrii despre asta sau să ai un volum bazat atît de mult pe tipul ăsta de relație. Dar am prins foarte mult curaj de la mediile feministe, de la Cenaclul queer X, unde am primit foarte multă încurajare și validare, cum am primit și de la editura frACTalia. Și atunci am simțit că totuși are sens și pentru alții, nu doar pentru mine.”</p><p><em>Sînt foarte puțini poeți care se-ncumetă să scrie despre frumusețe, despre blîndețe, despre bucuria de a fi viu și de a fi înconjurat de lumea vie. Cum a fost să scrii așa?<br/></em><b>Maria Martelli</b>: „Cred că e nevoie de tipul ăsta de poezie, chiar dacă uneori, cînd vrei să publici un poem care e mai blînd, parcă simți că nu e destul de serios, că seriozitatea lumii stă în a ne confrunta cu toate lucrurile îngrozitoare care se întîmplă – și ele chiar se întîmplă! Pare că dacă scrii despre o apropiere sau despre ceva care funcționează bine, e ca și cum ai uita că lucrurile de fapt în mare parte funcționează foarte rău și sînt foarte dureroase. Dar eu cred că e o unealtă de supraviețuire. Și asta am încercat să fac scriind despre aceste momente calde, cu animalele non-umane și cu plantele din grădină, cu persoanele din jurul meu: să captez, ca să-mi amintesc, ca să am la ce să mă întorc în celelalte momente. (...) Am scris aceste poeme ca să mă alin.”</p><p>Maria Martelli este poetă și cercetătoare. Colaborează la proiectul colectiv online justwondering.io care propune eseuri video pe teme de justiție multispecii, climatică și socială.</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15941797-cea-mai-norocoasa-fiin-a-de-maria-martelli-o-carte-care-ne-aminte-te-ca-facem-parte-din-natura.mp3" length="19100618" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/3t4pvwu13zyopw4eci3usjwhi5p9?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15941797</guid>
    <pubDate>Fri, 18 Oct 2024 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15941797/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15941797/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15941797/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15941797/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1588</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>29</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cît de realist e planul de victorie al lui Volodimir Zelenski în actualul context internațional? </itunes:title>
    <title>Cît de realist e planul de victorie al lui Volodimir Zelenski în actualul context internațional? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezentat miercuri în parlamentul de la Kiev planul său de victorie, pe care astăzi l-a prezentat în fața liderilor Uniunii Europene și ai țărilor membre NATO. E un proiect care vizează încheierea războiului cel tîrziu în 2025, în condiții favorabile pentru Ucraina. Cum au reacţionat aliaţii occidentali la propunerile liderului de la Kiev? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, politolog, conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezentat miercuri în parlamentul de la Kiev planul său de victorie, pe care astăzi l-a prezentat în fața liderilor Uniunii Europene și ai țărilor membre NATO. E un proiect care vizează încheierea războiului cel tîrziu în 2025, în condiții favorabile pentru Ucraina. Cum au reacţionat aliaţii occidentali la propunerile liderului de la Kiev? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, politolog, conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><b>Raluca Alexandrescu</b>: „Secretarul general NATO, Mark Rutte, reacţionînd la întrebările jurnaliştilor privind felul cum se poziţionează NATO în raport cu planul prezentat de Zelenski, a declarat că este un plan puternic, ceea ce nu înseamnă că îl susţine în totalitate. Declaraţia este foarte dură, pentru că pe de-o parte lasă să planeze ambiguitatea asupra punctelor pe care nu le susţine şi pe de altă parte lasă să se înţeleagă că alianţa nord-atlantică şi poate şi alte forme de organizare a partenerilor occidentali preferă o soluţie vehiculată în iunie, cînd a mai fost vorba de un plan al victoriei, dar făcîndu-se o interpretare a ceea ce poate să însemne victoria în contextul actual. Şi ea poate să semnifice nu neapărat o victorie militară a Ucrainei şi respingerea totală a Rusiei din teritoriul ocupat, ci mai degrabă o suită de negocieri care să aducă şi Rusia într-un punct în care să se poată negocia.”</p><p><em>SUA este principalul aliat şi finanţator al efortului de război al Ucrainei. Care sînt perspectivele pentru Ucraina dacă Donald Trump ajunge din nou la Casa Albă?</em></p><p><b>Raluca Alexandrescu</b>: „Scenariul e încă deschis înainte de 5 noiembrie, cu toate că sondajele sînt destul de strînse între Donald Trump şi Kamala Harris. Dar, în ipoteza cea mai neagră pentru Ucraina, în care Donald Trump ar fi cîştigător, trebuie să ne uităm ce-au declarat deja atît Donald Trump, cît şi JD Vance, candidatul la funcţia de vicepreşedinte. Şi constatăm acum, dintr-o carte publicată de curînd de un mare jurnalist american, Bob Woodward, numită sugestiv şi simplu „War” („Război”) că Donald Trump a avut contacte telefonice destul de numeroase cu Putin şi în urma izbucnirii războiului din Ucraina, după 24 februarie 2022. Deci pe frontul Trump lucrurile nu arată bine. Nici pe frontul JD Vance nu arată bine. Pentru că JD Vance a vorbit despre un plan pe care l-ar avea o eventuală administraţie Trump şi anume susţinerea unui proiect de neutralitate a Ucrainei. Or asta înseamnă că Ucraina în nici un caz nu mai poate să-şi facă planuri de intrare în NATO. Deci, o eventuală administraţie Trump nu va susţine intrarea în NATO deloc, nici acum, nici peste cinci ani, nici peste zece şi, pe de altă parte s-ar retrage complet din susţinerea efortului de război.”  <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural</b><br/><br/></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezentat miercuri în parlamentul de la Kiev planul său de victorie, pe care astăzi l-a prezentat în fața liderilor Uniunii Europene și ai țărilor membre NATO. E un proiect care vizează încheierea războiului cel tîrziu în 2025, în condiții favorabile pentru Ucraina. Cum au reacţionat aliaţii occidentali la propunerile liderului de la Kiev? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, politolog, conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><b>Raluca Alexandrescu</b>: „Secretarul general NATO, Mark Rutte, reacţionînd la întrebările jurnaliştilor privind felul cum se poziţionează NATO în raport cu planul prezentat de Zelenski, a declarat că este un plan puternic, ceea ce nu înseamnă că îl susţine în totalitate. Declaraţia este foarte dură, pentru că pe de-o parte lasă să planeze ambiguitatea asupra punctelor pe care nu le susţine şi pe de altă parte lasă să se înţeleagă că alianţa nord-atlantică şi poate şi alte forme de organizare a partenerilor occidentali preferă o soluţie vehiculată în iunie, cînd a mai fost vorba de un plan al victoriei, dar făcîndu-se o interpretare a ceea ce poate să însemne victoria în contextul actual. Şi ea poate să semnifice nu neapărat o victorie militară a Ucrainei şi respingerea totală a Rusiei din teritoriul ocupat, ci mai degrabă o suită de negocieri care să aducă şi Rusia într-un punct în care să se poată negocia.”</p><p><em>SUA este principalul aliat şi finanţator al efortului de război al Ucrainei. Care sînt perspectivele pentru Ucraina dacă Donald Trump ajunge din nou la Casa Albă?</em></p><p><b>Raluca Alexandrescu</b>: „Scenariul e încă deschis înainte de 5 noiembrie, cu toate că sondajele sînt destul de strînse între Donald Trump şi Kamala Harris. Dar, în ipoteza cea mai neagră pentru Ucraina, în care Donald Trump ar fi cîştigător, trebuie să ne uităm ce-au declarat deja atît Donald Trump, cît şi JD Vance, candidatul la funcţia de vicepreşedinte. Şi constatăm acum, dintr-o carte publicată de curînd de un mare jurnalist american, Bob Woodward, numită sugestiv şi simplu „War” („Război”) că Donald Trump a avut contacte telefonice destul de numeroase cu Putin şi în urma izbucnirii războiului din Ucraina, după 24 februarie 2022. Deci pe frontul Trump lucrurile nu arată bine. Nici pe frontul JD Vance nu arată bine. Pentru că JD Vance a vorbit despre un plan pe care l-ar avea o eventuală administraţie Trump şi anume susţinerea unui proiect de neutralitate a Ucrainei. Or asta înseamnă că Ucraina în nici un caz nu mai poate să-şi facă planuri de intrare în NATO. Deci, o eventuală administraţie Trump nu va susţine intrarea în NATO deloc, nici acum, nici peste cinci ani, nici peste zece şi, pe de altă parte s-ar retrage complet din susţinerea efortului de război.”  <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural</b><br/><br/></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15943796-cit-de-realist-e-planul-de-victorie-al-lui-volodimir-zelenski-in-actualul-context-interna-ional.mp3" length="20940351" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/unl80rh99r6gggh613h8ck06jxy6?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15943796</guid>
    <pubDate>Thu, 17 Oct 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15943796/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15943796/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15943796/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15943796/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1741</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>28</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Violența obstetrică în România: o realitate pe care de-abia acum începem s-o desluşim </itunes:title>
    <title>Violența obstetrică în România: o realitate pe care de-abia acum începem s-o desluşim </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Violența obstetrică este o formă a violenței de gen care nu a fost investigată suficient în România – iată premisa de la care pornește un studiu privind experiența nașterii în spitalele românești, realizat la inițiativa Asociației Moașelor Independente. Ce este violenţa obstetrică? E vreo diferență între spitalele de stat și spitalele private din perspectiva felului cum sînt tratate femeile gravide? Care sînt cele mai întîlnite forme de violență obstetrică? Le-am întrebat pe una dintre autoar...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Violența obstetrică este o formă a violenței de gen care nu a fost investigată suficient în România – iată premisa de la care pornește un studiu privind experiența nașterii în spitalele românești, realizat la inițiativa Asociației Moașelor Independente. Ce este violenţa obstetrică? E vreo diferență între spitalele de stat și spitalele private din perspectiva felului cum sînt tratate femeile gravide? Care sînt cele mai întîlnite forme de violență obstetrică? Le-am întrebat pe una dintre autoarele raportului, Diana-Elena Neaga, moașa Irina Mateescu şi medicul primar obstetrică-ginecologie Lacziko Szidonia.</p><p><em>Care sînt cele mai întîlnite forme de violenţă obstetrică?</em></p><p><b>Irina Mateescu</b>: „Vorbim de un număr foarte mare de sarcini supramedicalizate, în cazul femeilor care plătesc în privat consultaţiile. Ele sînt chemate cel mai adesea mai des decît e necesar. Vorbim despre inducerea naşterii, despre programarea la cezariană fără motiv medical şi fără ca femeia să-şi dorească acest lucru, vorbim despre epiziotomie la naşterile vaginale, care nu este necesară în toate cazurile, e necesară mai degrabă într-un procent mic şi este folosită într-un procent foarte mare, vorbim despre poziţia la naştere, despre lipsa alegerii unui travaliu activ, vorbim despre lipsa unei persoane de sprijin în sala de naşteri – asta e ceva extrem de comun în special în mediul public – şi vorbim despre separarea de copil imediat după naştere, cînd nu sînt motive medicale, care pare o regulă mai degrabă, decît excepţia.”</p><p><em>Nu ar fi nevoie şi de o informare sau educare a viitoarelor mame pentru a şti să facă alegeri corecte?</em></p><p><b>Lacziko Szidonia</b>: „Este nevoie, bineînţeles. Eu am privilegiul să lucrez într-un spital privat în care asta a şi fost iniţiativa: să facem un loc mai bun unde femeile pot să nască. Ne-am trezit cu femei care vin de la sute de kilometri pentru că oferim altceva. Şi sigur că e greu, de exemplu, pentru o femeie cu doi copii mici acasă, la a treia naştere, să călătorească sute de kilometri pentru o naştere altfel. Şi întotdeauna întreb: e a treia naştere, ştiţi să naşteţi, ştiţi ce se întîmplă, de ce faceţi sacrificiul ăsta, de ce nu spuneţi acolo cum vreţi să naşteţi. Şi femeile nu sînt ascultate, din păcate. Inclusiv femeile care ştiu fiindcă deja sînt mame sau femeile la o primă sarcină care s-au documentat întîmpină rezistenţă în cadrul sistemului, atît de stat, cît şi privat. Şi sînt lucruri extrem de simple: să stai pe o minge în travaliu, să te plimbi în travaliu, să bei apă, să mănînci în timpul travaliului, să poţi să-ţi alegi poziţia în care vrei să stai, să ţi se dea imediat copilul, să nu se taie imediat cordonul ombilical. Lucruri care nu necesită investiţii de milioane, ci doar un pic de schimbare de paradigmă, de viziune.”</p><p><b>Diana Neaga</b>: „Mi-aş fi dorit foarte mult ca o astfel de cercetare să fi fost făcută de Ministerul Sănătăţii, pe un eşantion reprezentativ naţional. Noi invităm la dialog. Raportul e primul pe tema aceasta şi e o uşă deschisă la un dialog extins cu cadrele medicale, cu autorităţile din domeniu pentru a găsi împreună soluţii. Cred că meritul raportului este că am dat voce femeilor, asta ne-am dorit.”</p><p> Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuţie! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Violența obstetrică este o formă a violenței de gen care nu a fost investigată suficient în România – iată premisa de la care pornește un studiu privind experiența nașterii în spitalele românești, realizat la inițiativa Asociației Moașelor Independente. Ce este violenţa obstetrică? E vreo diferență între spitalele de stat și spitalele private din perspectiva felului cum sînt tratate femeile gravide? Care sînt cele mai întîlnite forme de violență obstetrică? Le-am întrebat pe una dintre autoarele raportului, Diana-Elena Neaga, moașa Irina Mateescu şi medicul primar obstetrică-ginecologie Lacziko Szidonia.</p><p><em>Care sînt cele mai întîlnite forme de violenţă obstetrică?</em></p><p><b>Irina Mateescu</b>: „Vorbim de un număr foarte mare de sarcini supramedicalizate, în cazul femeilor care plătesc în privat consultaţiile. Ele sînt chemate cel mai adesea mai des decît e necesar. Vorbim despre inducerea naşterii, despre programarea la cezariană fără motiv medical şi fără ca femeia să-şi dorească acest lucru, vorbim despre epiziotomie la naşterile vaginale, care nu este necesară în toate cazurile, e necesară mai degrabă într-un procent mic şi este folosită într-un procent foarte mare, vorbim despre poziţia la naştere, despre lipsa alegerii unui travaliu activ, vorbim despre lipsa unei persoane de sprijin în sala de naşteri – asta e ceva extrem de comun în special în mediul public – şi vorbim despre separarea de copil imediat după naştere, cînd nu sînt motive medicale, care pare o regulă mai degrabă, decît excepţia.”</p><p><em>Nu ar fi nevoie şi de o informare sau educare a viitoarelor mame pentru a şti să facă alegeri corecte?</em></p><p><b>Lacziko Szidonia</b>: „Este nevoie, bineînţeles. Eu am privilegiul să lucrez într-un spital privat în care asta a şi fost iniţiativa: să facem un loc mai bun unde femeile pot să nască. Ne-am trezit cu femei care vin de la sute de kilometri pentru că oferim altceva. Şi sigur că e greu, de exemplu, pentru o femeie cu doi copii mici acasă, la a treia naştere, să călătorească sute de kilometri pentru o naştere altfel. Şi întotdeauna întreb: e a treia naştere, ştiţi să naşteţi, ştiţi ce se întîmplă, de ce faceţi sacrificiul ăsta, de ce nu spuneţi acolo cum vreţi să naşteţi. Şi femeile nu sînt ascultate, din păcate. Inclusiv femeile care ştiu fiindcă deja sînt mame sau femeile la o primă sarcină care s-au documentat întîmpină rezistenţă în cadrul sistemului, atît de stat, cît şi privat. Şi sînt lucruri extrem de simple: să stai pe o minge în travaliu, să te plimbi în travaliu, să bei apă, să mănînci în timpul travaliului, să poţi să-ţi alegi poziţia în care vrei să stai, să ţi se dea imediat copilul, să nu se taie imediat cordonul ombilical. Lucruri care nu necesită investiţii de milioane, ci doar un pic de schimbare de paradigmă, de viziune.”</p><p><b>Diana Neaga</b>: „Mi-aş fi dorit foarte mult ca o astfel de cercetare să fi fost făcută de Ministerul Sănătăţii, pe un eşantion reprezentativ naţional. Noi invităm la dialog. Raportul e primul pe tema aceasta şi e o uşă deschisă la un dialog extins cu cadrele medicale, cu autorităţile din domeniu pentru a găsi împreună soluţii. Cred că meritul raportului este că am dat voce femeilor, asta ne-am dorit.”</p><p> Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuţie! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15937875-violen-a-obstetrica-in-romania-o-realitate-pe-care-de-abia-acum-incepem-s-o-deslusim.mp3" length="19800160" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15937875</guid>
    <pubDate>Wed, 16 Oct 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15937875/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15937875/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15937875/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15937875/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1646</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>27</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cui i-e frică de inteligența artificială și de ce? Un dialog cu Radu Uszkai </itunes:title>
    <title>Cui i-e frică de inteligența artificială și de ce? Un dialog cu Radu Uszkai </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ce ne-a adus Inteligenţa Artificială? Care sînt avantajele, care sînt pericolele pe care le presupune dezvoltarea unor asemenea sisteme? Avem motive să ne temem că AI va lua decizii independente de voința și rațiunea umană, decizii care ar putea duce chiar la extincția omenirii? L-am întrebat pe Radu Uszkai, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.  Radu Uszkai: „Cred că unul dintre cele mai mari riscuri asociate cel puţin cu stadiul actual al Inteligenţei Artificiale ţine d...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ce ne-a adus Inteligenţa Artificială? Care sînt avantajele, care sînt pericolele pe care le presupune dezvoltarea unor asemenea sisteme? Avem motive să ne temem că AI va lua decizii independente de voința și rațiunea umană, decizii care ar putea duce chiar la extincția omenirii? L-am întrebat pe Radu Uszkai, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată. </p><p><b>Radu Uszkai</b>: „Cred că unul dintre cele mai mari riscuri asociate cel puţin cu stadiul actual al Inteligenţei Artificiale ţine de faptul că noi, colectiv, tindem să privim uneltele de genul acesta ca fiind semnificativ mai inteligente decît sînt cu adevărat. O definiţie destul de haioasă care le e dată este că sînt nişte papagali stocastici, care nu fac altceva decît să compună şi să recompună anumite semne, anumite cuvinte, fără să înţeleagă de fapt ce se întîmplă în spatele acelor semne şi cuvinte.”</p><p><em>Avem motive să ne temem că AI va lua decizii independente de voința și rațiunea umană?</em></p><p><b>Radu Uszkai</b>: „Există o discuţie în literatura academică de specialitate, atît în zona filosofiei, cît şi în zona informaticii, vizavi de posibilitatea ca aceste sisteme să devină super-inteligente, să poată funcţiona independent de orice inpunt pe care noi, oamenii, li l-am da şi să ia decizii cu privire la anumite acţiuni pentru care n-au fost programate. Însă genul acesta de risc existenţial despre care se vorbeşte în legătură cu AI e un risc cu privire la care marea majoritate a cercetătorilor spun că e supralicitat. Şi-l vedem deseori utilizat mai degrabă din raţiuni de imagine şi PR.”<br/><br/>Apasă PLAY ca să asculți interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ce ne-a adus Inteligenţa Artificială? Care sînt avantajele, care sînt pericolele pe care le presupune dezvoltarea unor asemenea sisteme? Avem motive să ne temem că AI va lua decizii independente de voința și rațiunea umană, decizii care ar putea duce chiar la extincția omenirii? L-am întrebat pe Radu Uszkai, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată. </p><p><b>Radu Uszkai</b>: „Cred că unul dintre cele mai mari riscuri asociate cel puţin cu stadiul actual al Inteligenţei Artificiale ţine de faptul că noi, colectiv, tindem să privim uneltele de genul acesta ca fiind semnificativ mai inteligente decît sînt cu adevărat. O definiţie destul de haioasă care le e dată este că sînt nişte papagali stocastici, care nu fac altceva decît să compună şi să recompună anumite semne, anumite cuvinte, fără să înţeleagă de fapt ce se întîmplă în spatele acelor semne şi cuvinte.”</p><p><em>Avem motive să ne temem că AI va lua decizii independente de voința și rațiunea umană?</em></p><p><b>Radu Uszkai</b>: „Există o discuţie în literatura academică de specialitate, atît în zona filosofiei, cît şi în zona informaticii, vizavi de posibilitatea ca aceste sisteme să devină super-inteligente, să poată funcţiona independent de orice inpunt pe care noi, oamenii, li l-am da şi să ia decizii cu privire la anumite acţiuni pentru care n-au fost programate. Însă genul acesta de risc existenţial despre care se vorbeşte în legătură cu AI e un risc cu privire la care marea majoritate a cercetătorilor spun că e supralicitat. Şi-l vedem deseori utilizat mai degrabă din raţiuni de imagine şi PR.”<br/><br/>Apasă PLAY ca să asculți interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15931136-cui-i-e-frica-de-inteligen-a-artificiala-i-de-ce-un-dialog-cu-radu-uszkai.mp3" length="20932103" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/oynqz2hq3kwrpcfqx7drs1181k95?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15931136</guid>
    <pubDate>Tue, 15 Oct 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15931136/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15931136/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15931136/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15931136/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1741</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>26</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Alegerile prezidențiale americane. Bătălia pentru statele-cheie </itunes:title>
    <title>Alegerile prezidențiale americane. Bătălia pentru statele-cheie </title>
    <itunes:summary><![CDATA[În mai puțin de o lună, Statele Unite ale Americii își aleg un nou președinte. Cum se pregătesc cei doi candidați, Kamala Harris și Donald Trump, pentru scrutinul din 5 noiembrie? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. Candidata democrată Kamala Harris a intrat în competiție tîrziu, după ce în iulie președintele Joe Biden a renunțat la cursa pentru un nou mandat la Casa Albă. În ce măsură a reușit Kamala Harris să se facă cun...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În mai puțin de o lună, Statele Unite ale Americii își aleg un nou președinte. Cum se pregătesc cei doi candidați, Kamala Harris și Donald Trump, pentru scrutinul din 5 noiembrie? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.</p><p><em>Candidata democrată Kamala Harris a intrat în competiție tîrziu, după ce în iulie președintele Joe Biden a renunțat la cursa pentru un nou mandat la Casa Albă. În ce măsură a reușit Kamala Harris să se facă cunoscută americanilor?</em></p><p><b>Camil Pârvu</b>: „Nu a capitalizat suficient în această ultimă perioadă. Este o candidatură un pic cam ştearsă pentru imperativul acestei perioade. Evident, a fost, este vicepreşedinte, dar identitatea ei politică nu e foarte clar conturată. E un candidat democrat cu un suflu un pic cam problematic. (...) În general, în istoria recentă a SUA, vicepreşedinţii, nu sînt încununaţi de succes cînd încearcă să devină ei înşişi preşedinţi, cu excepția lui Joe Biden. Pentru că, într-o perioadă de patru sau opt ani, sînt o figură foarte ştearsă. Vicepreședintele nu are o identitate politică sau un rol politic concret. Tot acest rol este aspirat de preşedintele în funcţie.”</p><p><em>Unele sondaje indică o creștere în preferințele electoratului pentru Donald Trump. Cum se explică această tendință? </em></p><p><b>Camil Pârvu</b>: „Este interesant cum reuşeşte să revină după patru ani cu o candidatură care are şanse foarte mari de succes. În acele state care fac diferenţa, care înclină balanţa, Donald Trump este foarte competitiv. Nu este iremediabil perdant în acele state. Dimpotrivă, recuperează ce nu a cîştigat în 2020, recuperează inclusiv ce nu a cîştigat în 2016. Sînt state, ca Arizona sau Georgia, în care e într-o poziţie foarte bună. Şi sînt alte state, cum e Pennsylvania, care contează foarte mult, pentru că e un stat mare, cu multe voturi, în care diferenţa dintre el şi Kamala Harris este foarte mică, este în marja de eroare, e de 3 puncte diferenţă în favoarea Kamalei Harris, numai că Donald Trump a cîştigat în realitate în aceste state mult mai mult decît preconizau sondajele. Sondajele, în general, îl subestimează.” </p><p> Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin <br/></b>Un produs <b>Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În mai puțin de o lună, Statele Unite ale Americii își aleg un nou președinte. Cum se pregătesc cei doi candidați, Kamala Harris și Donald Trump, pentru scrutinul din 5 noiembrie? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.</p><p><em>Candidata democrată Kamala Harris a intrat în competiție tîrziu, după ce în iulie președintele Joe Biden a renunțat la cursa pentru un nou mandat la Casa Albă. În ce măsură a reușit Kamala Harris să se facă cunoscută americanilor?</em></p><p><b>Camil Pârvu</b>: „Nu a capitalizat suficient în această ultimă perioadă. Este o candidatură un pic cam ştearsă pentru imperativul acestei perioade. Evident, a fost, este vicepreşedinte, dar identitatea ei politică nu e foarte clar conturată. E un candidat democrat cu un suflu un pic cam problematic. (...) În general, în istoria recentă a SUA, vicepreşedinţii, nu sînt încununaţi de succes cînd încearcă să devină ei înşişi preşedinţi, cu excepția lui Joe Biden. Pentru că, într-o perioadă de patru sau opt ani, sînt o figură foarte ştearsă. Vicepreședintele nu are o identitate politică sau un rol politic concret. Tot acest rol este aspirat de preşedintele în funcţie.”</p><p><em>Unele sondaje indică o creștere în preferințele electoratului pentru Donald Trump. Cum se explică această tendință? </em></p><p><b>Camil Pârvu</b>: „Este interesant cum reuşeşte să revină după patru ani cu o candidatură care are şanse foarte mari de succes. În acele state care fac diferenţa, care înclină balanţa, Donald Trump este foarte competitiv. Nu este iremediabil perdant în acele state. Dimpotrivă, recuperează ce nu a cîştigat în 2020, recuperează inclusiv ce nu a cîştigat în 2016. Sînt state, ca Arizona sau Georgia, în care e într-o poziţie foarte bună. Şi sînt alte state, cum e Pennsylvania, care contează foarte mult, pentru că e un stat mare, cu multe voturi, în care diferenţa dintre el şi Kamala Harris este foarte mică, este în marja de eroare, e de 3 puncte diferenţă în favoarea Kamalei Harris, numai că Donald Trump a cîştigat în realitate în aceste state mult mai mult decît preconizau sondajele. Sondajele, în general, îl subestimează.” </p><p> Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!</p><p>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin <br/></b>Un produs <b>Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15923750-alegerile-preziden-iale-americane-batalia-pentru-statele-cheie.mp3" length="20636704" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/r6ijw1yzgqkdvzuj8cya9xru5rn7?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15923750</guid>
    <pubDate>Mon, 14 Oct 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15923750/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15923750/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15923750/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15923750/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1716</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>25</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Laura T. Ilea: „Din eșecuri rămîne un rest și-acolo începe scrisul”</itunes:title>
    <title>Laura T. Ilea: „Din eșecuri rămîne un rest și-acolo începe scrisul”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Laura T. Ilea este doctor în filozofie și în literatură comparată, este conferențiar la Departamentul de literatură comparată al Universității Babeș-Bolyai din Cluj și publică în română și franceză studii literare, eseuri și proză.  Am vorbit cu autoarea despre volumul ei de eseuri intitulat „Nomadism. Despre gândirea care devine corp” (Editura Litera). O carte atipică, un du-te-vino între viața trăită și viața gîndită, între filosofie și literatură, între diverse spații, între diverse v...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p><b>Laura T. Ilea</b> este doctor în filozofie și în literatură comparată, este conferențiar la Departamentul de literatură comparată al Universității Babeș-Bolyai din Cluj și publică în română și franceză studii literare, eseuri și proză. </p><p>Am vorbit cu autoarea despre volumul ei de eseuri intitulat „Nomadism. Despre gândirea care devine corp” (Editura Litera). O carte atipică, un du-te-vino între viața trăită și viața gîndită, între filosofie și literatură, între diverse spații, între diverse vîrste, între corp și gîndire. O carte în care reflecția filozofică se împletește cu naturalețe cu cronica literară și cu descrierea unor episoade autobiografice, o carte de călătorie și, în egală măsură, o carte în care te poți opri pentru a reflecta, împreună cu autoarea și pentru a te adînci totodată în propriile căutări. <br/>Am întrebat-o pe autoare de ce a ținut să pună împreună dimensiuni atît de diferite, care, pînă la urmă, construiesc un întreg.</p><p><b>Laura T. Ilea</b>: „Cred că nu putem parcurge ceea ce se întîmplă în lumea noastră astăzi, la viteza accelerată căreia îi sîntem supuși și la schimbările incredibile cărora trebuie să le facem față, fără a încerca să punem laolaltă toate aceste niveluri. Fac o pledoarie pentru o condiție a mișcării, care e capabilă să surprindă aceste transformări. Sîntem în plină metamorfoză și această metamorfoză nu se încheie niciodată. Problema e întotdeauna cum s-o captezi, cum să o faci perceptibilă, cum s-o transmiți mai departe celorlalți ca să aibă sens. (...) Am avut peste timp senzația că multe dintre gînduri nu le dusesem pînă la capăt, pentru că nu trăisem, pentru că nu mă mișcasem, pentru că nu mă supusesem acestor transformări cărora m-am supus între timp.” </p><p>„A gîndi înseamnă a vrea să spui lumea. A n-o lăsa să meargă înainte fără tine.” scrie Laura T. Ilea chiar la început. Iar aici „a gîndi” este sinonim cu „a scrie”. Cartea ei e și o căutare a sensului, o preocupare pentru cum și ce le lași moștenire celor mai tineri și pentru cum poate scrisul să fie un mecanism care generează sens.<b> <br/>Laura T. Ilea</b>: „Din eșecurile și ratările unor experiențe rămîne un rest și-acolo începe scrisul. (...) Scrisul e acest rest care vine, de multe ori, din ratările evenimentelor importante și recompune un sens, recompune întregul. Mintea noastră e inerent fabulatorie. Nu putem să sărim dintr-un punct într-altul, ci trebuie să găsim între ele acea axă care să le lege.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p><b>Laura T. Ilea</b> este doctor în filozofie și în literatură comparată, este conferențiar la Departamentul de literatură comparată al Universității Babeș-Bolyai din Cluj și publică în română și franceză studii literare, eseuri și proză. </p><p>Am vorbit cu autoarea despre volumul ei de eseuri intitulat „Nomadism. Despre gândirea care devine corp” (Editura Litera). O carte atipică, un du-te-vino între viața trăită și viața gîndită, între filosofie și literatură, între diverse spații, între diverse vîrste, între corp și gîndire. O carte în care reflecția filozofică se împletește cu naturalețe cu cronica literară și cu descrierea unor episoade autobiografice, o carte de călătorie și, în egală măsură, o carte în care te poți opri pentru a reflecta, împreună cu autoarea și pentru a te adînci totodată în propriile căutări. <br/>Am întrebat-o pe autoare de ce a ținut să pună împreună dimensiuni atît de diferite, care, pînă la urmă, construiesc un întreg.</p><p><b>Laura T. Ilea</b>: „Cred că nu putem parcurge ceea ce se întîmplă în lumea noastră astăzi, la viteza accelerată căreia îi sîntem supuși și la schimbările incredibile cărora trebuie să le facem față, fără a încerca să punem laolaltă toate aceste niveluri. Fac o pledoarie pentru o condiție a mișcării, care e capabilă să surprindă aceste transformări. Sîntem în plină metamorfoză și această metamorfoză nu se încheie niciodată. Problema e întotdeauna cum s-o captezi, cum să o faci perceptibilă, cum s-o transmiți mai departe celorlalți ca să aibă sens. (...) Am avut peste timp senzația că multe dintre gînduri nu le dusesem pînă la capăt, pentru că nu trăisem, pentru că nu mă mișcasem, pentru că nu mă supusesem acestor transformări cărora m-am supus între timp.” </p><p>„A gîndi înseamnă a vrea să spui lumea. A n-o lăsa să meargă înainte fără tine.” scrie Laura T. Ilea chiar la început. Iar aici „a gîndi” este sinonim cu „a scrie”. Cartea ei e și o căutare a sensului, o preocupare pentru cum și ce le lași moștenire celor mai tineri și pentru cum poate scrisul să fie un mecanism care generează sens.<b> <br/>Laura T. Ilea</b>: „Din eșecurile și ratările unor experiențe rămîne un rest și-acolo începe scrisul. (...) Scrisul e acest rest care vine, de multe ori, din ratările evenimentelor importante și recompune un sens, recompune întregul. Mintea noastră e inerent fabulatorie. Nu putem să sărim dintr-un punct într-altul, ci trebuie să găsim între ele acea axă care să le lege.” </p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15904782-laura-t-ilea-din-e-ecuri-ramine-un-rest-i-acolo-incepe-scrisul.mp3" length="21483239" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/h1lj38rk3h4pmu7fyupoostbcq1r?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15904782</guid>
    <pubDate>Fri, 11 Oct 2024 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15904782/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15904782/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15904782/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15904782/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1786</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>24</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Republica Moldova înainte de alegeri. Cum pot fi combătute propaganda, narațiunile false și influența rusă</itunes:title>
    <title>Republica Moldova înainte de alegeri. Cum pot fi combătute propaganda, narațiunile false și influența rusă</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Republica Moldova se pregătește pentru alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, care vor avea loc în 20 octombrie. În aceeași zi cu scrutinul prezidențial, moldovenii sînt invitați să spună dacă doresc înscrierea în Constituția Republicii Moldova a aspirației de aderare a țării la Uniunea Europeană. De ce autoritățile consideră necesară schimbarea Constituției în acest sens? Care sînt principalele teme de campanie electorală? În ce măsură sînt pregătite a...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Republica Moldova se pregătește pentru alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, care vor avea loc în 20 octombrie. În aceeași zi cu scrutinul prezidențial, moldovenii sînt invitați să spună dacă doresc înscrierea în Constituția Republicii Moldova a aspirației de aderare a țării la Uniunea Europeană. De ce autoritățile consideră necesară schimbarea Constituției în acest sens?<b> </b>Care sînt principalele teme de campanie electorală? În ce măsură sînt pregătite autoritățile moldovene să descopere și să descurajeze scheme de finanţare ilegală şi corupere venite pe filieră rusă şi menite să influenţeze votul cetăţenilor? L-am întrebat pe expertul în politici publice <b>Andrei Curăraru, </b>de la WatchDog, Republica Moldova. </p><p><b>Andrei Curăraru</b>: „Este un efort fără precedent din partea Federaţiei Ruse de a dezinforma, cu implicarea unui număr mare de actori, de la preoţi, la lideri de opinie locali, la jurnalişti care au devenit peste noapte politicieni dar şi prin scheme de corupere care au ţintit o cifră gigantică pentru Republica Moldova: circa 130.000 de oameni implicaţi într-un fel sau altul în scheme de corupţie, oameni care au primit sume de bani pentru a vota NU la referendum dar şi pentru a susţine un candidat la prezidenţiale. (...) Noi, la WatchDog, am identificat circa 200 de linii narative false legate de Uniunea Europeană care circulă în Republica Moldova. Încercăm sistematic să le demascăm, să le contracarăm atunci cînd le vedem promovate mai activ.”</p><p><em>Ce impact ar putea avea pe termen lung acest referendum asupra relaţiilor dintre Chişinău şi Transnistria, avînd în vedere contextul geopolitic sensibil?</em></p><p><b>Andrei Curăraru</b>: „Acum avem o situaţie un pic bizară. Peste 80% din exporturile din Transnistria merg în Uniunea Europeană. Vedem o susţinere cu mult mai mică din partea Federaţiei Ruse pentru acest regim secesionist. Iar în special clanul <em>Sheriff</em>, care domină economic această regiune, este interesat de accesarea fondurilor de pre-aderare, de investiţii în infrastructura de acolo şi de posibilitatea de a găsi o soluţie prin care să continue activităţile economice cu UE. Or, europenizarea ar putea să creeze nişte pre-condiţii pentru Republica Moldova să-şi soluţioneze acest conflict care durează de mai mult de 30 de ani.”   <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b><br/><br/><br/></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Republica Moldova se pregătește pentru alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, care vor avea loc în 20 octombrie. În aceeași zi cu scrutinul prezidențial, moldovenii sînt invitați să spună dacă doresc înscrierea în Constituția Republicii Moldova a aspirației de aderare a țării la Uniunea Europeană. De ce autoritățile consideră necesară schimbarea Constituției în acest sens?<b> </b>Care sînt principalele teme de campanie electorală? În ce măsură sînt pregătite autoritățile moldovene să descopere și să descurajeze scheme de finanţare ilegală şi corupere venite pe filieră rusă şi menite să influenţeze votul cetăţenilor? L-am întrebat pe expertul în politici publice <b>Andrei Curăraru, </b>de la WatchDog, Republica Moldova. </p><p><b>Andrei Curăraru</b>: „Este un efort fără precedent din partea Federaţiei Ruse de a dezinforma, cu implicarea unui număr mare de actori, de la preoţi, la lideri de opinie locali, la jurnalişti care au devenit peste noapte politicieni dar şi prin scheme de corupere care au ţintit o cifră gigantică pentru Republica Moldova: circa 130.000 de oameni implicaţi într-un fel sau altul în scheme de corupţie, oameni care au primit sume de bani pentru a vota NU la referendum dar şi pentru a susţine un candidat la prezidenţiale. (...) Noi, la WatchDog, am identificat circa 200 de linii narative false legate de Uniunea Europeană care circulă în Republica Moldova. Încercăm sistematic să le demascăm, să le contracarăm atunci cînd le vedem promovate mai activ.”</p><p><em>Ce impact ar putea avea pe termen lung acest referendum asupra relaţiilor dintre Chişinău şi Transnistria, avînd în vedere contextul geopolitic sensibil?</em></p><p><b>Andrei Curăraru</b>: „Acum avem o situaţie un pic bizară. Peste 80% din exporturile din Transnistria merg în Uniunea Europeană. Vedem o susţinere cu mult mai mică din partea Federaţiei Ruse pentru acest regim secesionist. Iar în special clanul <em>Sheriff</em>, care domină economic această regiune, este interesat de accesarea fondurilor de pre-aderare, de investiţii în infrastructura de acolo şi de posibilitatea de a găsi o soluţie prin care să continue activităţile economice cu UE. Or, europenizarea ar putea să creeze nişte pre-condiţii pentru Republica Moldova să-şi soluţioneze acest conflict care durează de mai mult de 30 de ani.”   <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b><br/><br/><br/></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15903855-republica-moldova-inainte-de-alegeri-cum-pot-fi-combatute-propaganda-nara-iunile-false-i-influen-a-rusa.mp3" length="19953388" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/lv75sxzushn4n2abxxfaaelqrryt?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15903855</guid>
    <pubDate>Thu, 10 Oct 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15903855/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15903855/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15903855/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15903855/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1660</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>23</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Riscurile la care sînt expuși refugiații ucraineni: exploatare, abuz și trafic de persoane </itunes:title>
    <title>Riscurile la care sînt expuși refugiații ucraineni: exploatare, abuz și trafic de persoane </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Lipsa unui loc de muncă stabil îi face pe refugiaţii ucraineni care trăiesc în România vulnerabili la exploatare şi la traficul de persoane. Femeile singure cu copii sînt persoanele cele mai expuse și susceptibile de a intra în vizorul traficanţilor, se arată într-un studiu privind fluxurile de refugiați ucraineni și vulnerabilitățile cu privire la traficul de persoane, publicat de Fundaţia International Justice Mission (IJM). Am vorbit cu Cristina Panov şi Alex Metelchin, de la IJM, despre s...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Lipsa unui loc de muncă stabil îi face pe refugiaţii ucraineni care trăiesc în România vulnerabili la exploatare şi la traficul de persoane. Femeile singure cu copii sînt persoanele cele mai expuse și susceptibile de a intra în vizorul traficanţilor, se arată într-un studiu privind fluxurile de refugiați ucraineni și vulnerabilitățile cu privire la traficul de persoane, publicat de Fundaţia International Justice Mission (IJM). Am vorbit cu <b>Cristina Panov</b> şi <b>Alex Metelchin, </b>de la IJM, despre situaţia refugiaţilor ucraineni din România.</p><p><b>Cristina Panov: </b>„Foarte mulţi (dintre cei care au răspuns la chestionar) au semnalizat exploatarea prin muncă, avînd peste 8 sau 10 ore de muncă şi condiţii neclare în contract. Ceea ce se explică în mare parte şi prin faptul că nu au un contract pe care să-l înţeleagă şi nu au servicii de traducere. Un alt aspect semnalizat de mai multe ori a fost hărţuirea sexuală şi abuzul sexual.”</p><p><b>Alex Metelchin: </b>„Şi eu sînt considerat refugiat, pentru că înainte de război am trăit în Ucraina şi din martie 2022 am venit cu familia în România şi sprijinul care a fost oferit şi care încă există de la autorităţile locale şi de la ONG-uri este extrem de important. (...) Părerea ucrainenilor despre România înainte de război a fost aşa, un pic dubioasă, dar după doi ani şi jumătate, că majoritatea refugiaţilor stau în România de la începutul războiului, şi-au schimbat părerea şi acum îşi văd viitorul în România şi vor să-şi construiască viaţa aici.”</p><p><em>Cum credeţi că e înţeles în România fenomenul migraţiei ucrainenilor aici?</em></p><p><b>Cristina Panov: </b>„Există deja un soi de oboseală pe acest subiect, din păcate, dar e normal, pentru că sîntem deja la mai bine de doi ani şi jumătate de la începutul războiului, nu mai e un <em>hot topic</em>. Însă sînt încă foarte mulţi oameni care consideră că pot ajuta şi că vor să ajute ucrainenii şi chiar se implică.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Lipsa unui loc de muncă stabil îi face pe refugiaţii ucraineni care trăiesc în România vulnerabili la exploatare şi la traficul de persoane. Femeile singure cu copii sînt persoanele cele mai expuse și susceptibile de a intra în vizorul traficanţilor, se arată într-un studiu privind fluxurile de refugiați ucraineni și vulnerabilitățile cu privire la traficul de persoane, publicat de Fundaţia International Justice Mission (IJM). Am vorbit cu <b>Cristina Panov</b> şi <b>Alex Metelchin, </b>de la IJM, despre situaţia refugiaţilor ucraineni din România.</p><p><b>Cristina Panov: </b>„Foarte mulţi (dintre cei care au răspuns la chestionar) au semnalizat exploatarea prin muncă, avînd peste 8 sau 10 ore de muncă şi condiţii neclare în contract. Ceea ce se explică în mare parte şi prin faptul că nu au un contract pe care să-l înţeleagă şi nu au servicii de traducere. Un alt aspect semnalizat de mai multe ori a fost hărţuirea sexuală şi abuzul sexual.”</p><p><b>Alex Metelchin: </b>„Şi eu sînt considerat refugiat, pentru că înainte de război am trăit în Ucraina şi din martie 2022 am venit cu familia în România şi sprijinul care a fost oferit şi care încă există de la autorităţile locale şi de la ONG-uri este extrem de important. (...) Părerea ucrainenilor despre România înainte de război a fost aşa, un pic dubioasă, dar după doi ani şi jumătate, că majoritatea refugiaţilor stau în România de la începutul războiului, şi-au schimbat părerea şi acum îşi văd viitorul în România şi vor să-şi construiască viaţa aici.”</p><p><em>Cum credeţi că e înţeles în România fenomenul migraţiei ucrainenilor aici?</em></p><p><b>Cristina Panov: </b>„Există deja un soi de oboseală pe acest subiect, din păcate, dar e normal, pentru că sîntem deja la mai bine de doi ani şi jumătate de la începutul războiului, nu mai e un <em>hot topic</em>. Însă sînt încă foarte mulţi oameni care consideră că pot ajuta şi că vor să ajute ucrainenii şi chiar se implică.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15897906-riscurile-la-care-sint-expu-i-refugia-ii-ucraineni-exploatare-abuz-i-trafic-de-persoane.mp3" length="18428563" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/1vgcc3m939wt1gxzcs18vf4j37tc?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15897906</guid>
    <pubDate>Wed, 09 Oct 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15897906/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15897906/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15897906/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15897906/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1532</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>22</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Diana Oncioiu: „Felul în care scriem despre femei influenţează modul cum ne raportăm la violenţa domestică şi la infracţiunile sexuale”</itunes:title>
    <title>Diana Oncioiu: „Felul în care scriem despre femei influenţează modul cum ne raportăm la violenţa domestică şi la infracţiunile sexuale”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cum apar reprezentate femeile în presa românească? Jurnaliştii Diana Oncioiu şi Vlad Stoicescu au cercetat acest subiect şi au publicat raportul „În umbra stereotipurilor: de la mamă la vampă”. De ce e important cum se raportează presa la femei? Care sînt diferenţele între felul cum prezintă femeile pe de-o parte presa locală şi pe de altă parte presa centrală? S-a schimbat ceva de-a lungul timpului în felul cum se scrie despre femei în presa noastră? Am întrebat-o pe jurnalista Diana Oncioiu...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cum apar reprezentate femeile în presa românească? Jurnaliştii Diana Oncioiu şi Vlad Stoicescu au cercetat acest subiect şi au publicat raportul „În umbra stereotipurilor: de la mamă la vampă”. De ce e important cum se raportează presa la femei? Care sînt diferenţele între felul cum prezintă femeile pe de-o parte presa locală şi pe de altă parte presa centrală? S-a schimbat ceva de-a lungul timpului în felul cum se scrie despre femei în presa noastră? Am întrebat-o pe jurnalista Diana Oncioiu.</p><p><b>Diana Oncioiu</b>: „Felul în care scriem despre femei influenţează ulterior discursul public, cum ne raportăm la violenţa domestică şi cum ne raportăm la infracţiunile sexuale. Cînd scrii pe bandă rulantă articole, ştiri în care femeia este tratată ca un obiect, e foarte uşor apoi, în cazuri de violenţă domestică sau de infracţiuni sexuale, să spui că victima a fost de vină.”</p><p><em>Are presa şi responsabilitatea de a educa?</em></p><p><b>Diana Oncioiu</b>: „Cred că treaba presei este de a informa responsabil. Dar cred că ajungi să te duci şi pe subiecte unde nu există dezbatere în spaţiul public. Violenţa domestică este, cred, cel mai bun exemplu. La un moment dat, jurnaliste din redacţii mainstream sau din reacţii independente au împins subiectul ăsta şi l-au pus pe agenda publică. E şi asta, pînă la urmă o formă de a face educaţie, dincolo de informare. Pentru că-ţi explică un fenomen în profunzimea lui.”  <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cum apar reprezentate femeile în presa românească? Jurnaliştii Diana Oncioiu şi Vlad Stoicescu au cercetat acest subiect şi au publicat raportul „În umbra stereotipurilor: de la mamă la vampă”. De ce e important cum se raportează presa la femei? Care sînt diferenţele între felul cum prezintă femeile pe de-o parte presa locală şi pe de altă parte presa centrală? S-a schimbat ceva de-a lungul timpului în felul cum se scrie despre femei în presa noastră? Am întrebat-o pe jurnalista Diana Oncioiu.</p><p><b>Diana Oncioiu</b>: „Felul în care scriem despre femei influenţează ulterior discursul public, cum ne raportăm la violenţa domestică şi cum ne raportăm la infracţiunile sexuale. Cînd scrii pe bandă rulantă articole, ştiri în care femeia este tratată ca un obiect, e foarte uşor apoi, în cazuri de violenţă domestică sau de infracţiuni sexuale, să spui că victima a fost de vină.”</p><p><em>Are presa şi responsabilitatea de a educa?</em></p><p><b>Diana Oncioiu</b>: „Cred că treaba presei este de a informa responsabil. Dar cred că ajungi să te duci şi pe subiecte unde nu există dezbatere în spaţiul public. Violenţa domestică este, cred, cel mai bun exemplu. La un moment dat, jurnaliste din redacţii mainstream sau din reacţii independente au împins subiectul ăsta şi l-au pus pe agenda publică. E şi asta, pînă la urmă o formă de a face educaţie, dincolo de informare. Pentru că-ţi explică un fenomen în profunzimea lui.”  <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15890723-diana-oncioiu-felul-in-care-scriem-despre-femei-influenteaza-modul-cum-ne-raportam-la-violenta-domestica-si-la-infractiunile-sexuale.mp3" length="19850062" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/qz889syhcjy0fa4fi7ym923u4zz1?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15890723</guid>
    <pubDate>Tue, 08 Oct 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15890723/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15890723/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15890723/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15890723/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1650</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>21</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Un an de la atacul Hamas asupra Israelului. Ce s-a schimbat în Orientul Mijlociu? </itunes:title>
    <title>Un an de la atacul Hamas asupra Israelului. Ce s-a schimbat în Orientul Mijlociu? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Se împlinește un an de la atacul Hamas asupra Israelului, cînd militanții Hamas au ucis peste 1200 de oameni și au răpit 251. Israelul a ripostat în forță, prin atacuri cu rachete și intervenții terestre în Fîșia Gaza, cu scopul de a anihila gruparea Hamas și de a elibera ostaticii. În urma atacurilor au murit peste 41.000 de oameni. Armata israeliană a anunțat că peste 17.000 dintre cei uciși sînt luptători Hamas. Între timp, Israelul a început și o ofensivă împotriva grupării Hezbollah, din...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Se împlinește un an de la atacul Hamas asupra Israelului, cînd militanții Hamas au ucis peste 1200 de oameni și au răpit 251. Israelul a ripostat în forță, prin atacuri cu rachete și intervenții terestre în Fîșia Gaza, cu scopul de a anihila gruparea Hamas și de a elibera ostaticii. În urma atacurilor au murit peste 41.000 de oameni. Armata israeliană a anunțat că peste 17.000 dintre cei uciși sînt luptători Hamas. Între timp, Israelul a început și o ofensivă împotriva grupării Hezbollah, din Liban. Iar Iranul a reacționat atacînd cu rachete teritoriul israelian. Ce s-a schimbat în regiune în urma evenimentelor sîngeroase derulate pe parcursul ultimului an? Care e imaginea pe plan internațional a Israelului, la un an de la atacul terorist al Hamas? Ce perspective politice sînt pentru Fîșia Gaza, devastată de atacurile israeliene? L-am întrebat pe Rufin Zamfir, analist de politică internațională.</p><p><b>Rufin Zamfir</b>: „Vedem azi un stat israelian hotărît să ducă acest conflict pînă la capăt, un capăt pe care nu l-a definit, fără să ia în calcul posibilitatea unor negociri, cel puţin în această etapă. ”</p><p><em>Israelul și-a propus eliminarea grupării Hamas și eliberarea ostaticilor. Nu au fost eliberați toți ostaticii care mai sînt în viață. Iar eliminarea grupării militare Hamas se face cu prețul morții a zeci de mii de civili din Fîșia Gaza. Care e imaginea pe plan internațional a Israelului, la un an de la atacul terorist al Hamas?</em></p><p><b>Rufin Zamfir</b>: „Această imagine este într-o degradare continuă. (...) Felul în care guvernul israelian a acţionat pînă acum, violenţa fără sens în unele cazuri raportate de presa internaţională, această cerbicie în a refuza dialogul – toate au lovit foarte puternic în imaginea pe care Israelul o are la nivelul societăţii. Este important să subliniem că această imagine erodată este, din păcate, pe nedrept decontată de poporul israelian. Nu de liderii politici. Şi acesta este un rău care va avea repercusiuni pe termen mediu, dacă nu lung.”</p><p><em>Ce perspective sînt pentru Fîșia Gaza?</em></p><p><b>Rufin Zamfir</b>: „Din păcate pentru populaţia din Fîşia Gaza, din păcate pentru comunitatea internaţională şi pentru lumea modernă de la care pretindem că ne tragem, ce se va întîmpla acolo va fi o criză umanitară ce se va adînci probabil pînă la nişte cote echivelente cu cele mai sinistre crize pe care omenirea le-a trăit. (...) Mă tem că, la un an de la începerea acestui conflict armat, rămînem doar cu gustul amar pe care pragmatismul politic îl imprimă acţiunilor împotriva civililor.” </p><p>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Se împlinește un an de la atacul Hamas asupra Israelului, cînd militanții Hamas au ucis peste 1200 de oameni și au răpit 251. Israelul a ripostat în forță, prin atacuri cu rachete și intervenții terestre în Fîșia Gaza, cu scopul de a anihila gruparea Hamas și de a elibera ostaticii. În urma atacurilor au murit peste 41.000 de oameni. Armata israeliană a anunțat că peste 17.000 dintre cei uciși sînt luptători Hamas. Între timp, Israelul a început și o ofensivă împotriva grupării Hezbollah, din Liban. Iar Iranul a reacționat atacînd cu rachete teritoriul israelian. Ce s-a schimbat în regiune în urma evenimentelor sîngeroase derulate pe parcursul ultimului an? Care e imaginea pe plan internațional a Israelului, la un an de la atacul terorist al Hamas? Ce perspective politice sînt pentru Fîșia Gaza, devastată de atacurile israeliene? L-am întrebat pe Rufin Zamfir, analist de politică internațională.</p><p><b>Rufin Zamfir</b>: „Vedem azi un stat israelian hotărît să ducă acest conflict pînă la capăt, un capăt pe care nu l-a definit, fără să ia în calcul posibilitatea unor negociri, cel puţin în această etapă. ”</p><p><em>Israelul și-a propus eliminarea grupării Hamas și eliberarea ostaticilor. Nu au fost eliberați toți ostaticii care mai sînt în viață. Iar eliminarea grupării militare Hamas se face cu prețul morții a zeci de mii de civili din Fîșia Gaza. Care e imaginea pe plan internațional a Israelului, la un an de la atacul terorist al Hamas?</em></p><p><b>Rufin Zamfir</b>: „Această imagine este într-o degradare continuă. (...) Felul în care guvernul israelian a acţionat pînă acum, violenţa fără sens în unele cazuri raportate de presa internaţională, această cerbicie în a refuza dialogul – toate au lovit foarte puternic în imaginea pe care Israelul o are la nivelul societăţii. Este important să subliniem că această imagine erodată este, din păcate, pe nedrept decontată de poporul israelian. Nu de liderii politici. Şi acesta este un rău care va avea repercusiuni pe termen mediu, dacă nu lung.”</p><p><em>Ce perspective sînt pentru Fîșia Gaza?</em></p><p><b>Rufin Zamfir</b>: „Din păcate pentru populaţia din Fîşia Gaza, din păcate pentru comunitatea internaţională şi pentru lumea modernă de la care pretindem că ne tragem, ce se va întîmpla acolo va fi o criză umanitară ce se va adînci probabil pînă la nişte cote echivelente cu cele mai sinistre crize pe care omenirea le-a trăit. (...) Mă tem că, la un an de la începerea acestui conflict armat, rămînem doar cu gustul amar pe care pragmatismul politic îl imprimă acţiunilor împotriva civililor.” </p><p>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15883534-un-an-de-la-atacul-hamas-asupra-israelului-ce-s-a-schimbat-in-orientul-mijlociu.mp3" length="18589723" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/dcx6dr2epev552os4ozup7smvk7c?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15883534</guid>
    <pubDate>Mon, 07 Oct 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15883534/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15883534/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15883534/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15883534/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1545</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>20</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cristina Chira, scriitoare: „Mi s-a părut că lipsește punctul de vedere feminin”</itunes:title>
    <title>Cristina Chira, scriitoare: „Mi s-a părut că lipsește punctul de vedere feminin”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Adolescente sau femei foarte tinere sînt personajele principale din povestirile Cristinei Chira. Căutările specifice vîrstei, relațiile de cuplu, tatonările, ezitările, incertitudinile, așteptările sînt explorate narativ din perspectiva lor, a tinerelor femei. Iar accentul nu e pus atît pe situații, cît pe atitudinea și reacțiile personajelor. Volumul Cristinei Chira se numește „Raluca nu s-a culcat niciodată cu Tudor” și a apărut la Editura Polirom. Am vorbit cu autoarea lui despre perspecti...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Adolescente sau femei foarte tinere sînt personajele principale din povestirile Cristinei Chira. Căutările specifice vîrstei, relațiile de cuplu, tatonările, ezitările, incertitudinile, așteptările sînt explorate narativ din perspectiva lor, a tinerelor femei. Iar accentul nu e pus atît pe situații, cît pe atitudinea și reacțiile personajelor. Volumul Cristinei Chira se numește „Raluca nu s-a culcat niciodată cu Tudor” și a apărut la Editura Polirom. Am vorbit cu autoarea lui despre perspectiva din care și-a scris povestirile, despre explorarea vîrstei adolescenței, despre muzica din carte, care însoțește ca o coloană sonoră personajele și ne-am întrebat dacă nu cumva volumul ei de debut este și un fel de replică, din perspectivă feminină, la romanul lui Ovidiu Verdeș, „Muzici și faze”, care de asemenea vorbește despre adolescență, dar din perspectivă masculină.</p><p><b>Cristina Chira</b>: „Eu am crescut citind foarte mult iar lucrurile astea m-au format: modul cum erau prezentați bărbații, modul cum erau prezentate femeile, modul cum era prezentată dinamica dintre ei. Cultura are capacitatea de a ne crea scenarii de abordare a vieții, de înțelegere a vieții. Și, pentru că în adolescență dar și mai tîrziu, de fiecare dată cînd citeam cărți, fie scrise de autori români, fie în traducere, majoritatea se concentrau pe perspectiva masculină, pe ce înseamnă să fii băiat, cum se raportează băieții la fete, care sînt interesele lor, mi s-a părut că lipsește punctul de vedere feminin. Și poate că într-un fel am avut un moment de rebeliune, de frondă și am vrut să spun: uite asta gîndesc femeile, așa se raportează fetele la aceste experiențe.”</p><p><em>E o carte despre adolescență dar e și o carte pentru adolescenți?<br/></em><b>Cristina Chira</b>: „Eu nu am scris-o neapărat pentru adolescenți dar am primit un feedback foarte bun de la adolescenții cărora le-a picat în mînă. Și fete, și băieți. Ceea ce pentru mine a fost o surpriză foarte plăcută. E normal să vrei să înțelegi cum gîndește celălalt gen. (...) Am avut emoții pentru că m-am întrebat dacă nu e cumva prea milenială, dacă nu cumva reperele de timp, de spațiu, reperele culturale fac poveștile greu de înțeles. Dar adolescenții care au citit au zis că au înțeles perfect despre ce e vorba, da, așa e cînd îți place un băiat, așa e cînd îți place o fată, așa e cînd te cerți cu părinții.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Adolescente sau femei foarte tinere sînt personajele principale din povestirile Cristinei Chira. Căutările specifice vîrstei, relațiile de cuplu, tatonările, ezitările, incertitudinile, așteptările sînt explorate narativ din perspectiva lor, a tinerelor femei. Iar accentul nu e pus atît pe situații, cît pe atitudinea și reacțiile personajelor. Volumul Cristinei Chira se numește „Raluca nu s-a culcat niciodată cu Tudor” și a apărut la Editura Polirom. Am vorbit cu autoarea lui despre perspectiva din care și-a scris povestirile, despre explorarea vîrstei adolescenței, despre muzica din carte, care însoțește ca o coloană sonoră personajele și ne-am întrebat dacă nu cumva volumul ei de debut este și un fel de replică, din perspectivă feminină, la romanul lui Ovidiu Verdeș, „Muzici și faze”, care de asemenea vorbește despre adolescență, dar din perspectivă masculină.</p><p><b>Cristina Chira</b>: „Eu am crescut citind foarte mult iar lucrurile astea m-au format: modul cum erau prezentați bărbații, modul cum erau prezentate femeile, modul cum era prezentată dinamica dintre ei. Cultura are capacitatea de a ne crea scenarii de abordare a vieții, de înțelegere a vieții. Și, pentru că în adolescență dar și mai tîrziu, de fiecare dată cînd citeam cărți, fie scrise de autori români, fie în traducere, majoritatea se concentrau pe perspectiva masculină, pe ce înseamnă să fii băiat, cum se raportează băieții la fete, care sînt interesele lor, mi s-a părut că lipsește punctul de vedere feminin. Și poate că într-un fel am avut un moment de rebeliune, de frondă și am vrut să spun: uite asta gîndesc femeile, așa se raportează fetele la aceste experiențe.”</p><p><em>E o carte despre adolescență dar e și o carte pentru adolescenți?<br/></em><b>Cristina Chira</b>: „Eu nu am scris-o neapărat pentru adolescenți dar am primit un feedback foarte bun de la adolescenții cărora le-a picat în mînă. Și fete, și băieți. Ceea ce pentru mine a fost o surpriză foarte plăcută. E normal să vrei să înțelegi cum gîndește celălalt gen. (...) Am avut emoții pentru că m-am întrebat dacă nu e cumva prea milenială, dacă nu cumva reperele de timp, de spațiu, reperele culturale fac poveștile greu de înțeles. Dar adolescenții care au citit au zis că au înțeles perfect despre ce e vorba, da, așa e cînd îți place un băiat, așa e cînd îți place o fată, așa e cînd te cerți cu părinții.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15861593-cristina-chira-scriitoare-mi-s-a-parut-ca-lipse-te-punctul-de-vedere-feminin.mp3" length="20921528" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/gk4lix9sz9anymkc4wp49slx6341?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15861593</guid>
    <pubDate>Fri, 04 Oct 2024 15:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15861593/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15861593/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15861593/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15861593/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1740</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>19</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ştefan Bâlici, preşedinte OAR: „Nu ne ocupăm de patrimoniu doar pentru a impune interdicţii”</itunes:title>
    <title>Ştefan Bâlici, preşedinte OAR: „Nu ne ocupăm de patrimoniu doar pentru a impune interdicţii”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Profesioniștii din domeniul patrimoniului vor adopta zilele acestea „Manifestul pentru protejarea patrimoniului cultural din România”, un document care vorbește despre priorități în vederea salvării, protejării și valorificării patrimoniului. Documentul va fi adoptat în marja Summitului European al Patrimoniului Cultural, ce va avea loc la București în perioada 6-8 octombrie. Ce spune legislaţia cu privire la protejarea şi conservarea patrimoniului? De ce e nevoie de un „Manifest pentru prote...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Profesioniștii din domeniul patrimoniului vor adopta zilele acestea „Manifestul pentru protejarea patrimoniului cultural din România”,<b> </b>un document care vorbește despre priorități în vederea salvării, protejării și valorificării patrimoniului. Documentul va fi adoptat în marja Summitului European al Patrimoniului Cultural, ce va avea loc la București în perioada 6-8 octombrie. Ce spune legislaţia cu privire la protejarea şi conservarea patrimoniului? De ce e nevoie de un „Manifest pentru protejarea patrimoniului cultural din România”? Cum poate deveni patrimoniul cultural sursă de cîștig economic? Ce așteptări au pentru Româniaspecialiştii din domeniu de la acest summit european care va<b> </b>transforma Bucureștiul în capitala patrimoniului cultural? L-am întrebat pe <b>Ștefan Bâlici</b>, președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR). </p><p><b>Ștefan Bâlici</b>: „Ar fi important să aplicăm legislaţia pe care o avem. Avem o problemă serioasă cu cunoaşterea legii, în primul rînd, şi apoi cu aplicarea ei. Şi cred că merită gîndite intervenţii punctuale acolo unde ele chiar sînt necesare ca să putem face soarta patrimoniului mai bună. (...) Există un proiect, aflat undeva pe un parcurs administrativ-legislativ: ratificarea Convenţiei de la Faro a Consiliului Europei privind valoarea socială a patrimoniului cultural. Această convenţie e foarte importantă pentru că propune o nouă definiţie a patrimoniului. Patrimoniul cultural, spune Convenţia de la Faro, e format din acele resurse moştenite din trecut, identificate ca atare de comunităţi şi pe care comunităţile se angajează să le transmită către generaţiile viitoare. Deci accentul nu mai e pus pe loc, pe obiect, pe tangibil, ci pe oameni, pe comunităţi.”</p><p><em>Cum am putea găsi un echilibru între nevoia de modernizare şi dezvoltare a oraşelor şi nevoia de a conserva patrimoniul construit?<br/></em><b>Ștefan Bâlici</b>: „Nicăieri în lume şi nici la noi n-ar trebui să se pună problema acţiunii dedicate patrimoniului strict în termeni restrictivi. Cu alte cuvinte, nu ne ocupăm de patrimoniu doar pentru a impune interdicţii. Din contră, ne ocupăm de patrimoniu pentru a-l valoriza ca resursă pentru dezvoltare, dar o dezvoltare care porneşte de la respectul pentru ceea ce am moştenit. Asta sigur că înseamnă o altă paradigmă decît dezvoltarea dirijată de profit ca unică ţintă, dezvoltarea speculativă care produce distrugere, probleme sociale şi, pe termen lung, economice. Vorbim de dezvoltarea care se bazează pe o înţelegere a ceea ce există şi a potenţialului. Clădirile pot fi modificate şi adaptate, e chiar o condiţie ca ele să poată fi utilizate la exigenţele societăţii actuale pentru locuire.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Profesioniștii din domeniul patrimoniului vor adopta zilele acestea „Manifestul pentru protejarea patrimoniului cultural din România”,<b> </b>un document care vorbește despre priorități în vederea salvării, protejării și valorificării patrimoniului. Documentul va fi adoptat în marja Summitului European al Patrimoniului Cultural, ce va avea loc la București în perioada 6-8 octombrie. Ce spune legislaţia cu privire la protejarea şi conservarea patrimoniului? De ce e nevoie de un „Manifest pentru protejarea patrimoniului cultural din România”? Cum poate deveni patrimoniul cultural sursă de cîștig economic? Ce așteptări au pentru Româniaspecialiştii din domeniu de la acest summit european care va<b> </b>transforma Bucureștiul în capitala patrimoniului cultural? L-am întrebat pe <b>Ștefan Bâlici</b>, președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR). </p><p><b>Ștefan Bâlici</b>: „Ar fi important să aplicăm legislaţia pe care o avem. Avem o problemă serioasă cu cunoaşterea legii, în primul rînd, şi apoi cu aplicarea ei. Şi cred că merită gîndite intervenţii punctuale acolo unde ele chiar sînt necesare ca să putem face soarta patrimoniului mai bună. (...) Există un proiect, aflat undeva pe un parcurs administrativ-legislativ: ratificarea Convenţiei de la Faro a Consiliului Europei privind valoarea socială a patrimoniului cultural. Această convenţie e foarte importantă pentru că propune o nouă definiţie a patrimoniului. Patrimoniul cultural, spune Convenţia de la Faro, e format din acele resurse moştenite din trecut, identificate ca atare de comunităţi şi pe care comunităţile se angajează să le transmită către generaţiile viitoare. Deci accentul nu mai e pus pe loc, pe obiect, pe tangibil, ci pe oameni, pe comunităţi.”</p><p><em>Cum am putea găsi un echilibru între nevoia de modernizare şi dezvoltare a oraşelor şi nevoia de a conserva patrimoniul construit?<br/></em><b>Ștefan Bâlici</b>: „Nicăieri în lume şi nici la noi n-ar trebui să se pună problema acţiunii dedicate patrimoniului strict în termeni restrictivi. Cu alte cuvinte, nu ne ocupăm de patrimoniu doar pentru a impune interdicţii. Din contră, ne ocupăm de patrimoniu pentru a-l valoriza ca resursă pentru dezvoltare, dar o dezvoltare care porneşte de la respectul pentru ceea ce am moştenit. Asta sigur că înseamnă o altă paradigmă decît dezvoltarea dirijată de profit ca unică ţintă, dezvoltarea speculativă care produce distrugere, probleme sociale şi, pe termen lung, economice. Vorbim de dezvoltarea care se bazează pe o înţelegere a ceea ce există şi a potenţialului. Clădirile pot fi modificate şi adaptate, e chiar o condiţie ca ele să poată fi utilizate la exigenţele societăţii actuale pentru locuire.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15863631-stefan-balici-presedinte-oar-nu-ne-ocupam-de-patrimoniu-doar-pentru-a-impune-interdictii.mp3" length="19597357" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15863631</guid>
    <pubDate>Thu, 03 Oct 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15863631/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15863631/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15863631/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15863631/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1629</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>18</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Valentin Naumescu despre alegerile din Austria și ascensiunea extremei drepte în Europa </itunes:title>
    <title>Valentin Naumescu despre alegerile din Austria și ascensiunea extremei drepte în Europa </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Partidul Libertății (FPÖ), considerat de extremă dreapta, a cîștigat alegerile din Austria, obținînd 29% din voturi. Celelalte formațiuni care intră în parlament nu doresc să facă o coaliție guvernamentală cu acest partid. Vorbim despre rezultatele alegerilor din Austria precum și despre contextul mai larg și mai vechi al ascensiunii partidelor de extremă dreapta, suveraniste, populiste în UE și despre recomandările din Raportul Draghi. De asemenea, ne-am uitat și spre Orientul Mijlociu, unde...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Partidul Libertății (FPÖ), considerat de extremă dreapta, a cîștigat alegerile din Austria, obținînd 29% din voturi. Celelalte formațiuni care intră în parlament nu doresc să facă o coaliție guvernamentală cu acest partid. Vorbim despre rezultatele alegerilor din Austria precum și despre contextul mai larg și mai vechi al ascensiunii partidelor de extremă dreapta, suveraniste, populiste în UE și despre recomandările din Raportul Draghi. De asemenea, ne-am uitat și spre Orientul Mijlociu, unde Iranul a atacat cu rachete Israelul, ca reacție la operațiunile recente ale Israelului pe teritoriul Libanului, în urma cărora au fost uciși mai mulți luptători și lideri Hezbollah. Invitatul nostru este Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. <br/><br/><em>Victoria certă a Partidului Libertății din Austria nu e și o garanție că va intra la guvernare. Va reuși liderul Partidului Popular, Karl Nehammer, clasat pe locul al doilea, să formeze o majoritate stabilă? </em></p><p><b>Valentin Naumescu</b>: „Probabil că da. Este aproape sigur că Herbert Kickl, liderul Partidului Libertății, nu va ajunge cancelar al Austriei. Nu ar ajunge nici dacă, să presupunem, partidul său ar forma o coaliție și ar participa la guvernare, pentru că am văzut ce s-a întîmplat în cazul Olandei. Și acolo partidul extremist s-a plasat pe primul loc, pînă la urmă a reușit să negocieze o coaliție majoritară și guvernează, dar cu un alt premier, pentru că au fost nevoiți să renunțe la nominalizarea liderului de partid.”</p><p><em>Partidul Libertății (FPÖ) a cîștigat alegerile din Austria cu un discurs anti-migraționist, cu promisiunea că Austria va opri fenomenul migrației, că va expulza migranți. De ce e resimțită atît de intens problema migrației?</em></p><p><b>Valentin Naumescu</b>: „Austria a fost întotdeauna interfața lumii occidentale cu lumea orientală. A avut întotdeauna o sensibilitate politică și culturală mai mare față de ceea ce venea dinspre Est, considerîndu-se apărătoarea lumii occidentale și expusă unor riscuri mai mari. De aceea la un moment dat a cochetat cu ideologia nazistă. Apoi, după Al Doilea Război Mondial, pentru a se proteja la interfața dintre lumi, în Războiul Rece, a acceptat multe dintre condițiile lui Stalin, inclusiv această neutralitate de care tot vorbește Austria pînă în prezent. E o țară care, deși mică, are un rol politic important. Nu prea ne putem bizui pe politicile austriece. Ei sînt, într-adevăr deranjați de nivelul migrației, e o problemă pe care societatea austriacă o resimte, nu e o invenție a partidului extremist sau a Partidului Popular. Acum li s-a dat satisfacție de la Bruxelles și prin faptul că portofoliul pentru migrație i-a fost oferit comisarului austriac în noua Comisie Europeană. Aceasta ar putea fi și o șansă pentru România, în mod paradoxal. Pentru că guvernul de la Viena, scăpat de presiunea electorală, în plus obținînd portofoliul migrației la Comisia Europeană, poate să spună pe plan intern că a obținut garanțiile din partea Comisiei Europene că Uniunea se va implica și va lua măsuri pentru controlul frontierelor externe ale UE. S-ar putea ca în această scurtă fereastră de oportunitate să avem o decizie favorabilă pe Schengen pentru România.”  <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu </b>și <b>Matei Martin  </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p><p> </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Partidul Libertății (FPÖ), considerat de extremă dreapta, a cîștigat alegerile din Austria, obținînd 29% din voturi. Celelalte formațiuni care intră în parlament nu doresc să facă o coaliție guvernamentală cu acest partid. Vorbim despre rezultatele alegerilor din Austria precum și despre contextul mai larg și mai vechi al ascensiunii partidelor de extremă dreapta, suveraniste, populiste în UE și despre recomandările din Raportul Draghi. De asemenea, ne-am uitat și spre Orientul Mijlociu, unde Iranul a atacat cu rachete Israelul, ca reacție la operațiunile recente ale Israelului pe teritoriul Libanului, în urma cărora au fost uciși mai mulți luptători și lideri Hezbollah. Invitatul nostru este Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. <br/><br/><em>Victoria certă a Partidului Libertății din Austria nu e și o garanție că va intra la guvernare. Va reuși liderul Partidului Popular, Karl Nehammer, clasat pe locul al doilea, să formeze o majoritate stabilă? </em></p><p><b>Valentin Naumescu</b>: „Probabil că da. Este aproape sigur că Herbert Kickl, liderul Partidului Libertății, nu va ajunge cancelar al Austriei. Nu ar ajunge nici dacă, să presupunem, partidul său ar forma o coaliție și ar participa la guvernare, pentru că am văzut ce s-a întîmplat în cazul Olandei. Și acolo partidul extremist s-a plasat pe primul loc, pînă la urmă a reușit să negocieze o coaliție majoritară și guvernează, dar cu un alt premier, pentru că au fost nevoiți să renunțe la nominalizarea liderului de partid.”</p><p><em>Partidul Libertății (FPÖ) a cîștigat alegerile din Austria cu un discurs anti-migraționist, cu promisiunea că Austria va opri fenomenul migrației, că va expulza migranți. De ce e resimțită atît de intens problema migrației?</em></p><p><b>Valentin Naumescu</b>: „Austria a fost întotdeauna interfața lumii occidentale cu lumea orientală. A avut întotdeauna o sensibilitate politică și culturală mai mare față de ceea ce venea dinspre Est, considerîndu-se apărătoarea lumii occidentale și expusă unor riscuri mai mari. De aceea la un moment dat a cochetat cu ideologia nazistă. Apoi, după Al Doilea Război Mondial, pentru a se proteja la interfața dintre lumi, în Războiul Rece, a acceptat multe dintre condițiile lui Stalin, inclusiv această neutralitate de care tot vorbește Austria pînă în prezent. E o țară care, deși mică, are un rol politic important. Nu prea ne putem bizui pe politicile austriece. Ei sînt, într-adevăr deranjați de nivelul migrației, e o problemă pe care societatea austriacă o resimte, nu e o invenție a partidului extremist sau a Partidului Popular. Acum li s-a dat satisfacție de la Bruxelles și prin faptul că portofoliul pentru migrație i-a fost oferit comisarului austriac în noua Comisie Europeană. Aceasta ar putea fi și o șansă pentru România, în mod paradoxal. Pentru că guvernul de la Viena, scăpat de presiunea electorală, în plus obținînd portofoliul migrației la Comisia Europeană, poate să spună pe plan intern că a obținut garanțiile din partea Comisiei Europene că Uniunea se va implica și va lua măsuri pentru controlul frontierelor externe ale UE. S-ar putea ca în această scurtă fereastră de oportunitate să avem o decizie favorabilă pe Schengen pentru România.”  <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu </b>și <b>Matei Martin  </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p><p> </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15856869-valentin-naumescu-despre-alegerile-din-austria-i-ascensiunea-extremei-drepte-in-europa.mp3" length="19504597" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/xp4ebtjfxtkhh0xvdj7ejzwx8le0?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15856869</guid>
    <pubDate>Wed, 02 Oct 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15856869/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15856869/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15856869/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15856869/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1622</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>17</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Decizia CEDO și drepturile LGBT în România. De ce statul ezită să adopte măsuri? </itunes:title>
    <title>Decizia CEDO și drepturile LGBT în România. De ce statul ezită să adopte măsuri? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[În 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că România a încălcat dreptul la respectarea vieții private și de familie în cazul cuplurilor de același sex, obligînd statul să asigure protecția juridică a acestora. Statul nu a implementat încă măsurile necesare.  Jumătate din statele Uniunii Europene permit căsătoria între persoanele de același sex. În zece țări există formule alternative de recunoaștere și protecție a uniunii dintre persoane de același sex sub forma parteneria...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că România a încălcat dreptul la respectarea vieții private și de familie în cazul cuplurilor de același sex, obligînd statul să asigure protecția juridică a acestora. Statul nu a implementat încă măsurile necesare. <br/>Jumătate din statele Uniunii Europene permit căsătoria între persoanele de același sex. În zece țări există formule alternative de recunoaștere și protecție a uniunii dintre persoane de același sex sub forma parteneriatului civil. România se află printre ultimele țări europene care nu acceptă nici măcar parteneriatele civile. <br/>În 2024, un sondaj realizat la solicitarea Asociației ACCEPT a arătat că românii sînt tot mai pregătiți să accepte căsătoriile între persoane de același sex. De ce statul român ezită să recunoască legal aceste familii și ce s-a întîmplat de la decizia CEDO pînă în prezent? Despre toate acestea am discutat cu Teodora Roseti Ion Rotaru și Victor Ciobotaru, reprezentanți ai Asociației ACCEPT. <br/><br/><b>Teodora Roseti Ion Rotaru</b>: „Avem o hotărîre a Curţii Constituţionale din 2018, în cauza Coman şi alţii împotriva României, care spune foarte clar: toate familiile bazate pe cupluri de acealşi sex din România au dreptul la recunoaştere juridică legală în timp şi prin lege. Curtea Constituţională a chemat atunci Parlamentul să legifereze. Cînd am văzut că referendumul (pentru familie) nu a trecut şi că, după referendum, o propunere semnată de toate partidele politice privind reglementarea parteneriatului civil a stagnat, n-a fost votată cu celeritate, ne-am dat seama că oamenii noştri au nevoie de reprezentare în instanţă. Plîngerile lor s-au întemeiat tocmai pe lipsa de recunoaştere şi protecţie în toate domeniile vieţii lor. Vorbim despre tot ce înseamnă încălcarea dreptului la viaţă privată şi de familie, aşa cum se distinge el în domeniul moştenirii, chestiuni patrimoniale, posibilitatea creşterii şi educării minorilor, vorbim de tot ce ţine de accesul la partener la spital, decizii asupra partenerului în situaţii de urgenţă. Sînt chestiuni normale, pe care persoanele heterosexuale le iau de-a gata, şi care sînt complet inaccesibile cuplurilor de acelaşi sex.”</p><p><em>Ce s-a întîmplat din 2023, cînd a venit decizia Curții Europene a Drepturilor Omului și pînă în prezent, ce trebuia să facă statul român?</em></p><p><b>Victor Ciobotaru</b>: „Statul român ar fi trebuit să aibă decenţa de a accepta din start hotărîrea CEDO, însă guvernul a atact hotărîrea, la Marea Cameră, ştiind că nu are argumente, pentru că anterior, CEDO se pronunţase într-un atac similar, în cazul Fedotova împotriva statului rus, în care era contestată o hotărîre similară a CEDO, pentru că societatea nu ar fi fost pregătită. Exact pe aceleaşi argumente utilizate de statul rus şi care au fost respinse de CEDO, guvernul român a ales să conteste hotărîrea şi în cazul nostru, al celor 21 de familii. Răspunsul a venit foarte repede din partea CEDO şi hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului a devenit definitivă. Asta se întîmpla în septembrie 2023. S-a împlinit un an de atunci. În această perioadă statul român ar fi trebuit să vină cu un plan concret de punere în aplicare a hotărîrii CEDO. Statul român, în loc să vină cu un plan concret, a venit cu un răspuns de o pagină în care a spus că paşii făcuţi pînă la momentul respectiv au constat în traducerea hotărîrii – care era oricum făcută de CEDO – care a fost transmisă instituţiilor abilitate.” <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin</b> <br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că România a încălcat dreptul la respectarea vieții private și de familie în cazul cuplurilor de același sex, obligînd statul să asigure protecția juridică a acestora. Statul nu a implementat încă măsurile necesare. <br/>Jumătate din statele Uniunii Europene permit căsătoria între persoanele de același sex. În zece țări există formule alternative de recunoaștere și protecție a uniunii dintre persoane de același sex sub forma parteneriatului civil. România se află printre ultimele țări europene care nu acceptă nici măcar parteneriatele civile. <br/>În 2024, un sondaj realizat la solicitarea Asociației ACCEPT a arătat că românii sînt tot mai pregătiți să accepte căsătoriile între persoane de același sex. De ce statul român ezită să recunoască legal aceste familii și ce s-a întîmplat de la decizia CEDO pînă în prezent? Despre toate acestea am discutat cu Teodora Roseti Ion Rotaru și Victor Ciobotaru, reprezentanți ai Asociației ACCEPT. <br/><br/><b>Teodora Roseti Ion Rotaru</b>: „Avem o hotărîre a Curţii Constituţionale din 2018, în cauza Coman şi alţii împotriva României, care spune foarte clar: toate familiile bazate pe cupluri de acealşi sex din România au dreptul la recunoaştere juridică legală în timp şi prin lege. Curtea Constituţională a chemat atunci Parlamentul să legifereze. Cînd am văzut că referendumul (pentru familie) nu a trecut şi că, după referendum, o propunere semnată de toate partidele politice privind reglementarea parteneriatului civil a stagnat, n-a fost votată cu celeritate, ne-am dat seama că oamenii noştri au nevoie de reprezentare în instanţă. Plîngerile lor s-au întemeiat tocmai pe lipsa de recunoaştere şi protecţie în toate domeniile vieţii lor. Vorbim despre tot ce înseamnă încălcarea dreptului la viaţă privată şi de familie, aşa cum se distinge el în domeniul moştenirii, chestiuni patrimoniale, posibilitatea creşterii şi educării minorilor, vorbim de tot ce ţine de accesul la partener la spital, decizii asupra partenerului în situaţii de urgenţă. Sînt chestiuni normale, pe care persoanele heterosexuale le iau de-a gata, şi care sînt complet inaccesibile cuplurilor de acelaşi sex.”</p><p><em>Ce s-a întîmplat din 2023, cînd a venit decizia Curții Europene a Drepturilor Omului și pînă în prezent, ce trebuia să facă statul român?</em></p><p><b>Victor Ciobotaru</b>: „Statul român ar fi trebuit să aibă decenţa de a accepta din start hotărîrea CEDO, însă guvernul a atact hotărîrea, la Marea Cameră, ştiind că nu are argumente, pentru că anterior, CEDO se pronunţase într-un atac similar, în cazul Fedotova împotriva statului rus, în care era contestată o hotărîre similară a CEDO, pentru că societatea nu ar fi fost pregătită. Exact pe aceleaşi argumente utilizate de statul rus şi care au fost respinse de CEDO, guvernul român a ales să conteste hotărîrea şi în cazul nostru, al celor 21 de familii. Răspunsul a venit foarte repede din partea CEDO şi hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului a devenit definitivă. Asta se întîmpla în septembrie 2023. S-a împlinit un an de atunci. În această perioadă statul român ar fi trebuit să vină cu un plan concret de punere în aplicare a hotărîrii CEDO. Statul român, în loc să vină cu un plan concret, a venit cu un răspuns de o pagină în care a spus că paşii făcuţi pînă la momentul respectiv au constat în traducerea hotărîrii – care era oricum făcută de CEDO – care a fost transmisă instituţiilor abilitate.” <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin</b> <br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15849630-decizia-cedo-i-drepturile-lgbt-in-romania-de-ce-statul-ezita-sa-adopte-masuri.mp3" length="20354756" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/hpx8oslab7g1op1fqyw5emb60t1d?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15849630</guid>
    <pubDate>Tue, 01 Oct 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15849630/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15849630/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15849630/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15849630/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1693</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>16</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Speranță pentru victimele traficului de persoane. Ce aduc noile modificări legislative?</itunes:title>
    <title>Speranță pentru victimele traficului de persoane. Ce aduc noile modificări legislative?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Fundația International Justice Mission a lucrat recent la două proiecte legislative care au ca scop îmbunătățirea protecției victimelor traficului de persoane și încadrarea proxenetismul în formă agravată la trafic de persoane. De ce e nevoie de modificarea legislaţiei cu privire la aceste infracţiuni? Cum vor fi protejate victimele traficului de persoane dacă se vor adopta proiectele de lege? L-am întrebat pe Ștefan Coman, de la Fundația International Justice Mission. Știm care este amploare...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Fundația International Justice Mission a lucrat recent la două proiecte legislative care au ca scop îmbunătățirea protecției victimelor traficului de persoane și încadrarea proxenetismul în formă agravată la trafic de persoane. De ce e nevoie de modificarea legislaţiei cu privire la aceste infracţiuni? Cum vor fi protejate victimele traficului de persoane dacă se vor adopta proiectele de lege? L-am întrebat pe Ștefan Coman, de la Fundația International Justice Mission.</p><p><em>Știm care este amploarea traficului de persoane care provin din România?<br/></em><b>Ștefan Coman</b>: „Ştim. Şi ştim că oricum la nivel global sîntem la un record al tuturor timpurilor. Mai mulţi oameni sînt astăzi exploataţi decît au fost vreodată în istorie, mai mulţi decît în perioada negoţului transatlantic de sclavi din Africa spre continentele americane. În România vorbim despre aproximativ 500 de victime identificate anual, dar realitatea este că sînt mult mai multe victime neidentificate.” </p><p><em>De ce vor fi mai bine protejate victimele traficului de persoane dacă se vor adopta proiectele de lege pe care le-ați propus?<br/></em><b>Ștefan Coman</b>: „Partea de asistenţă legală ar trebui să funcţioneze mai bine odată cu majorarea comisioanelor pentru avocaţii din oficiu. Odată cu noutăţile procedurale în care victima cere avans la compensaţii, cere bani în momentul în care este identificată, ştiind că urmează un proces, dacă primeşte aceşti bani pentru chestiuni de urgenţă, statul este obligat inclusiv să facă sechestre asiguratorii, să ia măsuri ca să se asigure că există bani de luat de la inculpat în momentul în care o să se ajungă acolo. Faptul că victima are perspectiva că la un moment dat o să-şi recupereze prejudiciile este un lucru deosebit de important. Dacă ai fost exploatat un an, cinci ani, zece ani, paisprezece ani – că avem şi asemenea cazuri –, suma respectivă de bani ţi se datorează. Ţi-a luat cineva viaţa şi există şansele să obţii înapoi ceva din ea, măcar pe parte materială, chiar dacă emoţional o să rămîi cu nişte traume pe toată viaţa.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral cu Ștefan Coman despre cum noile proiecte legislative pot schimba soarta victimelor traficului de persoane!</p><p>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin</b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Fundația International Justice Mission a lucrat recent la două proiecte legislative care au ca scop îmbunătățirea protecției victimelor traficului de persoane și încadrarea proxenetismul în formă agravată la trafic de persoane. De ce e nevoie de modificarea legislaţiei cu privire la aceste infracţiuni? Cum vor fi protejate victimele traficului de persoane dacă se vor adopta proiectele de lege? L-am întrebat pe Ștefan Coman, de la Fundația International Justice Mission.</p><p><em>Știm care este amploarea traficului de persoane care provin din România?<br/></em><b>Ștefan Coman</b>: „Ştim. Şi ştim că oricum la nivel global sîntem la un record al tuturor timpurilor. Mai mulţi oameni sînt astăzi exploataţi decît au fost vreodată în istorie, mai mulţi decît în perioada negoţului transatlantic de sclavi din Africa spre continentele americane. În România vorbim despre aproximativ 500 de victime identificate anual, dar realitatea este că sînt mult mai multe victime neidentificate.” </p><p><em>De ce vor fi mai bine protejate victimele traficului de persoane dacă se vor adopta proiectele de lege pe care le-ați propus?<br/></em><b>Ștefan Coman</b>: „Partea de asistenţă legală ar trebui să funcţioneze mai bine odată cu majorarea comisioanelor pentru avocaţii din oficiu. Odată cu noutăţile procedurale în care victima cere avans la compensaţii, cere bani în momentul în care este identificată, ştiind că urmează un proces, dacă primeşte aceşti bani pentru chestiuni de urgenţă, statul este obligat inclusiv să facă sechestre asiguratorii, să ia măsuri ca să se asigure că există bani de luat de la inculpat în momentul în care o să se ajungă acolo. Faptul că victima are perspectiva că la un moment dat o să-şi recupereze prejudiciile este un lucru deosebit de important. Dacă ai fost exploatat un an, cinci ani, zece ani, paisprezece ani – că avem şi asemenea cazuri –, suma respectivă de bani ţi se datorează. Ţi-a luat cineva viaţa şi există şansele să obţii înapoi ceva din ea, măcar pe parte materială, chiar dacă emoţional o să rămîi cu nişte traume pe toată viaţa.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral cu Ștefan Coman despre cum noile proiecte legislative pot schimba soarta victimelor traficului de persoane!</p><p>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin</b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15841876-speran-a-pentru-victimele-traficului-de-persoane-ce-aduc-noile-modificari-legislative.mp3" length="20330090" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/vapa2ml6s2iuf5ehuag0c8uv27h9?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15841876</guid>
    <pubDate>Mon, 30 Sep 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15841876/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15841876/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15841876/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15841876/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1691</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>15</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Conflictul Israel-Hezbollah a ajuns într-un punct critic. E posibil un armistițiu?</itunes:title>
    <title>Conflictul Israel-Hezbollah a ajuns într-un punct critic. E posibil un armistițiu?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[După seria de explozii ale pagerelor și stațiilor radio ale militanților Hezbollah din Liban, Israel a lansat atacuri cu rachete asupra mai multor ținte ale grupării. Miercuri, forțele de apărare israeliene au mobilizat două brigăzi de rezerviști în nordul țării, la granița cu Libanul, în timp ce Statele Unite și Franța au propus un armistițiu de 21 de zile. Ce potențial are acest conflict de a escalada și ce impact au atacurile asupra Hezbollah? L-am întrebat pe Bogdan Nedea, analist de poli...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>După seria de explozii ale pagerelor și stațiilor radio ale militanților Hezbollah din Liban, Israel a lansat atacuri cu rachete asupra mai multor ținte ale grupării. Miercuri, forțele de apărare israeliene au mobilizat două brigăzi de rezerviști în nordul țării, la granița cu Libanul, în timp ce Statele Unite și Franța au propus un armistițiu de 21 de zile. Ce potențial are acest conflict de a escalada și ce impact au atacurile asupra Hezbollah? L-am întrebat pe <b>Bogdan Nedea,</b> analist de politică internațională, despre implicațiile recente ale acestui conflict. <br/><br/><b>Bogdan Nedea</b>: „În momentul de faţă, escaladarea sau dezescaladarea conflictului depind de presiunea internaţională care se pune pe Israel, presiune care nu e foarte mare. Decizia este încă în mîinile guvernului israelian.” <br/><em>În ce măsură atacurile asupra dispozitivelor de comunicare ale membrilor Hezbollah au slăbit gruparea? <br/></em><b>Bogdan Nedea</b>: „Cu siguranţă au slăbit-o. (...) Ca structură militară, să nu ai o formă de comunicare sau să-ţi fie limitată această comunicare, pentru că nu ştii cine ascultă, nu ştii ce dispozitive să foloseşti, cu siguranţă creează dificultăţi. Probabil asta a şi fost intenţia Israelului: nu neapărat să asasineze lideri Hezbollah prin detonarea pagerelor, ci să creeze o breşă în sistemul de comunicare al grupării.”  <br/><br/><b>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral cu Bogdan Nedea despre evoluția conflictului dintre Israel și Hezbollah!  </b></p><p>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>După seria de explozii ale pagerelor și stațiilor radio ale militanților Hezbollah din Liban, Israel a lansat atacuri cu rachete asupra mai multor ținte ale grupării. Miercuri, forțele de apărare israeliene au mobilizat două brigăzi de rezerviști în nordul țării, la granița cu Libanul, în timp ce Statele Unite și Franța au propus un armistițiu de 21 de zile. Ce potențial are acest conflict de a escalada și ce impact au atacurile asupra Hezbollah? L-am întrebat pe <b>Bogdan Nedea,</b> analist de politică internațională, despre implicațiile recente ale acestui conflict. <br/><br/><b>Bogdan Nedea</b>: „În momentul de faţă, escaladarea sau dezescaladarea conflictului depind de presiunea internaţională care se pune pe Israel, presiune care nu e foarte mare. Decizia este încă în mîinile guvernului israelian.” <br/><em>În ce măsură atacurile asupra dispozitivelor de comunicare ale membrilor Hezbollah au slăbit gruparea? <br/></em><b>Bogdan Nedea</b>: „Cu siguranţă au slăbit-o. (...) Ca structură militară, să nu ai o formă de comunicare sau să-ţi fie limitată această comunicare, pentru că nu ştii cine ascultă, nu ştii ce dispozitive să foloseşti, cu siguranţă creează dificultăţi. Probabil asta a şi fost intenţia Israelului: nu neapărat să asasineze lideri Hezbollah prin detonarea pagerelor, ci să creeze o breşă în sistemul de comunicare al grupării.”  <br/><br/><b>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral cu Bogdan Nedea despre evoluția conflictului dintre Israel și Hezbollah!  </b></p><p>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15822122-conflictul-israel-hezbollah-a-ajuns-intr-un-punct-critic-e-posibil-un-armisti-iu.mp3" length="17994032" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/nb2owm81qdcij8m199gyoydg8c8a?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15822122</guid>
    <pubDate>Thu, 26 Sep 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15822122/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15822122/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15822122/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15822122/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1497</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>14</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Pactul pentru viitor: Poate ONU să răspundă provocărilor globale de astăzi?</itunes:title>
    <title>Pactul pentru viitor: Poate ONU să răspundă provocărilor globale de astăzi?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[La New York are loc în această perioadă Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. Statele membre ONU au adoptat pactul care vizează „un viitor mai bun pentru umanitate”. Preşedintele american Joe Biden a susţinut ultimul său discurs la tribuna ONU. Cum face față o instituție internațională, cum este ONU, creată la sfîrșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, la situațiile contemporane, ce rol poate juca în medierea conflictelor și restabilirea păcii? L-am întrebat pe Robert Lupițu, a...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>La New York are loc în această perioadă Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. Statele membre ONU au adoptat pactul care vizează „un viitor mai bun pentru umanitate”. Preşedintele american Joe Biden a susţinut ultimul său discurs la tribuna ONU. Cum face față o instituție internațională, cum este ONU, creată la sfîrșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, la situațiile contemporane, ce rol poate juca în medierea conflictelor și restabilirea păcii? L-am întrebat pe<b> Robert Lupițu, </b>analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.</p><p><em>Ce forță are un document ca „Pactul pentru viitor” în lumea noastră marcată de războaie, de crize provocate de încălzirea globală, de tensiuni și polarizări tot mai dramatice care amenință democrațiile?<br/></em><b>Robert Lupițu</b>: „Forţa acestui document stă în însăşi forţa ONU, care este, cel puţin la acest moment, discutabilă şi supusă foarte multor analize şi foarte multor tiruri de critici. Pentru că sîntem într-un punct de inflexiune al istoriei, aşa cum îi place şi preşedintelui american Joe Biden să spună, în care lumea este într-o accelerată transformare şi-n care sistemul ONU, aşa cum a fost el gîndit în 1945, pare să nu mai corespundă realităţilor geopolitice, economice şi multiplilor poli de putere care îşi dispută pe diferite segmente economice şi politice supremaţia. Aşa că în momentul în care vedem un astfel de document, ne punem întrebarea cum poate fi el pus în aplicare.”</p><p><em>Există voci care spun că ONU ar trebui reformată, mai ales în ceea ce priveşte structura Consiliului de Securitate. Ce reforme sînt vehiculate?</em></p><p><b>Robert Lupițu</b>: „În mod clar cele legate de extinderea numărului de membri permanenţi. Sînt state care-şi doresc acest statut şi consideră că-l merită: India, Brazilia, Germania, Japonia. Alocarea unor locuri pentru Africa. Se mai vorbeşte de o reformă legată de faptul că în istoria sa de 80 de ani ONU nu a avut un secretar general femeie. Şi, în mod clar, reglementarea dreptului de veto, în ce condiţii poate el fi folosit, pentru a nu amputa ONU în diferite acţiuni internaţionale pe care poate să le aibă în misiunile de menţinere a păcii.” <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu </b>și<b> Matei Martin <br/></b>Un produs<b> Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>La New York are loc în această perioadă Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. Statele membre ONU au adoptat pactul care vizează „un viitor mai bun pentru umanitate”. Preşedintele american Joe Biden a susţinut ultimul său discurs la tribuna ONU. Cum face față o instituție internațională, cum este ONU, creată la sfîrșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, la situațiile contemporane, ce rol poate juca în medierea conflictelor și restabilirea păcii? L-am întrebat pe<b> Robert Lupițu, </b>analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.</p><p><em>Ce forță are un document ca „Pactul pentru viitor” în lumea noastră marcată de războaie, de crize provocate de încălzirea globală, de tensiuni și polarizări tot mai dramatice care amenință democrațiile?<br/></em><b>Robert Lupițu</b>: „Forţa acestui document stă în însăşi forţa ONU, care este, cel puţin la acest moment, discutabilă şi supusă foarte multor analize şi foarte multor tiruri de critici. Pentru că sîntem într-un punct de inflexiune al istoriei, aşa cum îi place şi preşedintelui american Joe Biden să spună, în care lumea este într-o accelerată transformare şi-n care sistemul ONU, aşa cum a fost el gîndit în 1945, pare să nu mai corespundă realităţilor geopolitice, economice şi multiplilor poli de putere care îşi dispută pe diferite segmente economice şi politice supremaţia. Aşa că în momentul în care vedem un astfel de document, ne punem întrebarea cum poate fi el pus în aplicare.”</p><p><em>Există voci care spun că ONU ar trebui reformată, mai ales în ceea ce priveşte structura Consiliului de Securitate. Ce reforme sînt vehiculate?</em></p><p><b>Robert Lupițu</b>: „În mod clar cele legate de extinderea numărului de membri permanenţi. Sînt state care-şi doresc acest statut şi consideră că-l merită: India, Brazilia, Germania, Japonia. Alocarea unor locuri pentru Africa. Se mai vorbeşte de o reformă legată de faptul că în istoria sa de 80 de ani ONU nu a avut un secretar general femeie. Şi, în mod clar, reglementarea dreptului de veto, în ce condiţii poate el fi folosit, pentru a nu amputa ONU în diferite acţiuni internaţionale pe care poate să le aibă în misiunile de menţinere a păcii.” <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu </b>și<b> Matei Martin <br/></b>Un produs<b> Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15814332-pactul-pentru-viitor-poate-onu-sa-raspunda-provocarilor-globale-de-astazi.mp3" length="19305175" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/3eved7e5903x4w5079z13exuvl7s?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15814332</guid>
    <pubDate>Wed, 25 Sep 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15814332/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15814332/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15814332/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15814332/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1606</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>13</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title> Noul guvern al Franței sub semnul instabilității. Ce provocări îl așteaptă pe Michel Barnier?</itunes:title>
    <title> Noul guvern al Franței sub semnul instabilității. Ce provocări îl așteaptă pe Michel Barnier?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[După mai multe săptămîni de incertitudine, Franța are în sfîrșit un nou guvern. Cabinetul condus de Michel Barnier, format din 39 de miniștri și secretari de stat, și-a preluat oficial mandatele. De ce a durat atît de mult pentru a forma noul cabinet? Va reuși Michel Barnier să asigure stabilitatea guvernului, avînd în vedere opoziția din partea stîngii și a extremei drepte, care s-au clasat pe primele locuri la alegerile anticipate din această vară? Ce așteptări are președintele Emmanuel Mac...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>După mai multe săptămîni de incertitudine, Franța are în sfîrșit un nou guvern. Cabinetul condus de Michel Barnier, format din 39 de miniștri și secretari de stat, și-a preluat oficial mandatele. De ce a durat atît de mult pentru a forma noul cabinet? Va reuși Michel Barnier să asigure stabilitatea guvernului, avînd în vedere opoziția din partea stîngii și a extremei drepte, care s-au clasat pe primele locuri la alegerile anticipate din această vară? Ce așteptări are președintele Emmanuel Macron de la noul premier? Am discutat toate aceste aspecte cu Marius Ghincea, analist de politică internațională. <br/><em>Blocul de centru a ieşit abia pe locul al treilea la alegerile din vară. De ce centrul a obţinut atît de puţin? </em><br/>Marius Ghincea: „Cel mai probabil din cauza faptului că Emmanuel Macron a impus toate reformele economice, instituţionale şi politice într-un mod mai degrabă unilateral, care a alienat segmente semnificative din populaţia Franţei, fără să rezolve unele dintre principalele provocări, pe care părţi importante ale electoratului francez le au, legate de imigraţie sau factori culturali şi economici. (...) Pe de-o parte, Macron nu a reuşit să-şi formeze nişte coaliţii politice care să-i sprijine reformele economice, instituţionale şi politice. Pe de altă parte, reformele pe care le-a făcut nu au abordat probleme esenţiale care par să fie la vîrful preocupărilor electoratului.”<br/><em>Va avea stabilitate guvernul lui Michel Barnier, în contextul în care e contestat din start, atît de stînga, cît și de dreapta extremă?<br/></em>Marius Ghincea: „Sistemul politic francez este într-o criză. Ar trebui să ne aşteptăm la faptul că şi acest cabinet şi probabil şi următoarele cabinete vor suferi de aceeaşi instabilitate politică, de aceeaşi polarizare politică semnificativă din societatea franceză, ceea ce ridică semne de întrebare legate de modelul constituţional francez şi de soluţiile la acestă polarizare politică pe care o vedem în Franţa, care duce la creşterea extremelor şi la scăderea semnificativă a centrului.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral cu <b>Marius Ghincea</b> despre noul guvern francez și provocările politice actuale!</p><p>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin</b><br/> Un produs <b>Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>După mai multe săptămîni de incertitudine, Franța are în sfîrșit un nou guvern. Cabinetul condus de Michel Barnier, format din 39 de miniștri și secretari de stat, și-a preluat oficial mandatele. De ce a durat atît de mult pentru a forma noul cabinet? Va reuși Michel Barnier să asigure stabilitatea guvernului, avînd în vedere opoziția din partea stîngii și a extremei drepte, care s-au clasat pe primele locuri la alegerile anticipate din această vară? Ce așteptări are președintele Emmanuel Macron de la noul premier? Am discutat toate aceste aspecte cu Marius Ghincea, analist de politică internațională. <br/><em>Blocul de centru a ieşit abia pe locul al treilea la alegerile din vară. De ce centrul a obţinut atît de puţin? </em><br/>Marius Ghincea: „Cel mai probabil din cauza faptului că Emmanuel Macron a impus toate reformele economice, instituţionale şi politice într-un mod mai degrabă unilateral, care a alienat segmente semnificative din populaţia Franţei, fără să rezolve unele dintre principalele provocări, pe care părţi importante ale electoratului francez le au, legate de imigraţie sau factori culturali şi economici. (...) Pe de-o parte, Macron nu a reuşit să-şi formeze nişte coaliţii politice care să-i sprijine reformele economice, instituţionale şi politice. Pe de altă parte, reformele pe care le-a făcut nu au abordat probleme esenţiale care par să fie la vîrful preocupărilor electoratului.”<br/><em>Va avea stabilitate guvernul lui Michel Barnier, în contextul în care e contestat din start, atît de stînga, cît și de dreapta extremă?<br/></em>Marius Ghincea: „Sistemul politic francez este într-o criză. Ar trebui să ne aşteptăm la faptul că şi acest cabinet şi probabil şi următoarele cabinete vor suferi de aceeaşi instabilitate politică, de aceeaşi polarizare politică semnificativă din societatea franceză, ceea ce ridică semne de întrebare legate de modelul constituţional francez şi de soluţiile la acestă polarizare politică pe care o vedem în Franţa, care duce la creşterea extremelor şi la scăderea semnificativă a centrului.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral cu <b>Marius Ghincea</b> despre noul guvern francez și provocările politice actuale!</p><p>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin</b><br/> Un produs <b>Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15808001-noul-guvern-al-fran-ei-sub-semnul-instabilita-ii-ce-provocari-il-a-teapta-pe-michel-barnier.mp3" length="20116058" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/arig2t36ltdm4a21t5vjpf8ckskz?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15808001</guid>
    <pubDate>Tue, 24 Sep 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15808001/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15808001/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15808001/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15808001/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1673</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>12</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cum ne pregătim pentru noua ordine climatică? </itunes:title>
    <title>Cum ne pregătim pentru noua ordine climatică? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Au fost din nou temperaturi record în această vară, urmate de furtuni și ploi care au provocat inundații devastatoare în numeroase zone din Europa Centrală și de Est, inclusiv în România. Care sînt cauzele și la ce să ne așteptăm în continuare? Cum ne adaptăm la noua ordine climatică? Le-am întrebat pe climatologul Roxana Bojariu şi activista de mediu Ana-Maria Pălăduș, vicepreședinta asociației REPER21. De ce e nevoie pe termen mai lung pentru zonele cunoscute ca inundabile, ca vulnerabile? ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p><b>Au fost din nou temperaturi record în această vară, urmate de furtuni și ploi care au provocat inundații devastatoare în numeroase zone din Europa Centrală și de Est, inclusiv în România. Care sînt cauzele și la ce să ne așteptăm în continuare? Cum ne adaptăm la noua ordine climatică?</b> Le-am întrebat pe<b> </b>climatologul <b>Roxana Bojariu</b> şi activista de mediu<b> Ana-Maria Pălăduș, </b>vicepreședinta asociației REPER21.</p><p><em>De ce e nevoie pe termen mai lung pentru zonele cunoscute ca inundabile, ca vulnerabile?</em></p><p><b>Ana Maria Pălăduş</b>: „În ceea ce priveşte schimbările climatice, discutăm foarte mult despre ce putem face să reducem impactul şi discutăm foarte puţin despre ce se poate face la nivel de adaptare şi rezilienţă şi despre ce trebuie făcut de către autorităţile locale. De altfel, nu prea avem planuri locale de rezilienţă şi adaptare climatică. Ce facem dacă avem valuri de căldură foarte ridicate trei săptămîni la rînd, cum am avut vara aceasta?”</p><p><em>Înainte de precipitațiile abundente, am avut secetă, multe rîuri au secat în România. De ce avem acum aceste fenomene extreme?</em> </p><p><b>Roxana Bojariu</b>: „Nu doar România experimentează noul tip de climă. Ne îndreptăm spre o nouă ordine climatică peste tot. Evident că în fiecare loc, în funcţie de factorii locali, simţim nuanţat această proiecţie a semnalului global. Avem, într-adevăr, episoade de secetă dar asta nu exclude episoadele cu precipitaţii extreme, pentru că avem vecinătatea Mării Negre, o sursă de vapori de apă foarte importantă, care devine din ce în ce mai caldă. Încălzirea globală nu înseamă doar încălzirea aerului, ci şi încălzirea mărilor, oceanelor, înseamnă creşterea nivelului oceanului planetar.”</p><p><em>Cum ar trebui să reacţionăm ca să stăpînim aceste fenomene extreme?</em></p><p><b>Ana Maria Pălăduş</b>: „E bine să nu considerăm că sîntem stăpînii naturii şi că putem s-o controlăm. Cred că trebuie să avem o perspectivă mai umilă şi să înţelegem că noi, prin actele noastre, am produs nişte lucruri care acum se cam întorc împotriva noastră. Şi să nu avem miopia dezastrelor, adică să învăţăm din astfel de experienţe, chiar dacă sînt traumatice, pentru că ele vor continua să vină. Ar trebui să ne reapropiem de ştiinţă, să ne deschidem pentru aceste subiecte, care apar prea puţin în presă. Problema climatică e doar o manifestare din această societate a multiplelor crize. Avem o criză a biodiversităţii, a resurselor naturale, o criză socială. E o datorie şi a autorităţilor şi a altor actori să integreze aceste preocupări în ceea ce fac.”</p><p><b>Roxana Bojariu</b>: „La nivel european e acum o mare dezbatere pe tema raportului Draghi. La noi în ţară văd doar dezbateri pe teme minore. În raportul Draghi e clar prezentată situaţia de multicriză în care se află inclusiv Europa unită şi din care trebuie să ieşim cu toţii. Aşa cum ne comportăm noi acum, sîntem o piatră de moară la piciorul Europei unite. Pensiile speciale au avut repartizat din buget anul trecut de 4 ori mai mult decît fondurile pentru cercetare şi inovare. Raportul Draghi spune că în inovare, în cercetare stă creşterea productivităţii şi dezvoltarea pe mai departe a Uniunii Europene. Noi nu mergem în sensul ăsta, din păcate, şi dezbatem teme minore la nivel de campanii electorale.” <br/><br/>Apasă <b>PLAY</b> pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p><b>Au fost din nou temperaturi record în această vară, urmate de furtuni și ploi care au provocat inundații devastatoare în numeroase zone din Europa Centrală și de Est, inclusiv în România. Care sînt cauzele și la ce să ne așteptăm în continuare? Cum ne adaptăm la noua ordine climatică?</b> Le-am întrebat pe<b> </b>climatologul <b>Roxana Bojariu</b> şi activista de mediu<b> Ana-Maria Pălăduș, </b>vicepreședinta asociației REPER21.</p><p><em>De ce e nevoie pe termen mai lung pentru zonele cunoscute ca inundabile, ca vulnerabile?</em></p><p><b>Ana Maria Pălăduş</b>: „În ceea ce priveşte schimbările climatice, discutăm foarte mult despre ce putem face să reducem impactul şi discutăm foarte puţin despre ce se poate face la nivel de adaptare şi rezilienţă şi despre ce trebuie făcut de către autorităţile locale. De altfel, nu prea avem planuri locale de rezilienţă şi adaptare climatică. Ce facem dacă avem valuri de căldură foarte ridicate trei săptămîni la rînd, cum am avut vara aceasta?”</p><p><em>Înainte de precipitațiile abundente, am avut secetă, multe rîuri au secat în România. De ce avem acum aceste fenomene extreme?</em> </p><p><b>Roxana Bojariu</b>: „Nu doar România experimentează noul tip de climă. Ne îndreptăm spre o nouă ordine climatică peste tot. Evident că în fiecare loc, în funcţie de factorii locali, simţim nuanţat această proiecţie a semnalului global. Avem, într-adevăr, episoade de secetă dar asta nu exclude episoadele cu precipitaţii extreme, pentru că avem vecinătatea Mării Negre, o sursă de vapori de apă foarte importantă, care devine din ce în ce mai caldă. Încălzirea globală nu înseamă doar încălzirea aerului, ci şi încălzirea mărilor, oceanelor, înseamnă creşterea nivelului oceanului planetar.”</p><p><em>Cum ar trebui să reacţionăm ca să stăpînim aceste fenomene extreme?</em></p><p><b>Ana Maria Pălăduş</b>: „E bine să nu considerăm că sîntem stăpînii naturii şi că putem s-o controlăm. Cred că trebuie să avem o perspectivă mai umilă şi să înţelegem că noi, prin actele noastre, am produs nişte lucruri care acum se cam întorc împotriva noastră. Şi să nu avem miopia dezastrelor, adică să învăţăm din astfel de experienţe, chiar dacă sînt traumatice, pentru că ele vor continua să vină. Ar trebui să ne reapropiem de ştiinţă, să ne deschidem pentru aceste subiecte, care apar prea puţin în presă. Problema climatică e doar o manifestare din această societate a multiplelor crize. Avem o criză a biodiversităţii, a resurselor naturale, o criză socială. E o datorie şi a autorităţilor şi a altor actori să integreze aceste preocupări în ceea ce fac.”</p><p><b>Roxana Bojariu</b>: „La nivel european e acum o mare dezbatere pe tema raportului Draghi. La noi în ţară văd doar dezbateri pe teme minore. În raportul Draghi e clar prezentată situaţia de multicriză în care se află inclusiv Europa unită şi din care trebuie să ieşim cu toţii. Aşa cum ne comportăm noi acum, sîntem o piatră de moară la piciorul Europei unite. Pensiile speciale au avut repartizat din buget anul trecut de 4 ori mai mult decît fondurile pentru cercetare şi inovare. Raportul Draghi spune că în inovare, în cercetare stă creşterea productivităţii şi dezvoltarea pe mai departe a Uniunii Europene. Noi nu mergem în sensul ăsta, din păcate, şi dezbatem teme minore la nivel de campanii electorale.” <br/><br/>Apasă <b>PLAY</b> pentru a asculta interviul integral! <br/><br/>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15800941-cum-ne-pregatim-pentru-noua-ordine-climatica.mp3" length="19768783" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/8jaa1y0bynnsggplk1k2l6zcid1v?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15800941</guid>
    <pubDate>Mon, 23 Sep 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15800941/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15800941/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15800941/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15800941/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1644</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>11</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ștefania Mihalache: „Poezia este instrumentul cu care pot să forez cel mai adînc”</itunes:title>
    <title>Ștefania Mihalache: „Poezia este instrumentul cu care pot să forez cel mai adînc”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Sunt liniștită, mi-e frică”, cel mai recent volum de poezie al Ștefaniei Mihalache, este o carte-album, în care poemele sînt însoțite de ilustrațiile pictorului Laurențiu Midvichi. Un personaj feminin, o femeie de „patruzeci plus”, își spune povestea împletind scene de viață de la diferite vîrste cu comentarii ironice și autoironice, cu observații de-o acuitate dureroasă de multe ori și cu imagini poetice generate de reflecția asupra momentelor de viață. În centrul acestei autoanalize stă fr...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Sunt liniștită, mi-e frică”, cel mai recent volum de poezie al Ștefaniei Mihalache, este o carte-album, în care poemele sînt însoțite de ilustrațiile pictorului Laurențiu Midvichi. Un personaj feminin, o femeie de „patruzeci plus”, își spune povestea împletind scene de viață de la diferite vîrste cu comentarii ironice și autoironice, cu observații de-o acuitate dureroasă de multe ori și cu imagini poetice generate de reflecția asupra momentelor de viață. În centrul acestei autoanalize stă frica și încercarea permanentă de împrietenire cu ea. Am vorbit cu Ștefania Mihalache despre frică și vulnerabilitate, despre poezia ca instrument de explorare a trecutului, despre scris ca „răspuns la orice”. <br/>Cartea începe cu poeme despre copilăria în ultimul deceniu comunist. <br/><b>Ștefania Mihalache</b>: „Cred că generaţia noastră, ultima care a copilărit în comunism, unii mai mult, alţii mai puţin, sîntem singurii care mai putem da seamă, într-un fel sau altul, de vremurile alea. Noi ne-am născut într-o distopie, ne-am trezit în ea. Şi avem un depozitar al acestei perioade încă viu în noi. Noi sîntem ultimii care mai putem povesti pe viu lucrurile astea. Sîntem cumva ultimii martori.” </p><p><em>E multă vulnerabilitate în aceste poeme. Iar expunerea vulnerabilității e, de fapt, un act de curaj. Ce ți-au adus ție aceste poeme? <br/></em><b>Ștefania Mihalache</b>: „Şi eu cred că expunerea vulnerabilității este un act de curaj, de care nu mă simţeam neapărat în stare, dacă mă întrebai acum doi, trei ani. Se pare că a fost un motor care se cerea pornit, pentru că au venit foarte multe texte. Cu cît eram mai vulnerabilă, cu atît eram mai dornică să explorez zona asta. Pentru că vulnerabilitatea e un cîmp foarte vast. Și e suficient să începi să-l accesezi și el se tot lățește, e un teritoriu greu de acoperit. Cred că, de la vulnerabilitate plecînd, am început să mă liniștesc. Dar fără să fie vorba despre o vindecare sau un act terapeutic. A fost un proces care, dus pînă la capăt, mi-a adus și acest tip de recompensă.” </p><p><em>De ce ai ales poezia ca instrument de explorare a trecutului? <br/></em><b>Ștefania Mihalache</b>: „Tocmai pentru că, pentru mine, poezia este instrumentul cu care pot să forez cel mai adînc. Nu cred că duce nimic mai departe ca poezia.”</p><p>Volumul de poezie „Sunt liniștită, mi-e frică” a apărut la Editura Paralela 45.</p><p>Apasă <b>PLAY</b> pentru a asculta întregul interviu!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Sunt liniștită, mi-e frică”, cel mai recent volum de poezie al Ștefaniei Mihalache, este o carte-album, în care poemele sînt însoțite de ilustrațiile pictorului Laurențiu Midvichi. Un personaj feminin, o femeie de „patruzeci plus”, își spune povestea împletind scene de viață de la diferite vîrste cu comentarii ironice și autoironice, cu observații de-o acuitate dureroasă de multe ori și cu imagini poetice generate de reflecția asupra momentelor de viață. În centrul acestei autoanalize stă frica și încercarea permanentă de împrietenire cu ea. Am vorbit cu Ștefania Mihalache despre frică și vulnerabilitate, despre poezia ca instrument de explorare a trecutului, despre scris ca „răspuns la orice”. <br/>Cartea începe cu poeme despre copilăria în ultimul deceniu comunist. <br/><b>Ștefania Mihalache</b>: „Cred că generaţia noastră, ultima care a copilărit în comunism, unii mai mult, alţii mai puţin, sîntem singurii care mai putem da seamă, într-un fel sau altul, de vremurile alea. Noi ne-am născut într-o distopie, ne-am trezit în ea. Şi avem un depozitar al acestei perioade încă viu în noi. Noi sîntem ultimii care mai putem povesti pe viu lucrurile astea. Sîntem cumva ultimii martori.” </p><p><em>E multă vulnerabilitate în aceste poeme. Iar expunerea vulnerabilității e, de fapt, un act de curaj. Ce ți-au adus ție aceste poeme? <br/></em><b>Ștefania Mihalache</b>: „Şi eu cred că expunerea vulnerabilității este un act de curaj, de care nu mă simţeam neapărat în stare, dacă mă întrebai acum doi, trei ani. Se pare că a fost un motor care se cerea pornit, pentru că au venit foarte multe texte. Cu cît eram mai vulnerabilă, cu atît eram mai dornică să explorez zona asta. Pentru că vulnerabilitatea e un cîmp foarte vast. Și e suficient să începi să-l accesezi și el se tot lățește, e un teritoriu greu de acoperit. Cred că, de la vulnerabilitate plecînd, am început să mă liniștesc. Dar fără să fie vorba despre o vindecare sau un act terapeutic. A fost un proces care, dus pînă la capăt, mi-a adus și acest tip de recompensă.” </p><p><em>De ce ai ales poezia ca instrument de explorare a trecutului? <br/></em><b>Ștefania Mihalache</b>: „Tocmai pentru că, pentru mine, poezia este instrumentul cu care pot să forez cel mai adînc. Nu cred că duce nimic mai departe ca poezia.”</p><p>Volumul de poezie „Sunt liniștită, mi-e frică” a apărut la Editura Paralela 45.</p><p>Apasă <b>PLAY</b> pentru a asculta întregul interviu!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15785526-tefania-mihalache-poezia-este-instrumentul-cu-care-pot-sa-forez-cel-mai-adinc.mp3" length="21965696" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/sro38sh8jadudyusv5gr2ohd77jl?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15785526</guid>
    <pubDate>Fri, 20 Sep 2024 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15785526/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15785526/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15785526/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15785526/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1827</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>10</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cătălin Gomboş, jurnalist: „Atacurile afectează credibilitatea Hezbollah ca cea mai mare putere non-statală din Orientul Mijlociu”</itunes:title>
    <title>Cătălin Gomboş, jurnalist: „Atacurile afectează credibilitatea Hezbollah ca cea mai mare putere non-statală din Orientul Mijlociu”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Mii de pagere și stații radio ale militanților Hezbollah au explodat marți și miercuri în Liban. Atacul a produs zeci de victime și mii de răniți. Cu cîteva minute înainte de explozia pagerelor, ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, l-a informat pe secretarul american al apărării, Lloyd Austin, cu privire la o operațiune pe care Israelul urma să o desfășoare în Liban, fără să-i dea detalii. În noaptea de miercuri spre joi, armata israeliană a atacat depozite de armament ale grupării ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Mii de pagere și stații radio ale militanților Hezbollah au explodat marți și miercuri în Liban. Atacul a produs zeci de victime și mii de răniți. Cu cîteva minute înainte de explozia pagerelor, ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, l-a informat pe secretarul american al apărării, Lloyd Austin, cu privire la o operațiune pe care Israelul urma să o desfășoare în Liban, fără să-i dea detalii. În noaptea de miercuri spre joi, armata israeliană a atacat depozite de armament ale grupării Hezbollah din sudul Libanului. Cum au fost posibile atacurile? Ce impact are seria de atacuri din Liban asupra zonei, și așa marcată de războiul dintre Israel și Hamas? L-am întrebat pe jurnalistul <b>Cătălin Gomboș, </b>specializat în Orientul Mijlociu.</p><p> <em>Dincolo de eliminarea unor militanţi Hezbollah, care ar putea fi scopul acestui atac care a presupus un enorm efort de coordonare, de intelligence şi de resurse?<br/></em>„Exact acesta: de descurajare a Hezbollahului în primul rînd. De distrugere a unor capacităţi ale grupării teroriste islamiste, chiar şi în perspectiva unui conflict care ar putea să se amplifice în orice moment.”</p><p><em>În ce măsură seria de atacuri asupra dispozitivelor de comunicare ale membrilor Hezbollah a slăbit gruparea?<br/></em>„E greu de ştiut din exterior care este impactul, cît de tare au fost loviţi. Cred că destul de tare, pentru că liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, spunea în seara aceasta că lovitura e fără precedent. E clar că gruparea îşi pune nişte întrebări serioase: cum de a putut fi lovită în acest fel, cum de securitatea sa a fost atît de vulnerabilă cînd nu se aşteptau la acest lucru. Atacurile afectează şi credibilitatea Hezbollah ca cea mai mare putere non-statală din Orientul Mijlociu. Este şi o chestiune de răspuns acum, pentru că în Orientul Mijlociu contează foarte mult imaginea pe care o are un actor, fie el statal sau non-statal. Deci, Hezbollah, ca să-şi păstreze această imagine, este cumva obligat la un răspuns pe care nu ştiu dacă şi-l poate permite în acest moment.”</p><p><b><em>Ce impact are seria de atacuri din Liban asupra zonei, și așa marcată de războiul dintre Israel și Hamas?</em></b></p><p><b>Cătălin Gomboș</b>: „Produce în primul rînd îngrijorare că acest conflict s-ar putea să devină unul regional. Ceea ce nimeni din regiune nu îşi doreşte. După părearea mea, creşte şi ostilitatea care există faţă de Israel la nivelul străzii arabe.”  <br/><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral cu <b>Cătălin Gomboș</b>! </p><p>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Mii de pagere și stații radio ale militanților Hezbollah au explodat marți și miercuri în Liban. Atacul a produs zeci de victime și mii de răniți. Cu cîteva minute înainte de explozia pagerelor, ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, l-a informat pe secretarul american al apărării, Lloyd Austin, cu privire la o operațiune pe care Israelul urma să o desfășoare în Liban, fără să-i dea detalii. În noaptea de miercuri spre joi, armata israeliană a atacat depozite de armament ale grupării Hezbollah din sudul Libanului. Cum au fost posibile atacurile? Ce impact are seria de atacuri din Liban asupra zonei, și așa marcată de războiul dintre Israel și Hamas? L-am întrebat pe jurnalistul <b>Cătălin Gomboș, </b>specializat în Orientul Mijlociu.</p><p> <em>Dincolo de eliminarea unor militanţi Hezbollah, care ar putea fi scopul acestui atac care a presupus un enorm efort de coordonare, de intelligence şi de resurse?<br/></em>„Exact acesta: de descurajare a Hezbollahului în primul rînd. De distrugere a unor capacităţi ale grupării teroriste islamiste, chiar şi în perspectiva unui conflict care ar putea să se amplifice în orice moment.”</p><p><em>În ce măsură seria de atacuri asupra dispozitivelor de comunicare ale membrilor Hezbollah a slăbit gruparea?<br/></em>„E greu de ştiut din exterior care este impactul, cît de tare au fost loviţi. Cred că destul de tare, pentru că liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, spunea în seara aceasta că lovitura e fără precedent. E clar că gruparea îşi pune nişte întrebări serioase: cum de a putut fi lovită în acest fel, cum de securitatea sa a fost atît de vulnerabilă cînd nu se aşteptau la acest lucru. Atacurile afectează şi credibilitatea Hezbollah ca cea mai mare putere non-statală din Orientul Mijlociu. Este şi o chestiune de răspuns acum, pentru că în Orientul Mijlociu contează foarte mult imaginea pe care o are un actor, fie el statal sau non-statal. Deci, Hezbollah, ca să-şi păstreze această imagine, este cumva obligat la un răspuns pe care nu ştiu dacă şi-l poate permite în acest moment.”</p><p><b><em>Ce impact are seria de atacuri din Liban asupra zonei, și așa marcată de războiul dintre Israel și Hamas?</em></b></p><p><b>Cătălin Gomboș</b>: „Produce în primul rînd îngrijorare că acest conflict s-ar putea să devină unul regional. Ceea ce nimeni din regiune nu îşi doreşte. După părearea mea, creşte şi ostilitatea care există faţă de Israel la nivelul străzii arabe.”  <br/><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral cu <b>Cătălin Gomboș</b>! </p><p>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin </b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15781497-catalin-gombos-jurnalist-atacurile-afecteaza-credibilitatea-hezbollah-ca-cea-mai-mare-putere-non-statala-din-orientul-mijlociu.mp3" length="18798468" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/cbrjqx8z8mnz99sopz2bco0yz85z?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15781497</guid>
    <pubDate>Thu, 19 Sep 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15781497/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15781497/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15781497/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15781497/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1563</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>9</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Luciana Ghica, politolog: „Pentru prima oară Uniunea Europeană îşi propune un plan anti-sărăcie”</itunes:title>
    <title>Luciana Ghica, politolog: „Pentru prima oară Uniunea Europeană îşi propune un plan anti-sărăcie”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat propunerile pentru noua echipă de comisari. Roxana Mînzatu, candidata României, a primit portofoliul „Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie” și, de asemenea, va fi unul dintre cei șase vicepreședinți ai Comisiei Europene. În ce măsură respectă noua Comisie echilibrul de gen? Dar echilibrul de putere între formaţiunile care au ajuns în Parlamentul European? Ce reprezintă domeniul de care se va ocupa Roxan...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat propunerile pentru noua echipă de comisari. Roxana Mînzatu, candidata României, a primit portofoliul „Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie” și, de asemenea, va fi unul dintre cei șase vicepreședinți ai Comisiei Europene. În ce măsură respectă noua Comisie echilibrul de gen? Dar echilibrul de putere între formaţiunile care au ajuns în Parlamentul European? Ce reprezintă domeniul de care se va ocupa Roxana Mînzatu? Cum reflectă noua echipă propusă de Ursula von der Leyen obiectivele sale pentru următorul mandat, legate în special de relansarea competitivității Uniunii Europene ca actor global? Am întrebat-o pe<b> Luciana Ghica, </b>politolog, conf. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.</p><p><em>E important să înţelegem şi dinamica din interiorul executivului european. Felul în care sînt denumite portofoliile şi direcţiile aflate în coordonarea fiecărui comisar oferă indicii despre construcţia pe care şi-o doreşte Ursula von der Leyen. Unele denumiri de portofolii sînt foarte abstracte sau foarte cuprinzătoare, altele mai stricte şi mai înguste. Cum vedeţi această arhitectură?</em></p><p><b>Luciana Ghica</b>: „E destul de simplu. Trebuie să fie 27, conform tratatelor, în acest moment. Fiecare stat trebuie să trimită un comisar dar, în momentul în care sînt desemnaţi, ei nu mai reprezintă statele. Deci trebuie găsit un echilibru astfel încît să avem 27 de portofolii. Uneori poate părea prea mult, alteori poate prea puţin. Dar cred că fiecare portofoliu, chiar dacă poate avea denumiri mai ciudate, e destul de clar. Nu există portofoliu doar cu numele. El are în spate o justificare şi fiecare dintre comisarii propuşi are o foaie de parcurs. Aceste foi de parcurs sînt publice. (...) Portofoliul pe care-l va avea Roxana Mînzatu poate părea un portofoliu mamut, avînd multe chestiuni diferite, dar în realitate nu este aşa. Este vorba despre drepturi sociale şi educaţie, domenii esenţiale pentru bunăstarea şi viitorul Europei, dar care sînt neglijate în politica tradiţională din România.”</p><p><em>S-a tot vorbit zilele acestea despre faptul că România a primit un portofoliu mai puțin important. Ce reprezintă acest domeniu, „Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie”?  </em></p><p><b>Luciana Ghica</b>: „Pentru prima oară Uniunea Europeană îşi propune prin Comisie să aibă un plan anti-sărăcie. Este o chestiune esenţială pentru Europa. Acestea sînt domeniile care ne preocupă ca cetăţeni zilnic: să trăim mai bine, să fim mai sănătoşi, să avem un loc de muncă, să avem un sistem de educaţie care să nu ne împovăreze şi să ne permită să avem locuri de muncă decente şi bine plătite.” <br/><br/>Apasă PLAY ca să asculți interviul integral!<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat propunerile pentru noua echipă de comisari. Roxana Mînzatu, candidata României, a primit portofoliul „Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie” și, de asemenea, va fi unul dintre cei șase vicepreședinți ai Comisiei Europene. În ce măsură respectă noua Comisie echilibrul de gen? Dar echilibrul de putere între formaţiunile care au ajuns în Parlamentul European? Ce reprezintă domeniul de care se va ocupa Roxana Mînzatu? Cum reflectă noua echipă propusă de Ursula von der Leyen obiectivele sale pentru următorul mandat, legate în special de relansarea competitivității Uniunii Europene ca actor global? Am întrebat-o pe<b> Luciana Ghica, </b>politolog, conf. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.</p><p><em>E important să înţelegem şi dinamica din interiorul executivului european. Felul în care sînt denumite portofoliile şi direcţiile aflate în coordonarea fiecărui comisar oferă indicii despre construcţia pe care şi-o doreşte Ursula von der Leyen. Unele denumiri de portofolii sînt foarte abstracte sau foarte cuprinzătoare, altele mai stricte şi mai înguste. Cum vedeţi această arhitectură?</em></p><p><b>Luciana Ghica</b>: „E destul de simplu. Trebuie să fie 27, conform tratatelor, în acest moment. Fiecare stat trebuie să trimită un comisar dar, în momentul în care sînt desemnaţi, ei nu mai reprezintă statele. Deci trebuie găsit un echilibru astfel încît să avem 27 de portofolii. Uneori poate părea prea mult, alteori poate prea puţin. Dar cred că fiecare portofoliu, chiar dacă poate avea denumiri mai ciudate, e destul de clar. Nu există portofoliu doar cu numele. El are în spate o justificare şi fiecare dintre comisarii propuşi are o foaie de parcurs. Aceste foi de parcurs sînt publice. (...) Portofoliul pe care-l va avea Roxana Mînzatu poate părea un portofoliu mamut, avînd multe chestiuni diferite, dar în realitate nu este aşa. Este vorba despre drepturi sociale şi educaţie, domenii esenţiale pentru bunăstarea şi viitorul Europei, dar care sînt neglijate în politica tradiţională din România.”</p><p><em>S-a tot vorbit zilele acestea despre faptul că România a primit un portofoliu mai puțin important. Ce reprezintă acest domeniu, „Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie”?  </em></p><p><b>Luciana Ghica</b>: „Pentru prima oară Uniunea Europeană îşi propune prin Comisie să aibă un plan anti-sărăcie. Este o chestiune esenţială pentru Europa. Acestea sînt domeniile care ne preocupă ca cetăţeni zilnic: să trăim mai bine, să fim mai sănătoşi, să avem un loc de muncă, să avem un sistem de educaţie care să nu ne împovăreze şi să ne permită să avem locuri de muncă decente şi bine plătite.” <br/><br/>Apasă PLAY ca să asculți interviul integral!<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15775059-luciana-ghica-politolog-pentru-prima-oara-uniunea-europeana-isi-propune-un-plan-anti-saracie.mp3" length="20146738" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/j65y05rlarb5z0ufxrj4qkoonx8u?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15775059</guid>
    <pubDate>Wed, 18 Sep 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15775059/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15775059/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15775059/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15775059/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1675</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>8</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Examenul de bacalaureat 2025: Cum afectează noua structură elevii și școlile? </itunes:title>
    <title>Examenul de bacalaureat 2025: Cum afectează noua structură elevii și școlile? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[37 de profesori de la Colegiul Național „Sfântul Sava” din București i-au adresat o scrisoare deschisă ministrei educației, Ligia Deca, prin care solicită modificarea calendarului examenului de bacalaureat. În ciuda acestor cereri, ministra a declarat la TVR că nu se poate reveni la structura calendarului din anii anteriori. În anul școlar 2024-2025, care a început pe 9 septembrie și se va încheia pe 20 iunie 2025, Ministerul Educației a stabilit ca probele scrise de la bac să se desfășoare î...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>37 de profesori de la Colegiul Național „Sfântul Sava” din București i-au adresat o scrisoare deschisă ministrei educației, Ligia Deca, prin care solicită modificarea calendarului examenului de bacalaureat. În ciuda acestor cereri, ministra a declarat la TVR că nu se poate reveni la structura calendarului din anii anteriori. În anul școlar 2024-2025, care a început pe 9 septembrie și se va încheia pe 20 iunie 2025, Ministerul Educației a stabilit ca probele scrise de la bac să se desfășoare între 10 și 16 iunie. Profesorii atrag atenția asupra riscurilor pe care le implică organizarea examenului în timpul anului școlar, menționînd că această decizie va crea „disfuncționalități în desfășurarea procesului educațional.”</p><p>Am discutat cu <b>Dorica Boltașu,</b> profesoară de limba română la Colegiul Național „Iulia Hasdeu”, despre implicațiile organizării bacalaureatului înainte de încheierea anului școlar și despre argumentele profesorilor care au semnat scrisoarea deschisă.</p><p><em>De ce a fost decisă organizarea bacalaureatului înainte de încheierea anului școlar?<br/></em>Dorica Boltașu: „În primul rînd pentru că şcoala nu este pregătită pentru a face faţă temperaturilor ridicate din iulie. Forma evaluării examenului de bacalaureat a ajuns atît de complicată, încît timpul în care copiii stau efectiv în sălile de clasă  încinse depăşeşte 5-6 ore. Intră în sală la ora 8, subiectele se dau la ora 9, au la dispoziţie 3 ore, după aceea fiecare elev stă pînă i se scanează lucrarea de către profesor. Lucrările pot avea şi 20 de pagini. Prin urmare elevul ajunge să iasă din sala de examen la ora 14.00, la ora 15.00. Și suportă greu această presiune a temperaturii, a timpului, a emoţiilor. Pe de altă parte, în vara aceasta am asistat la un efort contra cronometru al şcolilor şi al tuturor factorilor implicaţi de a emite diplomele: a trebuit să eliberăm foarte repede diplomele ca să nu piardă copiii înscrierea la facultăţi. Iar cei care pleacă în străinătate au un termen şi mai scurt. Toţi aceşti factori au dus la luarea acestei decizii, o decizie, ca multe alte decizii ale ministerului din ultimii ani, care încearcă să repare o situaţie la care s-a ajuns tot ca urmare a unor decizii ale ministerului.”</p><p><em>Ce presupune organizarea examenului în timpul anului școlar?<br/></em>„Să vă spun ce înseamnă un bacalaureat într-o şcoală mare, cum e şcoala în care predau eu. Avem nouă clase de-a XII-a. Asta înseamnă că avem nevoie de cel puţin 18-20 de săli pentru examen. De obicei vin şi vecinii noştri de la „Ady Endre”, deci mai avem nevoie de încă două săli. Dacă avem cîţiva elevi cu CES (cerinţe educaţionale speciale), ajungem undeva la 25 de săli, ceea ce înseamnă că fizic ocupăm toată şcoala. Patru zile nu se pot face ore cu ceilalţi elevi, care au încă ore. În afară de spaţiu, avem nevoie de cîte doi profesori în 25 de săli, deci 50 de profesori, plus încă 10, comisia, plus profesorii de pe culoar - practic, avem nevoie de toată cancelaria pentru bacalaureat. Deci: lăsăm alţi copii descoperiţi. Va fi foarte greu de realizat.” <br/><br/><em>Există riscul ca examenul de bacalaureat să se transforme într-un fiasco, așa cum avertizează profesorii de la Colegiul „Sfântul Sava”?</em> <br/>Dorica Boltaşu: „Nu, nu se va transforma într-un fiasco. Corpul profesoral are suficientă conştiinţă şi suportă presiunea copiilor şi a părinţilor astfel încît să-şi îndeplinească misiunea şi să fie un examen de bacalaureat aşa cum au fost şi cele de pînă acum. Singura problemă este că nu e o măsură care a luat în considerare toţi factorii. Ceilalţi copii vor pierde cel puţin o săptămînă de şcoală.” </p><p><b>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!</b></p><p>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>37 de profesori de la Colegiul Național „Sfântul Sava” din București i-au adresat o scrisoare deschisă ministrei educației, Ligia Deca, prin care solicită modificarea calendarului examenului de bacalaureat. În ciuda acestor cereri, ministra a declarat la TVR că nu se poate reveni la structura calendarului din anii anteriori. În anul școlar 2024-2025, care a început pe 9 septembrie și se va încheia pe 20 iunie 2025, Ministerul Educației a stabilit ca probele scrise de la bac să se desfășoare între 10 și 16 iunie. Profesorii atrag atenția asupra riscurilor pe care le implică organizarea examenului în timpul anului școlar, menționînd că această decizie va crea „disfuncționalități în desfășurarea procesului educațional.”</p><p>Am discutat cu <b>Dorica Boltașu,</b> profesoară de limba română la Colegiul Național „Iulia Hasdeu”, despre implicațiile organizării bacalaureatului înainte de încheierea anului școlar și despre argumentele profesorilor care au semnat scrisoarea deschisă.</p><p><em>De ce a fost decisă organizarea bacalaureatului înainte de încheierea anului școlar?<br/></em>Dorica Boltașu: „În primul rînd pentru că şcoala nu este pregătită pentru a face faţă temperaturilor ridicate din iulie. Forma evaluării examenului de bacalaureat a ajuns atît de complicată, încît timpul în care copiii stau efectiv în sălile de clasă  încinse depăşeşte 5-6 ore. Intră în sală la ora 8, subiectele se dau la ora 9, au la dispoziţie 3 ore, după aceea fiecare elev stă pînă i se scanează lucrarea de către profesor. Lucrările pot avea şi 20 de pagini. Prin urmare elevul ajunge să iasă din sala de examen la ora 14.00, la ora 15.00. Și suportă greu această presiune a temperaturii, a timpului, a emoţiilor. Pe de altă parte, în vara aceasta am asistat la un efort contra cronometru al şcolilor şi al tuturor factorilor implicaţi de a emite diplomele: a trebuit să eliberăm foarte repede diplomele ca să nu piardă copiii înscrierea la facultăţi. Iar cei care pleacă în străinătate au un termen şi mai scurt. Toţi aceşti factori au dus la luarea acestei decizii, o decizie, ca multe alte decizii ale ministerului din ultimii ani, care încearcă să repare o situaţie la care s-a ajuns tot ca urmare a unor decizii ale ministerului.”</p><p><em>Ce presupune organizarea examenului în timpul anului școlar?<br/></em>„Să vă spun ce înseamnă un bacalaureat într-o şcoală mare, cum e şcoala în care predau eu. Avem nouă clase de-a XII-a. Asta înseamnă că avem nevoie de cel puţin 18-20 de săli pentru examen. De obicei vin şi vecinii noştri de la „Ady Endre”, deci mai avem nevoie de încă două săli. Dacă avem cîţiva elevi cu CES (cerinţe educaţionale speciale), ajungem undeva la 25 de săli, ceea ce înseamnă că fizic ocupăm toată şcoala. Patru zile nu se pot face ore cu ceilalţi elevi, care au încă ore. În afară de spaţiu, avem nevoie de cîte doi profesori în 25 de săli, deci 50 de profesori, plus încă 10, comisia, plus profesorii de pe culoar - practic, avem nevoie de toată cancelaria pentru bacalaureat. Deci: lăsăm alţi copii descoperiţi. Va fi foarte greu de realizat.” <br/><br/><em>Există riscul ca examenul de bacalaureat să se transforme într-un fiasco, așa cum avertizează profesorii de la Colegiul „Sfântul Sava”?</em> <br/>Dorica Boltaşu: „Nu, nu se va transforma într-un fiasco. Corpul profesoral are suficientă conştiinţă şi suportă presiunea copiilor şi a părinţilor astfel încît să-şi îndeplinească misiunea şi să fie un examen de bacalaureat aşa cum au fost şi cele de pînă acum. Singura problemă este că nu e o măsură care a luat în considerare toţi factorii. Ceilalţi copii vor pierde cel puţin o săptămînă de şcoală.” </p><p><b>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!</b></p><p>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15768615-examenul-de-bacalaureat-2025-cum-afecteaza-noua-structura-elevii-i-colile.mp3" length="18370517" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/olqjt948mb5qx5qz70kqza8rdbor?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15768615</guid>
    <pubDate>Tue, 17 Sep 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15768615/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15768615/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15768615/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15768615/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1527</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>7</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Rachete cu rază lungă pentru Ucraina: O decizie complicată pentru Occident</itunes:title>
    <title>Rachete cu rază lungă pentru Ucraina: O decizie complicată pentru Occident</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele Volodimir Zelenski solicită cu insistență aliaților Ucrainei permisiunea de a folosi rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte militare din interiorul Rusiei. Deși această cerere este de mai mult timp pe agenda diplomatică, Occidentul ezită să dea undă verde, de teama unei escaladări a conflictului cu Rusia. Vladimir Putin a avertizat că, dacă Ucraina va primi permisiunea de a lovi adînc în teritoriul rusesc, va considera acest act o implicare directă a Occidentului în...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele Volodimir Zelenski solicită cu insistență aliaților Ucrainei permisiunea de a folosi rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte militare din interiorul Rusiei. Deși această cerere este de mai mult timp pe agenda diplomatică, Occidentul ezită să dea undă verde, de teama unei escaladări a conflictului cu Rusia. Vladimir Putin a avertizat că, dacă Ucraina va primi permisiunea de a lovi adînc în teritoriul rusesc, va considera acest act o implicare directă a Occidentului în război. Care este motivul pentru care Ucraina are nevoie de această permisiune și de ce întîrzie Occidentul să o acorde? Cum reacționează Vestul la războiul hibrid agresiv purtat de Rusia încă de la începutul invaziei din Ucraina? Despre toate acestea discutăm cu Mihail-Valentin Cernea, expert în etică militară la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată. <br/><br/><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Sîntem în acelaşi joc pe care Occidentul l-a jucat în toată perioada de cînd a început războiul: ucrainenii cer un tip de armament, o permisiune, occidentalii amînă decizia un an, doi, pînă la urmă acceptă şi Putin nu escaladează. Probabil că, din păcate, acest joc continuă şi acum. Permisiunea va veni. Există unele voci care susţin că tocmai aceste întîlniri care anunţă într-un fel sau altul permisiunea sînt gîndite pentru a-l avertiza pe Vladimir Putin că această permisiune vine şi pentru a-i da un timp să-şi rearanjeze armata, tocmai ca să se evite pericolul de escaladare.”</p><p><em>E doar un calcul pragmatic sau există și vreo dilemă etică în legătură cu atacarea teritoriului rus, avînd în vedere implicaţiile asupra civililor sau infrastructurii civile? Poate fi justificată o astfel de decizie dintr-o perspectivă morală?</em></p><p><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Trebuie să înţelegem contextul în care se află Ucraina. Ucraina se află într-un război existenţial. Asta înseamnă că dacă Ucraina pierde, nu mai există Ucraina. Dacă Rusia pierde, Rusia va continua să existe în graniţele acceptate de legea internaţională de pînă acum. Acest context moral în care se află Ucraina este foarte important de înţeles. Pînă acum nu avem rapoarte despre crime de război comise de ucraineni. Armata rusă are ca politică crimele de război, ţinteşte voit civili, torturează prizoieri de război, pe cînd armata ucraineană nu ţinteşte civili. Şi, dacă în Kursk se petreceau crime de război, sînt convins că Federaţia Rusă ar fi arătat asta lumii întregi. Ştiind foarte clar că riscă să piardă suportul occidental dacă nu respectă legile războiului, nu cred că ar trebui să ne îngrijorăm că Ucraina va utiliza armele cu rază lungă de acţiune pentru a ţinti civili.”</p><p> Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele Volodimir Zelenski solicită cu insistență aliaților Ucrainei permisiunea de a folosi rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte militare din interiorul Rusiei. Deși această cerere este de mai mult timp pe agenda diplomatică, Occidentul ezită să dea undă verde, de teama unei escaladări a conflictului cu Rusia. Vladimir Putin a avertizat că, dacă Ucraina va primi permisiunea de a lovi adînc în teritoriul rusesc, va considera acest act o implicare directă a Occidentului în război. Care este motivul pentru care Ucraina are nevoie de această permisiune și de ce întîrzie Occidentul să o acorde? Cum reacționează Vestul la războiul hibrid agresiv purtat de Rusia încă de la începutul invaziei din Ucraina? Despre toate acestea discutăm cu Mihail-Valentin Cernea, expert în etică militară la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată. <br/><br/><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Sîntem în acelaşi joc pe care Occidentul l-a jucat în toată perioada de cînd a început războiul: ucrainenii cer un tip de armament, o permisiune, occidentalii amînă decizia un an, doi, pînă la urmă acceptă şi Putin nu escaladează. Probabil că, din păcate, acest joc continuă şi acum. Permisiunea va veni. Există unele voci care susţin că tocmai aceste întîlniri care anunţă într-un fel sau altul permisiunea sînt gîndite pentru a-l avertiza pe Vladimir Putin că această permisiune vine şi pentru a-i da un timp să-şi rearanjeze armata, tocmai ca să se evite pericolul de escaladare.”</p><p><em>E doar un calcul pragmatic sau există și vreo dilemă etică în legătură cu atacarea teritoriului rus, avînd în vedere implicaţiile asupra civililor sau infrastructurii civile? Poate fi justificată o astfel de decizie dintr-o perspectivă morală?</em></p><p><b>Mihail-Valentin Cernea</b>: „Trebuie să înţelegem contextul în care se află Ucraina. Ucraina se află într-un război existenţial. Asta înseamnă că dacă Ucraina pierde, nu mai există Ucraina. Dacă Rusia pierde, Rusia va continua să existe în graniţele acceptate de legea internaţională de pînă acum. Acest context moral în care se află Ucraina este foarte important de înţeles. Pînă acum nu avem rapoarte despre crime de război comise de ucraineni. Armata rusă are ca politică crimele de război, ţinteşte voit civili, torturează prizoieri de război, pe cînd armata ucraineană nu ţinteşte civili. Şi, dacă în Kursk se petreceau crime de război, sînt convins că Federaţia Rusă ar fi arătat asta lumii întregi. Ştiind foarte clar că riscă să piardă suportul occidental dacă nu respectă legile războiului, nu cred că ar trebui să ne îngrijorăm că Ucraina va utiliza armele cu rază lungă de acţiune pentru a ţinti civili.”</p><p> Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15761538-rachete-cu-raza-lunga-pentru-ucraina-o-decizie-complicata-pentru-occident.mp3" length="20409186" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/4p1a3q98ks6yfhn0cvkw0c6ihty6?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15761538</guid>
    <pubDate>Mon, 16 Sep 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15761538/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15761538/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15761538/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15761538/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1697</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>6</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Empuzion” de  Olga Tokarczuk, un roman care ne învață să privim </itunes:title>
    <title>„Empuzion” de  Olga Tokarczuk, un roman care ne învață să privim </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Romanul „Empuzion” de Olga Tokarczuk este o construcție narativă ingenioasă, pe două planuri: unul la vedere, care se ocupă de dimensiunea realistă a poveștii, și unul subtil, ascuns în pliurile realității și care conține centrul de greutate al poveștii. În planul realist îl vedem pe Mieczysław Wojnicz, student la inginerie din Lvov, sosind în stațiunea Görbersdorf pentru a se trata de tuberculoză. Aici, acest tînăr fragil și delicat întîlnește alți domni, care suferă de aceeași boală. În num...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Romanul „Empuzion” de Olga Tokarczuk este o construcție narativă ingenioasă, pe două planuri: unul la vedere, care se ocupă de dimensiunea realistă a poveștii, și unul subtil, ascuns în pliurile realității și care conține centrul de greutate al poveștii. În planul realist îl vedem pe Mieczysław Wojnicz, student la inginerie din Lvov, sosind în stațiunea Görbersdorf pentru a se trata de tuberculoză. Aici, acest tînăr fragil și delicat întîlnește alți domni, care suferă de aceeași boală. În numeroasele ore în care nu au nimic de făcut, bolnavii se plimbă în aerul tare de munte, mănîncă și beau un lichior misterios și, mai ales, vorbesc. Despre femei. Avem aici un amplu tablou al ideilor misogine, al prejudecăților despre femei, care vin de departe, din antichitate și ajung pînă în prezentul poveștii. Sîntem în septembrie 1913. Există și o intrigă polițistă, pentru că în fiecare an, la începutul lui noiembrie, un bărbat este găsit în pădure sfîșiat în bucăți. Planul celălalt, ascuns vederii, este cel din care provine strania voce narativă a acestei povești. Observăm din primele pagini că un misterios „noi” spune povestea. Cine e această neobișnuită voce narativă colectivă bănuim pe măsură ce înaintăm în carte și înțelegem spre finalul romanului. Stratul misterios al poveștii are legătură cu niște întîmplări tragice din secolul al 17-lea, cînd în Görbersdorf și în localitățile vecine foarte multe femei acuzate de vrăjitorie au fost torturate și ucise. Și multe dintre cele care nu au fost arestate, au fugit în munți.</p><p>Am vorbit cu traducătoarea romanului, Cristina Godun, despre această țesătură narativă complexă și mizele ei, despre dificultățile de traducere și despre locul romanului „Empuzion” în opera Olgăi Tokarczuk.<br/><b>Cristina Godun</b>: „Felul în care Olga Tokarczuk construiește identitatea personajului principal e foarte important pentru tot romanul. Și în această carte se vede convingerea ei despre literatură ca platformă potrivită pentru discutarea problemelor cu care se confruntă societatea poloneză contemporană și nu numai.”</p><p>În mitologia greacă, <em>empusa</em> e un monstru care ia diferite înfățișări și suge sîngele oamenilor. Prin titlul cărții, „Empuzion”, autoarea poloneză deconstruiește ideea de simpozion.<br/><b>Cristina Godun</b>: „Avînd în vedere că întregul roman este construit în jurul explorării identității de sine, nu întîmplător Olga Tokarczuk a recurs la simbolul <em>empusei</em>, care e un <em>shape-shifter</em>, un demon care își schimbă forma, care poate să preia aspectul unei femei seducătoare pentru a suge sîngele bărbaților, un proto-vampir. Mi se pare simbolică această metaforă pentru că personajul principal evoluează încontinuu. De la început pînă la final își schimbă identitatea și înfățișarea. Toate aceste lucruri se petrec pe fundalul dialogurilor peripatetice și simpozioanelor la care participă personaje masculine erudite, cu un discurs foarte bine conturat și solid argumentat, în viziunea lor, personaje care, citite prin prisma experiențelor actuale, sînt caricaturale, ridicole. Cred că asta a fost metafora titlului – să arate evoluția personajului prin prisma transformărilor spirituale și personale.”</p><p>E în carte și o teorie a peisajului în pictură, explicată de unul dintre personaje, Thilo, student la academia de arte. El spune că peisajul e mai mult decît ce se vede cu ochiul liber, că, dacă te uiți cu atenție, vezi și altceva.<br/><b>Cristina Godun</b>: „În toate romanele, Olga Tokarczuk ne îndeamnă să privim. Pentru că ne uităm fără să vedem. Și asta îi spune întotdeauna Thilo lui Mieczysław: uită-te cu atenție, privește dincolo de ceea ce vezi. Îl învață să privească.” </p><p>Romanul „Empuzion” de Olga Tokarczuk a apărut la Polirom în traducerea Cristinei Godun.</p><p>Apasă <b>PLAY</b> pentru a asculta întreaga discuție despre acest roman al laureatei Nobel pentru literatură!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Romanul „Empuzion” de Olga Tokarczuk este o construcție narativă ingenioasă, pe două planuri: unul la vedere, care se ocupă de dimensiunea realistă a poveștii, și unul subtil, ascuns în pliurile realității și care conține centrul de greutate al poveștii. În planul realist îl vedem pe Mieczysław Wojnicz, student la inginerie din Lvov, sosind în stațiunea Görbersdorf pentru a se trata de tuberculoză. Aici, acest tînăr fragil și delicat întîlnește alți domni, care suferă de aceeași boală. În numeroasele ore în care nu au nimic de făcut, bolnavii se plimbă în aerul tare de munte, mănîncă și beau un lichior misterios și, mai ales, vorbesc. Despre femei. Avem aici un amplu tablou al ideilor misogine, al prejudecăților despre femei, care vin de departe, din antichitate și ajung pînă în prezentul poveștii. Sîntem în septembrie 1913. Există și o intrigă polițistă, pentru că în fiecare an, la începutul lui noiembrie, un bărbat este găsit în pădure sfîșiat în bucăți. Planul celălalt, ascuns vederii, este cel din care provine strania voce narativă a acestei povești. Observăm din primele pagini că un misterios „noi” spune povestea. Cine e această neobișnuită voce narativă colectivă bănuim pe măsură ce înaintăm în carte și înțelegem spre finalul romanului. Stratul misterios al poveștii are legătură cu niște întîmplări tragice din secolul al 17-lea, cînd în Görbersdorf și în localitățile vecine foarte multe femei acuzate de vrăjitorie au fost torturate și ucise. Și multe dintre cele care nu au fost arestate, au fugit în munți.</p><p>Am vorbit cu traducătoarea romanului, Cristina Godun, despre această țesătură narativă complexă și mizele ei, despre dificultățile de traducere și despre locul romanului „Empuzion” în opera Olgăi Tokarczuk.<br/><b>Cristina Godun</b>: „Felul în care Olga Tokarczuk construiește identitatea personajului principal e foarte important pentru tot romanul. Și în această carte se vede convingerea ei despre literatură ca platformă potrivită pentru discutarea problemelor cu care se confruntă societatea poloneză contemporană și nu numai.”</p><p>În mitologia greacă, <em>empusa</em> e un monstru care ia diferite înfățișări și suge sîngele oamenilor. Prin titlul cărții, „Empuzion”, autoarea poloneză deconstruiește ideea de simpozion.<br/><b>Cristina Godun</b>: „Avînd în vedere că întregul roman este construit în jurul explorării identității de sine, nu întîmplător Olga Tokarczuk a recurs la simbolul <em>empusei</em>, care e un <em>shape-shifter</em>, un demon care își schimbă forma, care poate să preia aspectul unei femei seducătoare pentru a suge sîngele bărbaților, un proto-vampir. Mi se pare simbolică această metaforă pentru că personajul principal evoluează încontinuu. De la început pînă la final își schimbă identitatea și înfățișarea. Toate aceste lucruri se petrec pe fundalul dialogurilor peripatetice și simpozioanelor la care participă personaje masculine erudite, cu un discurs foarte bine conturat și solid argumentat, în viziunea lor, personaje care, citite prin prisma experiențelor actuale, sînt caricaturale, ridicole. Cred că asta a fost metafora titlului – să arate evoluția personajului prin prisma transformărilor spirituale și personale.”</p><p>E în carte și o teorie a peisajului în pictură, explicată de unul dintre personaje, Thilo, student la academia de arte. El spune că peisajul e mai mult decît ce se vede cu ochiul liber, că, dacă te uiți cu atenție, vezi și altceva.<br/><b>Cristina Godun</b>: „În toate romanele, Olga Tokarczuk ne îndeamnă să privim. Pentru că ne uităm fără să vedem. Și asta îi spune întotdeauna Thilo lui Mieczysław: uită-te cu atenție, privește dincolo de ceea ce vezi. Îl învață să privească.” </p><p>Romanul „Empuzion” de Olga Tokarczuk a apărut la Polirom în traducerea Cristinei Godun.</p><p>Apasă <b>PLAY</b> pentru a asculta întreaga discuție despre acest roman al laureatei Nobel pentru literatură!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15746557-empuzion-de-olga-tokarczuk-un-roman-care-ne-inva-a-sa-privim.mp3" length="21051901" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/dbq2p9u3lof84pjgmy1yhdl07ac9?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15746557</guid>
    <pubDate>Fri, 13 Sep 2024 13:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15746557/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15746557/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15746557/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15746557/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1750</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>5</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Dronele rusești și vulnerabilitatea spațiului aerian românesc. De ce e nevoie de o schimbare de legislație?</itunes:title>
    <title>Dronele rusești și vulnerabilitatea spațiului aerian românesc. De ce e nevoie de o schimbare de legislație?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[De cînd a început invazia Rusiei în Ucraina, mai multe drone rusești au intrat în spațiul aerian românesc. Recent, Ministerul Apărării Naționale a inițiat discuții cu senatorii Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională pentru a actualiza legislația, astfel încît să permită doborîrea acestor drone. Ce prevede legislația României în acest moment și ce măsuri pot fi luate pentru a proteja mai eficient spațiul aerian al României? Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare,...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>De cînd a început invazia Rusiei în Ucraina, mai multe drone rusești au intrat în spațiul aerian românesc. Recent, Ministerul Apărării Naționale a inițiat discuții cu senatorii Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională pentru a actualiza legislația, astfel încît să permită doborîrea acestor drone. Ce prevede legislația României în acest moment și ce măsuri pot fi luate pentru a proteja mai eficient spațiul aerian al României? Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare, ne oferă răspunsuri la aceste întrebări.</p><p>În februarie 2024, Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a subliniat nevoia urgentă de a modifica legile, astfel încît România să poată reacționa în fața unei amenințări de acest tip. </p><p><b>Claudiu Degeratu</b> explică: „Nu avem o legislație specifică pentru doborîrea dronelor. Avem doar reglementări pentru gestionarea aeronavelor cu pilot care intră neautorizat în spațiul aerian, printr-o legislație de poliție aeriană aplicată pe timp de pace. În cazul unui conflict, aceasta se transformă într-o forță militară de apărare a spațiului aerian. Problema este că nu avem ceva explicit pentru drone.”</p><p>Ministerul Apărării Naționale, prin vocea purtătorului de cuvînt Constantin Spînu, a afirmat că incidentele recente nu constituie un act ostil împotriva României sau NATO. </p><p>Claudiu Degeratu consideră însă că „a fost un act ostil, căci drona a violat spațiul aerian național, încălcând astfel suveranitatea statului. Premierul și ministrul apărării, pe de altă parte, au susținut că nu a fost un act ostil, deoarece dronele nu au vizat obiective militare sau de pe teritoriul României.&quot;</p><p>Pentru a-și proteja mai bine spațiul aerian, dl.<b> </b>Degeratu sugerează că „monitorizarea este esențială, însă și comunicarea între autoritățile locale și centrale trebuie îmbunătățită. De asemenea, trebuie luate în considerare măsuri mai serioase pentru pregătirea populației, cum ar fi construirea mai multor adăposturi.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral cu <b>Claudiu Degeratu!</b> </p><p>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin</b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>De cînd a început invazia Rusiei în Ucraina, mai multe drone rusești au intrat în spațiul aerian românesc. Recent, Ministerul Apărării Naționale a inițiat discuții cu senatorii Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională pentru a actualiza legislația, astfel încît să permită doborîrea acestor drone. Ce prevede legislația României în acest moment și ce măsuri pot fi luate pentru a proteja mai eficient spațiul aerian al României? Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare, ne oferă răspunsuri la aceste întrebări.</p><p>În februarie 2024, Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a subliniat nevoia urgentă de a modifica legile, astfel încît România să poată reacționa în fața unei amenințări de acest tip. </p><p><b>Claudiu Degeratu</b> explică: „Nu avem o legislație specifică pentru doborîrea dronelor. Avem doar reglementări pentru gestionarea aeronavelor cu pilot care intră neautorizat în spațiul aerian, printr-o legislație de poliție aeriană aplicată pe timp de pace. În cazul unui conflict, aceasta se transformă într-o forță militară de apărare a spațiului aerian. Problema este că nu avem ceva explicit pentru drone.”</p><p>Ministerul Apărării Naționale, prin vocea purtătorului de cuvînt Constantin Spînu, a afirmat că incidentele recente nu constituie un act ostil împotriva României sau NATO. </p><p>Claudiu Degeratu consideră însă că „a fost un act ostil, căci drona a violat spațiul aerian național, încălcând astfel suveranitatea statului. Premierul și ministrul apărării, pe de altă parte, au susținut că nu a fost un act ostil, deoarece dronele nu au vizat obiective militare sau de pe teritoriul României.&quot;</p><p>Pentru a-și proteja mai bine spațiul aerian, dl.<b> </b>Degeratu sugerează că „monitorizarea este esențială, însă și comunicarea între autoritățile locale și centrale trebuie îmbunătățită. De asemenea, trebuie luate în considerare măsuri mai serioase pentru pregătirea populației, cum ar fi construirea mai multor adăposturi.”</p><p>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral cu <b>Claudiu Degeratu!</b> </p><p>O emisiune de <b>Adela Greceanu</b> și <b>Matei Martin</b><br/>Un produs <b>Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15742051-dronele-ruse-ti-i-vulnerabilitatea-spa-iului-aerian-romanesc-de-ce-e-nevoie-de-o-schimbare-de-legisla-ie.mp3" length="19450326" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/al5sobfk55wkgyndtol2r06nefqc?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15742051</guid>
    <pubDate>Thu, 12 Sep 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15742051/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15742051/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15742051/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15742051/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1617</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>4</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Donald Trump și Kamala Harris față-n față. Economie, politică externă și viziunea de viitor</itunes:title>
    <title>Donald Trump și Kamala Harris față-n față. Economie, politică externă și viziunea de viitor</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Kamala Harris și Donald Trump, cei doi candidați pentru funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii, s-au confruntat marți seară într-o dezbatere crucială. E prima întîlnire între cei doi. Dezbaterea a acoperit teme importante precum economia, costul vieții, justiția, imigrația, drepturile femeii și politica externă, fiind o piatră de hotar în campania electorală pentru alegerile din noiembrie 2024. Ce propuneri economice au făcut cei doi? Care e viziunea lor politică? Cum va influen...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Kamala Harris și Donald Trump, cei doi candidați pentru funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii, s-au confruntat marți seară într-o dezbatere crucială. E prima întîlnire între cei doi. Dezbaterea a acoperit teme importante precum economia, costul vieții, justiția, imigrația, drepturile femeii și politica externă, fiind o piatră de hotar în campania electorală pentru alegerile din noiembrie 2024. Ce propuneri economice au făcut cei doi? Care e viziunea lor politică? Cum va influența această dezbatere soarta alegerilor? Discutăm toate aceste aspecte cu Camil Pârvu, conferențiar la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București. <br/><br/><em>Dezbaterea a început cu subiectul considerat de alegători drept cel mai important: economia și costul vieții în SUA. Ce propun cei doi candidați?</em></p><p><b>Camil Pârvu</b>: „Viziunea lui Donald Trump este că America trebuie să ridice bariere vamale şi fiscale în raport cu orice alt concurent de pe lume, şi în mod particular cu China. Nu există aliaţi, nu există competitori, există doar duşmani de acest gen. Viziunea lui este apocaliptică. În permanenţă încearcă să arate că totul se duce spre un dezastru complet şi că el e singurul care mai poate salva această ţară. E <em>trademark</em>-ul lui. Din partea Kamalei Harris a venit o altă strategie: aceea de a evita asocierea cu preşedintele actual Joe Biden, care este încă şeful ei politic şi administrativ. Dinamica unei asemenea dezbateri ar fi fost de aşteptat să fie una în care Kamala Harris îşi apără un bilanţ, pentru că este încă în administraţia care guvernează astăzi, iar Donald Trump atacă. În realitate s-a întîmplat invers.”</p><p><em>Kamala Harris vine de pe poziția de vicepreședinte, pe care o ocupă de trei ani și jumătate și promite, totodată, schimbare în bine pentru americani. Una dintre marile încercări pentru ea este să convingă că va face mai mult bine ca președintă decît a făcut în actuala administrație. E un avantaj sau un dezavantaj pentru ea că vine în cursa pentru Casa Albă de pe poziția de vicepreședintă a Statelor Unite?</em></p><p><b>Camil Pârvu</b>: „Odată ce-a devenit vicepreşedintă, Kamala Harris nu a fost cu adevărat o figură publică autonomă. Ea a fost total subordonată agendei publice şi politice a preşedintelui. Vicepreşedintele nu se poate duce în public cu idei sau platforme separate de cele ale preşedintelui, este lipit politic de preşedinte, n-are nici un spaţiu de manifestare. Or, de-abia după retragerea şi estomparea prezenţei publice a lui Biden, Kamala Harris are acest spaţiu şi se afirmă acum politic.”<br/><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Kamala Harris și Donald Trump, cei doi candidați pentru funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii, s-au confruntat marți seară într-o dezbatere crucială. E prima întîlnire între cei doi. Dezbaterea a acoperit teme importante precum economia, costul vieții, justiția, imigrația, drepturile femeii și politica externă, fiind o piatră de hotar în campania electorală pentru alegerile din noiembrie 2024. Ce propuneri economice au făcut cei doi? Care e viziunea lor politică? Cum va influența această dezbatere soarta alegerilor? Discutăm toate aceste aspecte cu Camil Pârvu, conferențiar la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București. <br/><br/><em>Dezbaterea a început cu subiectul considerat de alegători drept cel mai important: economia și costul vieții în SUA. Ce propun cei doi candidați?</em></p><p><b>Camil Pârvu</b>: „Viziunea lui Donald Trump este că America trebuie să ridice bariere vamale şi fiscale în raport cu orice alt concurent de pe lume, şi în mod particular cu China. Nu există aliaţi, nu există competitori, există doar duşmani de acest gen. Viziunea lui este apocaliptică. În permanenţă încearcă să arate că totul se duce spre un dezastru complet şi că el e singurul care mai poate salva această ţară. E <em>trademark</em>-ul lui. Din partea Kamalei Harris a venit o altă strategie: aceea de a evita asocierea cu preşedintele actual Joe Biden, care este încă şeful ei politic şi administrativ. Dinamica unei asemenea dezbateri ar fi fost de aşteptat să fie una în care Kamala Harris îşi apără un bilanţ, pentru că este încă în administraţia care guvernează astăzi, iar Donald Trump atacă. În realitate s-a întîmplat invers.”</p><p><em>Kamala Harris vine de pe poziția de vicepreședinte, pe care o ocupă de trei ani și jumătate și promite, totodată, schimbare în bine pentru americani. Una dintre marile încercări pentru ea este să convingă că va face mai mult bine ca președintă decît a făcut în actuala administrație. E un avantaj sau un dezavantaj pentru ea că vine în cursa pentru Casa Albă de pe poziția de vicepreședintă a Statelor Unite?</em></p><p><b>Camil Pârvu</b>: „Odată ce-a devenit vicepreşedintă, Kamala Harris nu a fost cu adevărat o figură publică autonomă. Ea a fost total subordonată agendei publice şi politice a preşedintelui. Vicepreşedintele nu se poate duce în public cu idei sau platforme separate de cele ale preşedintelui, este lipit politic de preşedinte, n-are nici un spaţiu de manifestare. Or, de-abia după retragerea şi estomparea prezenţei publice a lui Biden, Kamala Harris are acest spaţiu şi se afirmă acum politic.”<br/><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15735696-donald-trump-i-kamala-harris-fa-a-n-fa-a-economie-politica-externa-i-viziunea-de-viitor.mp3" length="20791003" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/4zfne2c0g8eza2k43ocfeos4kw1g?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15735696</guid>
    <pubDate>Wed, 11 Sep 2024 20:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15735696/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15735696/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15735696/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15735696/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1729</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>3</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Abuzul sexual în mediul universitar – o problemă sistemică. În căutarea unor soluții</itunes:title>
    <title>Abuzul sexual în mediul universitar – o problemă sistemică. În căutarea unor soluții</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Abuzul sexual în universități este o realitate îngrijorătoare. Un mic fragment din această realitate a ieșit la iveală în această vară, cînd am citit și am ascultat mărturiile unor foste studente de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) despre abuzurile profesorului Alfred Bulai împotriva lor. Mărturiile au apărut în cadrul unei ample investigații jurnalistice realizate de Ioana Moldoveanu pentru platforma Snoop. În urma investigației, Alfred Bulai a fost suspendat ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Abuzul sexual în universități este o realitate îngrijorătoare. Un mic fragment din această realitate a ieșit la iveală în această vară, cînd am citit și am ascultat mărturiile unor foste studente de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) despre abuzurile profesorului Alfred Bulai împotriva lor. Mărturiile au apărut în cadrul unei ample investigații jurnalistice realizate de Ioana Moldoveanu pentru platforma Snoop. În urma investigației, Alfred Bulai a fost suspendat din toate funcțiile de la SNSPA iar Poliția și Parchetul au deschis dosar penal. La începutul lunii septembrie Alfred Bulai a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Este acuzat de folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual şi agresiune sexuală asupra unor foste studente. Ce trebuie să facă universitățile ca să nu mai fie posibil abuzul sexual? Le-am întrebat pe Ionela Băluță (sociolog, profesoară la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, directoarea Centrului pentru Politicile Egalităţii de Şanse) şi pe Miruna Butnaru-Troncotă (conf. univ. la SNSPA, membră în Comisia de etică a departamentului Relaţii Internaţionale).</p><p><b>Miruna Butnaru-Troncotă</b>: „De la bun început am spus că trebuie să tratăm acest caz ca pe o problemă sistemică. Tentaţia imediată este de a personaliza, de a demoniza o persoană – asta e şi o strategie uşoară pentru noi toţi de a scăpa şi de a pune răul exclusiv în cîrca cuiva. Dar ştim bine că în astfel de situaţii e o complicitate mult mai mare decît simpla relaţie între abuzator şi victimă. (...) E bine să conştientizăm că această problemă există în spaţiul universitar românesc de foarte mult timp.”</p><p><b>Ionela Băluță</b>: „Toate discriminările de gen şi violenţele de gen au în spate mecanisme şi moduri de acţiune pe care, dacă nu ai un pic de formare în domeniu, nu le înţelegi. Poţi, la rîndul tău, să reproduci stereotipuri şi convingeri răspîndite şi acceptate social. Ce se recomandă este ca membrii comisiilor de etică să aibă la început de mandat formări pe discriminare şi pe hărţuire. Iar în cazul sesizărilor, de exemplu în Franţa am consultat mai multe politici pe acest domeniu şi se face comisie separată în care sînt invitaţi obligatoriu cel puţin un expert în egalitate de gen şi un psihoterapeut.”</p><p><em> </em></p><p>Apasă<b> „PLAY” </b>ca să înțelegi cum pot universitățile să prevină abuzul sexual și cum pot fi formulate politici solide împotriva hărțuirii în învățămîntul superior. </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Abuzul sexual în universități este o realitate îngrijorătoare. Un mic fragment din această realitate a ieșit la iveală în această vară, cînd am citit și am ascultat mărturiile unor foste studente de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) despre abuzurile profesorului Alfred Bulai împotriva lor. Mărturiile au apărut în cadrul unei ample investigații jurnalistice realizate de Ioana Moldoveanu pentru platforma Snoop. În urma investigației, Alfred Bulai a fost suspendat din toate funcțiile de la SNSPA iar Poliția și Parchetul au deschis dosar penal. La începutul lunii septembrie Alfred Bulai a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Este acuzat de folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual şi agresiune sexuală asupra unor foste studente. Ce trebuie să facă universitățile ca să nu mai fie posibil abuzul sexual? Le-am întrebat pe Ionela Băluță (sociolog, profesoară la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, directoarea Centrului pentru Politicile Egalităţii de Şanse) şi pe Miruna Butnaru-Troncotă (conf. univ. la SNSPA, membră în Comisia de etică a departamentului Relaţii Internaţionale).</p><p><b>Miruna Butnaru-Troncotă</b>: „De la bun început am spus că trebuie să tratăm acest caz ca pe o problemă sistemică. Tentaţia imediată este de a personaliza, de a demoniza o persoană – asta e şi o strategie uşoară pentru noi toţi de a scăpa şi de a pune răul exclusiv în cîrca cuiva. Dar ştim bine că în astfel de situaţii e o complicitate mult mai mare decît simpla relaţie între abuzator şi victimă. (...) E bine să conştientizăm că această problemă există în spaţiul universitar românesc de foarte mult timp.”</p><p><b>Ionela Băluță</b>: „Toate discriminările de gen şi violenţele de gen au în spate mecanisme şi moduri de acţiune pe care, dacă nu ai un pic de formare în domeniu, nu le înţelegi. Poţi, la rîndul tău, să reproduci stereotipuri şi convingeri răspîndite şi acceptate social. Ce se recomandă este ca membrii comisiilor de etică să aibă la început de mandat formări pe discriminare şi pe hărţuire. Iar în cazul sesizărilor, de exemplu în Franţa am consultat mai multe politici pe acest domeniu şi se face comisie separată în care sînt invitaţi obligatoriu cel puţin un expert în egalitate de gen şi un psihoterapeut.”</p><p><em> </em></p><p>Apasă<b> „PLAY” </b>ca să înțelegi cum pot universitățile să prevină abuzul sexual și cum pot fi formulate politici solide împotriva hărțuirii în învățămîntul superior. </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15728452-abuzul-sexual-in-mediul-universitar-o-problema-sistemica-in-cautarea-unor-solu-ii.mp3" length="21364023" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/9cqjmaixz2844n3qnsrv9o8k7isj?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15728452</guid>
    <pubDate>Tue, 10 Sep 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15728452/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15728452/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15728452/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15728452/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1777</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>2</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Anul electoral 2024 și „zeul democrației”. Un dialog cu sociologii Oana-Valentina Suciu și Mircea Kivu</itunes:title>
    <title>Anul electoral 2024 și „zeul democrației”. Un dialog cu sociologii Oana-Valentina Suciu și Mircea Kivu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cum se raportează cetăţenii români la anul electoral 2024? Cît de interesaţi au fost şi sînt de cele patru scrutinuri? Ce spun rezultatele din iunie, la alegerile pentru administraţiile locale şi pentru Parlamentul European, despre preferinţele pentru viitoarele alegeri, cele pentru funcţia de preşedinte al României şi pentru parlament? I-am întrebat pe sociologii Oana-Valentina Suciu şi Mircea Kivu. În iunie, la alegerile comasate, peste 52% dintre cei cu drept de vot s-au prezentat la urne....]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cum se raportează cetăţenii români la anul electoral 2024? Cît de interesaţi au fost şi sînt de cele patru scrutinuri? Ce spun rezultatele din iunie, la alegerile pentru administraţiile locale şi pentru Parlamentul European, despre preferinţele pentru viitoarele alegeri, cele pentru funcţia de preşedinte al României şi pentru parlament? I-am întrebat pe sociologii Oana-Valentina Suciu şi Mircea Kivu.<br/><em>În iunie, la alegerile comasate, peste 52% dintre cei cu drept de vot s-au prezentat la urne. Ce spune această cifră despre interesul cetățenilor pentru cei care îi reprezintă la nivel local și la nivel european?</em><br/>Oana-Valentina Suciu: „Probabil alegerile locale au ridicat rata de prezenţă la vot. În general, alegerile europarlamentare nu prea aduc alegătorii la urne. (...) Probabil că nemulţumirile acumulate în ultimii patru, cinci ani au scos alegătorii la urne. Dar e important să facem distincţii legate de tipurile de alegători. S-a votat mai mult în rural decît în urban, în ruralul mic şi relativ izolat de centrele urbane mari. Pentru că nemulţumirea alegătorilor în mediul urban, mai ales în urbanul mare, se manifestă prin sancţionarea candidaţilor şi partidelor prin neprezentarea la vot.”<br/><em>În noiembrie și decembrie vom avea trei duminici la rînd cu alegeri. Vor avea cetățenii suficientă motivație să se prezinte la vot în trei duminici consecutive? </em><br/>Mircea Kivu: „Mă tem că nu. Mă tem că de data asta modul în care s-au gîndit guvernanţii să programeze alegerile va avea efect negativ asupra prezenţei la vot. Şi va favoriza partidele mari, care oricum sînt favorizate de o lege electorală strîmbă. Pentru că, de exemplu, partidele parlamentare au reprezentanţi în toate secţiile de vot şi particpă la numărarea voturilor, partidele mici nu. Şi avem deja din start două categorii de candidaţi: favorizaţi şi nefavorizaţi.”<br/><em>Observăm în multe ţări europene o creştere a popularităţii partidelor extremiste, naţionaliste, suveraniste. Există un risc în acest sens, poate fi România cuprinsă şi ea de acest val?</em><br/>Mircea Kivu: „Din păcate este cuprinsă. Şi nu mă refer numai la două partide etichetate ca suveraniste, ci şi la faptul că discursul populist, suveranist pătrunde, mai mult sau mai puţin subteran, şi-n partidele mainstream.&quot; <br/><em>Cum se poate apăra democraţia de aceste riscuri?</em><br/>Oana-Valentina Suciu: „Prin prezenţa la vot. Prin educaţie, prin educaţie civică, prin alte forme de participare civică şi politică. Votul e participarea cea mai vizibilă şi cu rezultate obţinute rapid.”<br/><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral - inclusiv o poveste frumoasă despre vot și „zeul democrației”<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cum se raportează cetăţenii români la anul electoral 2024? Cît de interesaţi au fost şi sînt de cele patru scrutinuri? Ce spun rezultatele din iunie, la alegerile pentru administraţiile locale şi pentru Parlamentul European, despre preferinţele pentru viitoarele alegeri, cele pentru funcţia de preşedinte al României şi pentru parlament? I-am întrebat pe sociologii Oana-Valentina Suciu şi Mircea Kivu.<br/><em>În iunie, la alegerile comasate, peste 52% dintre cei cu drept de vot s-au prezentat la urne. Ce spune această cifră despre interesul cetățenilor pentru cei care îi reprezintă la nivel local și la nivel european?</em><br/>Oana-Valentina Suciu: „Probabil alegerile locale au ridicat rata de prezenţă la vot. În general, alegerile europarlamentare nu prea aduc alegătorii la urne. (...) Probabil că nemulţumirile acumulate în ultimii patru, cinci ani au scos alegătorii la urne. Dar e important să facem distincţii legate de tipurile de alegători. S-a votat mai mult în rural decît în urban, în ruralul mic şi relativ izolat de centrele urbane mari. Pentru că nemulţumirea alegătorilor în mediul urban, mai ales în urbanul mare, se manifestă prin sancţionarea candidaţilor şi partidelor prin neprezentarea la vot.”<br/><em>În noiembrie și decembrie vom avea trei duminici la rînd cu alegeri. Vor avea cetățenii suficientă motivație să se prezinte la vot în trei duminici consecutive? </em><br/>Mircea Kivu: „Mă tem că nu. Mă tem că de data asta modul în care s-au gîndit guvernanţii să programeze alegerile va avea efect negativ asupra prezenţei la vot. Şi va favoriza partidele mari, care oricum sînt favorizate de o lege electorală strîmbă. Pentru că, de exemplu, partidele parlamentare au reprezentanţi în toate secţiile de vot şi particpă la numărarea voturilor, partidele mici nu. Şi avem deja din start două categorii de candidaţi: favorizaţi şi nefavorizaţi.”<br/><em>Observăm în multe ţări europene o creştere a popularităţii partidelor extremiste, naţionaliste, suveraniste. Există un risc în acest sens, poate fi România cuprinsă şi ea de acest val?</em><br/>Mircea Kivu: „Din păcate este cuprinsă. Şi nu mă refer numai la două partide etichetate ca suveraniste, ci şi la faptul că discursul populist, suveranist pătrunde, mai mult sau mai puţin subteran, şi-n partidele mainstream.&quot; <br/><em>Cum se poate apăra democraţia de aceste riscuri?</em><br/>Oana-Valentina Suciu: „Prin prezenţa la vot. Prin educaţie, prin educaţie civică, prin alte forme de participare civică şi politică. Votul e participarea cea mai vizibilă şi cu rezultate obţinute rapid.”<br/><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral - inclusiv o poveste frumoasă despre vot și „zeul democrației”<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15721557-anul-electoral-2024-i-zeul-democra-iei-un-dialog-cu-sociologii-oana-valentina-suciu-i-mircea-kivu.mp3" length="20325789" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/rz2ngewo4yuzo0k1gj9p3tz0esfu?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15721557</guid>
    <pubDate>Mon, 09 Sep 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15721557/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15721557/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15721557/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15721557/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1690</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>5</itunes:season>
    <itunes:episode>1</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Svetlana Cârstean despre romanul „Dragă nemernicule” de Virginie Despentes: „Cartea asta îți lasă senzația că ai vrea să scrii pe tine o parte din ea”</itunes:title>
    <title>Svetlana Cârstean despre romanul „Dragă nemernicule” de Virginie Despentes: „Cartea asta îți lasă senzația că ai vrea să scrii pe tine o parte din ea”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Romanul „Dragă nemernicule” de Virginie Despentes, apărut la Editura Trei, în traducerea Svetlanei Cârstean, este o carte profund ancorată în lumea contemporană și în multiplele ei teme sensibile, cu potențial exploziv. Se vorbește mult despre feminism/feminisme, patriarhat, violență sexuală, dar și despre droguri și relația artiștilor cu ele, despre alcool și mitul legăturii dintre genialitate și consumul de alcool, despre dependență și abstinență dar și despre puterea rețelelor de socializa...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Romanul „Dragă nemernicule” de Virginie Despentes, apărut la Editura Trei, în traducerea Svetlanei Cârstean, este o carte profund ancorată în lumea contemporană și în multiplele ei teme sensibile, cu potențial exploziv. Se vorbește mult despre feminism/feminisme, patriarhat, violență sexuală, dar și despre droguri și relația artiștilor cu ele, despre alcool și mitul legăturii dintre genialitate și consumul de alcool, despre dependență și abstinență dar și despre puterea rețelelor de socializare și impactul lor în lumea de azi. E un roman epistolar ai cărui protagoniști sînt Oscar, un scriitor de 43 de ani, și Rebecca, o actriță în vogă ajunsă la 50 de ani. Lor li se alătură tînăra Zoé, care ține un blog feminist.<br/>Am vorbit cu traducătoarea Svetlana Cârstean despre romanul „Dragă nemernicule” și despre autoarea lui, Virginie Despentes, „regina punk a literaturii franceze”. </p><p>Svetlana Cârstean: „Virginie Despentes panoramează toate temele ultimilor ani, toate temele în care trăim în continuare. E un diamant cartea asta. Pe orice parte te uiți poți să vezi ceva. Pe orice fereastră a ei te uiți ai o priveliște către o anumită temă. Ceea ce face ca această carte să fie de interes pentru toți cititorii care ar deschide-o. Pentru că sînt vizați și cititorii foarte tineri dar în același timp și cititorii de alte vîrste.”</p><p><em>Cartea are o structură simplă și eficientă: fiecare dintre cele trei voci principale vorbește la persoana întîi, fiindcă e vorba despre postări pe un blog sau emailuri. Ce dificultăți ai avut ca traducătoare? <br/></em>Svetlana Cârstean: „Limbajul este marele personaj al acestei cărți. Marea forță a lui Virginie Despentes este în evacuarea furiei, în evacuarea indignării și în manevrarea limbajului. (...) Limbajul, la fiecare pagină, îți pune probleme, ca traducător. A trebuit să lucrez mult, să fac multă documentare, pe mai multe domenii. În plus, mi s-a părut că romanul are o mare poeticitate, bine gîndită, și, mai ales, are ceva de hip-hop, are un ritm de rap și în ideea acestui ritm am și tradus. A fost o experiență extraordinară pentru mine și ca scriitoare, pentru că am eliberat și eu niște lucruri traducînd. (...) Cartea asta îți lasă senzația la sfîrșit că ai vrea să scrii pe tine o parte din ea.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Romanul „Dragă nemernicule” de Virginie Despentes, apărut la Editura Trei, în traducerea Svetlanei Cârstean, este o carte profund ancorată în lumea contemporană și în multiplele ei teme sensibile, cu potențial exploziv. Se vorbește mult despre feminism/feminisme, patriarhat, violență sexuală, dar și despre droguri și relația artiștilor cu ele, despre alcool și mitul legăturii dintre genialitate și consumul de alcool, despre dependență și abstinență dar și despre puterea rețelelor de socializare și impactul lor în lumea de azi. E un roman epistolar ai cărui protagoniști sînt Oscar, un scriitor de 43 de ani, și Rebecca, o actriță în vogă ajunsă la 50 de ani. Lor li se alătură tînăra Zoé, care ține un blog feminist.<br/>Am vorbit cu traducătoarea Svetlana Cârstean despre romanul „Dragă nemernicule” și despre autoarea lui, Virginie Despentes, „regina punk a literaturii franceze”. </p><p>Svetlana Cârstean: „Virginie Despentes panoramează toate temele ultimilor ani, toate temele în care trăim în continuare. E un diamant cartea asta. Pe orice parte te uiți poți să vezi ceva. Pe orice fereastră a ei te uiți ai o priveliște către o anumită temă. Ceea ce face ca această carte să fie de interes pentru toți cititorii care ar deschide-o. Pentru că sînt vizați și cititorii foarte tineri dar în același timp și cititorii de alte vîrste.”</p><p><em>Cartea are o structură simplă și eficientă: fiecare dintre cele trei voci principale vorbește la persoana întîi, fiindcă e vorba despre postări pe un blog sau emailuri. Ce dificultăți ai avut ca traducătoare? <br/></em>Svetlana Cârstean: „Limbajul este marele personaj al acestei cărți. Marea forță a lui Virginie Despentes este în evacuarea furiei, în evacuarea indignării și în manevrarea limbajului. (...) Limbajul, la fiecare pagină, îți pune probleme, ca traducător. A trebuit să lucrez mult, să fac multă documentare, pe mai multe domenii. În plus, mi s-a părut că romanul are o mare poeticitate, bine gîndită, și, mai ales, are ceva de hip-hop, are un ritm de rap și în ideea acestui ritm am și tradus. A fost o experiență extraordinară pentru mine și ca scriitoare, pentru că am eliberat și eu niște lucruri traducînd. (...) Cartea asta îți lasă senzația la sfîrșit că ai vrea să scrii pe tine o parte din ea.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15249850-svetlana-carstean-despre-romanul-draga-nemernicule-de-virginie-despentes-cartea-asta-i-i-lasa-senza-ia-ca-ai-vrea-sa-scrii-pe-tine-o-parte-din-ea.mp3" length="19178151" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/p7qcsybixq4o1nfsbza96h4zzhi1?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15249850</guid>
    <pubDate>Sat, 15 Jun 2024 11:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15249850/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15249850/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15249850/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15249850/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1594</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>175</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Mihaela Buruiană: „Vreau să implic cititorul în experiența lecturii”</itunes:title>
    <title>Mihaela Buruiană: „Vreau să implic cititorul în experiența lecturii”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Mihaela Buruiană a debutat cu volumul de povestiri „Pe cine iubești mai mult?”, apărut la Nemira. Este o colecție de povești avînd în centru personaje mai întîi copii, apoi adolescenți și tineri adulți, surprinși la începutul anilor ’90 și ceva mai tîrziu, la țară, în mediul mic urban dar și în București. Autoarea urmărește mai ales mișcările interioare, sondează cu finețe sufletul copiilor, neliniștile și frămîntările vîrstelor mici, relațiile între copii, cu cruzimile specifice lor, în prim...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Mihaela Buruiană a debutat cu volumul de povestiri „Pe cine iubești mai mult?”, apărut la Nemira. Este o colecție de povești avînd în centru personaje mai întîi copii, apoi adolescenți și tineri adulți, surprinși la începutul anilor ’90 și ceva mai tîrziu, la țară, în mediul mic urban dar și în București. Autoarea urmărește mai ales mișcările interioare, sondează cu finețe sufletul copiilor, neliniștile și frămîntările vîrstelor mici, relațiile între copii, cu cruzimile specifice lor, în prima parte, iar apoi surprinde cu inteligență și atenție relații tensionate sau chinuite de iubire, relații între adulți, abuzuri, dar și povești luminoase. <br/>Mihaela Buruiană: „Am vrut să spun povești de viață care nu au neapărat mize foarte mari. Sînt întîmplări aparent banale, sînt relații obișnuite de familie, de prietenie sau de cuplu, dar care te marchează într-un fel și te transformă.”<br/><em>O parte dintre personaje apar în mai multe povestiri, în unele sînt personajele principale, în altele apar în fundal, și asta nu poate fi decît o surpriză plăcută pentru cititor. </em><br/>Mihaela Buruiană: „M-a interesat să urmăresc evoluția în timp a personajelor. Pentru că viața ne ia prin surprindere de multe ori. Ne schimbăm și noi, se schimbă și circumstanțele și toate micile și marile experiențe, de la vorbe sau gesturi pînă la lucruri mai profunde și mai dramatice ne schimbă, ne transformă.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Mihaela Buruiană a debutat cu volumul de povestiri „Pe cine iubești mai mult?”, apărut la Nemira. Este o colecție de povești avînd în centru personaje mai întîi copii, apoi adolescenți și tineri adulți, surprinși la începutul anilor ’90 și ceva mai tîrziu, la țară, în mediul mic urban dar și în București. Autoarea urmărește mai ales mișcările interioare, sondează cu finețe sufletul copiilor, neliniștile și frămîntările vîrstelor mici, relațiile între copii, cu cruzimile specifice lor, în prima parte, iar apoi surprinde cu inteligență și atenție relații tensionate sau chinuite de iubire, relații între adulți, abuzuri, dar și povești luminoase. <br/>Mihaela Buruiană: „Am vrut să spun povești de viață care nu au neapărat mize foarte mari. Sînt întîmplări aparent banale, sînt relații obișnuite de familie, de prietenie sau de cuplu, dar care te marchează într-un fel și te transformă.”<br/><em>O parte dintre personaje apar în mai multe povestiri, în unele sînt personajele principale, în altele apar în fundal, și asta nu poate fi decît o surpriză plăcută pentru cititor. </em><br/>Mihaela Buruiană: „M-a interesat să urmăresc evoluția în timp a personajelor. Pentru că viața ne ia prin surprindere de multe ori. Ne schimbăm și noi, se schimbă și circumstanțele și toate micile și marile experiențe, de la vorbe sau gesturi pînă la lucruri mai profunde și mai dramatice ne schimbă, ne transformă.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15249940-mihaela-buruiana-vreau-sa-implic-cititorul-in-experien-a-lecturii.mp3" length="9733781" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/r8ir94phn6sgfsrrhb8z7yesad3q?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15249940</guid>
    <pubDate>Fri, 14 Jun 2024 15:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15249940/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15249940/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15249940/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15249940/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>807</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>174</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Planul de Pace în 10 puncte al lui Zelenski. Summitul din Elveția și viitorul Ucrainei</itunes:title>
    <title>Planul de Pace în 10 puncte al lui Zelenski. Summitul din Elveția și viitorul Ucrainei</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Summitul pentru pace în Ucraina va avea loc în Elveția în 15 și 16 iunie. Zeci de state și organizații internaționale și-au anunțat participarea. Rusia nu a fost invitată. Se va discuta despre planul de pace în zece puncte, propus de președintele ucrainean Volodimir Zelenski încă din 2022, despre securitate nucleară, securitate alimentară și problematica umanitară. Care e miza acestui summit global? Cum se va reconfigura atitudinea Uniunii Europene pentru Ucraina după alegerile europarlamenta...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Summitul pentru pace în Ucraina va avea loc în Elveția în 15 și 16 iunie. Zeci de state și organizații internaționale și-au anunțat participarea. Rusia nu a fost invitată. Se va discuta despre planul de pace în zece puncte, propus de președintele ucrainean Volodimir Zelenski încă din 2022, despre securitate nucleară, securitate alimentară și problematica umanitară. Care e miza acestui summit global? Cum se va reconfigura atitudinea Uniunii Europene pentru Ucraina după alegerile europarlamentare? I-am întrebat pe Luciana Ghica şi Camil Pârvu, conferențiari Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.</p><p> Luciana Ghica: „Miza acestor întîlniri nu este încă de a aduce Rusia la masă. Rusia de la primul summit a refuzat să participe la astfel de discuţii internaţionale. Miza e mai degrabă de a menţine interesul internaţional pentru problematică şi de a aduce aliaţi, în special din Sudul global, alături de Ucraina, mai ales că în Sudul global Rusia şi China au reuşit în ultimii doi ani să limiteze sau să diminueze sprijinul pentru Ucraina.”</p><p>Camil Pârvu: „Este o regularitate a acestor întîlniri. E bine că ele sînt programate şi că atenţia opiniei publice, dar mai ales a elitelor politice şi economice occidentale este în continuare focalizată pe Ucraina. Vedem că există, de la sfîrşitul anului trecut, un soi de oboseală legată de război, care se răspîndeşte în destul de multe societăţi. E o problemă, nu insurmontabilă, dar e o problemă gestionată şi prin această instituţionalizare a sprijinului pentru Ucraina. Pentru că despre asta vorbim: succesiunea de evenimente, de întruniri şi de formule în care discutăm săptămîna aceasta despre Ucraina reprezintă o instituţionalizare a ajutorului.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Summitul pentru pace în Ucraina va avea loc în Elveția în 15 și 16 iunie. Zeci de state și organizații internaționale și-au anunțat participarea. Rusia nu a fost invitată. Se va discuta despre planul de pace în zece puncte, propus de președintele ucrainean Volodimir Zelenski încă din 2022, despre securitate nucleară, securitate alimentară și problematica umanitară. Care e miza acestui summit global? Cum se va reconfigura atitudinea Uniunii Europene pentru Ucraina după alegerile europarlamentare? I-am întrebat pe Luciana Ghica şi Camil Pârvu, conferențiari Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.</p><p> Luciana Ghica: „Miza acestor întîlniri nu este încă de a aduce Rusia la masă. Rusia de la primul summit a refuzat să participe la astfel de discuţii internaţionale. Miza e mai degrabă de a menţine interesul internaţional pentru problematică şi de a aduce aliaţi, în special din Sudul global, alături de Ucraina, mai ales că în Sudul global Rusia şi China au reuşit în ultimii doi ani să limiteze sau să diminueze sprijinul pentru Ucraina.”</p><p>Camil Pârvu: „Este o regularitate a acestor întîlniri. E bine că ele sînt programate şi că atenţia opiniei publice, dar mai ales a elitelor politice şi economice occidentale este în continuare focalizată pe Ucraina. Vedem că există, de la sfîrşitul anului trecut, un soi de oboseală legată de război, care se răspîndeşte în destul de multe societăţi. E o problemă, nu insurmontabilă, dar e o problemă gestionată şi prin această instituţionalizare a sprijinului pentru Ucraina. Pentru că despre asta vorbim: succesiunea de evenimente, de întruniri şi de formule în care discutăm săptămîna aceasta despre Ucraina reprezintă o instituţionalizare a ajutorului.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15244660-planul-de-pace-in-10-puncte-al-lui-zelenski-summitul-din-elve-ia-i-viitorul-ucrainei.mp3" length="19635412" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/sabbtlmq79kak8tvxyfvvytphqil?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15244660</guid>
    <pubDate>Thu, 13 Jun 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15244660/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15244660/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15244660/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15244660/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1632</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>173</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ioana Constantin-Bercean despre perspectivele de pace în Gaza: „Inimaginabilul din 7 octombrie a readus în discuţie inimaginabila soluţie a celor două state”</itunes:title>
    <title>Ioana Constantin-Bercean despre perspectivele de pace în Gaza: „Inimaginabilul din 7 octombrie a readus în discuţie inimaginabila soluţie a celor două state”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a aprobat propunerea președintelui american Joe Biden de încetare permanentă a focului între Israel și Hamas în Fîșia Gaza. Comisia de anchetă a ONU a constatat că și Hamas, și Israel au comis crime de război. Cum  reacționează cele două părți aflate în conflict la propunerile negociatorilor? Care sînt perspectivele de pace în regiune? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institut...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a aprobat propunerea președintelui american Joe Biden de încetare permanentă a focului între Israel și Hamas în Fîșia Gaza. Comisia de anchetă a ONU a constatat că și Hamas, și Israel au comis crime de război. Cum  reacționează cele două părți aflate în conflict la propunerile negociatorilor? Care sînt perspectivele de pace în regiune? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI).</p><p><em>Vor putea fi traşi vreodată la răspundere cei care au comis crime?</em></p><p>Ioana Constantin-Bercean: „Sincer, mă îndoiesc. Să ne gîndim că atunci cînd vorbim despre Israel, întotdeauna va exista undeva, deasupra oricărei discuţii sau negocieri, memoria Holocaustului. Orice se va decide se va lua în considerare şi acea traumă. În plus, trebuie să gîndim pragmatic: cine să îi judece pe premierul israelian şi pe membrii guvernului său? Cel mult, aceşti politicieni vor răspunde în faţa propriilor cetăţeni pentru acte anterioare atacului de la 7 octombrie. Premierul Netanyahu şi-a asumat apărarea Israelului dar a eşuat. Percepţia israeliană este că a eşuat în planul lui de a apăra Israelul împotriva oricăror pericole. Dar, dacă cineva va fi vreodată găsit vinovat, nu va fi găsit vinovat de crime împotriva umanităţii, ci, pe plan intern, de anumite erori politice. Nu va fi un proces extern. Iar în ceea ce priveşte teroriştii Hamas care mai sînt în viaţă, va fi foarte greu să fie găsiţi dar există foarte mari şanse, chiar dacă acest război se va încheia, ca teroriştii care au rămas în viaţă să fie urmăriţi şi vînaţi, aşa cum s-a întîmplat după atacurile din timpul Olimpiadei de la München. Probabil că israelienii vor face acest lucru. Nu văd vreun tribunal internaţional care va reuşi la un moment dat să-i aducă pe terorişti să fie judecaţi, cum a fost judecat Miloşevici.”</p><p><em>Cum vedeţi evoluția războiului din Fîșia Gaza în viitorul apropiat?</em></p><p>Ioana Constantin-Bercean: „Premierul Netanyahu nu are nici un interes acum să încheie războiul. Cu cît va continua mai mult războiul, el va rămîne la putere şi poate spera şi la o victorie a lui Donald Trump în SUA. Dacă Trump va cîştiga alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie, războiul va lua o anume turnură, dacă va cîştiga preşedintele în funcţie, Joe Biden, atunci lucrurile vor merge în direcţia negocierilor şi înspre soluţia celor două state. Care nu se va întîmpla astăzi, mîine sau anul viitor. Dar inimaginabilul din 7 octombrie a readus în discuţie inimaginabila soluţie a celor două state.”  </p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a aprobat propunerea președintelui american Joe Biden de încetare permanentă a focului între Israel și Hamas în Fîșia Gaza. Comisia de anchetă a ONU a constatat că și Hamas, și Israel au comis crime de război. Cum  reacționează cele două părți aflate în conflict la propunerile negociatorilor? Care sînt perspectivele de pace în regiune? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI).</p><p><em>Vor putea fi traşi vreodată la răspundere cei care au comis crime?</em></p><p>Ioana Constantin-Bercean: „Sincer, mă îndoiesc. Să ne gîndim că atunci cînd vorbim despre Israel, întotdeauna va exista undeva, deasupra oricărei discuţii sau negocieri, memoria Holocaustului. Orice se va decide se va lua în considerare şi acea traumă. În plus, trebuie să gîndim pragmatic: cine să îi judece pe premierul israelian şi pe membrii guvernului său? Cel mult, aceşti politicieni vor răspunde în faţa propriilor cetăţeni pentru acte anterioare atacului de la 7 octombrie. Premierul Netanyahu şi-a asumat apărarea Israelului dar a eşuat. Percepţia israeliană este că a eşuat în planul lui de a apăra Israelul împotriva oricăror pericole. Dar, dacă cineva va fi vreodată găsit vinovat, nu va fi găsit vinovat de crime împotriva umanităţii, ci, pe plan intern, de anumite erori politice. Nu va fi un proces extern. Iar în ceea ce priveşte teroriştii Hamas care mai sînt în viaţă, va fi foarte greu să fie găsiţi dar există foarte mari şanse, chiar dacă acest război se va încheia, ca teroriştii care au rămas în viaţă să fie urmăriţi şi vînaţi, aşa cum s-a întîmplat după atacurile din timpul Olimpiadei de la München. Probabil că israelienii vor face acest lucru. Nu văd vreun tribunal internaţional care va reuşi la un moment dat să-i aducă pe terorişti să fie judecaţi, cum a fost judecat Miloşevici.”</p><p><em>Cum vedeţi evoluția războiului din Fîșia Gaza în viitorul apropiat?</em></p><p>Ioana Constantin-Bercean: „Premierul Netanyahu nu are nici un interes acum să încheie războiul. Cu cît va continua mai mult războiul, el va rămîne la putere şi poate spera şi la o victorie a lui Donald Trump în SUA. Dacă Trump va cîştiga alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie, războiul va lua o anume turnură, dacă va cîştiga preşedintele în funcţie, Joe Biden, atunci lucrurile vor merge în direcţia negocierilor şi înspre soluţia celor două state. Care nu se va întîmpla astăzi, mîine sau anul viitor. Dar inimaginabilul din 7 octombrie a readus în discuţie inimaginabila soluţie a celor două state.”  </p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15238592-ioana-constantin-bercean-despre-perspectivele-de-pace-in-gaza-inimaginabilul-din-7-octombrie-a-readus-in-discutie-inimaginabila-solutie-a-celor-doua-state.mp3" length="20116781" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/qt2qfysst37p5il2p80uq00g4730?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15238592</guid>
    <pubDate>Wed, 12 Jun 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15238592/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15238592/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15238592/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15238592/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1672</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>172</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Alegeri în România - un test pentru democrație  </itunes:title>
    <title>Alegeri în România - un test pentru democrație  </title>
    <itunes:summary><![CDATA[La alegerile de duminică, peste 50% dintre alegătorii români s-au prezentat la urne. Cum au votat? Ce consecințe a avut comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare? Cum arată harta României după alegerile locale de duminică? I-am întrebat pe Septimius Pârvu, de la asociaţia ExpertForum, expert în bună guvernare, şi pe Oana-Valentina Suciu, sociolog, conf. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Există destule suspiciuni de fraudă sau de eroare, sînt anchete î...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>La alegerile de duminică, peste 50% dintre alegătorii români s-au prezentat la urne. Cum au votat? Ce consecințe a avut comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare? Cum arată harta României după alegerile locale de duminică? I-am întrebat pe Septimius Pârvu, de la asociaţia ExpertForum, expert în bună guvernare, şi pe Oana-Valentina Suciu, sociolog, conf. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><em>Există destule suspiciuni de fraudă sau de eroare, sînt anchete în curs, ameninţări cu instanţa, solicitări de renumărare a voturilor acolo unde scorul e strîns.</em></p><p>Septimius Pârvu: „În unele comunităţi se întîmplă lucruri mai puţin curate la fiecare tur de scrutin. Pornind de la nereguli în ziua alegerilor, pînă la procese verbale. Cu riscul de a prelungi un pic procesul, cred că este foarte important ca acolo unde sînt cereri de renumărare a voturilor, cereri pentru care există o bază, renumărarea să fie făcută. E important să mai acordăm cîteva ore democraţiei, pentru că s-ar putea ca acele cîteva ore să ne ducă la răspunsul corect. (...) Campania pentru locale cred că a mîncat tot spaţiul pentru europarlamentare. Cred că şi ziua alegerilor a reflectat acest lucru, în sensul în care foarte multe dintre nereguli sînt legate de locale. E clar că a fost o bătălie pentru locale.”</p><p><em>Peste 50% dintre alegătorii cu cetățenie română s-au prezentat duminică la urne pentru alegeri locale și europarlamentare. Cum citiţi această cifră?</em></p><p>Oana-Valentina Suciu: „O citesc oarecum în cheie pozitivă. Ne aşteptam la o prezenţă la urne mai scăzută. Cifra este asemănătoare cu cea de la precedentele alegeri pentru Parlamentul European, cele din 2019. Ca să nuanţăm un pic, depinde şi unde a fost prezenţa mai mare la vot, în ce zone ale ţării, pe ce grupe de vîrstă... Se putea şi mai bine, dar ne încadrăm în media europeană.”</p><p> Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>La alegerile de duminică, peste 50% dintre alegătorii români s-au prezentat la urne. Cum au votat? Ce consecințe a avut comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare? Cum arată harta României după alegerile locale de duminică? I-am întrebat pe Septimius Pârvu, de la asociaţia ExpertForum, expert în bună guvernare, şi pe Oana-Valentina Suciu, sociolog, conf. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p><em>Există destule suspiciuni de fraudă sau de eroare, sînt anchete în curs, ameninţări cu instanţa, solicitări de renumărare a voturilor acolo unde scorul e strîns.</em></p><p>Septimius Pârvu: „În unele comunităţi se întîmplă lucruri mai puţin curate la fiecare tur de scrutin. Pornind de la nereguli în ziua alegerilor, pînă la procese verbale. Cu riscul de a prelungi un pic procesul, cred că este foarte important ca acolo unde sînt cereri de renumărare a voturilor, cereri pentru care există o bază, renumărarea să fie făcută. E important să mai acordăm cîteva ore democraţiei, pentru că s-ar putea ca acele cîteva ore să ne ducă la răspunsul corect. (...) Campania pentru locale cred că a mîncat tot spaţiul pentru europarlamentare. Cred că şi ziua alegerilor a reflectat acest lucru, în sensul în care foarte multe dintre nereguli sînt legate de locale. E clar că a fost o bătălie pentru locale.”</p><p><em>Peste 50% dintre alegătorii cu cetățenie română s-au prezentat duminică la urne pentru alegeri locale și europarlamentare. Cum citiţi această cifră?</em></p><p>Oana-Valentina Suciu: „O citesc oarecum în cheie pozitivă. Ne aşteptam la o prezenţă la urne mai scăzută. Cifra este asemănătoare cu cea de la precedentele alegeri pentru Parlamentul European, cele din 2019. Ca să nuanţăm un pic, depinde şi unde a fost prezenţa mai mare la vot, în ce zone ale ţării, pe ce grupe de vîrstă... Se putea şi mai bine, dar ne încadrăm în media europeană.”</p><p> Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15231955-alegeri-in-romania-un-test-pentru-democra-ie.mp3" length="19728180" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/8dhmfr41dbytcwhnkqls4114gpue?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15231955</guid>
    <pubDate>Tue, 11 Jun 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15231955/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15231955/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15231955/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15231955/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1640</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>171</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Populiști, extremiști, eurosceptici: cum arată viitorul Parlament European?</itunes:title>
    <title>Populiști, extremiști, eurosceptici: cum arată viitorul Parlament European?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Partidele eurosceptice, populiste și de extremă dreapta au cîștigat un număr important de voturi în mai multe țări europene după scrutinul de duminică pentru Parlamentul European. În Franța, partidul Rassemblement National, condus de Jordan Bardella, urmașul lui Marine Le Pen, obţine aproximativ 32% din voturi, mai mult decît dublul voturilor pentru partidul președintelui Emmanuel Macron, care, în urma rezultatelor, a dizolvat duminică seara parlamentul francez și a anunțat alegeri legislativ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Partidele eurosceptice, populiste și de extremă dreapta au cîștigat un număr important de voturi în mai multe țări europene după scrutinul de duminică pentru Parlamentul European. În Franța, partidul Rassemblement National, condus de Jordan Bardella, urmașul lui Marine Le Pen, obţine aproximativ 32% din voturi, mai mult decît dublul voturilor pentru partidul președintelui Emmanuel Macron, care, în urma rezultatelor, a dizolvat duminică seara parlamentul francez și a anunțat alegeri legislative în această vară. În Germania, social-democrații cancelarului Olaf Scholz au obținut locul al treilea, cel mai slab din istorie, fiind devansați de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania. În România pe locul întîi s-a clasat alianţa PSD-PNL, cu peste 50% din voturi, urmată de AUR, care a fost votat de 16% dintre alegători. Ce semnificaţie au victoriile extremei drepte din Europa de Vest pentru viitorul Parlament European? Care sînt explicațiile pentru creșterea simpatiei față de populiști și eurosceptici în Europa de Vest? I-am întrebat pe Raluca Alexandrescu, conf. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, şi Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.</p><p> Raluca Alexandrescu: „Dacă ne uităm la discursul partidului Rassemblement National, de exemplu, şi la distribuţia lui în interiorul Franţei, putem vedea că zonele care erau tradiţional, pînă în anii 90, fiefuri ale Partidului Socialist şi chiar ale Partidului Comunist, au fost încetul cu încetul colorate în culorile Frontului Naţional, înainte, şi-acum ale moştenitorului său, Rassemblement National. Pentru că partidele socialiste au pierdut din ce în ce mai mult contactul cu o agendă socială care a evoluat mai încet, a rămas la aceleaşi probleme. Care sînt cele vehiculate acum, cu succes electoral, de reprezentanţii Rassemblement National: puterea de cumpărare, veniturile din ce în ce mai mici, calitatea vieţii. Acestea nu sînt chestiuni care exclud o agendă socială, ci dimpotrivă. Numai că o pun în lumină în alte moduri şi mai ales în opoziţie, forţată, dar foarte de succes, cu agenda europeană. Agenda europeană a început să pară o frînă în calea prosperităţii popoarelor europene. Ceea ce este o percepţie pe cît de falsă pe atît de dezastruoasă din perspectiva viitorului unei construcţii europene solide.”</p><p><em>Pentru prima dată în România, alegerile europarlamentare au fost comasate cu alegerile locale, în speranţa unei mobilizări mai mari a electoratului. Cum a funcţionat această comasare?</em></p><p>Claudiu Degeratu: „A funcţionat în favoarea coaliţiei PSD-PNL. Estomparea agendei europene din dezbaterea internă a favorizat de fapt un rezultat bun al coaliţiei la putere pentru alegerile locale. Ceea ce era cel mai important obiectiv al celor două partide. Aproape că a dispărut dezbaterea europeană din timpul campaniei electorale care tocmai s-a încheiat. Şi rămînem cu rezultatele, le interpretăm dar nu rămînem şi cu nişte lecţii sau măcar cu corelarea acestor rezultate cu nişte idei. În primele declaraţii, cei doi şefi ale celor două partide din coaliţia de guvrnare au spus că e un cîştig pentru democraţie. Dar dacă cerem să dezvoltăm mai mult acest subiect, nu înţelegem nimic altceva despre, să zicem, agenda strategică europeană 2024-2029. În alte ţări s-a discutat direct dacă Europa trebuie să fie mai sigură, mai competitivă sau mai democratică decît este acum. Noi ne mîndrim că am avut participare de peste 50% şi că au cîştigat partidele tradiţionale democratice. Cam asta e cartea noastră de vizită. Dar nu avem o perspectivă.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Partidele eurosceptice, populiste și de extremă dreapta au cîștigat un număr important de voturi în mai multe țări europene după scrutinul de duminică pentru Parlamentul European. În Franța, partidul Rassemblement National, condus de Jordan Bardella, urmașul lui Marine Le Pen, obţine aproximativ 32% din voturi, mai mult decît dublul voturilor pentru partidul președintelui Emmanuel Macron, care, în urma rezultatelor, a dizolvat duminică seara parlamentul francez și a anunțat alegeri legislative în această vară. În Germania, social-democrații cancelarului Olaf Scholz au obținut locul al treilea, cel mai slab din istorie, fiind devansați de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania. În România pe locul întîi s-a clasat alianţa PSD-PNL, cu peste 50% din voturi, urmată de AUR, care a fost votat de 16% dintre alegători. Ce semnificaţie au victoriile extremei drepte din Europa de Vest pentru viitorul Parlament European? Care sînt explicațiile pentru creșterea simpatiei față de populiști și eurosceptici în Europa de Vest? I-am întrebat pe Raluca Alexandrescu, conf. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, şi Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.</p><p> Raluca Alexandrescu: „Dacă ne uităm la discursul partidului Rassemblement National, de exemplu, şi la distribuţia lui în interiorul Franţei, putem vedea că zonele care erau tradiţional, pînă în anii 90, fiefuri ale Partidului Socialist şi chiar ale Partidului Comunist, au fost încetul cu încetul colorate în culorile Frontului Naţional, înainte, şi-acum ale moştenitorului său, Rassemblement National. Pentru că partidele socialiste au pierdut din ce în ce mai mult contactul cu o agendă socială care a evoluat mai încet, a rămas la aceleaşi probleme. Care sînt cele vehiculate acum, cu succes electoral, de reprezentanţii Rassemblement National: puterea de cumpărare, veniturile din ce în ce mai mici, calitatea vieţii. Acestea nu sînt chestiuni care exclud o agendă socială, ci dimpotrivă. Numai că o pun în lumină în alte moduri şi mai ales în opoziţie, forţată, dar foarte de succes, cu agenda europeană. Agenda europeană a început să pară o frînă în calea prosperităţii popoarelor europene. Ceea ce este o percepţie pe cît de falsă pe atît de dezastruoasă din perspectiva viitorului unei construcţii europene solide.”</p><p><em>Pentru prima dată în România, alegerile europarlamentare au fost comasate cu alegerile locale, în speranţa unei mobilizări mai mari a electoratului. Cum a funcţionat această comasare?</em></p><p>Claudiu Degeratu: „A funcţionat în favoarea coaliţiei PSD-PNL. Estomparea agendei europene din dezbaterea internă a favorizat de fapt un rezultat bun al coaliţiei la putere pentru alegerile locale. Ceea ce era cel mai important obiectiv al celor două partide. Aproape că a dispărut dezbaterea europeană din timpul campaniei electorale care tocmai s-a încheiat. Şi rămînem cu rezultatele, le interpretăm dar nu rămînem şi cu nişte lecţii sau măcar cu corelarea acestor rezultate cu nişte idei. În primele declaraţii, cei doi şefi ale celor două partide din coaliţia de guvrnare au spus că e un cîştig pentru democraţie. Dar dacă cerem să dezvoltăm mai mult acest subiect, nu înţelegem nimic altceva despre, să zicem, agenda strategică europeană 2024-2029. În alte ţări s-a discutat direct dacă Europa trebuie să fie mai sigură, mai competitivă sau mai democratică decît este acum. Noi ne mîndrim că am avut participare de peste 50% şi că au cîştigat partidele tradiţionale democratice. Cam asta e cartea noastră de vizită. Dar nu avem o perspectivă.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15225345-populi-ti-extremi-ti-eurosceptici-cum-arata-viitorul-parlament-european.mp3" length="20221930" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/1sden4o5zzpvi2foirkpoghbsz54?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15225345</guid>
    <pubDate>Mon, 10 Jun 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15225345/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15225345/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15225345/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15225345/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1681</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>170</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Scriitoarea Hila Blum: „Relaţiile de familie reprezintă cel mai interesant domeniu de explorat”</itunes:title>
    <title>Scriitoarea Hila Blum: „Relaţiile de familie reprezintă cel mai interesant domeniu de explorat”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Scriitoarea israeliană Hila Blum şi-a lansat la Bucureşti romanul „Cum să-ți iubești fiica”, apărut în imprintul ANANSI de la Editura Trei, în traducerea din ebraică a Monicăi Pruteanu. O carte tradusă în peste 20 de limbi, o carte care a ajuns în finala prestigiosului premiu literar Femina étranger. Este o poveste despre relaţia mamă-fiică, scrisă din perspectiva mamei, o mamă care îşi adoră fiica dar care ajunge să piardă legătura cu ea. Pe măsură ce citim, ne dăm seama că sentimentele mame...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Scriitoarea israeliană Hila Blum şi-a lansat la Bucureşti romanul „Cum să-ți iubești fiica”, apărut în imprintul ANANSI de la Editura Trei, în traducerea din ebraică a Monicăi Pruteanu. O carte tradusă în peste 20 de limbi, o carte care a ajuns în finala prestigiosului premiu literar <em>Femina étranger. Este o poveste despre relaţia mamă-fiică, scrisă din perspectiva mamei, o mamă care îşi adoră fiica dar care ajunge să piardă legătura cu ea. </em>Pe măsură ce citim, ne dăm seama că sentimentele mamei au ceva excesiv și ceea ce la început pare o relație minunată, o face pe fată să plece de-acasă și să nu mai vrea nici să vorbească cu părinții ei. Pînă la urmă, e şi o poveste despre cum să nu-ți iubești fiica, despre cum poți să-ți îndepărtezi copilul cînd îl legi prea mult de tine.Am stat de vorbă, în direct, la Radio România Cultural, cu Hila Blum.</p><p><em>Cum ați ajuns să construiți personajul narator, această mamă care își iubește prea mult fiica?<br/></em>Hila Blum: „Cînd am început să scriu acest roman, fiica mea avea vreo şapte sau opt ani, eram copleşită, ca tînără mamă, de multitudinea de decizii pe care trebuia să le iau, unele mai importante, altele mai puţin importante, decizii legate de arta de a fi părinte. Şi acţionam în funcţie de intuiţia mea, de cunoştinţele dobîndite, de sfaturile primite de la diverşi. Cert este că-mi iubeam copilul foarte mult, însă am început să fiu îngrijorată: ce se întîmplă dacă nu reuşesc să anticipez ceea ce trebuie anticipat, dacă se întîmplă ceva rău şi eu nu înţeleg? Atunci mi-am propus să explorez prin scris aceste temeri pentru a mă elibera de ele. (...) Ştiam ce sentimente voiam să descriu, am vrut să explorez felul în care intenţiile pozitive ajung să ducă la decizii negative.”</p><p><em>Tema relațiilor de familie este foarte prezentă în literatura israeliană contemporană, dacă ne gîndim doar la Amos Oz și Zeruya Shalev. E, oricum, una dintre temele adesea întîlnite în literatură. De ce credeți că este, încă, atît de ofertantă narativ?<br/></em>Hila Blum: „Atîta vreme cît există familii, acest subiect va dăinui, inclusiv în literatură. Viaţa de familie este un domeniu esenţial în care se trăieşte viaţa. Relaţiile de familie, dintre părinţi, dintre fraţi sînt esenţiale pentru literatură. Cred că relaţiile de familie reprezintă cel mai interesant, cel mai ofertant domeniu de explorat. În prezent lucrez la un alt roman, tot despre viaţa de familie. Aş putea să scriu o viaţă-ntreagă pe această temă. Nu cred că există, ca temă, o opţiune mai bună pentru un scriitor.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Scriitoarea israeliană Hila Blum şi-a lansat la Bucureşti romanul „Cum să-ți iubești fiica”, apărut în imprintul ANANSI de la Editura Trei, în traducerea din ebraică a Monicăi Pruteanu. O carte tradusă în peste 20 de limbi, o carte care a ajuns în finala prestigiosului premiu literar <em>Femina étranger. Este o poveste despre relaţia mamă-fiică, scrisă din perspectiva mamei, o mamă care îşi adoră fiica dar care ajunge să piardă legătura cu ea. </em>Pe măsură ce citim, ne dăm seama că sentimentele mamei au ceva excesiv și ceea ce la început pare o relație minunată, o face pe fată să plece de-acasă și să nu mai vrea nici să vorbească cu părinții ei. Pînă la urmă, e şi o poveste despre cum să nu-ți iubești fiica, despre cum poți să-ți îndepărtezi copilul cînd îl legi prea mult de tine.Am stat de vorbă, în direct, la Radio România Cultural, cu Hila Blum.</p><p><em>Cum ați ajuns să construiți personajul narator, această mamă care își iubește prea mult fiica?<br/></em>Hila Blum: „Cînd am început să scriu acest roman, fiica mea avea vreo şapte sau opt ani, eram copleşită, ca tînără mamă, de multitudinea de decizii pe care trebuia să le iau, unele mai importante, altele mai puţin importante, decizii legate de arta de a fi părinte. Şi acţionam în funcţie de intuiţia mea, de cunoştinţele dobîndite, de sfaturile primite de la diverşi. Cert este că-mi iubeam copilul foarte mult, însă am început să fiu îngrijorată: ce se întîmplă dacă nu reuşesc să anticipez ceea ce trebuie anticipat, dacă se întîmplă ceva rău şi eu nu înţeleg? Atunci mi-am propus să explorez prin scris aceste temeri pentru a mă elibera de ele. (...) Ştiam ce sentimente voiam să descriu, am vrut să explorez felul în care intenţiile pozitive ajung să ducă la decizii negative.”</p><p><em>Tema relațiilor de familie este foarte prezentă în literatura israeliană contemporană, dacă ne gîndim doar la Amos Oz și Zeruya Shalev. E, oricum, una dintre temele adesea întîlnite în literatură. De ce credeți că este, încă, atît de ofertantă narativ?<br/></em>Hila Blum: „Atîta vreme cît există familii, acest subiect va dăinui, inclusiv în literatură. Viaţa de familie este un domeniu esenţial în care se trăieşte viaţa. Relaţiile de familie, dintre părinţi, dintre fraţi sînt esenţiale pentru literatură. Cred că relaţiile de familie reprezintă cel mai interesant, cel mai ofertant domeniu de explorat. În prezent lucrez la un alt roman, tot despre viaţa de familie. Aş putea să scriu o viaţă-ntreagă pe această temă. Nu cred că există, ca temă, o opţiune mai bună pentru un scriitor.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15212545-scriitoarea-hila-blum-relatiile-de-familie-reprezinta-cel-mai-interesant-domeniu-de-explorat.mp3" length="20525646" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/sim852qi622s1nsqqn9d3ftxkqun?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15212545</guid>
    <pubDate>Fri, 07 Jun 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15212545/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15212545/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15212545/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15212545/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1707</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>169</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>D-Day – 80 de ani mai tîrziu. Robert Lupiţu: „Un moment istoric care a schimbat felul cum ar fi putut arăta destinul Europei”</itunes:title>
    <title>D-Day – 80 de ani mai tîrziu. Robert Lupiţu: „Un moment istoric care a schimbat felul cum ar fi putut arăta destinul Europei”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Se împlinesc 80 de ani de la Debarcarea în Normandia. D-Day, sau Ziua Z, sau „ziua cea mai lungă” este operațiunea militară care avea să elibereze Franța și apoi Europa de sub ocupația nazistă, în 1944. Peste 4500 de personalități, între care 20 șefi de stat și de guvern din SUA, Canada și Europa au participat la ceremoniile organizate în Franţa la Colleville-sur-Mer și la Omaha Beach. Și, de asemenea, zeci de veterani de război. A rămas cunoscută drept cea mai mare operațiune de desant naval...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Se împlinesc 80 de ani de la Debarcarea în Normandia. D-Day, sau Ziua Z, sau „ziua cea mai lungă” este operațiunea militară care avea să elibereze Franța și apoi Europa de sub ocupația nazistă, în 1944. Peste 4500 de personalități, între care 20 șefi de stat și de guvern din SUA, Canada și Europa au participat la ceremoniile organizate în Franţa la Colleville-sur-Mer și la Omaha Beach. Și, de asemenea, zeci de veterani de război. A rămas cunoscută drept cea mai mare operațiune de desant naval și aerian din istorie, care a implicat peste 150.000 de soldați din țările aliate, mii de nave, avioane și vehicule de luptă și a fost precedată de o planificare riguroasă și secretă vreme de luni de zile, la care au participat diplomați, experți și politicieni din statele aliate. Mii de soldați aliați au murit la debarcare, în Ziua Z. Cum ne uităm azi, la 80 de ani după, la acest episod din istoria recentă a Europei? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”.</p><p> Robert Lupițu: „Debarcarea din Normandia a fost un moment pe care îl putem considera o bază pentru ceea ce a devenit ulterior Alianţa Transatlantică. Pentru că naţiunile pe care le vedem astăzi acolo reprezentate, mare parte dintre ele sînt state care au fondat în 1949 Alianţa Nord-Atlantică, NATO. De altfel, comandantul american care a condus (în 1944) operaţiunea denumită Overlord era Dwight Eisenhower, nimeni altul decît cel care a devenit, în 1949, primul comandant suprem al forţelor NATO iar în 1953 preşedinte al Statelor Unite. Este un moment precursor al acestei alianţe.”</p><p><em>„Aici, pe coastele Normandiei, s-a decis bătălia dintre libertate și tiranie”, a spus președintele american Joe Biden la comemorarea de la cimitirul militar Colleville-sur-Mer. „Am demonstrat că libertatea este mai puternică decît tirania. Am dovedit că idealurile democrațiilor noastre sînt mai puternice decît armatele tiraniei. Am dovedit unitatea fără cusur a Aliaților. Nu ne vom îndepărta privirea de la Ucraina. Dacă ne uităm în altă parte, Ucraina va cădea sub jugul rusesc și atunci întreaga Europă va cădea și ea. Dacă am face-o, am uita ce s-a întâmplat pe această plajă.” Cum vedeţi comparaţia între ce s-a întîmplat în Ziua Z şi ceea ce se întîmplă acum în Ucraina?</em></p><p>Robert Lupițu: „Comparaţia făcută de Joe Biden se rezumă la teza pe care politica externă americană o are în adminsitraţia sa: aceea că asistăm din nou la o încleştare între democraţii şi dictaturi. De altfel, Joe Biden a spus în Franţa că lupta între libertate şi tiranie este nesfîrşită dar şi că democraţia este mai puternică decît orice armată din lume. Pentru că de fapt lucrurile la asta se rezumă. Momentul în care militarii au debarcat în Normandia, neştiind dacă vor mai apuca ziua de mîine, pentru ziua noastră de mîine, a generaţiilor care am urmat, este un moment istoric care a schimbat felul în care putea să arate destinul Europei şi destinul Occidentului.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Se împlinesc 80 de ani de la Debarcarea în Normandia. D-Day, sau Ziua Z, sau „ziua cea mai lungă” este operațiunea militară care avea să elibereze Franța și apoi Europa de sub ocupația nazistă, în 1944. Peste 4500 de personalități, între care 20 șefi de stat și de guvern din SUA, Canada și Europa au participat la ceremoniile organizate în Franţa la Colleville-sur-Mer și la Omaha Beach. Și, de asemenea, zeci de veterani de război. A rămas cunoscută drept cea mai mare operațiune de desant naval și aerian din istorie, care a implicat peste 150.000 de soldați din țările aliate, mii de nave, avioane și vehicule de luptă și a fost precedată de o planificare riguroasă și secretă vreme de luni de zile, la care au participat diplomați, experți și politicieni din statele aliate. Mii de soldați aliați au murit la debarcare, în Ziua Z. Cum ne uităm azi, la 80 de ani după, la acest episod din istoria recentă a Europei? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”.</p><p> Robert Lupițu: „Debarcarea din Normandia a fost un moment pe care îl putem considera o bază pentru ceea ce a devenit ulterior Alianţa Transatlantică. Pentru că naţiunile pe care le vedem astăzi acolo reprezentate, mare parte dintre ele sînt state care au fondat în 1949 Alianţa Nord-Atlantică, NATO. De altfel, comandantul american care a condus (în 1944) operaţiunea denumită Overlord era Dwight Eisenhower, nimeni altul decît cel care a devenit, în 1949, primul comandant suprem al forţelor NATO iar în 1953 preşedinte al Statelor Unite. Este un moment precursor al acestei alianţe.”</p><p><em>„Aici, pe coastele Normandiei, s-a decis bătălia dintre libertate și tiranie”, a spus președintele american Joe Biden la comemorarea de la cimitirul militar Colleville-sur-Mer. „Am demonstrat că libertatea este mai puternică decît tirania. Am dovedit că idealurile democrațiilor noastre sînt mai puternice decît armatele tiraniei. Am dovedit unitatea fără cusur a Aliaților. Nu ne vom îndepărta privirea de la Ucraina. Dacă ne uităm în altă parte, Ucraina va cădea sub jugul rusesc și atunci întreaga Europă va cădea și ea. Dacă am face-o, am uita ce s-a întâmplat pe această plajă.” Cum vedeţi comparaţia între ce s-a întîmplat în Ziua Z şi ceea ce se întîmplă acum în Ucraina?</em></p><p>Robert Lupițu: „Comparaţia făcută de Joe Biden se rezumă la teza pe care politica externă americană o are în adminsitraţia sa: aceea că asistăm din nou la o încleştare între democraţii şi dictaturi. De altfel, Joe Biden a spus în Franţa că lupta între libertate şi tiranie este nesfîrşită dar şi că democraţia este mai puternică decît orice armată din lume. Pentru că de fapt lucrurile la asta se rezumă. Momentul în care militarii au debarcat în Normandia, neştiind dacă vor mai apuca ziua de mîine, pentru ziua noastră de mîine, a generaţiilor care am urmat, este un moment istoric care a schimbat felul în care putea să arate destinul Europei şi destinul Occidentului.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15205985-d-day-80-de-ani-mai-tirziu-robert-lupitu-un-moment-istoric-care-a-schimbat-felul-cum-ar-fi-putut-arata-destinul-europei.mp3" length="20091339" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/kzd3tjfjgb48kjkk7l2lyb0d9xwp?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15205985</guid>
    <pubDate>Thu, 06 Jun 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15205985/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15205985/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15205985/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15205985/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1671</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>168</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Tiananmen - 35 de ani mai tîrziu. Ioan Stanomir: „Regimul totalitar se folosește de poliția politică pentru reprimarea memoriei”</itunes:title>
    <title>Tiananmen - 35 de ani mai tîrziu. Ioan Stanomir: „Regimul totalitar se folosește de poliția politică pentru reprimarea memoriei”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Se împlinesc 35 de ani de la masacrul din Piața Tiananmen din China. Protestele au început în aprilie 1989, cînd studenții au cerut în stradă liberate de exprimare, libertăți economice și măsuri ferme împotriva corupției. În 4 iunie 1989, autoritățile comuniste decid reprimarea în forță a manifestațiilor. Mulți dintre protestatari sînt împușcați sau striviți sub tancuri. A doua zi armata preia controlul în Beijing. O imagine a făcut atunci înconjurul lumii: un bărbat în cămașă albă, cu plase ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Se împlinesc 35 de ani de la masacrul din Piața Tiananmen din China. Protestele au început în aprilie 1989, cînd studenții au cerut în stradă liberate de exprimare, libertăți economice și măsuri ferme împotriva corupției. În 4 iunie 1989, autoritățile comuniste decid reprimarea în forță a manifestațiilor. Mulți dintre protestatari sînt împușcați sau striviți sub tancuri. A doua zi armata preia controlul în Beijing. O imagine a făcut atunci înconjurul lumii: un bărbat în cămașă albă, cu plase de cumpărături în mîini, stă în fața unei coloane de tancuri pentru a le opri înaintarea – fotografia devine cunoscută drept simbolul protestelor din Piața Tiananmen. Anul 1989 este încărcat de semnificații pentru istoria recentă. Este anul în care a căzut Zidul Berlinului, este anul în care au căzut regimurile comuniste în Europa de Est, este anul care anunța destrămarea Uniunii Sovietice. Și, iată, în China, este anul în care poporul se ridică împotriva regimului. Dar acolo autoritățile au înăbușit în sînge revoltele. Cum de a rezistat regimul chinez? Cum s-a raportat, cum se raportează China la acest episod sîngeros din istoria sa recentă? L-am întrebat pe Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. </p><p>Ioan Stanomir: „Republica Populară Chineză, care preferase să recurgă la un scenariu de tip reformist, chiar înainte de Perestroika gorbaciovistă, a descoperit că această reformă economică a sistemului poate provoca colapsul monopolului ideologic şi a hotărît să reinstituie puterea Partidului Comunist cu forţa armată. E de fapt un răspuns la dilemele vecinului sovietic, care se confrunta, şi el, cu un tip similar de provocări.”</p><p><em>La Taipei au avut loc zilele trecute manifestaţii în amintirea celor dispăruţi în iunie 1989, în China. Şi la Hong Kong au avut loc asemenea manifestaţii, dar mult mai discrete şi sub atenta supraveghere a poliţiei. Memoria se păstrează acolo cu ajutorul poliţiei?</em></p><p>Ioan Stanomir: „Orice regim totalitar se serveşte de poliţia politică pentru reprimarea memoriei. Dacă Nicolae Ceauşescu ar fi fost în Coreea de Nord şi ar fi avut vecini destoinici precum Republica Populară Chineză, cu siguranţă că el ar fi zdrobit Timişoara şi Bucureştiul şi decembrie 1989 nu ar fi existat. Totalitarismul are această posibilitate de a strivi memoria. Paradoxal, Republica Populară Chineză este mai departe pe drumul rafinării totalitare decît Rusia lui Putin.”  <br/><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Se împlinesc 35 de ani de la masacrul din Piața Tiananmen din China. Protestele au început în aprilie 1989, cînd studenții au cerut în stradă liberate de exprimare, libertăți economice și măsuri ferme împotriva corupției. În 4 iunie 1989, autoritățile comuniste decid reprimarea în forță a manifestațiilor. Mulți dintre protestatari sînt împușcați sau striviți sub tancuri. A doua zi armata preia controlul în Beijing. O imagine a făcut atunci înconjurul lumii: un bărbat în cămașă albă, cu plase de cumpărături în mîini, stă în fața unei coloane de tancuri pentru a le opri înaintarea – fotografia devine cunoscută drept simbolul protestelor din Piața Tiananmen. Anul 1989 este încărcat de semnificații pentru istoria recentă. Este anul în care a căzut Zidul Berlinului, este anul în care au căzut regimurile comuniste în Europa de Est, este anul care anunța destrămarea Uniunii Sovietice. Și, iată, în China, este anul în care poporul se ridică împotriva regimului. Dar acolo autoritățile au înăbușit în sînge revoltele. Cum de a rezistat regimul chinez? Cum s-a raportat, cum se raportează China la acest episod sîngeros din istoria sa recentă? L-am întrebat pe Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. </p><p>Ioan Stanomir: „Republica Populară Chineză, care preferase să recurgă la un scenariu de tip reformist, chiar înainte de Perestroika gorbaciovistă, a descoperit că această reformă economică a sistemului poate provoca colapsul monopolului ideologic şi a hotărît să reinstituie puterea Partidului Comunist cu forţa armată. E de fapt un răspuns la dilemele vecinului sovietic, care se confrunta, şi el, cu un tip similar de provocări.”</p><p><em>La Taipei au avut loc zilele trecute manifestaţii în amintirea celor dispăruţi în iunie 1989, în China. Şi la Hong Kong au avut loc asemenea manifestaţii, dar mult mai discrete şi sub atenta supraveghere a poliţiei. Memoria se păstrează acolo cu ajutorul poliţiei?</em></p><p>Ioan Stanomir: „Orice regim totalitar se serveşte de poliţia politică pentru reprimarea memoriei. Dacă Nicolae Ceauşescu ar fi fost în Coreea de Nord şi ar fi avut vecini destoinici precum Republica Populară Chineză, cu siguranţă că el ar fi zdrobit Timişoara şi Bucureştiul şi decembrie 1989 nu ar fi existat. Totalitarismul are această posibilitate de a strivi memoria. Paradoxal, Republica Populară Chineză este mai departe pe drumul rafinării totalitare decît Rusia lui Putin.”  <br/><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15198814-tiananmen-35-de-ani-mai-tirziu-ioan-stanomir-regimul-totalitar-se-folose-te-de-poli-ia-politica-pentru-reprimarea-memoriei.mp3" length="18045010" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/rc4sxx3avspczvb8govlkfro6yxm?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15198814</guid>
    <pubDate>Wed, 05 Jun 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15198814/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15198814/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15198814/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15198814/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1500</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>167</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Jocurile olimpice: de la întrecerile sportive la competiția simbolică  </itunes:title>
    <title>Jocurile olimpice: de la întrecerile sportive la competiția simbolică  </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cum se pregătește Franța pentru Jocurile Olimpice și Paralimpice din această vară? Ce semnificație are această competiție pentru lumea de azi? Care sînt mizele politice ale Olimpiadei de la Paris? I-am întrebat pe antropologul Alex Dincovici şi pe Radu Uszkai, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată. Alex Dincovici: „E cea mai prestigioasă competiţie din lume, nu atît de mult din punct de vedere financiar, cît mai degrabă din punct de vedere simbolic. Jocurile Olimpice sînt o moştenire a...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cum se pregătește Franța pentru Jocurile Olimpice și Paralimpice din această vară? Ce semnificație are această competiție pentru lumea de azi? Care sînt mizele politice ale Olimpiadei de la Paris? I-am întrebat pe antropologul Alex Dincovici şi pe Radu Uszkai, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.</p><p>Alex Dincovici: „E cea mai prestigioasă competiţie din lume, nu atît de mult din punct de vedere financiar, cît mai degrabă din punct de vedere simbolic. Jocurile Olimpice sînt o moştenire a statului naţiune, pentru că atunci a început să fie instituţionalizat sportul sub această formă. Şi sînt şi o formă de continuare a politicii, un fel de război prin alte mijloace. Pentru multe ţări, Jocurile Olimpice au fost dintotdeauna încărcate cu o miză politică extrem de puternică. Şi vedem că se întîmplă acelaşi lucru şi acum, dacă ne uităm la cum se poziţionează Rusia şi celelalte ţări faţă de Rusia şi care sînt mizele de la Olimpiada de acum.”</p><p><em>În restul timpului, nu prea ne pasă de sporturi pe care la Jocurile Olimpice le urmărim cu interes. Cum se explică asta? </em></p><p>Radu Uszkai: „Nu prea ne pasă pentru că nu prea avem o cultură a sportului de masă. Dincolo de sporturi pe care le cunoaştem foarte bine, fie că e vorba despre fotbal sau, mai recent, despre tenis. Trăim într-un stat unde nu avem de fapt o infrastructură, nici publică, nici privată care să le ofere oamenilor acces. Cînd ne uităm la educaţia copiilor, vedem că mulţi  părinţi îi trimit la tot felul de activităţi, dar e mai degrabă aşa, ca un soi de externalizare a datoriei pe care o au faţă de copii, dăm copilul la un sport, scăpăm de el, dar de la 12, 13 ani trebuie să se apuce de matematică, fiindcă trebuie să-şi găsească un job în IT. Şi multe sporturi nu au modele în jurul cărora oamenii să-şi structureze nişte aşteptări.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cum se pregătește Franța pentru Jocurile Olimpice și Paralimpice din această vară? Ce semnificație are această competiție pentru lumea de azi? Care sînt mizele politice ale Olimpiadei de la Paris? I-am întrebat pe antropologul Alex Dincovici şi pe Radu Uszkai, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.</p><p>Alex Dincovici: „E cea mai prestigioasă competiţie din lume, nu atît de mult din punct de vedere financiar, cît mai degrabă din punct de vedere simbolic. Jocurile Olimpice sînt o moştenire a statului naţiune, pentru că atunci a început să fie instituţionalizat sportul sub această formă. Şi sînt şi o formă de continuare a politicii, un fel de război prin alte mijloace. Pentru multe ţări, Jocurile Olimpice au fost dintotdeauna încărcate cu o miză politică extrem de puternică. Şi vedem că se întîmplă acelaşi lucru şi acum, dacă ne uităm la cum se poziţionează Rusia şi celelalte ţări faţă de Rusia şi care sînt mizele de la Olimpiada de acum.”</p><p><em>În restul timpului, nu prea ne pasă de sporturi pe care la Jocurile Olimpice le urmărim cu interes. Cum se explică asta? </em></p><p>Radu Uszkai: „Nu prea ne pasă pentru că nu prea avem o cultură a sportului de masă. Dincolo de sporturi pe care le cunoaştem foarte bine, fie că e vorba despre fotbal sau, mai recent, despre tenis. Trăim într-un stat unde nu avem de fapt o infrastructură, nici publică, nici privată care să le ofere oamenilor acces. Cînd ne uităm la educaţia copiilor, vedem că mulţi  părinţi îi trimit la tot felul de activităţi, dar e mai degrabă aşa, ca un soi de externalizare a datoriei pe care o au faţă de copii, dăm copilul la un sport, scăpăm de el, dar de la 12, 13 ani trebuie să se apuce de matematică, fiindcă trebuie să-şi găsească un job în IT. Şi multe sporturi nu au modele în jurul cărora oamenii să-şi structureze nişte aşteptări.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15191747-jocurile-olimpice-de-la-intrecerile-sportive-la-competi-ia-simbolica.mp3" length="19950149" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/abpttxj2ijqkupzgjeqkbyxl2rih?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15191747</guid>
    <pubDate>Tue, 04 Jun 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15191747/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15191747/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15191747/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15191747/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1658</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>166</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Donald Trump găsit vinovat. Ce urmează după veridictul istoric? </itunes:title>
    <title>Donald Trump găsit vinovat. Ce urmează după veridictul istoric? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Donald Trump a fost găsit vinovat la toate cele 34 de capete de acuzare în dosarul privind falsificarea documentelor pentru ascunderea plăților pentru cumpărarea tăcerii actriței de filme pentru adulți, Stormy Daniels. Sentința va fi dată de judecător în 11 iulie. Ce riscă Donald Trump, în urma verdictului dat de jurați? Ar putea juca Donald Trump cartea victimizării pentru a-și atrage și mai mulți simpatizanți? Cum va afecta aces verdict Partidul Republicam, în ansamblu? L-am întrebat pe ana...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Donald Trump a fost găsit vinovat la toate cele 34 de capete de acuzare în dosarul privind falsificarea documentelor pentru ascunderea plăților pentru cumpărarea tăcerii actriței de filme pentru adulți, Stormy Daniels. Sentința va fi dată de judecător în 11 iulie. Ce riscă Donald Trump, în urma verdictului dat de jurați? Ar putea juca Donald Trump cartea victimizării pentru a-și atrage și mai mulți simpatizanți? Cum va afecta aces verdict Partidul Republicam, în ansamblu? L-am întrebat pe analistul de politică internațională Marius Ghincea.</p><p><em>Ce riscă Donald Trump, în urma verdictului dat de jurați?</em></p><p>Marius Ghincea: „Cel mult riscă o perioadă de detenţie de pînă la patru ani, ceea ce este puţin probabil să se întîmple, totuşi, avînd în vedere că Donald Trump nu a fost găsit de nici o altă infracţiune în sistemul legal american. Cel mai probabil va primi o pedeapsă destul de mică, fie probaţiune, în sensul unui control judiciar, fie o perioadă în care va trebui să facă muncă în folosul comunităţii. Implicaţiile sînt mult mai importante din punct de vedere politic şi electoral. Joe Biden şi Donald Trump se află acum într-o competiţie directă pentru alegerile din noiembrie. Iar în cadrul acestei competiţii, nu baza electorală a celor două partide, ci acei votanţi independenţi, care încă nu s-au decis, vor determina alegerile din noiembrie. S-ar putea ca un verdict ca acesta să afecteze sprijinul electoral pe care Donald Trump îl poate obţine din partea masei de votanţi indecişi.”</p><p><em>Ce strategie de apărare a adoptat echipa lui Donald Trump, mai întîi în instanţă şi apoi pe scena politică?</em></p><p>Marius Ghincea: „Este interesant că strategia juridică în instanţă a fost similară cu strategia politică, din afara instanţei. Conform analizelor pe care jurnaliştii americani le-au prezentat, avocaţii domnului Trump au încercat să atace şi să dicrediteze martorii acuzării, afirmînd că aceştia fie nu au credibilitate, fie mint, fie sînt în cîrdăşie cu administraţia Biden. Acelaşi tip de discurs, acelaşi tip de argumente, aceeaşi abordare pe care, de altfel, campania Trump a folosit-o şi pe scena politică pentru a se justifica sau pentru a se apăra în relaţia cu aceste dosare.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Donald Trump a fost găsit vinovat la toate cele 34 de capete de acuzare în dosarul privind falsificarea documentelor pentru ascunderea plăților pentru cumpărarea tăcerii actriței de filme pentru adulți, Stormy Daniels. Sentința va fi dată de judecător în 11 iulie. Ce riscă Donald Trump, în urma verdictului dat de jurați? Ar putea juca Donald Trump cartea victimizării pentru a-și atrage și mai mulți simpatizanți? Cum va afecta aces verdict Partidul Republicam, în ansamblu? L-am întrebat pe analistul de politică internațională Marius Ghincea.</p><p><em>Ce riscă Donald Trump, în urma verdictului dat de jurați?</em></p><p>Marius Ghincea: „Cel mult riscă o perioadă de detenţie de pînă la patru ani, ceea ce este puţin probabil să se întîmple, totuşi, avînd în vedere că Donald Trump nu a fost găsit de nici o altă infracţiune în sistemul legal american. Cel mai probabil va primi o pedeapsă destul de mică, fie probaţiune, în sensul unui control judiciar, fie o perioadă în care va trebui să facă muncă în folosul comunităţii. Implicaţiile sînt mult mai importante din punct de vedere politic şi electoral. Joe Biden şi Donald Trump se află acum într-o competiţie directă pentru alegerile din noiembrie. Iar în cadrul acestei competiţii, nu baza electorală a celor două partide, ci acei votanţi independenţi, care încă nu s-au decis, vor determina alegerile din noiembrie. S-ar putea ca un verdict ca acesta să afecteze sprijinul electoral pe care Donald Trump îl poate obţine din partea masei de votanţi indecişi.”</p><p><em>Ce strategie de apărare a adoptat echipa lui Donald Trump, mai întîi în instanţă şi apoi pe scena politică?</em></p><p>Marius Ghincea: „Este interesant că strategia juridică în instanţă a fost similară cu strategia politică, din afara instanţei. Conform analizelor pe care jurnaliştii americani le-au prezentat, avocaţii domnului Trump au încercat să atace şi să dicrediteze martorii acuzării, afirmînd că aceştia fie nu au credibilitate, fie mint, fie sînt în cîrdăşie cu administraţia Biden. Acelaşi tip de discurs, acelaşi tip de argumente, aceeaşi abordare pe care, de altfel, campania Trump a folosit-o şi pe scena politică pentru a se justifica sau pentru a se apăra în relaţia cu aceste dosare.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15184406-donald-trump-gasit-vinovat-ce-urmeaza-dupa-veridictul-istoric.mp3" length="17068748" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/67alda5h3sui3s579vgk8qm401ii?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15184406</guid>
    <pubDate>Mon, 03 Jun 2024 20:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15184406/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15184406/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15184406/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15184406/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1419</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>165</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Scriitoarea Valentina Șcerbani: „Am fost o generație cu părinți absenți chiar și atunci cînd ei erau alături”</itunes:title>
    <title>Scriitoarea Valentina Șcerbani: „Am fost o generație cu părinți absenți chiar și atunci cînd ei erau alături”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Romanul „Orașul promis” de Valentina Șcerbani, un roman de debut, are în centru un personaj feminin, Ileana, care spune povestea copilăriei sale marcate de pierderea mamei. Scrisă la persoana întîi, povestea Ilenei se desfășoară într-o atmosferă stranie, populată de personaje care frizează fantasticul și e străbătută de o poezie care vine atît din visele fetei, cît și din felul cum receptează ea realitatea. Valentina Șcerbani trăiește în Republica Moldova. A venit la București pentru a partic...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Romanul „Orașul promis” de Valentina Șcerbani, un roman de debut, are în centru un personaj feminin, Ileana, care spune povestea copilăriei sale marcate de pierderea mamei. Scrisă la persoana întîi, povestea Ilenei se desfășoară într-o atmosferă stranie, populată de personaje care frizează fantasticul și e străbătută de o poezie care vine atît din visele fetei, cît și din felul cum receptează ea realitatea. Valentina Șcerbani trăiește în Republica Moldova. A venit la București pentru a participa la Salonul Internațional de Carte Bookfest, unde Republica Moldova este anul acesta invitata de onoare.</p><p>„Orașul promis” a apărut inițial la Editura Tracus Arte, în 2019, și a fost reeditat în 2024 la Editura Cartier. În 2023 a apărut în Spania, în traducerea lui Marian Ochoa de Eribe, la Editura Impedimenta.</p><p>Am vorbit cu scriitoarea Valentina Șcerbani despre personajele sale, despre dimensiunea onirică a poveștii, dar și despre puterea literaturii de a chestiona traumele.</p><p>Valentina Șcerbani: „De obicei scriem despre ce ne frămîntă. Această traumă, această rană a mea din copilărie am închis-o scriind despre ea, despre cum se descurcă un copil cu pierderea mamei. (...) Prin literatură am chestionat și am explorat cîteva lucruri, ceea ce nu mai făcusem pînă atunci. Literatura îți permite să pătrunzi mult mai adînc în tine însuți. Literatura mi-a permis nu doar să văd situația de la suprafață ci și să intru în interiorul ei și să sufoc eu durerea, în loc s-o las să mă sufoce ea pe mine.”</p><p><em>Nu doar mama lipsește din viața fetiței Ileana, ci și tatăl este absent. Sentimentul foarte apăsător al abandonului din această carte spune ceva despre felul cum au crescut mulți copii din Republica Moldova în anii ’90.<br/></em>Valentina Șcerbani: ”Personajul Ileana spune că e un copil orfan cu tată în viață. O colegă mi-a citit cartea și mi-a spus că ea a avut ambii părinți în viață, că au fost cu ea toată copilăria, dar ambii au fost absenți pentru că erau foarte multe probleme, era o perioadă foarte grea. Astfel, a înțeles-o pe Ileana și a simțit foarte bine ce simțea ea, pentru că a cunoscut îndeaproape această singurătate, această durere. Și atunci mi-am dat seama că foarte mulți copii din generația mea au trăit aceste sentimente, că am fost o generație cu părinți absenți chiar și atunci cînd ei erau alături.” <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Romanul „Orașul promis” de Valentina Șcerbani, un roman de debut, are în centru un personaj feminin, Ileana, care spune povestea copilăriei sale marcate de pierderea mamei. Scrisă la persoana întîi, povestea Ilenei se desfășoară într-o atmosferă stranie, populată de personaje care frizează fantasticul și e străbătută de o poezie care vine atît din visele fetei, cît și din felul cum receptează ea realitatea. Valentina Șcerbani trăiește în Republica Moldova. A venit la București pentru a participa la Salonul Internațional de Carte Bookfest, unde Republica Moldova este anul acesta invitata de onoare.</p><p>„Orașul promis” a apărut inițial la Editura Tracus Arte, în 2019, și a fost reeditat în 2024 la Editura Cartier. În 2023 a apărut în Spania, în traducerea lui Marian Ochoa de Eribe, la Editura Impedimenta.</p><p>Am vorbit cu scriitoarea Valentina Șcerbani despre personajele sale, despre dimensiunea onirică a poveștii, dar și despre puterea literaturii de a chestiona traumele.</p><p>Valentina Șcerbani: „De obicei scriem despre ce ne frămîntă. Această traumă, această rană a mea din copilărie am închis-o scriind despre ea, despre cum se descurcă un copil cu pierderea mamei. (...) Prin literatură am chestionat și am explorat cîteva lucruri, ceea ce nu mai făcusem pînă atunci. Literatura îți permite să pătrunzi mult mai adînc în tine însuți. Literatura mi-a permis nu doar să văd situația de la suprafață ci și să intru în interiorul ei și să sufoc eu durerea, în loc s-o las să mă sufoce ea pe mine.”</p><p><em>Nu doar mama lipsește din viața fetiței Ileana, ci și tatăl este absent. Sentimentul foarte apăsător al abandonului din această carte spune ceva despre felul cum au crescut mulți copii din Republica Moldova în anii ’90.<br/></em>Valentina Șcerbani: ”Personajul Ileana spune că e un copil orfan cu tată în viață. O colegă mi-a citit cartea și mi-a spus că ea a avut ambii părinți în viață, că au fost cu ea toată copilăria, dar ambii au fost absenți pentru că erau foarte multe probleme, era o perioadă foarte grea. Astfel, a înțeles-o pe Ileana și a simțit foarte bine ce simțea ea, pentru că a cunoscut îndeaproape această singurătate, această durere. Și atunci mi-am dat seama că foarte mulți copii din generația mea au trăit aceste sentimente, că am fost o generație cu părinți absenți chiar și atunci cînd ei erau alături.” <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15169114-scriitoarea-valentina-cerbani-am-fost-o-genera-ie-cu-parin-i-absen-i-chiar-i-atunci-cind-ei-erau-alaturi.mp3" length="21514413" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/39t2tsmtq5cctgp5odmf8nxo7a2k?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15169114</guid>
    <pubDate>Fri, 31 May 2024 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15169114/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15169114/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15169114/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15169114/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1789</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>164</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce aduc scriitorii basarabeni în literatura română? </itunes:title>
    <title>Ce aduc scriitorii basarabeni în literatura română? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Republica Moldova este invitata de onoare a Salonului Internațional de Carte Bookfest. Ce aduc scriitorii basarabeni în literatura de limba română? Care sînt cele mai interesante tendinţe în literatura care se scrie azi în Republica Moldova? Cum se identifică scriitorii de acolo, în raport cu limba română şi cu România? I-am întrebat pe scriitorii Liliana Corobca, născută în Republica Moldova, stabilită la Bucureşti şi Alexandru Bordian, care s-a născut şi trăieşte în Republica Moldova. &nbsp...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Republica Moldova este invitata de onoare a Salonului Internațional de Carte Bookfest. Ce aduc scriitorii basarabeni în literatura de limba română? Care sînt cele mai interesante tendinţe în literatura care se scrie azi în Republica Moldova? Cum se identifică scriitorii de acolo, în raport cu limba română şi cu România? I-am întrebat pe scriitorii Liliana Corobca, născută în Republica Moldova, stabilită la Bucureşti şi Alexandru Bordian, care s-a născut şi trăieşte în Republica Moldova.</p><p> Liliana Corobca: „De la căderea comunismului şi pînă acum trei, patru ani se vorbea despre litratura română din Basarabia, despre scriitori români din Basarabia şi acum, de cînd Republica Moldova a devenit mai vizibilă pe harta internaţională, din perspectivă politică, există această necesitate ca Moldova să aibă scriitorii ei moldoveni şi a apărut noţiunea de scriitor moldovean. Spun asta şi pentru că m-am întors recent de la Amsterdam şi, pentru prima oară în viaţă, am fost <em>moldovan romanian writer</em>. Eu pînă acum eram fie <em>moldovan writer</em>, germanii nu se uită unde eşti stabilit, că asta ar însemna ca toţi turcii lor să fie nemţi şi ei nu sînt foarte deschişi spre asta, şi deci pentru ei contează locul unde te-ai născut, fie pentru foarte mulţi alţii eram <em>romanian writer</em>, pentru că veneam de la Bucureşti. Niciodată n-am mai fost <em>moldovan romanian writer</em>, asta e o noţiune recentă. Şi noţiunea de scriitor moldovean este recentă dar trebuie s-o înţelegem pentru că, în momentul în care Republica Moldova merge cu paşi hotărîţi spre integrarea europeană, atunci ea vrea să aibă propriii ei scriitori.”</p><p> Alexandru Bordian: „Mă interesează vocile tinerilor scriitori născuţi în anii 80-90. Mi se par interesante autoficţiunile, autobiografiile, vreau să văd experienţa acestei generaţii un pic rătăcite şi care nu şi-a găsit încă vocea. Vreau să văd cum au trecut prin anumite situaţii de viaţă, cum au trecut prin relaţia cu părinţii lor, pentru că avem o relaţie complicată cu părinţii şi abia acum o decojim ca pe o ceapă şi înţelegem unde a fost foaia putredă, unde a fost foaia sănătoasă.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Republica Moldova este invitata de onoare a Salonului Internațional de Carte Bookfest. Ce aduc scriitorii basarabeni în literatura de limba română? Care sînt cele mai interesante tendinţe în literatura care se scrie azi în Republica Moldova? Cum se identifică scriitorii de acolo, în raport cu limba română şi cu România? I-am întrebat pe scriitorii Liliana Corobca, născută în Republica Moldova, stabilită la Bucureşti şi Alexandru Bordian, care s-a născut şi trăieşte în Republica Moldova.</p><p> Liliana Corobca: „De la căderea comunismului şi pînă acum trei, patru ani se vorbea despre litratura română din Basarabia, despre scriitori români din Basarabia şi acum, de cînd Republica Moldova a devenit mai vizibilă pe harta internaţională, din perspectivă politică, există această necesitate ca Moldova să aibă scriitorii ei moldoveni şi a apărut noţiunea de scriitor moldovean. Spun asta şi pentru că m-am întors recent de la Amsterdam şi, pentru prima oară în viaţă, am fost <em>moldovan romanian writer</em>. Eu pînă acum eram fie <em>moldovan writer</em>, germanii nu se uită unde eşti stabilit, că asta ar însemna ca toţi turcii lor să fie nemţi şi ei nu sînt foarte deschişi spre asta, şi deci pentru ei contează locul unde te-ai născut, fie pentru foarte mulţi alţii eram <em>romanian writer</em>, pentru că veneam de la Bucureşti. Niciodată n-am mai fost <em>moldovan romanian writer</em>, asta e o noţiune recentă. Şi noţiunea de scriitor moldovean este recentă dar trebuie s-o înţelegem pentru că, în momentul în care Republica Moldova merge cu paşi hotărîţi spre integrarea europeană, atunci ea vrea să aibă propriii ei scriitori.”</p><p> Alexandru Bordian: „Mă interesează vocile tinerilor scriitori născuţi în anii 80-90. Mi se par interesante autoficţiunile, autobiografiile, vreau să văd experienţa acestei generaţii un pic rătăcite şi care nu şi-a găsit încă vocea. Vreau să văd cum au trecut prin anumite situaţii de viaţă, cum au trecut prin relaţia cu părinţii lor, pentru că avem o relaţie complicată cu părinţii şi abia acum o decojim ca pe o ceapă şi înţelegem unde a fost foaia putredă, unde a fost foaia sănătoasă.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15164553-ce-aduc-scriitorii-basarabeni-in-literatura-romana.mp3" length="19619518" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/4ugcuo3v9a702upunk9ugpb1jmau?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15164553</guid>
    <pubDate>Thu, 30 May 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15164553/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15164553/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15164553/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15164553/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1631</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>163</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Gabriel Păun, inițiatorul Galei Curaj, despre nevoia de curaj sănătos și contagios în societatea românească</itunes:title>
    <title>Gabriel Păun, inițiatorul Galei Curaj, despre nevoia de curaj sănătos și contagios în societatea românească</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Fondatorul asociației Agent Green, Gabriel Păun, a avut ideea de a organiza un eveniment prin care să fie celebrați oameni care „au dat dovadă consecventă de curaj prin acțiunile sau prin munca lor, eforturi menite să contribuie la o lume mai tolerantă, mai etică, mai incluzivă, mai empatică, mai integră”. Evenimentul se numește „Gala Curaj” și va avea loc în 3 iunie, de la ora 19.00, pe scena Ateneului Român. Cei zece premianți vin din diverse domenii: protecția mediului, drepturile omului, ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Fondatorul asociației Agent Green, Gabriel Păun, a avut ideea de a organiza un eveniment prin care să fie celebrați oameni care „au dat dovadă consecventă de curaj prin acțiunile sau prin munca lor, eforturi menite să contribuie la o lume mai tolerantă, mai etică, mai incluzivă, mai empatică, mai integră”. Evenimentul se numește „Gala Curaj” și va avea loc în 3 iunie, de la ora 19.00, pe scena Ateneului Român. Cei zece premianți vin din diverse domenii: protecția mediului, drepturile omului, teatru, literatură. L-am întrebat pe activistul de mediu Gabriel Păun cum definește curajul, de ce a simțit nevoia unui asemenea eveniment și am vorbit despre cîțiva dintre premianți.</p><p>Gabriel Păun: „Am simțit că nu mă mai pot lupta pentru natură dacă societatea însăși nu e una sănătoasă și activă. Și-atunci m-am gîndit să-i aducem la un loc pe toți cei curajoși în domeniile  lor, plecînd de la natură și mergînd spre cît mai multe colțuri minunate ale societății, ca să arătăm că sîntem aici, ne continuăm eforturile noastre zilnic pentru sănătate, educație, natură, știință și pentru tot ce avem nevoie ca să fim o societate sănătoasă.”</p><p><em>Uneori societatea civilă e reactivă, alteori e proactivă. Care atitudine predomină?<br/></em>Gabriel Păun: „Avem nevoie de o societate activă. Am ajuns în punctul în care nici măcar cînd se trag semnale de alarmă nu mai vine o reacție sănătoasă de la public. Ce vine, în schimb, e o reacție nesănătoasă, din punctul meu de vedere, de polarizare. Pe aproape orice temă din spațiul public, oamenii au tendința să polarizeze, să divizeze o societate și așa destul de divizată. Îmi lipsește calea de mijloc, a cooperării, a dialogului, a conversației sănătoase. Alunecăm foarte ușor în opinii personale diametral opuse. Nu trebuie să aibă nici unul, nici altul dreptate, trebuie să avem o conversație sănătoasă în care să respectăm opinia celuilalt. Nu trebuie să fim de acord cu ea, dar lipsește respectul opiniei. Fără asta nu ajungem la nici un rezultat constructiv, pentru că se creează tabere. Nu avem nevoie de tabere, avem nevoie de punți. Îmi lipsesc acut punțile.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Fondatorul asociației Agent Green, Gabriel Păun, a avut ideea de a organiza un eveniment prin care să fie celebrați oameni care „au dat dovadă consecventă de curaj prin acțiunile sau prin munca lor, eforturi menite să contribuie la o lume mai tolerantă, mai etică, mai incluzivă, mai empatică, mai integră”. Evenimentul se numește „Gala Curaj” și va avea loc în 3 iunie, de la ora 19.00, pe scena Ateneului Român. Cei zece premianți vin din diverse domenii: protecția mediului, drepturile omului, teatru, literatură. L-am întrebat pe activistul de mediu Gabriel Păun cum definește curajul, de ce a simțit nevoia unui asemenea eveniment și am vorbit despre cîțiva dintre premianți.</p><p>Gabriel Păun: „Am simțit că nu mă mai pot lupta pentru natură dacă societatea însăși nu e una sănătoasă și activă. Și-atunci m-am gîndit să-i aducem la un loc pe toți cei curajoși în domeniile  lor, plecînd de la natură și mergînd spre cît mai multe colțuri minunate ale societății, ca să arătăm că sîntem aici, ne continuăm eforturile noastre zilnic pentru sănătate, educație, natură, știință și pentru tot ce avem nevoie ca să fim o societate sănătoasă.”</p><p><em>Uneori societatea civilă e reactivă, alteori e proactivă. Care atitudine predomină?<br/></em>Gabriel Păun: „Avem nevoie de o societate activă. Am ajuns în punctul în care nici măcar cînd se trag semnale de alarmă nu mai vine o reacție sănătoasă de la public. Ce vine, în schimb, e o reacție nesănătoasă, din punctul meu de vedere, de polarizare. Pe aproape orice temă din spațiul public, oamenii au tendința să polarizeze, să divizeze o societate și așa destul de divizată. Îmi lipsește calea de mijloc, a cooperării, a dialogului, a conversației sănătoase. Alunecăm foarte ușor în opinii personale diametral opuse. Nu trebuie să aibă nici unul, nici altul dreptate, trebuie să avem o conversație sănătoasă în care să respectăm opinia celuilalt. Nu trebuie să fim de acord cu ea, dar lipsește respectul opiniei. Fără asta nu ajungem la nici un rezultat constructiv, pentru că se creează tabere. Nu avem nevoie de tabere, avem nevoie de punți. Îmi lipsesc acut punțile.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15156194-gabriel-paun-ini-iatorul-galei-curaj-despre-nevoia-de-curaj-sanatos-i-contagios-in-societatea-romaneasca.mp3" length="17488085" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/fyfyfzs9dj53mivhq4j4q4gypwi3?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15156194</guid>
    <pubDate>Wed, 29 May 2024 18:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15156194/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15156194/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15156194/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15156194/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1453</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>162</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cu Cătălin Gomboș despre tragedia din Rafah și criza umanitară din Fîșia Gaza</itunes:title>
    <title>Cu Cătălin Gomboș despre tragedia din Rafah și criza umanitară din Fîșia Gaza</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Armata israeliană a bombardat duminică o zonă din orașul Rafah provocînd moartea a zeci de palestinieni care trăiau într-o tabără de refugiați. Premierul Benjamin Netanyahu admite că a fost vorba despre o „eroare tragică”. Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit azi de urgență pentru a discuta situația. Vineri, Curtea Internațională de Justiție a cerut încetarea focului. Spania, Irlanda și Norvegia au început demersurile pentru recunoașterea statului palestinian. Cum se explică această „ero...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Armata israeliană a bombardat duminică o zonă din orașul Rafah provocînd moartea a zeci de palestinieni care trăiau într-o tabără de refugiați. Premierul Benjamin Netanyahu admite că a fost vorba despre o „eroare tragică”. Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit azi de urgență pentru a discuta situația. Vineri, Curtea Internațională de Justiție a cerut încetarea focului. Spania, Irlanda și Norvegia au început demersurile pentru recunoașterea statului palestinian. Cum se explică această „eroare tragică” a armatei israeliene, cum o numește premierul Netanyahu? Ce semnificație are gestul celor trei ţări de a recunoaște un stat palestinian? L-am întrebat pe jurnalistul Cătălin Gomboș, specializat în Orientul Mijlociu.</p><p>Cătălin Gomboș: „Conflictul din Orientul Mijlociu are extrem de multe nuanţe. Cumva, nimeni nu are dreptate sau toată lumea are şi un dram de dreptate. O abordare în alb şi negru nu e cea mai bună şi poate duce la extreme. De altfel, una dintre chestiunile invocate de Israel este că orice manifestaţie de sprijin pentru palestinieni este un sprijin pentru Hamas şi pentru gruparea teroristă şi că se uită crimele făcute de aceasta. Pînă la urmă, dincolo de poziţionările radicale, există realitatea din teren, sînt zeci de mii de morţi (în Gaza) şi majoritatea sînt femei şi copii. Deci, e greu ca cineva să aducă argumentul că nu este un răspuns excesiv la acel atac Hamas. Pe de altă parte, nu trebuie uitat nici faptul că Hamas, ca orice grupare teroristă de acest tip, operează din mijlocul civililor.”</p><p><em>Spania, Irlanda și Norvegia au început demersurile pentru recunoașterea statului palestinian. Premierul spaniol a declarat azi că țara sa va recunoaște un stat palestinian unificat, din care fac parte Fîșia Gaza și Cisiordania, sub conducerea Autorității Naționale Palestiniene, cu capitala în Ierusalimul de Est. Dar ar putea într-adevăr Autoritatea Palestiniană să conducă un stat palestinian din care să facă parte atît Cisiordania, cît și Fîșia Gaza, aflată sub guvernarea Hamas din 2006?</em></p><p>Cătălin Gomboș: „Este destul de complicat, pentru că Autoritatea Palestiniană trece printr-o criză de încredere în rîndul populaţiei palestiniene, chiar şi din Cisiordania. Nu trebuie neapărat ca cei care nu mai susţin Autoritatea Palestiniană să susţină grupările extremiste, care sînt, de altfel, prezente şi au o pondere destul de importantă şi în Cisiordania, mai ales în rîndul taberelor de refugiaţi. Dar în rîndul populaţiei moderate palestiniene există o lipsă de încredere în Autoritatea Palestiniană, care este percepută drept coruptă. Există şi percepţia, printre mulţi palestinieni – şi asta o ştiu de la ei, de cînd am fost, în mai multe rînduri, în Cisiordania –, că Autoritatea Palestiniană cooperează cu Israelul pentru propriile ei interese economice. De asemenea, conducerea palestiniană este percepută drept osificată şi îmbătrînită. Mahmud Abbas este de foarte mulţi ani la putere. Şi în acest moment nici nu există o latură reformistă puternică şi credibilă care să preia conducerea Autorităţii Palestiniene şi să-i dea un nou suflu.”</p><p> Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Armata israeliană a bombardat duminică o zonă din orașul Rafah provocînd moartea a zeci de palestinieni care trăiau într-o tabără de refugiați. Premierul Benjamin Netanyahu admite că a fost vorba despre o „eroare tragică”. Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit azi de urgență pentru a discuta situația. Vineri, Curtea Internațională de Justiție a cerut încetarea focului. Spania, Irlanda și Norvegia au început demersurile pentru recunoașterea statului palestinian. Cum se explică această „eroare tragică” a armatei israeliene, cum o numește premierul Netanyahu? Ce semnificație are gestul celor trei ţări de a recunoaște un stat palestinian? L-am întrebat pe jurnalistul Cătălin Gomboș, specializat în Orientul Mijlociu.</p><p>Cătălin Gomboș: „Conflictul din Orientul Mijlociu are extrem de multe nuanţe. Cumva, nimeni nu are dreptate sau toată lumea are şi un dram de dreptate. O abordare în alb şi negru nu e cea mai bună şi poate duce la extreme. De altfel, una dintre chestiunile invocate de Israel este că orice manifestaţie de sprijin pentru palestinieni este un sprijin pentru Hamas şi pentru gruparea teroristă şi că se uită crimele făcute de aceasta. Pînă la urmă, dincolo de poziţionările radicale, există realitatea din teren, sînt zeci de mii de morţi (în Gaza) şi majoritatea sînt femei şi copii. Deci, e greu ca cineva să aducă argumentul că nu este un răspuns excesiv la acel atac Hamas. Pe de altă parte, nu trebuie uitat nici faptul că Hamas, ca orice grupare teroristă de acest tip, operează din mijlocul civililor.”</p><p><em>Spania, Irlanda și Norvegia au început demersurile pentru recunoașterea statului palestinian. Premierul spaniol a declarat azi că țara sa va recunoaște un stat palestinian unificat, din care fac parte Fîșia Gaza și Cisiordania, sub conducerea Autorității Naționale Palestiniene, cu capitala în Ierusalimul de Est. Dar ar putea într-adevăr Autoritatea Palestiniană să conducă un stat palestinian din care să facă parte atît Cisiordania, cît și Fîșia Gaza, aflată sub guvernarea Hamas din 2006?</em></p><p>Cătălin Gomboș: „Este destul de complicat, pentru că Autoritatea Palestiniană trece printr-o criză de încredere în rîndul populaţiei palestiniene, chiar şi din Cisiordania. Nu trebuie neapărat ca cei care nu mai susţin Autoritatea Palestiniană să susţină grupările extremiste, care sînt, de altfel, prezente şi au o pondere destul de importantă şi în Cisiordania, mai ales în rîndul taberelor de refugiaţi. Dar în rîndul populaţiei moderate palestiniene există o lipsă de încredere în Autoritatea Palestiniană, care este percepută drept coruptă. Există şi percepţia, printre mulţi palestinieni – şi asta o ştiu de la ei, de cînd am fost, în mai multe rînduri, în Cisiordania –, că Autoritatea Palestiniană cooperează cu Israelul pentru propriile ei interese economice. De asemenea, conducerea palestiniană este percepută drept osificată şi îmbătrînită. Mahmud Abbas este de foarte mulţi ani la putere. Şi în acest moment nici nu există o latură reformistă puternică şi credibilă care să preia conducerea Autorităţii Palestiniene şi să-i dea un nou suflu.”</p><p> Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15150402-cu-catalin-gombo-despre-tragedia-din-rafah-i-criza-umanitara-din-fi-ia-gaza.mp3" length="18584606" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/oo5tmunnys9gw4088tszku96zasb?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15150402</guid>
    <pubDate>Tue, 28 May 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15150402/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15150402/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15150402/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15150402/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1545</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>161</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Summitul din Elveția. Șanse de pace în Ucraina? </itunes:title>
    <title>Summitul din Elveția. Șanse de pace în Ucraina? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele ucrainean Volodimir Zelenski face un apel la președintele Statelor Unite ale Americii și la președintele Chinei să participe la summitul pentru pace programat să aibă loc în Elveția, în iunie. Recent, surse rusești au declarat pentru Reuters că Vladimir Putin este gata să oprească războiul din Ucraina printr-o negociere care recunoaște liniile actuale ale câmpului de luptă. La ce să ne așteptăm de la summitul din Elveția? Care sînt perspectivele pe frontul din Ucraina? L-am între...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele ucrainean Volodimir Zelenski face un apel la președintele Statelor Unite ale Americii și la președintele Chinei să participe la summitul pentru pace programat să aibă loc în Elveția, în iunie. Recent, surse rusești au declarat pentru Reuters că Vladimir Putin este gata să oprească războiul din Ucraina printr-o negociere care recunoaște liniile actuale ale câmpului de luptă. La ce să ne așteptăm de la summitul din Elveția? Care sînt perspectivele pe frontul din Ucraina? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, preocupat de etica militară. </p><p><em>O încetare temporară a focului, nu i-ar permite Ucrainei să-şi strîngă resursele şi nu ar permite ajutoarelor să fie distribuite pe front?<br/></em>Mihail-Valentin Cernea: „Poate că aceasta ar fi o parte bună, dacă un asemenea armistiţiu s-ar întîmpla. Dar de ce şi-ar dori Rusia aşa ceva? Pentru că în momentul de faţă Rusia e în avantaj şi doar ar folosi aceste negocieri ca o încercare de război cognitiv, o încercare de a trage de timp, care să-i permită să vadă care rămîn zonele de front neacoperite de Ucraina.  Orice fel de armistiţiu ar fi, cele două probleme principale ale Ucrainei nu se vor rezolva foarte uşor. Prima este problema personalului, e destul de clar că Rusia are rezerve mult mai mari decît Ucraina. A doua problemă ţine de echipament, ţine de întîrzierea ajutorului american şi de întîrzierea Europei de a produce muniţia pentru Ucraina. Aceste lucruri sînt în proces de reparare. Cel mai bine pentru Ucraina ar fi să găsească o soluţie prin care să stabilizeze situaţia de pe front, pînă cînd toate elementele din puzzle se reunesc, poate, pentru nişte contraofensive în 2025. Războiul nu se va încheia prea curînd.” </p><p><em>Cum ar trebui să interpretăm informația că Vladimir Putin este gata să oprească războiul din Ucraina printr-o negociere care să recunoască liniile actuale ale câmpului de luptă?<br/></em>Mihail-Valentin Cernea: „Pe româneşte, ca pe-o fentă. Nu trebuie să avem încredere în ce spune Vladimir Putin. El vrea să cîştige acest război, vrea să mănînce cît mai mult din Ucraina, deja miza politică este internă, acest război trebuie să aducă ceva acasă pentru a justifica miile, zecile de mii de oameni care au murit aiurea în acest conflict. (...) Toată graba Rusiei de a încheia războiul pînă vine ajutorul american, pînă cînd se repornesc capacităţile europene industriale, îmi spune mai degrabă că Rusia s-ar putea să fie mai slabă decît pare la prima vedere. Tot ce trebuie să facă Ucraina este să reziste în acest an într-adevăr foarte dificil.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele ucrainean Volodimir Zelenski face un apel la președintele Statelor Unite ale Americii și la președintele Chinei să participe la summitul pentru pace programat să aibă loc în Elveția, în iunie. Recent, surse rusești au declarat pentru Reuters că Vladimir Putin este gata să oprească războiul din Ucraina printr-o negociere care recunoaște liniile actuale ale câmpului de luptă. La ce să ne așteptăm de la summitul din Elveția? Care sînt perspectivele pe frontul din Ucraina? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, preocupat de etica militară. </p><p><em>O încetare temporară a focului, nu i-ar permite Ucrainei să-şi strîngă resursele şi nu ar permite ajutoarelor să fie distribuite pe front?<br/></em>Mihail-Valentin Cernea: „Poate că aceasta ar fi o parte bună, dacă un asemenea armistiţiu s-ar întîmpla. Dar de ce şi-ar dori Rusia aşa ceva? Pentru că în momentul de faţă Rusia e în avantaj şi doar ar folosi aceste negocieri ca o încercare de război cognitiv, o încercare de a trage de timp, care să-i permită să vadă care rămîn zonele de front neacoperite de Ucraina.  Orice fel de armistiţiu ar fi, cele două probleme principale ale Ucrainei nu se vor rezolva foarte uşor. Prima este problema personalului, e destul de clar că Rusia are rezerve mult mai mari decît Ucraina. A doua problemă ţine de echipament, ţine de întîrzierea ajutorului american şi de întîrzierea Europei de a produce muniţia pentru Ucraina. Aceste lucruri sînt în proces de reparare. Cel mai bine pentru Ucraina ar fi să găsească o soluţie prin care să stabilizeze situaţia de pe front, pînă cînd toate elementele din puzzle se reunesc, poate, pentru nişte contraofensive în 2025. Războiul nu se va încheia prea curînd.” </p><p><em>Cum ar trebui să interpretăm informația că Vladimir Putin este gata să oprească războiul din Ucraina printr-o negociere care să recunoască liniile actuale ale câmpului de luptă?<br/></em>Mihail-Valentin Cernea: „Pe româneşte, ca pe-o fentă. Nu trebuie să avem încredere în ce spune Vladimir Putin. El vrea să cîştige acest război, vrea să mănînce cît mai mult din Ucraina, deja miza politică este internă, acest război trebuie să aducă ceva acasă pentru a justifica miile, zecile de mii de oameni care au murit aiurea în acest conflict. (...) Toată graba Rusiei de a încheia războiul pînă vine ajutorul american, pînă cînd se repornesc capacităţile europene industriale, îmi spune mai degrabă că Rusia s-ar putea să fie mai slabă decît pare la prima vedere. Tot ce trebuie să facă Ucraina este să reziste în acest an într-adevăr foarte dificil.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15143600-summitul-din-elve-ia-anse-de-pace-in-ucraina.mp3" length="19655232" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/zwa4lu4bx6jmp30g68rce61rgwzt?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15143600</guid>
    <pubDate>Mon, 27 May 2024 18:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15143600/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15143600/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15143600/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15143600/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1635</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>160</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ágota Kristóf, o autoare care a inventat „o limbă doar a ei”</itunes:title>
    <title>Ágota Kristóf, o autoare care a inventat „o limbă doar a ei”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Trilogia gemenilor” de Ágota Kristóf este una dintre cărţile foarte importante ale literaturii europene de la sfîrșitul secolului trecut. A fost publicată recent în limba română într-o nouă traducere, semnată de Tristana Ir, la editura Pandora M, în colecția Anansi. Cele trei volume care o alcătuiesc sînt intitulate „Marele caiet”, „Dovada” și „A treia minciună”. În primul volum îi cunoaştem pe cei doi fraţi gemeni din centrul poveştii. „Marele caiet” e scris la persoana întîi plural, fraţii...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Trilogia gemenilor” de Ágota Kristóf este una dintre cărţile foarte importante ale literaturii europene de la sfîrșitul secolului trecut. A fost publicată recent în limba română într-o nouă traducere, semnată de Tristana Ir, la editura Pandora M, în colecția Anansi. Cele trei volume care o alcătuiesc sînt intitulate „Marele caiet”, „Dovada” și „A treia minciună”. În primul volum îi cunoaştem pe cei doi fraţi gemeni din centrul poveştii. „Marele caiet” e scris la persoana întîi plural, fraţii scriu compuneri despre viața lor în timpul războiului, în casa bunicii, unde i-a lăsat mama lor. Sînt extrem de inteligenți, își continuă singuri educația, scriu și citesc cărți împrumutate de la preot. Dar, fiind total privați de iubire și grijă într-o lume marcată de suferinţă şi violență, gemenii învață să supraviețuiască: se antrenează să suporte durerea, foamea, oroarea. Au propriul lor fel de a face dreptate și nu ezită să șantajeze sau chiar să omoare atunci cînd consideră că cineva a greșit. Cartea se termină cu unul dintre ei fugind peste graniță în „țara cealaltă”, după război și după instalarea așa numiților „eliberatori”. Separarea celor doi copii care alcătuiau o sigură ființă poate fi citită şi ca o mare metaforă pentru cel care se exilează: o parte din cel care fuge dintr-un regim opresiv rămîne întotdeauna în urmă, în țara din care a plecat. Ágota Kristóf s-a născut în 1935 în Ungaria şi în 1956 a emigrat în Elveţia, unde a învățat franceza, limba în care și-a scris cărțile, limba care, spune ea într-un text autobiografic, i-a ucis limba maternă. Am invitat-o pe scriitoarea Simona Sora să vorbim despre Ágota Kristóf şi „Trilogia gemenilor”, despre stilul ei atît de special şi limba în care şi-a scris cărţile. </p><p>Simona Sora despre stilul Ágotei Kristóf: „Este un stil teatral. Şi ea a spus într-un interviu că scrie ca şi cum ar scrie teatru. (...) Îi plăcea foarte mult teatrul, era deschisă spre scrisul fără carne, scris esenţial, scris în dialog, fără descrieri, un stil descărnat dar care se ţine foarte bine, cu o osatură perfectă. (...)  Ágota Kristóf crează identităţi puzzle şi stilul ei devine un stil puzzle.”</p><p><em>Cum sună limba franceză în care Ágota Kristóf şi-a scris cărţile, după ce a emigrat în Eveţia?<br/></em>Simona Sora: „Probabil că limba în care a scris e o limbă doar a ei. (...) Cred că Ágota Kristóf, dacă ar fi fost în partea germană a Elveţiei, ar fi scris în germană la fel de bine şi tot inventînd o limbă numai a ei, pentru că realmente voinţa ei de a-ţi transmite un conţinut anume, într-o formă anume a fost mai copleşitoare şi mai importantă decît orice altceva.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul complet!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Trilogia gemenilor” de Ágota Kristóf este una dintre cărţile foarte importante ale literaturii europene de la sfîrșitul secolului trecut. A fost publicată recent în limba română într-o nouă traducere, semnată de Tristana Ir, la editura Pandora M, în colecția Anansi. Cele trei volume care o alcătuiesc sînt intitulate „Marele caiet”, „Dovada” și „A treia minciună”. În primul volum îi cunoaştem pe cei doi fraţi gemeni din centrul poveştii. „Marele caiet” e scris la persoana întîi plural, fraţii scriu compuneri despre viața lor în timpul războiului, în casa bunicii, unde i-a lăsat mama lor. Sînt extrem de inteligenți, își continuă singuri educația, scriu și citesc cărți împrumutate de la preot. Dar, fiind total privați de iubire și grijă într-o lume marcată de suferinţă şi violență, gemenii învață să supraviețuiască: se antrenează să suporte durerea, foamea, oroarea. Au propriul lor fel de a face dreptate și nu ezită să șantajeze sau chiar să omoare atunci cînd consideră că cineva a greșit. Cartea se termină cu unul dintre ei fugind peste graniță în „țara cealaltă”, după război și după instalarea așa numiților „eliberatori”. Separarea celor doi copii care alcătuiau o sigură ființă poate fi citită şi ca o mare metaforă pentru cel care se exilează: o parte din cel care fuge dintr-un regim opresiv rămîne întotdeauna în urmă, în țara din care a plecat. Ágota Kristóf s-a născut în 1935 în Ungaria şi în 1956 a emigrat în Elveţia, unde a învățat franceza, limba în care și-a scris cărțile, limba care, spune ea într-un text autobiografic, i-a ucis limba maternă. Am invitat-o pe scriitoarea Simona Sora să vorbim despre Ágota Kristóf şi „Trilogia gemenilor”, despre stilul ei atît de special şi limba în care şi-a scris cărţile. </p><p>Simona Sora despre stilul Ágotei Kristóf: „Este un stil teatral. Şi ea a spus într-un interviu că scrie ca şi cum ar scrie teatru. (...) Îi plăcea foarte mult teatrul, era deschisă spre scrisul fără carne, scris esenţial, scris în dialog, fără descrieri, un stil descărnat dar care se ţine foarte bine, cu o osatură perfectă. (...)  Ágota Kristóf crează identităţi puzzle şi stilul ei devine un stil puzzle.”</p><p><em>Cum sună limba franceză în care Ágota Kristóf şi-a scris cărţile, după ce a emigrat în Eveţia?<br/></em>Simona Sora: „Probabil că limba în care a scris e o limbă doar a ei. (...) Cred că Ágota Kristóf, dacă ar fi fost în partea germană a Elveţiei, ar fi scris în germană la fel de bine şi tot inventînd o limbă numai a ei, pentru că realmente voinţa ei de a-ţi transmite un conţinut anume, într-o formă anume a fost mai copleşitoare şi mai importantă decît orice altceva.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul complet!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15130881-agota-kristof-o-autoare-care-a-inventat-o-limba-doar-a-ei.mp3" length="17748921" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ddhsdtlh07i9i6ykmok4a3kxhila?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15130881</guid>
    <pubDate>Fri, 24 May 2024 20:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15130881/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15130881/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15130881/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15130881/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1475</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>159</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Sergiu Prodan, Ministrul Culturii din Republica Moldova: „Cultura are un rol esențial în integrarea noastră europeană”</itunes:title>
    <title>Sergiu Prodan, Ministrul Culturii din Republica Moldova: „Cultura are un rol esențial în integrarea noastră europeană”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ministrul Culturii din Republica Moldova, Sergiu Prodan, a venit în direct la „Timpul prezent”. Republica Moldova este țara invitată de onoare la Salonul Internațional de Carte Bookfest, care va avea loc în perioada 29 mai-2 iunie. „Te cuprind, Republica Moldova” este sloganul programului cu care se va prezenta țara vecină, un program care propune zeci de evenimente, dezbateri pe teme de actualitate, lansări de carte, întîlniri cu scriitorii basarabeni. Am vorbit cu ministrul Sergiu Prodan de...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ministrul Culturii din Republica Moldova, <b>Sergiu Prodan</b>, a venit în direct la „Timpul prezent”. Republica Moldova este țara invitată de onoare la Salonul Internațional de Carte Bookfest, care va avea loc în perioada 29 mai-2 iunie. <em>„Te cuprind, Republica Moldova” este sloganul programului cu care se va prezenta țara vecină, un program care propune zeci de evenimente, dezbateri pe teme de actualitate, lansări de carte, întîlniri cu scriitorii basarabeni. Am vorbit cu ministrul Sergiu Prodan despre schimburile culturale dintre ţările noastre, despre accesul la cultură în Republica Moldova, despre rolul culturii pentru aspirațiile europene ale Republicii Moldova.</em></p><p><em>Cum ar trebui să ne raportăm la literatura din Republica Moldova? Este parte a literaturii române sau are o identitate distinctă?</em></p><p><em>Sergiu Prodan: „</em>Categoric este parte a literaturii române. Din punct de vedere cultural, în general, noi deja de multă vreme sîntem integrați. Știți, chiar și în recomandările Uniunii Europene pentru procesul de pregătire a începerii negocierilor, pe domeniul culturii avem o singură recomandare: finanțarea mai bună. În rest, nu e de făcut mare lucru, pentru că, iată, nu politicienii, nu guvernul, nu Ministerul Culturii, ci anume artiștii, scriitorii de mult au integrat și sînt integrați în procesul cultural românesc. Republica Moldova, în procesul ei de aderare la Uniunea Europeană, nu va veni cu propria cultură nouă în familia culturilor europene. Noi vom veni să completăm cultura românească, pentru că noi considerăm că fără artiștii, fără arta, fără cultura din partea stîngă a rîului Prut, cultura românească nu este completă. Și iată, în acel moment, cînd vom adera la Uniunea Europeană, ne vom regăsi împreună și vom completa de fapt cultura românească cu plusvaloarea pe care putem să o aducem noi.<em>”</em></p><p><em>Republica Moldova este în plin proces de pregătire a negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. Ce rol are cultura pentru aspirațiile europene ale țării dumneavoastră? </em></p><p><em>Sergiu Prodan: „</em>Cultura are un rol esențial în integrarea noastră europeană. Pentru că, de fapt, în orice domeniu, fie el chiar economic, succesul se datorează în primul rînd culturii și educației. În lipsa culturii, nu există posibilitate de succes economic. Ceea ce promovez eu în Republica Moldova şi-i conving pe colegii mei, pe toți din guvern, este faptul că nu o societate prosperă produce valori culturale importante, ci invers, o societate cultă este în stare să producă bunăstare economică. Din păcate, politicienii noștri, timp de 30 de ani, s-au condus după ideea că, iată, țările bogate au un nivel de cultură înalt pentru că își pot permite, noi, mai săraci, nu ne putem permite, dar nu-i nimic, vom deveni și noi bogați și o să cheltuim și noi mai mulți bani pentru cultură. Nu este adevărat. În cultură nu se cheltuie bani, în cultură se investesc bani, pentru că, de fapt, investești în bunăstare. Nu poate fi construită bunăstarea societății în lipsa unui nivel general de cultură acceptabil.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ministrul Culturii din Republica Moldova, <b>Sergiu Prodan</b>, a venit în direct la „Timpul prezent”. Republica Moldova este țara invitată de onoare la Salonul Internațional de Carte Bookfest, care va avea loc în perioada 29 mai-2 iunie. <em>„Te cuprind, Republica Moldova” este sloganul programului cu care se va prezenta țara vecină, un program care propune zeci de evenimente, dezbateri pe teme de actualitate, lansări de carte, întîlniri cu scriitorii basarabeni. Am vorbit cu ministrul Sergiu Prodan despre schimburile culturale dintre ţările noastre, despre accesul la cultură în Republica Moldova, despre rolul culturii pentru aspirațiile europene ale Republicii Moldova.</em></p><p><em>Cum ar trebui să ne raportăm la literatura din Republica Moldova? Este parte a literaturii române sau are o identitate distinctă?</em></p><p><em>Sergiu Prodan: „</em>Categoric este parte a literaturii române. Din punct de vedere cultural, în general, noi deja de multă vreme sîntem integrați. Știți, chiar și în recomandările Uniunii Europene pentru procesul de pregătire a începerii negocierilor, pe domeniul culturii avem o singură recomandare: finanțarea mai bună. În rest, nu e de făcut mare lucru, pentru că, iată, nu politicienii, nu guvernul, nu Ministerul Culturii, ci anume artiștii, scriitorii de mult au integrat și sînt integrați în procesul cultural românesc. Republica Moldova, în procesul ei de aderare la Uniunea Europeană, nu va veni cu propria cultură nouă în familia culturilor europene. Noi vom veni să completăm cultura românească, pentru că noi considerăm că fără artiștii, fără arta, fără cultura din partea stîngă a rîului Prut, cultura românească nu este completă. Și iată, în acel moment, cînd vom adera la Uniunea Europeană, ne vom regăsi împreună și vom completa de fapt cultura românească cu plusvaloarea pe care putem să o aducem noi.<em>”</em></p><p><em>Republica Moldova este în plin proces de pregătire a negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. Ce rol are cultura pentru aspirațiile europene ale țării dumneavoastră? </em></p><p><em>Sergiu Prodan: „</em>Cultura are un rol esențial în integrarea noastră europeană. Pentru că, de fapt, în orice domeniu, fie el chiar economic, succesul se datorează în primul rînd culturii și educației. În lipsa culturii, nu există posibilitate de succes economic. Ceea ce promovez eu în Republica Moldova şi-i conving pe colegii mei, pe toți din guvern, este faptul că nu o societate prosperă produce valori culturale importante, ci invers, o societate cultă este în stare să producă bunăstare economică. Din păcate, politicienii noștri, timp de 30 de ani, s-au condus după ideea că, iată, țările bogate au un nivel de cultură înalt pentru că își pot permite, noi, mai săraci, nu ne putem permite, dar nu-i nimic, vom deveni și noi bogați și o să cheltuim și noi mai mulți bani pentru cultură. Nu este adevărat. În cultură nu se cheltuie bani, în cultură se investesc bani, pentru că, de fapt, investești în bunăstare. Nu poate fi construită bunăstarea societății în lipsa unui nivel general de cultură acceptabil.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15124592-sergiu-prodan-ministrul-culturii-din-republica-moldova-cultura-are-un-rol-esen-ial-in-integrarea-noastra-europeana.mp3" length="21119250" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/z1e9kxinzsev7rnsbc5k27ugfrnl?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15124592</guid>
    <pubDate>Thu, 23 May 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15124592/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15124592/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15124592/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15124592/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1756</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>158</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Lanțuri invizibile”. Despre fenomenul traficului de persoane în România </itunes:title>
    <title>„Lanțuri invizibile”. Despre fenomenul traficului de persoane în România </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Traficul de persoane este o problemă gravă în România, care afectează bărbați și femei deopotrivă, și chiar și copii. Fenomenul are la bază factori precum sărăcia, lipsa de educație, vulnerabilitatea anumitor grupuri dar și incompetența sau slăbiciunea autorităților. România este, în principal, o țară de origine a traficului de persoane: în general victimele sînt obligate să presteze muncă forțată, să cerșească sau sînt exploatate sexual. Care e amploarea fenomenului în România?Care sînt mijl...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Traficul de persoane este o problemă gravă în România, care afectează bărbați și femei deopotrivă, și chiar și copii. Fenomenul are la bază factori precum sărăcia, lipsa de educație, vulnerabilitatea anumitor grupuri dar și incompetența sau slăbiciunea autorităților. România este, în principal, o țară de origine a traficului de persoane: în general victimele sînt obligate să presteze muncă forțată, să cerșească sau sînt exploatate sexual. Care e amploarea fenomenului în România?Care sînt mijloacele pe care le au autoritățile pentru a interveni și depista la timp asemenea cazuri? Cum ajung unii oameni victime ale traficanților de persoane­? L-am întrebat pe Ștefan Coman, de la International Justice Mission. </p><p>Ștefan Coman: „Din acele comunităţi vulnerabile, cu oameni care caută un trai mai bun, provin victimele dar provin şi traficanţii. De cele mai multe ori şi unii, şi alţii vin din acelaşi mediu. (...) Traficanţii sînt foarte buni psihologi şi o să-ţi vîndă ceea ce îţi doreşti. Dacă eşti vulnerabil economic, traficantul o să-ţi promită un loc de muncă foarte bine plătit, în altă ţară sau chiar în România, şi-n momentul în care ai plecat cu el şi eşti într-o situaţie de izolare, îţi ia actele, începe abuzul şi exploatarea. Dacă eşti vulnerabil din punct de vedere emoţional, trafcantul o să fie acel Don Juan care vine într-un BMW negru şi îţi promite că o să trăiţi împreună fericiţi pînă la adînci bătrîneţi dar să mergi întîi cu el într-o altă ţară şi, după ce ajungi acolo, îţi cere ca pentru o perioadă să te prostituezi ca să poată plăti casa, maşina... Şi, după ce intri în acest joc, el continuă la nesfîrşit, pentru că interesul lui este cel financiar. Traficanţii caută să-ţi vîndă visul, să îţi cîştige încrederea şi în acelaşi timp seamănă neîncredere în oricine înseamnă autoritate sau persoană care te-ar putea ajuta.”</p><p><em>Ce se întîmplă din punct de vedere psihologic cu o victimă a traficului de persoane? </em></p><p>Ștefan Coman: „Cum spune un procuror cu care lucrăm noi, victimele sînt legate cu nişte lanţuri invizibile de traficant. (...) În cazul tinerilor şi copiilor este vorba despre mecanisme emoţionale prin care persoane care n-au avut parte de ataşament, de conectare cu familia, se ataşează de nişte oameni care reuşesc să le spele pe creier, să le controleze, să le facă să simtă că nu sînt bune de nimic sau că nu au cui să ceară ajutor. Şi-atunci merg în continuare după persoana respectivă ca şi cînd ar fi legate cu nişte lanţuri invizibile.”</p><p><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Traficul de persoane este o problemă gravă în România, care afectează bărbați și femei deopotrivă, și chiar și copii. Fenomenul are la bază factori precum sărăcia, lipsa de educație, vulnerabilitatea anumitor grupuri dar și incompetența sau slăbiciunea autorităților. România este, în principal, o țară de origine a traficului de persoane: în general victimele sînt obligate să presteze muncă forțată, să cerșească sau sînt exploatate sexual. Care e amploarea fenomenului în România?Care sînt mijloacele pe care le au autoritățile pentru a interveni și depista la timp asemenea cazuri? Cum ajung unii oameni victime ale traficanților de persoane­? L-am întrebat pe Ștefan Coman, de la International Justice Mission. </p><p>Ștefan Coman: „Din acele comunităţi vulnerabile, cu oameni care caută un trai mai bun, provin victimele dar provin şi traficanţii. De cele mai multe ori şi unii, şi alţii vin din acelaşi mediu. (...) Traficanţii sînt foarte buni psihologi şi o să-ţi vîndă ceea ce îţi doreşti. Dacă eşti vulnerabil economic, traficantul o să-ţi promită un loc de muncă foarte bine plătit, în altă ţară sau chiar în România, şi-n momentul în care ai plecat cu el şi eşti într-o situaţie de izolare, îţi ia actele, începe abuzul şi exploatarea. Dacă eşti vulnerabil din punct de vedere emoţional, trafcantul o să fie acel Don Juan care vine într-un BMW negru şi îţi promite că o să trăiţi împreună fericiţi pînă la adînci bătrîneţi dar să mergi întîi cu el într-o altă ţară şi, după ce ajungi acolo, îţi cere ca pentru o perioadă să te prostituezi ca să poată plăti casa, maşina... Şi, după ce intri în acest joc, el continuă la nesfîrşit, pentru că interesul lui este cel financiar. Traficanţii caută să-ţi vîndă visul, să îţi cîştige încrederea şi în acelaşi timp seamănă neîncredere în oricine înseamnă autoritate sau persoană care te-ar putea ajuta.”</p><p><em>Ce se întîmplă din punct de vedere psihologic cu o victimă a traficului de persoane? </em></p><p>Ștefan Coman: „Cum spune un procuror cu care lucrăm noi, victimele sînt legate cu nişte lanţuri invizibile de traficant. (...) În cazul tinerilor şi copiilor este vorba despre mecanisme emoţionale prin care persoane care n-au avut parte de ataşament, de conectare cu familia, se ataşează de nişte oameni care reuşesc să le spele pe creier, să le controleze, să le facă să simtă că nu sînt bune de nimic sau că nu au cui să ceară ajutor. Şi-atunci merg în continuare după persoana respectivă ca şi cînd ar fi legate cu nişte lanţuri invizibile.”</p><p><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15117188-lan-uri-invizibile-despre-fenomenul-traficului-de-persoane-in-romania.mp3" length="20702945" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/he4ye1skp1nv8a67r2tghm4gb1hd?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15117188</guid>
    <pubDate>Wed, 22 May 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15117188/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15117188/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15117188/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15117188/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1722</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>157</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale cere mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu, Yoav Gallant și trei lideri Hamas. Justiție sau politică? </itunes:title>
    <title>Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale cere mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu, Yoav Gallant și trei lideri Hamas. Justiție sau politică? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Procurorul șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, solicită mandate de arestare pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu şi pentru ministrul israelian al apărării Yoav Gallant, precum și pentru trei lideri de vîrf ai grupării Hamas: Yahya Sinwar, Mohammed Deif şi Ismail Haniyeh. Acuzaţiile vizează crime de război și crime împotriva umanității. Cum a reacţionat comunitatea internaţională? Ce proceduri trebuie parcurse pentru a se aproba sau a se respinge solicitarea emiterii...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Procurorul șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, solicită mandate de arestare pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu şi pentru ministrul israelian al apărării Yoav Gallant, precum și pentru trei lideri de vîrf ai grupării Hamas: Yahya Sinwar, Mohammed Deif şi Ismail Haniyeh. Acuzaţiile vizează crime de război și crime împotriva umanității. Cum a reacţionat comunitatea internaţională? Ce proceduri trebuie parcurse pentru a se aproba sau a se respinge solicitarea emiterii de mandate de arestare pe numele acestor lideri? Care sînt perspectivele pentru Fîşia Gaza şi Cisiordania? Am întrebat-o pe Raluca Moldovan, conf. la Facultatea de Studii Europene de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca. </p><p><em>Cît e act de justiţie şi cît este o decizie politică în această solicitare?</em></p><p>Raluca Moldovan: „Cred că este o combinaţie a ambilor factori. În cazul cererii de mandate de arestare pentru liderii Hamas sigur că vorbim mult mai mult despre un act de justiţie. Sînt curioasă cum vor reacţiona la această decizie, dacă se va ajunge la mandate de arestare, vocile internaţionale care sprijină, în campusurile americane, inclusiv acţiunile Hamas. În cazul premierului Netanyahu există o componentă politică mai accentuată. Să nu uităm că Israelul a fost statul atacat în 7 octombrie. Iar dacă se vor emite mandate de arestare pentru Netanyahu şi Gallant, acest lucru va crea un precedent extrem de periculos: orice stat care va fi atacat, care va fi agresat de un alt stat sau de un actor nonstatal riscă consecinţe similare precum cele care ar putea fi suportate de Netanyahu. Deci aici trebuie să luăm în calcul şi dreptul unui stat la legitimă apărare în momentul în care este atacat.”</p><p><em>Care sînt următoarele etape, ce proceduri trebuie parcurse pentru a se emite mandate de arestare pe numele acestor lideri?</em></p><p>Raluca Moldovan: „Propunerea va merge la un complet de judecată format din trei judecători. Preşedinta acestui complet este judecătoarea româncă Iulia Motoc, care va decide împreună cu o judecătoare din Mexic şi o judecătoare din Benin. Decizia va fi fie în favoarea emiterii mandatelor de arestare, fie în favoarea respingerii acestei propuneri. Este posibil ca propunerea să fie respinsă pe motive procedurale, mai degrabă decît pe motive de fond. (...) Vorbim despre o chestiune sensibilă şi politizată. Chiar dacă se va adopta decizia de aprobare a mandatelor de arestare, aceasta e foarte greu de dus la îndeplinire. Şi atunci Curtea Penală Internaţională se va găsi într-o situaţie similară cu cea în care a fost cînd a adoptat mandatul împotriva preşedintelui Putin – o organizaţie care, ca să folosesc o expresie populară, latră şi nu muşcă, adică autoritatea sa este aproape inexistentă pe plan internaţional şi riscă să nu fie luată în serios de mai nimeni. Dacă propunerea este respinsă pe chestiuni procedurale, atunci problema se va stinge cumva de la sine şi reputaţia instituţiei nu va suferi foarte mult.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un pordus Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Procurorul șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, solicită mandate de arestare pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu şi pentru ministrul israelian al apărării Yoav Gallant, precum și pentru trei lideri de vîrf ai grupării Hamas: Yahya Sinwar, Mohammed Deif şi Ismail Haniyeh. Acuzaţiile vizează crime de război și crime împotriva umanității. Cum a reacţionat comunitatea internaţională? Ce proceduri trebuie parcurse pentru a se aproba sau a se respinge solicitarea emiterii de mandate de arestare pe numele acestor lideri? Care sînt perspectivele pentru Fîşia Gaza şi Cisiordania? Am întrebat-o pe Raluca Moldovan, conf. la Facultatea de Studii Europene de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca. </p><p><em>Cît e act de justiţie şi cît este o decizie politică în această solicitare?</em></p><p>Raluca Moldovan: „Cred că este o combinaţie a ambilor factori. În cazul cererii de mandate de arestare pentru liderii Hamas sigur că vorbim mult mai mult despre un act de justiţie. Sînt curioasă cum vor reacţiona la această decizie, dacă se va ajunge la mandate de arestare, vocile internaţionale care sprijină, în campusurile americane, inclusiv acţiunile Hamas. În cazul premierului Netanyahu există o componentă politică mai accentuată. Să nu uităm că Israelul a fost statul atacat în 7 octombrie. Iar dacă se vor emite mandate de arestare pentru Netanyahu şi Gallant, acest lucru va crea un precedent extrem de periculos: orice stat care va fi atacat, care va fi agresat de un alt stat sau de un actor nonstatal riscă consecinţe similare precum cele care ar putea fi suportate de Netanyahu. Deci aici trebuie să luăm în calcul şi dreptul unui stat la legitimă apărare în momentul în care este atacat.”</p><p><em>Care sînt următoarele etape, ce proceduri trebuie parcurse pentru a se emite mandate de arestare pe numele acestor lideri?</em></p><p>Raluca Moldovan: „Propunerea va merge la un complet de judecată format din trei judecători. Preşedinta acestui complet este judecătoarea româncă Iulia Motoc, care va decide împreună cu o judecătoare din Mexic şi o judecătoare din Benin. Decizia va fi fie în favoarea emiterii mandatelor de arestare, fie în favoarea respingerii acestei propuneri. Este posibil ca propunerea să fie respinsă pe motive procedurale, mai degrabă decît pe motive de fond. (...) Vorbim despre o chestiune sensibilă şi politizată. Chiar dacă se va adopta decizia de aprobare a mandatelor de arestare, aceasta e foarte greu de dus la îndeplinire. Şi atunci Curtea Penală Internaţională se va găsi într-o situaţie similară cu cea în care a fost cînd a adoptat mandatul împotriva preşedintelui Putin – o organizaţie care, ca să folosesc o expresie populară, latră şi nu muşcă, adică autoritatea sa este aproape inexistentă pe plan internaţional şi riscă să nu fie luată în serios de mai nimeni. Dacă propunerea este respinsă pe chestiuni procedurale, atunci problema se va stinge cumva de la sine şi reputaţia instituţiei nu va suferi foarte mult.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un pordus Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15107790-procurorul-ef-al-cur-ii-penale-interna-ionale-cere-mandate-de-arestare-pentru-benjamin-netanyahu-yoav-gallant-i-trei-lideri-hamas-justi-ie-sau-politica.mp3" length="18626770" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/94pb6287r2cyhpryaiwx4ott4r8q?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15107790</guid>
    <pubDate>Tue, 21 May 2024 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15107790/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15107790/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15107790/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15107790/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1549</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>156</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Iranul în criză: Ce urmează după moartea președintelui Ebrahim Raisi?</itunes:title>
    <title>Iranul în criză: Ce urmează după moartea președintelui Ebrahim Raisi?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ce urmează în Iran după moartea președintelui Ebrahim Raisi într-un accident de elicopter? Cum va fi afectată Republica Islamică Iran pe plan intern și pe plan extern, Orientul Mijlociu trecînd în prezent printr-o perioadă extrem de tensionată? Am întrebat-o pe jurnalista Carmen Gavrilă, de la Radio România Actualități, specializată în Orientul Mijlociu.  Carmen Gavrilă: „Cred că vom vedea efectele morţii lui Ebrahim Raisi într-o chestiune foarte importantă care este în dezbatere de mai ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ce urmează în Iran după moartea președintelui Ebrahim Raisi într-un accident de elicopter? Cum va fi afectată Republica Islamică Iran pe plan intern și pe plan extern, Orientul Mijlociu trecînd în prezent printr-o perioadă extrem de tensionată? Am întrebat-o pe jurnalista Carmen Gavrilă, de la Radio România Actualități, specializată în Orientul Mijlociu. </p><p>Carmen Gavrilă: „Cred că vom vedea efectele morţii lui Ebrahim Raisi într-o chestiune foarte importantă care este în dezbatere de mai mulţi ani în Iran, cu accente mai puternice în ultimul an, legată de succesiunea la funcţia de lider suprem. Pentru că actualul lider suprem, Ali Khamenei, este foarte în vîrstă şi a trecut prin mai multe operaţii. Aceasta este funcţia crucială în regimul de la Teheran. În martie, odată cu alegerile parlamentare, s-au ţinut şi alegeri pentru aşa-numita Adunare a Experţilor, un organism unicat, specific Republicii Islamice Iran, format din 88 de membri care au sarcina de a alege viitorul lider suprem, dacă actualul lider suprem nu-şi poate îndeplini atribuţiile sau dacă moare. Se pare că exista o listă de posibili succesori, printre care era şi preşedintele Raisi, cotat cu cele mai multe şanse să devină viitorul lider suprem al Iranului.”</p><p><em>În Iran sînt nemulțumiri de mulți ani, în 2022 au izbucnit ample proteste în urma decesului tinerei Mahsa Amini în custodia poliției. Atunci s-a ajuns și la sloganuri prin care se cerea moartea dictatorului, adică a liderului suprem al Republicii Islamice Iran, ayatollahul Ali Khamenei. Manifestațiile au fost reprimate violent, unii dintre protestatari au fost arestați, condamnați la moarte și executați. Care sînt principalele nemulțumiri ale societății iraniene?</em></p><p>Carmen Gavrilă: „În acest moment este vorba mai ales despre nemulţumiri economice. Ce a fost unic la protestele de acum doi ani a fost faptul că s-au coagulat segmente de populaţie foarte diferite. Pînă atunci văzusem fie numai proteste ale tinerilor educaţi, fie numai proteste motivate economic, fie proteste ale profesorilor. Dar acele proteste începute în 2022 au adunat la un loc toate nemulţumirile unei bune părţi a populaţiei iraniene, în egală măsură o respingere a Republicii Islamice şi opinia înrădăcinată că Republica Islamică nu poate fi reformată şi trebuie înlocuit sistemul de guvernare a ţării de la rădăcină cu ceva cu totul nou, cu ceva democratic şi pluralist, precum şi nemulţumiri care ţin de economie, pentru că situaţia economică pentru irananul de rînd este cruntă în faţa anilor de sancţiuni de toate felurile. (...) Protestele începute în 2022 au fost reprimate atît de sîngeros încît e neclar cîtă capacitate ar mai avea populaţia pentru a se revolta din nou. Cei mai mulţi specialişti în acest spaţiu consideră că nu acum este momentul.”</p><p><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ce urmează în Iran după moartea președintelui Ebrahim Raisi într-un accident de elicopter? Cum va fi afectată Republica Islamică Iran pe plan intern și pe plan extern, Orientul Mijlociu trecînd în prezent printr-o perioadă extrem de tensionată? Am întrebat-o pe jurnalista Carmen Gavrilă, de la Radio România Actualități, specializată în Orientul Mijlociu. </p><p>Carmen Gavrilă: „Cred că vom vedea efectele morţii lui Ebrahim Raisi într-o chestiune foarte importantă care este în dezbatere de mai mulţi ani în Iran, cu accente mai puternice în ultimul an, legată de succesiunea la funcţia de lider suprem. Pentru că actualul lider suprem, Ali Khamenei, este foarte în vîrstă şi a trecut prin mai multe operaţii. Aceasta este funcţia crucială în regimul de la Teheran. În martie, odată cu alegerile parlamentare, s-au ţinut şi alegeri pentru aşa-numita Adunare a Experţilor, un organism unicat, specific Republicii Islamice Iran, format din 88 de membri care au sarcina de a alege viitorul lider suprem, dacă actualul lider suprem nu-şi poate îndeplini atribuţiile sau dacă moare. Se pare că exista o listă de posibili succesori, printre care era şi preşedintele Raisi, cotat cu cele mai multe şanse să devină viitorul lider suprem al Iranului.”</p><p><em>În Iran sînt nemulțumiri de mulți ani, în 2022 au izbucnit ample proteste în urma decesului tinerei Mahsa Amini în custodia poliției. Atunci s-a ajuns și la sloganuri prin care se cerea moartea dictatorului, adică a liderului suprem al Republicii Islamice Iran, ayatollahul Ali Khamenei. Manifestațiile au fost reprimate violent, unii dintre protestatari au fost arestați, condamnați la moarte și executați. Care sînt principalele nemulțumiri ale societății iraniene?</em></p><p>Carmen Gavrilă: „În acest moment este vorba mai ales despre nemulţumiri economice. Ce a fost unic la protestele de acum doi ani a fost faptul că s-au coagulat segmente de populaţie foarte diferite. Pînă atunci văzusem fie numai proteste ale tinerilor educaţi, fie numai proteste motivate economic, fie proteste ale profesorilor. Dar acele proteste începute în 2022 au adunat la un loc toate nemulţumirile unei bune părţi a populaţiei iraniene, în egală măsură o respingere a Republicii Islamice şi opinia înrădăcinată că Republica Islamică nu poate fi reformată şi trebuie înlocuit sistemul de guvernare a ţării de la rădăcină cu ceva cu totul nou, cu ceva democratic şi pluralist, precum şi nemulţumiri care ţin de economie, pentru că situaţia economică pentru irananul de rînd este cruntă în faţa anilor de sancţiuni de toate felurile. (...) Protestele începute în 2022 au fost reprimate atît de sîngeros încît e neclar cîtă capacitate ar mai avea populaţia pentru a se revolta din nou. Cei mai mulţi specialişti în acest spaţiu consideră că nu acum este momentul.”</p><p><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15100583-iranul-in-criza-ce-urmeaza-dupa-moartea-pre-edintelui-ebrahim-raisi.mp3" length="16388630" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/x63j7d2ef0w0mdro2rpygpmpxx3f?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15100583</guid>
    <pubDate>Mon, 20 May 2024 20:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15100583/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15100583/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15100583/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15100583/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1362</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>155</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Mihai Radu: „Printr-un om care se prăbușește dezvălui lumea”</itunes:title>
    <title>Mihai Radu: „Printr-un om care se prăbușește dezvălui lumea”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Mihai Radu a publicat recent romanul „Respiră!” (editura Polirom). O poveste care pune față-n față două personaje în aparență foarte diferite. Adina e o vedetă de televiziune, prezentatoare de știri, trăiește în lux și arată conform standardelor profesiei sale. Iar Geo, fostul său coleg de școală și prieten din copilărie, este întruchiparea neîmplinirii pe toate planurile: personal, profesional, financiar. Ei au, însă, ceva în comun: ratarea. La Geo e evidentă, la Adina e ascunsă de strălucir...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Mihai Radu a publicat recent romanul „Respiră!” (editura Polirom). O poveste care pune față-n față două personaje în aparență foarte diferite. Adina e o vedetă de televiziune, prezentatoare de știri, trăiește în lux și arată conform standardelor profesiei sale. Iar Geo, fostul său coleg de școală și prieten din copilărie, este întruchiparea neîmplinirii pe toate planurile: personal, profesional, financiar. Ei au, însă, ceva în comun: ratarea. La Geo e evidentă, la Adina e ascunsă de strălucirea luxului, a fardurilor, a reflectoarelor din studioul de televiziune. Romanul are și o dimensiune critică pentru că pune în discuție o caracteristică angoasantă a lumii noastre: aceea că imaginea e mai importantă decît orice altceva. Am vorbit cu Mihai Radu despre noul său roman.</p><p>Mihai Radu: „Romanul a venit din pornirea de a surprinde o vibrație bolnavă a lumii în care trăim, această vibrație distructivă pe care o vedem în toate discursurile despre noi, în toate discursurile care încearcă să ne mai compună sau să ne mai păstreze niște identități în care simțim cu toții că nu mai putem intra. (...) Ceea ce ne compune identitatea, individuală și comunitară, sînt niște povești, niște discursuri lungi, rotunde. Am impresia că aceste povești lungi nu mai există. Nu mai există povestea circulară care să treacă prin toți.”</p><p><em>Geo, unul dintre personajele cărții, este un adept al teoriilor conspirației, e convins că bogații vor pleca în curînd pe o altă planetă, lăsîndu-i aici doar pe „fraieri”, cum zice el, să îmbătrînească și să moară. Cum l-ai construit pe Geo?<br/></em>Mihai Radu: „Nici nu cred că aș scrie dacă nu m-aș lipi de un om care cade, de un om care nu-și mai găsește sprijinul, de un om care se tot prăbușește. Pentru mine asta e o funcție estetică: printr-un om care se prăbușește dezvălui lumea, mai bine decît printr-un om aflat în echilibru și care consideră că e pe un drum al împlinirii.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Mihai Radu a publicat recent romanul „Respiră!” (editura Polirom). O poveste care pune față-n față două personaje în aparență foarte diferite. Adina e o vedetă de televiziune, prezentatoare de știri, trăiește în lux și arată conform standardelor profesiei sale. Iar Geo, fostul său coleg de școală și prieten din copilărie, este întruchiparea neîmplinirii pe toate planurile: personal, profesional, financiar. Ei au, însă, ceva în comun: ratarea. La Geo e evidentă, la Adina e ascunsă de strălucirea luxului, a fardurilor, a reflectoarelor din studioul de televiziune. Romanul are și o dimensiune critică pentru că pune în discuție o caracteristică angoasantă a lumii noastre: aceea că imaginea e mai importantă decît orice altceva. Am vorbit cu Mihai Radu despre noul său roman.</p><p>Mihai Radu: „Romanul a venit din pornirea de a surprinde o vibrație bolnavă a lumii în care trăim, această vibrație distructivă pe care o vedem în toate discursurile despre noi, în toate discursurile care încearcă să ne mai compună sau să ne mai păstreze niște identități în care simțim cu toții că nu mai putem intra. (...) Ceea ce ne compune identitatea, individuală și comunitară, sînt niște povești, niște discursuri lungi, rotunde. Am impresia că aceste povești lungi nu mai există. Nu mai există povestea circulară care să treacă prin toți.”</p><p><em>Geo, unul dintre personajele cărții, este un adept al teoriilor conspirației, e convins că bogații vor pleca în curînd pe o altă planetă, lăsîndu-i aici doar pe „fraieri”, cum zice el, să îmbătrînească și să moară. Cum l-ai construit pe Geo?<br/></em>Mihai Radu: „Nici nu cred că aș scrie dacă nu m-aș lipi de un om care cade, de un om care nu-și mai găsește sprijinul, de un om care se tot prăbușește. Pentru mine asta e o funcție estetică: printr-un om care se prăbușește dezvălui lumea, mai bine decît printr-un om aflat în echilibru și care consideră că e pe un drum al împlinirii.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15088922-mihai-radu-printr-un-om-care-se-prabu-e-te-dezvalui-lumea.mp3" length="16483177" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/l9nln2kgwbswbsk7o36txax4nkzb?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15088922</guid>
    <pubDate>Fri, 17 May 2024 23:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15088922/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15088922/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15088922/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15088922/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1370</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>154</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Granițele Europei, extinderea Uniunii Europene și fragilitatea democrației: un dialog cu Jana Juzová</itunes:title>
    <title>Granițele Europei, extinderea Uniunii Europene și fragilitatea democrației: un dialog cu Jana Juzová</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Care sînt graniţele Europei şi-n ce măsură se suprapun cu cele ale Uniunii Europene? Care sînt şansele de extindere pentru UE, spre Balcanii de Vest dar şi spre ţări care au făcut parte din Uniunea Sovietică? Care e puterea democraţiei, cînd e ameninţată şi din exterior, dar şi din interior? Am întrebat-o pe Jana Juzová, expertă în relaţii internaţionale, cercetătoare la Institutul pentru Politici Europene EUROPEUM. Ea a venit la Bucureşti la invitaţia Centrului Ceh pentru a susţine o conferi...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Care sînt graniţele Europei şi-n ce măsură se suprapun cu cele ale Uniunii Europene? Care sînt şansele de extindere pentru UE, spre Balcanii de Vest dar şi spre ţări care au făcut parte din Uniunea Sovietică? Care e puterea democraţiei, cînd e ameninţată şi din exterior, dar şi din interior? Am întrebat-o pe <b>Jana Juzová, </b>expertă în relaţii internaţionale, cercetătoare la Institutul pentru Politici Europene EUROPEUM. Ea a venit la Bucureşti la invitaţia Centrului Ceh pentru a susţine o conferinţă despre granițele Europei și dezbaterile privind extinderea UE. De asemenea, am vorbit cu Jana Juzová şi despre consecinţele pentru societatea slovacă ale atentatului de miercuri asupra premierului slovac Robert Fico.</p><p>Jana Juzová: „Situaţia este dificilă în Slovacia, în momentul de faţă. Pe de-o parte avem opoziţia, care-şi exprimă compasiunea pentru premier. Pe de altă parte avem reprezentanţii guvernului care dau vina pe liberali şi pe mass-media pentru ce s-a întîmplat. Din păcate, ne putem aştepta la măsuri ale guvernului împotriva independenţei presei, împotriva anumitor ONG-uri precum şi la polarizarea şi mai mare a societăţii slovace.”</p><p><em>Puteți descrie, mentalitar, politic, Europa? De unde și pînă unde se întinde?</em></p><p>Jana Juzová: „Sigur, sînt graniţele geografice şi deja putem observa o mutare a acestora, prin candidaturile Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei la Uniunea Europeană. Şi începem să ne întrebăm dacă, din punct de vedere geografic, Georgia aparţine Europei sau nu? Pe de altă parte este vorba şi despre anumite idealuri şi principii pe care trebuie să le respecte statele UE. Din acest punct de vedere Ucraina, Republica Moldova şi Georgia s-ar încadra în spaţiul european şi, de multe ori, aceste principii au o greutate mai mare decît graniţele geografice.”</p><p><em>Se vorbește mult în ultimii ani despre fragilitatea democrației, despre faptul că drepturile și libertățile nu sînt cîștigate pentru totdeauna, ci pot fi pierdute cînd ajung la putere, prin alegeri democratice, lideri autoritari sau iliberali. Care e, totuși, puterea democrației?</em></p><p>Jana Juzová: „De multe ori, în Europa, luăm democraţia drept ceva ce ne este dat şi uităm că am fost nevoiţi s-o cîştigăm. În acelaşi timp, anumite segmente din state ale Uniunii Europene au început să aibă senzaţia, după pandemie, după izbucnirea războiului din Ucraina, că nu sînt suficient de bine reprezentate, că guvernul nu militează pentru acele lucruri care le-ar face lor bine. Însă uităm faptul că însuşi modul în care putem discuta aceste lucruri, faptul că avem mai multe partide în guvernul fiecărei ţări, partide dintre care unele sînt în favoarea discursului Rusiei, discurs care e în aniteză cu ceea ce-şi doreşte de fapt UE –  toate acestea sînt de fapt victorii ale democraţiei, nu trebuie să uităm acest lucru. Aşa că, după părerea mea, puterea democraţiei constă în faptul că, pînă la urmă, este singurul sistem politic în care populaţia este cel mai bine reprezentată. Şi, de asemenea, timp de 70 de ani am reuşit să trăim în pace. Această pace este ceea ce ne oferă democraţia.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Care sînt graniţele Europei şi-n ce măsură se suprapun cu cele ale Uniunii Europene? Care sînt şansele de extindere pentru UE, spre Balcanii de Vest dar şi spre ţări care au făcut parte din Uniunea Sovietică? Care e puterea democraţiei, cînd e ameninţată şi din exterior, dar şi din interior? Am întrebat-o pe <b>Jana Juzová, </b>expertă în relaţii internaţionale, cercetătoare la Institutul pentru Politici Europene EUROPEUM. Ea a venit la Bucureşti la invitaţia Centrului Ceh pentru a susţine o conferinţă despre granițele Europei și dezbaterile privind extinderea UE. De asemenea, am vorbit cu Jana Juzová şi despre consecinţele pentru societatea slovacă ale atentatului de miercuri asupra premierului slovac Robert Fico.</p><p>Jana Juzová: „Situaţia este dificilă în Slovacia, în momentul de faţă. Pe de-o parte avem opoziţia, care-şi exprimă compasiunea pentru premier. Pe de altă parte avem reprezentanţii guvernului care dau vina pe liberali şi pe mass-media pentru ce s-a întîmplat. Din păcate, ne putem aştepta la măsuri ale guvernului împotriva independenţei presei, împotriva anumitor ONG-uri precum şi la polarizarea şi mai mare a societăţii slovace.”</p><p><em>Puteți descrie, mentalitar, politic, Europa? De unde și pînă unde se întinde?</em></p><p>Jana Juzová: „Sigur, sînt graniţele geografice şi deja putem observa o mutare a acestora, prin candidaturile Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei la Uniunea Europeană. Şi începem să ne întrebăm dacă, din punct de vedere geografic, Georgia aparţine Europei sau nu? Pe de altă parte este vorba şi despre anumite idealuri şi principii pe care trebuie să le respecte statele UE. Din acest punct de vedere Ucraina, Republica Moldova şi Georgia s-ar încadra în spaţiul european şi, de multe ori, aceste principii au o greutate mai mare decît graniţele geografice.”</p><p><em>Se vorbește mult în ultimii ani despre fragilitatea democrației, despre faptul că drepturile și libertățile nu sînt cîștigate pentru totdeauna, ci pot fi pierdute cînd ajung la putere, prin alegeri democratice, lideri autoritari sau iliberali. Care e, totuși, puterea democrației?</em></p><p>Jana Juzová: „De multe ori, în Europa, luăm democraţia drept ceva ce ne este dat şi uităm că am fost nevoiţi s-o cîştigăm. În acelaşi timp, anumite segmente din state ale Uniunii Europene au început să aibă senzaţia, după pandemie, după izbucnirea războiului din Ucraina, că nu sînt suficient de bine reprezentate, că guvernul nu militează pentru acele lucruri care le-ar face lor bine. Însă uităm faptul că însuşi modul în care putem discuta aceste lucruri, faptul că avem mai multe partide în guvernul fiecărei ţări, partide dintre care unele sînt în favoarea discursului Rusiei, discurs care e în aniteză cu ceea ce-şi doreşte de fapt UE –  toate acestea sînt de fapt victorii ale democraţiei, nu trebuie să uităm acest lucru. Aşa că, după părerea mea, puterea democraţiei constă în faptul că, pînă la urmă, este singurul sistem politic în care populaţia este cel mai bine reprezentată. Şi, de asemenea, timp de 70 de ani am reuşit să trăim în pace. Această pace este ceea ce ne oferă democraţia.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15080891-grani-ele-europei-extinderea-uniunii-europene-i-fragilitatea-democra-iei-un-dialog-cu-jana-juzova.mp3" length="19395981" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/bf8elbl16ywrt9g5pt2mnuhqwj0m?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15080891</guid>
    <pubDate>Thu, 16 May 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15080891/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15080891/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15080891/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15080891/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1613</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>153</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Angela Grămadă despre protestele din Georgia: „Oamenii sînt decişi să nu părăsească strada”</itunes:title>
    <title>Angela Grămadă despre protestele din Georgia: „Oamenii sînt decişi să nu părăsească strada”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Parlamentul georgian a adoptat controversatul proiect de lege care obligă ONG-urile finanțate în proporție de peste 20% din străinătate să se înregistreze ca „organizații care servesc interesele unei puteri străine”. Legea privind „agenții străini” sau „legea rusă”, cum e numită de contestatarii săi, fiindcă e similară cu o lege a Kremlinului prin care au fost reduse la tăcere vocile opoziției, a scos zeci de mii de oameni în stradă la Tbilisi, la proteste uneori tensionate. Care e situația a...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Parlamentul georgian a adoptat controversatul proiect de lege care obligă ONG-urile finanțate în proporție de peste 20% din străinătate să se înregistreze ca „organizații care servesc interesele unei puteri străine”. Legea privind „agenții străini” sau „legea rusă”, cum e numită de contestatarii săi, fiindcă e similară cu o lege a Kremlinului prin care au fost reduse la tăcere vocile opoziției, a scos zeci de mii de oameni în stradă la Tbilisi, la proteste uneori tensionate. Care e situația acum în Georgia, ce se întîmplă după ce legea a fost votată de Parlament, care sînt perspectivele europene pentru această țară care a primit în 2023 statutul de candidată la Uniunea Europeană? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. </p><p><em>Legea urmează să ajungă pe masa președintei pro-europene a Georgiei, Salome Zurabișvili, care e de așteptat să o respingă. Dar ce putere are ea de fapt?</em></p><p>Angela Grămadă: „E o decizie simbolică pentru preşedintă pentru că ea ştie că legislaţia în vigoare îi permite Parlamentului să-i anuleze veto-ul. Marea întrebare este la ce dată va intra în vigoare această lege. Perioada următoare va fi folosită de cei care au ieşit să protesteze pentru a forţa un nou vot, de anulare a acestei legi. Nu ştim dacă Visul Georgian, partidul care deţine majoritatea în Parlament, va auzi vocea străzii. Pînă acum nu a dat dovadă că ar ezita sau că ar putea să se răzgîndească în privinţa legii adoptate. Dar oamenii sînt decişi să nu părăsească strada. Deja protestul a devenit permanent, oamenii nu mai pleacă din stradă. Este clar că lucrurile se vor complica în perioada următoare.”</p><p><em>Uniunea Europeană cere retragerea legii „agenţilor străini”. Sînt europarlamentari care cer sancționarea guvernului de la Tbilisi. Dar cît contează aceste reacţii internaţionale pentru partidul de guvernămînt, Visul Georgian?</em></p><p>Angela Grămadă: „Contează, dar Visul Georgian a obţinut statutul de ţară candidată la UE. Publicul georgian a cerut cu vehemenţă anul trecut ca autorităţile de la Tbilisi să întreprindă toate măsurile necesare pentru a obţine statutul de ţară candidată. Autorităţile spun: am obţinut statutul de ţară candidată, mai departe vom încerca, în ritmul nostru, să continuăm acest proces de integrare europeană. Dar, în acelaşi timp, ei spun şi că UE nu va lua nici o decizie împotriva Georgiei, pentru că UE nu-şi pedepseşte partenerii.”</p><p> Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b><br/><br/><br/></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Parlamentul georgian a adoptat controversatul proiect de lege care obligă ONG-urile finanțate în proporție de peste 20% din străinătate să se înregistreze ca „organizații care servesc interesele unei puteri străine”. Legea privind „agenții străini” sau „legea rusă”, cum e numită de contestatarii săi, fiindcă e similară cu o lege a Kremlinului prin care au fost reduse la tăcere vocile opoziției, a scos zeci de mii de oameni în stradă la Tbilisi, la proteste uneori tensionate. Care e situația acum în Georgia, ce se întîmplă după ce legea a fost votată de Parlament, care sînt perspectivele europene pentru această țară care a primit în 2023 statutul de candidată la Uniunea Europeană? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. </p><p><em>Legea urmează să ajungă pe masa președintei pro-europene a Georgiei, Salome Zurabișvili, care e de așteptat să o respingă. Dar ce putere are ea de fapt?</em></p><p>Angela Grămadă: „E o decizie simbolică pentru preşedintă pentru că ea ştie că legislaţia în vigoare îi permite Parlamentului să-i anuleze veto-ul. Marea întrebare este la ce dată va intra în vigoare această lege. Perioada următoare va fi folosită de cei care au ieşit să protesteze pentru a forţa un nou vot, de anulare a acestei legi. Nu ştim dacă Visul Georgian, partidul care deţine majoritatea în Parlament, va auzi vocea străzii. Pînă acum nu a dat dovadă că ar ezita sau că ar putea să se răzgîndească în privinţa legii adoptate. Dar oamenii sînt decişi să nu părăsească strada. Deja protestul a devenit permanent, oamenii nu mai pleacă din stradă. Este clar că lucrurile se vor complica în perioada următoare.”</p><p><em>Uniunea Europeană cere retragerea legii „agenţilor străini”. Sînt europarlamentari care cer sancționarea guvernului de la Tbilisi. Dar cît contează aceste reacţii internaţionale pentru partidul de guvernămînt, Visul Georgian?</em></p><p>Angela Grămadă: „Contează, dar Visul Georgian a obţinut statutul de ţară candidată la UE. Publicul georgian a cerut cu vehemenţă anul trecut ca autorităţile de la Tbilisi să întreprindă toate măsurile necesare pentru a obţine statutul de ţară candidată. Autorităţile spun: am obţinut statutul de ţară candidată, mai departe vom încerca, în ritmul nostru, să continuăm acest proces de integrare europeană. Dar, în acelaşi timp, ei spun şi că UE nu va lua nici o decizie împotriva Georgiei, pentru că UE nu-şi pedepseşte partenerii.”</p><p> Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b><br/><br/><br/></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15073987-angela-gramada-despre-protestele-din-georgia-oamenii-sint-decisi-sa-nu-paraseasca-strada.mp3" length="18229228" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/v1bwhrbr153t2sjf9z3xtesurw3a?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15073987</guid>
    <pubDate>Wed, 15 May 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15073987/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15073987/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15073987/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15073987/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1516</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>152</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Alexandru Stermin, biolog: „Eu cred că în fiecare om sînt toți oamenii”</itunes:title>
    <title>Alexandru Stermin, biolog: „Eu cred că în fiecare om sînt toți oamenii”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Alexandru Stermin este biolog, explorator, autorul volumelor „Călătorie în jurul omului”, „Căzuți din junglă” și „Privirea urangutanului”, apărute la Humanitas. Cu mult farmec și mare talent de povestitor, el descrie călătoriile sale prin cele mai îndepărtate locuri din lume, precum și călătoriile sale interioare, fiindcă una o cheamă pe cealaltă, pare să fie convingerea sa. Am vorbit cu Alexandru Stermin despre călătorii, despre cum putem reface legăturile profunde cu natura, despre cum priv...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Alexandru Stermin este biolog, explorator, autorul volumelor „Călătorie în jurul omului”, „Căzuți din junglă” și „Privirea urangutanului”, apărute la Humanitas. Cu mult farmec și mare talent de povestitor, el descrie călătoriile sale prin cele mai îndepărtate locuri din lume, precum și călătoriile sale interioare, fiindcă una o cheamă pe cealaltă, pare să fie convingerea sa. Am vorbit cu Alexandru Stermin despre călătorii, despre cum putem reface legăturile profunde cu natura, despre cum privește ca biolog efectele încălzirii globale și despre importanța popularizării științei. </p><p><em>Călătoria e foarte importantă pentru dumneavoastră, călătoria cît mai departe, atît în interior, cît și în exterior. În exterior ați ajuns în Siberia dar și în jungla braziliană, în interior cît de departe ați ajuns?<br/></em>Alexandru Stermin: „Eu cred că, pe măsură ce mergem tot mai departe în lume, ajungem oarecum tot mai departe în noi. (...) Cu cît în călătoria în lume ajungem în niște spații pe care nu le cunoaștem și-n care trebuie să ne adaptăm, cu cît călătoria asta în lume ne duce în niște locuri care-s total diferite de locurile în care trăim noi și în culturi total diferite de culturile noastre, ne ducem tot mai adînc în noi, pentru că de fapt ne întîlnim cu oamenii din interiorul nostru. Eu cred că în fiecare om sînt toți oamenii.”</p><p><em>Cum se împletesc cercetarea, călătoriile de documentare și popularizarea pe care o faceți științei?<br/></em>Alexandru Stermin: „Pentru foarte multă vreme oamenii de știință au crezut că, dacă descoperă sau inventează ceva, au rezolvat problema. Și au stat tot timpul izolați de lume, în laboratoarele lor și-au studiat. Să ne uităm la marile probleme ale lumii de azi. Avem foametea. Oamenii de știință au inventat organismele modificate genetic. Avem încălzirea globală. Oamenii de știință au inventat surse de energie alternativă. Am avut pandemia. Oamenii de știință au inventat vaccinurile. S-au rezolvat problemele? Nu. De ce? Pentru că toate lucrurile pe care oamenii de știință le-au inventat trebuie aplicate de societate. Astăzi nu mai ajunge să descoperi ceva, asta nu rezolvă problema. Unii dintre noi trebuie să ne ducem înspre societate și să explicăm ce se întîmplă în laboratoare. Eu cred că fac știință și încercînd să fac comunicare și popularizarea științei.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Alexandru Stermin este biolog, explorator, autorul volumelor „Călătorie în jurul omului”, „Căzuți din junglă” și „Privirea urangutanului”, apărute la Humanitas. Cu mult farmec și mare talent de povestitor, el descrie călătoriile sale prin cele mai îndepărtate locuri din lume, precum și călătoriile sale interioare, fiindcă una o cheamă pe cealaltă, pare să fie convingerea sa. Am vorbit cu Alexandru Stermin despre călătorii, despre cum putem reface legăturile profunde cu natura, despre cum privește ca biolog efectele încălzirii globale și despre importanța popularizării științei. </p><p><em>Călătoria e foarte importantă pentru dumneavoastră, călătoria cît mai departe, atît în interior, cît și în exterior. În exterior ați ajuns în Siberia dar și în jungla braziliană, în interior cît de departe ați ajuns?<br/></em>Alexandru Stermin: „Eu cred că, pe măsură ce mergem tot mai departe în lume, ajungem oarecum tot mai departe în noi. (...) Cu cît în călătoria în lume ajungem în niște spații pe care nu le cunoaștem și-n care trebuie să ne adaptăm, cu cît călătoria asta în lume ne duce în niște locuri care-s total diferite de locurile în care trăim noi și în culturi total diferite de culturile noastre, ne ducem tot mai adînc în noi, pentru că de fapt ne întîlnim cu oamenii din interiorul nostru. Eu cred că în fiecare om sînt toți oamenii.”</p><p><em>Cum se împletesc cercetarea, călătoriile de documentare și popularizarea pe care o faceți științei?<br/></em>Alexandru Stermin: „Pentru foarte multă vreme oamenii de știință au crezut că, dacă descoperă sau inventează ceva, au rezolvat problema. Și au stat tot timpul izolați de lume, în laboratoarele lor și-au studiat. Să ne uităm la marile probleme ale lumii de azi. Avem foametea. Oamenii de știință au inventat organismele modificate genetic. Avem încălzirea globală. Oamenii de știință au inventat surse de energie alternativă. Am avut pandemia. Oamenii de știință au inventat vaccinurile. S-au rezolvat problemele? Nu. De ce? Pentru că toate lucrurile pe care oamenii de știință le-au inventat trebuie aplicate de societate. Astăzi nu mai ajunge să descoperi ceva, asta nu rezolvă problema. Unii dintre noi trebuie să ne ducem înspre societate și să explicăm ce se întîmplă în laboratoare. Eu cred că fac știință și încercînd să fac comunicare și popularizarea științei.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15065715-alexandru-stermin-biolog-eu-cred-ca-in-fiecare-om-sint-to-i-oamenii.mp3" length="19879069" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/oxzywirt0ujxkv7yadnj2cp2bu7t?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15065715</guid>
    <pubDate>Tue, 14 May 2024 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15065715/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15065715/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15065715/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15065715/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1652</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>151</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Un pas spre pace? Recunoașterea Palestinei și viitorul soluției celor două state </itunes:title>
    <title>Un pas spre pace? Recunoașterea Palestinei și viitorul soluției celor două state </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat vineri o rezoluție prin care i se cere Consiliului de Securitate al ONU să admită Palestina ca stat membru cu drepturi depline al ONU. Mai multe țări europene, între care Spania și Irlanda, vor să recunoască în 21 mai statul Palestina. Care sînt mizele și semnificațiile acestor gesturi? Am întrebat-o pe Luciana Ghica, conf. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. Care sînt perspectivele pentru o pace durabilă...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat vineri o rezoluție prin care i se cere Consiliului de Securitate al ONU să admită Palestina ca stat membru cu drepturi depline al ONU. Mai multe țări europene, între care Spania și Irlanda, vor să recunoască în 21 mai statul Palestina. Care sînt mizele și semnificațiile acestor gesturi? Am întrebat-o pe Luciana Ghica, conf. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.</p><p>Care sînt perspectivele pentru o pace durabilă?</p><p>„Atîtat timp cît femeile sînt excluse de la discuțiile privind pacea, pacea nu va rezista. În al doilea rînd, e nevoie de recunoașterea statului Palestina. Fără această recunoaștere, Hamasul va fi mereu alimentat ideologic. În fine, nu în ultimul rînd, mai e o chestiune care ține de comunitatea internațională: atîta timp cît Rusia și SUA alimentează discursuri radicale și furnizează echipament militar semnificativ celor două părți, e mai dificil să se termine războiul.”   <br/><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat vineri o rezoluție prin care i se cere Consiliului de Securitate al ONU să admită Palestina ca stat membru cu drepturi depline al ONU. Mai multe țări europene, între care Spania și Irlanda, vor să recunoască în 21 mai statul Palestina. Care sînt mizele și semnificațiile acestor gesturi? Am întrebat-o pe Luciana Ghica, conf. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.</p><p>Care sînt perspectivele pentru o pace durabilă?</p><p>„Atîtat timp cît femeile sînt excluse de la discuțiile privind pacea, pacea nu va rezista. În al doilea rînd, e nevoie de recunoașterea statului Palestina. Fără această recunoaștere, Hamasul va fi mereu alimentat ideologic. În fine, nu în ultimul rînd, mai e o chestiune care ține de comunitatea internațională: atîta timp cît Rusia și SUA alimentează discursuri radicale și furnizează echipament militar semnificativ celor două părți, e mai dificil să se termine războiul.”   <br/><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15060139-un-pas-spre-pace-recunoa-terea-palestinei-i-viitorul-solu-iei-celor-doua-state.mp3" length="19940728" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/oene7zqyknalpfbonkpg8cm1dxba?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15060139</guid>
    <pubDate>Mon, 13 May 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15060139/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15060139/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15060139/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15060139/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1658</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>150</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Adriana Jderu: „Îmi imaginez că stau la masă cu personajul meu”</itunes:title>
    <title>Adriana Jderu: „Îmi imaginez că stau la masă cu personajul meu”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Adriana Jderu este autoarea volumului de povestiri „Spații mici” (Editura Humanitas), nominalizat la premiul „Ovidiu Verdeș” pentru debut al revistei „Observator cultural”. Oameni obișnuiți, în aparență, personajele Adrianei Jderu au însă ciudățenii de comportament, pasiuni stranii, ascund mici sau mari secrete sau duc după ele o rană veche, o vină apăsătoare. Scriitura e simplă, precisă și eficientă și asigură unitatea stilistică a volumului. Am a stat de vorbă cu autoarea despre cartea ei d...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Adriana Jderu este autoarea volumului de povestiri „Spații mici” (Editura Humanitas), nominalizat la premiul „Ovidiu Verdeș” pentru debut al revistei „Observator cultural”. Oameni obișnuiți, în aparență, personajele Adrianei Jderu au însă ciudățenii de comportament, pasiuni stranii, ascund mici sau mari secrete sau duc după ele o rană veche, o vină apăsătoare. Scriitura e simplă, precisă și eficientă și asigură unitatea stilistică a volumului. Am a stat de vorbă cu autoarea despre cartea ei de debut, despre personaje și lucrul pe text, despre „spațiile mici” ale prozei sale.</p><p>Adriana Jderu: „Cînd mă gîndesc la personaj ca la un om pe care îl întîlnesc și pe care vreau să-l cunosc, încep să-i pun întrebări, vreau să aflu mai multe. (...) Am nevoie de mult timp petrecut într-un fel de dialog cu personajul. Asta e o metodă pe care o aplic adesea, mai ales cînd mă blochez, îmi imaginez că stau la masă cu personajul meu și-l întreb cum ar reacționa sau ce părere are. Îl descos, ca și cum aș sta de vorbă cu un prieten.”</p><p><em>De la ce pornești, ce declanșează scrierea unei povestiri și cum ajungi să conturezi trăsăturile bizare ale personajelor tale?<br/></em>Adriana Jderu: „Pornesc de la ideea că inspirația inițială poate veni de oriunde. Poate veni dintr-o știre pe care o văd la televizor, poate veni dintr-o poveste pe care o aud de la cineva, dintr-o replică pe care o aud pe stradă. Orice îmi trezește curiozitatea merită explorat.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Adriana Jderu este autoarea volumului de povestiri „Spații mici” (Editura Humanitas), nominalizat la premiul „Ovidiu Verdeș” pentru debut al revistei „Observator cultural”. Oameni obișnuiți, în aparență, personajele Adrianei Jderu au însă ciudățenii de comportament, pasiuni stranii, ascund mici sau mari secrete sau duc după ele o rană veche, o vină apăsătoare. Scriitura e simplă, precisă și eficientă și asigură unitatea stilistică a volumului. Am a stat de vorbă cu autoarea despre cartea ei de debut, despre personaje și lucrul pe text, despre „spațiile mici” ale prozei sale.</p><p>Adriana Jderu: „Cînd mă gîndesc la personaj ca la un om pe care îl întîlnesc și pe care vreau să-l cunosc, încep să-i pun întrebări, vreau să aflu mai multe. (...) Am nevoie de mult timp petrecut într-un fel de dialog cu personajul. Asta e o metodă pe care o aplic adesea, mai ales cînd mă blochez, îmi imaginez că stau la masă cu personajul meu și-l întreb cum ar reacționa sau ce părere are. Îl descos, ca și cum aș sta de vorbă cu un prieten.”</p><p><em>De la ce pornești, ce declanșează scrierea unei povestiri și cum ajungi să conturezi trăsăturile bizare ale personajelor tale?<br/></em>Adriana Jderu: „Pornesc de la ideea că inspirația inițială poate veni de oriunde. Poate veni dintr-o știre pe care o văd la televizor, poate veni dintr-o poveste pe care o aud de la cineva, dintr-o replică pe care o aud pe stradă. Orice îmi trezește curiozitatea merită explorat.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15045447-adriana-jderu-imi-imaginez-ca-stau-la-masa-cu-personajul-meu.mp3" length="16648399" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/mmzaztlrf756huvwapaj2yggoct1?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15045447</guid>
    <pubDate>Fri, 10 May 2024 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15045447/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15045447/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15045447/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15045447/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1384</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>149</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Robert Lupiţu: „De Ziua Europei sărbătorim faptul că încă mai avem pace” </itunes:title>
    <title>Robert Lupiţu: „De Ziua Europei sărbătorim faptul că încă mai avem pace” </title>
    <itunes:summary><![CDATA[9 mai este Ziua Europei. Robert Schuman, unul dintre părinţii fondatori ai Uniunii Europene, ministru francez al afacerilor externe, propunea, în 9 mai 1950, o formă de organizare și cooperare prin care să se anuleze definitiv posibilitatea izbucnirii unui nou război între statele europene. Așa s-a născut Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, precursoarea Uniunii Europene.Ce sărbătorim azi la 9 mai, în contextul complicat al vremurilor actuale? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analis...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>9 mai este Ziua Europei. Robert Schuman, unul dintre părinţii fondatori ai Uniunii Europene, ministru francez al afacerilor externe, propunea, în 9 mai 1950, o formă de organizare și cooperare prin care să se anuleze definitiv posibilitatea izbucnirii unui nou război între statele europene. Așa s-a născut Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, precursoarea Uniunii Europene.Ce sărbătorim azi la 9 mai, în contextul complicat al vremurilor actuale? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”.</p><p>Robert Lupițu: „Sărbătorim faptul că încă mai avem pace, sărbătorim faptul că încă mai avem prosperitate şi bunăstare, sărbătorim faptul că noi, România, avem şansa istorică de a fi în interiorul acestui proiect de pace şi bunăstare, creat în urmă cu 74 de ani. Sărbătorim faptul că avem o perspectivă pentru o ţară dragă nouă, Republica Moldova, care azi, la Chişinău, a oferit o mostră de proeuropenism: peste 10 000 de oameni s-au adunat în Piaţa Marii Adunări Naţionale de la Chişinău, în prezenţa preşedintei Maia Sandu, a comisarului european pentru buget, pentru a sărbători Ziua Europei. Sînt motive de sărbătoare, dar să nu pierdem din vedere că este pentru al treilea an la rînd cînd marcăm Ziua Europei pe timp de conflict la graniţele Uniunii Europene, din cauza agresiunii militare ilegale pe care Federaţia Rusă a declanşat-o împotriva Ucrainei.”</p><p><em>Ce a adus acest război în relația dintre diferitele ţări membre ale Uniunii Europene în domeniul apărării, cooperării și consolidării militare? Ne-a apropiat sau ne-a făcut să ne distanţăm unii de alţii?</em></p><p>Robert Lupițu: „Cred că ne-a trezit. Nu-mi este clar cît de mult ne-a apropiat, pentru că discuţia legată de apărarea europeană este mult mai largă. Din perspectivă conceptuală, în mod tradiţional, statele din Europa Centrală şi de Est îşi văd această securitate sub umbrela Nord-Atlantică, sub umbrela NATO, sub umbrela americană. Chiar şi Germania este în continuare favorabilă acestui echilibru. Avem, pe de altă parte, susţinători ai unei apărări europene mai puternice, cum este Franţa. Acum avem o nouă abordare de la Paris, dar şi din alte părţi, cu privire la un pilon european în cadrul NATO. Din perspectivă practică, într-adevăr a fost mult timp ofertant şi important pentru statele membre NATO din interiorul UE să cumpere armament american. (...) În ultima vreme, în ceea ce priveşte Uniunea Europeană, am asistat la un semnal de trezire foarte puternic. Toate discursurile în care apare cuvîntul <em>război</em> sînt semnale, e-adevărat, alarmiste, dar care afişează o intenţie din ce în ce mai clară pentru a trece la acţiuni practice: o reindustrializare militară puternică în Europa şi creşterea bugetelor militare.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>9 mai este Ziua Europei. Robert Schuman, unul dintre părinţii fondatori ai Uniunii Europene, ministru francez al afacerilor externe, propunea, în 9 mai 1950, o formă de organizare și cooperare prin care să se anuleze definitiv posibilitatea izbucnirii unui nou război între statele europene. Așa s-a născut Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, precursoarea Uniunii Europene.Ce sărbătorim azi la 9 mai, în contextul complicat al vremurilor actuale? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”.</p><p>Robert Lupițu: „Sărbătorim faptul că încă mai avem pace, sărbătorim faptul că încă mai avem prosperitate şi bunăstare, sărbătorim faptul că noi, România, avem şansa istorică de a fi în interiorul acestui proiect de pace şi bunăstare, creat în urmă cu 74 de ani. Sărbătorim faptul că avem o perspectivă pentru o ţară dragă nouă, Republica Moldova, care azi, la Chişinău, a oferit o mostră de proeuropenism: peste 10 000 de oameni s-au adunat în Piaţa Marii Adunări Naţionale de la Chişinău, în prezenţa preşedintei Maia Sandu, a comisarului european pentru buget, pentru a sărbători Ziua Europei. Sînt motive de sărbătoare, dar să nu pierdem din vedere că este pentru al treilea an la rînd cînd marcăm Ziua Europei pe timp de conflict la graniţele Uniunii Europene, din cauza agresiunii militare ilegale pe care Federaţia Rusă a declanşat-o împotriva Ucrainei.”</p><p><em>Ce a adus acest război în relația dintre diferitele ţări membre ale Uniunii Europene în domeniul apărării, cooperării și consolidării militare? Ne-a apropiat sau ne-a făcut să ne distanţăm unii de alţii?</em></p><p>Robert Lupițu: „Cred că ne-a trezit. Nu-mi este clar cît de mult ne-a apropiat, pentru că discuţia legată de apărarea europeană este mult mai largă. Din perspectivă conceptuală, în mod tradiţional, statele din Europa Centrală şi de Est îşi văd această securitate sub umbrela Nord-Atlantică, sub umbrela NATO, sub umbrela americană. Chiar şi Germania este în continuare favorabilă acestui echilibru. Avem, pe de altă parte, susţinători ai unei apărări europene mai puternice, cum este Franţa. Acum avem o nouă abordare de la Paris, dar şi din alte părţi, cu privire la un pilon european în cadrul NATO. Din perspectivă practică, într-adevăr a fost mult timp ofertant şi important pentru statele membre NATO din interiorul UE să cumpere armament american. (...) În ultima vreme, în ceea ce priveşte Uniunea Europeană, am asistat la un semnal de trezire foarte puternic. Toate discursurile în care apare cuvîntul <em>război</em> sînt semnale, e-adevărat, alarmiste, dar care afişează o intenţie din ce în ce mai clară pentru a trece la acţiuni practice: o reindustrializare militară puternică în Europa şi creşterea bugetelor militare.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15040185-robert-lupitu-de-ziua-europei-sarbatorim-faptul-ca-inca-mai-avem-pace.mp3" length="18984102" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/w9kkrtr4aq49dp0q2e44tbp6q5ps?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15040185</guid>
    <pubDate>Thu, 09 May 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15040185/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15040185/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15040185/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15040185/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1578</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>148</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Valentin Naumescu: „Vizita preşedintelui Xi Jinping nu va aduce nimic bun pentru Europa”</itunes:title>
    <title>Valentin Naumescu: „Vizita preşedintelui Xi Jinping nu va aduce nimic bun pentru Europa”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Pentru prima oară în ultimii cinci ani, președintele chinez Xi Jinping face o vizită în Europa. Turneul a început în 5 mai, în Franța, unde președintele chinez s-a întîlnit cu omologul său francez, Emmanuel Macron, și cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Pe agenda discuțiilor s-au aflat teme precum schimburile comerciale și războiul din Ucraina. Marți seară Xi Jinping a ajuns în Serbia, la Belgrad, iar ultima oprire este în Ungaria. De ce președintele Chinei a ales aceste trei țăr...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Pentru prima oară în ultimii cinci ani, președintele chinez Xi Jinping face o vizită în Europa. Turneul a început în 5 mai, în Franța, unde președintele chinez s-a întîlnit cu omologul său francez, Emmanuel Macron, și cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Pe agenda discuțiilor s-au aflat teme precum schimburile comerciale și războiul din Ucraina. Marți seară Xi Jinping a ajuns în Serbia, la Belgrad, iar ultima oprire este în Ungaria. De ce președintele Chinei a ales aceste trei țări: Franța, Serbia și Ungaria? Care sînt semnificaţiile şi mizele vizitei sale? L-am întrebat pe Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.</p><p><em>Ce e de negociat - şi cu ce rezultat - în chestiunea comerţului Europei cu China?</em></p><p>Valentin Naumescu: „În opnia mea, vizita preşedintelui Xi Jinping nu va aduce nimic bun pentru Europa. China nu-şi va modifica în nici un fel politicile comerciale faţă de Europa. Relaţiile comerciale vor rămîne în continuare în defavoarea economiilor europene prin practici economice şi comerciale neloiale. Asta înseamnă că prin subvenţionarea în China a companiilor care fac exporturi avem pe piaţa europeană atît de multe produse chinezeşti mai ieftine, care fac dumping pentru producătorii europeni. Lucrurile acestea vor continua.”</p><p><em>Care sînt semnificaţiile vizitei preşedintelui chinez în Europa?</em></p><p>Valentin Naumescu: „Miza foarte mare a acestei vizite, din perspectiva Chinei, este încercarea de a bloca Uniunea Europeană să adopte măsuri mai ferme împotriva intereselor sale expansioniste. În ultimii ani China începuse deja să piardă din influenţa de pe teritoriul UE. A pierdut anumite contracte economice, tehnologiile chineze au început să fie boicotate în Occident şi sînt considerate lipsite de credibilitate. De aceea vine preşedintele Xi Jinping în Europa: pentru a se asigura că UE nu va avansa cu aceste politici de control, restrictive, cu aceste măsuri protecţioniste în faţa expansionismului economic chinezesc.”  <br/><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Pentru prima oară în ultimii cinci ani, președintele chinez Xi Jinping face o vizită în Europa. Turneul a început în 5 mai, în Franța, unde președintele chinez s-a întîlnit cu omologul său francez, Emmanuel Macron, și cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Pe agenda discuțiilor s-au aflat teme precum schimburile comerciale și războiul din Ucraina. Marți seară Xi Jinping a ajuns în Serbia, la Belgrad, iar ultima oprire este în Ungaria. De ce președintele Chinei a ales aceste trei țări: Franța, Serbia și Ungaria? Care sînt semnificaţiile şi mizele vizitei sale? L-am întrebat pe Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.</p><p><em>Ce e de negociat - şi cu ce rezultat - în chestiunea comerţului Europei cu China?</em></p><p>Valentin Naumescu: „În opnia mea, vizita preşedintelui Xi Jinping nu va aduce nimic bun pentru Europa. China nu-şi va modifica în nici un fel politicile comerciale faţă de Europa. Relaţiile comerciale vor rămîne în continuare în defavoarea economiilor europene prin practici economice şi comerciale neloiale. Asta înseamnă că prin subvenţionarea în China a companiilor care fac exporturi avem pe piaţa europeană atît de multe produse chinezeşti mai ieftine, care fac dumping pentru producătorii europeni. Lucrurile acestea vor continua.”</p><p><em>Care sînt semnificaţiile vizitei preşedintelui chinez în Europa?</em></p><p>Valentin Naumescu: „Miza foarte mare a acestei vizite, din perspectiva Chinei, este încercarea de a bloca Uniunea Europeană să adopte măsuri mai ferme împotriva intereselor sale expansioniste. În ultimii ani China începuse deja să piardă din influenţa de pe teritoriul UE. A pierdut anumite contracte economice, tehnologiile chineze au început să fie boicotate în Occident şi sînt considerate lipsite de credibilitate. De aceea vine preşedintele Xi Jinping în Europa: pentru a se asigura că UE nu va avansa cu aceste politici de control, restrictive, cu aceste măsuri protecţioniste în faţa expansionismului economic chinezesc.”  <br/><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/15034367-valentin-naumescu-vizita-presedintelui-xi-jinping-nu-va-aduce-nimic-bun-pentru-europa.mp3" length="20811495" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/w9lbh8d3lk1w5yksqnczujtt678k?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-15034367</guid>
    <pubDate>Wed, 08 May 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15034367/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15034367/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15034367/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/15034367/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1731</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>147</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cosmin Dragomir în căutarea unei identități gastronomice românești</itunes:title>
    <title>Cosmin Dragomir în căutarea unei identități gastronomice românești</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Există un specific al gastronomiei românești? Care sînt cele mai vechi cărți de bucate apărute în limba română? Dar cele mai noi? Invitatul nostru este Cosmin Dragomir, jurnalist culinar, fondatorul editurii GastroArt, autorul, între altele, al volumelor „Curatorul de zacuscă și alte povestiri culinare românești” și „Colecționarul de sarmale și alte povestiri gastronomice”, coinițiator al Legii Ziua Națională a Gastronomiei și Vinurilor din România.  Cosmin Dragomir: „Am vrut să demonstr...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Există un specific al gastronomiei românești? Care sînt cele mai vechi cărți de bucate apărute în limba română? Dar cele mai noi? Invitatul nostru este Cosmin Dragomir, jurnalist culinar, fondatorul editurii GastroArt, autorul, între altele, al volumelor „Curatorul de zacuscă și alte povestiri culinare românești” și „Colecționarul de sarmale și alte povestiri gastronomice”,<b> </b>coinițiator al Legii Ziua Națională a Gastronomiei și Vinurilor din România. </p><p>Cosmin Dragomir: „Am vrut să demonstrez că avem istorie gastronomică. Pentru că o majoritate covîrșitoare a românilor spun că totul este împrumutat, că noi n-am inventat nimic, ignorînd faptul că ideea de stat național este mult mai recentă decît schimbul de rețete. Ei bine, am descoperit o lume fabuloasă și o istorie fascinantă, mult mai îndepărtată și mai bogată decît tindem să credem că avem. Acum sînt într-o căutare a unei identități gastronomice românești, a unui brand gastronomic de țară.”</p><p><em>Ce ai pune pe un drapel gastronomic românesc?<br/></em>Cosmin Dragomir: „Un bol de ciorbă. Cred că, de departe, ciorba este cu adevărat parte din identitatea noastră. Sînt trei argumente aici. E o mîncare cotidiană, de zi cu zi, pe care, tocmai pentru firescul ei, noi tindem s-o ignoră. Apoi, în special supa clară este o mîncare de întremare și o mîncare de duminică, de după slujbă, la masa cu întreaga familie, o mîncare ceremonială și rituală. Și, al treilea argument: numărul enorm de variațiuni la temă, de rețete pe care le avem.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Există un specific al gastronomiei românești? Care sînt cele mai vechi cărți de bucate apărute în limba română? Dar cele mai noi? Invitatul nostru este Cosmin Dragomir, jurnalist culinar, fondatorul editurii GastroArt, autorul, între altele, al volumelor „Curatorul de zacuscă și alte povestiri culinare românești” și „Colecționarul de sarmale și alte povestiri gastronomice”,<b> </b>coinițiator al Legii Ziua Națională a Gastronomiei și Vinurilor din România. </p><p>Cosmin Dragomir: „Am vrut să demonstrez că avem istorie gastronomică. Pentru că o majoritate covîrșitoare a românilor spun că totul este împrumutat, că noi n-am inventat nimic, ignorînd faptul că ideea de stat național este mult mai recentă decît schimbul de rețete. Ei bine, am descoperit o lume fabuloasă și o istorie fascinantă, mult mai îndepărtată și mai bogată decît tindem să credem că avem. Acum sînt într-o căutare a unei identități gastronomice românești, a unui brand gastronomic de țară.”</p><p><em>Ce ai pune pe un drapel gastronomic românesc?<br/></em>Cosmin Dragomir: „Un bol de ciorbă. Cred că, de departe, ciorba este cu adevărat parte din identitatea noastră. Sînt trei argumente aici. E o mîncare cotidiană, de zi cu zi, pe care, tocmai pentru firescul ei, noi tindem s-o ignoră. Apoi, în special supa clară este o mîncare de întremare și o mîncare de duminică, de după slujbă, la masa cu întreaga familie, o mîncare ceremonială și rituală. Și, al treilea argument: numărul enorm de variațiuni la temă, de rețete pe care le avem.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14988993-cosmin-dragomir-in-cautarea-unei-identita-i-gastronomice-romane-ti.mp3" length="19522945" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/1nmzfclevitm1o3364ydzaq244k7?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14988993</guid>
    <pubDate>Tue, 07 May 2024 12:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14988993/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14988993/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14988993/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14988993/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1624</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>148</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Există o știință a fericirii? Un dialog cu Cristian Iftode</itunes:title>
    <title>Există o știință a fericirii? Un dialog cu Cristian Iftode</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ce înseamnă o viață bună? Cum putem deprinde știința fericirii, dacă există așa ceva? Cum ne poate ajuta filozofia să avem o viață mai bună? Invitatul nostru este Cristian Iftode, conf. univ. dr. la Facultatea de Filosofie a Universității din București, autorul a două cărți dintr-o proiectată trilogie a „vieții bune”: „Filosofia ca mod de viață. Sursele autenticității” și „Viața bună. O introducere în etică”, apărute la editura Trei. Cristian Iftode: „Nici prea mulți bani, nici faima cu orice...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ce înseamnă o viață bună? Cum putem deprinde știința fericirii, dacă există așa ceva? Cum ne poate ajuta filozofia să avem o viață mai bună? Invitatul nostru este Cristian Iftode, conf. univ. dr. la Facultatea de Filosofie a Universității din București, autorul a două cărți dintr-o proiectată trilogie a „vieții bune”: „Filosofia ca mod de viață. Sursele autenticității” și „Viața bună. O introducere în etică”, apărute la editura Trei.</p><p>Cristian Iftode: „Nici prea mulți bani, nici faima cu orice preț, nici goana după onoruri nu sînt secretul unei vieți fericite, lucruri pe care anticii le știau și pe care știința contemporană a fericirii ni le reamintește. Totul trebuie dozat, echilibrat și, dincolo de bunuri materiale sau de vanitate, calitatea relațiilor pe care le întreținem și le menținem pînă la finalul vieții este esențială.”  </p><p><em>Ne pot ajuta cărțile să fim fericiți sau, dimpotrivă, conviețuirea cu cărțile ne stîrnește perplexități, anxietăți, neliniști care ne împiedică să fim fericiți?<br/></em>Cristian Iftode: „Exercițiul spiritual al lecturii are această natură de <em>pharmakon</em>, de leac și otravă. Sigur că depinde de ce citim, dar poate mai important e felul în care o facem. Și, într-adevăr, există raportări diferite la lectură. Primim de la cărți ceea ce sîntem deschiși să primim, cu felul nostru de a vedea, de a gîndi, cu timpul pe care sîntem dispuși să-l investim acolo. Putem să primim simplu divertisment sau putem să avem acces la lecturi transformatoare, care să pregătească și să susțină atît experiențele noastre fundamentale de viață, cît și tălmăcirea lor. Pentru că aceste două planuri sînt de fapt permanent întrepătrunse, cel puțin într-o concepție a identității personale suficient de complexă încît să dea seama și de această latură narativă, a poveștii de viață pe care ne-o spunem nouă și celorlalți și pe care o țesem împreună cu persoanele importante din viețile noastre.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ce înseamnă o viață bună? Cum putem deprinde știința fericirii, dacă există așa ceva? Cum ne poate ajuta filozofia să avem o viață mai bună? Invitatul nostru este Cristian Iftode, conf. univ. dr. la Facultatea de Filosofie a Universității din București, autorul a două cărți dintr-o proiectată trilogie a „vieții bune”: „Filosofia ca mod de viață. Sursele autenticității” și „Viața bună. O introducere în etică”, apărute la editura Trei.</p><p>Cristian Iftode: „Nici prea mulți bani, nici faima cu orice preț, nici goana după onoruri nu sînt secretul unei vieți fericite, lucruri pe care anticii le știau și pe care știința contemporană a fericirii ni le reamintește. Totul trebuie dozat, echilibrat și, dincolo de bunuri materiale sau de vanitate, calitatea relațiilor pe care le întreținem și le menținem pînă la finalul vieții este esențială.”  </p><p><em>Ne pot ajuta cărțile să fim fericiți sau, dimpotrivă, conviețuirea cu cărțile ne stîrnește perplexități, anxietăți, neliniști care ne împiedică să fim fericiți?<br/></em>Cristian Iftode: „Exercițiul spiritual al lecturii are această natură de <em>pharmakon</em>, de leac și otravă. Sigur că depinde de ce citim, dar poate mai important e felul în care o facem. Și, într-adevăr, există raportări diferite la lectură. Primim de la cărți ceea ce sîntem deschiși să primim, cu felul nostru de a vedea, de a gîndi, cu timpul pe care sîntem dispuși să-l investim acolo. Putem să primim simplu divertisment sau putem să avem acces la lecturi transformatoare, care să pregătească și să susțină atît experiențele noastre fundamentale de viață, cît și tălmăcirea lor. Pentru că aceste două planuri sînt de fapt permanent întrepătrunse, cel puțin într-o concepție a identității personale suficient de complexă încît să dea seama și de această latură narativă, a poveștii de viață pe care ne-o spunem nouă și celorlalți și pe care o țesem împreună cu persoanele importante din viețile noastre.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14988963-exista-o-tiin-a-a-fericirii-un-dialog-cu-cristian-iftode.mp3" length="19070432" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/x9mkvanj7vfaxibg4yfzcc0skfp1?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14988963</guid>
    <pubDate>Mon, 06 May 2024 11:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14988963/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14988963/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14988963/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14988963/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1586</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>147</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Poezia cotidianului ca poveste. O discuție cu Mihai Duțescu</itunes:title>
    <title>Poezia cotidianului ca poveste. O discuție cu Mihai Duțescu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Mihai Duțescu a publicat recent volumul de poezie „Ca într-o povestire de Carver”, apărut la OMG Publishing. O carte care poate fi citită, într-adevăr, și ca o povestire, fiindcă are un narator și cîteva personaje – soții și cele două fiice, cărora li se alătură spre final „cel mic”. Un alt personaj important al acestor poeme este casa de la țară, unde tînăra familie își petrece cîteva weekenduri pe an, departe de București. O poveste de familie, așadar, spusă din perspectiva tatălui. O poves...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Mihai Duțescu a publicat recent volumul de poezie „Ca într-o povestire de Carver”, apărut la OMG Publishing. O carte care poate fi citită, într-adevăr, și ca o povestire, fiindcă are un narator și cîteva personaje – soții și cele două fiice, cărora li se alătură spre final „cel mic”. Un alt personaj important al acestor poeme este casa de la țară, unde tînăra familie își petrece cîteva weekenduri pe an, departe de București. O poveste de familie, așadar, spusă din perspectiva tatălui. O poveste în care se vor regăsi probabil mulți dintre cei din clasa de mijloc și care sînt acum în jurul vîrstei de 40 de ani. În micro-scenele de familie, de viață simplă, aproape banale, se strecoară uneori temeri, tensiuni, vise neliniștitoare.<br/>Adela Greceanu a stat de vorbă cu Mihai Duțescu despre volumul „Ca într-o povestire de Carver”.</p><p>Mihai Duțescu: „N-aș vrea ca aceia care citesc poeziile mele să-și închipuie că sînt ca la psiholog și-mi pun viața pe tavă întru totul. Poeziile mele sînt stilizate, sînt o formă de artă autonomă, inspirată din ce văd în jurul meu. Unele lucruri nu mi s-au întîmplat neapărat mie, sînt ficțiuni potrivite în mecanismul acestor relatări la limita cotidianului, care, însă, au uneori o nevroză ascunsă sau anumite tensiuni latente, abia ținute în frîu.”</p><p><em>Ce ți-ai propus cu aceste scene de viață de familie, scurtcircuitate din cînd în cînd de angoase, tensiuni, spaime?<br/></em>Mihai Duțescu: „E, poate, un fel de radiografie socială a unui tip de familie foarte reprezentativ pentru anii ăștia și pentru societatea în care trăim: o familie cu copii, cu casă de vacanță, cu mașină și cu joburi apăsătoare care te fac să fii praf.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Mihai Duțescu a publicat recent volumul de poezie „Ca într-o povestire de Carver”, apărut la OMG Publishing. O carte care poate fi citită, într-adevăr, și ca o povestire, fiindcă are un narator și cîteva personaje – soții și cele două fiice, cărora li se alătură spre final „cel mic”. Un alt personaj important al acestor poeme este casa de la țară, unde tînăra familie își petrece cîteva weekenduri pe an, departe de București. O poveste de familie, așadar, spusă din perspectiva tatălui. O poveste în care se vor regăsi probabil mulți dintre cei din clasa de mijloc și care sînt acum în jurul vîrstei de 40 de ani. În micro-scenele de familie, de viață simplă, aproape banale, se strecoară uneori temeri, tensiuni, vise neliniștitoare.<br/>Adela Greceanu a stat de vorbă cu Mihai Duțescu despre volumul „Ca într-o povestire de Carver”.</p><p>Mihai Duțescu: „N-aș vrea ca aceia care citesc poeziile mele să-și închipuie că sînt ca la psiholog și-mi pun viața pe tavă întru totul. Poeziile mele sînt stilizate, sînt o formă de artă autonomă, inspirată din ce văd în jurul meu. Unele lucruri nu mi s-au întîmplat neapărat mie, sînt ficțiuni potrivite în mecanismul acestor relatări la limita cotidianului, care, însă, au uneori o nevroză ascunsă sau anumite tensiuni latente, abia ținute în frîu.”</p><p><em>Ce ți-ai propus cu aceste scene de viață de familie, scurtcircuitate din cînd în cînd de angoase, tensiuni, spaime?<br/></em>Mihai Duțescu: „E, poate, un fel de radiografie socială a unui tip de familie foarte reprezentativ pentru anii ăștia și pentru societatea în care trăim: o familie cu copii, cu casă de vacanță, cu mașină și cu joburi apăsătoare care te fac să fii praf.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14991169-poezia-cotidianului-ca-poveste-o-discu-ie-cu-mihai-du-escu.mp3" length="18688136" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/h96uv57jl59vtnomdtq9tq4fjup1?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14991169</guid>
    <pubDate>Fri, 03 May 2024 00:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14991169/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14991169/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14991169/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14991169/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1554</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>146</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>De la traumă la echilibru. O discuție despre reziliență cu Zenobia Niculiță, psiholog</itunes:title>
    <title>De la traumă la echilibru. O discuție despre reziliență cu Zenobia Niculiță, psiholog</title>
    <itunes:summary><![CDATA[De cîțiva ani, trăim o perioadă marcată de crize care ne-au afectat și ne afectează în feluri diferite, pe mulți dintre noi. De la pandemie și complicațiile pe care le-a adus în viețile noastre pînă la războiul din Ucraina și amenințările care vin constant dinspre Federația Rusă, la care se adaugă războiul dintre Israel și Hamas și tensiunile pe care le-a generat în lumea occidentală – toate au provocat spaime, îngrijorări, anxietate, traume. Despre efectele crizelor pe care le parcurgem de c...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>De cîțiva ani, trăim o perioadă marcată de crize care ne-au afectat și ne afectează în feluri diferite, pe mulți dintre noi. De la pandemie și complicațiile pe care le-a adus în viețile noastre pînă la războiul din Ucraina și amenințările care vin constant dinspre Federația Rusă, la care se adaugă războiul dintre Israel și Hamas și tensiunile pe care le-a generat în lumea occidentală – toate au provocat spaime, îngrijorări, anxietate, traume. Despre efectele crizelor pe care le parcurgem de cîțiva ani și despre cum să ne menținem echilibrul într-o lume profund tulburată, despre traume colective și personale și despre sănătate mintală și reziliență în vremuri complicate vorbim cu Zenobia Niculiță, psiholog și psihoterapeut.</p><p>Zenobia Niculiță: „Trauma este vizibilă prin efectele ei. Putem să trăim evenimente cu potențial traumatic cu toții, dar nu neapărat toți vom și suferi efectele în aceeași măsură. Nu toți vom dezvolta efecte negative, nu toți vom rămîne afectați, nu toți vom dezvolta sindromul de stres posttraumatic.  (...) Este foarte important să știm ce ni se întîmplă și să denumim corect ce trăim, pentru că, dintr-o dată, ceea ce denumim corect devine o realitate conținută, pe care putem să o stăpînim mai bine.”</p><p><em>E adevărat că ceea ce nu ne omoară ne întărește?<br/></em>Zenobia Niculiță: „Nu neapărat. Ce facem cu ceea ce nu ne omoară ne întărește. Există multe studii cu privire la reziliență, din diferite unghiuri. La nivel individual, reziliența se bazează foarte mult pe resursele pe care reușim să le adunăm la nivel fizic. Persoanele reziliente dorm bine, mănîncă sănătos, fac mișcare, își prezervă forțele fizice. În plus, există o legătură directă între echilibrul hormonal într-un corp sănătos și ceea ce simțim și gîndim. Și există studii cu privire la faptul că acele convingeri disfuncționale de viață corelează negativ cu reziliența. Adică avem mai puțină reziliență dacă noi credem despre noi că nu merităm să fim susținuți, că sîntem de neiubit, că sîntem defecți, că ceva e în neregulă cu noi sau că sîntem neajutorați.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>De cîțiva ani, trăim o perioadă marcată de crize care ne-au afectat și ne afectează în feluri diferite, pe mulți dintre noi. De la pandemie și complicațiile pe care le-a adus în viețile noastre pînă la războiul din Ucraina și amenințările care vin constant dinspre Federația Rusă, la care se adaugă războiul dintre Israel și Hamas și tensiunile pe care le-a generat în lumea occidentală – toate au provocat spaime, îngrijorări, anxietate, traume. Despre efectele crizelor pe care le parcurgem de cîțiva ani și despre cum să ne menținem echilibrul într-o lume profund tulburată, despre traume colective și personale și despre sănătate mintală și reziliență în vremuri complicate vorbim cu Zenobia Niculiță, psiholog și psihoterapeut.</p><p>Zenobia Niculiță: „Trauma este vizibilă prin efectele ei. Putem să trăim evenimente cu potențial traumatic cu toții, dar nu neapărat toți vom și suferi efectele în aceeași măsură. Nu toți vom dezvolta efecte negative, nu toți vom rămîne afectați, nu toți vom dezvolta sindromul de stres posttraumatic.  (...) Este foarte important să știm ce ni se întîmplă și să denumim corect ce trăim, pentru că, dintr-o dată, ceea ce denumim corect devine o realitate conținută, pe care putem să o stăpînim mai bine.”</p><p><em>E adevărat că ceea ce nu ne omoară ne întărește?<br/></em>Zenobia Niculiță: „Nu neapărat. Ce facem cu ceea ce nu ne omoară ne întărește. Există multe studii cu privire la reziliență, din diferite unghiuri. La nivel individual, reziliența se bazează foarte mult pe resursele pe care reușim să le adunăm la nivel fizic. Persoanele reziliente dorm bine, mănîncă sănătos, fac mișcare, își prezervă forțele fizice. În plus, există o legătură directă între echilibrul hormonal într-un corp sănătos și ceea ce simțim și gîndim. Și există studii cu privire la faptul că acele convingeri disfuncționale de viață corelează negativ cu reziliența. Adică avem mai puțină reziliență dacă noi credem despre noi că nu merităm să fim susținuți, că sîntem de neiubit, că sîntem defecți, că ceva e în neregulă cu noi sau că sîntem neajutorați.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14988945-de-la-trauma-la-echilibru-o-discu-ie-despre-rezilien-a-cu-zenobia-niculi-a-psiholog.mp3" length="19974096" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/0k841oi9gqr1oz2t3k5nb9jxh6d4?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14988945</guid>
    <pubDate>Thu, 02 May 2024 11:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14988945/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14988945/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14988945/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14988945/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1660</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>145</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Despre muncă în era inteligenței artificiale. Cîteva dileme etice...</itunes:title>
    <title>Despre muncă în era inteligenței artificiale. Cîteva dileme etice...</title>
    <itunes:summary><![CDATA[De 1 mai, Ziua Muncii, vorbim despre cum se schimbă raporturile noastre cu munca în epoca Inteligenței Artificiale. Ce cîștigăm și ce pierdem odată ce a intrat acest instrument în viețile noastre? Cît de îndreptățiți sîntem să ne temem că roboții vor ajunge să ne înlocuiască în zone pe care le credeam definitorii strict pentru ființa umană: rațiunea, capacitatea de a decide, creativitatea? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, doctor în filozof...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>De 1 mai, Ziua Muncii, vorbim despre cum se schimbă raporturile noastre cu munca în epoca Inteligenței Artificiale. Ce cîștigăm și ce pierdem odată ce a intrat acest instrument în viețile noastre? Cît de îndreptățiți sîntem să ne temem că roboții vor ajunge să ne înlocuiască în zone pe care le credeam definitorii strict pentru ființa umană: rațiunea, capacitatea de a decide, creativitatea? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, doctor în filozofia științei.</p><p>Mihail-Valentin Cernea: „Nu știu dacă are sens să considerăm Inteligența Artificială creativă, în sensul în care sînt ființele umane creative. Și o ființă umană creativă tinde să consume foarte multe opere din domeniul în care vrea să creeze, tocmai pentru a-și îmbunătăți cunoașterea și cultura asupra domeniului respectiv, dar e foarte important să remarcăm că o ființă umană înțelege ce face, pe cînd Inteligența Artificială momentan nu cred că avem destule argumente să spunem că înțelege ce face cît să poată fi și creativă. Nu este o persoană, este un program. Ce face ChatGPT este să se prindă, avînd în vedere contextul semantic, ce cuvînt ar fi mai potrivit în fraza pe care o construiește, ținînd cont de felul în care apar cuvintele în textele pe care a fost antrenat.”</p><p><em>Depindem tot mai mult de roboți și de Inteligența Artificială. Ne putem imagina o grevă a roboților? Ce fel de revendicări ar putea avea?<br/></em>Mihail-Valentin Cernea: „Dacă am avea roboți și algoritmi de Inteligență Artificială în grevă, ar fi o problemă mai mare decît ne imaginăm, avînd în vedere cît de mult din existența noastră de azi e mediată: de la Waze și Google Maps, care ne ajută să navigăm prin oraș, pînă la stopurile inteligente care poate vor veni în București la un moment dat, mașini de spălat etc. Dacă toate acestea ar intra în grevă, ar trebui să învățăm brusc tot felul de abilități pe care le-am uitat de mult. Cu privire la revendicările pe care ar putea să le aibă mașinile, dacă vorbim despre Inteligența Artificială, sînt convins că oricărui procesor îi place să stea la rece, așa că ar putea să se plîngă de condițiile din fermele de servere, dacă e prea multă căldură acolo.” <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>De 1 mai, Ziua Muncii, vorbim despre cum se schimbă raporturile noastre cu munca în epoca Inteligenței Artificiale. Ce cîștigăm și ce pierdem odată ce a intrat acest instrument în viețile noastre? Cît de îndreptățiți sîntem să ne temem că roboții vor ajunge să ne înlocuiască în zone pe care le credeam definitorii strict pentru ființa umană: rațiunea, capacitatea de a decide, creativitatea? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, doctor în filozofia științei.</p><p>Mihail-Valentin Cernea: „Nu știu dacă are sens să considerăm Inteligența Artificială creativă, în sensul în care sînt ființele umane creative. Și o ființă umană creativă tinde să consume foarte multe opere din domeniul în care vrea să creeze, tocmai pentru a-și îmbunătăți cunoașterea și cultura asupra domeniului respectiv, dar e foarte important să remarcăm că o ființă umană înțelege ce face, pe cînd Inteligența Artificială momentan nu cred că avem destule argumente să spunem că înțelege ce face cît să poată fi și creativă. Nu este o persoană, este un program. Ce face ChatGPT este să se prindă, avînd în vedere contextul semantic, ce cuvînt ar fi mai potrivit în fraza pe care o construiește, ținînd cont de felul în care apar cuvintele în textele pe care a fost antrenat.”</p><p><em>Depindem tot mai mult de roboți și de Inteligența Artificială. Ne putem imagina o grevă a roboților? Ce fel de revendicări ar putea avea?<br/></em>Mihail-Valentin Cernea: „Dacă am avea roboți și algoritmi de Inteligență Artificială în grevă, ar fi o problemă mai mare decît ne imaginăm, avînd în vedere cît de mult din existența noastră de azi e mediată: de la Waze și Google Maps, care ne ajută să navigăm prin oraș, pînă la stopurile inteligente care poate vor veni în București la un moment dat, mașini de spălat etc. Dacă toate acestea ar intra în grevă, ar trebui să învățăm brusc tot felul de abilități pe care le-am uitat de mult. Cu privire la revendicările pe care ar putea să le aibă mașinile, dacă vorbim despre Inteligența Artificială, sînt convins că oricărui procesor îi place să stea la rece, așa că ar putea să se plîngă de condițiile din fermele de servere, dacă e prea multă căldură acolo.” <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14973712-despre-munca-in-era-inteligen-ei-artificiale-citeva-dileme-etice.mp3" length="18650747" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/nyr018r2jzvz1yo7np4grudogv67?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14973712</guid>
    <pubDate>Wed, 01 May 2024 12:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14973712/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14973712/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14973712/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14973712/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1551</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>144</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>De ce vor unele state să interzică TikTok?</itunes:title>
    <title>De ce vor unele state să interzică TikTok?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ar trebui interzis TikTok în SUA? Dar în Uniunea Europeană? Senatul american a votat o lege care obligă compania chineză care deține aplicația să o vîndă în decurs de 9 luni. În caz contrar, aplicația va fi interzisă. La nivelul Uniunii Europene s-a deschis o anchetă împotriva platformei TikTok, din motive care au legătură cu protecția sănătății mintale a minorilor. Va avea puterea într-adevăr legea din SUA să impună companiei vînzarea platformei TikTok? Cum va afecta această lege relațiile d...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ar trebui interzis TikTok în SUA? Dar în Uniunea Europeană? Senatul american a votat o lege care obligă compania chineză care deține aplicația să o vîndă în decurs de 9 luni. În caz contrar, aplicația va fi interzisă. La nivelul Uniunii Europene s-a deschis o anchetă împotriva platformei TikTok, din motive care au legătură cu protecția sănătății mintale a minorilor. Va avea puterea într-adevăr legea din SUA să impună companiei vînzarea platformei TikTok? Cum va afecta această lege relațiile dintre China și Statele Unite ale Americii? E o soluție interzicerea? L-am întrebat pe Iulian Comănescu, analist media. </p><p>Iulian Comănescu: „Există o rivalitate de două tipuri între SUA şi China: una de tip comercial şi alta de tip geopolitic. Şi din ambele puncte de vedere TikTok este un duşman mai mare decît Facebook sau alte lucruri apărute în Silicon Valley.” </p><p><em>Cum se explică atracţia copiilor, a tinerilor pentru acest tip de platformă? </em></p><p>Iulian Comănescu: „Ştim, cultura scrisă este mai degrabă o sofisticare, o rafinare în istoria omenirii. Homer făcea nişte tiktok-uri, doar că ceva mai lungi. Lucrurile au început să se aşeze în formele pe care le studiem şi le citim azi cam de pe la Aristotel încoace, în cultura noastră. Deci, pe undeva, povestea asta cu TikTok, cu video de YouTube e în firea lucrurilor.”</p><p> Apasă pe PLAY pentru a asculta inerviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ar trebui interzis TikTok în SUA? Dar în Uniunea Europeană? Senatul american a votat o lege care obligă compania chineză care deține aplicația să o vîndă în decurs de 9 luni. În caz contrar, aplicația va fi interzisă. La nivelul Uniunii Europene s-a deschis o anchetă împotriva platformei TikTok, din motive care au legătură cu protecția sănătății mintale a minorilor. Va avea puterea într-adevăr legea din SUA să impună companiei vînzarea platformei TikTok? Cum va afecta această lege relațiile dintre China și Statele Unite ale Americii? E o soluție interzicerea? L-am întrebat pe Iulian Comănescu, analist media. </p><p>Iulian Comănescu: „Există o rivalitate de două tipuri între SUA şi China: una de tip comercial şi alta de tip geopolitic. Şi din ambele puncte de vedere TikTok este un duşman mai mare decît Facebook sau alte lucruri apărute în Silicon Valley.” </p><p><em>Cum se explică atracţia copiilor, a tinerilor pentru acest tip de platformă? </em></p><p>Iulian Comănescu: „Ştim, cultura scrisă este mai degrabă o sofisticare, o rafinare în istoria omenirii. Homer făcea nişte tiktok-uri, doar că ceva mai lungi. Lucrurile au început să se aşeze în formele pe care le studiem şi le citim azi cam de pe la Aristotel încoace, în cultura noastră. Deci, pe undeva, povestea asta cu TikTok, cu video de YouTube e în firea lucrurilor.”</p><p> Apasă pe PLAY pentru a asculta inerviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14982873-de-ce-vor-unele-state-sa-interzica-tiktok.mp3" length="14121061" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/p8c78gtmacm7yjltmkvode7t78a9?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14982873</guid>
    <pubDate>Tue, 30 Apr 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14982873/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14982873/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14982873/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14982873/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1174</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>143</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Emmanuel Macron la Sorbona: Apel pentru o Europă suverană și puternică</itunes:title>
    <title>Emmanuel Macron la Sorbona: Apel pentru o Europă suverană și puternică</title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Europa noastră de azi este muritoare. Ea poate muri și acest lucru depinde doar de noi, de alegerile noastre, alegeri pe care trebuie să le facem acum” avertizează președintele Franței, Emmanuel Macron. Liderul francez a susținut un discurs despre Europa, la Universitatea Sorbona din Paris. El a pledat pentru o apărare europeană mai puternică și credibilă, care ar trebui să depășească protecția oferită deja de NATO. Preocuparea președintelui francez pentru o apărare colectivă europeană datea...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Europa noastră de azi este muritoare. Ea poate muri și acest lucru depinde doar de noi, de alegerile noastre, alegeri pe care trebuie să le facem acum” avertizează președintele Franței, Emmanuel Macron. Liderul francez a susținut un discurs despre Europa, la Universitatea Sorbona din Paris. El a pledat pentru o apărare europeană mai puternică și credibilă, care ar trebui să depășească protecția oferită deja de NATO. Preocuparea președintelui francez pentru o apărare colectivă europeană datează dinainte ca Rusia să invadeze Ucraina pe scară largă. Cum sună acum ideea lui ca Europa să aibă o formă de apărare în plus față de umbrela de securitate garantată de NATO? Președintele Franței a vorbit despre suveranitate europeană în domeniul apărării și economiei, susținînd ideea că Europa nu trebuie să fie „vasala” Statelor Unite ale Americii. Ce ar trebui să înțelegem prin acest concept de suveranitate în domeniul apărării și economiei? L-am întrebat pe analistul de politică internațională Marius Ghincea.</p><p>Marius Ghincea: „Emmanuel Macron, încă de cînd a devenit preşedintele Franţei, a dezvoltat o viziune, o mare strategie cu privire la viitorul Europei, într-un context geopolitic destul de complicat. Însă, încă înainte de lansarea competiţiei strategice dintre SUA şi China, Emmanuel Macron deja avertiza cu privire la evoluţiile geopolitce mondiale. Acest discurs al său semnalizează faptul că Franţa nu a reuşit încă să-şi impună viziunea pe care o doreşte la nivel european dar că, în ultimii ani a avut succese remarcabile în a-şi promova anumite concepte, cum ar fi cel de autonomie strategică, adoptat de UE în cîteva domenii, precum domeniul comerţului internaţional sau domeniul politicii industriale.”</p><p><em>Emmanuel Macron a susținut în discursul de la Sorbona ideea unei „Europe puternice” care „își asigură securitatea” și își recîștigă „autonomia strategică”. Care este, în perspectiva alegerilor europarlamentare din iunie, miza apelului său și a avertismentului că „Europa poate muri”? Cui i se adresează – publicului francez sau publicului european?</em></p><p>Marius Ghincea: „Se adresează în principal publicului francez, dar cu reverberaţii la nivel european. Din punctul meu de vedere, este o tentativă de mobilizare a electoratului pro-european, centrist, moderat, care este nemulţumit de starea economică sau starea socială a societăţilor europene şi care ar fi tentat, poate, fie să susţină extrema dreaptă, fie să nu se prezinte la vot. E o încercare de a mobiliza acest electorat nemulţumit şi de a-l aduce la vot, de a-l face să înţeleagă că alternativa este mult mai proastă decît ce există deja.”  </p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Europa noastră de azi este muritoare. Ea poate muri și acest lucru depinde doar de noi, de alegerile noastre, alegeri pe care trebuie să le facem acum” avertizează președintele Franței, Emmanuel Macron. Liderul francez a susținut un discurs despre Europa, la Universitatea Sorbona din Paris. El a pledat pentru o apărare europeană mai puternică și credibilă, care ar trebui să depășească protecția oferită deja de NATO. Preocuparea președintelui francez pentru o apărare colectivă europeană datează dinainte ca Rusia să invadeze Ucraina pe scară largă. Cum sună acum ideea lui ca Europa să aibă o formă de apărare în plus față de umbrela de securitate garantată de NATO? Președintele Franței a vorbit despre suveranitate europeană în domeniul apărării și economiei, susținînd ideea că Europa nu trebuie să fie „vasala” Statelor Unite ale Americii. Ce ar trebui să înțelegem prin acest concept de suveranitate în domeniul apărării și economiei? L-am întrebat pe analistul de politică internațională Marius Ghincea.</p><p>Marius Ghincea: „Emmanuel Macron, încă de cînd a devenit preşedintele Franţei, a dezvoltat o viziune, o mare strategie cu privire la viitorul Europei, într-un context geopolitic destul de complicat. Însă, încă înainte de lansarea competiţiei strategice dintre SUA şi China, Emmanuel Macron deja avertiza cu privire la evoluţiile geopolitce mondiale. Acest discurs al său semnalizează faptul că Franţa nu a reuşit încă să-şi impună viziunea pe care o doreşte la nivel european dar că, în ultimii ani a avut succese remarcabile în a-şi promova anumite concepte, cum ar fi cel de autonomie strategică, adoptat de UE în cîteva domenii, precum domeniul comerţului internaţional sau domeniul politicii industriale.”</p><p><em>Emmanuel Macron a susținut în discursul de la Sorbona ideea unei „Europe puternice” care „își asigură securitatea” și își recîștigă „autonomia strategică”. Care este, în perspectiva alegerilor europarlamentare din iunie, miza apelului său și a avertismentului că „Europa poate muri”? Cui i se adresează – publicului francez sau publicului european?</em></p><p>Marius Ghincea: „Se adresează în principal publicului francez, dar cu reverberaţii la nivel european. Din punctul meu de vedere, este o tentativă de mobilizare a electoratului pro-european, centrist, moderat, care este nemulţumit de starea economică sau starea socială a societăţilor europene şi care ar fi tentat, poate, fie să susţină extrema dreaptă, fie să nu se prezinte la vot. E o încercare de a mobiliza acest electorat nemulţumit şi de a-l aduce la vot, de a-l face să înţeleagă că alternativa este mult mai proastă decît ce există deja.”  </p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14975848-emmanuel-macron-la-sorbona-apel-pentru-o-europa-suverana-i-puternica.mp3" length="18713346" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/40033jndsoszoz50m2jbaql3fh34?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14975848</guid>
    <pubDate>Mon, 29 Apr 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14975848/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14975848/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14975848/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14975848/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1556</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>142</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Poeta Ramona Boldizsar: „Scrisul mă ajută să gîndesc”</itunes:title>
    <title>Poeta Ramona Boldizsar: „Scrisul mă ajută să gîndesc”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ramona Boldizsar a publicat recent volumul de poezie „Spune-mi unde să apăs mai tare”, apărut la Editura Cartex. O carte care explorează maternitatea dar și propria identitate. O carte despre ce înseamnă să fii mamă dar și despre ce înseamnă să fii conștientă că ești descendenta unui lung șir de femei.  Am vorbit cu poeta Ramona Boldizsar despre acest volum dar și despre preocupările sale legate de poezie și despre podcastul pe care îl găzduiește, „Perfect contemporan”. Ramona Boldizsar:...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ramona Boldizsar a publicat recent volumul de poezie „Spune-mi unde să apăs mai tare”, apărut la Editura Cartex. O carte care explorează maternitatea dar și propria identitate. O carte despre ce înseamnă să fii mamă dar și despre ce înseamnă să fii conștientă că ești descendenta unui lung șir de femei. <br/>Am vorbit cu poeta Ramona Boldizsar despre acest volum dar și despre preocupările sale legate de poezie și despre podcastul pe care îl găzduiește, „Perfect contemporan”.</p><p>Ramona Boldizsar: „Mă preocupă foarte mult identitatea și cred că a venit natural, gîndindu-mă la poziția mea de mamă și de fiică, să întorc privirea și spre femeile care au existat înaintea mea și să încerc să le dau, poate, puțină viață – deși asta e foarte arogant spus, pentru că, pînă la urmă, doar pentru că nu există consemnată în scris, nu înseamnă că nu au avut o viață puternică. Deci, deși e despre ele, cartea e, într-un fel, mai mult despre mine.” <br/><em>În carte e și o perspectivă critică asupra presiunilor care vin dinspre ceilalți cînd devii mamă. Uneori e iritant să auzi toate întrebările și sfaturile nesolicitate care vin peste tine cînd ai un copil. Ce efect a avut pentru tine să le pui în poezie? <br/></em>Ramona Boldizsar: „Vorbind cu multe mame, mi-am dat seama că avem experiențe universale dar, adesea, ele se sedimentează individual, diferit. Iar adevărul pentru o mamă poate să fie opusul pentru cealaltă. Nu am vrut să fie o carte agresivă. Pentru mine e important ca poezia mea să meargă spre oameni și nu să creeze un zid impenetrabil. De asta nici nu cred că am vrut să critic ci, mai degrabă, să arăt că există această experiență care poate fi pusă în poezie.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta tot interviul!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ramona Boldizsar a publicat recent volumul de poezie „Spune-mi unde să apăs mai tare”, apărut la Editura Cartex. O carte care explorează maternitatea dar și propria identitate. O carte despre ce înseamnă să fii mamă dar și despre ce înseamnă să fii conștientă că ești descendenta unui lung șir de femei. <br/>Am vorbit cu poeta Ramona Boldizsar despre acest volum dar și despre preocupările sale legate de poezie și despre podcastul pe care îl găzduiește, „Perfect contemporan”.</p><p>Ramona Boldizsar: „Mă preocupă foarte mult identitatea și cred că a venit natural, gîndindu-mă la poziția mea de mamă și de fiică, să întorc privirea și spre femeile care au existat înaintea mea și să încerc să le dau, poate, puțină viață – deși asta e foarte arogant spus, pentru că, pînă la urmă, doar pentru că nu există consemnată în scris, nu înseamnă că nu au avut o viață puternică. Deci, deși e despre ele, cartea e, într-un fel, mai mult despre mine.” <br/><em>În carte e și o perspectivă critică asupra presiunilor care vin dinspre ceilalți cînd devii mamă. Uneori e iritant să auzi toate întrebările și sfaturile nesolicitate care vin peste tine cînd ai un copil. Ce efect a avut pentru tine să le pui în poezie? <br/></em>Ramona Boldizsar: „Vorbind cu multe mame, mi-am dat seama că avem experiențe universale dar, adesea, ele se sedimentează individual, diferit. Iar adevărul pentru o mamă poate să fie opusul pentru cealaltă. Nu am vrut să fie o carte agresivă. Pentru mine e important ca poezia mea să meargă spre oameni și nu să creeze un zid impenetrabil. De asta nici nu cred că am vrut să critic ci, mai degrabă, să arăt că există această experiență care poate fi pusă în poezie.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta tot interviul!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14960877-poeta-ramona-boldizsar-scrisul-ma-ajuta-sa-gindesc.mp3" length="21524646" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/cvtq7i3oezrjunjguncufdzmth01?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14960877</guid>
    <pubDate>Fri, 26 Apr 2024 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14960877/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14960877/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14960877/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14960877/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1790</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>141</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Combaterea violenței de gen: Ce prevede noua directivă europeană? </itunes:title>
    <title>Combaterea violenței de gen: Ce prevede noua directivă europeană? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Parlamentul European a votat o directivă care va impune statelor membre ale Uniunii Europene să adopte un set minim de norme privind combaterea violenței de gen și protejarea victimelor violenței domestice. Aceste norme interzic, între altele, mutilarea genitală a femeilor, căsătoria forţată, exhibiționismul cibernetic și divulgarea în mediul online a informațiilor private. De ce era nevoie de o asemenea directivă? Ce prevede legislația din România cu privire la violența de gen și violența do...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Parlamentul European a votat o directivă care va impune statelor membre ale Uniunii Europene să adopte un set minim de norme privind combaterea violenței de gen și protejarea victimelor violenței domestice<b>. </b>Aceste norme<b> </b>interzic, între altele, mutilarea genitală a femeilor, căsătoria forţată, exhibiționismul cibernetic și divulgarea în mediul online a informațiilor private. De ce era nevoie de o asemenea directivă? Ce prevede legislația din România cu privire la violența de gen și violența domestică? Cum va proceda ţara noastră pentru a pune în aplicare directiva? Am întrebat-o pe Ionela Băluță, sociolog, profesoară la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, directoarea Centrului pentru Politicile Egalităţii de Şanse.</p><p>Ionela Băluță: „În România avem o lege specifică adoptată, tot sub presiunea Uniunii Europene, în 2003, legea 217, care de atunci se numeşte Legea violenţei domestice. Nu a fost schimbată, deşi România a ratificat Convenţia de la Istabul, în 2016, şi o parte dintre prevederile acestei convenţii, la fel ca şi actuala directivă, în primele articole pun foarte clar ceea ce în politicile publice se numeşte <em>political frame</em>, cadrajul politic. Şi acest cadraj politic face referire clar la drepturile femeilor, la egalitatea de gen şi la inegalităţi şi stereotipuri care în mod istoric şi structural există în societăţi şi contribuie la perpetuarea violenţei împotriva femeilor. Ei, în legea noastră nu se face în continuare acest lucru. Dacă în directiva europeană se pune accentul exact pe violenţa împotriva femeilor şi drepturile femeilor, în legea noastră se vorbeşte despre ocrotirea şi sprijinirea familiei, dezvoltarea şi consolidarea solidarităţii familiale. Practic <em>frame</em>-ul în legislaţia românească rămîne numai grija pentru familie, nu se pomenesc deloc drepturile femeilor. Şi asta împiedică atît prevenirea reproducerii faptelor de violenţă cît şi tratarea corespunzătoare a cazurilor de violenţă împotriva femeilor.”</p><p><em>Cum ar putea fi pregătită societatea pentru un discurs pro-egalitate de gen?</em></p><p>Ionela Băluță: „Sincer, eu cred că societatea nu este aşa de înverşunată împotriva acestor idei, pentru că, dacă ne uităm la cercetarea făcută de Centrul FILIA, pe un eşantion reprezentativ naţional, despre nevoile şi interesele femeilor, vedem că 70% dintre femei consideră important să fie păstrat accesul la avort şi la educaţia sexuală. Am mai avut anchete care, la fel, arată că, la nivel naţional, cînd sînt întrebaţi într-un context care nu e influenţat, oamenii vor educaţie sexuală. Pentru că educaţia sexuală înseamnă să-i înveţi pe copii cum să se protejeze şi, cînd vor să aibă relaţii sexuale, să aibă relaţii sănătoase, cu consimţămînt. Problema mi se pare că este creşterea manipulărilor din partea unor actori nedemocratici, fie că sînt politici, fie că sînt religioşi, cu diverse influenţe, care, prin intermediul reţelelor de socializare şi al altor canale de comunicare, difuzează informaţii false şi sperie populaţia, spunînd că educaţia sexuală înseamnă să-i înveţi pe copii să facă sex. Nu există aşa ceva, nicăieri nu se face asta.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Parlamentul European a votat o directivă care va impune statelor membre ale Uniunii Europene să adopte un set minim de norme privind combaterea violenței de gen și protejarea victimelor violenței domestice<b>. </b>Aceste norme<b> </b>interzic, între altele, mutilarea genitală a femeilor, căsătoria forţată, exhibiționismul cibernetic și divulgarea în mediul online a informațiilor private. De ce era nevoie de o asemenea directivă? Ce prevede legislația din România cu privire la violența de gen și violența domestică? Cum va proceda ţara noastră pentru a pune în aplicare directiva? Am întrebat-o pe Ionela Băluță, sociolog, profesoară la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, directoarea Centrului pentru Politicile Egalităţii de Şanse.</p><p>Ionela Băluță: „În România avem o lege specifică adoptată, tot sub presiunea Uniunii Europene, în 2003, legea 217, care de atunci se numeşte Legea violenţei domestice. Nu a fost schimbată, deşi România a ratificat Convenţia de la Istabul, în 2016, şi o parte dintre prevederile acestei convenţii, la fel ca şi actuala directivă, în primele articole pun foarte clar ceea ce în politicile publice se numeşte <em>political frame</em>, cadrajul politic. Şi acest cadraj politic face referire clar la drepturile femeilor, la egalitatea de gen şi la inegalităţi şi stereotipuri care în mod istoric şi structural există în societăţi şi contribuie la perpetuarea violenţei împotriva femeilor. Ei, în legea noastră nu se face în continuare acest lucru. Dacă în directiva europeană se pune accentul exact pe violenţa împotriva femeilor şi drepturile femeilor, în legea noastră se vorbeşte despre ocrotirea şi sprijinirea familiei, dezvoltarea şi consolidarea solidarităţii familiale. Practic <em>frame</em>-ul în legislaţia românească rămîne numai grija pentru familie, nu se pomenesc deloc drepturile femeilor. Şi asta împiedică atît prevenirea reproducerii faptelor de violenţă cît şi tratarea corespunzătoare a cazurilor de violenţă împotriva femeilor.”</p><p><em>Cum ar putea fi pregătită societatea pentru un discurs pro-egalitate de gen?</em></p><p>Ionela Băluță: „Sincer, eu cred că societatea nu este aşa de înverşunată împotriva acestor idei, pentru că, dacă ne uităm la cercetarea făcută de Centrul FILIA, pe un eşantion reprezentativ naţional, despre nevoile şi interesele femeilor, vedem că 70% dintre femei consideră important să fie păstrat accesul la avort şi la educaţia sexuală. Am mai avut anchete care, la fel, arată că, la nivel naţional, cînd sînt întrebaţi într-un context care nu e influenţat, oamenii vor educaţie sexuală. Pentru că educaţia sexuală înseamnă să-i înveţi pe copii cum să se protejeze şi, cînd vor să aibă relaţii sexuale, să aibă relaţii sănătoase, cu consimţămînt. Problema mi se pare că este creşterea manipulărilor din partea unor actori nedemocratici, fie că sînt politici, fie că sînt religioşi, cu diverse influenţe, care, prin intermediul reţelelor de socializare şi al altor canale de comunicare, difuzează informaţii false şi sperie populaţia, spunînd că educaţia sexuală înseamnă să-i înveţi pe copii să facă sex. Nu există aşa ceva, nicăieri nu se face asta.”</p><p>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14955773-combaterea-violen-ei-de-gen-ce-prevede-noua-directiva-europeana.mp3" length="20173685" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/owl3dsqhmxrl2h800cztd9n741j1?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14955773</guid>
    <pubDate>Thu, 25 Apr 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14955773/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14955773/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14955773/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14955773/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1677</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>140</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ioana Constantin-Bercean: „Nu e exclus ca Iranul şi Israelul să înceapă un proces de reconciliere”</itunes:title>
    <title>Ioana Constantin-Bercean: „Nu e exclus ca Iranul şi Israelul să înceapă un proces de reconciliere”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În ultimele săptămîni conflictul dintre Israel și Iran a stîrnit noi valuri de îngrijorare la nivel internaţional. Încercăm azi să înțelegem sursele acestor tensiuni și istoria conflictului dintre cele două țări. Iranul a atacat pentru prima oară teritoriul israelian, în 13 aprilie, cu 300 de drone și rachete. Datorită ajutorului din exterior dar și sistemului de apărare antiaeriană al Israelului, pagubele au fost puține. În 19 aprilie, Israelul a atacat Iranul, după cum ne-a informat presa a...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În ultimele săptămîni conflictul dintre Israel și Iran a stîrnit noi valuri de îngrijorare la nivel internaţional. Încercăm azi să înțelegem sursele acestor tensiuni și istoria conflictului dintre cele două țări. Iranul a atacat pentru prima oară teritoriul israelian, în 13 aprilie, cu 300 de drone și rachete. Datorită ajutorului din exterior dar și sistemului de apărare antiaeriană al Israelului, pagubele au fost puține. În 19 aprilie, Israelul a atacat Iranul, după cum ne-a informat presa americană. Teheranul a anunţat că au avut loc explozii în oraşul Isfahan dar că instalaţiile nucleare iraniene sunt în siguranţă. Și nu a ripostat. Să înțelegem că deocamdată nu vor mai fi alte atacuri între cele două țări? Ce a vrut să comunice Iranul atacînd Israelul, o lovitură anunțată, de altfel, de Teheran? Care sînt rădăcinile conflictului dintre Israel și Republica Islamică Iran, de unde au început tensiunile? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).</p><p>Ioana Constantin-Bercean: „Conducerea Iranului ştie că un război fizic împotriva Israelului ar însemna sfîrşitul regimului de la Teheran, aşa cum îl cunoaştem astăzi. Dar, după retragerea SUA din Afganistan, după atacul din 7 octombrie 2023 al formaţiunii teroriste Hamas asupra Israelului, după ce toată lumea occidentală a început să se uite fie spre alegeri, fie spre războiul din Ucraina, s-a creat un context care i-a făcut pe cei de la Teheran să creadă că Occidentul este slab, că administraţia americană nu mai este foarte prezentă în regiune, nu-şi doreşte sau nu poate fi prezentă – asta este, cel puţin, interpretarea lor. Şi guvernul iranian sau militarii din Gărzile Revoluţionare au hotărît că e momentul să ducă la îndeplinire un atac direct asupra Israelului, pentru a arăta Occidentului că nu-i este teamă. Şi să nu uităm că Iranul controlează cel puţin patru state, Liban, Siria, Irak şi Yemen, şi astfel a dorit să arate şi statelor aliate, grupărilor fidele din regiune, că nu îi este teamă să întreprindă un atac direct asupra Israelului.”</p><p><em>Care sînt perspectivele pentru relaţia tensionată dintre Israel şi Iran?</em></p><p>Ioana Constantin-Bercean: „Aş face, pentru prima oară, un pronostic. Am avut o perioadă de treizeci, patruzeci de ani de conflicte arabo-israeliene, perioadă în care, la începutul statului israelian, chiar Ben Gurion s-a dus spre partea iraniană, spre Turcia, Egipt şi Etiopia pentru a face o alianţă a periferiei împotriva lumii arabe. După aproape patruzeci de ani, aceste conflicte arabo-israeliene şi-au încheiat ciclul prin acel tratat de pace semnat între Israel şi Egipt, Egiptul recunoscînd statul israelian. Apoi am intrat în logica aceasta a conflictului din umbră dintre Iran şi Israel. Iată că sîntem la patruzecişicinci de ani de cînd acest conflict mocnit, în umbră, prin grupări proxy, se întîmplă. Iar odată cu aceste atacuri directe, au înţeles şi SUA, a înţeles şi Occidentul, au înţeles şi statele regionale că izbucnirea unui război real între Iran şi Israel este un pericol pentru întreaga regiune. (...) Şi, prin intermediul unor terţi, prin ceea ce se numeşte <em>back channel diplomacy</em> sau diplomaţia din spatele cortinei, s-ar putea să intrăm într-o nouă logică în care Iranul şi Israelul să înceapă un proces nu aş spune neapărat de pace, fiindcă e prea mult, dar un proces de reconciliere. Sigur, nu se va întîmpla de azi pe mîine, nici de la un an la altul, va fi un proces care va dura trei, patru, cinci, zece ani.”</p><p><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În ultimele săptămîni conflictul dintre Israel și Iran a stîrnit noi valuri de îngrijorare la nivel internaţional. Încercăm azi să înțelegem sursele acestor tensiuni și istoria conflictului dintre cele două țări. Iranul a atacat pentru prima oară teritoriul israelian, în 13 aprilie, cu 300 de drone și rachete. Datorită ajutorului din exterior dar și sistemului de apărare antiaeriană al Israelului, pagubele au fost puține. În 19 aprilie, Israelul a atacat Iranul, după cum ne-a informat presa americană. Teheranul a anunţat că au avut loc explozii în oraşul Isfahan dar că instalaţiile nucleare iraniene sunt în siguranţă. Și nu a ripostat. Să înțelegem că deocamdată nu vor mai fi alte atacuri între cele două țări? Ce a vrut să comunice Iranul atacînd Israelul, o lovitură anunțată, de altfel, de Teheran? Care sînt rădăcinile conflictului dintre Israel și Republica Islamică Iran, de unde au început tensiunile? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).</p><p>Ioana Constantin-Bercean: „Conducerea Iranului ştie că un război fizic împotriva Israelului ar însemna sfîrşitul regimului de la Teheran, aşa cum îl cunoaştem astăzi. Dar, după retragerea SUA din Afganistan, după atacul din 7 octombrie 2023 al formaţiunii teroriste Hamas asupra Israelului, după ce toată lumea occidentală a început să se uite fie spre alegeri, fie spre războiul din Ucraina, s-a creat un context care i-a făcut pe cei de la Teheran să creadă că Occidentul este slab, că administraţia americană nu mai este foarte prezentă în regiune, nu-şi doreşte sau nu poate fi prezentă – asta este, cel puţin, interpretarea lor. Şi guvernul iranian sau militarii din Gărzile Revoluţionare au hotărît că e momentul să ducă la îndeplinire un atac direct asupra Israelului, pentru a arăta Occidentului că nu-i este teamă. Şi să nu uităm că Iranul controlează cel puţin patru state, Liban, Siria, Irak şi Yemen, şi astfel a dorit să arate şi statelor aliate, grupărilor fidele din regiune, că nu îi este teamă să întreprindă un atac direct asupra Israelului.”</p><p><em>Care sînt perspectivele pentru relaţia tensionată dintre Israel şi Iran?</em></p><p>Ioana Constantin-Bercean: „Aş face, pentru prima oară, un pronostic. Am avut o perioadă de treizeci, patruzeci de ani de conflicte arabo-israeliene, perioadă în care, la începutul statului israelian, chiar Ben Gurion s-a dus spre partea iraniană, spre Turcia, Egipt şi Etiopia pentru a face o alianţă a periferiei împotriva lumii arabe. După aproape patruzeci de ani, aceste conflicte arabo-israeliene şi-au încheiat ciclul prin acel tratat de pace semnat între Israel şi Egipt, Egiptul recunoscînd statul israelian. Apoi am intrat în logica aceasta a conflictului din umbră dintre Iran şi Israel. Iată că sîntem la patruzecişicinci de ani de cînd acest conflict mocnit, în umbră, prin grupări proxy, se întîmplă. Iar odată cu aceste atacuri directe, au înţeles şi SUA, a înţeles şi Occidentul, au înţeles şi statele regionale că izbucnirea unui război real între Iran şi Israel este un pericol pentru întreaga regiune. (...) Şi, prin intermediul unor terţi, prin ceea ce se numeşte <em>back channel diplomacy</em> sau diplomaţia din spatele cortinei, s-ar putea să intrăm într-o nouă logică în care Iranul şi Israelul să înceapă un proces nu aş spune neapărat de pace, fiindcă e prea mult, dar un proces de reconciliere. Sigur, nu se va întîmpla de azi pe mîine, nici de la un an la altul, va fi un proces care va dura trei, patru, cinci, zece ani.”</p><p><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14949357-ioana-constantin-bercean-nu-e-exclus-ca-iranul-si-israelul-sa-inceapa-un-proces-de-reconciliere.mp3" length="20668801" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/o3g7nu7kel254kssae849t0ld7x1?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14949357</guid>
    <pubDate>Wed, 24 Apr 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14949357/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14949357/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14949357/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14949357/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1719</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>139</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Camil Pârvu despre pachetul de ajutor militar american pentru Ucraina: „E vorba despre evitarea unei catastrofe”</itunes:title>
    <title>Camil Pârvu despre pachetul de ajutor militar american pentru Ucraina: „E vorba despre evitarea unei catastrofe”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Camera Reprezentanților din Statele Unite ale Americii a votat la sfîrșitul săptămînii trecute mult așteptatul pachet de ajutor pentru Ucraina, Israel și regiunea Indo-Pacific. Ce etape urmează și cît va dura pînă ca pachetul să ajungă efectiv în Ucraina? În ce constă acest ajutor? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conferenţiar  la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. Camil Pârvu: „Ucrainenii nu mai aveau în ultima vreme rachete pe care să le utilizeze în efortul de ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Camera Reprezentanților din Statele Unite ale Americii a votat la sfîrșitul săptămînii trecute mult așteptatul pachet de ajutor pentru Ucraina, Israel și regiunea Indo-Pacific. Ce etape urmează și cît va dura pînă ca pachetul să ajungă efectiv în Ucraina? În ce constă acest ajutor? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conferenţiar  la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.</p><p>Camil Pârvu: „Ucrainenii nu mai aveau în ultima vreme rachete pe care să le utilizeze în efortul de apărare antiaeriană a oraşelor dar şi a liniei frontului. Pentru o suprafaţă atît de mare cum e cea a Ucranei, apărarea antiaeriană este foarte dificilă. Orice stat ar avea foarte mari probleme în a face faţă asaltului unei armate cum e cea a Rusiei.”</p><p><em>Pachetul de ajutor militar care va veni din SUA va reuşi să facă diferenţa măcar parţial, măcar pentru o vreme?</em></p><p>Camil Pârvu: „E vorba despre evitarea unei catastrofe. Privirea experţilor militari americani şi europeni asupra liniei frontului era extaordinar de critică şi de sceptică în legătură cu capacitatea armatei ucrainene de a rezista suficient timp.”  <br/><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Camera Reprezentanților din Statele Unite ale Americii a votat la sfîrșitul săptămînii trecute mult așteptatul pachet de ajutor pentru Ucraina, Israel și regiunea Indo-Pacific. Ce etape urmează și cît va dura pînă ca pachetul să ajungă efectiv în Ucraina? În ce constă acest ajutor? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conferenţiar  la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.</p><p>Camil Pârvu: „Ucrainenii nu mai aveau în ultima vreme rachete pe care să le utilizeze în efortul de apărare antiaeriană a oraşelor dar şi a liniei frontului. Pentru o suprafaţă atît de mare cum e cea a Ucranei, apărarea antiaeriană este foarte dificilă. Orice stat ar avea foarte mari probleme în a face faţă asaltului unei armate cum e cea a Rusiei.”</p><p><em>Pachetul de ajutor militar care va veni din SUA va reuşi să facă diferenţa măcar parţial, măcar pentru o vreme?</em></p><p>Camil Pârvu: „E vorba despre evitarea unei catastrofe. Privirea experţilor militari americani şi europeni asupra liniei frontului era extaordinar de critică şi de sceptică în legătură cu capacitatea armatei ucrainene de a rezista suficient timp.”  <br/><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14941829-camil-parvu-despre-pachetul-de-ajutor-militar-american-pentru-ucraina-e-vorba-despre-evitarea-unei-catastrofe.mp3" length="19872501" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/61qgsxbsdt9ykpdr3ywdoozxfdsd?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14941829</guid>
    <pubDate>Tue, 23 Apr 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14941829/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14941829/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14941829/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14941829/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1653</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>138</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Gala Premiilor Radio România Cultural: continuitate și credibilitate</itunes:title>
    <title>Gala Premiilor Radio România Cultural: continuitate și credibilitate</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În această seară are loc Gala Premiilor Radio România Cultural (ediția a XXIII-a), la care sînt nominalizate și premiate cîteva dintre cele mai semnificative reușite ale anului 2023 în toate domeniile culturii. De asemenea, se vor acorda un premiu de excelență și două premii speciale. Evenimentul are loc de la ora 19.00, la Teatrul Odeon și se transmite în direct, onair și online la Radio România Cultural. Vorbim despre semnificația acestor premii, despre culisele galei și surprizele pregătit...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În această seară are loc Gala Premiilor Radio România Cultural (ediția a XXIII-a), la care sînt nominalizate și premiate cîteva dintre cele mai semnificative reușite ale anului 2023 în toate domeniile culturii. De asemenea, se vor acorda un premiu de excelență și două premii speciale. Evenimentul are loc de la ora 19.00, la Teatrul Odeon și se transmite în direct, onair și online la Radio România Cultural. Vorbim despre semnificația acestor premii, despre culisele galei și surprizele pregătite pentru această ediție cu Radu Croitoru, managerul postului Radio România Cultural. </p><p>Radu Croitoru: „Gala premiilor Radio România Cultural e un fel de RMN al vieții noastre culturale contemporane. Există evenimente care și-au ratat viitorul dintr-o greșeală sau mai multe, există chiar evenimente de tradiție care la un moment dat au dat-o-n bară și imediat au dispărut. Noi am avut grijă ca nominalizările noastre să fie corecte, în fiecare an incontestabile. Cred că aceasta e baza construcției noastre: premiile foarte credibile și așteptate și continuitatea.”</p><p><em>Sînt cîte trei nominalizări la fiecare categorie. Multe domenii sînt foarte competitive. <br/></em>Radu Croitoru: „E  palpitant pentru noi că avem de unde alege și că e foarte greu de ales. Ar fi fost aiurea să fie ușor. Asta înseamnă că se publică, se joacă, există evenimente de arte vizuale, că știința a făcut pași înainte și că nouă ne e din ce în ce mai greu să cernem. Anul acesta cred că a fost unul în care am cernut foarte greu, mai ales la jurizarea finală.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În această seară are loc Gala Premiilor Radio România Cultural (ediția a XXIII-a), la care sînt nominalizate și premiate cîteva dintre cele mai semnificative reușite ale anului 2023 în toate domeniile culturii. De asemenea, se vor acorda un premiu de excelență și două premii speciale. Evenimentul are loc de la ora 19.00, la Teatrul Odeon și se transmite în direct, onair și online la Radio România Cultural. Vorbim despre semnificația acestor premii, despre culisele galei și surprizele pregătite pentru această ediție cu Radu Croitoru, managerul postului Radio România Cultural. </p><p>Radu Croitoru: „Gala premiilor Radio România Cultural e un fel de RMN al vieții noastre culturale contemporane. Există evenimente care și-au ratat viitorul dintr-o greșeală sau mai multe, există chiar evenimente de tradiție care la un moment dat au dat-o-n bară și imediat au dispărut. Noi am avut grijă ca nominalizările noastre să fie corecte, în fiecare an incontestabile. Cred că aceasta e baza construcției noastre: premiile foarte credibile și așteptate și continuitatea.”</p><p><em>Sînt cîte trei nominalizări la fiecare categorie. Multe domenii sînt foarte competitive. <br/></em>Radu Croitoru: „E  palpitant pentru noi că avem de unde alege și că e foarte greu de ales. Ar fi fost aiurea să fie ușor. Asta înseamnă că se publică, se joacă, există evenimente de arte vizuale, că știința a făcut pași înainte și că nouă ne e din ce în ce mai greu să cernem. Anul acesta cred că a fost unul în care am cernut foarte greu, mai ales la jurizarea finală.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14928059-gala-premiilor-radio-romania-cultural-continuitate-i-credibilitate.mp3" length="17300833" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14928059</guid>
    <pubDate>Mon, 22 Apr 2024 18:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14928059/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14928059/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14928059/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14928059/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1438</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>137</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Marian Ochoa de Eribe, traducătoarea lui Mircea Cărtărescu în spaniolă: „M-am plimbat în lumea lui Theodoros de mînă cu Cervantes”</itunes:title>
    <title>Marian Ochoa de Eribe, traducătoarea lui Mircea Cărtărescu în spaniolă: „M-am plimbat în lumea lui Theodoros de mînă cu Cervantes”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Acum cîteva zile, cei de la editura Impedimenta din Madrid anunțau că toamna lor literară va începe cu publicarea masivului roman al lui Mircea Cărtărescu, „Theodoros”. Invitata acestei ediții este Marian Ochoa de Eribe, traducătoarea în limba spaniolă nu doar a romanului „Theodoros”, ci a aproape întregii opere ficționale a lui Mircea Cărtărescu, de la volumul de povestiri „Nostalgia” la varianta în proză a poemului „Levantul”, de la trilogia „Orbitor” la romanele „Travesti” și „Solenoid”. D...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Acum cîteva zile, cei de la editura Impedimenta din Madrid anunțau că toamna lor literară va începe cu publicarea masivului roman al lui Mircea Cărtărescu, „Theodoros”. Invitata acestei ediții este Marian Ochoa de Eribe, traducătoarea în limba spaniolă nu doar a romanului „Theodoros”, ci a aproape întregii opere ficționale a lui Mircea Cărtărescu, de la volumul de povestiri „Nostalgia” la varianta în proză a poemului „Levantul”, de la trilogia „Orbitor” la romanele „Travesti” și „Solenoid”. De asemenea, Marian Ochoa de Eribe a tradus și din opera altor autori români contemporani:  Gabriela Adameșteanu, Tatiana Țîbuleac, Valentina Șcerbani. Vorbim despre aceste traduceri și despre entuziasmul cu care au fost receptate în spațiul de limbă spaniolă, care cuprinde nu doar Spania, ci și un vast teritoriu din America de Sud. </p><p>Marian Ochoa de Eribe: „Cînd am tradus <em>Theodoros</em>, a fost o mare bucurie. A fost ca-ntr-un fel de parc de atracții, pentru copii. Mă plimbam pe acolo ca și cum aș fi vorbit cu Cervantes, care n-a scris doar <em>Don Quijote de la Mancha</em>, ci și nuvele bizantine, care se petrec într-o atmosferă foarte asemănătoare cu cea reprodusă în <em>Theodoros</em>, cu pirați, cu sechestre, cu insule, cu lupte. Am avut ocazia să trăiesc în lumea lui Cervantes și în lumea lui Cărtărescu în același timp. (...) A fost un fel de joacă mirifică: am intrat în lumea lui <em>Theodoros</em> și m-am plimbat pe-acolo de mînă cu Cervantes. Dar nu pot să neg că a fost o muncă titanică.”</p><p><em>„Theodoros” a apărut la finalul lui 2022 și, după un an și cîteva luni, e gata deja traducerea în spaniolă. Ce presupune munca la un astfel de roman masiv și sofisticat?</em>Marian Ochoa de Eribe: „Un traducător are nevoie de disciplină, capacitate de muncă și capacitate de sacrificiu, într-un fel. Eu, de exemplu, sacrific foarte mult timp liber ca să citesc și să recitesc fiecare manuscris de mai multe ori. Cred că <em>Solenoid</em> l-am citit de opt ori și cred că tot cam așa am făcut cu <em>Theodoros</em>. Citesc cartea pînă nu mai vreau să mut nici o virgulă.”</p><p>Traducătoarea vorbește și despre pasiunea ei pentru literatura română și cărțile pe care le traduce, cărți foarte iubite de publicul de limbă spaniolă.<br/>Marian Ochoa de Eribe: „Succesul traducerilor mele este succesul literaturii române. Pentru mine este un motiv de bucurie imensă să fac ceva pentru această țară la care țin atît de mult.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Acum cîteva zile, cei de la editura Impedimenta din Madrid anunțau că toamna lor literară va începe cu publicarea masivului roman al lui Mircea Cărtărescu, „Theodoros”. Invitata acestei ediții este Marian Ochoa de Eribe, traducătoarea în limba spaniolă nu doar a romanului „Theodoros”, ci a aproape întregii opere ficționale a lui Mircea Cărtărescu, de la volumul de povestiri „Nostalgia” la varianta în proză a poemului „Levantul”, de la trilogia „Orbitor” la romanele „Travesti” și „Solenoid”. De asemenea, Marian Ochoa de Eribe a tradus și din opera altor autori români contemporani:  Gabriela Adameșteanu, Tatiana Țîbuleac, Valentina Șcerbani. Vorbim despre aceste traduceri și despre entuziasmul cu care au fost receptate în spațiul de limbă spaniolă, care cuprinde nu doar Spania, ci și un vast teritoriu din America de Sud. </p><p>Marian Ochoa de Eribe: „Cînd am tradus <em>Theodoros</em>, a fost o mare bucurie. A fost ca-ntr-un fel de parc de atracții, pentru copii. Mă plimbam pe acolo ca și cum aș fi vorbit cu Cervantes, care n-a scris doar <em>Don Quijote de la Mancha</em>, ci și nuvele bizantine, care se petrec într-o atmosferă foarte asemănătoare cu cea reprodusă în <em>Theodoros</em>, cu pirați, cu sechestre, cu insule, cu lupte. Am avut ocazia să trăiesc în lumea lui Cervantes și în lumea lui Cărtărescu în același timp. (...) A fost un fel de joacă mirifică: am intrat în lumea lui <em>Theodoros</em> și m-am plimbat pe-acolo de mînă cu Cervantes. Dar nu pot să neg că a fost o muncă titanică.”</p><p><em>„Theodoros” a apărut la finalul lui 2022 și, după un an și cîteva luni, e gata deja traducerea în spaniolă. Ce presupune munca la un astfel de roman masiv și sofisticat?</em>Marian Ochoa de Eribe: „Un traducător are nevoie de disciplină, capacitate de muncă și capacitate de sacrificiu, într-un fel. Eu, de exemplu, sacrific foarte mult timp liber ca să citesc și să recitesc fiecare manuscris de mai multe ori. Cred că <em>Solenoid</em> l-am citit de opt ori și cred că tot cam așa am făcut cu <em>Theodoros</em>. Citesc cartea pînă nu mai vreau să mut nici o virgulă.”</p><p>Traducătoarea vorbește și despre pasiunea ei pentru literatura română și cărțile pe care le traduce, cărți foarte iubite de publicul de limbă spaniolă.<br/>Marian Ochoa de Eribe: „Succesul traducerilor mele este succesul literaturii române. Pentru mine este un motiv de bucurie imensă să fac ceva pentru această țară la care țin atît de mult.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14918219-marian-ochoa-de-eribe-traducatoarea-lui-mircea-cartarescu-in-spaniola-m-am-plimbat-in-lumea-lui-theodoros-de-mina-cu-cervantes.mp3" length="19657463" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/2srg24tj549zi74txprwsb7v9cde?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14918219</guid>
    <pubDate>Fri, 19 Apr 2024 15:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14918219/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14918219/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14918219/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14918219/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1634</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>136</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cristina Lupu: „Cînd ne plîngem că nu mai avem presă, e şi vina noastră, că nu mai plătim pentru conţinut”</itunes:title>
    <title>Cristina Lupu: „Cînd ne plîngem că nu mai avem presă, e şi vina noastră, că nu mai plătim pentru conţinut”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cît de pregătită e presa din România să-și îndeplinească mandatul public într-unul dintre cei mai importanți ani pentru democrația românească? Acesta e întrebarea de la care a pornit studiul „Starea mass-media din România în pragul anului super-electoral 2024”. Ce înseamnă ca presa unei țări să fie pregătită pentru un an electoral cu patru tipuri de alegeri? Cum arată confruntarea între presa tradițională și rețele de socializare? Am întrebat-o pe autoarea raportului, Cristina Lupu, directoar...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cît de pregătită e presa din România să-și îndeplinească mandatul public într-unul dintre cei mai importanți ani pentru democrația românească? Acesta e întrebarea de la care a pornit studiul „Starea mass-media din România în pragul anului super-electoral 2024”. Ce înseamnă ca presa unei țări să fie pregătită pentru un an electoral cu patru tipuri de alegeri? Cum arată confruntarea între presa tradițională și rețele de socializare? Am întrebat-o pe autoarea raportului, Cristina Lupu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent.</p><p>Cristina Lupu: „Cînd ne plîngem că nu mai avem presă, într-un fel e şi vina noastră, că nu mai plătim pentru conţinut. Şi vine această replică: nu mai plătesc pentru conţinut pentru că există gratis în alte părţi. De fapt nu e gratis, este plătit de altcineva. Şi de unde vin banii? Din publicitate. Că este publicitate politică sau că este publicitate din bani publici sau din zona de <em>corporate</em>, de la companii, cineva plăteşte. Şi într-o lume ideală, ar trebui să nu existe o condiţionare a publicităţii de tipul: să nu scriu despre X sau să nu acopăr un anumit subiect, că se supără cei care-mi dau banii. Dar, într-o piaţă atît de vulnerabilă, vedem astfel de presiuni. Aşa că dacă noi, publicul, nu plătim pentru conţinut, de cele mai multe ori ceea ce ne interesează pe noi nu se vede.”</p><p><em>Cum arată confruntarea între presa tradițională și rețele de socializare?</em></p><p>Cristina Lupu: „Jurnaliştii spun că, într-un fel, ei încearcă să ajungă la public prin nişte instrumente care sînt împotriva jurnalismului. Pentru că reţelele sociale sînt construite să vîndă emoţie. Iar jurnalismul nu vinde emoţie, în mod normal. Jurnalismul vinde informaţie, jurnalismul vinde context, jurnalismul vinde date. Şi cu cît sînt mai seci sau cu cît sînt unele materiale mai serioase, mai ample, mai complicate, cu atît scade apetenţa oamenilor să le consume, chiar dacă ele sînt foarte bine documentate.”  <br/><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cît de pregătită e presa din România să-și îndeplinească mandatul public într-unul dintre cei mai importanți ani pentru democrația românească? Acesta e întrebarea de la care a pornit studiul „Starea mass-media din România în pragul anului super-electoral 2024”. Ce înseamnă ca presa unei țări să fie pregătită pentru un an electoral cu patru tipuri de alegeri? Cum arată confruntarea între presa tradițională și rețele de socializare? Am întrebat-o pe autoarea raportului, Cristina Lupu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent.</p><p>Cristina Lupu: „Cînd ne plîngem că nu mai avem presă, într-un fel e şi vina noastră, că nu mai plătim pentru conţinut. Şi vine această replică: nu mai plătesc pentru conţinut pentru că există gratis în alte părţi. De fapt nu e gratis, este plătit de altcineva. Şi de unde vin banii? Din publicitate. Că este publicitate politică sau că este publicitate din bani publici sau din zona de <em>corporate</em>, de la companii, cineva plăteşte. Şi într-o lume ideală, ar trebui să nu existe o condiţionare a publicităţii de tipul: să nu scriu despre X sau să nu acopăr un anumit subiect, că se supără cei care-mi dau banii. Dar, într-o piaţă atît de vulnerabilă, vedem astfel de presiuni. Aşa că dacă noi, publicul, nu plătim pentru conţinut, de cele mai multe ori ceea ce ne interesează pe noi nu se vede.”</p><p><em>Cum arată confruntarea între presa tradițională și rețele de socializare?</em></p><p>Cristina Lupu: „Jurnaliştii spun că, într-un fel, ei încearcă să ajungă la public prin nişte instrumente care sînt împotriva jurnalismului. Pentru că reţelele sociale sînt construite să vîndă emoţie. Iar jurnalismul nu vinde emoţie, în mod normal. Jurnalismul vinde informaţie, jurnalismul vinde context, jurnalismul vinde date. Şi cu cît sînt mai seci sau cu cît sînt unele materiale mai serioase, mai ample, mai complicate, cu atît scade apetenţa oamenilor să le consume, chiar dacă ele sînt foarte bine documentate.”  <br/><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14913460-cristina-lupu-cind-ne-plingem-ca-nu-mai-avem-presa-e-si-vina-noastra-ca-nu-mai-platim-pentru-continut.mp3" length="19282913" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/6wyyl4fraisszh5qn8eng8r6csdy?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14913460</guid>
    <pubDate>Thu, 18 Apr 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14913460/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14913460/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14913460/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14913460/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1602</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>135</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce se întîmplă în Georgia? </itunes:title>
    <title>Ce se întîmplă în Georgia? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Un controversat proiect de lege din Georgia a scos mii de oameni în stradă și i-a făcut pe deputați să se încaiere în timpul unei ședințe în Parlament. Este vorba despre o lege care le-ar impune ONG-urilor finanțate din străinătate să se înregistreze ca „organizații care urmăresc interesele unei puteri străine”. Criticii proiectului spun că e vorba de o lege similară cu legea din Rusia prin care a fost reprimată opoziția. Georgia a primit în 2023 statutul de țară candidată la Uniunea European...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Un controversat proiect de lege din Georgia a scos mii de oameni în stradă și i-a făcut pe deputați să se încaiere în timpul unei ședințe în Parlament. Este vorba despre o lege care le-ar impune ONG-urilor finanțate din străinătate să se înregistreze ca „organizații care urmăresc interesele unei puteri străine”. Criticii proiectului spun că e vorba de o lege similară cu legea din Rusia prin care a fost reprimată opoziția. Georgia a primit în 2023 statutul de țară candidată la Uniunea Europeană. Ce ar însemna pentru parcursul european al Georgiei adoptarea acestei legi? În ce măsură cei care protestează în stradă la Tbilisi sînt reprezentativi pentru majoritatea cetățenilor georgieni? Care e situaţia societăţii civile din Georgia? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.</p><p><em>Cum a reuşit să se dezvolte societatea civilă din Georgia? </em></p><p>Angela Grămadă: „Cînd a venit Mihail Saakaşvili la conducerea ţării, el a invitat foarte mulţi experţi din societatea civilă să i se alăture în echipă. După ce a plecat din funcţia de preşedinte, o mare parte din aceşti oameni care i-au fost alături s-au reîntors în societatea civilă. Doar că de această dată, ei nu au doar experienţa civilă, de reprezentanţi ai unor ONG-uri, cei care sînt acum în societatea civilă sînt mult mai bine echipaţi. Ei ştiu şi cum se face un proiect de lege, ştiu şi cum se implementează o politică publică şi ştiu cum ar trebui să funcţioneze mecanismele societăţii civile libere, independente, care să-şi poată exprima vocea şi să aducă alternative la ce propune guvernarea. De aceea avem atît de multe voci care militează pentru un parcurs european.”</p><p><em>În ce măsură cei care protestează în stradă în Georgia sînt reprezentativi pentru majoritatea cetățenilor georgieni?</em></p><p>Angela Grămadă: „Majoritatea populaţiei în Georgia este pro-europeană. Dacă vă uitaţi pe sondaje, o să vedeţi că procentul celor care susţin parcursul european al ţării se ridică la o cifră mult mai mare decît în Republica Moldova sau chiar, în anumite momente, decît în Ucraina. Problema lor este că ei nu au o opoziţie capabilă să schimbe lucrurile în cadrul unui scrutin electoral. Practic, le lipseşte acea ofertă politică pe care ar putea s-o voteze şi care ar putea face într-adevăr o concurenţă serioasă celor din Visul Georgian (partidul aflat la putere).”  <br/><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Un controversat proiect de lege din Georgia a scos mii de oameni în stradă și i-a făcut pe deputați să se încaiere în timpul unei ședințe în Parlament. Este vorba despre o lege care le-ar impune ONG-urilor finanțate din străinătate să se înregistreze ca „organizații care urmăresc interesele unei puteri străine”. Criticii proiectului spun că e vorba de o lege similară cu legea din Rusia prin care a fost reprimată opoziția. Georgia a primit în 2023 statutul de țară candidată la Uniunea Europeană. Ce ar însemna pentru parcursul european al Georgiei adoptarea acestei legi? În ce măsură cei care protestează în stradă la Tbilisi sînt reprezentativi pentru majoritatea cetățenilor georgieni? Care e situaţia societăţii civile din Georgia? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.</p><p><em>Cum a reuşit să se dezvolte societatea civilă din Georgia? </em></p><p>Angela Grămadă: „Cînd a venit Mihail Saakaşvili la conducerea ţării, el a invitat foarte mulţi experţi din societatea civilă să i se alăture în echipă. După ce a plecat din funcţia de preşedinte, o mare parte din aceşti oameni care i-au fost alături s-au reîntors în societatea civilă. Doar că de această dată, ei nu au doar experienţa civilă, de reprezentanţi ai unor ONG-uri, cei care sînt acum în societatea civilă sînt mult mai bine echipaţi. Ei ştiu şi cum se face un proiect de lege, ştiu şi cum se implementează o politică publică şi ştiu cum ar trebui să funcţioneze mecanismele societăţii civile libere, independente, care să-şi poată exprima vocea şi să aducă alternative la ce propune guvernarea. De aceea avem atît de multe voci care militează pentru un parcurs european.”</p><p><em>În ce măsură cei care protestează în stradă în Georgia sînt reprezentativi pentru majoritatea cetățenilor georgieni?</em></p><p>Angela Grămadă: „Majoritatea populaţiei în Georgia este pro-europeană. Dacă vă uitaţi pe sondaje, o să vedeţi că procentul celor care susţin parcursul european al ţării se ridică la o cifră mult mai mare decît în Republica Moldova sau chiar, în anumite momente, decît în Ucraina. Problema lor este că ei nu au o opoziţie capabilă să schimbe lucrurile în cadrul unui scrutin electoral. Practic, le lipseşte acea ofertă politică pe care ar putea s-o voteze şi care ar putea face într-adevăr o concurenţă serioasă celor din Visul Georgian (partidul aflat la putere).”  <br/><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14906907-ce-se-intimpla-in-georgia.mp3" length="19485822" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/7ba7z0inbiejgr74jvvuk80exig1?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14906907</guid>
    <pubDate>Wed, 17 Apr 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14906907/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14906907/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14906907/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14906907/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1620</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>134</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cătălin Gomboș despre conflictul dintre Iran și Israel: „Potențialul de escaladare e enorm”</itunes:title>
    <title>Cătălin Gomboș despre conflictul dintre Iran și Israel: „Potențialul de escaladare e enorm”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[La începutul lui aprilie a avut loc la Damasc un atac asupra consulatului iranian, în urma căruia au murit mai mulți militari iranieni de rang înalt. Israelul nici nu a confirmat, nici nu a infirmat că este autorul atacului din Siria. Sîmbătă noaptea, Iranul a atacat pentru prima oară teritoriul israelian, cu drone şi rachete. Daunele au fost minore, majoritatea dronelor și rachetelor au fost interceptate, cu ajutorul forțelor armate americane, britanice și franceze dar și cu ajutor din parte...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>La începutul lui aprilie a avut loc la Damasc un atac asupra consulatului iranian, în urma căruia au murit mai mulți militari iranieni de rang înalt. Israelul nici nu a confirmat, nici nu a infirmat că este autorul atacului din Siria. Sîmbătă noaptea, Iranul a atacat pentru prima oară teritoriul israelian, cu drone şi rachete. Daunele au fost minore, majoritatea dronelor și rachetelor au fost interceptate, cu ajutorul forțelor armate americane, britanice și franceze dar și cu ajutor din partea Iordaniei și Arabiei Saudite. Israelul a anunțat că va riposta. Statele Unite ale Americii vor apăra Israelul dar nu vor participa la o eventuală ofensivă contra Iranului. Care e situația în regiune, ce potențial de escaladare are acest conflict? L-am întrebat pe jurnalistul Cătălin Gomboș, specializat în Orientul Mijlociu.</p><p>Cătălin Gomboș: „O confruntare cu Iranul în acest moment, din punct de vedere politic, s-ar putea să fie în avantajul lui Benjamin Netanyahu. Deja premierul israelian a avut de cîştigat enorm, pentru că în ultimele cîteva zile, de cînd a avut loc acest atac iranian asupra Israelului, nu prea s-a mai vorbit despre situaţia din Fîşia Gaza. Or, pînă la acest atac, toată lumea vorbea despre Gaza şi erau presiuni foarte mari exercitate asupra lui Netanyahu din cauza crizei umanitare declanşate în Gaza ca urmare a modului în care a fost şi este purtat în continuare acest război. Iar presiunea venea în primul rînd din partea partenerilor şi susţinătorilor tradiţionali ai Israelului. Exact ţările care au intervenit acum pentru a respinge atacul iranian s-au numărat printre criticii Israelului. Iordania este unul dintre cei mai acerbi critici regionali, deşi, dintre ţările arabe, este, alături de Egipt, ţara care are cea mai bună relaţie cu Israelul de zeci de ani.”</p><p><em>Ce potențial de escaladare în regiune are acest conflict dintre Iran și Israel?</em></p><p>Cătălin Gomboș: „Potenţialul este foarte mare. Dincolo de ce s-ar putea întîmpla în viitorul apropiat, s-a trecut de o linie roşie. În peste 40 de ani de conflict indirect între Iran şi Israel, nu a avut loc pînă acum nici un atac direct al Iranului împotriva teritoriului israelian. Şi în ceea ce priveşte atacurile israeliene, au fost chestiuni care ţin de războiul din umbră, acele asasinate ale unor oameni de ştiinţă şi generali implicaţi în programul balistic şi nuclear sau acele sabotaje care de obicei au avut loc în parteneriat cu SUA – iar acestea sînt informaţii pe surse, pentru că nimeni nu şi-a asumat respectivele atacuri.”  <br/><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>La începutul lui aprilie a avut loc la Damasc un atac asupra consulatului iranian, în urma căruia au murit mai mulți militari iranieni de rang înalt. Israelul nici nu a confirmat, nici nu a infirmat că este autorul atacului din Siria. Sîmbătă noaptea, Iranul a atacat pentru prima oară teritoriul israelian, cu drone şi rachete. Daunele au fost minore, majoritatea dronelor și rachetelor au fost interceptate, cu ajutorul forțelor armate americane, britanice și franceze dar și cu ajutor din partea Iordaniei și Arabiei Saudite. Israelul a anunțat că va riposta. Statele Unite ale Americii vor apăra Israelul dar nu vor participa la o eventuală ofensivă contra Iranului. Care e situația în regiune, ce potențial de escaladare are acest conflict? L-am întrebat pe jurnalistul Cătălin Gomboș, specializat în Orientul Mijlociu.</p><p>Cătălin Gomboș: „O confruntare cu Iranul în acest moment, din punct de vedere politic, s-ar putea să fie în avantajul lui Benjamin Netanyahu. Deja premierul israelian a avut de cîştigat enorm, pentru că în ultimele cîteva zile, de cînd a avut loc acest atac iranian asupra Israelului, nu prea s-a mai vorbit despre situaţia din Fîşia Gaza. Or, pînă la acest atac, toată lumea vorbea despre Gaza şi erau presiuni foarte mari exercitate asupra lui Netanyahu din cauza crizei umanitare declanşate în Gaza ca urmare a modului în care a fost şi este purtat în continuare acest război. Iar presiunea venea în primul rînd din partea partenerilor şi susţinătorilor tradiţionali ai Israelului. Exact ţările care au intervenit acum pentru a respinge atacul iranian s-au numărat printre criticii Israelului. Iordania este unul dintre cei mai acerbi critici regionali, deşi, dintre ţările arabe, este, alături de Egipt, ţara care are cea mai bună relaţie cu Israelul de zeci de ani.”</p><p><em>Ce potențial de escaladare în regiune are acest conflict dintre Iran și Israel?</em></p><p>Cătălin Gomboș: „Potenţialul este foarte mare. Dincolo de ce s-ar putea întîmpla în viitorul apropiat, s-a trecut de o linie roşie. În peste 40 de ani de conflict indirect între Iran şi Israel, nu a avut loc pînă acum nici un atac direct al Iranului împotriva teritoriului israelian. Şi în ceea ce priveşte atacurile israeliene, au fost chestiuni care ţin de războiul din umbră, acele asasinate ale unor oameni de ştiinţă şi generali implicaţi în programul balistic şi nuclear sau acele sabotaje care de obicei au avut loc în parteneriat cu SUA – iar acestea sînt informaţii pe surse, pentru că nimeni nu şi-a asumat respectivele atacuri.”  <br/><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14900284-catalin-gombo-despre-conflictul-dintre-iran-i-israel-poten-ialul-de-escaladare-e-enorm.mp3" length="20675037" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/i8ezrckngb0f6rfryp0etvo2b3g9?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14900284</guid>
    <pubDate>Tue, 16 Apr 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14900284/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14900284/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14900284/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14900284/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1719</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>133</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Partea mai puțin glamouroasă a modei: o industrie poluantă, inechitabilă, nesustenabilă. Ce e de făcut? </itunes:title>
    <title>Partea mai puțin glamouroasă a modei: o industrie poluantă, inechitabilă, nesustenabilă. Ce e de făcut? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Moda este considerată una dintre cele mai poluante industrii din lume, avînd un impact semnificativ asupra mediului înconjurător în mai multe moduri, pe care de abia acum începem să le descoperim. Nu e vorba doar de consumul de resurse și de emisiile de carbon pe care le implică prelucrarea textilelor, ci și de poluarea chimică a apei și a aerului, de deșeurile care rezultă în urma procesului industrial, de impactul culturilor asupra biodiversității. Ce e de făcut ? Am întrebat-o pe Mariana S...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Moda este considerată una dintre cele mai poluante industrii din lume, avînd un impact semnificativ asupra mediului înconjurător în mai multe moduri, pe care de abia acum începem să le descoperim. Nu e vorba doar de consumul de resurse și de emisiile de carbon pe care le implică prelucrarea textilelor, ci și de poluarea chimică a apei și a aerului, de deșeurile care rezultă în urma procesului industrial, de impactul culturilor asupra biodiversității. Ce e de făcut ? Am întrebat-o pe <b>Mariana Stan</b>, coordonatoarea pentru România a mișcării „Fashion Revolution”.</p><p> Mariana Stan: „Ca să putem prelungi durata de viaţă a unui produs, trebuie să ştim să-l întreţinem. Apoi, dacă el nu ne mai reprezintă, trebuie să ştim cum îl putem da către alţi beneficiari care s-ar putea bucura de el. Noi, la <em>Fashion Revolution</em>, am făcut campanii de informare a consumatorului, care au vizat două etape importante: o etapă pre-consum, de educare a nevoilor, în care le ofeream cumpărătorilor <em>tips and tricks</em> despre cum ar trebui să-şi educe aceste nevoi atunci cînd merg la cumpărături, ce ar trebui să facă să scape de shopping-ul compulsiv, pentru că avem extrem de multe oferte, avem extrem de multe branduri, avem extrem de multe mall-uri, şi trebuie să ştim cum să facem să scăpăm de acest comportament compulsiv, astfel încît atunci cînd intrăm în magazin, să alegem produsul care să ne şi reprezinte, să aibă şi o durată de viaţă cît mai bună. Şi am iniţiat şi o campanie de informare pe comportamentul post-consum, adică pe tot ce înseamnă partea de sortare şi reciclare ulterioară, cînd acele haine nu mai sînt reprezentative pentru noi.”</p><p><em>Există şi producţie responsabilă, ce face industria textilă?</em></p><p>Mariana Stan: „Industria textilă prosperă, ca de obicei, acesta e şi scopul său, la fel ca al oricărei alte industrii. Dar producătorii trebuie să înceapă să respecte nişte reguli care vor fi impuse. Sînt nişte normative europene care vin peste producători. Urmează introducerea paşaportului digital pentru haine, care va viza întreaga industrie textilă, şi care va urmări ciclul de viaţă al produsului din momentul în care este gîndit în faza de <em>design</em>, pînă în momentul în care el ajunge la raft.”</p><p> Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Moda este considerată una dintre cele mai poluante industrii din lume, avînd un impact semnificativ asupra mediului înconjurător în mai multe moduri, pe care de abia acum începem să le descoperim. Nu e vorba doar de consumul de resurse și de emisiile de carbon pe care le implică prelucrarea textilelor, ci și de poluarea chimică a apei și a aerului, de deșeurile care rezultă în urma procesului industrial, de impactul culturilor asupra biodiversității. Ce e de făcut ? Am întrebat-o pe <b>Mariana Stan</b>, coordonatoarea pentru România a mișcării „Fashion Revolution”.</p><p> Mariana Stan: „Ca să putem prelungi durata de viaţă a unui produs, trebuie să ştim să-l întreţinem. Apoi, dacă el nu ne mai reprezintă, trebuie să ştim cum îl putem da către alţi beneficiari care s-ar putea bucura de el. Noi, la <em>Fashion Revolution</em>, am făcut campanii de informare a consumatorului, care au vizat două etape importante: o etapă pre-consum, de educare a nevoilor, în care le ofeream cumpărătorilor <em>tips and tricks</em> despre cum ar trebui să-şi educe aceste nevoi atunci cînd merg la cumpărături, ce ar trebui să facă să scape de shopping-ul compulsiv, pentru că avem extrem de multe oferte, avem extrem de multe branduri, avem extrem de multe mall-uri, şi trebuie să ştim cum să facem să scăpăm de acest comportament compulsiv, astfel încît atunci cînd intrăm în magazin, să alegem produsul care să ne şi reprezinte, să aibă şi o durată de viaţă cît mai bună. Şi am iniţiat şi o campanie de informare pe comportamentul post-consum, adică pe tot ce înseamnă partea de sortare şi reciclare ulterioară, cînd acele haine nu mai sînt reprezentative pentru noi.”</p><p><em>Există şi producţie responsabilă, ce face industria textilă?</em></p><p>Mariana Stan: „Industria textilă prosperă, ca de obicei, acesta e şi scopul său, la fel ca al oricărei alte industrii. Dar producătorii trebuie să înceapă să respecte nişte reguli care vor fi impuse. Sînt nişte normative europene care vin peste producători. Urmează introducerea paşaportului digital pentru haine, care va viza întreaga industrie textilă, şi care va urmări ciclul de viaţă al produsului din momentul în care este gîndit în faza de <em>design</em>, pînă în momentul în care el ajunge la raft.”</p><p> Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14892221-partea-mai-pu-in-glamouroasa-a-modei-o-industrie-poluanta-inechitabila-nesustenabila-ce-e-de-facut.mp3" length="20416997" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/2ir1bahnd8bhcljq2ke9fxi4lwli?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14892221</guid>
    <pubDate>Mon, 15 Apr 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14892221/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14892221/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14892221/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14892221/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1697</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>132</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Sfârșitul lumii e un tren” de Daniela Rațiu: o carte răvășitoare și necesară despre supraviețuire într-o lume marcată de oroare</itunes:title>
    <title>„Sfârșitul lumii e un tren” de Daniela Rațiu: o carte răvășitoare și necesară despre supraviețuire într-o lume marcată de oroare</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Daniela Rațiu a publicat recent romanul „Sfârșitul lumii e un tren” (Editura Cartier), o poveste „răvășitoare și necesară”, după cum spune autoarea, despre foametea din Moldova de după Al Doilea Război Mondial și despre ororile la care s-au dedat soldații ruși în satele românești, cînd veneau să rechiziționeze ce mai aveau sătenii prin gospodării, pentru plata datoriei de război. Unii oameni, precum personajele principale ale cărții, ca să se salveze, decideau să plece cu unul dintre „trenuri...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Daniela Rațiu a publicat recent romanul „Sfârșitul lumii e un tren” (Editura Cartier), o poveste „răvășitoare și necesară”, după cum spune autoarea, despre foametea din Moldova de după Al Doilea Război Mondial și despre ororile la care s-au dedat soldații ruși în satele românești, cînd veneau să rechiziționeze ce mai aveau sătenii prin gospodării, pentru plata datoriei de război. Unii oameni, precum personajele principale ale cărții, ca să se salveze, decideau să plece cu unul dintre „trenurile foametei” spre vestul țării. Călătoria dura zile-ntregi și nu toți supraviețuiau. Romanul se bazează pe o poveste adevărată, Ștefan și Saveta din carte sînt bunicii autoarei. <br/>Am vorbit cu Daniela Rațiu despre „Sfârșitul lumii e un tren”, despre poveștile tragice transpuse în literatură, despre cum găsești tonul și puterea pentru a descrie ce e de nedescris.</p><p>Daniela Rațiu: „Port această poveste cu mine. Am auzit-o prima dată cînd aveam șase ani. Mama ne-a povestit atunci. Mama este personaj în carte, avea cinci ani cînd s-a întîmplat refugiul. Evident că ea și-a dozat povestea în funcție de vîrsta noastră. Am purtat povestea asta în minte, fără să mă gîndesc la ea, era parte și este parte din istoria familiei mele. (...) Ca mai toți scriitorii, am fost scurtcircuitată de războiul din Ucraina. Și imaginile care m-au pus pe șine sînt fotografiile lui Vadim Ghirda, din februarie 2022. O fotografie anume m-a șocat pentru că m-a transportat în povestea pe care-o știam: imaginea unei fetițe de cinci ani, în spatele geamului aburit al unui vagon, avînd o păpușă sau o jucărie cu ea și în spate, în fundal, poate familia ei și alți refugiați.”</p><p><em>Gestul de a scrie o asemenea carte poate fi interpretat și ca o datorie morală față de cei care au trecut prin foamete, prin ororile războiului și ororile de după război, de a le ține povestea vie, poate și cu speranța că asemenea atrocități nu se vor mai repeta. A fost apăsător sau a fost eliberator să scrii această poveste?<br/></em>Daniela Rațiu: „A fost amestecat. Și foarte apăsător, și eliberator. (...) Cred că a fost o probă de rezistență scriitoricească și o necesitate să scriu romanul, în condițiile în care nu sînt foarte multe cărți despre această pagină de istorie. Lucrurile astea nu trebuie ascunse și închise în sertare. Trebuie să ne uităm la ele așa, oricît de dureros ar fi. Istoria trebuie privită în față. Edulcorările nu ajută.” <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Daniela Rațiu a publicat recent romanul „Sfârșitul lumii e un tren” (Editura Cartier), o poveste „răvășitoare și necesară”, după cum spune autoarea, despre foametea din Moldova de după Al Doilea Război Mondial și despre ororile la care s-au dedat soldații ruși în satele românești, cînd veneau să rechiziționeze ce mai aveau sătenii prin gospodării, pentru plata datoriei de război. Unii oameni, precum personajele principale ale cărții, ca să se salveze, decideau să plece cu unul dintre „trenurile foametei” spre vestul țării. Călătoria dura zile-ntregi și nu toți supraviețuiau. Romanul se bazează pe o poveste adevărată, Ștefan și Saveta din carte sînt bunicii autoarei. <br/>Am vorbit cu Daniela Rațiu despre „Sfârșitul lumii e un tren”, despre poveștile tragice transpuse în literatură, despre cum găsești tonul și puterea pentru a descrie ce e de nedescris.</p><p>Daniela Rațiu: „Port această poveste cu mine. Am auzit-o prima dată cînd aveam șase ani. Mama ne-a povestit atunci. Mama este personaj în carte, avea cinci ani cînd s-a întîmplat refugiul. Evident că ea și-a dozat povestea în funcție de vîrsta noastră. Am purtat povestea asta în minte, fără să mă gîndesc la ea, era parte și este parte din istoria familiei mele. (...) Ca mai toți scriitorii, am fost scurtcircuitată de războiul din Ucraina. Și imaginile care m-au pus pe șine sînt fotografiile lui Vadim Ghirda, din februarie 2022. O fotografie anume m-a șocat pentru că m-a transportat în povestea pe care-o știam: imaginea unei fetițe de cinci ani, în spatele geamului aburit al unui vagon, avînd o păpușă sau o jucărie cu ea și în spate, în fundal, poate familia ei și alți refugiați.”</p><p><em>Gestul de a scrie o asemenea carte poate fi interpretat și ca o datorie morală față de cei care au trecut prin foamete, prin ororile războiului și ororile de după război, de a le ține povestea vie, poate și cu speranța că asemenea atrocități nu se vor mai repeta. A fost apăsător sau a fost eliberator să scrii această poveste?<br/></em>Daniela Rațiu: „A fost amestecat. Și foarte apăsător, și eliberator. (...) Cred că a fost o probă de rezistență scriitoricească și o necesitate să scriu romanul, în condițiile în care nu sînt foarte multe cărți despre această pagină de istorie. Lucrurile astea nu trebuie ascunse și închise în sertare. Trebuie să ne uităm la ele așa, oricît de dureros ar fi. Istoria trebuie privită în față. Edulcorările nu ajută.” <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14877094-sfar-itul-lumii-e-un-tren-de-daniela-ra-iu-o-carte-rava-itoare-i-necesara-despre-supravie-uire-intr-o-lume-marcata-de-oroare.mp3" length="18458752" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/dlay6zre7ra1n00x7ha7fxkzhgfi?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14877094</guid>
    <pubDate>Fri, 12 Apr 2024 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14877094/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14877094/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14877094/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14877094/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1534</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>131</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Forumul Reintegrării de la Chișinău. O dezbatere despre viitorul european al Republicii Moldova</itunes:title>
    <title>Forumul Reintegrării de la Chișinău. O dezbatere despre viitorul european al Republicii Moldova</title>
    <itunes:summary><![CDATA[La Chișinău avut loc, joi, Forumul de Reintegrare, unde s-a discutat despre procesul reintegrării transnistrene și despre provocările și premisele de securitate. Care e miza forumului? Care e situația Transnistriei în contextul aspirațiilor europene ale Republicii Moldova? În ce măsură mesajele autorităților de la Chișinău ajung la populația transnistreană? În ce măsură formațiunile politice pro-ruse ar putea încurca demersurile de aderare la Uniunea Europeană? L-am întrebat pe expertul în po...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>La Chișinău avut loc, joi, Forumul de Reintegrare, unde s-a discutat despre procesul reintegrării transnistrene și despre provocările și premisele de securitate. Care e miza forumului? Care e situația Transnistriei în contextul aspirațiilor europene ale Republicii Moldova? În ce măsură mesajele autorităților de la Chișinău ajung la populația transnistreană? În ce măsură formațiunile politice pro-ruse ar putea încurca demersurile de aderare la Uniunea Europeană? L-am întrebat pe expertul în politici publice Andrei Curăraru, de la WatchDog, Republica Moldova. </p><p>Andrei Curăraru: „În decembrie se termină contractul de tranzit al gazelor naturale ruseşti prin Ucraina, Ucraina a dat de înţeles de mai multe ori că nu va dori prelungirea acestuia şi Transnistria ar putea să rămînă fără principala sursă de finanţare a bugetului, adică vînzarea electricităţii către Chişinău. Chişinăul, la fel, va trece printr-un şoc economic în legătură cu asta, care ar putea fi aplanat, va trebui să se reorienteze spre procurarea energiei electrice din altă parte, inclusiv din România. Pe de altă parte, un astfel de scenariu ar putea duce la o criză umanitară în regiune. Persoane din Transnistria ar putea veni la Chişinău din cauza lipsei de resurse din Transnistria, cauzată de o astfel de evoluţie. Personal cred că e nevoie de negocierea unui proces pe etape de renunţare la gazele naturale din Rusia pentru Transnistria şi condiţionarea fiecărui pas de o mai mare reintegrare în Republica Moldova, inclusiv prin demilitarizare.”</p><p><em>Ce cred transnistrenii, cetăţenii Republicii Moldova din Transnistria despre integrarea europeană?</em></p><p>Andrei Curăraru: „Cred că cel mai bun exemplu prin care aş putea să vă explic poziţia transnistrenilor este acesta: cînd a început războiul şi se auzeau bubuituri din Ucraina, am avut un şir de maşini de la Tiraspol pînă la Chişinău, un ambuteiaj veritabil. Oamenii veneau la Chişinău fiindcă aici se simţeau mai în siguranţă. Ei văd în Republica Moldova o sursă mai mare de siguranţă decît ce le poate oferi acest regim autoritar din regiunea nerecunoscută. Nu cred că multă lume din Transnistria înţelege efectiv ce ar însemna integrarea europeană dar toţi vor beneficiile legate de integrarea europeană. O bună parte din transnistreni au şi paşapoarte româneşti şi deja beneficiază de multe drepturi ca cetăţeni ai UE.”  <br/><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><b><br/>O emisiunde de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>La Chișinău avut loc, joi, Forumul de Reintegrare, unde s-a discutat despre procesul reintegrării transnistrene și despre provocările și premisele de securitate. Care e miza forumului? Care e situația Transnistriei în contextul aspirațiilor europene ale Republicii Moldova? În ce măsură mesajele autorităților de la Chișinău ajung la populația transnistreană? În ce măsură formațiunile politice pro-ruse ar putea încurca demersurile de aderare la Uniunea Europeană? L-am întrebat pe expertul în politici publice Andrei Curăraru, de la WatchDog, Republica Moldova. </p><p>Andrei Curăraru: „În decembrie se termină contractul de tranzit al gazelor naturale ruseşti prin Ucraina, Ucraina a dat de înţeles de mai multe ori că nu va dori prelungirea acestuia şi Transnistria ar putea să rămînă fără principala sursă de finanţare a bugetului, adică vînzarea electricităţii către Chişinău. Chişinăul, la fel, va trece printr-un şoc economic în legătură cu asta, care ar putea fi aplanat, va trebui să se reorienteze spre procurarea energiei electrice din altă parte, inclusiv din România. Pe de altă parte, un astfel de scenariu ar putea duce la o criză umanitară în regiune. Persoane din Transnistria ar putea veni la Chişinău din cauza lipsei de resurse din Transnistria, cauzată de o astfel de evoluţie. Personal cred că e nevoie de negocierea unui proces pe etape de renunţare la gazele naturale din Rusia pentru Transnistria şi condiţionarea fiecărui pas de o mai mare reintegrare în Republica Moldova, inclusiv prin demilitarizare.”</p><p><em>Ce cred transnistrenii, cetăţenii Republicii Moldova din Transnistria despre integrarea europeană?</em></p><p>Andrei Curăraru: „Cred că cel mai bun exemplu prin care aş putea să vă explic poziţia transnistrenilor este acesta: cînd a început războiul şi se auzeau bubuituri din Ucraina, am avut un şir de maşini de la Tiraspol pînă la Chişinău, un ambuteiaj veritabil. Oamenii veneau la Chişinău fiindcă aici se simţeau mai în siguranţă. Ei văd în Republica Moldova o sursă mai mare de siguranţă decît ce le poate oferi acest regim autoritar din regiunea nerecunoscută. Nu cred că multă lume din Transnistria înţelege efectiv ce ar însemna integrarea europeană dar toţi vor beneficiile legate de integrarea europeană. O bună parte din transnistreni au şi paşapoarte româneşti şi deja beneficiază de multe drepturi ca cetăţeni ai UE.”  <br/><br/>Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><b><br/>O emisiunde de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14871605-forumul-reintegrarii-de-la-chi-inau-o-dezbatere-despre-viitorul-european-al-republicii-moldova.mp3" length="17743375" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/tt2ru495piwktoqkc4gg64fs7oil?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14871605</guid>
    <pubDate>Thu, 11 Apr 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14871605/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14871605/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14871605/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14871605/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1476</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>130</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Elveția a fost condamnată de CEDO pentru inacțiune climatică. Ce implicații are acest caz?</itunes:title>
    <title>Elveția a fost condamnată de CEDO pentru inacțiune climatică. Ce implicații are acest caz?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Dacă în ultimii ani am tot văzut în Europa manifestații ale tinerilor care militează pentru justiție climatică și trag semnale de alarmă cu privire la pericolul global al schimbărilor climatice, figura cea mai cunoscută fiind cea a Gretei Thunberg, care a intrat în activismul de mediu de la 15 ani, iată că recent asociația elvețiană „Vîrstnicii pentru protecția climei” a avut cîștig de cauză la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care, marți, a condamnat Elveția pentru inacțiune cli...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Dacă în ultimii ani am tot văzut în Europa manifestații ale tinerilor care militează pentru justiție climatică și trag semnale de alarmă cu privire la pericolul global al schimbărilor climatice, figura cea mai cunoscută fiind cea a Gretei Thunberg, care a intrat în activismul de mediu de la 15 ani, iată că recent asociația elvețiană „Vîrstnicii pentru protecția climei” a avut cîștig de cauză la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care, marți, a condamnat Elveția pentru inacțiune climatică. O decizie istorică, după cum consideră activiștii de mediu. CEDO a considerat că inacțiunea climatică a unui stat, în cazul de față Elveția, este o încălcare a drepturilor omului. Ce consecințe ar putea avea această decizie pentru alte țări? Ce rol poate juca sistemul de justiție în lupta împotriva schimbărilor climatice? De ce avem luni consecutive de temperaturi record? I-am întrebat pe activiştii de mediu Ana-Maria Pălăduș, vicepreședinta asociației REPER21, şi Marian Ignat.</p><p>Marian Ignat: „CEDO e prima instituţie juridică internaţională care include în drepturile omului acest element al impactului schimbărilor climatice. Chiar dacă în acest caz CEDO nu spune cu cît ar trebui să fie mai ambiţioasă Elveţia, ea dă un semnal de alarmă şi e foarte clar că Elveţia trebuie să facă ceva acum, ca să nu pună o povară pe generaţiile viitoare, adică, pe de-o parte, o acţiune clară, concretă, rapidă, cît şi pe termen lung, astfel încît în cel tîrziu trei decenii să devină neutră climatic, adică să aibă şi perspectivă de viitor.”</p><p><em>În luna martie a acestui an s-au înregistrat temperaturi mult mai ridicate decît ar fi fost normal. Este de fapt a zecea lună consecutivă cu recorduri de temperatură. Care sînt explicațiile, e un fenomen reversibil sau asistăm deja la consecințe incontrolabile ale emisiilor de gaze cu efect de seră care provoacă încălzirea globală?</em></p><p>Ana-Maria Pălăduș: „Trendul de creştere a temperaturilor medii globale nu evoluează în mod linear, putem să avem evoluţii cîteodată foarte accelerate, chiar exponenţiale, apoi un an, doi în care se mai duc în jos temperaturile, după care cresc iar foarte mult. Dar, ca tendinţă medie, asistăm la o creştere consistentă, sistematică a temperaturilor medii globale. Ce se întîmplă anul acesta, spre deosebire de alţi ani, este că, peste efectul antropic al schimbărilor climatice, se suprapune fenomenul El Niño, care are loc odată la doi-cinci ani. Sînt schimbări ale curenţilor din Oceanul Pacific, fenomen care se caracterizează prin creşteri mai mari decît cele normale ale temperaturilor medii, schimbări ale regimurilor de precipitaţii. Dar şi fenomenul El Niño este, la rîndul lui, mult mai puternic din cauza schimbărilor climatice. Deci sîntem într-un cerc vicios. Oameni de ştiinţă consideră că vom vedea efecte ale acestui fenomen cel mai probabil pînă în vara acestui an.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Dacă în ultimii ani am tot văzut în Europa manifestații ale tinerilor care militează pentru justiție climatică și trag semnale de alarmă cu privire la pericolul global al schimbărilor climatice, figura cea mai cunoscută fiind cea a Gretei Thunberg, care a intrat în activismul de mediu de la 15 ani, iată că recent asociația elvețiană „Vîrstnicii pentru protecția climei” a avut cîștig de cauză la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care, marți, a condamnat Elveția pentru inacțiune climatică. O decizie istorică, după cum consideră activiștii de mediu. CEDO a considerat că inacțiunea climatică a unui stat, în cazul de față Elveția, este o încălcare a drepturilor omului. Ce consecințe ar putea avea această decizie pentru alte țări? Ce rol poate juca sistemul de justiție în lupta împotriva schimbărilor climatice? De ce avem luni consecutive de temperaturi record? I-am întrebat pe activiştii de mediu Ana-Maria Pălăduș, vicepreședinta asociației REPER21, şi Marian Ignat.</p><p>Marian Ignat: „CEDO e prima instituţie juridică internaţională care include în drepturile omului acest element al impactului schimbărilor climatice. Chiar dacă în acest caz CEDO nu spune cu cît ar trebui să fie mai ambiţioasă Elveţia, ea dă un semnal de alarmă şi e foarte clar că Elveţia trebuie să facă ceva acum, ca să nu pună o povară pe generaţiile viitoare, adică, pe de-o parte, o acţiune clară, concretă, rapidă, cît şi pe termen lung, astfel încît în cel tîrziu trei decenii să devină neutră climatic, adică să aibă şi perspectivă de viitor.”</p><p><em>În luna martie a acestui an s-au înregistrat temperaturi mult mai ridicate decît ar fi fost normal. Este de fapt a zecea lună consecutivă cu recorduri de temperatură. Care sînt explicațiile, e un fenomen reversibil sau asistăm deja la consecințe incontrolabile ale emisiilor de gaze cu efect de seră care provoacă încălzirea globală?</em></p><p>Ana-Maria Pălăduș: „Trendul de creştere a temperaturilor medii globale nu evoluează în mod linear, putem să avem evoluţii cîteodată foarte accelerate, chiar exponenţiale, apoi un an, doi în care se mai duc în jos temperaturile, după care cresc iar foarte mult. Dar, ca tendinţă medie, asistăm la o creştere consistentă, sistematică a temperaturilor medii globale. Ce se întîmplă anul acesta, spre deosebire de alţi ani, este că, peste efectul antropic al schimbărilor climatice, se suprapune fenomenul El Niño, care are loc odată la doi-cinci ani. Sînt schimbări ale curenţilor din Oceanul Pacific, fenomen care se caracterizează prin creşteri mai mari decît cele normale ale temperaturilor medii, schimbări ale regimurilor de precipitaţii. Dar şi fenomenul El Niño este, la rîndul lui, mult mai puternic din cauza schimbărilor climatice. Deci sîntem într-un cerc vicios. Oameni de ştiinţă consideră că vom vedea efecte ale acestui fenomen cel mai probabil pînă în vara acestui an.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14864529-elve-ia-a-fost-condamnata-de-cedo-pentru-inac-iune-climatica-ce-implica-ii-are-acest-caz.mp3" length="19778177" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ec40istq8ifxfoshfb26px22logn?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14864529</guid>
    <pubDate>Wed, 10 Apr 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14864529/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14864529/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14864529/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14864529/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1644</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>129</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Raluca Alexandrescu, politolog: „Viktor Orbán se confruntă cu cea mai mare criză de cînd e la putere”</itunes:title>
    <title>Raluca Alexandrescu, politolog: „Viktor Orbán se confruntă cu cea mai mare criză de cînd e la putere”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[De mai multe săptămîni, la Budapesta au loc proteste din ce în ce mai ample. Zeci de mii de oameni au manifestat și sîmbătă în capitala Ungariei, cerînd demisia premierului Viktor Orban. Liderul mișcării din stradă este Peter Magyar, fost aliat al Fidesz, partidul de guvernămînt, care acuză actuala conducere de corupție și-și propune să candideze la alegerile europarlamentare din iunie în fruntea unei formațiuni de opoziție la partidul lui Orban. Peter Magyar a publicat o înregistrare a unei ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>De mai multe săptămîni, la Budapesta au loc proteste din ce în ce mai ample. Zeci de mii de oameni au manifestat și sîmbătă în capitala Ungariei, cerînd demisia premierului Viktor Orban. Liderul mișcării din stradă este Peter Magyar, fost aliat al Fidesz, partidul de guvernămînt, care acuză actuala conducere de corupție și-și propune să candideze la alegerile europarlamentare din iunie în fruntea unei formațiuni de opoziție la partidul lui Orban. Peter Magyar a publicat o înregistrare a unei conversaţii cu fosta sa soţie, Judit Varga, fostă ministră a justiției, în care aceasta vorbește despre încercarea unui consilier al şefului de cabinet al lui Orban de a interveni într-un caz de corupţie. Acuzațiile de corupție vin după un alt scandal, provocat de grațierea, în 2023, a unui bărbat condamnat într-un dosar de pedofilie, scandal care a dus în februarie 2024 la demisia președintei Ungariei, Katalin Novák, și a lui Judit Varga din funcția de parlamentar. Ele au semnat în 2023 grațierea. Cum de aceste scandaluri, pe teme atît de diferite între ele, au scos lumea în stradă? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p>Raluca Alexandrescu: „E un efect, probabil, cumulativ al mai multor scandaluri care s-au adunat şi este, cred şi un efect cumulativ al unei uzuri a regimului lui Viktor Orbán, care se confruntă cu cea mai mare criză şi de credibilitate, şi politică, şi de imagine, şi-n plan intern, şi-n plan internaţional, de 14 ani, de cînd este la putere. Deci cred că există un efect conjugat al acestor crize care se multiplică şi care, pe de altă parte, se articulează şi-n jurul unei crize economice în care se afundă din ce în ce mai mult Ungaria.”</p><p><em>Peter Magyar, cel care azi pozează în avertizor de integritate, a fost, pînă nu de mult, un om fidel puterii de la Budapesta, un apropait al partidului Fidesz pe care azi îl contestă, un reprezentant al sistemului corupt. E credibil acum cînd face aceste dezvăluiri?</em></p><p>Raluca Alexandrescu: „Asta se întreabă mulţi de vreo lună şi jumătate încoace, de cînd a început să devină vocal pe scena publică. (...) Peter Magyar nu a ieşit neapărat la rampă cu un discurs fundamental diferit faţă de cel pe care probabil că îl susţinea în calitate de membru al Fidesz. A direcţionat critica împotriva regimului exact înspre acele puncte care par a rezona cu nemulţumirea populară şi care sînt legate de corupţie, de un sistem clientelar, pe care lumea începe să-l identifice din ce în ce mai mult cu regimul politic al lui Orbán, lucru care nu se întîmpla neapărat pînă acum doi ani, dovadă că Orbán a şi cîştigat alegerile acum doi ani cu un procent mai mult decît confortabil. Acesta cred că este punctul posibil de cotitură pe care pare să-l exploateze Magyar în momentul actual.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>De mai multe săptămîni, la Budapesta au loc proteste din ce în ce mai ample. Zeci de mii de oameni au manifestat și sîmbătă în capitala Ungariei, cerînd demisia premierului Viktor Orban. Liderul mișcării din stradă este Peter Magyar, fost aliat al Fidesz, partidul de guvernămînt, care acuză actuala conducere de corupție și-și propune să candideze la alegerile europarlamentare din iunie în fruntea unei formațiuni de opoziție la partidul lui Orban. Peter Magyar a publicat o înregistrare a unei conversaţii cu fosta sa soţie, Judit Varga, fostă ministră a justiției, în care aceasta vorbește despre încercarea unui consilier al şefului de cabinet al lui Orban de a interveni într-un caz de corupţie. Acuzațiile de corupție vin după un alt scandal, provocat de grațierea, în 2023, a unui bărbat condamnat într-un dosar de pedofilie, scandal care a dus în februarie 2024 la demisia președintei Ungariei, Katalin Novák, și a lui Judit Varga din funcția de parlamentar. Ele au semnat în 2023 grațierea. Cum de aceste scandaluri, pe teme atît de diferite între ele, au scos lumea în stradă? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.</p><p>Raluca Alexandrescu: „E un efect, probabil, cumulativ al mai multor scandaluri care s-au adunat şi este, cred şi un efect cumulativ al unei uzuri a regimului lui Viktor Orbán, care se confruntă cu cea mai mare criză şi de credibilitate, şi politică, şi de imagine, şi-n plan intern, şi-n plan internaţional, de 14 ani, de cînd este la putere. Deci cred că există un efect conjugat al acestor crize care se multiplică şi care, pe de altă parte, se articulează şi-n jurul unei crize economice în care se afundă din ce în ce mai mult Ungaria.”</p><p><em>Peter Magyar, cel care azi pozează în avertizor de integritate, a fost, pînă nu de mult, un om fidel puterii de la Budapesta, un apropait al partidului Fidesz pe care azi îl contestă, un reprezentant al sistemului corupt. E credibil acum cînd face aceste dezvăluiri?</em></p><p>Raluca Alexandrescu: „Asta se întreabă mulţi de vreo lună şi jumătate încoace, de cînd a început să devină vocal pe scena publică. (...) Peter Magyar nu a ieşit neapărat la rampă cu un discurs fundamental diferit faţă de cel pe care probabil că îl susţinea în calitate de membru al Fidesz. A direcţionat critica împotriva regimului exact înspre acele puncte care par a rezona cu nemulţumirea populară şi care sînt legate de corupţie, de un sistem clientelar, pe care lumea începe să-l identifice din ce în ce mai mult cu regimul politic al lui Orbán, lucru care nu se întîmpla neapărat pînă acum doi ani, dovadă că Orbán a şi cîştigat alegerile acum doi ani cu un procent mai mult decît confortabil. Acesta cred că este punctul posibil de cotitură pe care pare să-l exploateze Magyar în momentul actual.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14857479-raluca-alexandrescu-politolog-viktor-orban-se-confrunta-cu-cea-mai-mare-criza-de-cind-e-la-putere.mp3" length="19647201" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/8orbsp46k7lhbtto3zzjg431l4eq?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14857479</guid>
    <pubDate>Tue, 09 Apr 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14857479/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14857479/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14857479/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14857479/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1634</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>128</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Legea Apărării Naționale în dezbatere. Robert Lupițu: „Pericolul nu e iminent, dar nu este exclus”</itunes:title>
    <title>Legea Apărării Naționale în dezbatere. Robert Lupițu: „Pericolul nu e iminent, dar nu este exclus”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[ Ministerul Apărării Naționale a făcut publice primele două proiecte de lege privind apărarea națională. Legea apărării care e acum în vigoare a fost adoptată în 1994 și a suferit șapte modificări, ultima în 2011. E nevoie de modificarea legii apărării naționale? În proiectul pentru o nouă lege se folosește conceptul „amenințare hibridă”. Despre ce e vorba și cum poate interveni forța de apărare pentru a contracara o asemenea amenințare? L-am întrebat pe Robert Lupițu, redactor-șef al platfor...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p> Ministerul Apărării Naționale a făcut publice primele două proiecte de lege privind apărarea națională. Legea apărării care e acum în vigoare a fost adoptată în 1994 și a suferit șapte modificări, ultima în 2011. E nevoie de modificarea legii apărării naționale? În proiectul pentru o nouă lege se folosește conceptul „amenințare hibridă”. Despre ce e vorba și cum poate interveni forța de apărare pentru a contracara o asemenea amenințare? L-am întrebat pe Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea europeană”. </p><p>Robert Lupițu: „În momentul în care vorbim nu de nevoia de a ne apăra, ci de nevoia de a descuraja, avem nevoie în egală măsură şi de forţă umană foarte bine calificată din perspectivă militară, şi de echipamente şi tehnică militară care să poată fi mînuită de soldaţi.” </p><p><em>E util în Europa, în România, discursul despre posibilitatea unei confruntări NATO-Rusia sau doar stîrnește panică?</em> </p><p>Robert Lupițu: „Cred că e bine să avem o abordare realistă prin care cetăţenii să înţeleagă că pericolul nu este iminent dar nu este exclus, riscurile nu sînt iminente dar ele există. (...) Structurile militare NATO sînt obligate să opereze cu toate scenariile. Şi acum, fiindcă Rusia a declanşat acest război, sîntem în situaţia să ne punem problema cum ne-am descurca în scenariul în care ar avea loc un conflict. Însă, din moment ce Rusia nu a reuşit în 25 de luni să avanseze în aşa fel încît să cucerească Ucraina, în aşa fel încît să cadă Kievul, este clar că forţa armată occidentală descurajează Rusia şi trebuie să continuăm să descurajăm Rusia.” </p><p><br/>Apasă pe Play pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p> Ministerul Apărării Naționale a făcut publice primele două proiecte de lege privind apărarea națională. Legea apărării care e acum în vigoare a fost adoptată în 1994 și a suferit șapte modificări, ultima în 2011. E nevoie de modificarea legii apărării naționale? În proiectul pentru o nouă lege se folosește conceptul „amenințare hibridă”. Despre ce e vorba și cum poate interveni forța de apărare pentru a contracara o asemenea amenințare? L-am întrebat pe Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea europeană”. </p><p>Robert Lupițu: „În momentul în care vorbim nu de nevoia de a ne apăra, ci de nevoia de a descuraja, avem nevoie în egală măsură şi de forţă umană foarte bine calificată din perspectivă militară, şi de echipamente şi tehnică militară care să poată fi mînuită de soldaţi.” </p><p><em>E util în Europa, în România, discursul despre posibilitatea unei confruntări NATO-Rusia sau doar stîrnește panică?</em> </p><p>Robert Lupițu: „Cred că e bine să avem o abordare realistă prin care cetăţenii să înţeleagă că pericolul nu este iminent dar nu este exclus, riscurile nu sînt iminente dar ele există. (...) Structurile militare NATO sînt obligate să opereze cu toate scenariile. Şi acum, fiindcă Rusia a declanşat acest război, sîntem în situaţia să ne punem problema cum ne-am descurca în scenariul în care ar avea loc un conflict. Însă, din moment ce Rusia nu a reuşit în 25 de luni să avanseze în aşa fel încît să cucerească Ucraina, în aşa fel încît să cadă Kievul, este clar că forţa armată occidentală descurajează Rusia şi trebuie să continuăm să descurajăm Rusia.” </p><p><br/>Apasă pe Play pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14849449-legea-apararii-na-ionale-in-dezbatere-robert-lupi-u-pericolul-nu-e-iminent-dar-nu-este-exclus.mp3" length="20000891" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/b0464f03ymxkqmy5v4sndh3q0tce?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14849449</guid>
    <pubDate>Mon, 08 Apr 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14849449/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14849449/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14849449/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14849449/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1663</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>127</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Universul polifonic al Gabrielei Adameșteanu</itunes:title>
    <title>Universul polifonic al Gabrielei Adameșteanu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Scriitoarea Gabriela Adameșteanu va primi Premiul de Excelență la Gala Radio România Cultural din 22 aprilie, în semn de recunoaștere a importanței operei sale pentru literatura română contemporană. Gabriela Adameșteanu este creatoarea unui univers ficțional complex, locuit de personaje memorabile, cum e celebra Vica Delcă, din „Dimineață pierdută” sau Letiția Branea, al cărei destin este urmărit în mai multe romane. Un auz extrem de sensibil la limbaj și o privire capabilă să atragă în naraț...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Scriitoarea Gabriela Adameșteanu va primi Premiul de Excelență la Gala Radio România Cultural din 22 aprilie, în semn de recunoaștere a importanței operei sale pentru literatura română contemporană. Gabriela Adameșteanu este creatoarea unui univers ficțional complex, locuit de personaje memorabile, cum e celebra Vica Delcă, din „Dimineață pierdută” sau Letiția Branea, al cărei destin este urmărit în mai multe romane. Un auz extrem de sensibil la limbaj și o privire capabilă să atragă în narațiune detalii semnificative pentru construcția atmosferei se împletesc cu observația psihologică rafinată și capacitatea de a construi structuri narative solide, calități care au impus-o pe Gabriela Adameșteanu, încă de la primele cărți, drept una dintre autoarele noastre cele mai importante. Citită și recitită azi, de generații diferite de cititori, tradusă în peste 15 limbi, literatura ei trece cu brio proba timpului și îi asigură autoarei locul printre prozatorii noștri canonici.<br/>Adela Greceanu a vorbit cu Gabriela Adameșteanu despre literatura ei dar și despre activitatea ei jurnalistică și civică.<br/>Gabriela Adameșteanu: „Personajul este motivul pentru care scriu. Iar motivul pentru care scriu romane uneori cam prea lungi este că nu mă-ndur să mă despart de personaje. Criticii și cititorii au observat că ele reapar din cărți mai vechi în cărți mai noi. Personajele devin pentru mine niște prezențe umane chiar, la fel ca oamenii pe care îi întîlnesc în realitate. (...) Trilogia Letiției e și o trilogie a vîrstelor, a vîrstelor unei femei de condiție medie, dar și a vîrstelor societății românești din 1975 pînă în anii pandemiei.”<br/><em>De la primul roman, „Drumul egal al fiecărei zile”, criticii au remarcat forța vocii în literatura dumneavoastră. Iar în „Dimineață pierdută”, roman polifonic, roman de limbaje, vocile personajelor devin mărci ale scrisului dumneavoastră. Ce presupune construcția pe voci a unui roman?<br/></em>Gabriela Adameșteanu: „Dacă mă concentrez, încep chiar să aud personajele, am senzația că le urmăresc și le aud. Îmi place să aud mai multe voci, pentru că adevărul nu aparține unei singure voci și nu aparține unei singure minți. Așa văd eu lumea: este o întretăiere de viziuni și nu există un adevăr unic, fiecare are o parte din ceea ce se construiește în relatarea unui fapt.” <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Scriitoarea Gabriela Adameșteanu va primi Premiul de Excelență la Gala Radio România Cultural din 22 aprilie, în semn de recunoaștere a importanței operei sale pentru literatura română contemporană. Gabriela Adameșteanu este creatoarea unui univers ficțional complex, locuit de personaje memorabile, cum e celebra Vica Delcă, din „Dimineață pierdută” sau Letiția Branea, al cărei destin este urmărit în mai multe romane. Un auz extrem de sensibil la limbaj și o privire capabilă să atragă în narațiune detalii semnificative pentru construcția atmosferei se împletesc cu observația psihologică rafinată și capacitatea de a construi structuri narative solide, calități care au impus-o pe Gabriela Adameșteanu, încă de la primele cărți, drept una dintre autoarele noastre cele mai importante. Citită și recitită azi, de generații diferite de cititori, tradusă în peste 15 limbi, literatura ei trece cu brio proba timpului și îi asigură autoarei locul printre prozatorii noștri canonici.<br/>Adela Greceanu a vorbit cu Gabriela Adameșteanu despre literatura ei dar și despre activitatea ei jurnalistică și civică.<br/>Gabriela Adameșteanu: „Personajul este motivul pentru care scriu. Iar motivul pentru care scriu romane uneori cam prea lungi este că nu mă-ndur să mă despart de personaje. Criticii și cititorii au observat că ele reapar din cărți mai vechi în cărți mai noi. Personajele devin pentru mine niște prezențe umane chiar, la fel ca oamenii pe care îi întîlnesc în realitate. (...) Trilogia Letiției e și o trilogie a vîrstelor, a vîrstelor unei femei de condiție medie, dar și a vîrstelor societății românești din 1975 pînă în anii pandemiei.”<br/><em>De la primul roman, „Drumul egal al fiecărei zile”, criticii au remarcat forța vocii în literatura dumneavoastră. Iar în „Dimineață pierdută”, roman polifonic, roman de limbaje, vocile personajelor devin mărci ale scrisului dumneavoastră. Ce presupune construcția pe voci a unui roman?<br/></em>Gabriela Adameșteanu: „Dacă mă concentrez, încep chiar să aud personajele, am senzația că le urmăresc și le aud. Îmi place să aud mai multe voci, pentru că adevărul nu aparține unei singure voci și nu aparține unei singure minți. Așa văd eu lumea: este o întretăiere de viziuni și nu există un adevăr unic, fiecare are o parte din ceea ce se construiește în relatarea unui fapt.” <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14832926-universul-polifonic-al-gabrielei-adame-teanu.mp3" length="19115543" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/wm89kh5pphfe0zsbmrjhuqdmpmub?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14832926</guid>
    <pubDate>Fri, 05 Apr 2024 14:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14832926/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14832926/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14832926/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14832926/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1589</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>126</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Libertate versus securitate: controversele din jurul Digital Services Act (DSA) </itunes:title>
    <title>Libertate versus securitate: controversele din jurul Digital Services Act (DSA) </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Mai multe organizații nonguvernamentale au trimis o scrisoare deschisă către Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) legată de deciziile de implementare a Digital Services Act (DSA), regulamentul european care a intrat în vigoare în februarie 2024. În scrisoare se atrage atenția că unele dintre proiectele ANCOM „au toate șansele de a limita drepturi fundamentale, în special libertatea de exprimare”. Regulamentul DSA al Uniunii Europene vizează crearea ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Mai multe organizații nonguvernamentale au trimis o scrisoare deschisă către Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) legată de deciziile de implementare a Digital Services Act (DSA), regulamentul european care a intrat în vigoare în februarie 2024. În scrisoare se atrage atenția că unele dintre proiectele ANCOM „au toate șansele de a limita drepturi fundamentale, în special libertatea de exprimare”. Regulamentul DSA al Uniunii Europene vizează crearea unui mediu online sigur bazîndu-se totodată pe respectarea drepturilor fundamentale. Ce presupune implementarea directivei europene Digital Service Act în țările Uniunii Europene? Cum intervine regulamentul european pentru protecția consumatorilor și pentru păstrarea unui mediu online sigur? Ce se înțelege prin „conținut ilegal”? Le-am întrebat pe Nicoleta Fotiade, de la Mediawise Society, expertă în educație media și digitală, președinta International Association of Media Education, co-prezentatoare a podcastului „Amprenta digitală”, şi pe Sabina-Alexandra Ștefănescu, de la Asociația pentru Tehnologie și Internet, expertă în securitate cibernetică.</p><p>Nicoleta Fotiade: „Insistăm pe dialogul cu autorităţile statului înainte de punerea în aplicare a proiectelor de decizie, pentru că e foarte important cum pleci la drum. Drepturile fundamentale ale omului, cum ar fi libertatea de exprimare, principiul acesta de bază ar trebui să fie în vederea legiuitorului. Noi am recomandat o analiză de impact pe drepturile fundamentale al acestor politici, care nu a fost făcută. E foarte important ca toate aceste lucruri să fie luate în considerare, discutate, analizate ca apoi, pe termen lung, să avem parte de nişte reglementări cu adevărat constructive. 95% dintre încălcările online se fac pe platformle mari, nu pe bloguri mici, locale.”</p><p><em>Cum intervine regulamentul european pentru protecția consumatorilor și pentru păstrarea unui mediu online sigur?</em></p><p>Sabina-Alexandra Ștefănescu: „În primul rînd DSA caută să tragă la răspundere marile platforme online. Pentru platformele mai mici şi pentru platformele care nu au scop comercial există mult mai puţine îndatoriri şi mult mai puţine raportări pe care trebuie să le facă. Cînd vine vorba de marile platforme, o mare parte din textul regulamentului vorbeşte despre moderarea conţinutului, despre scrierea unor rapoarte care încearcă să facă o analiză a riscului pe care aceste platforme îl prezintă atît în privinţa dezinformării, cît şi în privinţa conţinutului ilegal şi raportarea măsurilor luate de acestea pentru a minimiza riscul, cred că o dată la doi sau trei ani.” </p><p> Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Mai multe organizații nonguvernamentale au trimis o scrisoare deschisă către Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) legată de deciziile de implementare a Digital Services Act (DSA), regulamentul european care a intrat în vigoare în februarie 2024. În scrisoare se atrage atenția că unele dintre proiectele ANCOM „au toate șansele de a limita drepturi fundamentale, în special libertatea de exprimare”. Regulamentul DSA al Uniunii Europene vizează crearea unui mediu online sigur bazîndu-se totodată pe respectarea drepturilor fundamentale. Ce presupune implementarea directivei europene Digital Service Act în țările Uniunii Europene? Cum intervine regulamentul european pentru protecția consumatorilor și pentru păstrarea unui mediu online sigur? Ce se înțelege prin „conținut ilegal”? Le-am întrebat pe Nicoleta Fotiade, de la Mediawise Society, expertă în educație media și digitală, președinta International Association of Media Education, co-prezentatoare a podcastului „Amprenta digitală”, şi pe Sabina-Alexandra Ștefănescu, de la Asociația pentru Tehnologie și Internet, expertă în securitate cibernetică.</p><p>Nicoleta Fotiade: „Insistăm pe dialogul cu autorităţile statului înainte de punerea în aplicare a proiectelor de decizie, pentru că e foarte important cum pleci la drum. Drepturile fundamentale ale omului, cum ar fi libertatea de exprimare, principiul acesta de bază ar trebui să fie în vederea legiuitorului. Noi am recomandat o analiză de impact pe drepturile fundamentale al acestor politici, care nu a fost făcută. E foarte important ca toate aceste lucruri să fie luate în considerare, discutate, analizate ca apoi, pe termen lung, să avem parte de nişte reglementări cu adevărat constructive. 95% dintre încălcările online se fac pe platformle mari, nu pe bloguri mici, locale.”</p><p><em>Cum intervine regulamentul european pentru protecția consumatorilor și pentru păstrarea unui mediu online sigur?</em></p><p>Sabina-Alexandra Ștefănescu: „În primul rînd DSA caută să tragă la răspundere marile platforme online. Pentru platformele mai mici şi pentru platformele care nu au scop comercial există mult mai puţine îndatoriri şi mult mai puţine raportări pe care trebuie să le facă. Cînd vine vorba de marile platforme, o mare parte din textul regulamentului vorbeşte despre moderarea conţinutului, despre scrierea unor rapoarte care încearcă să facă o analiză a riscului pe care aceste platforme îl prezintă atît în privinţa dezinformării, cît şi în privinţa conţinutului ilegal şi raportarea măsurilor luate de acestea pentru a minimiza riscul, cred că o dată la doi sau trei ani.” </p><p> Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14826992-libertate-versus-securitate-controversele-din-jurul-digital-services-act-dsa.mp3" length="18598578" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/56og3wzo1jz18wy0tfjnbatnj0sr?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14826992</guid>
    <pubDate>Thu, 04 Apr 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14826992/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14826992/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14826992/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14826992/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1543</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>125</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>E România pregătită pentru legalizarea consumului de canabis?</itunes:title>
    <title>E România pregătită pentru legalizarea consumului de canabis?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Germania a legalizat consumul de marijuana în scop reacreațional. Începînd din această lună, e legal să deţii pînă la 25 de grame de marijuana pentru uz personal sau să cultivi pînă la trei plante de canabis. Astfel, Germania devine a treia țară din Uniunea Europeană care legalizează consumul de canabis, după Malta și Luxemburg. Legalizarea consumului subminează puterea traficanţilor? Care sînt diferențele între consum de canabis în scop recreațional și utilizarea în scop medical a canabisulu...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Germania a legalizat consumul de marijuana în scop reacreațional. Începînd din această lună, e legal să deţii pînă la 25 de grame de marijuana pentru uz personal sau să cultivi pînă la trei plante de canabis. Astfel, Germania devine a treia țară din Uniunea Europeană care legalizează consumul de canabis, după Malta și Luxemburg. Legalizarea consumului subminează puterea traficanţilor? Care sînt diferențele între consum de canabis în scop recreațional și utilizarea în scop medical a canabisului? I-am întrebat pe Alexandra Cârstea, fondatoarea asociației „Victoria mea“, prin care militează pentru legalizarea canabisului medicinal, şi medicul Costin Militaru, specializat în programe de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri, co-autor al studiului „Politicile publice antidrog în România”.</p><p>Costin Militaru: „Prin legalizare avem acces la substanţe controlate din punct de vedere calitativ. Pot fi controlate şi din punct de vedere cantitativ. Şi, ca utilizator de substanţe, atunci cînd ai o problemă medicală, poţi să accesezi un serviciu medical, psihologic sau social fără să mai ai stigmatul de <em>drogat</em>. În  momentul de faţă, ca dependent de substanţe, cînd accesezi, de exemplu, serviciul de urgenţă, 112, în caz de supradoză, în majoritatea situaţiilor, ambulanţa vine şi cu poliţia sau poliţia ajunge înainte. (...) Portugalia a dezincriminat consumul de substanţe în general, nu doar de canabis, şi, în 30 de ani, s-a observat că infracţionalitatea a scăzut, patologiile asociate consumului de droguri au scăzut şi numărul consumatorilor a scăzut.”</p><p><em>Alexandra Cârstea militează pentru legalizarea canabisului de uz medicinal, a colaborat și la redactarea unui proect de lege în acest sens, Legea Victoria.</em></p><p>Alexandra Cârstea: „Peste 80% dintre români sînt în favoarea legalizării canabisului în scop medical. Românii sînt pregătiţi, pacienţii nu numai că sînt pregătiţi dar de multe ori sînt foarte educaţi cu privire la alternativele pe care le au atunci cînd este vorba despre sănătatea lor iar comunitatea ştiinţifică ar trebui să-şi asculte pacienţii şi ulterior să-şi dea mîna cu ei şi să depună argumentele în sensul acesta în faţa legiuitorilor. (...) Am reuşit să ne coagulăm în prima federaţie din România a canabisului medicinal şi cînepii industriale. Vom face lansarea oficală în scurt timp. Acţiunile noastre de acum înainte vor fi concentrate şi unitare.” <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Germania a legalizat consumul de marijuana în scop reacreațional. Începînd din această lună, e legal să deţii pînă la 25 de grame de marijuana pentru uz personal sau să cultivi pînă la trei plante de canabis. Astfel, Germania devine a treia țară din Uniunea Europeană care legalizează consumul de canabis, după Malta și Luxemburg. Legalizarea consumului subminează puterea traficanţilor? Care sînt diferențele între consum de canabis în scop recreațional și utilizarea în scop medical a canabisului? I-am întrebat pe Alexandra Cârstea, fondatoarea asociației „Victoria mea“, prin care militează pentru legalizarea canabisului medicinal, şi medicul Costin Militaru, specializat în programe de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri, co-autor al studiului „Politicile publice antidrog în România”.</p><p>Costin Militaru: „Prin legalizare avem acces la substanţe controlate din punct de vedere calitativ. Pot fi controlate şi din punct de vedere cantitativ. Şi, ca utilizator de substanţe, atunci cînd ai o problemă medicală, poţi să accesezi un serviciu medical, psihologic sau social fără să mai ai stigmatul de <em>drogat</em>. În  momentul de faţă, ca dependent de substanţe, cînd accesezi, de exemplu, serviciul de urgenţă, 112, în caz de supradoză, în majoritatea situaţiilor, ambulanţa vine şi cu poliţia sau poliţia ajunge înainte. (...) Portugalia a dezincriminat consumul de substanţe în general, nu doar de canabis, şi, în 30 de ani, s-a observat că infracţionalitatea a scăzut, patologiile asociate consumului de droguri au scăzut şi numărul consumatorilor a scăzut.”</p><p><em>Alexandra Cârstea militează pentru legalizarea canabisului de uz medicinal, a colaborat și la redactarea unui proect de lege în acest sens, Legea Victoria.</em></p><p>Alexandra Cârstea: „Peste 80% dintre români sînt în favoarea legalizării canabisului în scop medical. Românii sînt pregătiţi, pacienţii nu numai că sînt pregătiţi dar de multe ori sînt foarte educaţi cu privire la alternativele pe care le au atunci cînd este vorba despre sănătatea lor iar comunitatea ştiinţifică ar trebui să-şi asculte pacienţii şi ulterior să-şi dea mîna cu ei şi să depună argumentele în sensul acesta în faţa legiuitorilor. (...) Am reuşit să ne coagulăm în prima federaţie din România a canabisului medicinal şi cînepii industriale. Vom face lansarea oficală în scurt timp. Acţiunile noastre de acum înainte vor fi concentrate şi unitare.” <br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14819943-e-romania-pregatita-pentru-legalizarea-consumului-de-canabis.mp3" length="20978443" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/8b9kwlqbxzvddcft9y6ohik6wdhw?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14819943</guid>
    <pubDate>Wed, 03 Apr 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14819943/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14819943/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14819943/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14819943/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1742</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>124</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Surpriza alegerilor locale din Turcia: victoria Partidului Republican al Poporului în marile orașe</itunes:title>
    <title>Surpriza alegerilor locale din Turcia: victoria Partidului Republican al Poporului în marile orașe</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În Turcia au avut loc alegeri locale la sfîrșitul săptămînii trecute. În orașele mari au cîștigat candidații principalei formațiuni de opoziție, Partidul Republican al Poporului. În Istanbul a cîștigat un nou mandat actualul primar, Ekrem Imamoğlu, care se profilează ca un posibil rival al președintelui Recep Tayyip Erdoğan și ca potențial lider al opoziției. A fost o surpriză victoria Partidului Republican al Poporului în marile orașe? Ce spun aceste alegeri despre societatea turcă, în ce mă...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În Turcia au avut loc alegeri locale la sfîrșitul săptămînii trecute. În orașele mari au cîștigat candidații principalei formațiuni de opoziție, Partidul Republican al Poporului. În Istanbul a cîștigat un nou mandat actualul primar, Ekrem Imamoğlu, care se profilează ca un posibil rival al președintelui Recep Tayyip Erdoğan și ca potențial lider al opoziției. A fost o surpriză victoria Partidului Republican al Poporului în marile orașe? Ce spun aceste alegeri despre societatea turcă, în ce măsură este ea divizată între urban și rural, între valorile pro-europene, laice și cele religioase, tradiționale? L-am întrebat pe analistul politic Dragoș Mateescu, de la Institutul Diplomatic Român. </p><p><em>A fost o surpriză victoria Partidului Republican al Poporului în marile orașe din Turcia?</em>Dragoș Mateescu: „Din multe puncte de vedere, da. Analiştii, mai ales cei din interiorul Turciei, se aşteptau ca partidul de guvernămînt, AKP (Partidul Justiției și Dezvoltării) să se mobilizeze şi să facă în aşa fel încît domnul Recep Tayyip Erdoğan să aibă satisfacţia recîştigării Istanbulului, dacă nu chiar şi a Ankarei. Dar apatia în rîndul membrilor AKP a fost reală şi, pe de altă parte, opoziţia s-a mobilizat foarte bine de data aceasta, nu ca la alegerile parlamentare şi prezidenţiale din 2023, şi s-a mobilizat cu alţi lideri. Liderul partidului de opoziţie nu mai este domnul Kemal Kılıçdaroğlu, ci este domnul Özgür Özel, care e mult mai energic şi mai tînăr. Mă refer la Partidul Republican al Poporului, marele cîştigător.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În Turcia au avut loc alegeri locale la sfîrșitul săptămînii trecute. În orașele mari au cîștigat candidații principalei formațiuni de opoziție, Partidul Republican al Poporului. În Istanbul a cîștigat un nou mandat actualul primar, Ekrem Imamoğlu, care se profilează ca un posibil rival al președintelui Recep Tayyip Erdoğan și ca potențial lider al opoziției. A fost o surpriză victoria Partidului Republican al Poporului în marile orașe? Ce spun aceste alegeri despre societatea turcă, în ce măsură este ea divizată între urban și rural, între valorile pro-europene, laice și cele religioase, tradiționale? L-am întrebat pe analistul politic Dragoș Mateescu, de la Institutul Diplomatic Român. </p><p><em>A fost o surpriză victoria Partidului Republican al Poporului în marile orașe din Turcia?</em>Dragoș Mateescu: „Din multe puncte de vedere, da. Analiştii, mai ales cei din interiorul Turciei, se aşteptau ca partidul de guvernămînt, AKP (Partidul Justiției și Dezvoltării) să se mobilizeze şi să facă în aşa fel încît domnul Recep Tayyip Erdoğan să aibă satisfacţia recîştigării Istanbulului, dacă nu chiar şi a Ankarei. Dar apatia în rîndul membrilor AKP a fost reală şi, pe de altă parte, opoziţia s-a mobilizat foarte bine de data aceasta, nu ca la alegerile parlamentare şi prezidenţiale din 2023, şi s-a mobilizat cu alţi lideri. Liderul partidului de opoziţie nu mai este domnul Kemal Kılıçdaroğlu, ci este domnul Özgür Özel, care e mult mai energic şi mai tînăr. Mă refer la Partidul Republican al Poporului, marele cîştigător.”<br/><br/>Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14813208-surpriza-alegerilor-locale-din-turcia-victoria-partidului-republican-al-poporului-in-marile-ora-e.mp3" length="20041826" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/2a3qcbff0mmx56ypf6unok2yo5xy?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14813208</guid>
    <pubDate>Tue, 02 Apr 2024 20:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14813208/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14813208/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14813208/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14813208/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1664</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>123</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Umorul - o chestiune cît se poate de serioasă... (un dialog cu Toni Grecu și Remus Boldea)</itunes:title>
    <title>Umorul - o chestiune cît se poate de serioasă... (un dialog cu Toni Grecu și Remus Boldea)</title>
    <itunes:summary><![CDATA[La „Timpul prezent” tratăm de obicei teme serioase. De 1 aprilie vă propunem o temă foarte serioasă: umorul. S-a schimbat anotimpul. S-a schimbat și ora. Se schimbă vremea. Dar se schimbă și vremurile. Nu neapărat acum, nu neapărat de 1 aprilie, ci așa, în general. Unele farse sau glume la care rîdeam acum 20 de ani nu mai stîrnesc azi nici măcar un zîmbet. Mai știm să rîdem? Despre mecanica umorului vorbim cu doi profesioniști ai genului: Toni Grecu, unul dintre fondatorii grupului Divertis,...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>La „Timpul prezent” tratăm de obicei teme serioase. De 1 aprilie vă propunem o temă <b>foarte</b> serioasă: umorul. S-a schimbat anotimpul. S-a schimbat și ora. Se schimbă vremea. Dar se schimbă și vremurile. Nu neapărat acum, nu neapărat de 1 aprilie, ci așa, în general. Unele farse sau glume la care rîdeam acum 20 de ani nu mai stîrnesc azi nici măcar un zîmbet. Mai știm să rîdem? Despre mecanica umorului vorbim cu doi profesioniști ai genului: Toni Grecu, unul dintre fondatorii grupului Divertis, şi Remus Boldea, co-prezentator al podcastului „RSS Reloaded”, autorul volumului de povestiri „A râs și tata”. </p><p><em>Umorul era înainte de 1989 o formă de frondă, o reacție la sistem. Rîdem la fel cînd totul e permis?</em></p><p>Toni Grecu: „Aia a fost cea mai importantă schimbare în mentalul colectiv. Pentru că, odată cu libertatea de mişcare şi cu libertatea economică, rîsul a devenit liber. Rîsul e cea mai la îndemînă formă de manifestare a spiritului critic, sîntem născuţi cu asta. Rîdem de ce nu ne place, de ce este ieşit din matcă. Spiritul nostru critic se manifestă şi prin rîs, printre altele. Şi atunci, în 1990, spiritul nostru critic a luat-o razna pentru că am început să rîdem fără măsură, de orice şi de oricine. Am fost într-o derivă totală, din care n-am ieşit nici în ziua de astăzi. (...) Cînd umorul politic dispare, înseamnă că e o problemă în politica respectivă. Nu poţi să faci umor politic fără politică. Or, România este în situaţia asta.”</p><p><em>Cum e să faci umor, cum poţi să fii subversiv în delină libertate, cînd nu ai cenzură?</em></p><p>Remus Boldea: „Umorul pe care-l practic în textele mele sau cînd spun anecdote este auto-umorul, umorul faţă de propria persoană, luarea în rîs la persoana I, umorul de tip Woody Allen. Îmi place să intru în capul omului care sînt acum sau care am fost la un moment dat, mai ales în perioada adolescenţei, şi să văd lucrurile amuzante şi, mai ales, lucrurile care de obicei sînt considerate de oameni tragice. Adică îmi place să văd ce e amuzant la înmormîntarea unui prieten foarte bun sau ce e amuzant atunci cînd ai un eşec în dragoste care-ţi lasă o suferinţă imensă. Pentru mine ceva e cu atît mai amuzant cu cît fundalul pe care se petrece povestea aceea e un fundal tragic. Trebuie să-ţi iei libertatea să rîzi de moarte.” <br/><br/>Toni Grecu explică (limpede) de ce nu se mai face satiră politică.  Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>La „Timpul prezent” tratăm de obicei teme serioase. De 1 aprilie vă propunem o temă <b>foarte</b> serioasă: umorul. S-a schimbat anotimpul. S-a schimbat și ora. Se schimbă vremea. Dar se schimbă și vremurile. Nu neapărat acum, nu neapărat de 1 aprilie, ci așa, în general. Unele farse sau glume la care rîdeam acum 20 de ani nu mai stîrnesc azi nici măcar un zîmbet. Mai știm să rîdem? Despre mecanica umorului vorbim cu doi profesioniști ai genului: Toni Grecu, unul dintre fondatorii grupului Divertis, şi Remus Boldea, co-prezentator al podcastului „RSS Reloaded”, autorul volumului de povestiri „A râs și tata”. </p><p><em>Umorul era înainte de 1989 o formă de frondă, o reacție la sistem. Rîdem la fel cînd totul e permis?</em></p><p>Toni Grecu: „Aia a fost cea mai importantă schimbare în mentalul colectiv. Pentru că, odată cu libertatea de mişcare şi cu libertatea economică, rîsul a devenit liber. Rîsul e cea mai la îndemînă formă de manifestare a spiritului critic, sîntem născuţi cu asta. Rîdem de ce nu ne place, de ce este ieşit din matcă. Spiritul nostru critic se manifestă şi prin rîs, printre altele. Şi atunci, în 1990, spiritul nostru critic a luat-o razna pentru că am început să rîdem fără măsură, de orice şi de oricine. Am fost într-o derivă totală, din care n-am ieşit nici în ziua de astăzi. (...) Cînd umorul politic dispare, înseamnă că e o problemă în politica respectivă. Nu poţi să faci umor politic fără politică. Or, România este în situaţia asta.”</p><p><em>Cum e să faci umor, cum poţi să fii subversiv în delină libertate, cînd nu ai cenzură?</em></p><p>Remus Boldea: „Umorul pe care-l practic în textele mele sau cînd spun anecdote este auto-umorul, umorul faţă de propria persoană, luarea în rîs la persoana I, umorul de tip Woody Allen. Îmi place să intru în capul omului care sînt acum sau care am fost la un moment dat, mai ales în perioada adolescenţei, şi să văd lucrurile amuzante şi, mai ales, lucrurile care de obicei sînt considerate de oameni tragice. Adică îmi place să văd ce e amuzant la înmormîntarea unui prieten foarte bun sau ce e amuzant atunci cînd ai un eşec în dragoste care-ţi lasă o suferinţă imensă. Pentru mine ceva e cu atît mai amuzant cu cît fundalul pe care se petrece povestea aceea e un fundal tragic. Trebuie să-ţi iei libertatea să rîzi de moarte.” <br/><br/>Toni Grecu explică (limpede) de ce nu se mai face satiră politică.  Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14806617-umorul-o-chestiune-cit-se-poate-de-serioasa-un-dialog-cu-toni-grecu-i-remus-boldea.mp3" length="20120327" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/p2554q3e3vxk1y3g18tu17q2n6g6?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14806617</guid>
    <pubDate>Mon, 01 Apr 2024 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14806617/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14806617/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14806617/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14806617/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1669</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>122</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Teodora Coman, George State și Radu Vancu – nominalizați la premiul Radio România Cultural pentru poezie</itunes:title>
    <title>Teodora Coman, George State și Radu Vancu – nominalizați la premiul Radio România Cultural pentru poezie</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Teodora Coman, George State și Radu Vancu sînt cei trei poeți nominalizați la premiul Radio România Cultural pentru poezie. Am stat de vorbă cu ei despre cărțile lor publicate în 2023 și despre cum au primit vestea nominalizării. Teodora Coman a publicat anul trecut volumul „piesă de rezistență”, la Editura Nemira, în colecția Vorpal, o carte care pune în centru corpul în sala de fitness, în căutarea validării de către ceilalți, și totodată chestionează tăios presiunile care vin asupra lui în...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Teodora Coman, George State și Radu Vancu sînt cei trei poeți nominalizați la premiul Radio România Cultural pentru poezie. Am stat de vorbă cu ei despre cărțile lor publicate în 2023 și despre cum au primit vestea nominalizării.</p><p>Teodora Coman a publicat anul trecut volumul „piesă de rezistență”, la Editura Nemira, în colecția Vorpal, o carte care pune în centru corpul în sala de <em>fitness</em>, în căutarea validării de către ceilalți, și totodată chestionează tăios presiunile care vin asupra lui în lumea contemporană. Un volum muncit ca un corp la sala de sport, un corp de cuvinte.<br/>Teodora Coman: „Am tot revenit, am tot șlefuit. Așa se face munca asta. Iei distanță, revii, corectezi. E metoda clasică, nu e nici un secret. Dar, într-adevăr am revenit pe text aproape cu duritate, așa cum se procedează la sport: nu te menajezi, cînd ridici greutatea, o ridici, nu te prefaci c-o ridici.” </p><p>George State este nominalizat la premiul Radio România Cultural pentru poezie cu volumul „Sarx”, apărut la Editura Nemira, în colecția Vorpal. George State e și traducător, a transpus în română opera poetică integrală a lui Paul Celan și a tradus o selecție din poezia lui Georg Trakl. În „Sarx” îl vedem în ambele ipostaze. A avut ideea de a revizita cîțiva poeți din canonul universal și de a-i aduce într-o formulă poetică actuală, formulă ce se bazează pe vocile și temele lor. Totodată, poetul-traducător chestionează prin acest volum noțiunea de originalitate.<br/>George State: „Ideea acestei cărți, <em>Sarx</em>, a fost să-mi inhib vocea. E o întrebare: e important ca un scriitor, ca un poet să aibă o voce, să fie recognoscibil imediat pe pagină, sau să fie la răspîntia și să fie depozitarul și cutia de rezonanță a unor voci străine? Nu știu. Pariul pentru mine în ceea ce privește această carte a fost tocmai de a nu avea o voce, de a împrumuta mai multe voci și de a nu fi original.”</p><p>Radu Vancu este nominalizat la premiul Radio România Cultural pentru poezie cu volumul „Kaddish”, apărut la Casa de Editură Max Blecher. Radu Vancu pornește de la o poveste reală și cutremurătoare. Poetul Radnóti Miklós a fost ucis de naziști și aruncat într-o groapă comună. Soția lui, Fanni Gyarmati, îl recuperează din groapa comună și-i găsește în buzunarul de la piept carnetul cu ultimele poezii. „Kaddish” e un lung poem despre memorie, despre credința în puterea poeziei de a recupera totul și despre puterea poeziei de a învinge moartea.<br/>Radu Vancu: „Cam asta am cerut poeziei, să fie un fel de înger pronominal, un fel de îmbrățișare, care să adune la un loc oameni, de-o parte și de cealaltă a morții și să facă din moarte un detaliu. Și, oricît de patetic sună, cred că așa se întîmplă lucrurile, cred că poezia chiar are forța asta.” <br/><br/>Apasă butonul PLAY! pentru a asculta întreaga emisiune.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Teodora Coman, George State și Radu Vancu sînt cei trei poeți nominalizați la premiul Radio România Cultural pentru poezie. Am stat de vorbă cu ei despre cărțile lor publicate în 2023 și despre cum au primit vestea nominalizării.</p><p>Teodora Coman a publicat anul trecut volumul „piesă de rezistență”, la Editura Nemira, în colecția Vorpal, o carte care pune în centru corpul în sala de <em>fitness</em>, în căutarea validării de către ceilalți, și totodată chestionează tăios presiunile care vin asupra lui în lumea contemporană. Un volum muncit ca un corp la sala de sport, un corp de cuvinte.<br/>Teodora Coman: „Am tot revenit, am tot șlefuit. Așa se face munca asta. Iei distanță, revii, corectezi. E metoda clasică, nu e nici un secret. Dar, într-adevăr am revenit pe text aproape cu duritate, așa cum se procedează la sport: nu te menajezi, cînd ridici greutatea, o ridici, nu te prefaci c-o ridici.” </p><p>George State este nominalizat la premiul Radio România Cultural pentru poezie cu volumul „Sarx”, apărut la Editura Nemira, în colecția Vorpal. George State e și traducător, a transpus în română opera poetică integrală a lui Paul Celan și a tradus o selecție din poezia lui Georg Trakl. În „Sarx” îl vedem în ambele ipostaze. A avut ideea de a revizita cîțiva poeți din canonul universal și de a-i aduce într-o formulă poetică actuală, formulă ce se bazează pe vocile și temele lor. Totodată, poetul-traducător chestionează prin acest volum noțiunea de originalitate.<br/>George State: „Ideea acestei cărți, <em>Sarx</em>, a fost să-mi inhib vocea. E o întrebare: e important ca un scriitor, ca un poet să aibă o voce, să fie recognoscibil imediat pe pagină, sau să fie la răspîntia și să fie depozitarul și cutia de rezonanță a unor voci străine? Nu știu. Pariul pentru mine în ceea ce privește această carte a fost tocmai de a nu avea o voce, de a împrumuta mai multe voci și de a nu fi original.”</p><p>Radu Vancu este nominalizat la premiul Radio România Cultural pentru poezie cu volumul „Kaddish”, apărut la Casa de Editură Max Blecher. Radu Vancu pornește de la o poveste reală și cutremurătoare. Poetul Radnóti Miklós a fost ucis de naziști și aruncat într-o groapă comună. Soția lui, Fanni Gyarmati, îl recuperează din groapa comună și-i găsește în buzunarul de la piept carnetul cu ultimele poezii. „Kaddish” e un lung poem despre memorie, despre credința în puterea poeziei de a recupera totul și despre puterea poeziei de a învinge moartea.<br/>Radu Vancu: „Cam asta am cerut poeziei, să fie un fel de înger pronominal, un fel de îmbrățișare, care să adune la un loc oameni, de-o parte și de cealaltă a morții și să facă din moarte un detaliu. Și, oricît de patetic sună, cred că așa se întîmplă lucrurile, cred că poezia chiar are forța asta.” <br/><br/>Apasă butonul PLAY! pentru a asculta întreaga emisiune.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14791833-teodora-coman-george-state-i-radu-vancu-nominaliza-i-la-premiul-radio-romania-cultural-pentru-poezie.mp3" length="21367000" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/5582p5tzm1vrwaxlcb69lsq1jvyn?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14791833</guid>
    <pubDate>Fri, 29 Mar 2024 15:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14791833/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14791833/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14791833/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14791833/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1777</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>121</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>E pregătită societatea românească pentru căsătoria între persoane de același sex?</itunes:title>
    <title>E pregătită societatea românească pentru căsătoria între persoane de același sex?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[70% dintre români consideră că toate familiile ar trebui protejate de lege, inclusiv familiile formate din persoane de acelaşi sex. Acesta e unul dintre rezultatele sondajului „Ce cred românii despre nevoia de protecție și recunoaștere a familiilor LGBT din România?”, realizat în martie 2024 de Cult Research, la solicitarea Asociaţiei ACCEPT. Am discutat rezultatele studiului împreună cu Florina Presadă, directoarea executivă a organizației ACCEPT, şi Victor Ciobotaru, reprezentantul unei fam...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>70% dintre români consideră că toate familiile ar trebui protejate de lege, inclusiv familiile formate din persoane de acelaşi sex. Acesta e unul dintre rezultatele sondajului „Ce cred românii despre nevoia de protecție și recunoaștere a familiilor LGBT din România?”, realizat în martie 2024 de Cult Research, la solicitarea Asociaţiei ACCEPT. Am discutat rezultatele studiului împreună cu Florina Presadă, directoarea executivă a organizației ACCEPT, şi Victor Ciobotaru, reprezentantul unei familii LGBT. </p><p> Florina Presadă: „Rezultatele bune din acest studiu au venit în ciuda lipsei unui discurs care să reprezinte corect comunitatea LGBT de la nivel politic, au venit în ciuda vocilor care demonizează sau atacă această comunitate, de foarte multe ori pentru capital de imagine sau capital electoral. Şi, cu toate acestea, vedem această schimbare. Iar schimbarea cea mai mare poate că nu este atît în numărul crescut de români care susţin egalitatea în drepturi pentru familiile formate din persoane de acelaşi sex, cît în numărul românilor care sînt acum dispuşi să asculte. Aici este cîştigul cel mai mare. Asta arată o schimbare mult mai profundă în societate, în ciuda vocilor care aleg să se exprime în mod violent la adresa comunităţii LGBT.” </p><p><em>La întrebarea dacă în România căsătoria civilă ar fi legală pentru cuplurile formate din persoane de același sex, ce impact considerați că ar avea asupra vieții dumneavoastră?, 66% au răspuns „nici un impact”, 6% au răspuns „impact pozitiv”. Cît de pregătită este societatea românească să accepte legalizarea căsătoriei pentru persoane de același sex?</em> </p><p>Victor Ciobotaru: „Avînd la îndemînă rezultatele acestui studiu, putem afirma fără teama de a greşi că societatea românească este pregătită pentru a oferi drepturi egale pentru toţi cetăţenii, în ciuda afirmaţiilor din ultima vreme că societatea nu e pregătită, afirmaţii care au venit din sfera politică. Societatea românească înţelege nevoia de protecţie pentru familiile formate din persoane de acelaşi sex. Românii au capacitatea de a înţelege că familiile formate din persoane de acelaşi sex nu cer lucruri extraordinare, ci cer drepturi de bază: dreptul de a putea să-şi viziteze partenerul sau partenera la spital, în cazul unor probleme de sănătate, dreptul de a se moşteni unul pe celălalt, în caz de deces, dreptul de a putea cumpăra o casă sau de a avea un credit împreună – lucruri de bază, pe care orice persoană care are o relaţie sau care are o familie, indiferent de orientarea sexuală, poate să le înţeleagă. Este evident şi nivelul de empatie care a crescut în rîndul românilor. Societatea este pregătită, clasa politică este mai puţin pregătită.”  <br/><br/>Apasă butonul PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>70% dintre români consideră că toate familiile ar trebui protejate de lege, inclusiv familiile formate din persoane de acelaşi sex. Acesta e unul dintre rezultatele sondajului „Ce cred românii despre nevoia de protecție și recunoaștere a familiilor LGBT din România?”, realizat în martie 2024 de Cult Research, la solicitarea Asociaţiei ACCEPT. Am discutat rezultatele studiului împreună cu Florina Presadă, directoarea executivă a organizației ACCEPT, şi Victor Ciobotaru, reprezentantul unei familii LGBT. </p><p> Florina Presadă: „Rezultatele bune din acest studiu au venit în ciuda lipsei unui discurs care să reprezinte corect comunitatea LGBT de la nivel politic, au venit în ciuda vocilor care demonizează sau atacă această comunitate, de foarte multe ori pentru capital de imagine sau capital electoral. Şi, cu toate acestea, vedem această schimbare. Iar schimbarea cea mai mare poate că nu este atît în numărul crescut de români care susţin egalitatea în drepturi pentru familiile formate din persoane de acelaşi sex, cît în numărul românilor care sînt acum dispuşi să asculte. Aici este cîştigul cel mai mare. Asta arată o schimbare mult mai profundă în societate, în ciuda vocilor care aleg să se exprime în mod violent la adresa comunităţii LGBT.” </p><p><em>La întrebarea dacă în România căsătoria civilă ar fi legală pentru cuplurile formate din persoane de același sex, ce impact considerați că ar avea asupra vieții dumneavoastră?, 66% au răspuns „nici un impact”, 6% au răspuns „impact pozitiv”. Cît de pregătită este societatea românească să accepte legalizarea căsătoriei pentru persoane de același sex?</em> </p><p>Victor Ciobotaru: „Avînd la îndemînă rezultatele acestui studiu, putem afirma fără teama de a greşi că societatea românească este pregătită pentru a oferi drepturi egale pentru toţi cetăţenii, în ciuda afirmaţiilor din ultima vreme că societatea nu e pregătită, afirmaţii care au venit din sfera politică. Societatea românească înţelege nevoia de protecţie pentru familiile formate din persoane de acelaşi sex. Românii au capacitatea de a înţelege că familiile formate din persoane de acelaşi sex nu cer lucruri extraordinare, ci cer drepturi de bază: dreptul de a putea să-şi viziteze partenerul sau partenera la spital, în cazul unor probleme de sănătate, dreptul de a se moşteni unul pe celălalt, în caz de deces, dreptul de a putea cumpăra o casă sau de a avea un credit împreună – lucruri de bază, pe care orice persoană care are o relaţie sau care are o familie, indiferent de orientarea sexuală, poate să le înţeleagă. Este evident şi nivelul de empatie care a crescut în rîndul românilor. Societatea este pregătită, clasa politică este mai puţin pregătită.”  <br/><br/>Apasă butonul PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14787190-e-pregatita-societatea-romaneasca-pentru-casatoria-intre-persoane-de-acela-i-sex.mp3" length="18800563" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/hlw1n7epxsttape9hf24e08az5v1?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14787190</guid>
    <pubDate>Thu, 28 Mar 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14787190/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14787190/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14787190/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14787190/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1563</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>120</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Noaptea Muzeelor 2024: între aspirații și realitate</itunes:title>
    <title>Noaptea Muzeelor 2024: între aspirații și realitate</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Rețeaua Națională a Muzeelor din România a anunțat că va organiza și în 2024 Noaptea Muzeelor, deși inițial intenționa să suspende evenimentul în acest an. Pînă în 19 aprilie muzeele din toată țara se pot înscrie pentru a participa la eveniment. Sectorul muzeal reclamă de multă vreme inechități salariale în comparație cu alte categorii bugetare similare. Care e situaţia muzeelor şi muzeografilor, e timp pentru organizarea evenimentului programat pentru 18 mai, ce vă propuneți pentru Noaptea m...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Rețeaua Națională a Muzeelor din România a anunțat că va organiza și în 2024 Noaptea Muzeelor, deși inițial intenționa să suspende evenimentul în acest an. Pînă în 19 aprilie muzeele din toată țara se pot înscrie pentru a participa la eveniment. Sectorul muzeal reclamă de multă vreme inechități salariale în comparație cu alte categorii bugetare similare. Care e situaţia muzeelor şi muzeografilor, e timp pentru organizarea evenimentului programat pentru 18 mai, ce vă propuneți pentru Noaptea muzeelor la sate? I-am întrebat pe președintele Rețelei Naționale a Muzeelor, Ciprian Ștefan, director al Muzeului Astra din Sibiu, şi pe muzeograful Dragoș Neamu, manager al evenimentului „Noaptea muzeelor la sate”.</p><p> <em>Care a fost motivul pentru care aţi ezitat să organizați anul acesta Noaptea Muzeelor?</em></p><p>Ciprian Ştefan: „În primul rînd, această inechitate care persistă în sectorul cultural din România, în special în cel muzeal. Încă nu sîntem sută la sută hotărîţi. Noi am pornit Noaptea Muzeelor avînd în vedere anunţul doamnei ministru (Raluca Turcan). Fiind şi consilierul onorific al dînsei, ştiu că avem inclusiv aviz de la Ministerul Finanţelor, aşa cum declara şi dumneaei, că această creştere de 20% va veni începînd cu 1 aprilie şi sperăm că această creştere, normală, de altfel, va veni pînă în 20 aprilie. ”</p><p> <em>Vor veni muzeografii alături de Reţeaua Naţională a Muzeelor la Noaptea Muzeelor, eveniment care presupune eforturi de organizare, în condiţiile în care persistă discuţiile despre inechităţile salariale? </em></p><p>Dragoș Neamu: „Există o masă critică de muzeografi nemulţumiţi care încă sînt în expectativă, încă, dat fiind experienţele anterioare, au un pesimism cronic, aproape, care nu-i lasă să dea curs valului de optimism care vine dinspre noi, conform căruia creşterile salariale vor fi o realitate. Şi-atunci stau într-o zonă de expectativă, de <em>non-combat</em> şi este posibil ca mulţi dintre ei să protesteze în feluri care le stau la îndemînă şi care sînt legitime. Aşa că mă aştept chiar la iniţiative culturale, un fel de <em>flash mob</em>-uri, de proteste, care nu sînt în zona noastră de control, a Reţelei Naţionale a Muzeelor, dar nici nu le putem opri şi nici nu vrem asta.”</p><p>Dragoş Neamu, manager al evenimentului Noaptea muzeelor la sate: „Urmăresc anul acesta să realizez un monument pentru Elisabeta Rizea. Face şi aşa ceva Noaptea muzeelor la sate: corectează mari erori şi nedreptăţi istorice care li se fac unor personaje emblemă, care înseamnă foarte mult pentru cultura şi civilizaţia românească.”  <br/><br/>Apasă butonul PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Rețeaua Națională a Muzeelor din România a anunțat că va organiza și în 2024 Noaptea Muzeelor, deși inițial intenționa să suspende evenimentul în acest an. Pînă în 19 aprilie muzeele din toată țara se pot înscrie pentru a participa la eveniment. Sectorul muzeal reclamă de multă vreme inechități salariale în comparație cu alte categorii bugetare similare. Care e situaţia muzeelor şi muzeografilor, e timp pentru organizarea evenimentului programat pentru 18 mai, ce vă propuneți pentru Noaptea muzeelor la sate? I-am întrebat pe președintele Rețelei Naționale a Muzeelor, Ciprian Ștefan, director al Muzeului Astra din Sibiu, şi pe muzeograful Dragoș Neamu, manager al evenimentului „Noaptea muzeelor la sate”.</p><p> <em>Care a fost motivul pentru care aţi ezitat să organizați anul acesta Noaptea Muzeelor?</em></p><p>Ciprian Ştefan: „În primul rînd, această inechitate care persistă în sectorul cultural din România, în special în cel muzeal. Încă nu sîntem sută la sută hotărîţi. Noi am pornit Noaptea Muzeelor avînd în vedere anunţul doamnei ministru (Raluca Turcan). Fiind şi consilierul onorific al dînsei, ştiu că avem inclusiv aviz de la Ministerul Finanţelor, aşa cum declara şi dumneaei, că această creştere de 20% va veni începînd cu 1 aprilie şi sperăm că această creştere, normală, de altfel, va veni pînă în 20 aprilie. ”</p><p> <em>Vor veni muzeografii alături de Reţeaua Naţională a Muzeelor la Noaptea Muzeelor, eveniment care presupune eforturi de organizare, în condiţiile în care persistă discuţiile despre inechităţile salariale? </em></p><p>Dragoș Neamu: „Există o masă critică de muzeografi nemulţumiţi care încă sînt în expectativă, încă, dat fiind experienţele anterioare, au un pesimism cronic, aproape, care nu-i lasă să dea curs valului de optimism care vine dinspre noi, conform căruia creşterile salariale vor fi o realitate. Şi-atunci stau într-o zonă de expectativă, de <em>non-combat</em> şi este posibil ca mulţi dintre ei să protesteze în feluri care le stau la îndemînă şi care sînt legitime. Aşa că mă aştept chiar la iniţiative culturale, un fel de <em>flash mob</em>-uri, de proteste, care nu sînt în zona noastră de control, a Reţelei Naţionale a Muzeelor, dar nici nu le putem opri şi nici nu vrem asta.”</p><p>Dragoş Neamu, manager al evenimentului Noaptea muzeelor la sate: „Urmăresc anul acesta să realizez un monument pentru Elisabeta Rizea. Face şi aşa ceva Noaptea muzeelor la sate: corectează mari erori şi nedreptăţi istorice care li se fac unor personaje emblemă, care înseamnă foarte mult pentru cultura şi civilizaţia românească.”  <br/><br/>Apasă butonul PLAY pentru a asculta interviul integral!<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14780264-noaptea-muzeelor-2024-intre-aspira-ii-i-realitate.mp3" length="18036344" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ie058es77qpg4fwvxrmqx0npvhhz?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14780264</guid>
    <pubDate>Wed, 27 Mar 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14780264/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14780264/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14780264/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14780264/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1497</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>119</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Gaza, între război și pace. Implicații ale rezoluției ONU</itunes:title>
    <title>Gaza, între război și pace. Implicații ale rezoluției ONU</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Pentru prima dată de cînd a început războiul din Gaza, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat, cu abţinerea SUA, o rezoluţie prin care se solicită „o încetare imediată a focului în timpul lunii Ramadanului (care se încheie în 9 aprilie) şi care să ducă la o încetare de durată a focului”. În același timp se solicită „eliberarea imediată şi necondiţionată a tuturor ostaticilor” deţinuţi de Hamas. Vorbim despre semnificaţia acestei solicitări, semnificaţia abţinerii SUA (principalul aliat al I...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Pentru prima dată de cînd a început războiul din Gaza, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat, cu abţinerea SUA, o rezoluţie prin care se solicită „o încetare imediată a focului în timpul lunii Ramadanului (care se încheie în 9 aprilie) şi care să ducă la o încetare de durată a focului”. În același timp se solicită „eliberarea imediată şi necondiţionată a tuturor ostaticilor” deţinuţi de Hamas. Vorbim despre semnificaţia acestei solicitări, semnificaţia abţinerii SUA (principalul aliat al Israelului) de la vot, perspectiva invaziei terestre în Rafah, în ciuda reacţiilor internaţionale împotriva unei asemenea decizii şi despre criza umanitară de proporţii din Gaza. Invitată: <b>Raluca Moldovan,</b> conf. la Facultatea de Studii Europene de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj.</p><p><em>Care e semnificaţia solicitării Consiliului de Securitate al ONU, ar putea reprezenta o presiune suficient de puternică pentru Israel?</em></p><p>Raluca Moldovan: „Această rezoluţie reprezintă un semnal important dat în primul rînd de SUA către Israel şi de SUA către comunitatea internaţională că este în regulă să se pună mai multă presiune pe Israel în contextul războiului din Gaza. (...) Rezoluţiile Consiliului de Securitate ONU au în mod normal forţa dreptului internaţional dar nu sînt obligatorii, în sensul că Naţiunile Unite nu au instrumente de forţă pentru a pune presiune pe subiecţii acestor rezoluţii să acţioneze într-o direcţie sau alta. Aceste rezoluţii au mai degrabă o valoare simbolică, indică anumite trenduri, anumite dezvoltări, dar nu au o forţă juridică imediată şi obligatorie.”</p><p><em>Cum ar trebui să înţelegm abţinerea Statelor Unite (principalul aliat al Israelului) de la votul privind rezoluţia ONU de încetare a focului în Gaza? Care sînt implicaţiile pentru relaţia dintre SUA şi Israel?</em></p><p>Raluca Moldovan: „Semnalul principal dat de SUA este acela de distanţare. Washingtonul îşi ia o distanţă faţă de Israel sau, mai bine spus, faţă de actualul regim al premierului Benjamin Netanyahu, cu care preşedintele american Joe Biden a avut întotdeauna o relaţie dificilă. Implicaţiile practice ale unui astfel de vot şi ale abţinerii SUA au de-a face cu continuarea ajutorului militar american pentru Israel în actualele condiţii de război. Administraţia de la Washington poate decide să limiteze sau chiar să suspende ajutorul militar american, vital pentru Israel.”<br/><br/>Apasă butonul PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Pentru prima dată de cînd a început războiul din Gaza, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat, cu abţinerea SUA, o rezoluţie prin care se solicită „o încetare imediată a focului în timpul lunii Ramadanului (care se încheie în 9 aprilie) şi care să ducă la o încetare de durată a focului”. În același timp se solicită „eliberarea imediată şi necondiţionată a tuturor ostaticilor” deţinuţi de Hamas. Vorbim despre semnificaţia acestei solicitări, semnificaţia abţinerii SUA (principalul aliat al Israelului) de la vot, perspectiva invaziei terestre în Rafah, în ciuda reacţiilor internaţionale împotriva unei asemenea decizii şi despre criza umanitară de proporţii din Gaza. Invitată: <b>Raluca Moldovan,</b> conf. la Facultatea de Studii Europene de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj.</p><p><em>Care e semnificaţia solicitării Consiliului de Securitate al ONU, ar putea reprezenta o presiune suficient de puternică pentru Israel?</em></p><p>Raluca Moldovan: „Această rezoluţie reprezintă un semnal important dat în primul rînd de SUA către Israel şi de SUA către comunitatea internaţională că este în regulă să se pună mai multă presiune pe Israel în contextul războiului din Gaza. (...) Rezoluţiile Consiliului de Securitate ONU au în mod normal forţa dreptului internaţional dar nu sînt obligatorii, în sensul că Naţiunile Unite nu au instrumente de forţă pentru a pune presiune pe subiecţii acestor rezoluţii să acţioneze într-o direcţie sau alta. Aceste rezoluţii au mai degrabă o valoare simbolică, indică anumite trenduri, anumite dezvoltări, dar nu au o forţă juridică imediată şi obligatorie.”</p><p><em>Cum ar trebui să înţelegm abţinerea Statelor Unite (principalul aliat al Israelului) de la votul privind rezoluţia ONU de încetare a focului în Gaza? Care sînt implicaţiile pentru relaţia dintre SUA şi Israel?</em></p><p>Raluca Moldovan: „Semnalul principal dat de SUA este acela de distanţare. Washingtonul îşi ia o distanţă faţă de Israel sau, mai bine spus, faţă de actualul regim al premierului Benjamin Netanyahu, cu care preşedintele american Joe Biden a avut întotdeauna o relaţie dificilă. Implicaţiile practice ale unui astfel de vot şi ale abţinerii SUA au de-a face cu continuarea ajutorului militar american pentru Israel în actualele condiţii de război. Administraţia de la Washington poate decide să limiteze sau chiar să suspende ajutorul militar american, vital pentru Israel.”<br/><br/>Apasă butonul PLAY pentru a asculta interviul integral! <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14771405-gaza-intre-razboi-i-pace-implica-ii-ale-rezolu-iei-onu.mp3" length="19366209" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/w97vg8zjoqbcx8rbjrx54xvgbhdx?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14771405</guid>
    <pubDate>Tue, 26 Mar 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14771405/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14771405/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14771405/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14771405/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1611</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>118</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Atentatul de la Crocus City Hall: cum a ajuns Moscova în vizorul ISIS? </itunes:title>
    <title>Atentatul de la Crocus City Hall: cum a ajuns Moscova în vizorul ISIS? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Atacul armat de vineri seară de la sala de concerte din apropiere de Moscova a provocat aproape 140 de victime. Mai mult de 180 de oameni au fost răniți, potrivit bilanțurilor provizorii. Gruparea jihadistă Stat Islamic a revendicat atentatul. Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a spus că autorii atacului au fost arestați în timp ce se îndreptau spre Ucraina, fără să menționeze că atentatul fusese revendicat de către ISIS. Ucraina a negat orice implicare. Statele Unite aveau informa...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Atacul armat de vineri seară de la sala de concerte din apropiere de Moscova a provocat aproape 140 de victime. Mai mult de 180 de oameni au fost răniți, potrivit bilanțurilor provizorii. Gruparea jihadistă Stat Islamic a revendicat atentatul. Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a spus că autorii atacului au fost arestați în timp ce se îndreptau spre Ucraina, fără să menționeze că atentatul fusese revendicat de către ISIS. Ucraina a negat orice implicare. Statele Unite aveau informații despre un posibil atac terorist la Moscova și au avertizat Rusia, dar președintele Putin a considerat avertismentele „declarații provocatoare” care ar fi avut ca scop intimidarea și destabilizarea societății ruse. Ce spune acest atentat despre siguranța și securitatea cetățenilor ruși? Cum răspunde comunitatea internațională acestui atac? I-am întrebat pe analiștii de politică externă Bogdan Nedea şi Rufin Zamfir.</p><p>Rufin Zamfir: „Atacul de vineri confirmă că Rusia este astăzi mai puţin sigură decît era probabil acum zece ani, în mod cert mai puţin sigură decît era la momentul cînd Putin a preluat puterea. Lipsa de siguranţă vine pe multiple planuri. Vine pe fundalul ignorării problemelor interne de către un regim preocupat să-şi proiecteze o aură dincolo de graniţă. Vine pe fundalul asumării unei poziţii diferite, separate, în afara arhitecturii de securitate internaţională – în felul ăsta se poate justifica inclusiv ignorarea atenţionărilor pe care SUA le-au transmis în repetate rînduri Moscovei. Vine pe fondul corupţiei, pînă la urmă. Și al lipsei de înţelegere pe care aparatul de securitate rus o manifestă vizavi de o problemă deloc măruntă: nu este prima oară cînd Rusia este atacată de ISIS, şi anume de ISIS Khorasan, această facţiune în care foarte mulţi, dacă nu majoritatea luptătorilor provin din fostele republici sovietice de religie musulmană.”</p><p><em>De ce Kremlinul nu a luat în serios avertismentele primite de la Statele Unite privind un posibil atac la Moscova? </em></p><p>Bogdan Nedea: „În momentul de faţă relaţiile dintre luma vestică şi Rusia sînt, în cel mai bun caz, îngheţate. Şi mai este o variantă, susţinută de o parte a experţilor internaţionali: acest atentat convine Moscovei. Cînd ţara este atacată, cînd capitala este atacată, populaţia are tendinţa de a se ralia în jurul conducerii, oricare ar fi aceasta. În acelaşi timp i se oferă conducerii posibilitatea să instituie o serie de măsuri, pasămite pentru siguranţa publică, prin care va reuşi să suprime protestele faţă de război, faţă de regim, să suprime orice fel de opozanţi ar mai avea Rusia în interior.”<br/><br/></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Atacul armat de vineri seară de la sala de concerte din apropiere de Moscova a provocat aproape 140 de victime. Mai mult de 180 de oameni au fost răniți, potrivit bilanțurilor provizorii. Gruparea jihadistă Stat Islamic a revendicat atentatul. Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a spus că autorii atacului au fost arestați în timp ce se îndreptau spre Ucraina, fără să menționeze că atentatul fusese revendicat de către ISIS. Ucraina a negat orice implicare. Statele Unite aveau informații despre un posibil atac terorist la Moscova și au avertizat Rusia, dar președintele Putin a considerat avertismentele „declarații provocatoare” care ar fi avut ca scop intimidarea și destabilizarea societății ruse. Ce spune acest atentat despre siguranța și securitatea cetățenilor ruși? Cum răspunde comunitatea internațională acestui atac? I-am întrebat pe analiștii de politică externă Bogdan Nedea şi Rufin Zamfir.</p><p>Rufin Zamfir: „Atacul de vineri confirmă că Rusia este astăzi mai puţin sigură decît era probabil acum zece ani, în mod cert mai puţin sigură decît era la momentul cînd Putin a preluat puterea. Lipsa de siguranţă vine pe multiple planuri. Vine pe fundalul ignorării problemelor interne de către un regim preocupat să-şi proiecteze o aură dincolo de graniţă. Vine pe fundalul asumării unei poziţii diferite, separate, în afara arhitecturii de securitate internaţională – în felul ăsta se poate justifica inclusiv ignorarea atenţionărilor pe care SUA le-au transmis în repetate rînduri Moscovei. Vine pe fondul corupţiei, pînă la urmă. Și al lipsei de înţelegere pe care aparatul de securitate rus o manifestă vizavi de o problemă deloc măruntă: nu este prima oară cînd Rusia este atacată de ISIS, şi anume de ISIS Khorasan, această facţiune în care foarte mulţi, dacă nu majoritatea luptătorilor provin din fostele republici sovietice de religie musulmană.”</p><p><em>De ce Kremlinul nu a luat în serios avertismentele primite de la Statele Unite privind un posibil atac la Moscova? </em></p><p>Bogdan Nedea: „În momentul de faţă relaţiile dintre luma vestică şi Rusia sînt, în cel mai bun caz, îngheţate. Şi mai este o variantă, susţinută de o parte a experţilor internaţionali: acest atentat convine Moscovei. Cînd ţara este atacată, cînd capitala este atacată, populaţia are tendinţa de a se ralia în jurul conducerii, oricare ar fi aceasta. În acelaşi timp i se oferă conducerii posibilitatea să instituie o serie de măsuri, pasămite pentru siguranţa publică, prin care va reuşi să suprime protestele faţă de război, faţă de regim, să suprime orice fel de opozanţi ar mai avea Rusia în interior.”<br/><br/></p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14762358-atentatul-de-la-crocus-city-hall-cum-a-ajuns-moscova-in-vizorul-isis.mp3" length="19162419" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/8h6d0n3d587mikpzgugdmo1lr7na?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14762358</guid>
    <pubDate>Mon, 25 Mar 2024 20:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14762358/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14762358/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14762358/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14762358/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1593</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>117</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Explorarea paternității în poezia de azi. Un dialog cu Andrei Dósa </itunes:title>
    <title>Explorarea paternității în poezia de azi. Un dialog cu Andrei Dósa </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Andrei Dósa a publicat recent volumul de poezie „Ultima familie tradițională”, apărut la Editura OMG. Cartea e un tablou al unei tinere familii contemporane, cu multe insule luminoase de tandrețe, de duioșie, pe fundalul angoaselor de adult, un tablou care are în centru copilul, copilul mic. În jurul lui gravitează această carte a tatălui. Am vorbit cu Andrei Dósa despre tema paternității în poezia noastră contemporană – o temă pe care nu s-au încumetat s-o abordeze prea mulți autori – dar și...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Andrei Dósa a publicat recent volumul de poezie „Ultima familie tradițională”, apărut la Editura OMG. Cartea e un tablou al unei tinere familii contemporane, cu multe insule luminoase de tandrețe, de duioșie, pe fundalul angoaselor de adult, un tablou care are în centru copilul, copilul mic. În jurul lui gravitează această carte a tatălui. Am vorbit cu Andrei Dósa despre tema paternității în poezia noastră contemporană – o temă pe care nu s-au încumetat s-o abordeze prea mulți autori – dar și despre poezie ca mecanism de <em>coping</em>, despre narativitatea din noul lui volum, despre peisajul poeziei de azi și despre munca sa de traducător.</p><p>Andrei Dósa: „Mi se pare că rolul de tată în care intră un poet aduce la suprafață propriile lui vulnerabilități. Și, bineînțeles că din punctul de vedere al artei poetice, terenul acesta al vulnerabilităților este foarte fertil. Acolo poți să explorezi foarte mult și propriul trecut, și felul în care reacționezi la anumite greutăți.”</p><p><em>Cum a fost să scrii din perspectiva noului tău rol în viața reală, cel de tată? De ce ai simțit nevoia să aduci în poezia ta tema paternității?<br/></em>Andrei Dósa: „Uneori au fost copleșitoare trăirile și de obicei așa funcționez: cînd se întîmplă pe plan emoțional lucruri care nu pot fi ușor deslușite sau sînt mai greu de explicat, atunci folosesc poezia ca pe un fel de hîrtie de turnesol, ca să-mi clarific anumite lucruri.” <br/><br/>Apasă „PLAY” pentru a asculta tot interviul!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Andrei Dósa a publicat recent volumul de poezie „Ultima familie tradițională”, apărut la Editura OMG. Cartea e un tablou al unei tinere familii contemporane, cu multe insule luminoase de tandrețe, de duioșie, pe fundalul angoaselor de adult, un tablou care are în centru copilul, copilul mic. În jurul lui gravitează această carte a tatălui. Am vorbit cu Andrei Dósa despre tema paternității în poezia noastră contemporană – o temă pe care nu s-au încumetat s-o abordeze prea mulți autori – dar și despre poezie ca mecanism de <em>coping</em>, despre narativitatea din noul lui volum, despre peisajul poeziei de azi și despre munca sa de traducător.</p><p>Andrei Dósa: „Mi se pare că rolul de tată în care intră un poet aduce la suprafață propriile lui vulnerabilități. Și, bineînțeles că din punctul de vedere al artei poetice, terenul acesta al vulnerabilităților este foarte fertil. Acolo poți să explorezi foarte mult și propriul trecut, și felul în care reacționezi la anumite greutăți.”</p><p><em>Cum a fost să scrii din perspectiva noului tău rol în viața reală, cel de tată? De ce ai simțit nevoia să aduci în poezia ta tema paternității?<br/></em>Andrei Dósa: „Uneori au fost copleșitoare trăirile și de obicei așa funcționez: cînd se întîmplă pe plan emoțional lucruri care nu pot fi ușor deslușite sau sînt mai greu de explicat, atunci folosesc poezia ca pe un fel de hîrtie de turnesol, ca să-mi clarific anumite lucruri.” <br/><br/>Apasă „PLAY” pentru a asculta tot interviul!<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14745602-explorarea-paternita-ii-in-poezia-de-azi-un-dialog-cu-andrei-dosa.mp3" length="19781712" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/1ucabhuhxsga2l4amonhzzln00ab?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14745602</guid>
    <pubDate>Fri, 22 Mar 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14745602/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14745602/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14745602/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14745602/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1645</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>116</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Declinul lent dar sigur al democrației din România. Cum poate fi schimbat cursul? </itunes:title>
    <title>Declinul lent dar sigur al democrației din România. Cum poate fi schimbat cursul? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Democrația e într-un declin lent, dar sigur, se arată în raportul „Starea democrației în 2023”, care oferă un tablou al principalelor derapaje de la valorile democratice și prezintă cîteva încălcări ale drepturilor cetățenilor în România anului trecut. Analiza a fost realizată de coaliția de organizații „ONG-uri pentru cetățean”. I-am invitat la „Timpul prezent” pe doi dintre autorii studiului: Ovidiu Voicu, directorul Centrului pentru Inovare Publică, și Oana Preda, de la CeRe: Centrul de Re...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Democrația e într-un declin lent, dar sigur, se arată în raportul „Starea democrației în 2023”, care oferă un tablou al principalelor derapaje de la valorile democratice și prezintă cîteva încălcări ale drepturilor cetățenilor în România anului trecut. Analiza a fost realizată de coaliția de organizații „ONG-uri pentru cetățean”. I-am invitat la „Timpul prezent” pe doi dintre autorii studiului: <b>Ovidiu Voicu</b>, directorul Centrului pentru Inovare Publică, și <b>Oana Preda</b>, de la CeRe: Centrul de Reusurse pentru participare publică.  Am vorbit despre starea democrației într-un an super-electoral. Și despre cum poate fi reparată. <br/><br/><em>Cum se măsoară nivelul democrației, ce instrumente ați folosit?<br/></em>Ovidiu Voicu: „Prin raportul <em>Starea democraţiei</em> noi ne uităm la evoluţiile pozitive sau negative în ce priveşte principalele libertăţi civile, ceea ce numim secţiunea drepturi fundamentale: libertatea de expresie, libertatea de conştiinţă, libertatea întrunirilor, dreptul la asociere şi accesul la informaţii. Ne uităm la evoluţiile legislative şi la principalele evenimente din spaţiul public şi comparăm, pe de-o parte, cu ce s-a întîmplat în anii precedenţi, pe de altă parte, cu ceea ce ne-am dori să fie un standard de libertate în ceea ce numim democraţie liberală.”</p><p><em>Cum poate fi restabilită încrederea în instituţii, în liderii politici?<br/></em>Oana Preda: „Cred că o primă măsură e o campanie electorală  bazată pe dezbateri care au în centru temele de interes ale cetăţenilor, o campanie în care oamenii să fie parteneri de discuţie, nu numai receptori de mesaje goale de conţinut. Iar apoi o guvernare care să aibă în centru interesul public şi rezolvarea acestor probleme.”</p><p>Apasă &quot;PLAY&quot; pentru a asculta interviul integral!<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Democrația e într-un declin lent, dar sigur, se arată în raportul „Starea democrației în 2023”, care oferă un tablou al principalelor derapaje de la valorile democratice și prezintă cîteva încălcări ale drepturilor cetățenilor în România anului trecut. Analiza a fost realizată de coaliția de organizații „ONG-uri pentru cetățean”. I-am invitat la „Timpul prezent” pe doi dintre autorii studiului: <b>Ovidiu Voicu</b>, directorul Centrului pentru Inovare Publică, și <b>Oana Preda</b>, de la CeRe: Centrul de Reusurse pentru participare publică.  Am vorbit despre starea democrației într-un an super-electoral. Și despre cum poate fi reparată. <br/><br/><em>Cum se măsoară nivelul democrației, ce instrumente ați folosit?<br/></em>Ovidiu Voicu: „Prin raportul <em>Starea democraţiei</em> noi ne uităm la evoluţiile pozitive sau negative în ce priveşte principalele libertăţi civile, ceea ce numim secţiunea drepturi fundamentale: libertatea de expresie, libertatea de conştiinţă, libertatea întrunirilor, dreptul la asociere şi accesul la informaţii. Ne uităm la evoluţiile legislative şi la principalele evenimente din spaţiul public şi comparăm, pe de-o parte, cu ce s-a întîmplat în anii precedenţi, pe de altă parte, cu ceea ce ne-am dori să fie un standard de libertate în ceea ce numim democraţie liberală.”</p><p><em>Cum poate fi restabilită încrederea în instituţii, în liderii politici?<br/></em>Oana Preda: „Cred că o primă măsură e o campanie electorală  bazată pe dezbateri care au în centru temele de interes ale cetăţenilor, o campanie în care oamenii să fie parteneri de discuţie, nu numai receptori de mesaje goale de conţinut. Iar apoi o guvernare care să aibă în centru interesul public şi rezolvarea acestor probleme.”</p><p>Apasă &quot;PLAY&quot; pentru a asculta interviul integral!<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14738119-declinul-lent-dar-sigur-al-democra-iei-din-romania-cum-poate-fi-schimbat-cursul.mp3" length="18270942" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/8ubblftc63btrtmrlnq65i4yrzd2?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14738119</guid>
    <pubDate>Thu, 21 Mar 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14738119/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14738119/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14738119/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14738119/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1517</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>115</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Viitorul orașului, orașul viitorului. Cum arată Bucureștiul înainte de alegeri? </itunes:title>
    <title>Viitorul orașului, orașul viitorului. Cum arată Bucureștiul înainte de alegeri? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Trafic intens la aproape orice oră din zi, pînă seara tîrziu, mașini parcate pe trotuare, pe trecerile de pietoni, construcții ridicate la limita legii sau chiar dincolo de ea, în timp ce clădiri de patrimoniu stau să se prăbușească și majoritatea imobilelor încadrate la risc seismic nu au fost consolidate, prea puține spații verzi – cam așa arată Bucureștiul de azi. Alegerile locale sînt programate în 9 iunie. Încă nu cunoaștem toți candidații. Și nici programele lor pentru București. Dar șt...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Trafic intens la aproape orice oră din zi, pînă seara tîrziu, mașini parcate pe trotuare, pe trecerile de pietoni, construcții ridicate la limita legii sau chiar dincolo de ea, în timp ce clădiri de patrimoniu stau să se prăbușească și majoritatea imobilelor încadrate la risc seismic nu au fost consolidate, prea puține spații verzi – cam așa arată Bucureștiul de azi. Alegerile locale sînt programate în 9 iunie. Încă nu cunoaștem toți candidații. Și nici programele lor pentru București. Dar știm care sînt problemele orașului. Vă propunem o cartografiere a principalelor provocări cu care se confruntă locuitorii capitalei. Și, poate, și posibile soluții. Invitaţii noştri sînt: Roxana Wring, specialistă în urbanism, şi arhitectul şi scriitorul Mihai Duţescu, conferenţiar la Facultatea de Arhitectură „Ion Mincu”.</p><p><em>În București – dar probabil și-n alte orașe mari, aglomerate, din România – sîntem adesea prea preocupați de problemele imediate, de ce ne enervează la nivel cotidian ca să apucăm să facem proiecții de viitor. Dar oare cum ar trebui să arate acest oraș? Cum ar trebui să se dezvolte?</em></p><p>Roxana Wring: „Bucureştiul are o identitate făcută din multe bucăţi. Pentru fiecare dintre noi înseamnă altceva, există oameni care se identifică cu un sector. Ca să schimbăm oraşul, cred c-ar trebui să-ncepem cu lucruri foarte simple şi concrete. S-avem un Plan Urbanistic General (PUG), pe care trebuia să-l avem de-acum 14 ani, să avem un transport public decent, să nu mai fim îngăduitori cu cei care ne agresează cu maşinile, să nu mai fim îngăduitori cu cei care nu respectă regulile.”</p><p><em>Unde apare scurtcircuitul pe drumul de la legislația care protejează patrimoniul construit la avizele pentru construcții care dezechilibrează peisajul urbanistic din zonele cu clădiri istorice?</em></p><p>Mihai Duţescu: „E o foarte mare problemă cu legislaţia de protecţie a patrimoniului. Ca dovadă, avizul hotărîtor, cel al Ministerului Culturii, pentru intervenţii pe o clădire istorică, nu neapărat clasată ca monument, ci o clădire dintr-o zonă protejată, se dau în urma unei analize într-o comisie de specialişti din cadrul Ministerului Culturii şi lucrurile nu stau bine deloc. Am participat la astfel de comisii încercînd să-mi susţin proiectele şi nivelul de discurs e foarte scăzut. Şi nu există norme, aici e foarte subiectiv şi-atunci decizia poate fi influenţată foarte uşor.”  <br/><br/>Apasă „PLAY” pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Trafic intens la aproape orice oră din zi, pînă seara tîrziu, mașini parcate pe trotuare, pe trecerile de pietoni, construcții ridicate la limita legii sau chiar dincolo de ea, în timp ce clădiri de patrimoniu stau să se prăbușească și majoritatea imobilelor încadrate la risc seismic nu au fost consolidate, prea puține spații verzi – cam așa arată Bucureștiul de azi. Alegerile locale sînt programate în 9 iunie. Încă nu cunoaștem toți candidații. Și nici programele lor pentru București. Dar știm care sînt problemele orașului. Vă propunem o cartografiere a principalelor provocări cu care se confruntă locuitorii capitalei. Și, poate, și posibile soluții. Invitaţii noştri sînt: Roxana Wring, specialistă în urbanism, şi arhitectul şi scriitorul Mihai Duţescu, conferenţiar la Facultatea de Arhitectură „Ion Mincu”.</p><p><em>În București – dar probabil și-n alte orașe mari, aglomerate, din România – sîntem adesea prea preocupați de problemele imediate, de ce ne enervează la nivel cotidian ca să apucăm să facem proiecții de viitor. Dar oare cum ar trebui să arate acest oraș? Cum ar trebui să se dezvolte?</em></p><p>Roxana Wring: „Bucureştiul are o identitate făcută din multe bucăţi. Pentru fiecare dintre noi înseamnă altceva, există oameni care se identifică cu un sector. Ca să schimbăm oraşul, cred c-ar trebui să-ncepem cu lucruri foarte simple şi concrete. S-avem un Plan Urbanistic General (PUG), pe care trebuia să-l avem de-acum 14 ani, să avem un transport public decent, să nu mai fim îngăduitori cu cei care ne agresează cu maşinile, să nu mai fim îngăduitori cu cei care nu respectă regulile.”</p><p><em>Unde apare scurtcircuitul pe drumul de la legislația care protejează patrimoniul construit la avizele pentru construcții care dezechilibrează peisajul urbanistic din zonele cu clădiri istorice?</em></p><p>Mihai Duţescu: „E o foarte mare problemă cu legislaţia de protecţie a patrimoniului. Ca dovadă, avizul hotărîtor, cel al Ministerului Culturii, pentru intervenţii pe o clădire istorică, nu neapărat clasată ca monument, ci o clădire dintr-o zonă protejată, se dau în urma unei analize într-o comisie de specialişti din cadrul Ministerului Culturii şi lucrurile nu stau bine deloc. Am participat la astfel de comisii încercînd să-mi susţin proiectele şi nivelul de discurs e foarte scăzut. Şi nu există norme, aici e foarte subiectiv şi-atunci decizia poate fi influenţată foarte uşor.”  <br/><br/>Apasă „PLAY” pentru a asculta interviul integral! <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14730863-viitorul-ora-ului-ora-ul-viitorului-cum-arata-bucure-tiul-inainte-de-alegeri.mp3" length="19496929" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/g7beqe4glfwk8s5ead7pm9m6vihn?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14730863</guid>
    <pubDate>Wed, 20 Mar 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14730863/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14730863/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14730863/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14730863/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1618</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>114</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Maia Sandu vrea să înscrie în Constituție aspirațiile europene ale Republicii Moldova </itunes:title>
    <title>Maia Sandu vrea să înscrie în Constituție aspirațiile europene ale Republicii Moldova </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președinta Republicii Moldova Maia Sandu vrea să inițieze un referendum privind aderarea țării la Uniunea Europeană. Șefa statului a lansat pagina oficială a campaniei în favoarea aderării (numită www.pentru.md). Dacă cetățenii Republicii Moldova vor vota pentru aderarea la Uniunea Europeană, acest deziderat va fi înscris în Constituție. De ce e important să figureze aspirațiile europene ale basarabenilor în legea supremă? Cum se poziționează în prezent cetățenii din Republica Moldova față de...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președinta Republicii Moldova Maia Sandu vrea să inițieze un referendum privind aderarea țării la Uniunea Europeană. Șefa statului a lansat pagina oficială a campaniei în favoarea aderării (numită <a href='http://www.pentru.md'>www.pentru.md</a>). Dacă cetățenii Republicii Moldova vor vota pentru aderarea la Uniunea Europeană, acest deziderat va fi înscris în Constituție. De ce e important să figureze aspirațiile europene ale basarabenilor în legea supremă? Cum se poziționează în prezent cetățenii din Republica Moldova față de Europa? Ce așteptări are Republica Moldova de la Occident? I-am întrebat pe jurnalistul Vitalie Călugăreanu, corespondent <em>Deutsche Welle</em> , şi pe expertul în politici publice Andrei Curăraru, de la WatchDog. </p><p>Vitalie Călugăreanu: „Dacă ne uităm la sondaje, ponderea pro-europenilor în Republica Moldova rămîne de peste 50% în momentul acesta, dar e într-o uşoară scădere, din păcate. Care nu se datorează neapărat războiului şi situaţiei regionale, ci, în primul rînd, erodării imaginii partidului care se află la guvernare, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS). Se ştie că orice partid care guvernează îşi pierde treptat din încredere, mai ales în situaţia în care Republica Moldova e la hotar cu războiul şi aceste influenţe nu au cum să nu se simtă în primul rînd asupra economiei Republicii Moldova. Moldovenii întotdeauna au avut tentaţia de a penaliza politicienii din motive de ordin economic. Ei nu analizează mai larg evenimentele ca să înţeleagă că situaţia regională determină această stare.”</p><p><em>Care vor fi capitolele de negociere sau reformele cele mai sensibile în vederea aderării la UE?</em></p><p>Andrei Curăraru: „După cum spunea şi negociatorul nostru şef, începem cu justiţia şi vom termina cu justiţia. Avem mai multe vulnerabilităţi şi cred că justiţia şi agricultura ar fi printre capitolele cele mai sensibile pe care încercăm să le reformăm. S-a început un proces de evaluare extraordinară a întregului sistem de justiţie şi vedem rezistenţă din interior, vedem că judecătorii protejează procurori, că încearcă să utilizeze acele mecanisme de autoguvernare, ca să nu plece corupţii din sistem. Este un efort care cere timp, implicare şi voinţă politică maximă. Pentru că de justiţie depind şi alte măsuri, inclusiv cele legate de războiul hibrid.” <br/><br/>Apasă „Play” pentru a asculta interviul!  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președinta Republicii Moldova Maia Sandu vrea să inițieze un referendum privind aderarea țării la Uniunea Europeană. Șefa statului a lansat pagina oficială a campaniei în favoarea aderării (numită <a href='http://www.pentru.md'>www.pentru.md</a>). Dacă cetățenii Republicii Moldova vor vota pentru aderarea la Uniunea Europeană, acest deziderat va fi înscris în Constituție. De ce e important să figureze aspirațiile europene ale basarabenilor în legea supremă? Cum se poziționează în prezent cetățenii din Republica Moldova față de Europa? Ce așteptări are Republica Moldova de la Occident? I-am întrebat pe jurnalistul Vitalie Călugăreanu, corespondent <em>Deutsche Welle</em> , şi pe expertul în politici publice Andrei Curăraru, de la WatchDog. </p><p>Vitalie Călugăreanu: „Dacă ne uităm la sondaje, ponderea pro-europenilor în Republica Moldova rămîne de peste 50% în momentul acesta, dar e într-o uşoară scădere, din păcate. Care nu se datorează neapărat războiului şi situaţiei regionale, ci, în primul rînd, erodării imaginii partidului care se află la guvernare, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS). Se ştie că orice partid care guvernează îşi pierde treptat din încredere, mai ales în situaţia în care Republica Moldova e la hotar cu războiul şi aceste influenţe nu au cum să nu se simtă în primul rînd asupra economiei Republicii Moldova. Moldovenii întotdeauna au avut tentaţia de a penaliza politicienii din motive de ordin economic. Ei nu analizează mai larg evenimentele ca să înţeleagă că situaţia regională determină această stare.”</p><p><em>Care vor fi capitolele de negociere sau reformele cele mai sensibile în vederea aderării la UE?</em></p><p>Andrei Curăraru: „După cum spunea şi negociatorul nostru şef, începem cu justiţia şi vom termina cu justiţia. Avem mai multe vulnerabilităţi şi cred că justiţia şi agricultura ar fi printre capitolele cele mai sensibile pe care încercăm să le reformăm. S-a început un proces de evaluare extraordinară a întregului sistem de justiţie şi vedem rezistenţă din interior, vedem că judecătorii protejează procurori, că încearcă să utilizeze acele mecanisme de autoguvernare, ca să nu plece corupţii din sistem. Este un efort care cere timp, implicare şi voinţă politică maximă. Pentru că de justiţie depind şi alte măsuri, inclusiv cele legate de războiul hibrid.” <br/><br/>Apasă „Play” pentru a asculta interviul!  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14721339-maia-sandu-vrea-sa-inscrie-in-constitu-ie-aspira-iile-europene-ale-republicii-moldova.mp3" length="17674440" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/aso617b608setbqpylpku0hilfbk?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14721339</guid>
    <pubDate>Tue, 19 Mar 2024 20:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14721339/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14721339/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14721339/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14721339/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1470</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>113</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Rusia după alegeri. Încă șase ani cu Putin? Cîteva scenarii posibile</itunes:title>
    <title>Rusia după alegeri. Încă șase ani cu Putin? Cîteva scenarii posibile</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Vladimir Putin a obținut peste 87% din voturile exprimate în scrutinul desfășurat în perioada 15-17 martie. Mai mulți lideri din Occident și opoziția rusă consideră că alegerile din Rusia nu au fost nici libere, nici corecte. Cu alegerile cîștigate, Putin poate rămîne la putere pînă cel puțin în 2030. Însă nemulțumirile și frustrările rușilor mocnesc. Care sînt scenariile posibile pentru Rusia și pentru Vladimir Putin? L-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare. Ce spu...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Vladimir Putin a obținut peste 87% din voturile exprimate în scrutinul desfășurat în perioada 15-17 martie. Mai mulți lideri din Occident și opoziția rusă consideră că alegerile din Rusia nu au fost nici libere, nici corecte. Cu alegerile cîștigate, Putin poate rămîne la putere pînă cel puțin în 2030. Însă nemulțumirile și frustrările rușilor mocnesc. Care sînt scenariile posibile pentru Rusia și pentru Vladimir Putin? L-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.</p><p><em>Ce spune acest scor electoral de 87% despre regimul lui Vladimir Putin?</em></p><p>Claudiu Degeratu: „Discutăm despre o confirmare a prezenţei unui regim autocratic, o consolidare a dictaturii personale a lui Vladimir Putin şi o alunecare puternică spre modelele de state totalitare, exemplul cel mai la îndemînă fiind Coreea de Nord.”</p><p><em>Există alternativă la Vladimir Putin? Cum poate fi creată, încurajată?</em></p><p>Claudiu Degeratu: „E foarte greu. Sigur, în afara ţării se poate face o alternativă politică, dar, ca orice mişcare politică din afara ţării, ar avea puţină legitimitate în interior. În acest moment alternativa politică este posibilă doar prin generarea unei facţiuni în interiorul regimului. Pentru că partidele politice de fapt nu mai există, există o structură politică atent controlată de Vladimir Putin, structură care n-are nici autonomie, nici libertate faţă de decidentul de la Kremlin. Cînd vom avea o facţiune politică în interiorul regimului Putin, atunci ar fi semnalul clar că Putin începe să piardă controlul la nivelul regimului pe care şi l-a construit.”<br/><br/>Apasă butonul „PLAY” pentru a asculta interviul integral!<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Vladimir Putin a obținut peste 87% din voturile exprimate în scrutinul desfășurat în perioada 15-17 martie. Mai mulți lideri din Occident și opoziția rusă consideră că alegerile din Rusia nu au fost nici libere, nici corecte. Cu alegerile cîștigate, Putin poate rămîne la putere pînă cel puțin în 2030. Însă nemulțumirile și frustrările rușilor mocnesc. Care sînt scenariile posibile pentru Rusia și pentru Vladimir Putin? L-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.</p><p><em>Ce spune acest scor electoral de 87% despre regimul lui Vladimir Putin?</em></p><p>Claudiu Degeratu: „Discutăm despre o confirmare a prezenţei unui regim autocratic, o consolidare a dictaturii personale a lui Vladimir Putin şi o alunecare puternică spre modelele de state totalitare, exemplul cel mai la îndemînă fiind Coreea de Nord.”</p><p><em>Există alternativă la Vladimir Putin? Cum poate fi creată, încurajată?</em></p><p>Claudiu Degeratu: „E foarte greu. Sigur, în afara ţării se poate face o alternativă politică, dar, ca orice mişcare politică din afara ţării, ar avea puţină legitimitate în interior. În acest moment alternativa politică este posibilă doar prin generarea unei facţiuni în interiorul regimului. Pentru că partidele politice de fapt nu mai există, există o structură politică atent controlată de Vladimir Putin, structură care n-are nici autonomie, nici libertate faţă de decidentul de la Kremlin. Cînd vom avea o facţiune politică în interiorul regimului Putin, atunci ar fi semnalul clar că Putin începe să piardă controlul la nivelul regimului pe care şi l-a construit.”<br/><br/>Apasă butonul „PLAY” pentru a asculta interviul integral!<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14712624-rusia-dupa-alegeri-inca-ase-ani-cu-putin-citeva-scenarii-posibile.mp3" length="19089279" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ue2dwhfxbwksvqx104832x3fi2f5?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14712624</guid>
    <pubDate>Mon, 18 Mar 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14712624/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14712624/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14712624/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14712624/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1586</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>112</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Subterana onirică: o discuție cu Lavinia Braniște despre universul straniu din „Pază umană”</itunes:title>
    <title>Subterana onirică: o discuție cu Lavinia Braniște despre universul straniu din „Pază umană”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cunoscută pentru romanele sale realiste, ancorate în lumea de azi, Lavinia Braniște a publicat recent un volum straniu, pe granița dintre poezie și proză, numit „Pază umană” și apărut la Editura Dezarticulat. E un text scris la persoana întîi, pe vocea unui personaj masculin, care povestește vise, coșmaruri mai degrabă, un personaj surprins între vis și veghe, într-un efort de gîndire și de exprimare de sine. Tot acest amestec de vis-veghe se petrece sub pămînt, la metrou, în tuneluri sau pe ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cunoscută pentru romanele sale realiste, ancorate în lumea de azi, Lavinia Braniște a publicat recent un volum straniu, pe granița dintre poezie și proză, numit „Pază umană” și apărut la Editura Dezarticulat. E un text scris la persoana întîi, pe vocea unui personaj masculin, care povestește vise, coșmaruri mai degrabă, un personaj surprins între vis și veghe, într-un efort de gîndire și de exprimare de sine. Tot acest amestec de vis-veghe se petrece sub pămînt, la metrou, în tuneluri sau pe peroane. Un univers sub semnul oniricului, al stranietății, total diferit de universul cu care eram obișnuiți din proza autoarei. Am vorbit cu Lavinia Braniște despre noul său volum, dar și despre relația ei cu scrisul și cu lumea editorială.</p><p>Lavinia Braniște despre „Pază umană”: „Eu cred că este un poem în proză. Mi-am dorit foarte mult să fiu poetă. E una dintre suferințele mele tainice că nu sînt poetă. Eu sînt prozatoare, în esența mea. Îmi place să povestesc, îmi plac personajele. Dar fiindcă textul acesta e într-o colecție de poezie, îndrăznesc să spun că e un poem, un poem pe care eu, ca prozatoare, n-am știut să-l scriu altfel decît în proză.”</p><p>Sînt și cîteva personaje care îl însoțesc pe cel care spune povestea: cățeaua, vocile din difuzoare, femeia care conduce un tren, Povestitorul, Gardianul, personaje arhetipale, foarte puțin descrise dar foarte puternice.<br/>Lavinia Braniște: „Gardianul e un personaj care vine din nevoia noastră de a ne simți ocrotiți în lumea aceasta pulverizată și atomizată în care sîntem atît de singuri. A venit din nevoia mea de a mă simți ocrotită de cineva în toate conflictele, în toată confuzia și disperarea care ne înconjoară. Ultimii ani au fost foarte complicați și nu de puține ori am simțit că vreau să mă ocrotească cineva și n-are cine. E și un pic de ironie aici că taman gardianul de la metrou e acela. Dar e o nevoie reală și sinceră.” <br/>Mai multe aflați ascultînd acest interviu.</p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cunoscută pentru romanele sale realiste, ancorate în lumea de azi, Lavinia Braniște a publicat recent un volum straniu, pe granița dintre poezie și proză, numit „Pază umană” și apărut la Editura Dezarticulat. E un text scris la persoana întîi, pe vocea unui personaj masculin, care povestește vise, coșmaruri mai degrabă, un personaj surprins între vis și veghe, într-un efort de gîndire și de exprimare de sine. Tot acest amestec de vis-veghe se petrece sub pămînt, la metrou, în tuneluri sau pe peroane. Un univers sub semnul oniricului, al stranietății, total diferit de universul cu care eram obișnuiți din proza autoarei. Am vorbit cu Lavinia Braniște despre noul său volum, dar și despre relația ei cu scrisul și cu lumea editorială.</p><p>Lavinia Braniște despre „Pază umană”: „Eu cred că este un poem în proză. Mi-am dorit foarte mult să fiu poetă. E una dintre suferințele mele tainice că nu sînt poetă. Eu sînt prozatoare, în esența mea. Îmi place să povestesc, îmi plac personajele. Dar fiindcă textul acesta e într-o colecție de poezie, îndrăznesc să spun că e un poem, un poem pe care eu, ca prozatoare, n-am știut să-l scriu altfel decît în proză.”</p><p>Sînt și cîteva personaje care îl însoțesc pe cel care spune povestea: cățeaua, vocile din difuzoare, femeia care conduce un tren, Povestitorul, Gardianul, personaje arhetipale, foarte puțin descrise dar foarte puternice.<br/>Lavinia Braniște: „Gardianul e un personaj care vine din nevoia noastră de a ne simți ocrotiți în lumea aceasta pulverizată și atomizată în care sîntem atît de singuri. A venit din nevoia mea de a mă simți ocrotită de cineva în toate conflictele, în toată confuzia și disperarea care ne înconjoară. Ultimii ani au fost foarte complicați și nu de puține ori am simțit că vreau să mă ocrotească cineva și n-are cine. E și un pic de ironie aici că taman gardianul de la metrou e acela. Dar e o nevoie reală și sinceră.” <br/>Mai multe aflați ascultînd acest interviu.</p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14695381-subterana-onirica-o-discu-ie-cu-lavinia-brani-te-despre-universul-straniu-din-paza-umana.mp3" length="18675526" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/b7c7tx6qehlbv5sqomv9gaj4azbk?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14695381</guid>
    <pubDate>Fri, 15 Mar 2024 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14695381/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14695381/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14695381/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14695381/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1552</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>111</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Legea AI: Cum protejăm democrația și libertățile în era Inteligenței Artificiale?</itunes:title>
    <title>Legea AI: Cum protejăm democrația și libertățile în era Inteligenței Artificiale?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate legea care reglementează dezvoltarea sistemelor de inteligenţă artificială, Legea AI. Actul normativ vizează protejarea drepturilor fundamentale, a democrației și statului de drept, sustenabilitatea mediului în fața sistemelor de inteligenţă artificială, cu grad ridicat de risc. Este primul regulament din lume pe această temă. Ce interzice, cum ne protejează democrația dar și libertatea? L-am întrebat pe Bogdan Manolea, consultant juridic, ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate legea care reglementează dezvoltarea sistemelor de inteligenţă artificială, Legea AI. Actul normativ vizează protejarea drepturilor fundamentale, a democrației și statului de drept, sustenabilitatea mediului în fața sistemelor de inteligenţă artificială, cu grad ridicat de risc. Este primul regulament din lume pe această temă. Ce interzice, cum ne protejează democrația dar și libertatea? L-am întrebat pe Bogdan Manolea, consultant juridic, specialist în dreptul tehnologiei informațiilor. </p><p><em>Este legislativul european în pas cu dezvoltarea tehnologiei?</em></p><p>Bogdan Manolea: „N-aș spune asta, n-aș fi atît de optimist. N-are cum o legislație să fie în pas cu dezvoltarea tehnică, dar n-aș spune nici că sîntem cu prea mulți pași în urmă. De altfel, acest regulament, care va fi adoptat de Uniunea Europeană, are un cadru extrem de general de reglementare. Dacă vă uitați cu atenție la chestiunile adoptate, ele nu privesc niște obligații specifice pentru ChatGPT, de exemplu. Ci vorbesc de categorii largi, de sisteme de inteligență artificială, de domenii de riscuri, de analize de impact, de obligații de transparență. Numai în România se vine cu legi care spun că trebuie pe 10% dintr-un viodeoclip să pui ceva. La nivel european se înțelege că tehnologia se va dezvolta și că trebuie să păstrezi principiul de neutralitate tehnologică și un principiu de neutralitate legală, adică să te gîndești și la ce o să vină în viitor.”  <br/>Mai multe aflați ascultînd acest interviu...<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate legea care reglementează dezvoltarea sistemelor de inteligenţă artificială, Legea AI. Actul normativ vizează protejarea drepturilor fundamentale, a democrației și statului de drept, sustenabilitatea mediului în fața sistemelor de inteligenţă artificială, cu grad ridicat de risc. Este primul regulament din lume pe această temă. Ce interzice, cum ne protejează democrația dar și libertatea? L-am întrebat pe Bogdan Manolea, consultant juridic, specialist în dreptul tehnologiei informațiilor. </p><p><em>Este legislativul european în pas cu dezvoltarea tehnologiei?</em></p><p>Bogdan Manolea: „N-aș spune asta, n-aș fi atît de optimist. N-are cum o legislație să fie în pas cu dezvoltarea tehnică, dar n-aș spune nici că sîntem cu prea mulți pași în urmă. De altfel, acest regulament, care va fi adoptat de Uniunea Europeană, are un cadru extrem de general de reglementare. Dacă vă uitați cu atenție la chestiunile adoptate, ele nu privesc niște obligații specifice pentru ChatGPT, de exemplu. Ci vorbesc de categorii largi, de sisteme de inteligență artificială, de domenii de riscuri, de analize de impact, de obligații de transparență. Numai în România se vine cu legi care spun că trebuie pe 10% dintr-un viodeoclip să pui ceva. La nivel european se înțelege că tehnologia se va dezvolta și că trebuie să păstrezi principiul de neutralitate tehnologică și un principiu de neutralitate legală, adică să te gîndești și la ce o să vină în viitor.”  <br/>Mai multe aflați ascultînd acest interviu...<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14689920-legea-ai-cum-protejam-democra-ia-i-liberta-ile-in-era-inteligen-ei-artificiale.mp3" length="16952006" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/8wrwhh1n41oxl2pv4alzoc8hfi67?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14689920</guid>
    <pubDate>Thu, 14 Mar 2024 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14689920/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14689920/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14689920/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14689920/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1407</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>110</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Conflict între instituțiile europene: Parlamentul cere Curții de Justiție a UE să se pronunțe cu privire la legalitatea deblocării fondurilor destinate Ungariei</itunes:title>
    <title>Conflict între instituțiile europene: Parlamentul cere Curții de Justiție a UE să se pronunțe cu privire la legalitatea deblocării fondurilor destinate Ungariei</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Conflict între instituțiile Uniunii Europene: Parlamentul European intenționează să dea în judecată Comisia Europeană pentru că a deblocat fondurile destinate Ungariei, care fuseseră înghețate din cauza unor chestiuni legate de respectarea drepturilor omului și a statului de drept. Decizia deblocării a 10,2 miliarde de euro pentru Ungaria a fost luată în ajunul summit-ului Uniunii Europene din decembrie 2023, unde urma să se decidă acordarea unui nou ajutor și începerea negocierilor de aderar...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Conflict între instituțiile Uniunii Europene: Parlamentul European intenționează să dea în judecată Comisia Europeană pentru că a deblocat fondurile destinate Ungariei, care fuseseră înghețate din cauza unor chestiuni legate de respectarea drepturilor omului și a statului de drept. Decizia deblocării a 10,2 miliarde de euro pentru Ungaria a fost luată în ajunul summit-ului Uniunii Europene din decembrie 2023, unde urma să se decidă acordarea unui nou ajutor și începerea negocierilor de aderare pentru Ucraina, în contextul în care premierul ungar Viktor Orban amenința să se poziționeze împotriva acestor măsuri. Vorbim despre acest conflict cu <b>Luciana Ghica</b>, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, şi analistul de politică internațională <b>Marius Ghincea.</b></p><p><em>Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că Ungaria a adoptat o lege nouă privind  reforma justiției, conform recomandărilor din raportul privind statul de drept, ceea ce îi permite accesul la fondurile Uniunii Europene. Ce temei are acuzația Parlamentului European?</em></p><p>Luciana Ghica: „Pe de-o parte Comisia Europeană spune că Ungaria nu-şi îndeplineşte toate obligaţiile legate de stat de drept şi democraţie, pe de altă parte, tot Comisia spune că pe o bucăţică, cel puţin, şi le îndeplineşte. Ceea ce, din punct de vedere logic nu e neapărat o contradicţie, fapt subliniat şi de vice-preşedinta Parlamentului European, care a afirmat de curînd că acest caz e destul de slab şi nu se aşteaptă să existe cîştig de cauză pentru Parlament la Curtea Europeană de Justiţie, chiar dacă acest caz va ajunge acolo.” </p><p><em>E o dovadă de slăbiciune sau, dimpotrivă, de forţă, de coeziune pentru instituţiile europene acest conflict?</em></p><p>Marius Ghincea: „Este un exemplu că la nivel instituţional democraţia funcţionează. Faptul că instituţiile se ciondănesc şi nu sînt de acord între ele este un semnal că există diferenţe de opinie, că există pluralism, care este una dintre valorile fundamentale ale democraţiei. Şi e un semnal că nu există la nivel european o cabală sau un grup de elită ai cărui membri gîndesc la fel şi au un mare plan pentru UE şi pentru restul lumii, aşa cum creează deseori impresia actori eurosceptici.” <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Conflict între instituțiile Uniunii Europene: Parlamentul European intenționează să dea în judecată Comisia Europeană pentru că a deblocat fondurile destinate Ungariei, care fuseseră înghețate din cauza unor chestiuni legate de respectarea drepturilor omului și a statului de drept. Decizia deblocării a 10,2 miliarde de euro pentru Ungaria a fost luată în ajunul summit-ului Uniunii Europene din decembrie 2023, unde urma să se decidă acordarea unui nou ajutor și începerea negocierilor de aderare pentru Ucraina, în contextul în care premierul ungar Viktor Orban amenința să se poziționeze împotriva acestor măsuri. Vorbim despre acest conflict cu <b>Luciana Ghica</b>, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, şi analistul de politică internațională <b>Marius Ghincea.</b></p><p><em>Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că Ungaria a adoptat o lege nouă privind  reforma justiției, conform recomandărilor din raportul privind statul de drept, ceea ce îi permite accesul la fondurile Uniunii Europene. Ce temei are acuzația Parlamentului European?</em></p><p>Luciana Ghica: „Pe de-o parte Comisia Europeană spune că Ungaria nu-şi îndeplineşte toate obligaţiile legate de stat de drept şi democraţie, pe de altă parte, tot Comisia spune că pe o bucăţică, cel puţin, şi le îndeplineşte. Ceea ce, din punct de vedere logic nu e neapărat o contradicţie, fapt subliniat şi de vice-preşedinta Parlamentului European, care a afirmat de curînd că acest caz e destul de slab şi nu se aşteaptă să existe cîştig de cauză pentru Parlament la Curtea Europeană de Justiţie, chiar dacă acest caz va ajunge acolo.” </p><p><em>E o dovadă de slăbiciune sau, dimpotrivă, de forţă, de coeziune pentru instituţiile europene acest conflict?</em></p><p>Marius Ghincea: „Este un exemplu că la nivel instituţional democraţia funcţionează. Faptul că instituţiile se ciondănesc şi nu sînt de acord între ele este un semnal că există diferenţe de opinie, că există pluralism, care este una dintre valorile fundamentale ale democraţiei. Şi e un semnal că nu există la nivel european o cabală sau un grup de elită ai cărui membri gîndesc la fel şi au un mare plan pentru UE şi pentru restul lumii, aşa cum creează deseori impresia actori eurosceptici.” <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14684289-conflict-intre-institu-iile-europene-parlamentul-cere-cur-ii-de-justi-ie-a-ue-sa-se-pronun-e-cu-privire-la-legalitatea-deblocarii-fondurilor-destinate-ungariei.mp3" length="18840000" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/atanw1ucnptbxndt88fusnnp340q?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14684289</guid>
    <pubDate>Wed, 13 Mar 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14684289/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14684289/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14684289/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14684289/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1567</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>109</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>De la penalizare la prevenție. Ce fel de politici anti-drog în România?</itunes:title>
    <title>De la penalizare la prevenție. Ce fel de politici anti-drog în România?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Potrivit unui studiu realizat de Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie în peste 100 de orașe, consumul de droguri din București e comparabil cu cel din alte mari orașe europene. Analiza apelor reziduale arată că în capitală ketamina este drogul cel mai răspîndit. Nivelul de consum este în timpul săptămînii de trei ori mai mare decît media europeană. În weekend, consumul de cocaină și ecstasy înregistrează o creștere notabilă. Deși consumul de cocaină și metamfetamină din Bucureș...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Potrivit unui studiu realizat de Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie în peste 100 de orașe, consumul de droguri din București e comparabil cu cel din alte mari orașe europene. Analiza apelor reziduale arată că în capitală ketamina este drogul cel mai răspîndit. Nivelul de consum este în timpul săptămînii de trei ori mai mare decît media europeană. În weekend, consumul de cocaină și ecstasy înregistrează o creștere notabilă. Deși consumul de cocaină și metamfetamină din București este ceva mai scăzut față alte orașe cuprinse în acest studiu, datele sugerează totuși un consum însemnat – oricum, mult mai mare decît se credea. România nu mai este, de ceva vreme, doar o țară de tranzit pentru drogurile de mare risc. Pentru autorități, e o provocare uriașă – mai ales că drogurile fac victime. Politicile antidrog vizează însă mai degrabă sancționarea consumatorilor decît prevenția. Și, oricum, nu par să dea rezultate. Ce e de făcut? Am întrebat-o pe Alina Dumitriu, lucrătoare socială, specializată în adicţie, co-autoare a studiului „Politicile publice antidrog în România. Între justiție penală și sănătate publică”, </p><p><a href='https://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/20633.pdf'>https://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/20633.pdf</a> </p><p>Alina Dumitriu: „Nu avem servicii de informare cum trebuie, nu avem campanii de informare. Potrivit studiilor, tinerii încep să consume de la vîrsta de 12 ani. Iar noi de-abia acvum avem paturi pe o secţie. A apărut primul centru post-cură, în cadrul Spitalului Voila, este o iniţiativă privată. În sfîrşit, tinerii sub 18 ani au unde să meargă la un centru post-cură. Adulţii nu au unde să meargă la un centru post-cură, după ce merg în spital să facă detoxifiere. Pot să se ducă numai în privat – unde sînt, oricum, opţiuni foarte puţine –, dacă-şi permit sume foarte mari, sau în afara ţării.” <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Potrivit unui studiu realizat de Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie în peste 100 de orașe, consumul de droguri din București e comparabil cu cel din alte mari orașe europene. Analiza apelor reziduale arată că în capitală ketamina este drogul cel mai răspîndit. Nivelul de consum este în timpul săptămînii de trei ori mai mare decît media europeană. În weekend, consumul de cocaină și ecstasy înregistrează o creștere notabilă. Deși consumul de cocaină și metamfetamină din București este ceva mai scăzut față alte orașe cuprinse în acest studiu, datele sugerează totuși un consum însemnat – oricum, mult mai mare decît se credea. România nu mai este, de ceva vreme, doar o țară de tranzit pentru drogurile de mare risc. Pentru autorități, e o provocare uriașă – mai ales că drogurile fac victime. Politicile antidrog vizează însă mai degrabă sancționarea consumatorilor decît prevenția. Și, oricum, nu par să dea rezultate. Ce e de făcut? Am întrebat-o pe Alina Dumitriu, lucrătoare socială, specializată în adicţie, co-autoare a studiului „Politicile publice antidrog în România. Între justiție penală și sănătate publică”, </p><p><a href='https://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/20633.pdf'>https://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/20633.pdf</a> </p><p>Alina Dumitriu: „Nu avem servicii de informare cum trebuie, nu avem campanii de informare. Potrivit studiilor, tinerii încep să consume de la vîrsta de 12 ani. Iar noi de-abia acvum avem paturi pe o secţie. A apărut primul centru post-cură, în cadrul Spitalului Voila, este o iniţiativă privată. În sfîrşit, tinerii sub 18 ani au unde să meargă la un centru post-cură. Adulţii nu au unde să meargă la un centru post-cură, după ce merg în spital să facă detoxifiere. Pot să se ducă numai în privat – unde sînt, oricum, opţiuni foarte puţine –, dacă-şi permit sume foarte mari, sau în afara ţării.” <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14676067-de-la-penalizare-la-preven-ie-ce-fel-de-politici-anti-drog-in-romania.mp3" length="15641562" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/o8ubqlpr7aiww45cz83uvqvuaelj?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14676067</guid>
    <pubDate>Tue, 12 Mar 2024 20:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14676067/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14676067/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14676067/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14676067/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1297</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>108</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Egalitatea de gen în politică. Pentru o reprezentare echitabilă a femeilor</itunes:title>
    <title>Egalitatea de gen în politică. Pentru o reprezentare echitabilă a femeilor</title>
    <itunes:summary><![CDATA[33% dintre femeile din România ar investi cea mai mare sumă de bani din bugetul de stat în sănătate și 19% ar investi cea mai mare sumă de bani din bugetul de stat în educație, conform studiului „Grija pentru democrație. Interesele politice ale femeilor în 2024”, realizat de sociologii Barbu Mateescu și Claudiu Tufiș, la inițiativa Centrului FILIA. Care sînt preocupările femeilor din România de azi, interesele lor, temele pe care le-ar pune pe agenda publică? În ce măsură sînt femeile repreze...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>33% dintre femeile din România ar investi cea mai mare sumă de bani din bugetul de stat în sănătate și 19% ar investi cea mai mare sumă de bani din bugetul de stat în educație, conform studiului „Grija pentru democrație. Interesele politice ale femeilor în 2024”, realizat de sociologii Barbu Mateescu și Claudiu Tufiș, la inițiativa Centrului FILIA. Care sînt preocupările femeilor din România de azi, interesele lor, temele pe care le-ar pune pe agenda publică? În ce măsură sînt femeile reprezentate în politică și vocea lor e auzită acolo unde se iau deciziile politice? I-am întrebat pe <b>Andreea Bragă</b>, de la Centrul FILIA, şi sociologul <b>Claudiu Tufiș</b>. </p><p><em>E o discrepanţă între domeniile în care femeile ar investi cu prioritate (sănătate, educaţie) şi temele de pe agenda publică. V-a surprins această distanţă?</em></p><p>Andreea Bragă: „Clar. Ne-am bucurat să vedem că sînt nişte poziţionări ferme pe teme mai sensibile pentru partidele politice, cum este avortul. 77% dintre femeile din România nu sînt de acord cu interzicerea avortului. Majoritatea femeilor sînt de acord cu decontarea serviciilor pentru avort. Ne-a surprins foarte tare să vedem că, din păcate, 35% dintre femei cunosc cel puţin o femeie care a întreţinut relaţii sexuale fără voia ei. Deci vorbim de un nivel uriaş de violenţă sexuală şi asta ar trebui să fie o temă esenţială pentru partide. Partidele ar trebui să se ocupe de această temă nu numai discursiv, da sîntem împotriva violenţei, fiindcă am depăşit momentul aceasta, sîntem sătule de discurs, vrem să vedem lucruri concrete. Încă nu avem un centru de criză operaţional pentru victimele violenţei sexuale nicăieri în România, din partea statului.”</p><p><em>La întrebarea „Dacă ar exista mai multe femei în politică, credeți că interesele dumneavoastră ar fi mai bine reprezentate?”, 46,6% dintre femei au răspuns pozitiv. 44,6% au răspuns că nu ar fi nici o diferență dacă ar fi mai multe femei în politică. Cum interpretați aceste rezultate?</em></p><p>Claudiu Tufiș: „Asta înseamnă că spre 90% dintre femei spun că dacă vor fi mai multe femei în politică, fie va fi la fel, fie va fi mai bine decît este. Ceea ce automat înseamnă că ar fi o idee bună să creştem numărul femeilor cărora li se permite să intre în politică. Sînt o grămadă de studii făcute pe ţări care au crescut procentul femeilor active în politică, fie la nivel de parlament, fie la nivelul administraţiei locale. Şi oriunde am avut o creştere a procentului de femei active în politică s-a întîmplat un lucru fenomenal: au început să fie puse pe agendă aceste lucruri care contează şi pentru femei. Cînd parlamentul este în proporţie de 90% format din bărbaţi, ei discută doar despre lucrurile care-i preocupă pe ei şi sînt mai puţin interesaţi de educaţie, sănătate, de teme care sînt prioritare pentru femei.”<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>33% dintre femeile din România ar investi cea mai mare sumă de bani din bugetul de stat în sănătate și 19% ar investi cea mai mare sumă de bani din bugetul de stat în educație, conform studiului „Grija pentru democrație. Interesele politice ale femeilor în 2024”, realizat de sociologii Barbu Mateescu și Claudiu Tufiș, la inițiativa Centrului FILIA. Care sînt preocupările femeilor din România de azi, interesele lor, temele pe care le-ar pune pe agenda publică? În ce măsură sînt femeile reprezentate în politică și vocea lor e auzită acolo unde se iau deciziile politice? I-am întrebat pe <b>Andreea Bragă</b>, de la Centrul FILIA, şi sociologul <b>Claudiu Tufiș</b>. </p><p><em>E o discrepanţă între domeniile în care femeile ar investi cu prioritate (sănătate, educaţie) şi temele de pe agenda publică. V-a surprins această distanţă?</em></p><p>Andreea Bragă: „Clar. Ne-am bucurat să vedem că sînt nişte poziţionări ferme pe teme mai sensibile pentru partidele politice, cum este avortul. 77% dintre femeile din România nu sînt de acord cu interzicerea avortului. Majoritatea femeilor sînt de acord cu decontarea serviciilor pentru avort. Ne-a surprins foarte tare să vedem că, din păcate, 35% dintre femei cunosc cel puţin o femeie care a întreţinut relaţii sexuale fără voia ei. Deci vorbim de un nivel uriaş de violenţă sexuală şi asta ar trebui să fie o temă esenţială pentru partide. Partidele ar trebui să se ocupe de această temă nu numai discursiv, da sîntem împotriva violenţei, fiindcă am depăşit momentul aceasta, sîntem sătule de discurs, vrem să vedem lucruri concrete. Încă nu avem un centru de criză operaţional pentru victimele violenţei sexuale nicăieri în România, din partea statului.”</p><p><em>La întrebarea „Dacă ar exista mai multe femei în politică, credeți că interesele dumneavoastră ar fi mai bine reprezentate?”, 46,6% dintre femei au răspuns pozitiv. 44,6% au răspuns că nu ar fi nici o diferență dacă ar fi mai multe femei în politică. Cum interpretați aceste rezultate?</em></p><p>Claudiu Tufiș: „Asta înseamnă că spre 90% dintre femei spun că dacă vor fi mai multe femei în politică, fie va fi la fel, fie va fi mai bine decît este. Ceea ce automat înseamnă că ar fi o idee bună să creştem numărul femeilor cărora li se permite să intre în politică. Sînt o grămadă de studii făcute pe ţări care au crescut procentul femeilor active în politică, fie la nivel de parlament, fie la nivelul administraţiei locale. Şi oriunde am avut o creştere a procentului de femei active în politică s-a întîmplat un lucru fenomenal: au început să fie puse pe agendă aceste lucruri care contează şi pentru femei. Cînd parlamentul este în proporţie de 90% format din bărbaţi, ei discută doar despre lucrurile care-i preocupă pe ei şi sînt mai puţin interesaţi de educaţie, sănătate, de teme care sînt prioritare pentru femei.”<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14669192-egalitatea-de-gen-in-politica-pentru-o-reprezentare-echitabila-a-femeilor.mp3" length="19940863" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/4435z6h0ds6oyksh2xn8comc0pk9?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14669192</guid>
    <pubDate>Mon, 11 Mar 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14669192/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14669192/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14669192/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14669192/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1658</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>107</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ruxandra Cesereanu despre întruchipările și măștile feminității</itunes:title>
    <title>Ruxandra Cesereanu despre întruchipările și măștile feminității</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ruxandra Cesereanu a publicat recent antologia de poezie „Panteră neagră am fost cîndva”, apărută la editura Cartier, în prestigioasa serie Cartier de colecție. Ruxandra Cesereanu este, de la finalul lui 2023, președinta PEN România. Vorbim despre poezia ei dar și despre misiunea PEN România de a apăra libertatea, demnitatea și drepturile scriitoarelor și scriitorilor, despre proiectele pentru 2024 și despre semnificația zilei de 8 martie.  Antologia „Panteră neagră am fost cîndva” cuprinde p...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ruxandra Cesereanu a publicat recent antologia de poezie „Panteră neagră am fost cîndva”, apărută la editura Cartier, în prestigioasa serie Cartier de colecție. Ruxandra Cesereanu este, de la finalul lui 2023, președinta PEN România. Vorbim despre poezia ei dar și despre misiunea PEN România de a apăra libertatea, demnitatea și drepturile scriitoarelor și scriitorilor, despre proiectele pentru 2024 și despre semnificația zilei de 8 martie. <br/>Antologia „Panteră neagră am fost cîndva” cuprinde poeme din volume apărute în perioada 1993-2021. Aproape 30 de ani de scris, în care Ruxandra Cesereanu a pus în limbaj poetic un univers personal, populat de figuri feminine cu alură mitică, măști sau ipostaze arhetipale care explorează un trecut deopotrivă colectiv și personal, deopotrivă psihic și istoric. Cum s-a conturat această căutare poetică, această încercare de înțelegere a lumilor din care venim?<br/>Ruxandra Cesereanu: „Eu, la începuturi, voiam să scriu o poezie masculină, să fiu poet, nu poetă. E foarte bine că sînt poetă, consider acum. Dar la început aveam dorința să mă axez pe o anumită virilitate de afirmare, ca imagine. Apoi, treptat mi-am dat seama: căutarea mea e de cu totul alt tip, dacă mă interesează să aflu cine sînt. (...) Ce m-a interesat a fost să reușesc ca, pe această scenă a fantasmelor, să ajung la niște partituri de cunoaștere, să înțeleg ce sînt. Măștile feminine pe care le utilizez în poezia mea sînt, toate, niște ipostaze de căutare a unei căi femeiești, prin varii substitute teatrale, histrionice. Dar întotdeauna e vorba de această <em>questa</em>.”</p><p><em>Ai vreo explicație pentru care la începuturi voiai să fii poet și nu poetă?<br/></em>Ruxandra Cesereanu: „Evident. Lumea noastră literară era o lume a bărbaților, o lume patriarhală. Și, ăsta-i adevărul, nu văd de ce să ne tot ferim de cuvinte, era o lume misogină, în care foarte rar erau acceptate scriitoarele femei, în sensul de a fi recunoscute. Existau cîteva nume dar ele erau numărabile pe degete. Eu am avut noroc pentru că am avut doi susținători în familie: tatăl meu, Domițian, și perechea mea, Corin. Ei mereu mi-au explicat că lumea în care intru este o lume a bărbaților și că-mi va fi greu să intru în această lume și să o străbat. Dar amîndoi mi-au spus un lucru esențial: să nu abandonez căutarea drumului meu, să merg pînă la capăt, în ciuda obstacolelor și a dificultăților.” </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ruxandra Cesereanu a publicat recent antologia de poezie „Panteră neagră am fost cîndva”, apărută la editura Cartier, în prestigioasa serie Cartier de colecție. Ruxandra Cesereanu este, de la finalul lui 2023, președinta PEN România. Vorbim despre poezia ei dar și despre misiunea PEN România de a apăra libertatea, demnitatea și drepturile scriitoarelor și scriitorilor, despre proiectele pentru 2024 și despre semnificația zilei de 8 martie. <br/>Antologia „Panteră neagră am fost cîndva” cuprinde poeme din volume apărute în perioada 1993-2021. Aproape 30 de ani de scris, în care Ruxandra Cesereanu a pus în limbaj poetic un univers personal, populat de figuri feminine cu alură mitică, măști sau ipostaze arhetipale care explorează un trecut deopotrivă colectiv și personal, deopotrivă psihic și istoric. Cum s-a conturat această căutare poetică, această încercare de înțelegere a lumilor din care venim?<br/>Ruxandra Cesereanu: „Eu, la începuturi, voiam să scriu o poezie masculină, să fiu poet, nu poetă. E foarte bine că sînt poetă, consider acum. Dar la început aveam dorința să mă axez pe o anumită virilitate de afirmare, ca imagine. Apoi, treptat mi-am dat seama: căutarea mea e de cu totul alt tip, dacă mă interesează să aflu cine sînt. (...) Ce m-a interesat a fost să reușesc ca, pe această scenă a fantasmelor, să ajung la niște partituri de cunoaștere, să înțeleg ce sînt. Măștile feminine pe care le utilizez în poezia mea sînt, toate, niște ipostaze de căutare a unei căi femeiești, prin varii substitute teatrale, histrionice. Dar întotdeauna e vorba de această <em>questa</em>.”</p><p><em>Ai vreo explicație pentru care la începuturi voiai să fii poet și nu poetă?<br/></em>Ruxandra Cesereanu: „Evident. Lumea noastră literară era o lume a bărbaților, o lume patriarhală. Și, ăsta-i adevărul, nu văd de ce să ne tot ferim de cuvinte, era o lume misogină, în care foarte rar erau acceptate scriitoarele femei, în sensul de a fi recunoscute. Existau cîteva nume dar ele erau numărabile pe degete. Eu am avut noroc pentru că am avut doi susținători în familie: tatăl meu, Domițian, și perechea mea, Corin. Ei mereu mi-au explicat că lumea în care intru este o lume a bărbaților și că-mi va fi greu să intru în această lume și să o străbat. Dar amîndoi mi-au spus un lucru esențial: să nu abandonez căutarea drumului meu, să merg pînă la capăt, în ciuda obstacolelor și a dificultăților.” </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14651963-ruxandra-cesereanu-despre-intruchiparile-i-ma-tile-feminita-ii.mp3" length="21115829" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/nozpz8x2hgu0khv7wvt0b7l2zr5e?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14651963</guid>
    <pubDate>Fri, 08 Mar 2024 14:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14651963/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14651963/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14651963/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14651963/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1756</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>106</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Bullying și violență în școli: ce rol are comunitatea în prevenție? </itunes:title>
    <title>Bullying și violență în școli: ce rol are comunitatea în prevenție? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cum ajung copiii agresori și cum pot fi prevenite situațiile de abuz? Ce rol au profesorii, consilierii școlari, părinții pentru ca școala să fie un spațiu sigur pentru toții copiii? Am vorbit despre violenţa din şcoli cu psihologul Mihaela Dinu, de la „Salvați Copiii România”.  Zilele trecute a apărut știrea că un copil ar fi fost violat de două ori în toaleta școlii „Nicolae Titulescu” din București. Ministra Educației Ligia Deca, care spune că a aflat despre situație din presă, a trimis Co...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cum ajung copiii agresori și cum pot fi prevenite situațiile de abuz? Ce rol au profesorii, consilierii școlari, părinții pentru ca școala să fie un spațiu sigur pentru toții copiii? Am vorbit despre violenţa din şcoli cu psihologul Mihaela Dinu, de la „Salvați Copiii România”. <br/>Zilele trecute a apărut știrea că un copil ar fi fost violat de două ori în toaleta școlii „Nicolae Titulescu” din București. Ministra Educației Ligia Deca, care spune că a aflat despre situație din presă, a trimis Corpul de Control la școala din Capitală. Directoarea școlii și-a dat demisia. O anchetă penală e în curs de desfășurare. Cum se ajunge la violență și la violență sexuală între copii?  <br/>Mihaela Dinu: „Sînt situaţii în care se ajunge deodată la violenţă şi sînt situaţii în care se ajunge treptat. Ideea este să-i observăm pe copii, să le observăm comportamentele, să vedem cum se intergrează, cum relaţionează, ce replici au între ei. Ca să putem prevedea tipul de interacţiune dintre ei. Bineînţeles prevenţia, educaţia au un rol extrem de important în mediul şcolar, educaţia atît a părinţilor, cît şi a copiilor.”<br/><em>Cine ar trebui să se ocupe de prevenţie? <br/></em>Mihaela Dinu: „Noi toţi ar trebui să observăm. Trebuie să credem cînd copilul ne mărturiseşte că se întîmplă ceva cu el. Dacă vorbim de părinţi, vorbim de partea de comunicare, cum sudez relaţia, cum îl fac pe copil să fie apropiat, cum fac să fiu persoana lui de încredere. Dacă ne referim la cadrele didactice, ele nu modelează copiii doar din punct de vedere cognitiv, ci şi emoţional. Haideţi să fim atenţi şi la nevoile copiilor. Îi formăm şi ca personalităţi, formăm caractere în şcoală.” <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cum ajung copiii agresori și cum pot fi prevenite situațiile de abuz? Ce rol au profesorii, consilierii școlari, părinții pentru ca școala să fie un spațiu sigur pentru toții copiii? Am vorbit despre violenţa din şcoli cu psihologul Mihaela Dinu, de la „Salvați Copiii România”. <br/>Zilele trecute a apărut știrea că un copil ar fi fost violat de două ori în toaleta școlii „Nicolae Titulescu” din București. Ministra Educației Ligia Deca, care spune că a aflat despre situație din presă, a trimis Corpul de Control la școala din Capitală. Directoarea școlii și-a dat demisia. O anchetă penală e în curs de desfășurare. Cum se ajunge la violență și la violență sexuală între copii?  <br/>Mihaela Dinu: „Sînt situaţii în care se ajunge deodată la violenţă şi sînt situaţii în care se ajunge treptat. Ideea este să-i observăm pe copii, să le observăm comportamentele, să vedem cum se intergrează, cum relaţionează, ce replici au între ei. Ca să putem prevedea tipul de interacţiune dintre ei. Bineînţeles prevenţia, educaţia au un rol extrem de important în mediul şcolar, educaţia atît a părinţilor, cît şi a copiilor.”<br/><em>Cine ar trebui să se ocupe de prevenţie? <br/></em>Mihaela Dinu: „Noi toţi ar trebui să observăm. Trebuie să credem cînd copilul ne mărturiseşte că se întîmplă ceva cu el. Dacă vorbim de părinţi, vorbim de partea de comunicare, cum sudez relaţia, cum îl fac pe copil să fie apropiat, cum fac să fiu persoana lui de încredere. Dacă ne referim la cadrele didactice, ele nu modelează copiii doar din punct de vedere cognitiv, ci şi emoţional. Haideţi să fim atenţi şi la nevoile copiilor. Îi formăm şi ca personalităţi, formăm caractere în şcoală.” <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14647052-bullying-i-violen-a-in-coli-ce-rol-are-comunitatea-in-preven-ie.mp3" length="17836018" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/f5v7tlbwabnmxqxw6b4fh91y7tlq?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14647052</guid>
    <pubDate>Thu, 07 Mar 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14647052/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14647052/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14647052/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14647052/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1482</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>105</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Valentin Naumescu: „Partidele americane sînt captive ale gerontocraţiei politice” </itunes:title>
    <title>Valentin Naumescu: „Partidele americane sînt captive ale gerontocraţiei politice” </title>
    <itunes:summary><![CDATA[În noiembrie vom asista, probabil, din nou, la o confruntare între Donald Trump și Joe Biden pentru funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii. Ei au cîștigat alegerile primare din cîteva state americane, suficient de multe pînă acum ca să își asigure locul în competiția finală. Am vorbit cu Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, despre sistemul electoral american, despre cei doi candidaţi probabi...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În noiembrie vom asista, probabil, din nou, la o confruntare între Donald Trump și Joe Biden pentru funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii. Ei au cîștigat alegerile primare din cîteva state americane, suficient de multe pînă acum ca să își asigure locul în competiția finală. Am vorbit cu Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, despre sistemul electoral american, despre cei doi candidaţi probabili, despre viziunile lor cu privire la politica externă a SUA, dar şi la problemele interne. </p><p><em>În noiembrie, Donald Trump va avea 78 de ani iar Joe Biden 82. Cum de nici unul dintre cele două partide, Republican și Democrat, nu au reușit în ultimii ani să pregătească și să propună candidați credibili mai tineri?</em></p><p>Valentin Naumescu: „E vorba, pe de-o parte, de un nivel de notorietate foarte mare pe care trebuie să-l aibă candidatul pentru a putea fi nominalizat de partid. Joe Biden face politică din anii ʼ70, la democraţi, iar Donald Trump şi-a cîştigat notorietatea cu ani în urmă într-un show de televiziune şi a fost, şi el, preşedinte al SUA. Un al doilea criteriu sînt banii. E deja nevoie de sume uriaşe de bani pentru a susţine o campanie prezidenţială. Au fost multe discuţii în acest sens în SUA, în anii din urmă, s-a ajuns la sume astronomice pe care un candidat mai tînăr şi mai puţin cunoscut, dar poate foarte bun şi mult mai bine pregătit, nu va putea niciodată să le aibă şi să concureze un candidat din primele două categorii. Şi se ajunge la această situaţie dezamăgitoare, cu democraţia şi partidele americane captive ale gerontocraţiei politice.”</p><p><em>Alegerile americane din noiembrie sînt mai ales o bătălie pe voturile nehotărîţilor. Care sînt argumentele fiecărui candidat pentru a-i atrage pe cei care nu se pricep neapărat la politică?</em></p><p>Valentin Naumescu: „Joe Biden va miza pe experienţa lui politică foarte îndelungată. El face politică din anii ʼ70, la diferite niveluri, statal, federal, e extraordinar de experimentat şi în politica internă dar şi în relaţiile internaţionale. Este un om cumpătat, raţional, echilibrat. Cei care vor să fie în siguranţă că dau America pe mîinle unui om care se pricepe şi care nu are excese, sigur că Joe Biden este soluţia. De partea cealaltă, Donald Trump li se va adresa mînioşilor, celor care au avut de pierdut în ultimii ani ca nivel de viaţă, putere de cumpărare, joburi, celor cărora nu le plac migranţii, care cred că America se prăbuşeşte, că e în declin împreună cu valorile ei tradiţionale, creştine. Acesta va fi discursul vehement al lui Donald Trump, care va arăta că numai el, dacă s-ar întoarce la Casa Albă, ar putea să salveze Statele Unite din această criză.” <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În noiembrie vom asista, probabil, din nou, la o confruntare între Donald Trump și Joe Biden pentru funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii. Ei au cîștigat alegerile primare din cîteva state americane, suficient de multe pînă acum ca să își asigure locul în competiția finală. Am vorbit cu Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, despre sistemul electoral american, despre cei doi candidaţi probabili, despre viziunile lor cu privire la politica externă a SUA, dar şi la problemele interne. </p><p><em>În noiembrie, Donald Trump va avea 78 de ani iar Joe Biden 82. Cum de nici unul dintre cele două partide, Republican și Democrat, nu au reușit în ultimii ani să pregătească și să propună candidați credibili mai tineri?</em></p><p>Valentin Naumescu: „E vorba, pe de-o parte, de un nivel de notorietate foarte mare pe care trebuie să-l aibă candidatul pentru a putea fi nominalizat de partid. Joe Biden face politică din anii ʼ70, la democraţi, iar Donald Trump şi-a cîştigat notorietatea cu ani în urmă într-un show de televiziune şi a fost, şi el, preşedinte al SUA. Un al doilea criteriu sînt banii. E deja nevoie de sume uriaşe de bani pentru a susţine o campanie prezidenţială. Au fost multe discuţii în acest sens în SUA, în anii din urmă, s-a ajuns la sume astronomice pe care un candidat mai tînăr şi mai puţin cunoscut, dar poate foarte bun şi mult mai bine pregătit, nu va putea niciodată să le aibă şi să concureze un candidat din primele două categorii. Şi se ajunge la această situaţie dezamăgitoare, cu democraţia şi partidele americane captive ale gerontocraţiei politice.”</p><p><em>Alegerile americane din noiembrie sînt mai ales o bătălie pe voturile nehotărîţilor. Care sînt argumentele fiecărui candidat pentru a-i atrage pe cei care nu se pricep neapărat la politică?</em></p><p>Valentin Naumescu: „Joe Biden va miza pe experienţa lui politică foarte îndelungată. El face politică din anii ʼ70, la diferite niveluri, statal, federal, e extraordinar de experimentat şi în politica internă dar şi în relaţiile internaţionale. Este un om cumpătat, raţional, echilibrat. Cei care vor să fie în siguranţă că dau America pe mîinle unui om care se pricepe şi care nu are excese, sigur că Joe Biden este soluţia. De partea cealaltă, Donald Trump li se va adresa mînioşilor, celor care au avut de pierdut în ultimii ani ca nivel de viaţă, putere de cumpărare, joburi, celor cărora nu le plac migranţii, care cred că America se prăbuşeşte, că e în declin împreună cu valorile ei tradiţionale, creştine. Acesta va fi discursul vehement al lui Donald Trump, care va arăta că numai el, dacă s-ar întoarce la Casa Albă, ar putea să salveze Statele Unite din această criză.” <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14638816-valentin-naumescu-partidele-americane-sint-captive-ale-gerontocratiei-politice.mp3" length="20399192" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/7xbb599jlhoq798qzsz1ww78hsli?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14638816</guid>
    <pubDate>Wed, 06 Mar 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14638816/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14638816/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14638816/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14638816/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1695</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>104</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Fatma Yilmaz (istoric) despre războiul din Gaza: „Moartea nu are etnie, nu are naţionalitate şi nu are religie”</itunes:title>
    <title>Fatma Yilmaz (istoric) despre războiul din Gaza: „Moartea nu are etnie, nu are naţionalitate şi nu are religie”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[La Cairo au loc negocieri, mediate de  Egipt, Qatar și Statele Unite ale Americii, pentru obținerea unui armistițiu în Fîșia Gaza înainte de Ramadan, luna sfîntă a musulmanilor, care începe în 10 martie. Vicepreședinta SUA, Kamala Harris, a făcut un apel pentru încetarea imediată a focului, atenționînd asupra crizei umanitare de proporții din Gaza și cerînd guvernului israelian să se implice în creșterea semnificativă a fluxul de ajutoare. Ce șanse există pentru un acord privind un armis...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>La Cairo au loc negocieri, mediate de  Egipt, Qatar și Statele Unite ale Americii, pentru obținerea unui armistițiu în Fîșia Gaza înainte de Ramadan, luna sfîntă a musulmanilor, care începe în 10 martie. Vicepreședinta SUA, Kamala Harris, a făcut un apel pentru încetarea imediată a focului, atenționînd asupra crizei umanitare de proporții din Gaza și cerînd guvernului israelian să se implice în creșterea semnificativă a fluxul de ajutoare. Ce șanse există pentru un acord privind un armistițiu? Am întrebat-o pe Fatma Yilmaz, istoric.</p><p><em>Negocierile pentru un armistiţiu durează de cîteva săptămîni. De ce e atît de complicat să se găsească o soluție pentru încetarea focului?</em></p><p>Fatma Yilmaz: „Chiar dacă aceste discuţii se poartă în nişte camere frumos, modern, elegant aranjate, negocierile se fac pe urmele sîngelui, pe urmele morţii unor oameni, cei mai mulţi dintre ei nevinovaţi. Negocierile sînt grele din cauza vehemenţei ambelor părţi dar şi a celor care sînt în afara conflictului. Şi pentru că la masă sînt puse interese politice, concepte care vin din relaţiile internaţionale, din interesele unor state şi pentru că vieţile umane devin un fapt de mîna a doua.”</p><p><em>Cum se vede acest conflict din exterior? Care sînt principalele nevoi ale civililor afectaţi de război?</em></p><p>Fatma Yilmaz: „A potenţa violenţa şi a ţine, ca la un meci de fotbal, cu o echipă sau cu alta, şi a-i asmuţi pe unii împotriva altora este una dintre cele mai dezamăgitoare atitudini pe care am putut să le văd în aceste luni. Încă de la începutul conflictului am spus ceva public: fiecare parte să-şi potolească exaltaţii. De fiecare parte există oameni dornici de violenţă. Să facă un pas în spate. În acest moment, palestinienii au nevoie în primul rînd de hrană, de medicamente, au nevoie să trăiască. Israelienii au nevoie să se simtă în siguranţă în ţara lor, să fie înapoiaţi ostaticii în viaţă şi să nu mai existe acel element intrinsec al Hamas, antisemitismul.” </p><p><em>Ce se va întîmpla după război cu Fîșia Gaza, cu oamenii care acum suferă de foame și de lipsa condițiilor elementare pentru a trăi?</em></p><p>Fatma Yilmaz: „Primul lucru şi cel mai important este să se oprească violenţa. Armele să tacă şi de-o parte şi de cealaltă. După care, respiro şi trebuie gîndită o soluţie. Dar nu trebuie să fim naivi. Ideea că oamenii ăştia vor trăi în pace în următorii douăzeci de ani nu e deloc sustenabilă. Primul pas de care au nevoie este să-şi accepte suferinţele şi faptul că şi unii, şi alţii au produs suferinţă. Nu putem să punem în balanţă cît de mult au suferit unii şi cît de mult au suferit ceilalţi. Moartea nu are etnie, nu are naţionalitate şi nu are religie. Durerea unui om nu se caracterizează prin astfel de concepte. Ca să facă un pas înainte, au nevoie să accepte că şi-au produs traume unii altora şi să accepte memoria colectivă care e dezastruoasă.”  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>La Cairo au loc negocieri, mediate de  Egipt, Qatar și Statele Unite ale Americii, pentru obținerea unui armistițiu în Fîșia Gaza înainte de Ramadan, luna sfîntă a musulmanilor, care începe în 10 martie. Vicepreședinta SUA, Kamala Harris, a făcut un apel pentru încetarea imediată a focului, atenționînd asupra crizei umanitare de proporții din Gaza și cerînd guvernului israelian să se implice în creșterea semnificativă a fluxul de ajutoare. Ce șanse există pentru un acord privind un armistițiu? Am întrebat-o pe Fatma Yilmaz, istoric.</p><p><em>Negocierile pentru un armistiţiu durează de cîteva săptămîni. De ce e atît de complicat să se găsească o soluție pentru încetarea focului?</em></p><p>Fatma Yilmaz: „Chiar dacă aceste discuţii se poartă în nişte camere frumos, modern, elegant aranjate, negocierile se fac pe urmele sîngelui, pe urmele morţii unor oameni, cei mai mulţi dintre ei nevinovaţi. Negocierile sînt grele din cauza vehemenţei ambelor părţi dar şi a celor care sînt în afara conflictului. Şi pentru că la masă sînt puse interese politice, concepte care vin din relaţiile internaţionale, din interesele unor state şi pentru că vieţile umane devin un fapt de mîna a doua.”</p><p><em>Cum se vede acest conflict din exterior? Care sînt principalele nevoi ale civililor afectaţi de război?</em></p><p>Fatma Yilmaz: „A potenţa violenţa şi a ţine, ca la un meci de fotbal, cu o echipă sau cu alta, şi a-i asmuţi pe unii împotriva altora este una dintre cele mai dezamăgitoare atitudini pe care am putut să le văd în aceste luni. Încă de la începutul conflictului am spus ceva public: fiecare parte să-şi potolească exaltaţii. De fiecare parte există oameni dornici de violenţă. Să facă un pas în spate. În acest moment, palestinienii au nevoie în primul rînd de hrană, de medicamente, au nevoie să trăiască. Israelienii au nevoie să se simtă în siguranţă în ţara lor, să fie înapoiaţi ostaticii în viaţă şi să nu mai existe acel element intrinsec al Hamas, antisemitismul.” </p><p><em>Ce se va întîmpla după război cu Fîșia Gaza, cu oamenii care acum suferă de foame și de lipsa condițiilor elementare pentru a trăi?</em></p><p>Fatma Yilmaz: „Primul lucru şi cel mai important este să se oprească violenţa. Armele să tacă şi de-o parte şi de cealaltă. După care, respiro şi trebuie gîndită o soluţie. Dar nu trebuie să fim naivi. Ideea că oamenii ăştia vor trăi în pace în următorii douăzeci de ani nu e deloc sustenabilă. Primul pas de care au nevoie este să-şi accepte suferinţele şi faptul că şi unii, şi alţii au produs suferinţă. Nu putem să punem în balanţă cît de mult au suferit unii şi cît de mult au suferit ceilalţi. Moartea nu are etnie, nu are naţionalitate şi nu are religie. Durerea unui om nu se caracterizează prin astfel de concepte. Ca să facă un pas înainte, au nevoie să accepte că şi-au produs traume unii altora şi să accepte memoria colectivă care e dezastruoasă.”  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14633228-fatma-yilmaz-istoric-despre-razboiul-din-gaza-moartea-nu-are-etnie-nu-are-nationalitate-si-nu-are-religie.mp3" length="18423096" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/z9z0674lheore4x4av4b3akcs7h2?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14633228</guid>
    <pubDate>Tue, 05 Mar 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14633228/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14633228/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14633228/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14633228/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1532</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>103</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Democrația pe contrasens. Pericolul extremismelor în Europa</itunes:title>
    <title>Democrația pe contrasens. Pericolul extremismelor în Europa</title>
    <itunes:summary><![CDATA[De cîțiva ani deja vorbim despre ascensiunea partidelor de extremă dreapta în Europa. Ce șanse au aceste formațiuni politice să obțină procente semnificative la alegerile europarlamentare din iunie? Care ar fi riscul pentru democrație și pentru instituțiile Uniunii Europene ca partidele radicale să aibă o importantă reprezentare în Parlamentul European? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.  Nu orice partid care nu e c...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>De cîțiva ani deja vorbim despre ascensiunea partidelor de extremă dreapta în Europa. Ce șanse au aceste formațiuni politice să obțină procente semnificative la alegerile europarlamentare din iunie? Care ar fi riscul pentru democrație și pentru instituțiile Uniunii Europene ca partidele radicale să aibă o importantă reprezentare în Parlamentul European? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. </p><p><em>Nu orice partid care nu e centrist e, automat, extremist. Cum identificăm un partid drept radical sau extremist?</em></p><p>Camil Pârvu: „Există un fel de consens partajat între mai multe forţe politice după Al Doilea Război Mondial privind reconstrucţia, stabilirea statelor sociale, privind cîteva politici publice esenţiale şi valorice care să definească comunităţile politice respective. Ce fac aceste partide pe care le numim radicale, de extremă dreaptă sau radicale populiste este, pe de-o parte, să respingă acest consens postbelic valoric şi, în termeni de politici publice, să spună că aceste valori şi aceste politici nu mai sînt valabile, sînt dăunătoare naţiunilor, sînt preluate de clase politice corupte şi caste politice trădătoare în raport cu interesul naţional. Şi, pe de altă parte, să propună cîteva teme care erau evitate sau nu se regăseau printre temele principale ale celorlalte partide politice în ultimii ani, de la migraţie la războaiele culturale.” </p><p><em>Cum a început ascensiunea extremismului de dreapta în Europa ultimilor ani, ce taxează alegătorii prin asemenea opțiuni?</em></p><p>Camil Pârvu: „Există două mari curente. Unul care explică ascensiunea extremei drepte prin chestiuni culturale, identitare. Este o reacţie la un cosmopolitism, o globalizare care, spun ei, distruge identităţile şi ne face să ne întoarcem la tăria unor entităţi tradiţionale – familie, naţiune, pămînt. Sînt chestiuni care ţin de reacţiile identitare ale unei societăţi bulversate de multiple crize şi care se repliază pe identităţile clasice, cunoscute şi tradiţionale. O altă explicaţie este că e vorba despre incertitudini economice, e vorba despre oameni care trăiesc un proces de decădere, oameni care se considerau a fi clasa mijlocie şi brusc, din cauza unor circumstanţe sociale şi economice nu-şi mai permit lucrurile pe care şi le permiteau înainte. Conştientizarea decăderii din clasa mijlocie creează genul acesta de iritare, de frustrare şi de furie, de dorinţă de a pedepsi pe cineva pentru criza în care te afli.”</p><p> <b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>De cîțiva ani deja vorbim despre ascensiunea partidelor de extremă dreapta în Europa. Ce șanse au aceste formațiuni politice să obțină procente semnificative la alegerile europarlamentare din iunie? Care ar fi riscul pentru democrație și pentru instituțiile Uniunii Europene ca partidele radicale să aibă o importantă reprezentare în Parlamentul European? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. </p><p><em>Nu orice partid care nu e centrist e, automat, extremist. Cum identificăm un partid drept radical sau extremist?</em></p><p>Camil Pârvu: „Există un fel de consens partajat între mai multe forţe politice după Al Doilea Război Mondial privind reconstrucţia, stabilirea statelor sociale, privind cîteva politici publice esenţiale şi valorice care să definească comunităţile politice respective. Ce fac aceste partide pe care le numim radicale, de extremă dreaptă sau radicale populiste este, pe de-o parte, să respingă acest consens postbelic valoric şi, în termeni de politici publice, să spună că aceste valori şi aceste politici nu mai sînt valabile, sînt dăunătoare naţiunilor, sînt preluate de clase politice corupte şi caste politice trădătoare în raport cu interesul naţional. Şi, pe de altă parte, să propună cîteva teme care erau evitate sau nu se regăseau printre temele principale ale celorlalte partide politice în ultimii ani, de la migraţie la războaiele culturale.” </p><p><em>Cum a început ascensiunea extremismului de dreapta în Europa ultimilor ani, ce taxează alegătorii prin asemenea opțiuni?</em></p><p>Camil Pârvu: „Există două mari curente. Unul care explică ascensiunea extremei drepte prin chestiuni culturale, identitare. Este o reacţie la un cosmopolitism, o globalizare care, spun ei, distruge identităţile şi ne face să ne întoarcem la tăria unor entităţi tradiţionale – familie, naţiune, pămînt. Sînt chestiuni care ţin de reacţiile identitare ale unei societăţi bulversate de multiple crize şi care se repliază pe identităţile clasice, cunoscute şi tradiţionale. O altă explicaţie este că e vorba despre incertitudini economice, e vorba despre oameni care trăiesc un proces de decădere, oameni care se considerau a fi clasa mijlocie şi brusc, din cauza unor circumstanţe sociale şi economice nu-şi mai permit lucrurile pe care şi le permiteau înainte. Conştientizarea decăderii din clasa mijlocie creează genul acesta de iritare, de frustrare şi de furie, de dorinţă de a pedepsi pe cineva pentru criza în care te afli.”</p><p> <b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14625002-democra-ia-pe-contrasens-pericolul-extremismelor-in-europa.mp3" length="18203605" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/7r7iwl10upvkoj5ucdtx6lhuas4j?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14625002</guid>
    <pubDate>Mon, 04 Mar 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14625002/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14625002/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14625002/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14625002/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1510</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>102</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Miruna Vlada: „Îmi doresc de la literatura mea să pună sub semnul întrebării presiunile sociale”</itunes:title>
    <title>Miruna Vlada: „Îmi doresc de la literatura mea să pună sub semnul întrebării presiunile sociale”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Literaturhaus Berlin organizează festivalul „Donʼt Look Back”, curatoriat de Ricarda Ciontoş, o serie de întîlniri cu scriitori şi artişti din România şi Republica Moldova. Poeta Miruna Vlada participă la festival. Am vorbit cu ea despre originalitatea acestui eveniment, care pune împreună scriitori și artiști din cele două țări și scriitori născuți în România care acum trăiesc în țări de limbă germană, precum și despre tema discuției din 2 martie, „Responsabilizare”, la care va participa și ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Literaturhaus Berlin organizează festivalul „Donʼt Look Back”, curatoriat de Ricarda Ciontoş, o serie de întîlniri cu scriitori şi artişti din România şi Republica Moldova. Poeta Miruna Vlada participă la festival. Am vorbit cu ea despre originalitatea acestui eveniment, care pune împreună scriitori și artiști din cele două țări și scriitori născuți în România care acum trăiesc în țări de limbă germană, precum și despre tema discuției din 2 martie, „Responsabilizare”, la care va participa și ea. </p><p><em>Ce semnificație crezi că are numele festivalului, „Donʼt Look Back”?<br/></em>Miruna Vlada: „E momentul să nu mai prezentăm România ca un fiind un stat ex-comunist. Sîntem deja de 16 ani membri în Uniunea Europeană și sîntem mult mai mult decît un simplu stat fost comunist. Așa aș vedea acest <em>Donʼt Look Back</em>. Tot trecutul nostru și tot ce ne făcea să fim un stat din Est, fost comunist, acum ar trebui deconstruit, problematizat, pus sub semnul întrebării și ar trebui găsite alte tipuri de atribute pentru literatura noastră și a celei din Republica Moldova.”</p><p>Miruna Vlada a debutat în 2004 cu volumul „Poemextrauterine”, urmat de „Pauza dintre vene”, „Bosnia. Partaj” și „Prematur”.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Literaturhaus Berlin organizează festivalul „Donʼt Look Back”, curatoriat de Ricarda Ciontoş, o serie de întîlniri cu scriitori şi artişti din România şi Republica Moldova. Poeta Miruna Vlada participă la festival. Am vorbit cu ea despre originalitatea acestui eveniment, care pune împreună scriitori și artiști din cele două țări și scriitori născuți în România care acum trăiesc în țări de limbă germană, precum și despre tema discuției din 2 martie, „Responsabilizare”, la care va participa și ea. </p><p><em>Ce semnificație crezi că are numele festivalului, „Donʼt Look Back”?<br/></em>Miruna Vlada: „E momentul să nu mai prezentăm România ca un fiind un stat ex-comunist. Sîntem deja de 16 ani membri în Uniunea Europeană și sîntem mult mai mult decît un simplu stat fost comunist. Așa aș vedea acest <em>Donʼt Look Back</em>. Tot trecutul nostru și tot ce ne făcea să fim un stat din Est, fost comunist, acum ar trebui deconstruit, problematizat, pus sub semnul întrebării și ar trebui găsite alte tipuri de atribute pentru literatura noastră și a celei din Republica Moldova.”</p><p>Miruna Vlada a debutat în 2004 cu volumul „Poemextrauterine”, urmat de „Pauza dintre vene”, „Bosnia. Partaj” și „Prematur”.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14608682-miruna-vlada-imi-doresc-de-la-literatura-mea-sa-puna-sub-semnul-intrebarii-presiunile-sociale.mp3" length="21341593" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/dvw11qm7q23xncxiljox3dhppwky?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14608682</guid>
    <pubDate>Fri, 01 Mar 2024 18:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14608682/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14608682/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14608682/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14608682/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1775</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>101</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Rusia înainte de alegeri. Noua tranșeocrație. De ce amenință Putin cu bîta nucleară? - o convorbire cu istoricul Cosmin Popa</itunes:title>
    <title>Rusia înainte de alegeri. Noua tranșeocrație. De ce amenință Putin cu bîta nucleară? - o convorbire cu istoricul Cosmin Popa</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele Vladimir Putin a ținut joi un lung discurs în Parlamentul rus, în care a acuzat din nou Occidentul că vrea să atace Rusia și a amenințat din nou cu arme nucleare. În perioada 15-17 martie vor avea loc alegeri prezidențiale în Federaţia Rusă. Iulia Navalnaia, văduva lui Alexei Navalnîi, opozantul rus care a murit în închisoare, a ținut un discurs în Parlamentul European, în care a spus că „Putin este liderul unui grup de crimă organizată”. Vineri, 1 martie, are loc înmormîntarea l...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele Vladimir Putin a ținut joi un lung discurs în Parlamentul rus, în care a acuzat din nou Occidentul că vrea să atace Rusia și a amenințat din nou cu arme nucleare. În perioada 15-17 martie vor avea loc alegeri prezidențiale în Federaţia Rusă. Iulia Navalnaia, văduva lui Alexei Navalnîi, opozantul rus care a murit în închisoare, a ținut un discurs în Parlamentul European, în care a spus că „Putin este liderul unui grup de crimă organizată”. Vineri, 1 martie, are loc înmormîntarea lui Alexei Navalnîi. Despre toate acestea am vorbit cu istoricul<b> Cosmin Popa, </b>specialist în spaţiul ex-sovietic şi în istoria Războiului Rece.</p><p>Cosmin Popa despre discursul lui Putin: „Am avut tot timpul impresia că ascult discursurile lui Ceauşescu de la prezentarea planurilor de perspectivă din timpul plenarelor Comitetului Central. Asta poate părea hilar, dar nu e. Putin a anunţat acum o economie cu o componentă etatistă foarte puternică, cu o componentă de planificare foarte puternică şi asta nu înseamnă întoarcerea la comunism, ci înseamnă mobilizarea economiei, care se face sub presiunea a doi factori. Primul este legat de sancţiunile economice internaţionale. Şi al doilea factor este şi mai important: faci mobilizarea economiei cînd te pregăteşti de război.”</p><p><em>Mai crede cineva teoriile istorice ale lui Putin? Există susţinere publică pentru război în Rusia?</em></p><p>Cosmin Popa: „Relaţia între istorici şi istoria pe care o prezintă Putin este ca şi cum ai pune un medic să analizeze din perspectivă pur ştiinţifică experienţele întreprinse de Mengele în lagărele de concentrare. Apelul la istorie al lui Putin n-are nimic de-a face cu istoria, are de-a face cu propaganda. Nu ştiu pe cine mai convinge. (...) Există susţinere publică pentru război, dar nu atît de largă precum îi place lui Putin să creadă. Interpretez apelul lui la formarea unei noi elite politice, recrutată din susţinătorii şi participanţii la război – această tranşeocraţie – ca fiind o încercare de a combate creşterea stărilor protestatare în societate, pentru că ele există.”<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele Vladimir Putin a ținut joi un lung discurs în Parlamentul rus, în care a acuzat din nou Occidentul că vrea să atace Rusia și a amenințat din nou cu arme nucleare. În perioada 15-17 martie vor avea loc alegeri prezidențiale în Federaţia Rusă. Iulia Navalnaia, văduva lui Alexei Navalnîi, opozantul rus care a murit în închisoare, a ținut un discurs în Parlamentul European, în care a spus că „Putin este liderul unui grup de crimă organizată”. Vineri, 1 martie, are loc înmormîntarea lui Alexei Navalnîi. Despre toate acestea am vorbit cu istoricul<b> Cosmin Popa, </b>specialist în spaţiul ex-sovietic şi în istoria Războiului Rece.</p><p>Cosmin Popa despre discursul lui Putin: „Am avut tot timpul impresia că ascult discursurile lui Ceauşescu de la prezentarea planurilor de perspectivă din timpul plenarelor Comitetului Central. Asta poate părea hilar, dar nu e. Putin a anunţat acum o economie cu o componentă etatistă foarte puternică, cu o componentă de planificare foarte puternică şi asta nu înseamnă întoarcerea la comunism, ci înseamnă mobilizarea economiei, care se face sub presiunea a doi factori. Primul este legat de sancţiunile economice internaţionale. Şi al doilea factor este şi mai important: faci mobilizarea economiei cînd te pregăteşti de război.”</p><p><em>Mai crede cineva teoriile istorice ale lui Putin? Există susţinere publică pentru război în Rusia?</em></p><p>Cosmin Popa: „Relaţia între istorici şi istoria pe care o prezintă Putin este ca şi cum ai pune un medic să analizeze din perspectivă pur ştiinţifică experienţele întreprinse de Mengele în lagărele de concentrare. Apelul la istorie al lui Putin n-are nimic de-a face cu istoria, are de-a face cu propaganda. Nu ştiu pe cine mai convinge. (...) Există susţinere publică pentru război, dar nu atît de largă precum îi place lui Putin să creadă. Interpretez apelul lui la formarea unei noi elite politice, recrutată din susţinătorii şi participanţii la război – această tranşeocraţie – ca fiind o încercare de a combate creşterea stărilor protestatare în societate, pentru că ele există.”<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14601757-rusia-inainte-de-alegeri-noua-tran-eocra-ie-de-ce-amenin-a-putin-cu-bita-nucleara-o-convorbire-cu-istoricul-cosmin-popa.mp3" length="20330631" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/j7led5djrnpbd1lwt4alcbsm8bwj?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14601757</guid>
    <pubDate>Thu, 29 Feb 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14601757/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14601757/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14601757/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14601757/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1688</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>100</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Violența de gen: un fenomen despre care se tace prea mult </itunes:title>
    <title>Violența de gen: un fenomen despre care se tace prea mult </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Se apropie 1 martie, 8 martie, se va vorbi despre „ziua femeii”, „ziua mamei” și mai puțin despre „ziua internațională a drepturilor femeii”. Se va vorbi despre rolurile de soție și de mamă ale femeii și mai puțin despre problemele cu care se confruntă femeile zi de zi. Recent, „Macarena” Erikăi Isac, o piesă muzicală care vorbește despre violența împotriva femeilor, despre hărțuire și abuz și despre frică, a stîrnit enorm de multe reacții. Multe femei au spus că au recunoscut tabloul descris...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Se apropie 1 martie, 8 martie, se va vorbi despre „ziua femeii”, „ziua mamei” și mai puțin despre „ziua internațională a drepturilor femeii”. Se va vorbi despre rolurile de soție și de mamă ale femeii și mai puțin despre problemele cu care se confruntă femeile zi de zi. Recent, „Macarena” Erikăi Isac, o piesă muzicală care vorbește despre violența împotriva femeilor, despre hărțuire și abuz și despre frică, a stîrnit enorm de multe reacții. Multe femei au spus că au recunoscut tabloul descris în piesa pe care au considerat-o un manifest împotriva violenței cu care se confruntă adesea. Vorbim despre fenomenul violenței împotriva femeilor cu Oana Băluță, conf. univ. la Universitatea din București și cadru didactic asociat la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), şi Andreea Rusu, directoare executivă la Centrul FILIA. </p><p><em>Din cel mai recent „Barometru al violenței de gen”, cel din 2022, aflăm că România nu are un sistem care să culeagă date despre violența împotriva femeilor, nu cunoaștem deci amploarea reală a acestui fenomen. De ce nu avem mecanismele necesare colectării permanente a acestor date? </em></p><p>Andreea Rusu: „Atunci cînd femeile nu sînt în poziţii de decizie, fie că vorbim despre Parlament, Guvern, ministere sau autorităţile publice, atunci experienţele lor nu sînt reprezentate corect. Niciodată tema violenţei împotriva femeilor nu a fost o prioritate a vreunuia dintre guvernele din România. 34% dintre femeile din România cunosc cel puţin o femeie care a trecut prin viol. Bineînţeles, această situaţie este în continuare subraportată, pentru că sînt foarte multe femei care trec prin violenţă sexuală dar nu vorbesc cu nimeni. Şi-atunci, oricît de şocantă este, cifra poate să fie cu mult mai mare. Deci avem nevoie de femei în politică, în funcţii de decizie, care să facă din violenţa împotriva femeilor o prioritate şi să ajungem să înţelegem amplitudinea fenomenului prin studii, prin date colectate de autorităţile statului.”</p><p><em>Normalizarea formelor de violenţă împotriva femeilor ţine de mentalitate. Cum o putem schimba?</em></p><p>Oana Băluţă: „Dacă chiar ne dorim să schimbăm substanţial modalităţile de a ne raporta unul la celălalt avem nevoie de educaţie de gen. Noi discutăm despre acest tip de educaţie de foarte mulţi ani. Sîntem în 2024, România este un stat democratic din anii ʼ90 dar pînă acum Ministerul Educaţiei nu a făcut nimic în această direcţie. Am ratat trei decenii în care puteam schimba mentalităţi. ONG-urile nu au capacitatea instituţională, infrastructura pe care le are Ministerul Educaţiei. Ba mai mult, Ministerul Educaţiei are, potrivit legii, responsabilități în raport cu prevenirea şi combaterea violenţei de gen.” <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Se apropie 1 martie, 8 martie, se va vorbi despre „ziua femeii”, „ziua mamei” și mai puțin despre „ziua internațională a drepturilor femeii”. Se va vorbi despre rolurile de soție și de mamă ale femeii și mai puțin despre problemele cu care se confruntă femeile zi de zi. Recent, „Macarena” Erikăi Isac, o piesă muzicală care vorbește despre violența împotriva femeilor, despre hărțuire și abuz și despre frică, a stîrnit enorm de multe reacții. Multe femei au spus că au recunoscut tabloul descris în piesa pe care au considerat-o un manifest împotriva violenței cu care se confruntă adesea. Vorbim despre fenomenul violenței împotriva femeilor cu Oana Băluță, conf. univ. la Universitatea din București și cadru didactic asociat la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), şi Andreea Rusu, directoare executivă la Centrul FILIA. </p><p><em>Din cel mai recent „Barometru al violenței de gen”, cel din 2022, aflăm că România nu are un sistem care să culeagă date despre violența împotriva femeilor, nu cunoaștem deci amploarea reală a acestui fenomen. De ce nu avem mecanismele necesare colectării permanente a acestor date? </em></p><p>Andreea Rusu: „Atunci cînd femeile nu sînt în poziţii de decizie, fie că vorbim despre Parlament, Guvern, ministere sau autorităţile publice, atunci experienţele lor nu sînt reprezentate corect. Niciodată tema violenţei împotriva femeilor nu a fost o prioritate a vreunuia dintre guvernele din România. 34% dintre femeile din România cunosc cel puţin o femeie care a trecut prin viol. Bineînţeles, această situaţie este în continuare subraportată, pentru că sînt foarte multe femei care trec prin violenţă sexuală dar nu vorbesc cu nimeni. Şi-atunci, oricît de şocantă este, cifra poate să fie cu mult mai mare. Deci avem nevoie de femei în politică, în funcţii de decizie, care să facă din violenţa împotriva femeilor o prioritate şi să ajungem să înţelegem amplitudinea fenomenului prin studii, prin date colectate de autorităţile statului.”</p><p><em>Normalizarea formelor de violenţă împotriva femeilor ţine de mentalitate. Cum o putem schimba?</em></p><p>Oana Băluţă: „Dacă chiar ne dorim să schimbăm substanţial modalităţile de a ne raporta unul la celălalt avem nevoie de educaţie de gen. Noi discutăm despre acest tip de educaţie de foarte mulţi ani. Sîntem în 2024, România este un stat democratic din anii ʼ90 dar pînă acum Ministerul Educaţiei nu a făcut nimic în această direcţie. Am ratat trei decenii în care puteam schimba mentalităţi. ONG-urile nu au capacitatea instituţională, infrastructura pe care le are Ministerul Educaţiei. Ba mai mult, Ministerul Educaţiei are, potrivit legii, responsabilități în raport cu prevenirea şi combaterea violenţei de gen.” <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14594479-violen-a-de-gen-un-fenomen-despre-care-se-tace-prea-mult.mp3" length="20465206" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/f4167309lit3b5d9h09zgkdtfl35?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14594479</guid>
    <pubDate>Wed, 28 Feb 2024 18:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14594479/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14594479/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14594479/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14594479/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1702</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>99</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ioana Constantin-Bercean: „În acest moment, soluţia celor două state pare la fel de apropiată şi la fel de îndepărtată în acelaşi timp”</itunes:title>
    <title>Ioana Constantin-Bercean: „În acest moment, soluţia celor două state pare la fel de apropiată şi la fel de îndepărtată în acelaşi timp”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Premierul palestinian Mohammad Shtayyeh și-a dat demisia iar președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, i-a acceptat-o. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat că în câteva săptămâni armata israeliană îi va învinge pe teroriștii Hamas din Fîșia Gaza, chiar dacă ofensiva asupra zonei Rafah, din sudul Gazei, va întîrzia. Președintele american Joe Biden speră că pînă lunea viitoare va exista un armistițiu în războiul dintre Israel și Hamas. Discutăm despre ultimele evoluţii î...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Premierul palestinian Mohammad Shtayyeh și-a dat demisia iar președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, i-a acceptat-o. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat că în câteva săptămâni armata israeliană îi va învinge pe teroriștii Hamas din Fîșia Gaza, chiar dacă ofensiva asupra zonei Rafah, din sudul Gazei, va întîrzia. Președintele american Joe Biden speră că pînă lunea viitoare va exista un armistițiu în războiul dintre Israel și Hamas. Discutăm despre ultimele evoluţii în războiul dintre Israel şi Hamas cu Ioana Constantin-Bercean, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).  </p><p>Ioana Constantin-Bercean: „Problemele sînt destul de complicate pentru că o parte a guvernului israelian a propus interzicearea musulmanilor în Ierusalimul de Est, unde se află cel de-al treilea loc sfînt al islamului, Moscheea Al-Aqsa. Or, o astfel de decizie şi aplicarea ei ar aliena şi mai mult inclusiv acea parte a lumii musulmane care nu sprijină Hamas şi nu este teroristă.” </p><p><em>Ce se va întîmpla după război cu palestinenii din Gaza, care rămîn într-o ţară complet distrusă? </em></p><p>Ioana Constantin-Bercean: „Premierul Netanyahu s-a referit la un control militar al Fîşiei Gaza, un control aproape eminamente israelian, iar asta nu e nici pe departe ceea ce îşi doreşte populaţia palestiniană. (...) În acest moment, soluţia celor două state pare la fel de apropiată şi la fel de îndepărtată în acelaşi timp. Înainte de 7 octombrie, soluţia celor două state era scoasă din orice discuţie. Iar după atacul terorist din 7 octombrie, iată, toată lumea vorbeşte despre soluţia celor două state, foarte intens şi apăsat.”  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Premierul palestinian Mohammad Shtayyeh și-a dat demisia iar președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, i-a acceptat-o. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat că în câteva săptămâni armata israeliană îi va învinge pe teroriștii Hamas din Fîșia Gaza, chiar dacă ofensiva asupra zonei Rafah, din sudul Gazei, va întîrzia. Președintele american Joe Biden speră că pînă lunea viitoare va exista un armistițiu în războiul dintre Israel și Hamas. Discutăm despre ultimele evoluţii în războiul dintre Israel şi Hamas cu Ioana Constantin-Bercean, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).  </p><p>Ioana Constantin-Bercean: „Problemele sînt destul de complicate pentru că o parte a guvernului israelian a propus interzicearea musulmanilor în Ierusalimul de Est, unde se află cel de-al treilea loc sfînt al islamului, Moscheea Al-Aqsa. Or, o astfel de decizie şi aplicarea ei ar aliena şi mai mult inclusiv acea parte a lumii musulmane care nu sprijină Hamas şi nu este teroristă.” </p><p><em>Ce se va întîmpla după război cu palestinenii din Gaza, care rămîn într-o ţară complet distrusă? </em></p><p>Ioana Constantin-Bercean: „Premierul Netanyahu s-a referit la un control militar al Fîşiei Gaza, un control aproape eminamente israelian, iar asta nu e nici pe departe ceea ce îşi doreşte populaţia palestiniană. (...) În acest moment, soluţia celor două state pare la fel de apropiată şi la fel de îndepărtată în acelaşi timp. Înainte de 7 octombrie, soluţia celor două state era scoasă din orice discuţie. Iar după atacul terorist din 7 octombrie, iată, toată lumea vorbeşte despre soluţia celor două state, foarte intens şi apăsat.”  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14586954-ioana-constantin-bercean-in-acest-moment-solutia-celor-doua-state-pare-la-fel-de-apropiata-si-la-fel-de-indepartata-in-acelasi-timp.mp3" length="19055031" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/wb3s9e21dvjum2v40n9sj22n41o9?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14586954</guid>
    <pubDate>Tue, 27 Feb 2024 20:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14586954/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14586954/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14586954/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14586954/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1584</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>98</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Anul electoral 2024. Harababură administrativă, decizii politice întîrziate, drepturi reduse...</itunes:title>
    <title>Anul electoral 2024. Harababură administrativă, decizii politice întîrziate, drepturi reduse...</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Coaliția de la guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare în 9 iunie. Dar ce consecințe tehnice are această decizie? Ce modificări trebuie făcute în plan legislativ într-un timp foarte scurt? Care sînt consecințele comasării pentru alegători și pentru campaniile electorale? L-am întrebat pe Septimius Pârvu, de la Expert Forum, asociaţie care organizează o dezbatere online în 5 martie, la ora 12.00, cu tema „Cum se vor organiza alegerile din 2024?” Septimius Pârvu: ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Coaliția de la guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare în 9 iunie. Dar ce consecințe tehnice are această decizie? Ce modificări trebuie făcute în plan legislativ într-un timp foarte scurt? Care sînt consecințele comasării pentru alegători și pentru campaniile electorale? L-am întrebat pe Septimius Pârvu, de la Expert Forum, asociaţie care organizează o dezbatere online în 5 martie, la ora 12.00, cu tema „<b>Cum se vor organiza alegerile din 2024?</b>”</p><p>Septimius Pârvu: „Modificări vor trebui făcute, pentru că, la cum arată legile, nu prea putem să mergem înainte aşa cu ele. La alegerile anterioare s-a ajuns la situaţia în care de obicei avem o ordonanţă de urgenţă cu foarte puţin timp înainte, care mai reglează anumite aspecte tehnice. Probabil asta va fi soluţia şi acum pentru că nu văd cum mai pot trece toate lucrurile astea prin Parlament. Sigur, e o foarte proastă practică pentru că elaborarea unei ordonanţe de urgenţă e o procedură netransparentă, care ar trebui folosită doar în anumite contexte. (...) Standardul principal este să nu reduci din drepturi. Şi practic asta se întîmplă.”</p><p><em>O modalitate de a măsura calitatea democraţiei este de a stabili dacă alegerile sînt libere şi corecte. La cum se întrevede viitorul electoral, ce puteţi spune?</em></p><p>Septimius Pârvu: „Toată această harababură legislativă şi deciziile politice întîrziate ar putea avea un efect asupra modului în care sînt organizate alegerile. Dar nu vrem să ne antepronunţăm pentru că noi (Expert Forum) o să avem un raport după alegeri în care analizăm toate aspectele legate de procesul electoral, aşa că o să zicem după cum au fost alegerile.”<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Coaliția de la guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare în 9 iunie. Dar ce consecințe tehnice are această decizie? Ce modificări trebuie făcute în plan legislativ într-un timp foarte scurt? Care sînt consecințele comasării pentru alegători și pentru campaniile electorale? L-am întrebat pe Septimius Pârvu, de la Expert Forum, asociaţie care organizează o dezbatere online în 5 martie, la ora 12.00, cu tema „<b>Cum se vor organiza alegerile din 2024?</b>”</p><p>Septimius Pârvu: „Modificări vor trebui făcute, pentru că, la cum arată legile, nu prea putem să mergem înainte aşa cu ele. La alegerile anterioare s-a ajuns la situaţia în care de obicei avem o ordonanţă de urgenţă cu foarte puţin timp înainte, care mai reglează anumite aspecte tehnice. Probabil asta va fi soluţia şi acum pentru că nu văd cum mai pot trece toate lucrurile astea prin Parlament. Sigur, e o foarte proastă practică pentru că elaborarea unei ordonanţe de urgenţă e o procedură netransparentă, care ar trebui folosită doar în anumite contexte. (...) Standardul principal este să nu reduci din drepturi. Şi practic asta se întîmplă.”</p><p><em>O modalitate de a măsura calitatea democraţiei este de a stabili dacă alegerile sînt libere şi corecte. La cum se întrevede viitorul electoral, ce puteţi spune?</em></p><p>Septimius Pârvu: „Toată această harababură legislativă şi deciziile politice întîrziate ar putea avea un efect asupra modului în care sînt organizate alegerile. Dar nu vrem să ne antepronunţăm pentru că noi (Expert Forum) o să avem un raport după alegeri în care analizăm toate aspectele legate de procesul electoral, aşa că o să zicem după cum au fost alegerile.”<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14578685-anul-electoral-2024-harababura-administrativa-decizii-politice-intirziate-drepturi-reduse.mp3" length="18202168" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/um8adfi426op4savkq9atij0c728?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14578685</guid>
    <pubDate>Mon, 26 Feb 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14578685/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14578685/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14578685/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14578685/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1510</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>97</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Scriitoarea Paula Erizanu: „Nevoia de literatură a publicului e mai mare în perioade de restriște decît în perioade de confort”</itunes:title>
    <title>Scriitoarea Paula Erizanu: „Nevoia de literatură a publicului e mai mare în perioade de restriște decît în perioade de confort”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Paula Erizanu a venit de la Chișinău pentru a participa la Festivalul Internațional de Literatură de la Odesa, care, de doi ani, din cauza războiului, a devenit un proiect itinerant. Anul trecut s-a ținut la Batumi, în Georgia, anul acesta se desfășoară la București.  Paula Erizanu a publicat pînă acum trei cărți. Un volum de nonficțiune, „Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o”, la Editura Cartier, un jurnal al protestelor din Republica Moldova din 2009, un volum de poezie, „Ai grij...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Paula Erizanu a venit de la Chișinău pentru a participa la Festivalul Internațional de Literatură de la Odesa, care, de doi ani, din cauza războiului, a devenit un proiect itinerant. Anul trecut s-a ținut la Batumi, în Georgia, anul acesta se desfășoară la București. </p><p>Paula Erizanu a publicat pînă acum trei cărți. Un volum de nonficțiune, „Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o”, la Editura Cartier, un jurnal al protestelor din Republica Moldova din 2009, un volum de poezie, „Ai grijă de tine”, la Editura Charmides, și romanul „Ard pădurile”, apărut la Cartier. A coordonat, împreună cu Alina Purcaru, antologia în trei volume „Un secol de poezie română scrisă de femei”, apărută la Editura Cartier. A lucrat la Londra ca jurnalistă, a fost editor cultural pentru „The Calvert Journal” și a colaborat cu „The Guardian”, BBC, „Financial Times”, „London Review of Books”. Am vorbit cu Paula Erizanu despre interesul pentru Est declanșat odată cu începerea războiului, despre legăturile literare dintre Republica Moldova și România, despre cum e să scrii literatură la cald despre evenimente tragice în plină desfășurare.</p><p>Paula Erizanu: „Interesul României pentru Ucraina a început odată cu interesul Statelor Unite pentru Ucraina. Deși România și Ucraina sînt vecine de atîta timp, uite că a trebuit să înceapă să se cunoască reciproc în această criză.”</p><p><em>De ce e important ca, pe timp de război, scriitorii să continue să vorbească, să continue să participe la evenimente literare, să continue să cheme publicul spre literatură?</em></p><p>Paula Erizanu: „Pentru că asta e meseria noastră. Și, dacă un scriitor simte nevoia să vorbească și să depună mărturie despre ceea ce se întîmplă, trebuie neapărat să o facă. Nevoia de poezie, de literatură a publicului e mai mare în perioade de restriște decît în perioade de confort. În Ucraina sînt scriitori care au devenit <em>rockstaruri</em>, ca Serhii Jadan, de exemplu, la lansările căruia vin sute de oameni și care urmează să-și lanseze un nou volum în una dintre cele mai mari săli din Kiev, cu mii de oameni. E clar că în perioadele de criză avem nevoie să ne simțim conectați unul la altul și literatura e tocmai acea formă de intimitate care ne unește și care ne ajută să ne simțim mai puțin singuri și mai puțin vulnerabili. Dar e și o formă de întoarcere la viața normală, de dinainte de criză.”  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Paula Erizanu a venit de la Chișinău pentru a participa la Festivalul Internațional de Literatură de la Odesa, care, de doi ani, din cauza războiului, a devenit un proiect itinerant. Anul trecut s-a ținut la Batumi, în Georgia, anul acesta se desfășoară la București. </p><p>Paula Erizanu a publicat pînă acum trei cărți. Un volum de nonficțiune, „Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o”, la Editura Cartier, un jurnal al protestelor din Republica Moldova din 2009, un volum de poezie, „Ai grijă de tine”, la Editura Charmides, și romanul „Ard pădurile”, apărut la Cartier. A coordonat, împreună cu Alina Purcaru, antologia în trei volume „Un secol de poezie română scrisă de femei”, apărută la Editura Cartier. A lucrat la Londra ca jurnalistă, a fost editor cultural pentru „The Calvert Journal” și a colaborat cu „The Guardian”, BBC, „Financial Times”, „London Review of Books”. Am vorbit cu Paula Erizanu despre interesul pentru Est declanșat odată cu începerea războiului, despre legăturile literare dintre Republica Moldova și România, despre cum e să scrii literatură la cald despre evenimente tragice în plină desfășurare.</p><p>Paula Erizanu: „Interesul României pentru Ucraina a început odată cu interesul Statelor Unite pentru Ucraina. Deși România și Ucraina sînt vecine de atîta timp, uite că a trebuit să înceapă să se cunoască reciproc în această criză.”</p><p><em>De ce e important ca, pe timp de război, scriitorii să continue să vorbească, să continue să participe la evenimente literare, să continue să cheme publicul spre literatură?</em></p><p>Paula Erizanu: „Pentru că asta e meseria noastră. Și, dacă un scriitor simte nevoia să vorbească și să depună mărturie despre ceea ce se întîmplă, trebuie neapărat să o facă. Nevoia de poezie, de literatură a publicului e mai mare în perioade de restriște decît în perioade de confort. În Ucraina sînt scriitori care au devenit <em>rockstaruri</em>, ca Serhii Jadan, de exemplu, la lansările căruia vin sute de oameni și care urmează să-și lanseze un nou volum în una dintre cele mai mari săli din Kiev, cu mii de oameni. E clar că în perioadele de criză avem nevoie să ne simțim conectați unul la altul și literatura e tocmai acea formă de intimitate care ne unește și care ne ajută să ne simțim mai puțin singuri și mai puțin vulnerabili. Dar e și o formă de întoarcere la viața normală, de dinainte de criză.”  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14564127-scriitoarea-paula-erizanu-nevoia-de-literatura-a-publicului-e-mai-mare-in-perioade-de-restri-te-decit-in-perioade-de-confort.mp3" length="18235801" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/fkap6174wjpgbp5d6xno0og17258?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14564127</guid>
    <pubDate>Sat, 24 Feb 2024 00:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14564127/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14564127/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14564127/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14564127/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1516</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>96</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Doi ani de război. Angela Grămadă: „Dacă Ucraina pierde, pierde lumea democratică”</itunes:title>
    <title>Doi ani de război. Angela Grămadă: „Dacă Ucraina pierde, pierde lumea democratică”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În curînd se împlinesc doi ani de la invazia rusă în Ucraina. Cum a evoluat situaţia Ucrainei în acest timp, ce fac puterile Occidentale pentru a susţine ţara aflată în război, ce impact are în Federaţia Rusă moartea lui Alexei Navalnîi, cel mai important oponent al lui Vladimir Putin? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA). Angela Grămadă: „Ucrainenii vor milita în continuare pentru lucr...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În curînd se împlinesc doi ani de la invazia rusă în Ucraina. Cum a evoluat situaţia Ucrainei în acest timp, ce fac puterile Occidentale pentru a susţine ţara aflată în război, ce impact are în Federaţia Rusă moartea lui Alexei Navalnîi, cel mai important oponent al lui Vladimir Putin? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA).</p><p>Angela Grămadă: „Ucrainenii vor milita în continuare pentru lucruri care sînt sacre pentru ei, naţiunea civică, integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa în luarea deciziilor de politică internă şi externă. Orice s-ar întîmpla, sînt ferm convinşi că vor rezista şi că vor avea într-un final victoria pe care şi-o doresc. (...) Ucrainenii înţeleg un lucru extrem de simplu, care pentru noi poate să pară complicat: dacă Rusia nu va fi înfrîntă şi se va merge spre o pace care le va fi impusă ucrainenilor de afară, de anumiţi parteneri, atunci Rusia va putea să revină, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, cu aceleaşi pretenţii faţă de Ucraina dar şi faţă de alte state asupra cărora a pierdut influenţa geopolitică.”</p><p><em>De ce este important ajutorul Occidentului pentru Ucraina?<br/></em>Angela Grămadă: „Mobilizarea de resurse în favoarea Ucrainei nu se face neapărat doar în favoarea Ucrainei, ea se face pentru lumea democratică. Ucraina suferă pentru dezideratul ei formulat încă din 2013: Ucraina este o ţară europeană. Asta nu a plăcut Federaţiei Ruse. Dacă Ucraina pierde, pierde lumea democratică, nu doar Ucraina, pentru că Rusia nu se va opri.”</p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În curînd se împlinesc doi ani de la invazia rusă în Ucraina. Cum a evoluat situaţia Ucrainei în acest timp, ce fac puterile Occidentale pentru a susţine ţara aflată în război, ce impact are în Federaţia Rusă moartea lui Alexei Navalnîi, cel mai important oponent al lui Vladimir Putin? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA).</p><p>Angela Grămadă: „Ucrainenii vor milita în continuare pentru lucruri care sînt sacre pentru ei, naţiunea civică, integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa în luarea deciziilor de politică internă şi externă. Orice s-ar întîmpla, sînt ferm convinşi că vor rezista şi că vor avea într-un final victoria pe care şi-o doresc. (...) Ucrainenii înţeleg un lucru extrem de simplu, care pentru noi poate să pară complicat: dacă Rusia nu va fi înfrîntă şi se va merge spre o pace care le va fi impusă ucrainenilor de afară, de anumiţi parteneri, atunci Rusia va putea să revină, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, cu aceleaşi pretenţii faţă de Ucraina dar şi faţă de alte state asupra cărora a pierdut influenţa geopolitică.”</p><p><em>De ce este important ajutorul Occidentului pentru Ucraina?<br/></em>Angela Grămadă: „Mobilizarea de resurse în favoarea Ucrainei nu se face neapărat doar în favoarea Ucrainei, ea se face pentru lumea democratică. Ucraina suferă pentru dezideratul ei formulat încă din 2013: Ucraina este o ţară europeană. Asta nu a plăcut Federaţiei Ruse. Dacă Ucraina pierde, pierde lumea democratică, nu doar Ucraina, pentru că Rusia nu se va opri.”</p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14554716-doi-ani-de-razboi-angela-gramada-daca-ucraina-pierde-pierde-lumea-democratica.mp3" length="20204965" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/gas7kbi95g5dl3w86of2k7uhnm3o?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14554716</guid>
    <pubDate>Thu, 22 Feb 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14554716/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14554716/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14554716/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14554716/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1680</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>95</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Gheorghe Erizanu: „Şansa Ucrainei de a învinge Rusia depinde de Europa”</itunes:title>
    <title>Gheorghe Erizanu: „Şansa Ucrainei de a învinge Rusia depinde de Europa”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Și-am să devin erou” de Gheorghe Erizanu este o culegere de texte despre actualitatea politică, socială, culturală din Republica Moldova, crizele majore din trecutul recent, pandemia și invazia rusească în Ucraina, declanșată în 2022. Sînt texte scrise la cald, pentru blog, în perioada 2017-2023. Ele rezistă în timp și compun un tablou al realității complexe din Republica Moldova. Eseistul, jurnalistul, editorul Gheorghe Erizanu, directorul Editurii Cartier din Chişinău, a venit în studioul ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Și-am să devin erou” de Gheorghe Erizanu este o culegere de texte despre actualitatea politică, socială, culturală din Republica Moldova, crizele majore din trecutul recent, pandemia și invazia rusească în Ucraina, declanșată în 2022. Sînt texte scrise la cald, pentru blog, în perioada 2017-2023. Ele rezistă în timp și compun un tablou al realității complexe din Republica Moldova. Eseistul, jurnalistul, editorul Gheorghe Erizanu, directorul Editurii Cartier din Chişinău, a venit în studioul Radio România Cultural să vorbim despre volumul său, despre cum se vede şi se trăieşte războiul din Ucraina cînd locuieşti atît de aproape de front dar şi despre perspectivele europene ale Republicii Moldova. Volumul „Și-am să devin erou” a apărut la Editura Cartier.</p><p>Gheorghe Erizanu: „Blogul de fapt îl scriam pentru a reveni la un sistem de valori în cultură. De fapt asta mă interesează, fiindcă eu cred că cultura este salvarea unei naţiuni.”<br/><em>Cum vă raportaţi la războiul din ţara vecină şi care e atmosfera în Repubica Moldova?<br/></em>Gheorghe Erizanu: „Este un război postcolonial, imperialist. Noi, Republica Moldova, sîntem următorii, fiindcă dacă va cădea Odesa, Republica Moldova cred că în două zile va cădea şi ea. (...) O bună parte dintre cetăţeni se gîndesc ca, în cazul că se rupe linia frontului, să treacă Prutul. (...) Noi avem vorbitori de rusă, care locuiesc în Republica Moldova de 50, de 70 de ani şi care nu vor să vorbească nici un cuvînt în română. Refugiaţii ucraineni, care foarte mulţi erau din Odesa şi erau vorbitori de rusă, nu de ucraineană, atunci cînd voiau să întrebe ceva, pe stradă, primul lucru era <em>Bună ziua</em>, apoi îşi cereau scuze că trec la rusă şi în final spuneau <em>Mulţumesc.</em> Asta e diferenţa între ruşii care au venit din Ucraina şi ruşii care sînt în Republica Moldova.”<br/><em>Cum vedeţi evoluţia războiului?<br/></em>Gheorghe Erizanu: „Sper ca războiul să se sfîrşească în 2025, 2026, dar depinde foarte mult de ce efort va depune Europa pentru a susţine Ucraina. Dacă pierde Ucraina, Europa devine paria şi este la frontiera nemijlocită cu Rusia şi la cheremul ei. Dacă europenii vor înţelege, şansele ca ucrainenii să iasă victorioşi din acest război sînt mari.” </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Și-am să devin erou” de Gheorghe Erizanu este o culegere de texte despre actualitatea politică, socială, culturală din Republica Moldova, crizele majore din trecutul recent, pandemia și invazia rusească în Ucraina, declanșată în 2022. Sînt texte scrise la cald, pentru blog, în perioada 2017-2023. Ele rezistă în timp și compun un tablou al realității complexe din Republica Moldova. Eseistul, jurnalistul, editorul Gheorghe Erizanu, directorul Editurii Cartier din Chişinău, a venit în studioul Radio România Cultural să vorbim despre volumul său, despre cum se vede şi se trăieşte războiul din Ucraina cînd locuieşti atît de aproape de front dar şi despre perspectivele europene ale Republicii Moldova. Volumul „Și-am să devin erou” a apărut la Editura Cartier.</p><p>Gheorghe Erizanu: „Blogul de fapt îl scriam pentru a reveni la un sistem de valori în cultură. De fapt asta mă interesează, fiindcă eu cred că cultura este salvarea unei naţiuni.”<br/><em>Cum vă raportaţi la războiul din ţara vecină şi care e atmosfera în Repubica Moldova?<br/></em>Gheorghe Erizanu: „Este un război postcolonial, imperialist. Noi, Republica Moldova, sîntem următorii, fiindcă dacă va cădea Odesa, Republica Moldova cred că în două zile va cădea şi ea. (...) O bună parte dintre cetăţeni se gîndesc ca, în cazul că se rupe linia frontului, să treacă Prutul. (...) Noi avem vorbitori de rusă, care locuiesc în Republica Moldova de 50, de 70 de ani şi care nu vor să vorbească nici un cuvînt în română. Refugiaţii ucraineni, care foarte mulţi erau din Odesa şi erau vorbitori de rusă, nu de ucraineană, atunci cînd voiau să întrebe ceva, pe stradă, primul lucru era <em>Bună ziua</em>, apoi îşi cereau scuze că trec la rusă şi în final spuneau <em>Mulţumesc.</em> Asta e diferenţa între ruşii care au venit din Ucraina şi ruşii care sînt în Republica Moldova.”<br/><em>Cum vedeţi evoluţia războiului?<br/></em>Gheorghe Erizanu: „Sper ca războiul să se sfîrşească în 2025, 2026, dar depinde foarte mult de ce efort va depune Europa pentru a susţine Ucraina. Dacă pierde Ucraina, Europa devine paria şi este la frontiera nemijlocită cu Rusia şi la cheremul ei. Dacă europenii vor înţelege, şansele ca ucrainenii să iasă victorioşi din acest război sînt mari.” </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14548011-gheorghe-erizanu-sansa-ucrainei-de-a-invinge-rusia-depinde-de-europa.mp3" length="19216644" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/hx23t4f6gpmbbj46sff92tc3hivc?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14548011</guid>
    <pubDate>Wed, 21 Feb 2024 20:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14548011/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14548011/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14548011/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14548011/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1598</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>94</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cronica unui conflict iminent: Israelul amenință cu ofensiva terestră în Rafah pe fondul crizei ostaticilor</itunes:title>
    <title>Cronica unui conflict iminent: Israelul amenință cu ofensiva terestră în Rafah pe fondul crizei ostaticilor</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Dacă Hamas nu eliberează toți ostaticii pînă în 10 martie (data la care începe Ramadanul, luna sfîntă a musulmanilor), Israelul va lansa o ofensivă terestră și în Rafah, au anunțat autoritățile israeliene. Rafah este orașul din sudul Fîșiei Gaza unde s-au refugiat aproximativ 1,3 milioane de oameni, mai mult de jumătate din palestinienii din Fîşia Gaza. În urma atacurilor organizaţiei Hamas din 7 octombrie 2023, peste 1.100 de oameni au fost ucişi şi peste 200 au fost luat ostatici în Gaza. I...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Dacă Hamas nu eliberează toți ostaticii pînă în 10 martie (data la care începe Ramadanul, luna sfîntă a musulmanilor), Israelul va lansa o ofensivă terestră și în Rafah, au anunțat autoritățile israeliene. Rafah este orașul din sudul Fîșiei Gaza unde s-au refugiat aproximativ 1,3 milioane de oameni, mai mult de jumătate din palestinienii din Fîşia Gaza. În urma atacurilor organizaţiei Hamas din 7 octombrie 2023, peste 1.100 de oameni au fost ucişi şi peste 200 au fost luat ostatici în Gaza. Israelul a declanşat o ofensivă militară în urma căreia aproximativ 30.000 de oameni au fost ucişi. Ce șanse sînt pentru pauza umanitară în această zonă, cerută de mai multe state? Ce şanse sînt pentru eliberarea ostaticilor? Care sînt perspectivele pentru Gaza, în condițiile în care premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că „Israelul va menţine un control de securitate deplin asupra tuturor zonelor de la vest de râul Iordan”, reafirmîndu-și opoziția mai veche față de soluția celor două state? I-am întrebat pe Bogdan Nedea, analist de politică internaţională, şi pe profesorul Liviu Rotman, de la SNSPA, directorul Centrului de Studii Israeliene „Theodor Hertzl”. <br/>Bogdan Nedea: „E imposibil să crezi că nu vor exista victime civile [dacă Israelul va lansa ofensiva şi în Rafah]. Există şi 70.000 de răniţi, mulţi dintre ei în stare gravă şi, pe măsură ce ei vor fi privaţi de alimente, de ajutor medical, şi, dacă Rafah va fi asediată, numărul victimelor civile va creşte. Este vorba şi despre felul în care Hamas acţionează: Hamas întotdeauna şi-a ascuns luptătorii în rîndul civililor.” <br/>Liviu Rotman: „Sînt convins de tragedia din Gaza. Dar responsabilă de tragedia palestinienilor este exclusiv organizaţia teroristă Hamas, care foloseşte această populaţie pe post de scut uman şi îi ia şi din ajutoarele pe care le primeşte. (...) Guvernul israelian a făcut în ultima vreme nişte paşi iresponsabili. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu este ostaticul a doi miniştri extremişti care-i impun paşii. Ultima noutate este hotărîrea guvernului israelian de a nu-i lăsa pe arabi să urce la Muntele Templului, care este o treabă foarte gravă. (...) Exista un mic progres în privinţa unui armistiţiu, dar prim-ministrul israelian, din motive politice şi personale, a torpilat aceste tratative. ” <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p><p> </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Dacă Hamas nu eliberează toți ostaticii pînă în 10 martie (data la care începe Ramadanul, luna sfîntă a musulmanilor), Israelul va lansa o ofensivă terestră și în Rafah, au anunțat autoritățile israeliene. Rafah este orașul din sudul Fîșiei Gaza unde s-au refugiat aproximativ 1,3 milioane de oameni, mai mult de jumătate din palestinienii din Fîşia Gaza. În urma atacurilor organizaţiei Hamas din 7 octombrie 2023, peste 1.100 de oameni au fost ucişi şi peste 200 au fost luat ostatici în Gaza. Israelul a declanşat o ofensivă militară în urma căreia aproximativ 30.000 de oameni au fost ucişi. Ce șanse sînt pentru pauza umanitară în această zonă, cerută de mai multe state? Ce şanse sînt pentru eliberarea ostaticilor? Care sînt perspectivele pentru Gaza, în condițiile în care premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că „Israelul va menţine un control de securitate deplin asupra tuturor zonelor de la vest de râul Iordan”, reafirmîndu-și opoziția mai veche față de soluția celor două state? I-am întrebat pe Bogdan Nedea, analist de politică internaţională, şi pe profesorul Liviu Rotman, de la SNSPA, directorul Centrului de Studii Israeliene „Theodor Hertzl”. <br/>Bogdan Nedea: „E imposibil să crezi că nu vor exista victime civile [dacă Israelul va lansa ofensiva şi în Rafah]. Există şi 70.000 de răniţi, mulţi dintre ei în stare gravă şi, pe măsură ce ei vor fi privaţi de alimente, de ajutor medical, şi, dacă Rafah va fi asediată, numărul victimelor civile va creşte. Este vorba şi despre felul în care Hamas acţionează: Hamas întotdeauna şi-a ascuns luptătorii în rîndul civililor.” <br/>Liviu Rotman: „Sînt convins de tragedia din Gaza. Dar responsabilă de tragedia palestinienilor este exclusiv organizaţia teroristă Hamas, care foloseşte această populaţie pe post de scut uman şi îi ia şi din ajutoarele pe care le primeşte. (...) Guvernul israelian a făcut în ultima vreme nişte paşi iresponsabili. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu este ostaticul a doi miniştri extremişti care-i impun paşii. Ultima noutate este hotărîrea guvernului israelian de a nu-i lăsa pe arabi să urce la Muntele Templului, care este o treabă foarte gravă. (...) Exista un mic progres în privinţa unui armistiţiu, dar prim-ministrul israelian, din motive politice şi personale, a torpilat aceste tratative. ” <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p><p> </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14540319-cronica-unui-conflict-iminent-israelul-amenin-a-cu-ofensiva-terestra-in-rafah-pe-fondul-crizei-ostaticilor.mp3" length="17770802" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14540319</guid>
    <pubDate>Tue, 20 Feb 2024 20:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14540319/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14540319/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14540319/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14540319/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1477</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>93</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ioan Stanomir: „Pentru pace nu se poate face decît un singur lucru: să te înarmezi şi să învingi pe cîmpul de luptă”</itunes:title>
    <title>Ioan Stanomir: „Pentru pace nu se poate face decît un singur lucru: să te înarmezi şi să învingi pe cîmpul de luptă”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Conferința de Securitate de la München a avut loc în perioada 16-18 februarie. Discuțiile principale au vizat războaiele din Ucraina și Gaza. Președintele Volodimir Zelenski a făcut din nou apel la ajutor pentru Ucraina. Iar scena conferinței a fost marcată de prezența Iuliei Navalnaia, soția lui Alexei Navalnîi, în ziua în care Rusia a anunțat moartea acestuia într-o închisoare din Siberia. Conferinţa de Securitate de la München nu este spaţiul de rezolvare a conflictelor. Dar ce poate face ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Conferința de Securitate de la München a avut loc în perioada 16-18 februarie. Discuțiile principale au vizat războaiele din Ucraina și Gaza. Președintele Volodimir Zelenski a făcut din nou apel la ajutor pentru Ucraina. Iar scena conferinței a fost marcată de prezența Iuliei Navalnaia, soția lui Alexei Navalnîi, în ziua în care Rusia a anunțat moartea acestuia într-o închisoare din Siberia. Conferinţa de Securitate de la München nu este spaţiul de rezolvare a conflictelor. Dar ce poate face pentru pace? L-am întrebat pe Ioan Stanomir, profesor de drept constituțional la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.  <br/>Ioan Stanomir: „Pentru pace, în momentul de faţă nu se poate face decît un singur lucru: să te înarmezi şi să învingi pe cîmpul de luptă. Atît. Pacea cu Federaţia Rusă se poate construi doar după ce Federaţia Rusă înțelege că nu poate cîştiga acest război. Deocamdată nu numai că nu crede că nu poate cîştiga acest război, dar are sentimentul că pe cîmpul de luptă anumite obiective pot fi îndeplinite. Nu obiectivul maximal al cuceririi Ucrainei, dar un obiectiv semnificativ al alipirii unor teritorii şi al împiedicării Ucrainei de a funcţiona ca un stat eficace.” <br/><em>Ce impact are vestea morții lui Navalnîi în Rusia, a descurajat și mai tare vocile opoziției sau, dimpotrivă, le-a înverșunat?  <br/></em>Ioan Stanomir: „Regimurile din Rusia au fost, cu rare excepţii, probabil prima preşedinţie a lui Elţîn şi sfîrşitul epocii lui Gorbaciov, foarte violente. Ele şi-au omorît întotdeauna opozanţii. (...) Rusia a fost mai mereu un regim represiv, dar gradul de acum de represiune e într-adevăr neliniştitor pentru că se apropie de represiunea din epoca sovietică.”<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Conferința de Securitate de la München a avut loc în perioada 16-18 februarie. Discuțiile principale au vizat războaiele din Ucraina și Gaza. Președintele Volodimir Zelenski a făcut din nou apel la ajutor pentru Ucraina. Iar scena conferinței a fost marcată de prezența Iuliei Navalnaia, soția lui Alexei Navalnîi, în ziua în care Rusia a anunțat moartea acestuia într-o închisoare din Siberia. Conferinţa de Securitate de la München nu este spaţiul de rezolvare a conflictelor. Dar ce poate face pentru pace? L-am întrebat pe Ioan Stanomir, profesor de drept constituțional la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.  <br/>Ioan Stanomir: „Pentru pace, în momentul de faţă nu se poate face decît un singur lucru: să te înarmezi şi să învingi pe cîmpul de luptă. Atît. Pacea cu Federaţia Rusă se poate construi doar după ce Federaţia Rusă înțelege că nu poate cîştiga acest război. Deocamdată nu numai că nu crede că nu poate cîştiga acest război, dar are sentimentul că pe cîmpul de luptă anumite obiective pot fi îndeplinite. Nu obiectivul maximal al cuceririi Ucrainei, dar un obiectiv semnificativ al alipirii unor teritorii şi al împiedicării Ucrainei de a funcţiona ca un stat eficace.” <br/><em>Ce impact are vestea morții lui Navalnîi în Rusia, a descurajat și mai tare vocile opoziției sau, dimpotrivă, le-a înverșunat?  <br/></em>Ioan Stanomir: „Regimurile din Rusia au fost, cu rare excepţii, probabil prima preşedinţie a lui Elţîn şi sfîrşitul epocii lui Gorbaciov, foarte violente. Ele şi-au omorît întotdeauna opozanţii. (...) Rusia a fost mai mereu un regim represiv, dar gradul de acum de represiune e într-adevăr neliniştitor pentru că se apropie de represiunea din epoca sovietică.”<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14531842-ioan-stanomir-pentru-pace-nu-se-poate-face-decit-un-singur-lucru-sa-te-inarmezi-si-sa-invingi-pe-cimpul-de-lupta.mp3" length="18961801" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/0xipv9olniutkrnpwen0jajpdixn?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14531842</guid>
    <pubDate>Mon, 19 Feb 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14531842/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14531842/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14531842/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14531842/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1576</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>92</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Luminița Corneanu despre povestea cameleonului Cami</itunes:title>
    <title>Luminița Corneanu despre povestea cameleonului Cami</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În ultimii ani au apărut și au stîrnit interesul cititorilor mai mulți autori români de literatură pentru copii. Munca lor e complexă, majoritatea dintre ei se ocupă nu doar cu scrisul, ci adesea țin ateliere de scriere pentru copii, fac turnee de lecturi în școli, merg în zonele defavorizate, la copii care nu au văzut, poate, niciodată o carte scrisă pentru ei, strălucitoare și frumos colorată. În această ediție vorbim despre literatura pentru copii scrisă de autori români contemporani. Invi...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În ultimii ani au apărut și au stîrnit interesul cititorilor mai mulți autori români de literatură pentru copii. Munca lor e complexă, majoritatea dintre ei se ocupă nu doar cu scrisul, ci adesea țin ateliere de scriere pentru copii, fac turnee de lecturi în școli, merg în zonele defavorizate, la copii care nu au văzut, poate, niciodată o carte scrisă pentru ei, strălucitoare și frumos colorată. În această ediție vorbim despre literatura pentru copii scrisă de autori români contemporani. Invitata Adelei Greceanu este Luminița Corneanu, autoarea cărții pentru copii „Cameleonul Cami pleacă în Tibet”, apărută la editura Vlad și Cartea cu Genius. </p><p>Luminița Corneanu: „Este o poveste despre un copil care nu mai are chef să meargă la grădiniță pentru că nu mai vrea să învețe literele și cifrele. Și, printr-o magie, fuge cu prietenii lui de-acasă, pentru a ajunge în Tibet. Numai că, în oraș își dau seama că nu pot ajunge la gară pentru că nu pot citi panourile, fiindcă nu învățaseră la grădiniță literele.” </p><p>Autorii de literatură pentru copii fac adesea ateliere de scris pentru cei mici, uneori în zone fără acces la cultură.<br/>Luminița Corneanu: „O chestiune care mă animă și îmi place la aceste ateliere este momentul cînd copiii capătă încredere pentru că un adult îi investește cu încredere. În momentul în care le spui uite, ai personajul ăsta, ce faci cu el, unde-l duci și copilul vede că poate să facă o poveste, cît de mică, dintr-o dată înflorește.”<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În ultimii ani au apărut și au stîrnit interesul cititorilor mai mulți autori români de literatură pentru copii. Munca lor e complexă, majoritatea dintre ei se ocupă nu doar cu scrisul, ci adesea țin ateliere de scriere pentru copii, fac turnee de lecturi în școli, merg în zonele defavorizate, la copii care nu au văzut, poate, niciodată o carte scrisă pentru ei, strălucitoare și frumos colorată. În această ediție vorbim despre literatura pentru copii scrisă de autori români contemporani. Invitata Adelei Greceanu este Luminița Corneanu, autoarea cărții pentru copii „Cameleonul Cami pleacă în Tibet”, apărută la editura Vlad și Cartea cu Genius. </p><p>Luminița Corneanu: „Este o poveste despre un copil care nu mai are chef să meargă la grădiniță pentru că nu mai vrea să învețe literele și cifrele. Și, printr-o magie, fuge cu prietenii lui de-acasă, pentru a ajunge în Tibet. Numai că, în oraș își dau seama că nu pot ajunge la gară pentru că nu pot citi panourile, fiindcă nu învățaseră la grădiniță literele.” </p><p>Autorii de literatură pentru copii fac adesea ateliere de scris pentru cei mici, uneori în zone fără acces la cultură.<br/>Luminița Corneanu: „O chestiune care mă animă și îmi place la aceste ateliere este momentul cînd copiii capătă încredere pentru că un adult îi investește cu încredere. În momentul în care le spui uite, ai personajul ăsta, ce faci cu el, unde-l duci și copilul vede că poate să facă o poveste, cît de mică, dintr-o dată înflorește.”<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14520320-lumini-a-corneanu-despre-povestea-cameleonului-cami.mp3" length="19868824" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/mlahgmjvwwbxj9etiwlgj394eom7?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14520320</guid>
    <pubDate>Sat, 17 Feb 2024 12:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14520320/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14520320/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14520320/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14520320/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1652</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>91</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Între lege și realitate: starea bibliotecilor publice din România</itunes:title>
    <title>Între lege și realitate: starea bibliotecilor publice din România</title>
    <itunes:summary><![CDATA[De Ziua Națională a Lecturii ne întrebăm cine mai merge la bibliotecă și care e starea bibliotecilor publice din România, ce oferă aceste spații și ce ar putea să ofere. După 1989, din peste 16.500 de biblioteci publice s-au închis peste 8.000, aproape jumătate, conform datelor de la Institutul Național de Statistică. Legea spune că orice unitate administrativ teritorială trebuie să aibă bibliotecă. Adică orice localitate, oricît de mică. Dar se respectă legea? Bibliotecile depind de bugetele...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>De Ziua Națională a Lecturii ne întrebăm cine mai merge la bibliotecă și care e starea bibliotecilor publice din România, ce oferă aceste spații și ce ar putea să ofere. După 1989, din peste 16.500 de biblioteci publice s-au închis peste 8.000, aproape jumătate, conform datelor de la Institutul Național de Statistică. Legea spune că orice unitate administrativ teritorială trebuie să aibă bibliotecă. Adică orice localitate, oricît de mică. Dar se respectă legea? Bibliotecile depind de bugetele locale. În această situație, în ce măsură pot cumpăra cărți noi? Am întrebat-o pe Claudia Șerbănuță, specialistă în domeniu, cu doctorat în biblioteconomie în Statele Unite.<br/>Claudia Șerbănuță: „Legea bibliotecilor nu se respectă. Există peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale în țară iar noi avem sub 2.000 de biblioteci. (...) Anual se uită să se mai deschidă biblioteci, avem biblioteci care sînt deschise doar pe hîrtie, iar în realitate bibliotecarii nu sînt lăsați să-și facă meseria și sînt chemați pentru alte treburi administrative în primării. Însă, acolo unde oamenii își doresc cu adevărat, lucrurile se pot întîmpla și de-aceea putem vorbi în continuare de biblioteci publice și bibliotecari, inclusiv în mediul rural.”<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>De Ziua Națională a Lecturii ne întrebăm cine mai merge la bibliotecă și care e starea bibliotecilor publice din România, ce oferă aceste spații și ce ar putea să ofere. După 1989, din peste 16.500 de biblioteci publice s-au închis peste 8.000, aproape jumătate, conform datelor de la Institutul Național de Statistică. Legea spune că orice unitate administrativ teritorială trebuie să aibă bibliotecă. Adică orice localitate, oricît de mică. Dar se respectă legea? Bibliotecile depind de bugetele locale. În această situație, în ce măsură pot cumpăra cărți noi? Am întrebat-o pe Claudia Șerbănuță, specialistă în domeniu, cu doctorat în biblioteconomie în Statele Unite.<br/>Claudia Șerbănuță: „Legea bibliotecilor nu se respectă. Există peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale în țară iar noi avem sub 2.000 de biblioteci. (...) Anual se uită să se mai deschidă biblioteci, avem biblioteci care sînt deschise doar pe hîrtie, iar în realitate bibliotecarii nu sînt lăsați să-și facă meseria și sînt chemați pentru alte treburi administrative în primării. Însă, acolo unde oamenii își doresc cu adevărat, lucrurile se pot întîmpla și de-aceea putem vorbi în continuare de biblioteci publice și bibliotecari, inclusiv în mediul rural.”<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14509648-intre-lege-i-realitate-starea-bibliotecilor-publice-din-romania.mp3" length="19104665" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/qzfqy3vrhvzn9pbrub4zn6l4m378?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14509648</guid>
    <pubDate>Thu, 15 Feb 2024 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14509648/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14509648/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14509648/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14509648/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1584</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>90</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Mihai Mitrică (AER) despre Ziua Naţională a Lecturii: „Sînt momente în care ne prefacem ipocrit că ne pasă de cultură”</itunes:title>
    <title>Mihai Mitrică (AER) despre Ziua Naţională a Lecturii: „Sînt momente în care ne prefacem ipocrit că ne pasă de cultură”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Recent, retailerul online Elefant a intrat în insolvenţă - e un semn îngrijorător pentru piața de carte, oricum anemică, din România. Acum un an Asociația Editorilor din România (AER) propunea un Pact pentru lectură și o ofensivă editorială împotriva analfabetismului funcțional, în țara cu cel mai scăzut consum de carte din Uniunea Europeană. În 15 februarie este Ziua Naţională a Lecturii. Avem nevoie de ea? Invitaţii noştri sînt: editoarea Eli Bădică, de la Nemira, coordonatoarea colecției d...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Recent, retailerul online Elefant a intrat în insolvenţă - e un semn îngrijorător pentru piața de carte, oricum anemică, din România. Acum un an Asociația Editorilor din România (AER) propunea un Pact pentru lectură și o ofensivă editorială împotriva analfabetismului funcțional, în țara cu cel mai scăzut consum de carte din Uniunea Europeană. În 15 februarie este Ziua Naţională a Lecturii. Avem nevoie de ea? Invitaţii noştri sînt: editoarea Eli Bădică, de la Nemira, coordonatoarea colecției de literatură română n’autor, Oana Doboși, co-fondatoarea librăriei independente „La Două Bufnițe” din Timişoara, şi Mihai Mitrică, directorul executiv al Asociației Editorilor din România.</p><p>Mihai Mitrică: „Cred că în fiecare lună dispare cîte un punct de vînzare de carte în ţară. (...) De Ziua Naţională a Lecturii, 15 februarie, ne prefacem ipocrit că ne pasă de cultură în România. Or, ca societate, nouă nu ne pasă de cultură, pentru că nu ies oamenii în stradă împotriva desfiinţării unei biblioteci sau a unei librării, nu facem cifre de audienţă extraordinare la evenimentele pe care le organizăm fie în librării, fie la tîrguri de carte.”</p><p>Librăriile online pot înlocui librăriile fizice?</p><p>Eli Bădică: „În nici un caz. Şi asta ne-a dovedit-o perioada pandemiei, a izolării, cînd au fost închise librăriile şi, deşi vînzările online au crescut, s-au dublat, chiar s-au triplat, nu au acoperit nici măcar 10% din vînzările în librăriile fizice.”</p><p>Ce putem prelua din experienţa altor țări europene care au știut să promoveze lectura la nivel de politici publice?</p><p>Oana Doboşi: „Am putea prelua modelul legislativ, nu trebuie să inventăm apa caldă. De exemplu preţul unic al cărţii sau cardurile pentru cultură pentru elevii de liceu, vaucherele culturale. Şi un mod diferit de a aborda lectura în şcoli. Trebuie renunţat la toate metodele care îngrădesc creativitatea.”</p><p><b> O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Recent, retailerul online Elefant a intrat în insolvenţă - e un semn îngrijorător pentru piața de carte, oricum anemică, din România. Acum un an Asociația Editorilor din România (AER) propunea un Pact pentru lectură și o ofensivă editorială împotriva analfabetismului funcțional, în țara cu cel mai scăzut consum de carte din Uniunea Europeană. În 15 februarie este Ziua Naţională a Lecturii. Avem nevoie de ea? Invitaţii noştri sînt: editoarea Eli Bădică, de la Nemira, coordonatoarea colecției de literatură română n’autor, Oana Doboși, co-fondatoarea librăriei independente „La Două Bufnițe” din Timişoara, şi Mihai Mitrică, directorul executiv al Asociației Editorilor din România.</p><p>Mihai Mitrică: „Cred că în fiecare lună dispare cîte un punct de vînzare de carte în ţară. (...) De Ziua Naţională a Lecturii, 15 februarie, ne prefacem ipocrit că ne pasă de cultură în România. Or, ca societate, nouă nu ne pasă de cultură, pentru că nu ies oamenii în stradă împotriva desfiinţării unei biblioteci sau a unei librării, nu facem cifre de audienţă extraordinare la evenimentele pe care le organizăm fie în librării, fie la tîrguri de carte.”</p><p>Librăriile online pot înlocui librăriile fizice?</p><p>Eli Bădică: „În nici un caz. Şi asta ne-a dovedit-o perioada pandemiei, a izolării, cînd au fost închise librăriile şi, deşi vînzările online au crescut, s-au dublat, chiar s-au triplat, nu au acoperit nici măcar 10% din vînzările în librăriile fizice.”</p><p>Ce putem prelua din experienţa altor țări europene care au știut să promoveze lectura la nivel de politici publice?</p><p>Oana Doboşi: „Am putea prelua modelul legislativ, nu trebuie să inventăm apa caldă. De exemplu preţul unic al cărţii sau cardurile pentru cultură pentru elevii de liceu, vaucherele culturale. Şi un mod diferit de a aborda lectura în şcoli. Trebuie renunţat la toate metodele care îngrădesc creativitatea.”</p><p><b> O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14503829-mihai-mitrica-aer-despre-ziua-nationala-a-lecturii-sint-momente-in-care-ne-prefacem-ipocrit-ca-ne-pasa-de-cultura.mp3" length="20342125" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/otloilgu9kbsyzhxl053bdhipbz1?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14503829</guid>
    <pubDate>Wed, 14 Feb 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14503829/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14503829/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14503829/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14503829/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1689</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>89</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Claudiu Degeratu, expert în securitate: „Încercăm să ne pregătim pentru apărare, nu pentru război”</itunes:title>
    <title>Claudiu Degeratu, expert în securitate: „Încercăm să ne pregătim pentru apărare, nu pentru război”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Mai multe voci din Europa, lideri politici și comandanți militari, vorbesc de cîteva săptămîni despre posibilitatea ca la un moment dat Occidentul să se confrunte cu Rusia. Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, vorbește despre necesitatea introducerii în România a serviciului militar voluntar. La sfîrșitul lui ianuarie, NATO a început cel mai mare exercițiu militar de la sfîrșitul Războiului Rece. Vorbim în această ediție cu Claudiu Degeratu, expert  în securitate ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Mai multe voci din Europa, lideri politici și comandanți militari, vorbesc de cîteva săptămîni despre posibilitatea ca la un moment dat Occidentul să se confrunte cu Rusia. Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, vorbește despre necesitatea introducerii în România a serviciului militar voluntar. La sfîrșitul lui ianuarie, NATO a început cel mai mare exercițiu militar de la sfîrșitul Războiului Rece. Vorbim în această ediție cu Claudiu Degeratu, expert  în securitate și apărare, despre NATO și provocările de securitate pentru Europa. </p><p>Claudiu Degeratu: „Declarațiile generalului Vlad au venit într-un moment propice, în contextul în care situația internațională se degradează și avem din ce în ce mai multe estimări privind acumularea unor factori de potențial conflict. Nu neapărat aceștia vor prezice și declanșarea războiului. Nu numai generalul Gheorghiță Vlad, dar și responsabilii străini au încercat să facă această distincție foarte clară între riscul de război și pregătirea pentru un război. Sînt două lucruri diferite. (...) Acum sîntem în faza în care încercăm să ne pregătim pentru apărare, nu pentru război. A pregăti teritoriul, populația și forțele armate pentru apărare nu înseamnă că discutăm neapărat despre iminența unui război.”  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Mai multe voci din Europa, lideri politici și comandanți militari, vorbesc de cîteva săptămîni despre posibilitatea ca la un moment dat Occidentul să se confrunte cu Rusia. Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, vorbește despre necesitatea introducerii în România a serviciului militar voluntar. La sfîrșitul lui ianuarie, NATO a început cel mai mare exercițiu militar de la sfîrșitul Războiului Rece. Vorbim în această ediție cu Claudiu Degeratu, expert  în securitate și apărare, despre NATO și provocările de securitate pentru Europa. </p><p>Claudiu Degeratu: „Declarațiile generalului Vlad au venit într-un moment propice, în contextul în care situația internațională se degradează și avem din ce în ce mai multe estimări privind acumularea unor factori de potențial conflict. Nu neapărat aceștia vor prezice și declanșarea războiului. Nu numai generalul Gheorghiță Vlad, dar și responsabilii străini au încercat să facă această distincție foarte clară între riscul de război și pregătirea pentru un război. Sînt două lucruri diferite. (...) Acum sîntem în faza în care încercăm să ne pregătim pentru apărare, nu pentru război. A pregăti teritoriul, populația și forțele armate pentru apărare nu înseamnă că discutăm neapărat despre iminența unui război.”  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14496636-claudiu-degeratu-expert-in-securitate-incercam-sa-ne-pregatim-pentru-aparare-nu-pentru-razboi.mp3" length="19589571" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/n4uy8dyt8dhunv5wekbgwqqmdi8k?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14496636</guid>
    <pubDate>Tue, 13 Feb 2024 20:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14496636/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14496636/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14496636/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14496636/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1626</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>88</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>O lege controversată. Deepfake - între urgența de a proteja democrația și nevoia de a apăra libertatea</itunes:title>
    <title>O lege controversată. Deepfake - între urgența de a proteja democrația și nevoia de a apăra libertatea</title>
    <itunes:summary><![CDATA[România e pe cale să adopte o Lege privind utilizarea responsabilă a tehnologiei în contextul fenomenului deepfake. Mai multe organizații critică acest proiect legislativ și le cer deputaților să nu-l voteze în forma actuală. Proiectul prevede, între altele, pedepse cu închisoarea pentru crearea de conținut deepfake dar „nu există niciun fel de excepţii prin care să fie protejate forme ale libertăţii de exprimare, cum ar fi utilizarea în scop de pamflet sau artistic a conţinutului de tip deep...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>România e pe cale să adopte o Lege privind utilizarea responsabilă a tehnologiei în contextul fenomenului deepfake. Mai multe organizații critică acest proiect legislativ și le cer deputaților să nu-l voteze în forma actuală. Proiectul prevede, între altele, pedepse cu închisoarea pentru crearea de conținut deepfake dar<b> </b>„nu există niciun fel de excepţii prin care să fie protejate forme ale libertăţii de exprimare, cum ar fi utilizarea în scop de pamflet sau artistic a conţinutului de tip deepfake sau în producţii comerciale (reclame) sau în industria cinematografică, așa cum deja se întîmpla în practică și cum prevede legislația europeană ce urmează a intra în vigoare”, se arată într-o scrisoare trimisă de mai multe ONG-uri Camerei Deputaților. Definirea din textul legii acoperă fenomenul deepfake? E nevoie de o lege care să combată fenomenul deepfake? Le-am întrebat pe Ioana Avădani (de la Centrul pentru Jurnalism Independent), şi pe Anca Velicu, de la Mediawise Society, cercetătoare la Institutul de Sociologie al Academiei Române, co-prezentatoare a podcastului de educaţie media „Amprenta digitală”. <br/>Ioana Avădani: „Legea încearcă să răspundă unei situaţii reale. Există un pericol real de manipulare a populaţiei, a modului de a gîndi prin intermediul unor produse lansate cu rea intenţie, dar bate prea departe. Încearcă să ne apare de tot, de orice şi, conform proverbului românesc, aruncă şi copilul odată cu apa din copaie.” <br/>Anca Velicu: „Este nevoie de o reglementare. Există tehnologie care permite crearea acestor imagini. În scopuri pozitive sau în scopuri negative. Trebuie legiferat, în mod cert, pentru cazurile cînd există o intenţie de a înşela opinia pubică şi de a promova dezinforma. Despre asta se vorbeşte şi în directiva europeană a Inteligenţei Artificiale. Dar există posibilitatea de a folosi această tehnologie şi în scopuri artistice, în educaţie sau în diferite aplicaţii medicale. Or, asta nu trebuie sancţionat. Trebuie reglementat, dar nu sancţionat.”  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>România e pe cale să adopte o Lege privind utilizarea responsabilă a tehnologiei în contextul fenomenului deepfake. Mai multe organizații critică acest proiect legislativ și le cer deputaților să nu-l voteze în forma actuală. Proiectul prevede, între altele, pedepse cu închisoarea pentru crearea de conținut deepfake dar<b> </b>„nu există niciun fel de excepţii prin care să fie protejate forme ale libertăţii de exprimare, cum ar fi utilizarea în scop de pamflet sau artistic a conţinutului de tip deepfake sau în producţii comerciale (reclame) sau în industria cinematografică, așa cum deja se întîmpla în practică și cum prevede legislația europeană ce urmează a intra în vigoare”, se arată într-o scrisoare trimisă de mai multe ONG-uri Camerei Deputaților. Definirea din textul legii acoperă fenomenul deepfake? E nevoie de o lege care să combată fenomenul deepfake? Le-am întrebat pe Ioana Avădani (de la Centrul pentru Jurnalism Independent), şi pe Anca Velicu, de la Mediawise Society, cercetătoare la Institutul de Sociologie al Academiei Române, co-prezentatoare a podcastului de educaţie media „Amprenta digitală”. <br/>Ioana Avădani: „Legea încearcă să răspundă unei situaţii reale. Există un pericol real de manipulare a populaţiei, a modului de a gîndi prin intermediul unor produse lansate cu rea intenţie, dar bate prea departe. Încearcă să ne apare de tot, de orice şi, conform proverbului românesc, aruncă şi copilul odată cu apa din copaie.” <br/>Anca Velicu: „Este nevoie de o reglementare. Există tehnologie care permite crearea acestor imagini. În scopuri pozitive sau în scopuri negative. Trebuie legiferat, în mod cert, pentru cazurile cînd există o intenţie de a înşela opinia pubică şi de a promova dezinforma. Despre asta se vorbeşte şi în directiva europeană a Inteligenţei Artificiale. Dar există posibilitatea de a folosi această tehnologie şi în scopuri artistice, în educaţie sau în diferite aplicaţii medicale. Or, asta nu trebuie sancţionat. Trebuie reglementat, dar nu sancţionat.”  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14488149-o-lege-controversata-deepfake-intre-urgen-a-de-a-proteja-democra-ia-i-nevoia-de-a-apara-libertatea.mp3" length="20188923" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ko2dfc0hi6lckd3vk942myrftixh?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14488149</guid>
    <pubDate>Mon, 12 Feb 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14488149/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14488149/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14488149/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14488149/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1674</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>87</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Teodora Coman: „M-am folosit ca pe un sac de box în propria mea poezie”</itunes:title>
    <title>Teodora Coman: „M-am folosit ca pe un sac de box în propria mea poezie”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Piesă de rezistență” de Teodora Coman (Editura Nemira, colecția Vorpal) e o carte de poezie care pune în centru corpul și presiunile care vin asupra lui în lumea contemporană. Corpul în sala de fitness, în căutarea acceptării și a validării de către ceilalți, e și un prilej de critică socială, de chestionare a „tiraniei standardelor”, cum spune autoarea. Am vorbit cu Teodora Coman despre trendul corpului sănătos și potențialul poetic al acestei teme, despre căutarea identității dar și despre...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Piesă de rezistență” de Teodora Coman (Editura Nemira, colecția Vorpal) e o carte de poezie care pune în centru corpul și presiunile care vin asupra lui în lumea contemporană. Corpul în sala de <em>fitness</em>, în căutarea acceptării și a validării de către ceilalți, e și un prilej de critică socială, de chestionare a „tiraniei standardelor”, cum spune autoarea. Am vorbit cu Teodora Coman despre trendul corpului sănătos și potențialul poetic al acestei teme, despre căutarea identității dar și despre cum a lucrat volumul, muncit ca un corp la sala de sport, un corp de cuvinte.<br/>Teodora Coman: „Am tot revenit, am tot șlefuit. Așa se face munca asta. Iei distanță, revii, corectezi. E metoda clasică, nu e nici un secret. Dar, într-adevăr am revenit pe text aproape cu duritate, așa cum se procedează la sport: nu te menajezi, cînd ridici greutatea, o ridici, nu te prefaci c-o ridici.” <br/>E și o privire autocritică în carte. În căutarea identității, autoarea nu se așează în unghiul cel mai potrivit pentru a-și face acest <em>selfie</em> poetic.<br/>Teodora Coman: „Recunosc, m-am folosit ca pe un sac de box în propria mea poezie. Subiectul meu s-a lăsat să fie sac de box în bombardamentul ăsta discursiv, în ritmul ăsta sacadat.”<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Piesă de rezistență” de Teodora Coman (Editura Nemira, colecția Vorpal) e o carte de poezie care pune în centru corpul și presiunile care vin asupra lui în lumea contemporană. Corpul în sala de <em>fitness</em>, în căutarea acceptării și a validării de către ceilalți, e și un prilej de critică socială, de chestionare a „tiraniei standardelor”, cum spune autoarea. Am vorbit cu Teodora Coman despre trendul corpului sănătos și potențialul poetic al acestei teme, despre căutarea identității dar și despre cum a lucrat volumul, muncit ca un corp la sala de sport, un corp de cuvinte.<br/>Teodora Coman: „Am tot revenit, am tot șlefuit. Așa se face munca asta. Iei distanță, revii, corectezi. E metoda clasică, nu e nici un secret. Dar, într-adevăr am revenit pe text aproape cu duritate, așa cum se procedează la sport: nu te menajezi, cînd ridici greutatea, o ridici, nu te prefaci c-o ridici.” <br/>E și o privire autocritică în carte. În căutarea identității, autoarea nu se așează în unghiul cel mai potrivit pentru a-și face acest <em>selfie</em> poetic.<br/>Teodora Coman: „Recunosc, m-am folosit ca pe un sac de box în propria mea poezie. Subiectul meu s-a lăsat să fie sac de box în bombardamentul ăsta discursiv, în ritmul ăsta sacadat.”<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14470658-teodora-coman-m-am-folosit-ca-pe-un-sac-de-box-in-propria-mea-poezie.mp3" length="18855104" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/uo9nmc9vr0y7rbwj7yydska7j9df?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14470658</guid>
    <pubDate>Fri, 09 Feb 2024 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14470658/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14470658/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14470658/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14470658/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1567</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>86</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Căldură mare, monșer! (Cum răcorim Planeta?)</itunes:title>
    <title>Căldură mare, monșer! (Cum răcorim Planeta?)</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Pentru prima oară de cînd se fac măsurători, temperatura medie globală a depășit cu 1,5 grade Celsius pragul de încălzire de-a lungul unui an întreg, în perioada februarie 2023 - ianuarie 2024, conform Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE. De ce s-a ajuns aici? Care vor fi consecințele? Mai putem limita încălzirea globală? I-am întrebat pe climatologul Roxana Bojariu şi pe politologul Bogdan Gioară, președintele asociației REPER21. În condițiile actuale, mai putem limita cr...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Pentru prima oară de cînd se fac măsurători, temperatura medie globală a depășit cu 1,5 grade Celsius pragul de încălzire de-a lungul unui an întreg, în perioada februarie 2023 - ianuarie 2024, conform Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE. De ce s-a ajuns aici? Care vor fi consecințele? Mai putem limita încălzirea globală? I-am întrebat pe climatologul Roxana Bojariu şi pe politologul Bogdan Gioară, președintele asociației REPER21.<br/><em>În condițiile actuale, mai putem limita creșterea temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius, conform Acordului de la Paris din 2015?<br/></em>Roxana Bojariu: „Da, se mai poate limita. E-adevărat că fereastra de oportunitate se închide rapid. Ar trebui să acţionăm într-un mod coerent în acest deceniu, pînă-n 2030. Conform studiilor Grupului interguvernamental privind schimbarea climatică ar trebui să atingem un maximum de emisii la sfîrşitul anului 2025, cel tîrziu, după care să urmeze reduceri semnificative, la nivel global să avem în 2030 deja o reducere a emisiilor cu 43% faţă de nivelul anilor 90. Lucrul acesta e foarte dificil de realizat, chiar dacă, tehnic şi ştiinţific vorbind, există acele elemente care să ne pună pe traiectoria corectă. Problema este în partea de decizie politică. O comunitate ştiinţifică unitară are alături o comunitate politică foarte fragmentată, cu foarte multe interese locale, regionale, care vin unele împotriva altora.”<br/><em>Deși sînt evidente creșterile de temperatură, există destui sceptici cu privire la realitatea încălzirii globale. Cum le răspundeți?<br/></em>Bogdan Gioară: „Scepticismul este generat în primul rînd de lipsa educaţiei climatice şi ecologice, la nivel naţional. E o mare problemă, pentru că nu cred că vom avea succes în lupta climatică atîta vreme cît nu avem informare şi conştientizare. Educaţia ar trebui să înceapă din sfera formală, din şcoli, licee, universităţi, dar nu numai. Cred că vom avea o societate capabilă să adreseze chestiunea climatică atunci cînd vom observa discuţii pe tema asta în cafenele, la frizer, la piscină, în spaţiile sociale, unde cetăţenii schimbă idei.”</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Pentru prima oară de cînd se fac măsurători, temperatura medie globală a depășit cu 1,5 grade Celsius pragul de încălzire de-a lungul unui an întreg, în perioada februarie 2023 - ianuarie 2024, conform Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE. De ce s-a ajuns aici? Care vor fi consecințele? Mai putem limita încălzirea globală? I-am întrebat pe climatologul Roxana Bojariu şi pe politologul Bogdan Gioară, președintele asociației REPER21.<br/><em>În condițiile actuale, mai putem limita creșterea temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius, conform Acordului de la Paris din 2015?<br/></em>Roxana Bojariu: „Da, se mai poate limita. E-adevărat că fereastra de oportunitate se închide rapid. Ar trebui să acţionăm într-un mod coerent în acest deceniu, pînă-n 2030. Conform studiilor Grupului interguvernamental privind schimbarea climatică ar trebui să atingem un maximum de emisii la sfîrşitul anului 2025, cel tîrziu, după care să urmeze reduceri semnificative, la nivel global să avem în 2030 deja o reducere a emisiilor cu 43% faţă de nivelul anilor 90. Lucrul acesta e foarte dificil de realizat, chiar dacă, tehnic şi ştiinţific vorbind, există acele elemente care să ne pună pe traiectoria corectă. Problema este în partea de decizie politică. O comunitate ştiinţifică unitară are alături o comunitate politică foarte fragmentată, cu foarte multe interese locale, regionale, care vin unele împotriva altora.”<br/><em>Deși sînt evidente creșterile de temperatură, există destui sceptici cu privire la realitatea încălzirii globale. Cum le răspundeți?<br/></em>Bogdan Gioară: „Scepticismul este generat în primul rînd de lipsa educaţiei climatice şi ecologice, la nivel naţional. E o mare problemă, pentru că nu cred că vom avea succes în lupta climatică atîta vreme cît nu avem informare şi conştientizare. Educaţia ar trebui să înceapă din sfera formală, din şcoli, licee, universităţi, dar nu numai. Cred că vom avea o societate capabilă să adreseze chestiunea climatică atunci cînd vom observa discuţii pe tema asta în cafenele, la frizer, la piscină, în spaţiile sociale, unde cetăţenii schimbă idei.”</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14465593-caldura-mare-mon-er-cum-racorim-planeta.mp3" length="18156982" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/jtnanv2fdc3axxvoozzrg4jwt6ii?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14465593</guid>
    <pubDate>Thu, 08 Feb 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14465593/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14465593/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14465593/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14465593/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1509</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>85</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Un an de la cutremurul din Turcia. După dezastrul natural - dezastrul administrativ</itunes:title>
    <title>Un an de la cutremurul din Turcia. După dezastrul natural - dezastrul administrativ</title>
    <itunes:summary><![CDATA[S-a împlinit un an de la cutremurul devastator din Turcia, în urma căruia au murit peste 55.000 de mii de oameni. De asemenea, sute de mii au rămas fără adăpost. În mai multe orașe din Turcia au fost proteste: oamenii au huiduit discursurile oficialilor, nemulţumiţi de reacţia autorităţilor de după tragedie. Care sînt perspectivele pentru aceşti oameni greu încercaţi, unii dintre ei refugiaţi din Siria, cu o situaţie deja precară dinainte de cutremur? Cum de Recep Tayyip Erdoğan a cîştigat în...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>S-a împlinit un an de la cutremurul devastator din Turcia, în urma căruia au murit peste 55.000 de mii de oameni. De asemenea, sute de mii au rămas fără adăpost. În mai multe orașe din Turcia au fost proteste: oamenii au huiduit discursurile oficialilor, nemulţumiţi de reacţia autorităţilor de după tragedie. Care sînt perspectivele pentru aceşti oameni greu încercaţi, unii dintre ei refugiaţi din Siria, cu o situaţie deja precară dinainte de cutremur? Cum de Recep Tayyip Erdoğan a cîştigat în mai 2023 un nou mandat de preşedinte, deşi o parte a populației a fost foarte revoltată pentru felul cum autorităţile au gestionat criza generată de seismul care a devastat sudul Turciei în februarie? L-am întrebat pe analistul politic Dragoș Mateescu, de la Institutul Diplomatic Român și fost profesor la Universitatea Economică din Izmir.</p><p>Dragoş Mateescu: „Oameni care se ocupă de ani de zile de administraţie în caz de dezastre şi care nu mai fac parte din sistem acum, pentru că au fost epuraţi pe considerente politice, au spus că o astfel de catastrofă este fără precedent. E considerată printre primele zece din ultima sută de ani din lume. Avînd în vedere sincopele statului turc şi ale administraţiei, vor dura zeci de ani probabil pînă se va ajunge la dreptate, la compensaţii şi la reconstrucţie.”</p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>S-a împlinit un an de la cutremurul devastator din Turcia, în urma căruia au murit peste 55.000 de mii de oameni. De asemenea, sute de mii au rămas fără adăpost. În mai multe orașe din Turcia au fost proteste: oamenii au huiduit discursurile oficialilor, nemulţumiţi de reacţia autorităţilor de după tragedie. Care sînt perspectivele pentru aceşti oameni greu încercaţi, unii dintre ei refugiaţi din Siria, cu o situaţie deja precară dinainte de cutremur? Cum de Recep Tayyip Erdoğan a cîştigat în mai 2023 un nou mandat de preşedinte, deşi o parte a populației a fost foarte revoltată pentru felul cum autorităţile au gestionat criza generată de seismul care a devastat sudul Turciei în februarie? L-am întrebat pe analistul politic Dragoș Mateescu, de la Institutul Diplomatic Român și fost profesor la Universitatea Economică din Izmir.</p><p>Dragoş Mateescu: „Oameni care se ocupă de ani de zile de administraţie în caz de dezastre şi care nu mai fac parte din sistem acum, pentru că au fost epuraţi pe considerente politice, au spus că o astfel de catastrofă este fără precedent. E considerată printre primele zece din ultima sută de ani din lume. Avînd în vedere sincopele statului turc şi ale administraţiei, vor dura zeci de ani probabil pînă se va ajunge la dreptate, la compensaţii şi la reconstrucţie.”</p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14459026-un-an-de-la-cutremurul-din-turcia-dupa-dezastrul-natural-dezastrul-administrativ.mp3" length="17918669" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/dh1y1exenzjccleap6wq4jhnx6ns?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14459026</guid>
    <pubDate>Wed, 07 Feb 2024 20:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14459026/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14459026/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14459026/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14459026/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1488</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>84</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Tranziția ecologică. Reușesc investițiile „verzi” să transforme orașele românești?</itunes:title>
    <title>Tranziția ecologică. Reușesc investițiile „verzi” să transforme orașele românești?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Statele Uniunii Europene şi-au propus, prin Pactul verde european (#GreenDeal), să reducă semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră pînă în 2030, pentru a atinge neutralitatea climatică în 2050. Dar ce fac comunităţile locale? În ce măsură sînt preocupate autoritățile locale de investiții „verzi”, de dezvoltare sustenabilă? În România, municipalităţile au alocat aproape 20 de miliarde de euro pentru proiecte ecologice. Cu ce rezultat? Ce reprezintă aceste cifre în contextul mai larg al p...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Statele Uniunii Europene şi-au propus, prin Pactul verde european (#GreenDeal), să reducă semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră pînă în 2030, pentru a atinge neutralitatea climatică în 2050. Dar ce fac comunităţile locale? În ce măsură sînt preocupate autoritățile locale de investiții „verzi”, de dezvoltare sustenabilă? În România, municipalităţile au alocat aproape 20 de miliarde de euro pentru proiecte ecologice. Cu ce rezultat? Ce reprezintă aceste cifre în contextul mai larg al politicilor locale pentru mediu? I-am întrebat pe Doriana Gheorghe şi Alexandru Damian, autorii studiului „Ce rol pentru investițiile verzi în viitorul orașelor din România?”, o iniţiativă a Centrului Român de Politici Europene. </p><p>Alexandru Damian: „Cred că rolul cetăţenilor este să atragă atenţia asupra lucrurilor care merg prost în oraş şi să se implice în politicile de mediu. Dar poţi să te implici în politicile de mediu dacă ai indicatori de mediu pe care să-i foloseşti ca să vezi unde e problema. Şi e necesar să existe o deschidere din partea primăriilor pe acest subiect. Dau exemplul Bucureştiului, unde este o mare problemă cu calitatea aerului şi unde avem senzori de poluare gestionaţi de ONG-uri şi mai puţin de primărie sau de Ministerul Mediului. (...) În Bucureşti, pe studii făcute de oameni din zona medicală, poluarea ne ia între 4 şi 5 ani din viaţă.”</p><p>De ce nu pot fi importate unele bune practici ale autorităţilor locale din alte state europene?</p><p>Doriana Gheorghe: „Marea problemă este că nu există voinţă politică pentru a se adapta aceste proiecte şi a se importa la noi, în diferite oraşe. Pe lîngă asta, cred că e destul de dificil să creştem dorinţa oamenilor de a se implica. Pentru că ceea ce fac foarte bine oraşe din străinătate, cum ar fi Barcelona, Leuven sau Paris, este să implice şi cetăţenii. În Leuven şi Barcelona, în momentul în care se fac proiecte prin care se doreşte să se vadă ce se întîmplă cu poluarea fonică, cetăţenii sînt cei care apdatează hărţile, sînt cei care se implică activ. La noi nu există o dorinţă din partea administraţiilor să încerce să facă cetăţenii să fie mai activi, să se implice în aceste proiecte.”  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Statele Uniunii Europene şi-au propus, prin Pactul verde european (#GreenDeal), să reducă semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră pînă în 2030, pentru a atinge neutralitatea climatică în 2050. Dar ce fac comunităţile locale? În ce măsură sînt preocupate autoritățile locale de investiții „verzi”, de dezvoltare sustenabilă? În România, municipalităţile au alocat aproape 20 de miliarde de euro pentru proiecte ecologice. Cu ce rezultat? Ce reprezintă aceste cifre în contextul mai larg al politicilor locale pentru mediu? I-am întrebat pe Doriana Gheorghe şi Alexandru Damian, autorii studiului „Ce rol pentru investițiile verzi în viitorul orașelor din România?”, o iniţiativă a Centrului Român de Politici Europene. </p><p>Alexandru Damian: „Cred că rolul cetăţenilor este să atragă atenţia asupra lucrurilor care merg prost în oraş şi să se implice în politicile de mediu. Dar poţi să te implici în politicile de mediu dacă ai indicatori de mediu pe care să-i foloseşti ca să vezi unde e problema. Şi e necesar să existe o deschidere din partea primăriilor pe acest subiect. Dau exemplul Bucureştiului, unde este o mare problemă cu calitatea aerului şi unde avem senzori de poluare gestionaţi de ONG-uri şi mai puţin de primărie sau de Ministerul Mediului. (...) În Bucureşti, pe studii făcute de oameni din zona medicală, poluarea ne ia între 4 şi 5 ani din viaţă.”</p><p>De ce nu pot fi importate unele bune practici ale autorităţilor locale din alte state europene?</p><p>Doriana Gheorghe: „Marea problemă este că nu există voinţă politică pentru a se adapta aceste proiecte şi a se importa la noi, în diferite oraşe. Pe lîngă asta, cred că e destul de dificil să creştem dorinţa oamenilor de a se implica. Pentru că ceea ce fac foarte bine oraşe din străinătate, cum ar fi Barcelona, Leuven sau Paris, este să implice şi cetăţenii. În Leuven şi Barcelona, în momentul în care se fac proiecte prin care se doreşte să se vadă ce se întîmplă cu poluarea fonică, cetăţenii sînt cei care apdatează hărţile, sînt cei care se implică activ. La noi nu există o dorinţă din partea administraţiilor să încerce să facă cetăţenii să fie mai activi, să se implice în aceste proiecte.”  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14451020-tranzi-ia-ecologica-reu-esc-investi-iile-verzi-sa-transforme-ora-ele-romane-ti.mp3" length="18096672" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/dh02kxt3i7hg43883nrnzb3jd9wc?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14451020</guid>
    <pubDate>Tue, 06 Feb 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14451020/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14451020/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14451020/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14451020/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1504</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>83</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Vizita lui Antony Blinken în Orientul Mijlociu. În căutarea unei soluții de pace</itunes:title>
    <title>Vizita lui Antony Blinken în Orientul Mijlociu. În căutarea unei soluții de pace</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Criza umanitară din Fîșia Gaza se adîncește pe măsură ce continuă războiul și din cauză că mai multe state și-au suspendat finanțarea către Agenția Națiunilor Unite pentru refugiații palestinieni (UNRWA). Mai mult de 1,8 milioane de oameni (adică peste trei sferturi din populație) au fost strămutați în interiorul enclavei de cînd a început războiul din Fîșia Gaza. Secretarul de stat american Antony Blinken face un nou turneu în regiune săptămîna aceasta, turneu care include vizite în Arabia S...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Criza umanitară din Fîșia Gaza se adîncește pe măsură ce continuă războiul și din cauză că mai multe state și-au suspendat finanțarea către Agenția Națiunilor Unite pentru refugiații palestinieni (UNRWA). Mai mult de 1,8 milioane de oameni (adică peste trei sferturi din populație) au fost strămutați în interiorul enclavei de cînd a început războiul din Fîșia Gaza. Secretarul de stat american Antony Blinken face un nou turneu în regiune săptămîna aceasta, turneu care include vizite în Arabia Saudită, Israel, Egipt, Qatar şi Cisiordania. Soarta și nevoile palestinienilor din Gaza vor fi o „prioritate absolută” a turneului său. De asemenea, oficialul american va pleda pentru eliberarea ostaticilor ținuți captivi de Hamas și pentru o pauză umanitară. Despre mizele turneului diplomatului american, aflat pentru a cincea oară în regiune de cînd a început războiul, am vorbit cu expertul în relații internaționale Rufin Zamfir, de la GlobalFocus Center.</p><p>Rufin Zamfir: „Există posibilitatea, poate astăzi mai mult decît oricînd, ca cele două mari puteri politice şi militare, Statele Unite şi Marea Britanie, să ia o decizie vizavi de statul palestinian după ce acest război dintre Israel şi Hamas, subliniez, Hamas, se va fi încheiat.”</p><p>Care sînt perspectivele de după război pentru această zonă grea încercată, Fîşia Gaza?</p><p>Rufin Zamfir: „Perspectiva pentru populaţia palestiniană, pentru un potenţial stat palestinain recunoscut la nivelul Naţiunilor Unite, este, probabil, mai bună acum decît altă dată. Acesta e doar un pas politic şi simbolic, fireşte, foarte important, însă nu este singurul la care trebuie să ne gîndim. Acea regiune bombardată intensiv de Israel, în ofensiva sa ca răspuns la atacurile criminale ale mişcării Hamas din 7 octombrie, trebuie reconstruită, o regiune oricum extrem de încercată de dinainte de a fi, în zone ale ei, chiar rasă de la temelie. Comunitatea internaţională nu este în poziţia de a răsufla uşurată sau de a-şi întoarce privirea la finalul acestui război dintre Israel şi Hamas. Consider că este esenţial să gîndim regiunea într-un termen mult mai lung decît finalul acestui război.”<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Criza umanitară din Fîșia Gaza se adîncește pe măsură ce continuă războiul și din cauză că mai multe state și-au suspendat finanțarea către Agenția Națiunilor Unite pentru refugiații palestinieni (UNRWA). Mai mult de 1,8 milioane de oameni (adică peste trei sferturi din populație) au fost strămutați în interiorul enclavei de cînd a început războiul din Fîșia Gaza. Secretarul de stat american Antony Blinken face un nou turneu în regiune săptămîna aceasta, turneu care include vizite în Arabia Saudită, Israel, Egipt, Qatar şi Cisiordania. Soarta și nevoile palestinienilor din Gaza vor fi o „prioritate absolută” a turneului său. De asemenea, oficialul american va pleda pentru eliberarea ostaticilor ținuți captivi de Hamas și pentru o pauză umanitară. Despre mizele turneului diplomatului american, aflat pentru a cincea oară în regiune de cînd a început războiul, am vorbit cu expertul în relații internaționale Rufin Zamfir, de la GlobalFocus Center.</p><p>Rufin Zamfir: „Există posibilitatea, poate astăzi mai mult decît oricînd, ca cele două mari puteri politice şi militare, Statele Unite şi Marea Britanie, să ia o decizie vizavi de statul palestinian după ce acest război dintre Israel şi Hamas, subliniez, Hamas, se va fi încheiat.”</p><p>Care sînt perspectivele de după război pentru această zonă grea încercată, Fîşia Gaza?</p><p>Rufin Zamfir: „Perspectiva pentru populaţia palestiniană, pentru un potenţial stat palestinain recunoscut la nivelul Naţiunilor Unite, este, probabil, mai bună acum decît altă dată. Acesta e doar un pas politic şi simbolic, fireşte, foarte important, însă nu este singurul la care trebuie să ne gîndim. Acea regiune bombardată intensiv de Israel, în ofensiva sa ca răspuns la atacurile criminale ale mişcării Hamas din 7 octombrie, trebuie reconstruită, o regiune oricum extrem de încercată de dinainte de a fi, în zone ale ei, chiar rasă de la temelie. Comunitatea internaţională nu este în poziţia de a răsufla uşurată sau de a-şi întoarce privirea la finalul acestui război dintre Israel şi Hamas. Consider că este esenţial să gîndim regiunea într-un termen mult mai lung decît finalul acestui război.”<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14443576-vizita-lui-antony-blinken-in-orientul-mijlociu-in-cautarea-unei-solu-ii-de-pace.mp3" length="17817812" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/f7mp3z7ncauvnl77bmuzhw0uyew8?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14443576</guid>
    <pubDate>Mon, 05 Feb 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14443576/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14443576/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14443576/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14443576/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1480</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>82</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Barbara Kingsolver, o autoare care „își construiește personajele cu tandrețe”</itunes:title>
    <title>Barbara Kingsolver, o autoare care „își construiește personajele cu tandrețe”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Romanul „Sub cerul liber, stăm în lumină” de Barbara Kingsolver, apărut la Curtea Veche, pune împreună două povești din două epoci diferite, una din 1874 și cealaltă din zilele noastre, aduse împreună prin destinul unei case din Vineland (New Jersey) care „stă să cadă” și prin cîteva teme, între care: precaritatea locuirii, imigrația, polarizarea societății americane, condiția femeii. În ciuda greutăților cu care se confruntă personajele, în carte e mult umor, mai ales în povestea din zilele ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Romanul „Sub cerul liber, stăm în lumină” de Barbara Kingsolver, apărut la Curtea Veche, pune împreună două povești din două epoci diferite, una din 1874 și cealaltă din zilele noastre, aduse împreună prin destinul unei case din Vineland (New Jersey) care „stă să cadă” și prin cîteva teme, între care: precaritatea locuirii, imigrația, polarizarea societății americane, condiția femeii. În ciuda greutăților cu care se confruntă personajele, în carte e mult umor, mai ales în povestea din zilele noastre. Am stat de vorbă despre romanul Barbarei Kingsolver cu traducătoarea sa, Anca-Maria Pănoiu, și cu editoarea sa, Luana Schidu, coordonatoarea colecției Byblos de la editura Curtea Veche.<br/>Anca-Maria Pănoiu: „Sentimentul meu a fost că Barbara Kingsolver își construiește personajele cu tandrețe. Însă din această tandrețe face parte și o doză bună de ironie, care vine dintr-o conștientizare a răului existenței atît de mare încît nu mai ai ce să faci, trebuie să-l accepți.”<br/>Luana Schidu: „Este o frază care mi se pare că e cheia întregii cărți și care spune cam așa: oamenii se tem foarte tare de ceea ce nu cunosc și atunci vor alege un tiran care le garantează că va reinstaura vechea ordine. Lucrul ăsta e valabil și-n secolul al XIX-lea, pentru că este vorba acolo de un fel de senior al locului, un personaj politic care le vinde oamenilor iluzia unui mic paradis închis. Și, în paralel, în zilele noastre, sîntem în vremea în care Donald Trump își face campanie și tot atît de tare se pune și aici accentul pe promisiunea și pe povestea care li se vinde, frumos împachetată, unor oameni care au deja niște așteptări.”<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Romanul „Sub cerul liber, stăm în lumină” de Barbara Kingsolver, apărut la Curtea Veche, pune împreună două povești din două epoci diferite, una din 1874 și cealaltă din zilele noastre, aduse împreună prin destinul unei case din Vineland (New Jersey) care „stă să cadă” și prin cîteva teme, între care: precaritatea locuirii, imigrația, polarizarea societății americane, condiția femeii. În ciuda greutăților cu care se confruntă personajele, în carte e mult umor, mai ales în povestea din zilele noastre. Am stat de vorbă despre romanul Barbarei Kingsolver cu traducătoarea sa, Anca-Maria Pănoiu, și cu editoarea sa, Luana Schidu, coordonatoarea colecției Byblos de la editura Curtea Veche.<br/>Anca-Maria Pănoiu: „Sentimentul meu a fost că Barbara Kingsolver își construiește personajele cu tandrețe. Însă din această tandrețe face parte și o doză bună de ironie, care vine dintr-o conștientizare a răului existenței atît de mare încît nu mai ai ce să faci, trebuie să-l accepți.”<br/>Luana Schidu: „Este o frază care mi se pare că e cheia întregii cărți și care spune cam așa: oamenii se tem foarte tare de ceea ce nu cunosc și atunci vor alege un tiran care le garantează că va reinstaura vechea ordine. Lucrul ăsta e valabil și-n secolul al XIX-lea, pentru că este vorba acolo de un fel de senior al locului, un personaj politic care le vinde oamenilor iluzia unui mic paradis închis. Și, în paralel, în zilele noastre, sîntem în vremea în care Donald Trump își face campanie și tot atît de tare se pune și aici accentul pe promisiunea și pe povestea care li se vinde, frumos împachetată, unor oameni care au deja niște așteptări.”<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14431714-barbara-kingsolver-o-autoare-care-i-i-construie-te-personajele-cu-tandre-e.mp3" length="18631299" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/zj7mchtkbltj477uq91atyl37vc4?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14431714</guid>
    <pubDate>Sat, 03 Feb 2024 11:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14431714/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14431714/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14431714/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14431714/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1549</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>81</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Mihail-Valentin Cernea: „Interfeţele creier-calculator de la Neuralink ar putea să schimbe definiţia umanităţii”</itunes:title>
    <title>Mihail-Valentin Cernea: „Interfeţele creier-calculator de la Neuralink ar putea să schimbe definiţia umanităţii”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Compania Neuralink a realizat primul implant cerebral pentru un pacient, a anunțat fondatorul ei, Elon Musk. Miza, într-o primă fază, este să-i ajute pe oamenii care și-au pierdut mobilitatea membrelor să-și poată controla telefonul și computerul doar prin gîndire. Ceea ce părea pînă de curînd de domeniul SF ajunge realitate? Vom putea controla cu puterea minții dispozitive electronice tot mai sofisticate? Ce impact va avea acest salt tehnologic pentru oameni? Ce va mai însemna fiinţă umană, ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Compania Neuralink a realizat primul implant cerebral pentru un pacient, a anunțat fondatorul ei, Elon Musk. Miza, într-o primă fază, este să-i ajute pe oamenii care și-au pierdut mobilitatea membrelor să-și poată controla telefonul și computerul doar prin gîndire. Ceea ce părea pînă de curînd de domeniul SF ajunge realitate? Vom putea controla cu puterea minții dispozitive electronice tot mai sofisticate? Ce impact va avea acest salt tehnologic pentru oameni? Ce va mai însemna fiinţă umană, odată ce creierele se vor putea conecta la Internet? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată. </p><p>Mihail-Valentin Cernea: „Exisă foarte multe promisiuni legate de viitor. De mult se discută despre nevoia de a ameliora fiinţele umane, nevoia aceasta trans-umanistă. Pentru că avem aceste provocări globale, de la schimbările climatice la problemele pe care umanitate le are de mii de ani cu războaiele, care poate vor fi rezolvate de tehnologie. Pe de altă parte genul acesta de tehnologii au consecinţe neintenţionate care pot să şi scadă calitatea vieţii. E clar că este un tip de tehnologie care trebuie analizat cu atenţie de către reglementatori dar şi de către viitorii săi consumatori. E un tip de tehnologie despre care nu ştim prea multe. Acest tip de tehnologie, tocmai datorită potenţionalului revoluţionar cu privire la schimbarea persoanei înseşi, mă îndoiesc că va fi acceptată foarte uşor de public. Dacă telefonul mobil a fost uşor acceptat de public, la fel social media sau inteligenţa artificială, aici vorbim despre ceva ce poate să-ţi afecteze chiar personalitatea. (...) Ce ar putea să facă interfeţele creier-calculator este să ne conecteze într-un fel extrem de intim unii la alţii şi asta s-ar putea să schimbe definiţia umanităţii.”</p><p>Ce e diferit la noua achiziţie tehnologică, implantul cerebral, faţă de tehnologiile pe care le ştim deja? Se va deschide o cutie a Pandorei odată ce va fi posibilă folosirea pe scară largă a interfeţelor creier-calculator?</p><p>Mihail-Valentin Cernea: „În timp ce noi sîntem foarte atenţi la inteligenţa artificială şi la felul în care ea modifică peisajul cultural contemporan, în spate se lucrează intens la interfeţele creier-calculator şi aceasta este, poate, modificarea mai interesantă. Dacă inteligenţa artificială reprezintă un nou mod de transmisie culturală, o nouă Revoluţie Guntenberg şi, poate, o nouă revoluţie industrială, aici nu mai vorbim doar despre o revoluţie a modului în care noi producem cultură, ci vorbim despre o revoluţie a modului în care funcţionează mintea noastră. Care vine cu tot felul de întrebări şi dileme. Pentru că în continuare nu prea ştim ce este o minte, deci avem o dificultate de a înţelege exact ce înseamnă o interfaţă, ce înseamnă să ne putem controla cu mintea telefoanele dispozitive mobile. Şi avem dileme morale legate de potenţialul de <em>hacking</em> pe care ar putea să îl aibă această tehnologie, odată ce ne conectăm creierele la internet.”  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Compania Neuralink a realizat primul implant cerebral pentru un pacient, a anunțat fondatorul ei, Elon Musk. Miza, într-o primă fază, este să-i ajute pe oamenii care și-au pierdut mobilitatea membrelor să-și poată controla telefonul și computerul doar prin gîndire. Ceea ce părea pînă de curînd de domeniul SF ajunge realitate? Vom putea controla cu puterea minții dispozitive electronice tot mai sofisticate? Ce impact va avea acest salt tehnologic pentru oameni? Ce va mai însemna fiinţă umană, odată ce creierele se vor putea conecta la Internet? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată. </p><p>Mihail-Valentin Cernea: „Exisă foarte multe promisiuni legate de viitor. De mult se discută despre nevoia de a ameliora fiinţele umane, nevoia aceasta trans-umanistă. Pentru că avem aceste provocări globale, de la schimbările climatice la problemele pe care umanitate le are de mii de ani cu războaiele, care poate vor fi rezolvate de tehnologie. Pe de altă parte genul acesta de tehnologii au consecinţe neintenţionate care pot să şi scadă calitatea vieţii. E clar că este un tip de tehnologie care trebuie analizat cu atenţie de către reglementatori dar şi de către viitorii săi consumatori. E un tip de tehnologie despre care nu ştim prea multe. Acest tip de tehnologie, tocmai datorită potenţionalului revoluţionar cu privire la schimbarea persoanei înseşi, mă îndoiesc că va fi acceptată foarte uşor de public. Dacă telefonul mobil a fost uşor acceptat de public, la fel social media sau inteligenţa artificială, aici vorbim despre ceva ce poate să-ţi afecteze chiar personalitatea. (...) Ce ar putea să facă interfeţele creier-calculator este să ne conecteze într-un fel extrem de intim unii la alţii şi asta s-ar putea să schimbe definiţia umanităţii.”</p><p>Ce e diferit la noua achiziţie tehnologică, implantul cerebral, faţă de tehnologiile pe care le ştim deja? Se va deschide o cutie a Pandorei odată ce va fi posibilă folosirea pe scară largă a interfeţelor creier-calculator?</p><p>Mihail-Valentin Cernea: „În timp ce noi sîntem foarte atenţi la inteligenţa artificială şi la felul în care ea modifică peisajul cultural contemporan, în spate se lucrează intens la interfeţele creier-calculator şi aceasta este, poate, modificarea mai interesantă. Dacă inteligenţa artificială reprezintă un nou mod de transmisie culturală, o nouă Revoluţie Guntenberg şi, poate, o nouă revoluţie industrială, aici nu mai vorbim doar despre o revoluţie a modului în care noi producem cultură, ci vorbim despre o revoluţie a modului în care funcţionează mintea noastră. Care vine cu tot felul de întrebări şi dileme. Pentru că în continuare nu prea ştim ce este o minte, deci avem o dificultate de a înţelege exact ce înseamnă o interfaţă, ce înseamnă să ne putem controla cu mintea telefoanele dispozitive mobile. Şi avem dileme morale legate de potenţialul de <em>hacking</em> pe care ar putea să îl aibă această tehnologie, odată ce ne conectăm creierele la internet.”  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14421791-mihail-valentin-cernea-interfetele-creier-calculator-de-la-neuralink-ar-putea-sa-schimbe-definitia-umanitatii.mp3" length="18983484" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/myr1kwxxpd5y84pkm39mewljc7zp?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14421791</guid>
    <pubDate>Thu, 01 Feb 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14421791/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14421791/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14421791/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14421791/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1575</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>80</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Consiliu European extraordinar la Bruxelles. În dezbatere: sprijinul pentru Ucraina, bugetul european, politica agricolă comună</itunes:title>
    <title>Consiliu European extraordinar la Bruxelles. În dezbatere: sprijinul pentru Ucraina, bugetul european, politica agricolă comună</title>
    <itunes:summary><![CDATA[O reuniune extraordinară a Consiliului European are loc în 1 februarie la Bruxelles. Pe masa de lucru a șefilor de stat și de guvern: bugetul Uniunii Europene și ajutorul pentru Ucraina. Ungaria se numără printre țările europene care se opun acordării unui sprijin în valoare de 50 de miliarde de euro pentru țara aflată în război.  Ce șanse sînt, la summitul de joi, să se găsească o soluție pentru deblocarea ajutorului pentru Ucraina? Un alt subiect important e legat de noua politică agri...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>O reuniune extraordinară a Consiliului European are loc în 1 februarie la Bruxelles. Pe masa de lucru a șefilor de stat și de guvern: bugetul Uniunii Europene și ajutorul pentru Ucraina. Ungaria se numără printre țările europene care se opun acordării unui sprijin în valoare de 50 de miliarde de euro pentru țara aflată în război.  Ce șanse sînt, la summitul de joi, să se găsească o soluție pentru deblocarea ajutorului pentru Ucraina? Un alt subiect important e legat de noua politică agricolă comună în contextul mișcărilor de protest ale fermierilor.  Ce se poate negocia, la nivelul instituțiilor europene, în chestiunea subvențiilor și a condiționalităților? L-am întrebat pe politologul Andrei Țăranu.</p><p>Andrei Ţăranu: „Nu doar Viktor Orban, ci și premierul Slovaciei, Robert Fico, care a şi cîştigat alegerile pe această temă, se opune acordării oricărui ajutor Ucrainei, atît din punct de vedere financiar, cît şi militar. Sînt și alte voci care nu se exprimă în interiorul UE care par să rezoneze cu Robert Fico și cu Viktor Orban. Şi aceste voci nu sînt doar din Europa Centrală şi de Est. (...) Avem aici un triunghi extrem de dubios, extrem de problematic pentru întreaga Uniune Europeană și care reprezintă forme de metastaze ale Ungariei în interiorul Uniunii Europene&quot; - explică profesorul Andrei Țăranu de la SNSPA.  <br/><br/>În mai multe țări europene sunt proteste ale fermierilor care au diverse nemulțumiri. Printre solicitările comune se numără taxe mai mici, ajutor pentru carburanți, simplificarea birocrației pentru acces la subvenții, relaxarea unor condiționalități etc.  În Franța fermierii au blocat mai multe autostrăzi spre Paris. Președintele francez Emmanuel Macron se va întîlni la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, pentru a discuta despre revendicările fermierilor. Ce se poate negocia la nivelul instituțiilor europene în această privință?<br/>„Marea problemă care apare în acest moment este faptul că am avut, imediat după 1995, cînd a fost al doilea val de integrare (cu Austria și alte țări din Est) o formulă de Europa cu două viteze. Și asta pentru că politica agricolă comună (PAC) – o coloană vertebrală a Uniunii Europene – nu s-a  aplicat imediat acestor țări. Iar în al treilea val, din care fac parte și România și Bulgaria - care chiar dacă au intrat în 2007, au avut exact aceleași condiționalități ca și statele care au aderat înainte - politica agricolă comună nu s-a aplicat niciodată. (...) Avem mai multe viteze pentru că avem subvenții diferite. Subvenția pentru un agricultor francez este de aproape 300 de euro pe hectar, în timp ce în România este de 100 de euro pe hectar. În timp ce la nivel de condiționalități, și francezii și românii trebuie să respecte exact aceleași reguli. De aici, evident, apar frustrări. În România, pentru că s-ar dori o dezvoltare mai rapidă. În Franța, pentru că, iată, cum am văzut zilele trecute, începe să se simtă tot mai puternic această competiție care vine din Estul și centrul Europei, dar și – de ce nu – și din Sudul Europei, în special din Spania și Italia. Franța, care a fost regina agriculturii europene, începe să gîfîie.” <br/>„Subiectul este foarte complicat, de la țară la țară. Astfel încît avem o multitudine de frustrări. Care nu pot fi rezolvate decît printr-o negociere extrem de grea. Poate va fi nevoie de schimbarea completă a politicii agricole comune”.<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>O reuniune extraordinară a Consiliului European are loc în 1 februarie la Bruxelles. Pe masa de lucru a șefilor de stat și de guvern: bugetul Uniunii Europene și ajutorul pentru Ucraina. Ungaria se numără printre țările europene care se opun acordării unui sprijin în valoare de 50 de miliarde de euro pentru țara aflată în război.  Ce șanse sînt, la summitul de joi, să se găsească o soluție pentru deblocarea ajutorului pentru Ucraina? Un alt subiect important e legat de noua politică agricolă comună în contextul mișcărilor de protest ale fermierilor.  Ce se poate negocia, la nivelul instituțiilor europene, în chestiunea subvențiilor și a condiționalităților? L-am întrebat pe politologul Andrei Țăranu.</p><p>Andrei Ţăranu: „Nu doar Viktor Orban, ci și premierul Slovaciei, Robert Fico, care a şi cîştigat alegerile pe această temă, se opune acordării oricărui ajutor Ucrainei, atît din punct de vedere financiar, cît şi militar. Sînt și alte voci care nu se exprimă în interiorul UE care par să rezoneze cu Robert Fico și cu Viktor Orban. Şi aceste voci nu sînt doar din Europa Centrală şi de Est. (...) Avem aici un triunghi extrem de dubios, extrem de problematic pentru întreaga Uniune Europeană și care reprezintă forme de metastaze ale Ungariei în interiorul Uniunii Europene&quot; - explică profesorul Andrei Țăranu de la SNSPA.  <br/><br/>În mai multe țări europene sunt proteste ale fermierilor care au diverse nemulțumiri. Printre solicitările comune se numără taxe mai mici, ajutor pentru carburanți, simplificarea birocrației pentru acces la subvenții, relaxarea unor condiționalități etc.  În Franța fermierii au blocat mai multe autostrăzi spre Paris. Președintele francez Emmanuel Macron se va întîlni la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, pentru a discuta despre revendicările fermierilor. Ce se poate negocia la nivelul instituțiilor europene în această privință?<br/>„Marea problemă care apare în acest moment este faptul că am avut, imediat după 1995, cînd a fost al doilea val de integrare (cu Austria și alte țări din Est) o formulă de Europa cu două viteze. Și asta pentru că politica agricolă comună (PAC) – o coloană vertebrală a Uniunii Europene – nu s-a  aplicat imediat acestor țări. Iar în al treilea val, din care fac parte și România și Bulgaria - care chiar dacă au intrat în 2007, au avut exact aceleași condiționalități ca și statele care au aderat înainte - politica agricolă comună nu s-a aplicat niciodată. (...) Avem mai multe viteze pentru că avem subvenții diferite. Subvenția pentru un agricultor francez este de aproape 300 de euro pe hectar, în timp ce în România este de 100 de euro pe hectar. În timp ce la nivel de condiționalități, și francezii și românii trebuie să respecte exact aceleași reguli. De aici, evident, apar frustrări. În România, pentru că s-ar dori o dezvoltare mai rapidă. În Franța, pentru că, iată, cum am văzut zilele trecute, începe să se simtă tot mai puternic această competiție care vine din Estul și centrul Europei, dar și – de ce nu – și din Sudul Europei, în special din Spania și Italia. Franța, care a fost regina agriculturii europene, începe să gîfîie.” <br/>„Subiectul este foarte complicat, de la țară la țară. Astfel încît avem o multitudine de frustrări. Care nu pot fi rezolvate decît printr-o negociere extrem de grea. Poate va fi nevoie de schimbarea completă a politicii agricole comune”.<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14414319-consiliu-european-extraordinar-la-bruxelles-in-dezbatere-sprijinul-pentru-ucraina-bugetul-european-politica-agricola-comuna.mp3" length="18853252" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14414319</guid>
    <pubDate>Wed, 31 Jan 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14414319/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14414319/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14414319/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14414319/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1567</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>79</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Protestele fermierilor. De ce furia e îndreptată împotriva străinilor? </itunes:title>
    <title>Protestele fermierilor. De ce furia e îndreptată împotriva străinilor? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[În România, în Polonia, în Germania, în Italia dar și în alte țări europene fermierii protestează deja de cîteva săptămîni. Cazul francez e excepțional pentru că și anvergura protestelor e excepțională: mii de utilaje agricole blochează principalele căi de acces către capitală într-o acțiune denumită chiar de protestatari „asediul Parisului”. Și alte drumuri din Franța au fost blocate de tractoarele și camioanele agricultorilor. Revendicările lor vizează, între altele, taxele și restricțiile ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În România, în Polonia, în Germania, în Italia dar și în alte țări europene fermierii protestează deja de cîteva săptămîni. Cazul francez e excepțional pentru că și anvergura protestelor e excepțională: mii de utilaje agricole blochează principalele căi de acces către capitală într-o acțiune denumită chiar de protestatari „asediul Parisului”. Și alte drumuri din Franța au fost blocate de tractoarele și camioanele agricultorilor. Revendicările lor vizează, între altele, taxele și restricțiile din domeniul agriculturii. La fel ca peste tot în Europa, fermierii cer schimbări esențiale în ceea ce privește politica agricolă comună (PAC). Revendicările sînt legate de restricțiile în ceea ce privește utilizarea unor fertilizatori, insecticide și erbicide; de reglementările în ceea ce privește rotația culturilor; de suprafețele de sol care ar trebui, potrivit reglementărilor PAC, să fie lăsate pîrloagă (GAEC-7 și GAEC-8); de taxarea carburanților agricoli; de birocrația excesivă pe care o presupune procesul de acordare a subvențiilor agricole. <br/>La fel ca în România, și în Franța fermierii sînt nemulțumiți de concurența neloială pe care o fac pe piața comună cerealele din Ucraina.  <br/>Președintele francez Emmanuel Macron și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vor discuta joi la Bruxelles despre solicitările fermierilor. De ce au ieşit în stradă agricultorii din Franţa? De ce nu sînt mulţumiţi cu promisuinile guvernului că se va renunța la planul de reducere treptată a subvențiilor pentru motorină, că se va simplifica birocrația și că Franța va susține la Uniunea Europeană cauza fermierilor, insistînd pe relaxarea normelor europene care îi obligă să lase o parte din terenuri necultivate? Am întrebat-o pe Iulia Badea Guéritée, jurnalistă la „Courrier international”. Ea a răspuns întrebărilor noastre de la Paris. </p><p>Iulia Badea Guéritée: „Cred că este un cuţit ajuns la os şi o furie îndreptată împotriva a ceea ce ne înconjoară. Noi sîntem înconjuraţi de Uniunea Europeană, respectăm nişte reguli. În momentul în care, în ciuda faptului că tu respecţi legea, ca simplu cetăţean, ca simplu fermier, şi vezi că totuşi o duci foarte greu, din cauză că ai o concurenţă neloială, pe undeva mi se pare firesc ca la furie să rosteşti lucruri pe care apoi să le regreţi.”<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În România, în Polonia, în Germania, în Italia dar și în alte țări europene fermierii protestează deja de cîteva săptămîni. Cazul francez e excepțional pentru că și anvergura protestelor e excepțională: mii de utilaje agricole blochează principalele căi de acces către capitală într-o acțiune denumită chiar de protestatari „asediul Parisului”. Și alte drumuri din Franța au fost blocate de tractoarele și camioanele agricultorilor. Revendicările lor vizează, între altele, taxele și restricțiile din domeniul agriculturii. La fel ca peste tot în Europa, fermierii cer schimbări esențiale în ceea ce privește politica agricolă comună (PAC). Revendicările sînt legate de restricțiile în ceea ce privește utilizarea unor fertilizatori, insecticide și erbicide; de reglementările în ceea ce privește rotația culturilor; de suprafețele de sol care ar trebui, potrivit reglementărilor PAC, să fie lăsate pîrloagă (GAEC-7 și GAEC-8); de taxarea carburanților agricoli; de birocrația excesivă pe care o presupune procesul de acordare a subvențiilor agricole. <br/>La fel ca în România, și în Franța fermierii sînt nemulțumiți de concurența neloială pe care o fac pe piața comună cerealele din Ucraina.  <br/>Președintele francez Emmanuel Macron și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vor discuta joi la Bruxelles despre solicitările fermierilor. De ce au ieşit în stradă agricultorii din Franţa? De ce nu sînt mulţumiţi cu promisuinile guvernului că se va renunța la planul de reducere treptată a subvențiilor pentru motorină, că se va simplifica birocrația și că Franța va susține la Uniunea Europeană cauza fermierilor, insistînd pe relaxarea normelor europene care îi obligă să lase o parte din terenuri necultivate? Am întrebat-o pe Iulia Badea Guéritée, jurnalistă la „Courrier international”. Ea a răspuns întrebărilor noastre de la Paris. </p><p>Iulia Badea Guéritée: „Cred că este un cuţit ajuns la os şi o furie îndreptată împotriva a ceea ce ne înconjoară. Noi sîntem înconjuraţi de Uniunea Europeană, respectăm nişte reguli. În momentul în care, în ciuda faptului că tu respecţi legea, ca simplu cetăţean, ca simplu fermier, şi vezi că totuşi o duci foarte greu, din cauză că ai o concurenţă neloială, pe undeva mi se pare firesc ca la furie să rosteşti lucruri pe care apoi să le regreţi.”<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14406871-protestele-fermierilor-de-ce-furia-e-indreptata-impotriva-strainilor.mp3" length="16840980" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14406871</guid>
    <pubDate>Tue, 30 Jan 2024 20:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14406871/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14406871/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14406871/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14406871/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1400</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>78</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cătălin Gomboş despre războiul Israel-Hamas: „Va fi cu adevărat pace doar la o generație după ce se va trage ultimul glonț”</itunes:title>
    <title>Cătălin Gomboş despre războiul Israel-Hamas: „Va fi cu adevărat pace doar la o generație după ce se va trage ultimul glonț”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Agenția Națiunilor Unite pentru refugiații palestinieni (UNRWA) a deschis o anchetă care vizează o posibilă implicare a unor angajați ai săi în atacurile teroriste din 7 octombrie 2023 comise de gruparea Hamas împotriva Israelului. Mai multe state și-au suspendat finanțarea pentru această agenție care acționează în sprijinul refugiaților palestinieni. Curtea Internațională de Justiție s-a pronunțat asupra acuzației aduse de Africa de Sud că Israelul comite genocid în Gaza şi i-a cerut Israelu...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Agenția Națiunilor Unite pentru refugiații palestinieni (UNRWA) a deschis o anchetă care vizează o posibilă implicare a unor angajați ai săi în atacurile teroriste din 7 octombrie 2023 comise de gruparea Hamas împotriva Israelului. Mai multe state și-au suspendat finanțarea pentru această agenție care acționează în sprijinul refugiaților palestinieni. Curtea Internațională de Justiție s-a pronunțat asupra acuzației aduse de Africa de Sud că Israelul comite genocid în Gaza şi i-a cerut Israelului să-și împiedice trupele să comită genocid, să protejeze populația și să permită ajutoarelor umanitare să intre în Gaza. Trei militari americani au fost uciși și cîteva zeci au fost răniți într-un atac cu dronă la o bază americană din Nordul Iordaniei. Am vorbit despre evoluțiile în războiul dintre Israel și Hamas și contextul regional tensionat cu jurnalistul Cătălin Gomboș, specializat în Orientul Mijlociu. </p><p>Cătălin Gomboş: „Soluţia nu este să ţii cu una dintre tabere, asta nu va rezolva nimic. Pentru că fiecare parte are argumentele sale, mai mult sau mai puţin legitime. Fiecare dintre tabere are morţii ei. Îmi spunea cineva de acolo, cu mult timp în urmă, într-una dintre călătoriile mele în regiune, că va fi cu adevărat pace doar la o generaţie după ce se va trage ultimul glonţ, pentru că fiecare a pierdut pe cineva şi e greu să depăşeşti anumite resentimente.”</p><p>Cătălin Gomboş este jurnalist la Radio România, redactor-şef al publicaţiei online „Veridica” şi autorul volumului „<em>Piano Man</em> în casa războiului. Însemnări din Irak şi Afganistan” (Editura Corint).  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b><br/><br/></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Agenția Națiunilor Unite pentru refugiații palestinieni (UNRWA) a deschis o anchetă care vizează o posibilă implicare a unor angajați ai săi în atacurile teroriste din 7 octombrie 2023 comise de gruparea Hamas împotriva Israelului. Mai multe state și-au suspendat finanțarea pentru această agenție care acționează în sprijinul refugiaților palestinieni. Curtea Internațională de Justiție s-a pronunțat asupra acuzației aduse de Africa de Sud că Israelul comite genocid în Gaza şi i-a cerut Israelului să-și împiedice trupele să comită genocid, să protejeze populația și să permită ajutoarelor umanitare să intre în Gaza. Trei militari americani au fost uciși și cîteva zeci au fost răniți într-un atac cu dronă la o bază americană din Nordul Iordaniei. Am vorbit despre evoluțiile în războiul dintre Israel și Hamas și contextul regional tensionat cu jurnalistul Cătălin Gomboș, specializat în Orientul Mijlociu. </p><p>Cătălin Gomboş: „Soluţia nu este să ţii cu una dintre tabere, asta nu va rezolva nimic. Pentru că fiecare parte are argumentele sale, mai mult sau mai puţin legitime. Fiecare dintre tabere are morţii ei. Îmi spunea cineva de acolo, cu mult timp în urmă, într-una dintre călătoriile mele în regiune, că va fi cu adevărat pace doar la o generaţie după ce se va trage ultimul glonţ, pentru că fiecare a pierdut pe cineva şi e greu să depăşeşti anumite resentimente.”</p><p>Cătălin Gomboş este jurnalist la Radio România, redactor-şef al publicaţiei online „Veridica” şi autorul volumului „<em>Piano Man</em> în casa războiului. Însemnări din Irak şi Afganistan” (Editura Corint).  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b><br/><br/></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14399228-catalin-gombos-despre-razboiul-israel-hamas-va-fi-cu-adevarat-pace-doar-la-o-genera-ie-dupa-ce-se-va-trage-ultimul-glon.mp3" length="19693655" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14399228</guid>
    <pubDate>Mon, 29 Jan 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14399228/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14399228/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14399228/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14399228/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1637</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>77</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Constantin Vică: „Poezia e o formă a cercetării”</itunes:title>
    <title>Constantin Vică: „Poezia e o formă a cercetării”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Constantin Vică este conferențiar la Facultatea de Filosofie a Universității din București, cercetător al noilor tehnologii din perspectivă etică și poet. A publicat recent volumul de poezie „20002020”, la OMG Publishing, o carte care apare după 20 de ani de la precedenta, un comeback așteptat de unii dintre colegii săi de generație. Am vorbit cu Constantin Vică despre volumul său dar și despre peisajul poeziei care se scrie azi în România. Constantin Vică: „Scriitoarele și scriitorii care au...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Constantin Vică este conferențiar la Facultatea de Filosofie a Universității din București, cercetător al noilor tehnologii din perspectivă etică și poet. A publicat recent volumul de poezie „20002020”, la OMG Publishing, o carte care apare după 20 de ani de la precedenta, un <em>comeback</em> așteptat de unii dintre colegii săi de generație. Am vorbit cu Constantin Vică despre volumul său dar și despre peisajul poeziei care se scrie azi în România.<br/>Constantin Vică: „Scriitoarele și scriitorii care au apărut în ultimii 10 ani, poate și mai mult, nu se mai nasc din canonul literaturii. Apar din altceva. Din experiența artelor vizuale, a internetului, a jocurilor, a tot ceea ce înseamnă viață <em>social media</em>, a tot ceea ce înseamnă DJing-ul astăzi.”<br/>L-am întrebat pe autor cum se raportează el însuși la poezie.<br/>Constantin Vică: „Nu cred în teza poeziei ca simplă emoție. Nu spun că n-ar fi și asta, pentru că altfel ar fi poezie pentru computere. Dar nu ar trebui s-o reducem la emoție. Și aici cred că este marea problemă cu predarea ei în școală. Cred că poezia construiește lumi ale gîndirii în care se imersează. E despre cogniție poezia. La urma urmei, îți pui mintea la contribuție ca să decriptezi și ca să prinzi frecvența textului.” <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Constantin Vică este conferențiar la Facultatea de Filosofie a Universității din București, cercetător al noilor tehnologii din perspectivă etică și poet. A publicat recent volumul de poezie „20002020”, la OMG Publishing, o carte care apare după 20 de ani de la precedenta, un <em>comeback</em> așteptat de unii dintre colegii săi de generație. Am vorbit cu Constantin Vică despre volumul său dar și despre peisajul poeziei care se scrie azi în România.<br/>Constantin Vică: „Scriitoarele și scriitorii care au apărut în ultimii 10 ani, poate și mai mult, nu se mai nasc din canonul literaturii. Apar din altceva. Din experiența artelor vizuale, a internetului, a jocurilor, a tot ceea ce înseamnă viață <em>social media</em>, a tot ceea ce înseamnă DJing-ul astăzi.”<br/>L-am întrebat pe autor cum se raportează el însuși la poezie.<br/>Constantin Vică: „Nu cred în teza poeziei ca simplă emoție. Nu spun că n-ar fi și asta, pentru că altfel ar fi poezie pentru computere. Dar nu ar trebui s-o reducem la emoție. Și aici cred că este marea problemă cu predarea ei în școală. Cred că poezia construiește lumi ale gîndirii în care se imersează. E despre cogniție poezia. La urma urmei, îți pui mintea la contribuție ca să decriptezi și ca să prinzi frecvența textului.” <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14387227-constantin-vica-poezia-e-o-forma-a-cercetarii.mp3" length="19326702" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/oq0fiou4r0qc1wgig7h39b5ix52a?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14387227</guid>
    <pubDate>Sat, 27 Jan 2024 10:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14387227/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14387227/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14387227/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14387227/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1606</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>76</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>NATO a lansat „Steadfast Defender” - cel mai mare exercițiu militar de la Răboiul Rece încoace</itunes:title>
    <title>NATO a lansat „Steadfast Defender” - cel mai mare exercițiu militar de la Răboiul Rece încoace</title>
    <itunes:summary><![CDATA[ Peste 90.000 de soldați din state membre ale Alianței Nordatlantice participă la  „Steadfast Defender”, cel mai mare exercițiu militar al NATO de la Războiul Rece încoace. La manevrele militare, desfășurate pînă la sfîrșitul lunii mai, participă peste 50 de nave de luptă, 80 de avioane de luptă, elicoptere și drone și peste 1.000 de vehicule militare. O desfășurare de forțe menită să descurajeze orice formă de agresiune din partea Rusiei. NATO e pe cale să se extindă. Parlamentul turc a...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p> Peste 90.000 de soldați din state membre ale Alianței Nordatlantice participă la  „Steadfast Defender”, cel mai mare exercițiu militar al NATO de la Războiul Rece încoace. La manevrele militare, desfășurate pînă la sfîrșitul lunii mai, participă peste 50 de nave de luptă, 80 de avioane de luptă, elicoptere și drone și peste 1.000 de vehicule militare. O desfășurare de forțe menită să descurajeze orice formă de agresiune din partea Rusiei. NATO e pe cale să se extindă. Parlamentul turc a ratificat aderarea Suediei la Alianță. Ungaria încă nu a semnat acest document. Finlanda și Suedia au depus cererile de aderare la NATO în mai 2022. Despre toate acestea am vorbit cu analistul de politică internațională Bogdan Nedea.  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p> Peste 90.000 de soldați din state membre ale Alianței Nordatlantice participă la  „Steadfast Defender”, cel mai mare exercițiu militar al NATO de la Războiul Rece încoace. La manevrele militare, desfășurate pînă la sfîrșitul lunii mai, participă peste 50 de nave de luptă, 80 de avioane de luptă, elicoptere și drone și peste 1.000 de vehicule militare. O desfășurare de forțe menită să descurajeze orice formă de agresiune din partea Rusiei. NATO e pe cale să se extindă. Parlamentul turc a ratificat aderarea Suediei la Alianță. Ungaria încă nu a semnat acest document. Finlanda și Suedia au depus cererile de aderare la NATO în mai 2022. Despre toate acestea am vorbit cu analistul de politică internațională Bogdan Nedea.  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14377082-nato-a-lansat-steadfast-defender-cel-mai-mare-exerci-iu-militar-de-la-raboiul-rece-incoace.mp3" length="18846603" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14377082</guid>
    <pubDate>Thu, 25 Jan 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14377082/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14377082/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14377082/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14377082/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1567</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>75</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>De la Pussy Riot la Isus în boxeri. Despre libertatea de creație</itunes:title>
    <title>De la Pussy Riot la Isus în boxeri. Despre libertatea de creație</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a amendat cu cîte 5000 de lei Muzeul Municipiului București, Fundația Centrul Cultural Art Society și pe curatoarea britanică Ruth Hibbard, pentru expoziția „Nymphs &amp; Zombies”, organizată de Art Safari în 2023. De asemenea, artistul Paul Baraka a primit din partea CNCD un avertisment pentru o instalație în care Isus e reprezentat în boxeri și poartă coarne de cerb și pentru o pictură care folosește elemente specifice icoanei cu Fec...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a amendat cu cîte 5000 de lei Muzeul Municipiului București, Fundația Centrul Cultural Art Society și pe curatoarea britanică Ruth Hibbard, pentru expoziția „Nymphs &amp; Zombies”, organizată de Art Safari în 2023. De asemenea, artistul Paul Baraka a primit din partea CNCD un avertisment pentru o instalație în care Isus e reprezentat în boxeri și poartă coarne de cerb și pentru o pictură care folosește elemente specifice icoanei cu Fecioara Maria și pruncul. </p><p>Există limite ale libertății artistice sau arta e teritoriul libertății totale? Se poate simţi o majoritate discriminată? Cum se explică reacția unei instituții a statului român laic de a sancționa prin amendă și avertisment o manifestare artistică în care sînt revizitate simboluri creștine? I-am întrebat pe <b>Cristian Iftode</b>, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Filosofie a Universității din București şi pe artistul <b>Dan Pejovschi</b>. </p><p>Cristian Iftode: „Eu cred că existe nişte limite ale libertăţii artistice. E vorba despre acele tipuri de opere de artă care ar trata în bătaie de joc sau ar nega suferinţa, crimele, torturile comise împotriva unor oameni, comunităţi sau etnii. Arta s-a ocupat de cel mai traumatic fenomen al secolului XX, Holocaustul. Întrebarea este cum o faci? Dacă o operă de artă ar sugera un mesaj negaţionist sau ar lua în derîdere suferinţa evreilor, atunci cred că ar fi absolut rezonabil ca CNDC să intervină. Dar în cazul acesta e cu totul altceva.”</p><p>Dan Perjovschi: „Amenda CNCD e de fapt cenzură. Eu sînt un partizan al responsabilităţii de expresie la pachet cu libertatea de expresie. Eu le-aş propune ascultătorilor să se gîndească la concertul Pussy Riot dintr-o biserică ortodoxă din Moscova, cu mult înainte ca Putin să devină inamicul public nr. 1 în Europa. Era acel concert al acelor artiste ceva blasfemios sau era un lucru pe care acuma îl celebrăm cu toţii?”  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a amendat cu cîte 5000 de lei Muzeul Municipiului București, Fundația Centrul Cultural Art Society și pe curatoarea britanică Ruth Hibbard, pentru expoziția „Nymphs &amp; Zombies”, organizată de Art Safari în 2023. De asemenea, artistul Paul Baraka a primit din partea CNCD un avertisment pentru o instalație în care Isus e reprezentat în boxeri și poartă coarne de cerb și pentru o pictură care folosește elemente specifice icoanei cu Fecioara Maria și pruncul. </p><p>Există limite ale libertății artistice sau arta e teritoriul libertății totale? Se poate simţi o majoritate discriminată? Cum se explică reacția unei instituții a statului român laic de a sancționa prin amendă și avertisment o manifestare artistică în care sînt revizitate simboluri creștine? I-am întrebat pe <b>Cristian Iftode</b>, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Filosofie a Universității din București şi pe artistul <b>Dan Pejovschi</b>. </p><p>Cristian Iftode: „Eu cred că existe nişte limite ale libertăţii artistice. E vorba despre acele tipuri de opere de artă care ar trata în bătaie de joc sau ar nega suferinţa, crimele, torturile comise împotriva unor oameni, comunităţi sau etnii. Arta s-a ocupat de cel mai traumatic fenomen al secolului XX, Holocaustul. Întrebarea este cum o faci? Dacă o operă de artă ar sugera un mesaj negaţionist sau ar lua în derîdere suferinţa evreilor, atunci cred că ar fi absolut rezonabil ca CNDC să intervină. Dar în cazul acesta e cu totul altceva.”</p><p>Dan Perjovschi: „Amenda CNCD e de fapt cenzură. Eu sînt un partizan al responsabilităţii de expresie la pachet cu libertatea de expresie. Eu le-aş propune ascultătorilor să se gîndească la concertul Pussy Riot dintr-o biserică ortodoxă din Moscova, cu mult înainte ca Putin să devină inamicul public nr. 1 în Europa. Era acel concert al acelor artiste ceva blasfemios sau era un lucru pe care acuma îl celebrăm cu toţii?”  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14369477-de-la-pussy-riot-la-isus-in-boxeri-despre-libertatea-de-crea-ie.mp3" length="18197661" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14369477</guid>
    <pubDate>Wed, 24 Jan 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14369477/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14369477/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14369477/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14369477/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1513</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>74</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Donald Trump vs. Nikki Haley - o confruntare cu final (aproape) previzibil la alegerile primare ale Republicanilor</itunes:title>
    <title>Donald Trump vs. Nikki Haley - o confruntare cu final (aproape) previzibil la alegerile primare ale Republicanilor</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Anul electoral american a început cu alegerile primare. În tabăra Republicanilor au mai rămas în cursă doar Donald Trump și Nikki Haley după ce Ron DeSantis a anunțat că abandonează competiția. Democrații îl vor avea drept candidat pe președintele în exercițiu, Joe Biden. Care sînt principalele teme electorale - și cum le abordează candidații? Vom asista, la scrutinul din noiembrie, la o reeditare a confruntării de acum patru ani, dintre Donald Trump și Joe Biden? L-am întrebat pe Camil Pârvu...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Anul electoral american a început cu alegerile primare. În tabăra Republicanilor au mai rămas în cursă doar Donald Trump și Nikki Haley după ce Ron DeSantis a anunțat că abandonează competiția. Democrații îl vor avea drept candidat pe președintele în exercițiu, Joe Biden. Care sînt principalele teme electorale - și cum le abordează candidații? Vom asista, la scrutinul din noiembrie, la o reeditare a confruntării de acum patru ani, dintre Donald Trump și Joe Biden? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Anul electoral american a început cu alegerile primare. În tabăra Republicanilor au mai rămas în cursă doar Donald Trump și Nikki Haley după ce Ron DeSantis a anunțat că abandonează competiția. Democrații îl vor avea drept candidat pe președintele în exercițiu, Joe Biden. Care sînt principalele teme electorale - și cum le abordează candidații? Vom asista, la scrutinul din noiembrie, la o reeditare a confruntării de acum patru ani, dintre Donald Trump și Joe Biden? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14361977-donald-trump-vs-nikki-haley-o-confruntare-cu-final-aproape-previzibil-la-alegerile-primare-ale-republicanilor.mp3" length="16657418" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14361977</guid>
    <pubDate>Tue, 23 Jan 2024 18:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14361977/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14361977/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14361977/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14361977/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1384</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>73</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Tensiunile dintre Iran și Pakistan: o demonstrație de putere din partea Teheranului? </itunes:title>
    <title>Tensiunile dintre Iran și Pakistan: o demonstrație de putere din partea Teheranului? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Tensiunile mai vechi dintre Iran și Pakistan au atins cote maxime zilele trecute, cînd cele două state s-au atacat reciproc. De asemenea, Iranul a lansat rachete în Irak și Siria. Într-un document public, mișcarea Hamas cere încetarea „agresiunii israeliene” și respinge „planurile internaționale sau israeliene de a decide viitorul Fâșiei Gaza”. Discutăm despre tensiunile din Orientul Mijlociu, profund afectat de războiul din Gaza, cu Ioana Constantin-Bercean, cercetătoare la Institutul de Ști...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Tensiunile mai vechi dintre Iran și Pakistan au atins cote maxime zilele trecute, cînd cele două state s-au atacat reciproc. De asemenea, Iranul a lansat rachete în Irak și Siria. Într-un document public, mișcarea Hamas cere încetarea „agresiunii israeliene” și respinge „planurile internaționale sau israeliene de a decide viitorul Fâșiei Gaza”. Discutăm despre tensiunile din Orientul Mijlociu, profund afectat de războiul din Gaza, cu Ioana Constantin-Bercean, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). </p><p>Ioana Constantin-Bercean: „Acum, cînd parcă lumea se reaşează, avem contestatari ai ordinii mondiale instaurate prin acordurile de după Al Doilea Război Mondial, avem partea răsăriteană care contestă acea ordine mondială şi, sub umbrela reaşezării acestor plăci tectonice, avem toate aceste conflicte identitare şi religioase din Asia şi Africa. Iar incidente precum cel dintre Iran şi Pakistan vor mai apărea. Pakistanul este foarte important pentru China, dar depinde şi de Washington şi are o relaţie foarte bună cu SUA.”<br/>Există o legătură între atacurile dintre Iran şi Pakistan şi războiul dintre Israel şi Hamas?<br/>Ioana Constantin-Bercean: „Iranul a folosit acest moment ca un pretext de expunere, de demonstraţie logistico-militară. Şi-a ales nişte ţinte prin care demonstrează, atît pe plan regional, cît şi pe plan internaţional, că şi-a dezvoltat un tip de rachete care pot lovi cu precizie anumite ținte.”<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Tensiunile mai vechi dintre Iran și Pakistan au atins cote maxime zilele trecute, cînd cele două state s-au atacat reciproc. De asemenea, Iranul a lansat rachete în Irak și Siria. Într-un document public, mișcarea Hamas cere încetarea „agresiunii israeliene” și respinge „planurile internaționale sau israeliene de a decide viitorul Fâșiei Gaza”. Discutăm despre tensiunile din Orientul Mijlociu, profund afectat de războiul din Gaza, cu Ioana Constantin-Bercean, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). </p><p>Ioana Constantin-Bercean: „Acum, cînd parcă lumea se reaşează, avem contestatari ai ordinii mondiale instaurate prin acordurile de după Al Doilea Război Mondial, avem partea răsăriteană care contestă acea ordine mondială şi, sub umbrela reaşezării acestor plăci tectonice, avem toate aceste conflicte identitare şi religioase din Asia şi Africa. Iar incidente precum cel dintre Iran şi Pakistan vor mai apărea. Pakistanul este foarte important pentru China, dar depinde şi de Washington şi are o relaţie foarte bună cu SUA.”<br/>Există o legătură între atacurile dintre Iran şi Pakistan şi războiul dintre Israel şi Hamas?<br/>Ioana Constantin-Bercean: „Iranul a folosit acest moment ca un pretext de expunere, de demonstraţie logistico-militară. Şi-a ales nişte ţinte prin care demonstrează, atît pe plan regional, cît şi pe plan internaţional, că şi-a dezvoltat un tip de rachete care pot lovi cu precizie anumite ținte.”<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14354982-tensiunile-dintre-iran-i-pakistan-o-demonstra-ie-de-putere-din-partea-teheranului.mp3" length="21004195" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14354982</guid>
    <pubDate>Mon, 22 Jan 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14354982/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14354982/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14354982/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14354982/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1747</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>72</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Antonia Colibășanu, analist economic: „Adîncirea diferențelor dintre bogați și săraci este cea mai importantă problemă pentru următoarea decadă”</itunes:title>
    <title>Antonia Colibășanu, analist economic: „Adîncirea diferențelor dintre bogați și săraci este cea mai importantă problemă pentru următoarea decadă”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Forumul Economic Mondial de la Davos este în plină desfășurare. Lideri politici și oameni de afaceri din întreaga lume se întîlnesc în stațiunea elvețiană pentru a discuta subiectele momentului. „Rebuilding trust” („Restabilirea încrederii”) este tema de anul acesta. Antonia Colibășanu, doctor în economie, analizează starea economiei la nivel mondial, marcată de un val de crize, și explică mizele întîlnirilor de la Davos.  ONG-ul Oxfam publică anual înainte de Forumul de la Davos un rapo...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Forumul Economic Mondial de la Davos este în plină desfășurare. Lideri politici și oameni de afaceri din întreaga lume se întîlnesc în stațiunea elvețiană pentru a discuta subiectele momentului. „Rebuilding trust” („Restabilirea încrederii”) este tema de anul acesta. <b>Antonia Colibășanu</b>, doctor în economie, analizează starea economiei la nivel mondial, marcată de un val de crize, și explică mizele întîlnirilor de la Davos. </p><p>ONG-ul Oxfam publică anual înainte de Forumul de la Davos un raport în care pune față-n față situația celor mai bogați oameni cu situația celor mai săraci oameni din lume. Astfel, arată Oxfam, primii cinci cei mai bogați oameni de pe planetă și-au dublat averile în ultimii trei ani, în timp ce averea și veniturile însumate a cinci miliarde de oameni de pe Pământ au scăzut. De ce bogații se îmbogățesc și mai mult și săracii sărăcesc și mai tare în perioade de criză? Antonia Colibășanu: „Crizele și conflictele globale pun problema rupturilor lanțurilor de aprovizionare globală. Asta înseamnă creșterea concentrației de producție într-o anumită parte a lumii, adică statele dezvoltate și în curs de dezvoltare se retrag din planul global și încearcă să-și aducă afacerile cît mai aproape de casă. Acest proces n-ar trebui să aibă efecte drastice la nivel global, dar, atunci cînd se desfășoară într-o perioadă de criză conflictuală, așa cum se întîmplă acum, este mult mai dramatic, pentru că retragerea se produce brusc. Concentrarea valorilor de producție și de creștere economică în anumite noduri ale lumii, în special în zona țărilor dezvoltate, aduce sărăcie în zona mai puțin dezvoltată, pentru că oamenii își pierd locurile de muncă.”</p><p>Ce se întîmplă la Davos?</p><p>Antonia Colibășanu: „Davos este un loc de întîlnire. Avem nevoie de Davos ca să știm că zona non-democratică încă poate să discute cu zona democratică.”<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Forumul Economic Mondial de la Davos este în plină desfășurare. Lideri politici și oameni de afaceri din întreaga lume se întîlnesc în stațiunea elvețiană pentru a discuta subiectele momentului. „Rebuilding trust” („Restabilirea încrederii”) este tema de anul acesta. <b>Antonia Colibășanu</b>, doctor în economie, analizează starea economiei la nivel mondial, marcată de un val de crize, și explică mizele întîlnirilor de la Davos. </p><p>ONG-ul Oxfam publică anual înainte de Forumul de la Davos un raport în care pune față-n față situația celor mai bogați oameni cu situația celor mai săraci oameni din lume. Astfel, arată Oxfam, primii cinci cei mai bogați oameni de pe planetă și-au dublat averile în ultimii trei ani, în timp ce averea și veniturile însumate a cinci miliarde de oameni de pe Pământ au scăzut. De ce bogații se îmbogățesc și mai mult și săracii sărăcesc și mai tare în perioade de criză? Antonia Colibășanu: „Crizele și conflictele globale pun problema rupturilor lanțurilor de aprovizionare globală. Asta înseamnă creșterea concentrației de producție într-o anumită parte a lumii, adică statele dezvoltate și în curs de dezvoltare se retrag din planul global și încearcă să-și aducă afacerile cît mai aproape de casă. Acest proces n-ar trebui să aibă efecte drastice la nivel global, dar, atunci cînd se desfășoară într-o perioadă de criză conflictuală, așa cum se întîmplă acum, este mult mai dramatic, pentru că retragerea se produce brusc. Concentrarea valorilor de producție și de creștere economică în anumite noduri ale lumii, în special în zona țărilor dezvoltate, aduce sărăcie în zona mai puțin dezvoltată, pentru că oamenii își pierd locurile de muncă.”</p><p>Ce se întîmplă la Davos?</p><p>Antonia Colibășanu: „Davos este un loc de întîlnire. Avem nevoie de Davos ca să știm că zona non-democratică încă poate să discute cu zona democratică.”<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14332993-antonia-coliba-anu-analist-economic-adincirea-diferen-elor-dintre-boga-i-i-saraci-este-cea-mai-importanta-problema-pentru-urmatoarea-decada.mp3" length="19653618" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14332993</guid>
    <pubDate>Thu, 18 Jan 2024 15:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14332993/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14332993/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14332993/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14332993/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1634</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>71</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Protestele agricultorilor: ce fel de criză, ce fel de soluţii?</itunes:title>
    <title>Protestele agricultorilor: ce fel de criză, ce fel de soluţii?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Situație tensionată și marcată de incertitudine în legătură cu protestele agricutorilor și transportatorilor români. Ministrul agriculturii Florin Barbu a anunțat în urmă cu două zile că a ajuns la un acord cu asociațiile reprezentative ale fermierilor. Protestele continuă însă în mai multe localități, protestatarii încercînd să blocheze activitatea la unele puncte de trecere a frontierei și în portul Constanța. Proteste asemănătoare au loc și în alte țări europene, în Olanda, în Belgia, în F...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Situație tensionată și marcată de incertitudine în legătură cu protestele agricutorilor și transportatorilor români. Ministrul agriculturii Florin Barbu a anunțat în urmă cu două zile că a ajuns la un acord cu asociațiile reprezentative ale fermierilor. Protestele continuă însă în mai multe localități, protestatarii încercînd să blocheze activitatea la unele puncte de trecere a frontierei și în portul Constanța. Proteste asemănătoare au loc și în alte țări europene, în Olanda, în Belgia, în Franța, Spania, Germania. Ce se întîmplă? Încercăm să aflăm cîteva explicații de la <b>Bogdan Iancu</b>, antropolog, lector la SNSPA. Sînt foarte multe revendicări și de facturi foarte diferite. Pe de o parte, fermierii cer subvențiile cuvenite, acordarea unor compensații și subvenții pentru pierderile suferite în urma importurilor sau tranzitului cerealelor ucrainene pe teritoriul României. Pe de altă parte, cer credite mai avatajoase pentru antreprenorii agricoli garantate de guvern. Bogdan Iancu: „S-a intrat într-o practică a inerţiei. Subvenţia a devenit ca de la sine înţeleasă. De cele mai multe ori ea a crescut, a asigurat bunăstarea foarte multor fermieri, dar, în acelaşi timp, sînt foarte multe studii care arată că în felul ăsta s-a creat o agricultură care e mai puţin probabil să fie sustenabilă. S-a creat un fel de zonă de antreprenoriat asistat. Ar fi trebuit creată o agricultură cu o diversitate de fermieri.”<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Situație tensionată și marcată de incertitudine în legătură cu protestele agricutorilor și transportatorilor români. Ministrul agriculturii Florin Barbu a anunțat în urmă cu două zile că a ajuns la un acord cu asociațiile reprezentative ale fermierilor. Protestele continuă însă în mai multe localități, protestatarii încercînd să blocheze activitatea la unele puncte de trecere a frontierei și în portul Constanța. Proteste asemănătoare au loc și în alte țări europene, în Olanda, în Belgia, în Franța, Spania, Germania. Ce se întîmplă? Încercăm să aflăm cîteva explicații de la <b>Bogdan Iancu</b>, antropolog, lector la SNSPA. Sînt foarte multe revendicări și de facturi foarte diferite. Pe de o parte, fermierii cer subvențiile cuvenite, acordarea unor compensații și subvenții pentru pierderile suferite în urma importurilor sau tranzitului cerealelor ucrainene pe teritoriul României. Pe de altă parte, cer credite mai avatajoase pentru antreprenorii agricoli garantate de guvern. Bogdan Iancu: „S-a intrat într-o practică a inerţiei. Subvenţia a devenit ca de la sine înţeleasă. De cele mai multe ori ea a crescut, a asigurat bunăstarea foarte multor fermieri, dar, în acelaşi timp, sînt foarte multe studii care arată că în felul ăsta s-a creat o agricultură care e mai puţin probabil să fie sustenabilă. S-a creat un fel de zonă de antreprenoriat asistat. Ar fi trebuit creată o agricultură cu o diversitate de fermieri.”<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14327669-protestele-agricultorilor-ce-fel-de-criza-ce-fel-de-solutii.mp3" length="20729236" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14327669</guid>
    <pubDate>Wed, 17 Jan 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14327669/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14327669/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14327669/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14327669/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1724</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>70</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Marius Ghincea, analist de politică internaţională: „Soarta Taiwanului depinde de evoluţia relaţiilor sino-americane”</itunes:title>
    <title>Marius Ghincea, analist de politică internaţională: „Soarta Taiwanului depinde de evoluţia relaţiilor sino-americane”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În Taiwan a cîștigat alegerile prezidențiale de sîmbătă candidatul Partidului Democrat Progresist, Lai Ching-te. Partidul său susține independența Taiwanului față de China. Situată la Est de China, Taiwanul este o insulă cu 23 de milioane de locuitori, guvernată de un sistem democratic. Doar cîteva state din lume recunosc independența statală a Taiwanului. China îl consideră parte a sa și transmite tot mai apăsat în ultimii ani că îl va unifica folosind, dacă e nevoie, chiar forța militară.  ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În Taiwan a cîștigat alegerile prezidențiale de sîmbătă candidatul Partidului Democrat Progresist, Lai Ching-te. Partidul său susține independența Taiwanului față de China. Situată la Est de China, Taiwanul este o insulă cu 23 de milioane de locuitori, guvernată de un sistem democratic. Doar cîteva state din lume recunosc independența statală a Taiwanului. China îl consideră parte a sa și transmite tot mai apăsat în ultimii ani că îl va unifica folosind, dacă e nevoie, chiar forța militară. <br/>Analistul de politică internaţională Marius Ghincea explică situaţia din Taiwan şi relaţia tensionată dintre acesta şi China continentală: „Soarta Taiwanului depinde foarte mult de evoluţia relaţiilor sino-americane şi de modul în care SUA vor reuşi să izoleze China şi să răspundă provocărilor strategice create de China la nivel global dar şi de capacitatea Chinei de a-şi urmări obiectivele şi de a-şi creşte influenţa la nivel mondial.” <br/>E posibilă o intervenţie militară chineză în Taiwan? <br/>Marius Ghincea: „Acest scenariu este posibil în cîţiva ani, nu anul acesta sau anul viitor. Există autori care oferă astfel de scenarii, inclusiv în rîndul decidenţilor de la Washington. Dar va depinde foarte mult de evoluţia relaţiilor sino-americane care, din fericire, s-au îmbunătăţit în ultimele luni.”  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În Taiwan a cîștigat alegerile prezidențiale de sîmbătă candidatul Partidului Democrat Progresist, Lai Ching-te. Partidul său susține independența Taiwanului față de China. Situată la Est de China, Taiwanul este o insulă cu 23 de milioane de locuitori, guvernată de un sistem democratic. Doar cîteva state din lume recunosc independența statală a Taiwanului. China îl consideră parte a sa și transmite tot mai apăsat în ultimii ani că îl va unifica folosind, dacă e nevoie, chiar forța militară. <br/>Analistul de politică internaţională Marius Ghincea explică situaţia din Taiwan şi relaţia tensionată dintre acesta şi China continentală: „Soarta Taiwanului depinde foarte mult de evoluţia relaţiilor sino-americane şi de modul în care SUA vor reuşi să izoleze China şi să răspundă provocărilor strategice create de China la nivel global dar şi de capacitatea Chinei de a-şi urmări obiectivele şi de a-şi creşte influenţa la nivel mondial.” <br/>E posibilă o intervenţie militară chineză în Taiwan? <br/>Marius Ghincea: „Acest scenariu este posibil în cîţiva ani, nu anul acesta sau anul viitor. Există autori care oferă astfel de scenarii, inclusiv în rîndul decidenţilor de la Washington. Dar va depinde foarte mult de evoluţia relaţiilor sino-americane care, din fericire, s-au îmbunătăţit în ultimele luni.”  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14320421-marius-ghincea-analist-de-politica-internationala-soarta-taiwanului-depinde-de-evolutia-relatiilor-sino-americane.mp3" length="17350146" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14320421</guid>
    <pubDate>Tue, 16 Jan 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14320421/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14320421/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14320421/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14320421/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1442</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>69</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Oltița Cîntec, critic de teatru: „Mă tem că de Ziua Culturii Naționale sărbătorim Blue Monday”</itunes:title>
    <title>Oltița Cîntec, critic de teatru: „Mă tem că de Ziua Culturii Naționale sărbătorim Blue Monday”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În fiecare an, în 15 ianuarie au loc evenimente și festivități de Ziua Culturii Naționale. Cu toate astea, cultura nu a fost niciodată o prioritate pentru cei care iau deciziile politice în România. Mereu subfinanțată, uneori în pericol, în momente de criză, cum a fost pandemia, nu este considerată un domeniu esențial. Ce sărbătorim în 15 ianuarie?  Oltița Cîntec, critic de teatru, directoare artistică a Teatrului „Luceafărul” din Iași: „Mă tem că de Ziua Culturii Naționale sărbătorim Bl...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În fiecare an, în 15 ianuarie au loc evenimente și festivități de Ziua Culturii Naționale. Cu toate astea, cultura nu a fost niciodată o prioritate pentru cei care iau deciziile politice în România. Mereu subfinanțată, uneori în pericol, în momente de criză, cum a fost pandemia, nu este considerată un domeniu esențial. Ce sărbătorim în 15 ianuarie?  Oltița Cîntec, critic de teatru, directoare artistică a Teatrului „Luceafărul” din Iași: „Mă tem că de Ziua Culturii Naționale sărbătorim Blue Monday. E o coincidență să se nimerească 15 ianuarie într-o zi de luni care, la nivel european, e considerată cea mai tristă zi din calendar. E o glumă. Sau poate că nu. Cred c-ar trebui să sărbătorim printr-un îndemn la luciditate din partea decidenților, printr-un îndemn la solidaritatea breslei, care ar putea fi mai vocală, la stimularea dimensiunii combative care caracterizează artiștii, printr-un îndemn la stabilitate, echilibru și predictibilitate, pentru că în cultura română lucrurile astea lipsesc, sînt carențe care fac destul de dificilă activitatea curentă la nivel instituțional.” O altă problemă a domeniului este accesul la producțiile culturale. Oltița Cîntec: „Este nevoie de niște programe culturale foarte bine susținute din punct de vedere financiar pentru urbanul mic și zona rurală, unde oferta culturală este cvasi-inexistentă.”<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În fiecare an, în 15 ianuarie au loc evenimente și festivități de Ziua Culturii Naționale. Cu toate astea, cultura nu a fost niciodată o prioritate pentru cei care iau deciziile politice în România. Mereu subfinanțată, uneori în pericol, în momente de criză, cum a fost pandemia, nu este considerată un domeniu esențial. Ce sărbătorim în 15 ianuarie?  Oltița Cîntec, critic de teatru, directoare artistică a Teatrului „Luceafărul” din Iași: „Mă tem că de Ziua Culturii Naționale sărbătorim Blue Monday. E o coincidență să se nimerească 15 ianuarie într-o zi de luni care, la nivel european, e considerată cea mai tristă zi din calendar. E o glumă. Sau poate că nu. Cred c-ar trebui să sărbătorim printr-un îndemn la luciditate din partea decidenților, printr-un îndemn la solidaritatea breslei, care ar putea fi mai vocală, la stimularea dimensiunii combative care caracterizează artiștii, printr-un îndemn la stabilitate, echilibru și predictibilitate, pentru că în cultura română lucrurile astea lipsesc, sînt carențe care fac destul de dificilă activitatea curentă la nivel instituțional.” O altă problemă a domeniului este accesul la producțiile culturale. Oltița Cîntec: „Este nevoie de niște programe culturale foarte bine susținute din punct de vedere financiar pentru urbanul mic și zona rurală, unde oferta culturală este cvasi-inexistentă.”<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14311166-olti-a-cintec-critic-de-teatru-ma-tem-ca-de-ziua-culturii-na-ionale-sarbatorim-blue-monday.mp3" length="17759050" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14311166</guid>
    <pubDate>Mon, 15 Jan 2024 13:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14311166/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14311166/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14311166/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14311166/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1476</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>68</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Traducătoarea Iulia Gorzo: „Lui Cormac McCarthy îi plac temele mari”</itunes:title>
    <title>Traducătoarea Iulia Gorzo: „Lui Cormac McCarthy îi plac temele mari”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ultimele două romane de Cormac McCarthy, „Pasagerul” și „Stella Maris”, sînt o încununare și o sinteză a operei marelui prozator american. Sînt două cărți care spun povestea fraților Bobby și Alicia Western, copiii unui fizician care a lucrat, alături de Oppenheimer, la construcția bombei atomice. Două personaje tragice, damnate, bîntuite de vinovăție și, în același timp, atinse de geniu. Traducătoarea Iulia Gorzo vorbește la „Timpul prezent” despre stilul lui McCarthy, frumusețea și complexi...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ultimele două romane de Cormac McCarthy, „Pasagerul” și „Stella Maris”, sînt o încununare și o sinteză a operei marelui prozator american. Sînt două cărți care spun povestea fraților Bobby și Alicia Western, copiii unui fizician care a lucrat, alături de Oppenheimer, la construcția bombei atomice. Două personaje tragice, damnate, bîntuite de vinovăție și, în același timp, atinse de geniu. Traducătoarea Iulia Gorzo vorbește la „Timpul prezent” despre stilul lui McCarthy, frumusețea și complexitatea frazelor sale, profunzimea temelor care l-au preocupat: „Fiind ultimele cărți ale lui Cormac McCarthy, «Pasagerul» și «Stella Maris» sînt considerate cărțile lui testamentare. Dar de fapt sînt proiecte vechi. La «Pasagerul» a început să lucreze încă din anii ’70, ’80. De altfel se și vede o evoluție de la un stil foarte încărcat, luxuriant, bogat, absolut splendid, la un stil la fel de frumos, dar epurat. El a plecat de la ideea de a scrie o carte în care să pună o mulțime de probleme care îl preocupau: condiția umană, ideea de păcat, ideea de vinovăție. Lui Cormac McCarthy îi plac temele mari.”<br/>„Pasagerul” și „Stella Maris” au apărut în limba română la editura Humanitas Fiction, în traducerea Iuliei Gorzo. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un proiect Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ultimele două romane de Cormac McCarthy, „Pasagerul” și „Stella Maris”, sînt o încununare și o sinteză a operei marelui prozator american. Sînt două cărți care spun povestea fraților Bobby și Alicia Western, copiii unui fizician care a lucrat, alături de Oppenheimer, la construcția bombei atomice. Două personaje tragice, damnate, bîntuite de vinovăție și, în același timp, atinse de geniu. Traducătoarea Iulia Gorzo vorbește la „Timpul prezent” despre stilul lui McCarthy, frumusețea și complexitatea frazelor sale, profunzimea temelor care l-au preocupat: „Fiind ultimele cărți ale lui Cormac McCarthy, «Pasagerul» și «Stella Maris» sînt considerate cărțile lui testamentare. Dar de fapt sînt proiecte vechi. La «Pasagerul» a început să lucreze încă din anii ’70, ’80. De altfel se și vede o evoluție de la un stil foarte încărcat, luxuriant, bogat, absolut splendid, la un stil la fel de frumos, dar epurat. El a plecat de la ideea de a scrie o carte în care să pună o mulțime de probleme care îl preocupau: condiția umană, ideea de păcat, ideea de vinovăție. Lui Cormac McCarthy îi plac temele mari.”<br/>„Pasagerul” și „Stella Maris” au apărut în limba română la editura Humanitas Fiction, în traducerea Iuliei Gorzo. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un proiect Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14300076-traducatoarea-iulia-gorzo-lui-cormac-mccarthy-ii-plac-temele-mari.mp3" length="17885410" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/b6cgds19ikezkzrpjamktn635dbn?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14300076</guid>
    <pubDate>Fri, 12 Jan 2024 23:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14300076/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14300076/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14300076/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14300076/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1486</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>67</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Iluziile (și deziluziile) măsurilor anti-inflație. O discuție cu economistul Bogdan Glăvan</itunes:title>
    <title>Iluziile (și deziluziile) măsurilor anti-inflație. O discuție cu economistul Bogdan Glăvan</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Măsurile de plafonare a adaosului comercial pentru unele produse agricole și alimentare sînt valabile pînă la finalul lunii ianuarie 2024. Ce se va întîmpla apoi? Cum pot fi stăvilite inflația și creșterea costului vieții? Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie, explică situația economică a țării noastre. A fost o idee bună plafonarea adaosului comercial la unele produse agricole și alimentare? Bogdan Glăvan: „Pe scurt, nu. Pentru că nu duce acolo unde ar vrea guvernul să ducă. Adică...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Măsurile de plafonare a adaosului comercial pentru unele produse agricole și alimentare sînt valabile pînă la finalul lunii ianuarie 2024. Ce se va întîmpla apoi? Cum pot fi stăvilite inflația și creșterea costului vieții? Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie, explică situația economică a țării noastre. A fost o idee bună plafonarea adaosului comercial la unele produse agricole și alimentare? Bogdan Glăvan: „Pe scurt, nu. Pentru că nu duce acolo unde ar vrea guvernul să ducă. Adică la situația în care oamenii cu venituri mici să poată trăi mai bine. Pentru asta cea mai bună soluție este fie să crești economia astfel încît ei să aibă acces la joburi mai bine plătite, fie să institui o taxă, dacă ea trece mecanismul democratic, prin care să-i ajuți pe acești oameni.” Ce efecte au creșterile pensiilor și ale unor salarii? Bogdan Glăvan: „În România avem aceste indexări de pensii, de salarii. Dacă statul nu-și reduce cheltuielile, dacă nu reducem deficitul bugetar, degeaba indexăm. Pentru că nu facem decît să pompăm alți bani în piață, care de fapt întrețin inflația.” <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b><br/><br/></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Măsurile de plafonare a adaosului comercial pentru unele produse agricole și alimentare sînt valabile pînă la finalul lunii ianuarie 2024. Ce se va întîmpla apoi? Cum pot fi stăvilite inflația și creșterea costului vieții? Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie, explică situația economică a țării noastre. A fost o idee bună plafonarea adaosului comercial la unele produse agricole și alimentare? Bogdan Glăvan: „Pe scurt, nu. Pentru că nu duce acolo unde ar vrea guvernul să ducă. Adică la situația în care oamenii cu venituri mici să poată trăi mai bine. Pentru asta cea mai bună soluție este fie să crești economia astfel încît ei să aibă acces la joburi mai bine plătite, fie să institui o taxă, dacă ea trece mecanismul democratic, prin care să-i ajuți pe acești oameni.” Ce efecte au creșterile pensiilor și ale unor salarii? Bogdan Glăvan: „În România avem aceste indexări de pensii, de salarii. Dacă statul nu-și reduce cheltuielile, dacă nu reducem deficitul bugetar, degeaba indexăm. Pentru că nu facem decît să pompăm alți bani în piață, care de fapt întrețin inflația.” <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b><br/><br/></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14291587-iluziile-i-deziluziile-masurilor-anti-infla-ie-o-discu-ie-cu-economistul-bogdan-glavan.mp3" length="20275388" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14291587</guid>
    <pubDate>Thu, 11 Jan 2024 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14291587/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14291587/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14291587/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14291587/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1686</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>66</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Valentin Naumescu despre noul premier francez: „Marele pariu al lui Emmanuel Macron cu Gabriel Attal este resuscitarea centrului în politica franceză”</itunes:title>
    <title>Valentin Naumescu despre noul premier francez: „Marele pariu al lui Emmanuel Macron cu Gabriel Attal este resuscitarea centrului în politica franceză”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Franța are un nou prim-ministru. Președintele Emmanuel Macron l-a numit în 9 ianuarie în această funcție pe Gabriel Attal. La 34 de ani, el este cel mai tînăr prim-ministru din istoria modernă a Franței. Élisabeth Borne, predecesoarea sa, a demisionat după un mandat marcat de crize și tensiuni în societate, generate de reforme nepopulare. Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, face portretul lui Gabriel Att...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Franța are un nou prim-ministru. Președintele Emmanuel Macron l-a numit în 9 ianuarie în această funcție pe Gabriel Attal. La 34 de ani, el este cel mai tînăr prim-ministru din istoria modernă a Franței. Élisabeth Borne, predecesoarea sa, a demisionat după un mandat marcat de crize și tensiuni în societate, generate de reforme nepopulare. Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, face portretul lui Gabriel Attal şi explică mizele preşedintelui Emmanuel Macron. Va reuşi noul premier al Franţei să recîștige simpatia electoratului pentru partidul lui Emmanuel Macron, înaintea alegerilor europarlamentare din iunie?</p><p>Valentin Naumescu: „Parţial şi pe termen scurt ar putea exista consecinţe favorabile, am putea vedea un impact pozitiv al acestei remanieri guvernamentale. Dar nu va fi o schimbare majoră şi spectaculoasă în ecuaţia de putere şi în tendinţele din politica franceză. Mă tem ca la final, cînd se va face bilanţul mandatului tînărului premier, să nu ajungem la concluzia că este un premier de sacrificiu.”</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Franța are un nou prim-ministru. Președintele Emmanuel Macron l-a numit în 9 ianuarie în această funcție pe Gabriel Attal. La 34 de ani, el este cel mai tînăr prim-ministru din istoria modernă a Franței. Élisabeth Borne, predecesoarea sa, a demisionat după un mandat marcat de crize și tensiuni în societate, generate de reforme nepopulare. Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, face portretul lui Gabriel Attal şi explică mizele preşedintelui Emmanuel Macron. Va reuşi noul premier al Franţei să recîștige simpatia electoratului pentru partidul lui Emmanuel Macron, înaintea alegerilor europarlamentare din iunie?</p><p>Valentin Naumescu: „Parţial şi pe termen scurt ar putea exista consecinţe favorabile, am putea vedea un impact pozitiv al acestei remanieri guvernamentale. Dar nu va fi o schimbare majoră şi spectaculoasă în ecuaţia de putere şi în tendinţele din politica franceză. Mă tem ca la final, cînd se va face bilanţul mandatului tînărului premier, să nu ajungem la concluzia că este un premier de sacrificiu.”</p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14286264-valentin-naumescu-despre-noul-premier-francez-marele-pariu-al-lui-emmanuel-macron-cu-gabriel-attal-este-resuscitarea-centrului-in-politica-franceza.mp3" length="20366414" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14286264</guid>
    <pubDate>Wed, 10 Jan 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14286264/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14286264/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14286264/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14286264/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1693</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>65</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Radu Uszkai, etician: „Jocurile Olimpice au un rol important în povestea pe care noi ne-o spunem, colectiv, despre noi înșine”  </itunes:title>
    <title>Radu Uszkai, etician: „Jocurile Olimpice au un rol important în povestea pe care noi ne-o spunem, colectiv, despre noi înșine”  </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Comitetul Internațional Olimpic a decis că sportivii ruși și bieloruși pot participa la Jocurile Olimpice de anul acesta, la probele individuale, sub steag neutru și cu condiția să nu fie susținători ai războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Radu Uszkai, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, analizează decizia și implicațiile sale. La Jocurile Olimpice, sportul e mai mult decît cultivarea corpului, a virtuților fizice, nu e nici exclusiv o întrecere între națiuni. De ce tre...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Comitetul Internațional Olimpic a decis că sportivii ruși și bieloruși pot participa la Jocurile Olimpice de anul acesta, la probele individuale, sub steag neutru și cu condiția să nu fie susținători ai războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Radu Uszkai, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, analizează decizia și implicațiile sale. La Jocurile Olimpice, sportul e mai mult decît cultivarea corpului, a virtuților fizice, nu e nici exclusiv o întrecere între națiuni. De ce trezesc atîta emoție Jocurile Olimpice? <br/>Radu Uszkai: „Jocurile Olimpice au un rol foarte important în construcția sentimentului apartenenței la un grup, la o națiune. Sportul nu e, nu a fost și probabil nu va fi niciodată doar despre excelență pur fizică, mentală sau estetică. Jocurile Olimpice, la început, au avut o legătură clară cu construcția unei identități care se năștea atunci: cea a Greciei în perioada antichității. Iar în perioada modernă e dificil de separat apariția sporturilor de masă și nașterea națiunilor moderne. Jocurile Olimpice au un rol important în povestea pe care noi ne-o spunem, colectiv, despre noi înșine.”  <br/>În 2022, Comitetul Internațional Olimpic le recomanda organizatorilor de evenimente sportive să nu invite sportivii ruși și bieloruși la competițiile internaționale. Ce s-a întîmplat pe parcurs, cum s-a ajuns la noua decizie? <br/>Radu Uszkai: „Interesul pentru conflict a scăzut. De la ceva care ocupa atenția noastră 24/7, la, mai degrabă, un zgomot de fundal. Nu mai sîntem bombardați cu mesaje de acolo. Vedem că media nu ne mai livrează atît de multe știri despre asta.”<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei  Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p><p> </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Comitetul Internațional Olimpic a decis că sportivii ruși și bieloruși pot participa la Jocurile Olimpice de anul acesta, la probele individuale, sub steag neutru și cu condiția să nu fie susținători ai războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Radu Uszkai, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, analizează decizia și implicațiile sale. La Jocurile Olimpice, sportul e mai mult decît cultivarea corpului, a virtuților fizice, nu e nici exclusiv o întrecere între națiuni. De ce trezesc atîta emoție Jocurile Olimpice? <br/>Radu Uszkai: „Jocurile Olimpice au un rol foarte important în construcția sentimentului apartenenței la un grup, la o națiune. Sportul nu e, nu a fost și probabil nu va fi niciodată doar despre excelență pur fizică, mentală sau estetică. Jocurile Olimpice, la început, au avut o legătură clară cu construcția unei identități care se năștea atunci: cea a Greciei în perioada antichității. Iar în perioada modernă e dificil de separat apariția sporturilor de masă și nașterea națiunilor moderne. Jocurile Olimpice au un rol important în povestea pe care noi ne-o spunem, colectiv, despre noi înșine.”  <br/>În 2022, Comitetul Internațional Olimpic le recomanda organizatorilor de evenimente sportive să nu invite sportivii ruși și bieloruși la competițiile internaționale. Ce s-a întîmplat pe parcurs, cum s-a ajuns la noua decizie? <br/>Radu Uszkai: „Interesul pentru conflict a scăzut. De la ceva care ocupa atenția noastră 24/7, la, mai degrabă, un zgomot de fundal. Nu mai sîntem bombardați cu mesaje de acolo. Vedem că media nu ne mai livrează atît de multe știri despre asta.”<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei  Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p><p> </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14279819-radu-uszkai-etician-jocurile-olimpice-au-un-rol-important-in-povestea-pe-care-noi-ne-o-spunem-colectiv-despre-noi-in-ine.mp3" length="20255447" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14279819</guid>
    <pubDate>Tue, 09 Jan 2024 20:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14279819/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14279819/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14279819/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14279819/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1684</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>64</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Anul electoral 2024: perspective, previziuni și predicții</itunes:title>
    <title>Anul electoral 2024: perspective, previziuni și predicții</title>
    <itunes:summary><![CDATA[2024 este considerat de analiști un an electoral istoric. Vor avea loc alegeri în zeci de țări din întreaga lume. Aproximativ jumătate din populația globului este așteptată la urne. În SUA și Rusia vor avea loc alegeri prezidențiale, țările din Uniunea Europeană își vor alege reprezentanții din Parlamentul European. Alegeri vor avea loc și în Mexic, Venezuela, Iran, Taiwan, India, Pakistan, Indonezia. Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>2024 este considerat de analiști un an electoral istoric. Vor avea loc alegeri în zeci de țări din întreaga lume. Aproximativ jumătate din populația globului este așteptată la urne. În SUA și Rusia vor avea loc alegeri prezidențiale, țările din Uniunea Europeană își vor alege reprezentanții din Parlamentul European. Alegeri vor avea loc și în Mexic, Venezuela, Iran, Taiwan, India, Pakistan, Indonezia. Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, explică mizele şi complexitatea acestui an electoral. Care vor fi mizele principale în ţările democrate? <br/>Raluca Alexandrescu: „Peste tot în Europa, pentru alegerile europarlamentare dar şi pentru celelalte alegeri care se vor desfăşura în diverse ţări europene, nivelul de trai şi costul vieţii vor fi printre cele mai importante mize electorale. Prin comparaţie, SUA nu mai stau aşa de rău. În ultimele luni, politicile economice iniţiate de administraţia Biden dau roade. Se observă o creştere economică peste aşteptări, o reducere a ritmului inflaţiei, o ameliorare mai ales a salariilor mici.” <br/>În Uniunea Europeană se vorbește de cîțiva ani deja despre iliberalism, despre partide populiste, discurs extremist și polarizarea societății. În ce măsură au cîștigat susținători partidele populiste în ultimii ani? <br/>Raluca Alexandrescu: „E din ce în ce mai complicat să definim populismul. La cîte clivaje găsim în interiorul acestor formaţiuni, singurul indicator care ne permite să clasăm o formaţiune drept populistă ar fi modul în care îşi elaborează discursul prin care ajunge la putere. Se spune din ce în ce mai des despre liderii populişti că sînt populişti pînă ajung la guvernare.”<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>2024 este considerat de analiști un an electoral istoric. Vor avea loc alegeri în zeci de țări din întreaga lume. Aproximativ jumătate din populația globului este așteptată la urne. În SUA și Rusia vor avea loc alegeri prezidențiale, țările din Uniunea Europeană își vor alege reprezentanții din Parlamentul European. Alegeri vor avea loc și în Mexic, Venezuela, Iran, Taiwan, India, Pakistan, Indonezia. Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, explică mizele şi complexitatea acestui an electoral. Care vor fi mizele principale în ţările democrate? <br/>Raluca Alexandrescu: „Peste tot în Europa, pentru alegerile europarlamentare dar şi pentru celelalte alegeri care se vor desfăşura în diverse ţări europene, nivelul de trai şi costul vieţii vor fi printre cele mai importante mize electorale. Prin comparaţie, SUA nu mai stau aşa de rău. În ultimele luni, politicile economice iniţiate de administraţia Biden dau roade. Se observă o creştere economică peste aşteptări, o reducere a ritmului inflaţiei, o ameliorare mai ales a salariilor mici.” <br/>În Uniunea Europeană se vorbește de cîțiva ani deja despre iliberalism, despre partide populiste, discurs extremist și polarizarea societății. În ce măsură au cîștigat susținători partidele populiste în ultimii ani? <br/>Raluca Alexandrescu: „E din ce în ce mai complicat să definim populismul. La cîte clivaje găsim în interiorul acestor formaţiuni, singurul indicator care ne permite să clasăm o formaţiune drept populistă ar fi modul în care îşi elaborează discursul prin care ajunge la putere. Se spune din ce în ce mai des despre liderii populişti că sînt populişti pînă ajung la guvernare.”<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14271647-anul-electoral-2024-perspective-previziuni-i-predic-ii.mp3" length="20772798" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14271647</guid>
    <pubDate>Mon, 08 Jan 2024 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14271647/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14271647/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14271647/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14271647/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1727</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>63</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Jurnalista Dia Radu: „Pînă nu ne punem povestea în cuvinte, ea nu ne aparține cu adevărat”</itunes:title>
    <title>Jurnalista Dia Radu: „Pînă nu ne punem povestea în cuvinte, ea nu ne aparține cu adevărat”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Călătorie într-o fotografie” se numește volumul de interviuri publicat de jurnalista Dia Radu la Editura Nemira. Este o colecție de 16 dialoguri cu personalități artistice, scriitori mai ales, construite pe o idee ingenioasă: toate pornesc de la fotografii alese de protagoniști și cresc în jurul poveștii surprinse cîndva de un aparat de fotografiat. Astfel, citim mărturii emoționante sau tulburătoare ale unor cunoscuți oameni din lumea culturală precum Gabriela Adameșteanu, Ștefan Agopian, S...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Călătorie într-o fotografie” se numește volumul de interviuri publicat de jurnalista Dia Radu la Editura Nemira. Este o colecție de 16 dialoguri cu personalități artistice, scriitori mai ales, construite pe o idee ingenioasă: toate pornesc de la fotografii alese de protagoniști și cresc în jurul poveștii surprinse cîndva de un aparat de fotografiat. Astfel, citim mărturii emoționante sau tulburătoare ale unor cunoscuți oameni din lumea culturală precum Gabriela Adameșteanu, Ștefan Agopian, Svetlana Cârstean, Marin Mălaicu-Hondrari, Veronica D. Niculescu, Mircea Cărtărescu, Dan Grigore. Am vorbit cu jurnalista Dia Radu despre acest volum și despre ideea de la care a pornit. Dia Radu: „A fost o idee salvatoare. Am spus ce-ar fi dacă, rugîndu-i să-mi arate o fotografie de arhivă, ne-am putea opri asupra unui episod din viața lor care-a fost foarte important, care-a fost ca un soi de nod existențial, dar pe care s-a lăsat praful și împreună am putea să-i dăm viață din nou și să explicăm, poate, parcursul ulterior al intervievatului respectiv.”  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Călătorie într-o fotografie” se numește volumul de interviuri publicat de jurnalista Dia Radu la Editura Nemira. Este o colecție de 16 dialoguri cu personalități artistice, scriitori mai ales, construite pe o idee ingenioasă: toate pornesc de la fotografii alese de protagoniști și cresc în jurul poveștii surprinse cîndva de un aparat de fotografiat. Astfel, citim mărturii emoționante sau tulburătoare ale unor cunoscuți oameni din lumea culturală precum Gabriela Adameșteanu, Ștefan Agopian, Svetlana Cârstean, Marin Mălaicu-Hondrari, Veronica D. Niculescu, Mircea Cărtărescu, Dan Grigore. Am vorbit cu jurnalista Dia Radu despre acest volum și despre ideea de la care a pornit. Dia Radu: „A fost o idee salvatoare. Am spus ce-ar fi dacă, rugîndu-i să-mi arate o fotografie de arhivă, ne-am putea opri asupra unui episod din viața lor care-a fost foarte important, care-a fost ca un soi de nod existențial, dar pe care s-a lăsat praful și împreună am putea să-i dăm viață din nou și să explicăm, poate, parcursul ulterior al intervievatului respectiv.”  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14152793-jurnalista-dia-radu-pina-nu-ne-punem-povestea-in-cuvinte-ea-nu-ne-apar-ine-cu-adevarat.mp3" length="18983224" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/flwz5kqobizvljhedqzhf687p50p?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14152793</guid>
    <pubDate>Fri, 15 Dec 2023 15:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14152793/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14152793/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14152793/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14152793/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1577</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>62</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>34 de ani după căderea comunismului. Era mai bine înainte? </itunes:title>
    <title>34 de ani după căderea comunismului. Era mai bine înainte? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România. 46% cred că înainte de 1989 se trăia mai bine decît acum, conform unui sondaj INSCOP. Ce regretă oamenii din acea perioadă? I-am întrebat pe Daniel Șandru, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), şi pe sociologul Mircea Kivu.  Mircea Kivu: „Oamenii sînt nemulţumiţi de felul în care trăiesc, de felul în care sînt conduşi, sînt nem...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România. 46% cred că înainte de 1989 se trăia mai bine decît acum, conform unui sondaj INSCOP. Ce regretă oamenii din acea perioadă? I-am întrebat pe Daniel Șandru, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), şi pe sociologul Mircea Kivu. <br/>Mircea Kivu: „Oamenii sînt nemulţumiţi de felul în care trăiesc, de felul în care sînt conduşi, sînt nemulţumiţi de lipsa de perspective. Cred că mai degrabă oamenii cînd spun că regimul comunist a fost bun, spun de fapt că nu sînt mulţumiţi cu ce se întîmplă acum.”<br/>Daniel Şandru: „Cred că e şi un eşec în a dezvolta politici publice în educaţie care să aducă adevărul despre perioada comunistă în atenţia generaţiilor mai noi.”<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România. 46% cred că înainte de 1989 se trăia mai bine decît acum, conform unui sondaj INSCOP. Ce regretă oamenii din acea perioadă? I-am întrebat pe Daniel Șandru, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), şi pe sociologul Mircea Kivu. <br/>Mircea Kivu: „Oamenii sînt nemulţumiţi de felul în care trăiesc, de felul în care sînt conduşi, sînt nemulţumiţi de lipsa de perspective. Cred că mai degrabă oamenii cînd spun că regimul comunist a fost bun, spun de fapt că nu sînt mulţumiţi cu ce se întîmplă acum.”<br/>Daniel Şandru: „Cred că e şi un eşec în a dezvolta politici publice în educaţie care să aducă adevărul despre perioada comunistă în atenţia generaţiilor mai noi.”<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14148322-34-de-ani-dupa-caderea-comunismului-era-mai-bine-inainte.mp3" length="20169675" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14148322</guid>
    <pubDate>Thu, 14 Dec 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14148322/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14148322/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14148322/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14148322/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1677</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>61</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Negocieri la Bruxelles. Air Schengen - victorie sau înfrîngere pentru diplomația românească? </itunes:title>
    <title>Negocieri la Bruxelles. Air Schengen - victorie sau înfrîngere pentru diplomația românească? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Austria este de acord ca România și Bulgaria să intre în spațiul de liberă circulație, dar în etape și condiționat. Primul pas e așa-numitul „Air Schengen”, o formulă prin care mai întîi vor fi eliminate controalele vamale din aeroporturi. Condițiile pentru aderarea completă la spațiul Schengen: întărirea frontierelor terestre și preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni. Rufin Zamfir, de la GlobalFocus Center, expert în relații internaționale...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Austria este de acord ca România și Bulgaria să intre în spațiul de liberă circulație, dar în etape și condiționat. Primul pas e așa-numitul „Air Schengen”, o formulă prin care mai întîi vor fi eliminate controalele vamale din aeroporturi. Condițiile pentru aderarea completă la spațiul Schengen: întărirea frontierelor terestre și preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni. Rufin Zamfir, de la GlobalFocus Center, expert în relații internaționale, explică poziţia Austriei şi perspectivele celor două ţări: „Nu aş numi-o o victorie şi m-aş feri să o numesc o înfrîngere. Aş spune că este un drept pe care România l-a cîştigat în momentul în care am negociat aderarea la UE. Este un efort susţinut de ţara noastră pe parcursul unui număr de ani mult mai mare decît ar fi fost normal. Este, deci, o recunoaştere a muncii pe care Bucureştiul a făcut-o.” Vom intra în Air Schengen pînă la finalul lui 2023? <br/>Rufin Zamfir: „Cred că România va accepta Air Schengen şi cred că România şi Bulgaria vor intra în prima fază în acest mini-Schengen, doar cu frontiera aeriană. Sper ca cele două guverne, cel de la Bucureşti şi cel de la Sofia, să aibă înţelepciunea să negocieze un termen ferm pentru accesul şi cu frontierele terestre şi ca acest termen să nu fie foarte îndepărtat.” <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Austria este de acord ca România și Bulgaria să intre în spațiul de liberă circulație, dar în etape și condiționat. Primul pas e așa-numitul „Air Schengen”, o formulă prin care mai întîi vor fi eliminate controalele vamale din aeroporturi. Condițiile pentru aderarea completă la spațiul Schengen: întărirea frontierelor terestre și preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni. Rufin Zamfir, de la GlobalFocus Center, expert în relații internaționale, explică poziţia Austriei şi perspectivele celor două ţări: „Nu aş numi-o o victorie şi m-aş feri să o numesc o înfrîngere. Aş spune că este un drept pe care România l-a cîştigat în momentul în care am negociat aderarea la UE. Este un efort susţinut de ţara noastră pe parcursul unui număr de ani mult mai mare decît ar fi fost normal. Este, deci, o recunoaştere a muncii pe care Bucureştiul a făcut-o.” Vom intra în Air Schengen pînă la finalul lui 2023? <br/>Rufin Zamfir: „Cred că România va accepta Air Schengen şi cred că România şi Bulgaria vor intra în prima fază în acest mini-Schengen, doar cu frontiera aeriană. Sper ca cele două guverne, cel de la Bucureşti şi cel de la Sofia, să aibă înţelepciunea să negocieze un termen ferm pentru accesul şi cu frontierele terestre şi ca acest termen să nu fie foarte îndepărtat.” <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14142091-negocieri-la-bruxelles-air-schengen-victorie-sau-infringere-pentru-diploma-ia-romaneasca.mp3" length="18519013" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14142091</guid>
    <pubDate>Wed, 13 Dec 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14142091/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14142091/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14142091/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14142091/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1539</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>60</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Diana Oncioiu, jurnalistă: „Presa e un bun public, nu o afacere”</itunes:title>
    <title>Diana Oncioiu, jurnalistă: „Presa e un bun public, nu o afacere”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Care e situația presei din România în pragul unui an în care țara noastră va avea toate tipurile de alegeri? Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) lansează zilele acestea raportul „Starea mass-media în România, 2023”. Vorbim cu Cristina Lupu, director executiv CJI, şi cu jurnalista Diana Oncioiu de la publicațiile online „Dela0” și „Să fie lumină” despre situaţia financiară a presei, încrederea scăzută a publicului în presă, responsabilitatea jurnaliştilor, lupta inegală dintre cei care ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Care e situația presei din România în pragul unui an în care țara noastră va avea toate tipurile de alegeri? Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) lansează zilele acestea raportul „Starea mass-media în România, 2023”. Vorbim cu Cristina Lupu, director executiv CJI, şi cu jurnalista Diana Oncioiu de la publicațiile online „Dela0” și „Să fie lumină” despre situaţia financiară a presei, încrederea scăzută a publicului în presă, responsabilitatea jurnaliştilor, lupta inegală dintre cei care dezinformează şi cei care oferă informaţii verificate. <br/>Cristina Lupu despre raportul „Starea mass-media în România, 2023”: „Am plecat de la ideea că încrederea în jurnalism este la cel mai scăzut nivel la care a fost vreodată.” „Avem din ce în ce mai puțină presă <em>mainstream</em> care se ocupă de informarea publicului și care-i dă informații verificate și de context și nu doar comunicate de presă și declarații ale politicienilor”. <br/>Diana Oncioiu: „Noi încă trăim după paradigma în care presa e o afacere. Ori, eu cred că presa e un bun public şi nu sînt singura care crede asta. [...] E nevoie să dezvoltăm tot mai mult jurnalism explicativ, dar nu foarte greoi şi lung. Trebuie să ne găsim nişte instrumente ca informaţia noastră să ajungă mai repede la public. Altfel e foarte greu să te lupţi cu ştirile false.” <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Care e situația presei din România în pragul unui an în care țara noastră va avea toate tipurile de alegeri? Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) lansează zilele acestea raportul „Starea mass-media în România, 2023”. Vorbim cu Cristina Lupu, director executiv CJI, şi cu jurnalista Diana Oncioiu de la publicațiile online „Dela0” și „Să fie lumină” despre situaţia financiară a presei, încrederea scăzută a publicului în presă, responsabilitatea jurnaliştilor, lupta inegală dintre cei care dezinformează şi cei care oferă informaţii verificate. <br/>Cristina Lupu despre raportul „Starea mass-media în România, 2023”: „Am plecat de la ideea că încrederea în jurnalism este la cel mai scăzut nivel la care a fost vreodată.” „Avem din ce în ce mai puțină presă <em>mainstream</em> care se ocupă de informarea publicului și care-i dă informații verificate și de context și nu doar comunicate de presă și declarații ale politicienilor”. <br/>Diana Oncioiu: „Noi încă trăim după paradigma în care presa e o afacere. Ori, eu cred că presa e un bun public şi nu sînt singura care crede asta. [...] E nevoie să dezvoltăm tot mai mult jurnalism explicativ, dar nu foarte greoi şi lung. Trebuie să ne găsim nişte instrumente ca informaţia noastră să ajungă mai repede la public. Altfel e foarte greu să te lupţi cu ştirile false.” <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14134832-diana-oncioiu-jurnalista-presa-e-un-bun-public-nu-o-afacere.mp3" length="20831419" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14134832</guid>
    <pubDate>Tue, 12 Dec 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14134832/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14134832/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14134832/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14134832/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1732</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>59</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Robert Lupiţu, analist de politică internaţională: „Războiul declanșat de Rusia a adus pe agenda europeană chestiunea aderării Ucrainei şi Republicii Moldova la UE”</itunes:title>
    <title>Robert Lupiţu, analist de politică internaţională: „Războiul declanșat de Rusia a adus pe agenda europeană chestiunea aderării Ucrainei şi Republicii Moldova la UE”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Săptămîna aceasta are loc la Bruxelles summitul Consiliului European la care se va decide dacă Republica Moldova și Ucraina pot începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană, așa cum a recomandat în noiembrie Comisia Europeană. De asemenea, liderii europeni vor discuta despre un sprijin economic pentru Kiev. E nevoie de votul în unanimitate al celor 27 de țări membre ale UE pentru ca Moldova și Ucraina să înceapă negocierile de aderare. Premierul ungar Viktor Orban a declarat că se opune...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Săptămîna aceasta are loc la Bruxelles summitul Consiliului European la care se va decide dacă Republica Moldova și Ucraina pot începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană, așa cum a recomandat în noiembrie Comisia Europeană. De asemenea, liderii europeni vor discuta despre un sprijin economic pentru Kiev. E nevoie de votul în unanimitate al celor 27 de țări membre ale UE pentru ca Moldova și Ucraina să înceapă negocierile de aderare. Premierul ungar Viktor Orban a declarat că se opune negocierilor de aderare cu Kievul și acordării unui nou ajutor economic Ucrainei. Negocierea sprijinului economic pentru Ucraina la summitul Consiliului European va avea loc în contextul în care Senatul Statelor Unite tocmai a blocat un nou sprijin pentru Ucraina, solicitat de președintele Joe Biden. Robert Lupiţu, redactor-șef al platformei „Calea europeană”, vorbeşte despre mizele istorice ale Consiliului European din 14-15 decembrie de la Buxelles. <br/>Robert Lupiţu: „Uniunea Europeană a pus în centrul agendei sale procesul extinderii UE. Războiul declanşat de Rusia în Ucraina a pus pe hartă subiectul aderării Ucrainei şi Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Istoria ultimilor 80 de ani ne arată că numai în momente de inflexiune s-au realizat lucruri măreţe: apariţia NATO şi a comunităţilor economice europene, după Al Doilea Război Mondial şi în contextul Războiului Rece, extinderea NATO şi a Uniunii Europene după căderea Zidului Berlinului. Şi acum avem acest război, de nedorit, dar care crează oportunităţi. Aşa a apărut tema extinderii şi aşa s-a racordat Republica Moldova la această temă.”<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Săptămîna aceasta are loc la Bruxelles summitul Consiliului European la care se va decide dacă Republica Moldova și Ucraina pot începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană, așa cum a recomandat în noiembrie Comisia Europeană. De asemenea, liderii europeni vor discuta despre un sprijin economic pentru Kiev. E nevoie de votul în unanimitate al celor 27 de țări membre ale UE pentru ca Moldova și Ucraina să înceapă negocierile de aderare. Premierul ungar Viktor Orban a declarat că se opune negocierilor de aderare cu Kievul și acordării unui nou ajutor economic Ucrainei. Negocierea sprijinului economic pentru Ucraina la summitul Consiliului European va avea loc în contextul în care Senatul Statelor Unite tocmai a blocat un nou sprijin pentru Ucraina, solicitat de președintele Joe Biden. Robert Lupiţu, redactor-șef al platformei „Calea europeană”, vorbeşte despre mizele istorice ale Consiliului European din 14-15 decembrie de la Buxelles. <br/>Robert Lupiţu: „Uniunea Europeană a pus în centrul agendei sale procesul extinderii UE. Războiul declanşat de Rusia în Ucraina a pus pe hartă subiectul aderării Ucrainei şi Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Istoria ultimilor 80 de ani ne arată că numai în momente de inflexiune s-au realizat lucruri măreţe: apariţia NATO şi a comunităţilor economice europene, după Al Doilea Război Mondial şi în contextul Războiului Rece, extinderea NATO şi a Uniunii Europene după căderea Zidului Berlinului. Şi acum avem acest război, de nedorit, dar care crează oportunităţi. Aşa a apărut tema extinderii şi aşa s-a racordat Republica Moldova la această temă.”<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14127255-robert-lupitu-analist-de-politica-internationala-razboiul-declan-at-de-rusia-a-adus-pe-agenda-europeana-chestiunea-aderarii-ucrainei-si-republicii-moldova-la-ue.mp3" length="19783691" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14127255</guid>
    <pubDate>Mon, 11 Dec 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14127255/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14127255/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14127255/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14127255/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1645</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>58</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„Livada de peri” de Nana Ekvtimishvili – umorul ca formă de supraviețuire într-o lume lipsită de speranță </itunes:title>
    <title>„Livada de peri” de Nana Ekvtimishvili – umorul ca formă de supraviețuire într-o lume lipsită de speranță </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Romanul „Livada de peri” de Nana Ekvtimishvili (nominalizat la International Booker Prize 2021) are în centru o școală pentru copii cu deficiențe mintale de la marginea capitalei Georgiei, Tbilisi. Personajul principal este o tînără de 18 ani, Lela, care rămîne în școala-internat, unde primește postul de paznic. În jurul ei se construiesc poveștile celorlalți copii, ale profesorilor și ale vecinilor. Întîmplările sînt relatate dintr-o perspectivă narativă care are ceva din privirea copiilor, ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Romanul „Livada de peri” de Nana Ekvtimishvili (nominalizat la International Booker Prize 2021) are în centru o școală pentru copii cu deficiențe mintale de la marginea capitalei Georgiei, Tbilisi. Personajul principal este o tînără de 18 ani, Lela, care rămîne în școala-internat, unde primește postul de paznic. În jurul ei se construiesc poveștile celorlalți copii, ale profesorilor și ale vecinilor. Întîmplările sînt relatate dintr-o perspectivă narativă care are ceva din privirea copiilor, un soi de inocență și prospețime combinate cu directețe și cruzime, adesea. Cartea ne oferă și o privire asupra societății georgiene de după destrămarea Uniunii Sovietice, destul de asemănătoare cu România anilor ’90. Deși poveștile copiilor din școala-internat sînt dramatice sau chiar tragice, din viața lor nu lipsește umorul. Am vorbit despre „Livada de peri” de Nana Ekvtimishvili cu editoarele sale din România, Anca Dumitrescu și Elena Marcu. Romanul a apărut la Black Button Books, în traducerea din georgiană a lui Oto Peikrishvili. Anca Dumitrescu: „<em>Acasă</em> cel adevărat rămîne un loc poate nu atît de frumos și apetisant, dar un loc în care sînt oamenii la care ții și unde e lumea pe care o cunoști cu adevărat.” Livada de peri din curtea internatului stă pe un pămînt îmbibat de apă, perele, deși mari și frumoase, de fapt sînt de nemîncat. Elena Marcu: „Livada de peri e o metaforă a felului realist în care copiii din carte văd lumea, a felului în care au învățat de mici că ceva care poate părea frumos, gustos, tentant, e de fapt putred și periculos. E o metaforă a maturizării forțate și a nevoii de a învăța să trăiești cu răul atît de aproape.”  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Romanul „Livada de peri” de Nana Ekvtimishvili (nominalizat la International Booker Prize 2021) are în centru o școală pentru copii cu deficiențe mintale de la marginea capitalei Georgiei, Tbilisi. Personajul principal este o tînără de 18 ani, Lela, care rămîne în școala-internat, unde primește postul de paznic. În jurul ei se construiesc poveștile celorlalți copii, ale profesorilor și ale vecinilor. Întîmplările sînt relatate dintr-o perspectivă narativă care are ceva din privirea copiilor, un soi de inocență și prospețime combinate cu directețe și cruzime, adesea. Cartea ne oferă și o privire asupra societății georgiene de după destrămarea Uniunii Sovietice, destul de asemănătoare cu România anilor ’90. Deși poveștile copiilor din școala-internat sînt dramatice sau chiar tragice, din viața lor nu lipsește umorul. Am vorbit despre „Livada de peri” de Nana Ekvtimishvili cu editoarele sale din România, Anca Dumitrescu și Elena Marcu. Romanul a apărut la Black Button Books, în traducerea din georgiană a lui Oto Peikrishvili. Anca Dumitrescu: „<em>Acasă</em> cel adevărat rămîne un loc poate nu atît de frumos și apetisant, dar un loc în care sînt oamenii la care ții și unde e lumea pe care o cunoști cu adevărat.” Livada de peri din curtea internatului stă pe un pămînt îmbibat de apă, perele, deși mari și frumoase, de fapt sînt de nemîncat. Elena Marcu: „Livada de peri e o metaforă a felului realist în care copiii din carte văd lumea, a felului în care au învățat de mici că ceva care poate părea frumos, gustos, tentant, e de fapt putred și periculos. E o metaforă a maturizării forțate și a nevoii de a învăța să trăiești cu răul atît de aproape.”  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14116362-livada-de-peri-de-nana-ekvtimishvili-umorul-ca-forma-de-supravie-uire-intr-o-lume-lipsita-de-speran-a.mp3" length="18589654" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/wuo4x5qgw0df47b8d4z0zcgpb2tv?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14116362</guid>
    <pubDate>Sat, 09 Dec 2023 14:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14116362/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14116362/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14116362/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14116362/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1545</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>57</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Timișoara - Capitală Europeană a Culturii 2023. Sub semnul lui „împreună”</itunes:title>
    <title>Timișoara - Capitală Europeană a Culturii 2023. Sub semnul lui „împreună”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Programul „Timișoara Capitală Europeană a Culturii” se încheie oficial zilele acestea, în perioada 7-10 decembrie. Sub titlul „Timișoara 2023 la nesfîrșit” vor avea loc peste 90 de evenimente. Ce-a însemnat acest an pentru Timișoara? Ce rămîne în urma titlului de Capitală Europeană a Culturii? Ramona Laczko David, coordonatoarea proiectului Timișoara 2023, și Dana Sarmeș, fondatoarea Asociației Culturale Contrasens, vorbesc despre impactul numeroaselor evenimente culturale asupra orașului și ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Programul „Timișoara Capitală Europeană a Culturii” se încheie oficial zilele acestea, în perioada 7-10 decembrie. Sub titlul „Timișoara 2023 la nesfîrșit” vor avea loc peste 90 de evenimente. Ce-a însemnat acest an pentru Timișoara? Ce rămîne în urma titlului de Capitală Europeană a Culturii? Ramona Laczko David, coordonatoarea proiectului Timișoara 2023, și Dana Sarmeș, fondatoarea Asociației Culturale Contrasens, vorbesc despre impactul numeroaselor evenimente culturale asupra orașului și cetățenilor. Ramona Laczko David: „Doar 5,5% dintre timișoreni nu au participat la nici o activitate culturală în ultimele 12 luni. Dorim să conturăm un plan de moștenire a programului de Capitală Europeană a Culturii. Centrul de Proiecte va continua cu o linie de finanțare numită <em>Legacy</em>, pe care sperăm s-o lansăm pînă la sfîrșitul acestui an și care va susține proiecte culturale în 2024. Cu siguranță efervescența anului cultural va avea reverberații și anul viitor.” <br/>Dana Sarmeș: „Ce-am auzit cel mai des de la invitații noștri străini a fost <em>Nu credeam că-i atît de fain în România și-n Timișoara!</em> Am învățat în acest an să dăruim mai mult și să lucrăm împreună. La începutul acestui proiect eram foarte dezbinați și fiecare avea impresia că e buricul pămîntului. După ce am dat cu nasul de adevărata muncă, am reușit să ne adunăm și să fim împreună. Acesta e cuvîntul care îmi rămîne după 2023: <em>împreună</em>.” <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Programul „Timișoara Capitală Europeană a Culturii” se încheie oficial zilele acestea, în perioada 7-10 decembrie. Sub titlul „Timișoara 2023 la nesfîrșit” vor avea loc peste 90 de evenimente. Ce-a însemnat acest an pentru Timișoara? Ce rămîne în urma titlului de Capitală Europeană a Culturii? Ramona Laczko David, coordonatoarea proiectului Timișoara 2023, și Dana Sarmeș, fondatoarea Asociației Culturale Contrasens, vorbesc despre impactul numeroaselor evenimente culturale asupra orașului și cetățenilor. Ramona Laczko David: „Doar 5,5% dintre timișoreni nu au participat la nici o activitate culturală în ultimele 12 luni. Dorim să conturăm un plan de moștenire a programului de Capitală Europeană a Culturii. Centrul de Proiecte va continua cu o linie de finanțare numită <em>Legacy</em>, pe care sperăm s-o lansăm pînă la sfîrșitul acestui an și care va susține proiecte culturale în 2024. Cu siguranță efervescența anului cultural va avea reverberații și anul viitor.” <br/>Dana Sarmeș: „Ce-am auzit cel mai des de la invitații noștri străini a fost <em>Nu credeam că-i atît de fain în România și-n Timișoara!</em> Am învățat în acest an să dăruim mai mult și să lucrăm împreună. La începutul acestui proiect eram foarte dezbinați și fiecare avea impresia că e buricul pămîntului. După ce am dat cu nasul de adevărata muncă, am reușit să ne adunăm și să fim împreună. Acesta e cuvîntul care îmi rămîne după 2023: <em>împreună</em>.” <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14108259-timi-oara-capitala-europeana-a-culturii-2023-sub-semnul-lui-impreuna.mp3" length="17540949" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14108259</guid>
    <pubDate>Thu, 07 Dec 2023 21:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14108259/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14108259/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14108259/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14108259/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1458</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>56</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„România educată” - penultimul loc în clasamentul european după testele PISA</itunes:title>
    <title>„România educată” - penultimul loc în clasamentul european după testele PISA</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Rezultatele testelor PISA din 2022 arată că doar 58% dintre elevii români înțeleg ce citesc, deci 42% dintre ei sînt analfabeţi funcţional. 49% dintre elevii români nu fac conexiuni matematice și 44% nu pot recunoaște explicația corectă privind fenomenele științifice familiare. Elevi de 15 ani din 81 de ţări au fost testaţi la citire, matematică şi ştiinţe. România este pe locul 45. Iar în cadrul Uniunii Europene sîntem pe penultimul loc, pe ultimul loc fiind Bulgaria. Rezultatele sînt asemăn...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Rezultatele testelor PISA din 2022 arată că doar 58% dintre elevii români înțeleg ce citesc, deci 42% dintre ei sînt analfabeţi funcţional. 49% dintre elevii români nu fac conexiuni matematice și 44% nu pot recunoaște explicația corectă privind fenomenele științifice familiare. Elevi de 15 ani din 81 de ţări au fost testaţi la citire, matematică şi ştiinţe. România este pe locul 45. Iar în cadrul Uniunii Europene sîntem pe penultimul loc, pe ultimul loc fiind Bulgaria. Rezultatele sînt asemănătoare cu cele de la testarea precedentă, din 2018. Ministra educației, Ligia Deca, a concluzionat că „avem un sistem de educație rezilient și că, prin măsurile luate, am reușit să limităm efectele pandemiei”. Am comentat rezultatele testelor PISA şi reacţia ministrei educaţiei cu <b>Doru Căstăian</b>, profesor de științe socio-umane la Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin” din Galați, şi profesorul<b> Ciprian Mihali</b>, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.</p><p>Doru Căstăian: „În timp ce în Franţa rezultatele sînt catalogate drept catastrofale şi primul impuls al oficialilor este să recunoască problema şi să propună imediat soluţii, la noi principala grijă pare să fie aceea de a fi asiguraţi nu numai că lucrurile nu sînt catastrofale, ci, că, în principiu, am mers chiar foarte bine, e nemapomenit că avem aceleaşi rezultate ca la precedenta testare. Pe mine asta mă îngrijorează, nu neapărat faptul că am stagnat, ci raţionamentul ministerial cum că măsurile luate în cadrul sistemului au dus sistemul înainte anulînd reculul produs de pandemie.”</p><p>Ciprian Mihali: „Soluţia în acest moment nu este la profesori. Soluţia este la minister şi la toate acele comisii disciplinare, care stabilesc programele şi metodologiile. E nevoie de o reformă foarte curajoasă şi riscantă politic. Pentru că o asemenea reformă are consecinţe importante, printre care, bunăoară, plecarea din sistem a unor profesori şi formarea altora. Nu putem să periem întotdeuna în sensul firelor de păr corpul profesoral sau părinţii ca să le satisfacem orgoliile. E nevoie de o reformă a conţinuturilor, a manualelor şi a metodelor de predare. E nevoie de un efort naţional care nu se poate face decît de sus în jos şi nu invers.”  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Rezultatele testelor PISA din 2022 arată că doar 58% dintre elevii români înțeleg ce citesc, deci 42% dintre ei sînt analfabeţi funcţional. 49% dintre elevii români nu fac conexiuni matematice și 44% nu pot recunoaște explicația corectă privind fenomenele științifice familiare. Elevi de 15 ani din 81 de ţări au fost testaţi la citire, matematică şi ştiinţe. România este pe locul 45. Iar în cadrul Uniunii Europene sîntem pe penultimul loc, pe ultimul loc fiind Bulgaria. Rezultatele sînt asemănătoare cu cele de la testarea precedentă, din 2018. Ministra educației, Ligia Deca, a concluzionat că „avem un sistem de educație rezilient și că, prin măsurile luate, am reușit să limităm efectele pandemiei”. Am comentat rezultatele testelor PISA şi reacţia ministrei educaţiei cu <b>Doru Căstăian</b>, profesor de științe socio-umane la Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin” din Galați, şi profesorul<b> Ciprian Mihali</b>, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.</p><p>Doru Căstăian: „În timp ce în Franţa rezultatele sînt catalogate drept catastrofale şi primul impuls al oficialilor este să recunoască problema şi să propună imediat soluţii, la noi principala grijă pare să fie aceea de a fi asiguraţi nu numai că lucrurile nu sînt catastrofale, ci, că, în principiu, am mers chiar foarte bine, e nemapomenit că avem aceleaşi rezultate ca la precedenta testare. Pe mine asta mă îngrijorează, nu neapărat faptul că am stagnat, ci raţionamentul ministerial cum că măsurile luate în cadrul sistemului au dus sistemul înainte anulînd reculul produs de pandemie.”</p><p>Ciprian Mihali: „Soluţia în acest moment nu este la profesori. Soluţia este la minister şi la toate acele comisii disciplinare, care stabilesc programele şi metodologiile. E nevoie de o reformă foarte curajoasă şi riscantă politic. Pentru că o asemenea reformă are consecinţe importante, printre care, bunăoară, plecarea din sistem a unor profesori şi formarea altora. Nu putem să periem întotdeuna în sensul firelor de păr corpul profesoral sau părinţii ca să le satisfacem orgoliile. E nevoie de o reformă a conţinuturilor, a manualelor şi a metodelor de predare. E nevoie de un efort naţional care nu se poate face decît de sus în jos şi nu invers.”  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14100660-romania-educata-penultimul-loc-in-clasamentul-european-dupa-testele-pisa.mp3" length="20893197" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14100660</guid>
    <pubDate>Wed, 06 Dec 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14100660/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14100660/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14100660/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14100660/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1737</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>55</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Colonialism și decolonizare. În chestiunea artei confiscate nu există un singur răspuns  </itunes:title>
    <title>Colonialism și decolonizare. În chestiunea artei confiscate nu există un singur răspuns  </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Muzeele occidentale dețin numeroase obiecte care provin din fostele colonii și obiecte cumpărate sau primite de la persoane care le-au obținut în circumstanțe generatoare azi de controverse. Unele muzee au decis în ultimii ani să returneze o parte din acest patrimoniu țărilor de proveniență. Conform unui raport din 2018, peste 80% din patrimoniul african se află în afara Africii. Președintele Franței, Emmanuel Macron, s-a angajat în 2017 că va restitui patrimoniul african deținut de muzeele f...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Muzeele occidentale dețin numeroase obiecte care provin din fostele colonii și obiecte cumpărate sau primite de la persoane care le-au obținut în circumstanțe generatoare azi de controverse. Unele muzee au decis în ultimii ani să returneze o parte din acest patrimoniu țărilor de proveniență. Conform unui raport din 2018, peste 80% din patrimoniul african se află în afara Africii. Președintele Franței, Emmanuel Macron, s-a angajat în 2017 că va restitui patrimoniul african deținut de muzeele franceze. Germania şi Belgia îşi pun şi ele problema retrocedării obiectelor de patrimoniu care aparţin fostelor colonii de pe continentul african. O dispută între Grecia și Marea Britanie pe tema sculpturilor care au aparținut Partenonului şi care sînt expuse la British Museum durează de zeci de ani. Ce se întîmplă cu muzeele europene construite pe baza unor colecţii din fostele colonii? Istoricul Alin Ciupală: „Va fi foarte greu de găsit un singur răspuns. Avem mai multe răspunsuri pentru că avem mai multe întrebări. E foarte complicat. Nu cred că desfiinţarea unor asemenea muzee ar rezolva problema, dimpotrivă, ar adînci-o. Pe de altă parte, nici nu putem fi indiferenţi la toată această dezbatere. Trebuie să discutăm şi să găsim o soluţie.” Dragoş Neamu, muzeograf: „Discuţia despre retrocedare nu se pune numai în termenii unei reparaţii morale, ci se pune şi în termeni practici. Se doreşte această retrocedare tocmai pentru ca societăţile odinioară colonizate, fie că vorbim de Benin, de Congo sau de Egipt, să aibă posibilitatea să-şi cunoască istoria care, furată fiind, le-a fost inaccesibilă pînă acum.” Am discutat cu istoricul <b>Alin Ciupală</b> şi muzeograful <b>Dragoş Neamu </b>despre patromoniul din fostele colonii aflat în  muzeele fostelor puteri coloniale.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Muzeele occidentale dețin numeroase obiecte care provin din fostele colonii și obiecte cumpărate sau primite de la persoane care le-au obținut în circumstanțe generatoare azi de controverse. Unele muzee au decis în ultimii ani să returneze o parte din acest patrimoniu țărilor de proveniență. Conform unui raport din 2018, peste 80% din patrimoniul african se află în afara Africii. Președintele Franței, Emmanuel Macron, s-a angajat în 2017 că va restitui patrimoniul african deținut de muzeele franceze. Germania şi Belgia îşi pun şi ele problema retrocedării obiectelor de patrimoniu care aparţin fostelor colonii de pe continentul african. O dispută între Grecia și Marea Britanie pe tema sculpturilor care au aparținut Partenonului şi care sînt expuse la British Museum durează de zeci de ani. Ce se întîmplă cu muzeele europene construite pe baza unor colecţii din fostele colonii? Istoricul Alin Ciupală: „Va fi foarte greu de găsit un singur răspuns. Avem mai multe răspunsuri pentru că avem mai multe întrebări. E foarte complicat. Nu cred că desfiinţarea unor asemenea muzee ar rezolva problema, dimpotrivă, ar adînci-o. Pe de altă parte, nici nu putem fi indiferenţi la toată această dezbatere. Trebuie să discutăm şi să găsim o soluţie.” Dragoş Neamu, muzeograf: „Discuţia despre retrocedare nu se pune numai în termenii unei reparaţii morale, ci se pune şi în termeni practici. Se doreşte această retrocedare tocmai pentru ca societăţile odinioară colonizate, fie că vorbim de Benin, de Congo sau de Egipt, să aibă posibilitatea să-şi cunoască istoria care, furată fiind, le-a fost inaccesibilă pînă acum.” Am discutat cu istoricul <b>Alin Ciupală</b> şi muzeograful <b>Dragoş Neamu </b>despre patromoniul din fostele colonii aflat în  muzeele fostelor puteri coloniale.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14093657-colonialism-i-decolonizare-in-chestiunea-artei-confiscate-nu-exista-un-singur-raspuns.mp3" length="20056886" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14093657</guid>
    <pubDate>Tue, 05 Dec 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14093657/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14093657/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14093657/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14093657/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1668</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>54</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Marius Ghincea, analist de politică internaţională: „Aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen este legată de negocierea unui nou regim cu privire la spaţiul de liberă circulaţie”</itunes:title>
    <title>Marius Ghincea, analist de politică internaţională: „Aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen este legată de negocierea unui nou regim cu privire la spaţiul de liberă circulaţie”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Care sînt perspectivele de aderare la Spațiul Schengen pentru România și Bulgaria? Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) se reunește în 4 și 5 decembrie. Pe agenda discuțiilor este și această temă. Este pregătită România să adere la spațiul de liberă circulație? De ce e important să aderăm odată cu Bulgaria? Marius Ghincea, analist de politică internatională, consideră că: „Este un joc european care are legătură nu doar cu statul României şi Bulgariei în cadrul Uniunii Europene, dar şi ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Care sînt perspectivele de aderare la Spațiul Schengen pentru România și Bulgaria? Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) se reunește în 4 și 5 decembrie. Pe agenda discuțiilor este și această temă. Este pregătită România să adere la spațiul de liberă circulație? De ce e important să aderăm odată cu Bulgaria? Marius Ghincea, analist de politică internatională, consideră că: „Este un joc european care are legătură nu doar cu statul României şi Bulgariei în cadrul Uniunii Europene, dar şi cu negocierile mult mai largi legate de reforma Spaţiului Schengen, care este acum într-un colaps, într-o criză sistemică. Dacă ne uităm la toate controalele la graniţe, pe care diverse state europene le au, vedem că Spaţiul Schengen nu funcţionează de fapt.” Cum se explică acest colaps? Marius Ghincea: „Statele UE nu sînt dispuse în acest moment să facă un compromis pe marginea reglementării mişcării migranţilor şi împărţirii eforturilor legate de găzduirea şi primirea refugiaţilor din Africa, din Orientul Mijlociu. În absenţa unui acord pe această temă, nici un fel de reformă a Spaţiului Schengen, care e necesară, nu poate avea loc.”   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Care sînt perspectivele de aderare la Spațiul Schengen pentru România și Bulgaria? Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) se reunește în 4 și 5 decembrie. Pe agenda discuțiilor este și această temă. Este pregătită România să adere la spațiul de liberă circulație? De ce e important să aderăm odată cu Bulgaria? Marius Ghincea, analist de politică internatională, consideră că: „Este un joc european care are legătură nu doar cu statul României şi Bulgariei în cadrul Uniunii Europene, dar şi cu negocierile mult mai largi legate de reforma Spaţiului Schengen, care este acum într-un colaps, într-o criză sistemică. Dacă ne uităm la toate controalele la graniţe, pe care diverse state europene le au, vedem că Spaţiul Schengen nu funcţionează de fapt.” Cum se explică acest colaps? Marius Ghincea: „Statele UE nu sînt dispuse în acest moment să facă un compromis pe marginea reglementării mişcării migranţilor şi împărţirii eforturilor legate de găzduirea şi primirea refugiaţilor din Africa, din Orientul Mijlociu. În absenţa unui acord pe această temă, nici un fel de reformă a Spaţiului Schengen, care e necesară, nu poate avea loc.”   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14085852-marius-ghincea-analist-de-politica-internationala-aderarea-romaniei-si-bulgariei-la-spatiul-schengen-este-legata-de-negocierea-unui-nou-regim-cu-privire-la-spatiul-de-libera-circulatie.mp3" length="17773146" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14085852</guid>
    <pubDate>Mon, 04 Dec 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14085852/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14085852/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14085852/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14085852/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1477</itunes:duration>
    <itunes:keywords>Schengen</itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>53</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Andreea Răsuceanu: „Uneori literatura poate copia viața, dar și viața poate copia uneori literatura”</itunes:title>
    <title>Andreea Răsuceanu: „Uneori literatura poate copia viața, dar și viața poate copia uneori literatura”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Andreea Răsuceanu a publicat recent romanul „Linia Kármán” (Editura Polirom), un roman care încheie o trilogie. Trilogia are în centru un sat din Sudul Moldovei, situat undeva între Dunăre și Prut, și numit C., un sat din care pornesc toate și spre care se întorc toate. Un fel de buric al lumii, straniu și misterios, înconjurat de ape și de dealuri, străbătut de vînturi și duhuri și spălat de viituri primăvara. „I-aș propune cititorului să nu încerce să localizeze satul C. pe o hartă obiectiv...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Andreea Răsuceanu a publicat recent romanul „Linia Kármán” (Editura Polirom), un roman care încheie o trilogie. Trilogia are în centru un sat din Sudul Moldovei, situat undeva între Dunăre și Prut, și numit C., un sat din care pornesc toate și spre care se întorc toate. Un fel de buric al lumii, straniu și misterios, înconjurat de ape și de dealuri, străbătut de vînturi și duhuri și spălat de viituri primăvara. „I-aș propune cititorului să nu încerce să localizeze satul C. pe o hartă obiectivă, pentru că nu-l va găsi. E un spațiu inventat, un palimpsest din mai multe locuri semnificative pentru mine.” spune Andreea Răsuceanu.</p><p>În „Linia Kármán” se întîlnesc mai multe povești din epoci diferite, legate prin satul C. și personajele care gravitează în jurul acestui spațiu. Romanul e și o poveste despre memorie, despre trecutul chemat să răspundă la întrebări din prezent, despre emigrația de azi și din secolul al XIX-lea și se încheie cu vocea unui personaj aparent neimportant, Sofi, care însă înregistrează cu acuitate și precizie tot ce e semnificativ din ce i se întîmplă. „Vocea lui Sofi e foarte importantă pentru că e vocea ființei mărunte, pe care nimeni nu o bagă în seamă, al cărei destin nu contează pentru nimeni. Dar ea e ființa neînsemnată, nevăzută care conservă cel mai bine sensul istoriei.” spune scriitoarea.</p><p>Un fel de supra-temă a trilogiei care se încheie cu romanul „Linia Kármán” ar putea fi considerată ideea că lumea se transformă dar rămîne în esență aceeași, la fel ca oamenii care se schimbă rămînînd însă tot ei. Andreea Răsuceanu scrie cu o atenție la detalii de miniaturist, impregnînd realitatea exterioară descrisă cu o realitate a gîndurilor și a senzațiilor celor mai personale. O marcă stilistică inconfundabilă, care, împreună cu temele romanelor sale și universul construit de ele îi asigură locul printre cei mai importanți prozatori de azi.</p><p>Primele două volume ale trilogiei sînt „O formă de viață necunoscută” (Editura Humanitas) și „Vîntul, duhul, suflarea” (Editura Polirom).<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Andreea Răsuceanu a publicat recent romanul „Linia Kármán” (Editura Polirom), un roman care încheie o trilogie. Trilogia are în centru un sat din Sudul Moldovei, situat undeva între Dunăre și Prut, și numit C., un sat din care pornesc toate și spre care se întorc toate. Un fel de buric al lumii, straniu și misterios, înconjurat de ape și de dealuri, străbătut de vînturi și duhuri și spălat de viituri primăvara. „I-aș propune cititorului să nu încerce să localizeze satul C. pe o hartă obiectivă, pentru că nu-l va găsi. E un spațiu inventat, un palimpsest din mai multe locuri semnificative pentru mine.” spune Andreea Răsuceanu.</p><p>În „Linia Kármán” se întîlnesc mai multe povești din epoci diferite, legate prin satul C. și personajele care gravitează în jurul acestui spațiu. Romanul e și o poveste despre memorie, despre trecutul chemat să răspundă la întrebări din prezent, despre emigrația de azi și din secolul al XIX-lea și se încheie cu vocea unui personaj aparent neimportant, Sofi, care însă înregistrează cu acuitate și precizie tot ce e semnificativ din ce i se întîmplă. „Vocea lui Sofi e foarte importantă pentru că e vocea ființei mărunte, pe care nimeni nu o bagă în seamă, al cărei destin nu contează pentru nimeni. Dar ea e ființa neînsemnată, nevăzută care conservă cel mai bine sensul istoriei.” spune scriitoarea.</p><p>Un fel de supra-temă a trilogiei care se încheie cu romanul „Linia Kármán” ar putea fi considerată ideea că lumea se transformă dar rămîne în esență aceeași, la fel ca oamenii care se schimbă rămînînd însă tot ei. Andreea Răsuceanu scrie cu o atenție la detalii de miniaturist, impregnînd realitatea exterioară descrisă cu o realitate a gîndurilor și a senzațiilor celor mai personale. O marcă stilistică inconfundabilă, care, împreună cu temele romanelor sale și universul construit de ele îi asigură locul printre cei mai importanți prozatori de azi.</p><p>Primele două volume ale trilogiei sînt „O formă de viață necunoscută” (Editura Humanitas) și „Vîntul, duhul, suflarea” (Editura Polirom).<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14074637-andreea-rasuceanu-uneori-literatura-poate-copia-via-a-dar-i-via-a-poate-copia-uneori-literatura.mp3" length="19284917" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/ltiu0tosy35fwszn3pakutfyt5dz?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14074637</guid>
    <pubDate>Sat, 02 Dec 2023 14:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14074637/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14074637/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14074637/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14074637/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1603</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>52</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Elena Miron, activistă de mediu: „O să tot auzim vorbindu-se despre migrație climatică”</itunes:title>
    <title>Elena Miron, activistă de mediu: „O să tot auzim vorbindu-se despre migrație climatică”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut apel către liderii mondiali care se întrunesc la COP28 să întrerupă „ciclul mortal” al încălzirii globale. Summitul internațional climatic, care e găzduit în Dubai în perioada 30 noiembrie-12 decembrie, vine după un an cu recorduri de temperaturi extreme. Elena Miron, activistă de mediu, vicepreședinta Consiliului Tineretului din România, a venit la Radio România Cultural înainte să plece la COP28 din Dubai și ne-a vorbit despre efectele în...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut apel către liderii mondiali care se întrunesc la COP28 să întrerupă „ciclul mortal” al încălzirii globale. Summitul internațional climatic, care e găzduit în Dubai în perioada 30 noiembrie-12 decembrie, vine după un an cu recorduri de temperaturi extreme. Elena Miron, activistă de mediu, vicepreședinta Consiliului Tineretului din România, a venit la Radio România Cultural înainte să plece la COP28 din Dubai și ne-a vorbit despre efectele încălzirii globale și miza discuțiilor la aceeași masă între liderii lumii pe temele cele mai fierbinți legate de mediu. Elena Miron despre relevanța discuțiilor la conferințele climatice: „Sînt de acord că nu se întîmplă nimic palpabil în timpul negocierilor sau poate nici nu se ajunge la un consens pe anumite chestiuni dar cred în același timp că este important să-i punem pe toți oamenii care au un anumit nivel de putere la aceeași masă. E imperios necesar să avem conversații pe teme care contează și să le punem pe o agendă prioritară.” <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut apel către liderii mondiali care se întrunesc la COP28 să întrerupă „ciclul mortal” al încălzirii globale. Summitul internațional climatic, care e găzduit în Dubai în perioada 30 noiembrie-12 decembrie, vine după un an cu recorduri de temperaturi extreme. Elena Miron, activistă de mediu, vicepreședinta Consiliului Tineretului din România, a venit la Radio România Cultural înainte să plece la COP28 din Dubai și ne-a vorbit despre efectele încălzirii globale și miza discuțiilor la aceeași masă între liderii lumii pe temele cele mai fierbinți legate de mediu. Elena Miron despre relevanța discuțiilor la conferințele climatice: „Sînt de acord că nu se întîmplă nimic palpabil în timpul negocierilor sau poate nici nu se ajunge la un consens pe anumite chestiuni dar cred în același timp că este important să-i punem pe toți oamenii care au un anumit nivel de putere la aceeași masă. E imperios necesar să avem conversații pe teme care contează și să le punem pe o agendă prioritară.” <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14065435-elena-miron-activista-de-mediu-o-sa-tot-auzim-vorbindu-se-despre-migra-ie-climatica.mp3" length="15991811" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14065435</guid>
    <pubDate>Thu, 30 Nov 2023 21:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14065435/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14065435/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14065435/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14065435/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1329</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>51</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Decizie CJUE: instituțiile publice pot interzice angajaților să poarte însemne religioase </itunes:title>
    <title>Decizie CJUE: instituțiile publice pot interzice angajaților să poarte însemne religioase </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că autoritățile publice din țările blocului comunitar au dreptul de a le interzice angajaților lor să poarte la locul de muncă însemne religioase. Decizia prevede și că instituţiile publice au dreptul da a autoriza purtarea însemnelor vizibile ale credinţei doar dacă asta se întîmplă fără discriminare. Decizia a venit după ce o angajată în sistemul public din Belgia a reclamat că nu i se permite purtarea vălului islamic (hijab) la serviciu....]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că<b> </b>autoritățile publice din țările blocului comunitar au dreptul de a le interzice angajaților lor să poarte la locul de muncă însemne religioase. Decizia prevede și că instituţiile publice au dreptul da a autoriza purtarea însemnelor vizibile ale credinţei doar dacă asta se întîmplă fără discriminare. Decizia a venit după ce o angajată în sistemul public din Belgia a reclamat că nu i se permite purtarea vălului islamic (hijab) la serviciu. Am vorbit despre această hotărîre a CJUE cu Alina Isac Alak, doctor în filozofie, cercetătoare a statutului femeii în spațiul islamic, şi cu Laura D. Stifter, profesoară de religie, absolventă de teologie ortodoxă și filozofie.</p><p>Alina Isac Alak spune că „hijabul nu este purtat de femeile musulmane pentru a le semnala celorlalţi identitatea lor religioasă, ci are o funcţie mai complexă. Hijabul este doar o practică individuală legată de expunerea corpului, lipsită de valoare simbolică. E o modalitate a femeilor musulmane de a fi în control asupra propriului lor corp.”</p><p>Laura D. Stifter: „Indiferent dacă vorbim despre simboluri religioase sau discursuri religioase în spaţiul public, consider că este foarte important echilibrul. Echilibrul între mărturisirea propriei credinţe şi respectarea libertăţii celorlalţi, care este tot o îndatorire religioasă din perspectivă creştină, acest echilibru este esenţial.” <br/><br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că<b> </b>autoritățile publice din țările blocului comunitar au dreptul de a le interzice angajaților lor să poarte la locul de muncă însemne religioase. Decizia prevede și că instituţiile publice au dreptul da a autoriza purtarea însemnelor vizibile ale credinţei doar dacă asta se întîmplă fără discriminare. Decizia a venit după ce o angajată în sistemul public din Belgia a reclamat că nu i se permite purtarea vălului islamic (hijab) la serviciu. Am vorbit despre această hotărîre a CJUE cu Alina Isac Alak, doctor în filozofie, cercetătoare a statutului femeii în spațiul islamic, şi cu Laura D. Stifter, profesoară de religie, absolventă de teologie ortodoxă și filozofie.</p><p>Alina Isac Alak spune că „hijabul nu este purtat de femeile musulmane pentru a le semnala celorlalţi identitatea lor religioasă, ci are o funcţie mai complexă. Hijabul este doar o practică individuală legată de expunerea corpului, lipsită de valoare simbolică. E o modalitate a femeilor musulmane de a fi în control asupra propriului lor corp.”</p><p>Laura D. Stifter: „Indiferent dacă vorbim despre simboluri religioase sau discursuri religioase în spaţiul public, consider că este foarte important echilibrul. Echilibrul între mărturisirea propriei credinţe şi respectarea libertăţii celorlalţi, care este tot o îndatorire religioasă din perspectivă creştină, acest echilibru este esenţial.” <br/><br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14057291-decizie-cjue-institu-iile-publice-pot-interzice-angaja-ilor-sa-poarte-insemne-religioase.mp3" length="19260989" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14057291</guid>
    <pubDate>Wed, 29 Nov 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14057291/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14057291/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14057291/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14057291/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1601</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>50</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Summit NATO-Ucraina la Bruxelles. Așteptări, speranțe și promisiuni</itunes:title>
    <title>Summit NATO-Ucraina la Bruxelles. Așteptări, speranțe și promisiuni</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Miniștrii de externe ai țărilor membre NATO se întîlnesc la Bruxelles pentru două zile, 28 și 29 noiembrie, întîlnire ce se va încheia cu reuniunea Consiliului NATO-Ucraina. Una dintre temele de discuție este continuarea sprijinului pentru Ucraina și perspectiva euroatlantică a acestui stat. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut apel către Turcia și Ungaria pentru a ratifica aderarea Suediei la Alianța Nord-Atlantică, cît mai curînd posibil. De asemenea, Jens Stoltenberg a afi...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Miniștrii de externe ai țărilor membre NATO se întîlnesc la Bruxelles pentru două zile, 28 și 29 noiembrie, întîlnire ce se va încheia cu reuniunea Consiliului NATO-Ucraina. Una dintre temele de discuție este continuarea sprijinului pentru Ucraina și perspectiva euroatlantică a acestui stat. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut apel către Turcia și Ungaria pentru a ratifica aderarea Suediei la Alianța Nord-Atlantică, cît mai curînd posibil. De asemenea, Jens Stoltenberg a afirmat că NATO este solidară cu Finlanda care se confruntă cu un val de migranți la granița cu Rusia, secretarul general al NATO spunînd că Moscova caută să destabilizeze democrațiile inclusiv prin asemenea presiuni, facilitîndu-le migranților accesul spre granița cu Finlanda. Despre mizele reuniunii miniştrilor de externe ai ţărilor NATO vorbim cu analistul de politică externă Bogdan Nedea.  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Miniștrii de externe ai țărilor membre NATO se întîlnesc la Bruxelles pentru două zile, 28 și 29 noiembrie, întîlnire ce se va încheia cu reuniunea Consiliului NATO-Ucraina. Una dintre temele de discuție este continuarea sprijinului pentru Ucraina și perspectiva euroatlantică a acestui stat. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut apel către Turcia și Ungaria pentru a ratifica aderarea Suediei la Alianța Nord-Atlantică, cît mai curînd posibil. De asemenea, Jens Stoltenberg a afirmat că NATO este solidară cu Finlanda care se confruntă cu un val de migranți la granița cu Rusia, secretarul general al NATO spunînd că Moscova caută să destabilizeze democrațiile inclusiv prin asemenea presiuni, facilitîndu-le migranților accesul spre granița cu Finlanda. Despre mizele reuniunii miniştrilor de externe ai ţărilor NATO vorbim cu analistul de politică externă Bogdan Nedea.  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14050002-summit-nato-ucraina-la-bruxelles-a-teptari-speran-e-i-promisiuni.mp3" length="16053838" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14050002</guid>
    <pubDate>Tue, 28 Nov 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14050002/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14050002/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14050002/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14050002/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1334</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>49</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Negocieri între Israel și Hamas pentru încetarea focului în Gaza: care sînt condițiile pentru un armistițiu? </itunes:title>
    <title>Negocieri între Israel și Hamas pentru încetarea focului în Gaza: care sînt condițiile pentru un armistițiu? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Luni seara expiră acordul de încetare a focului din Gaza. Acordul dintre Israel și Hamas prevedea o pauză umanitară pentru patru zile în schimbul eliberării a 50 de ostatici luați de Hamas în timpul atacului din 7 octombrie și a altor 150 de prizonieri palestinieni din închisorile israeliene. Între timp, se fac eforturi diplomatice pentru prelungirea acestui acord. Și Israel și Hamas doresc încetarea temporară a focului, dar abordările sînt diferite. Israel propune un acord actualizat zilnic:...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Luni seara expiră acordul de încetare a focului din Gaza. Acordul dintre Israel și Hamas prevedea o pauză umanitară pentru patru zile în schimbul eliberării a 50 de ostatici luați de Hamas în timpul atacului din 7 octombrie și a altor 150 de prizonieri palestinieni din închisorile israeliene. Între timp, se fac eforturi diplomatice pentru prelungirea acestui acord. Și Israel și Hamas doresc încetarea temporară a focului, dar abordările sînt diferite. Israel propune un acord actualizat zilnic: pentru fiecare zece ostatici eliberați oferă încă o zi de pauză. Hamas vrea să obțină o încetare a focului de cîteva zile. Luni seara, negociatorii Hamas ceruseră un armistițiu de două zile. Negocierile sînt complicate și există numeroși mediatori implicați: SUA, Egipt, Qatar etc. Care ar fi marjele de negociere pentru cele două părți implicate direct în acest conflict? <br/>„Nimeni nu dădea foarte mari şanse acestei încetări a focului de cîteva zile şi iată că, totuşi, ea a fost posibilă. Cred că cel mai important aici a fost rolul de mediator al Statelor Unite ale Americii, din umbră, angajînd actorii relevanţi în acest conflict: pe de-o parte Israelul şi de cealaltă parte entităţile statale care au un cuvînt greu de spus pe lîngă conducerea Hamas, şi mă refer în special la Qatar” spune jurnalista <b>Carmen Gavrilă,</b> specializată în Orientul Mijlociu.  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Luni seara expiră acordul de încetare a focului din Gaza. Acordul dintre Israel și Hamas prevedea o pauză umanitară pentru patru zile în schimbul eliberării a 50 de ostatici luați de Hamas în timpul atacului din 7 octombrie și a altor 150 de prizonieri palestinieni din închisorile israeliene. Între timp, se fac eforturi diplomatice pentru prelungirea acestui acord. Și Israel și Hamas doresc încetarea temporară a focului, dar abordările sînt diferite. Israel propune un acord actualizat zilnic: pentru fiecare zece ostatici eliberați oferă încă o zi de pauză. Hamas vrea să obțină o încetare a focului de cîteva zile. Luni seara, negociatorii Hamas ceruseră un armistițiu de două zile. Negocierile sînt complicate și există numeroși mediatori implicați: SUA, Egipt, Qatar etc. Care ar fi marjele de negociere pentru cele două părți implicate direct în acest conflict? <br/>„Nimeni nu dădea foarte mari şanse acestei încetări a focului de cîteva zile şi iată că, totuşi, ea a fost posibilă. Cred că cel mai important aici a fost rolul de mediator al Statelor Unite ale Americii, din umbră, angajînd actorii relevanţi în acest conflict: pe de-o parte Israelul şi de cealaltă parte entităţile statale care au un cuvînt greu de spus pe lîngă conducerea Hamas, şi mă refer în special la Qatar” spune jurnalista <b>Carmen Gavrilă,</b> specializată în Orientul Mijlociu.  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14042139-negocieri-intre-israel-i-hamas-pentru-incetarea-focului-in-gaza-care-sint-condi-iile-pentru-un-armisti-iu.mp3" length="18472965" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14042139</guid>
    <pubDate>Mon, 27 Nov 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14042139/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14042139/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14042139/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14042139/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1536</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>48</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Florin Irimia: „Felul în care înțeleg cititorii o carte e mai interesant, poate, decît ce-a avut autorul în minte”</itunes:title>
    <title>Florin Irimia: „Felul în care înțeleg cititorii o carte e mai interesant, poate, decît ce-a avut autorul în minte”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Florin Irimia a publicat recent volumul de povestiri „Nu spune asta!”, apărut la Polirom. O colecție de nouă proze scurte avînd în centru același personaj, pe Sebastian, scriitor și profesor, pe care îl vedem călătorind în diverse orașe europene, la conferințe sau festivaluri, însoțit mereu de angoasele și complexele sale, de problemele din viața sa personală. Un veșnic nemulțumit, un veșnic neîmplinit pe toate planurile, Sebastian e individul care nu se simte la locul lui nici în propria țar...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Florin Irimia a publicat recent volumul de povestiri „Nu spune asta!”, apărut la Polirom. O colecție de nouă proze scurte avînd în centru același personaj, pe Sebastian, scriitor și profesor, pe care îl vedem călătorind în diverse orașe europene, la conferințe sau festivaluri, însoțit mereu de angoasele și complexele sale, de problemele din viața sa personală. Un veșnic nemulțumit, un veșnic neîmplinit pe toate planurile, Sebastian e individul care nu se simte la locul lui nici în propria țară, nici în Vest. Sentimentele lui oscilează între inadecvare, stînjeneală și impostură. Cartea e și o meditație despre trecutul extremist al Europei, mai ales al Austriei și al Germaniei naziste. „M-a interesat și m-a intrigat de ce în Germania a apărut antisemitismul în versiunea lui modernă, virulentă, sîngeroasă, care a dus la Holocaust.” spune Florin Irimia. Și, de asemenea, autorul face și un portret, deloc măgulitor, al unei Românii contemporane, cu peisaje dezolante, invadate de gunoaie. Am vorbit cu Florin Irimia despre noua lui carte dar și despre cît de important e cum receptează cititorii literatura. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Florin Irimia a publicat recent volumul de povestiri „Nu spune asta!”, apărut la Polirom. O colecție de nouă proze scurte avînd în centru același personaj, pe Sebastian, scriitor și profesor, pe care îl vedem călătorind în diverse orașe europene, la conferințe sau festivaluri, însoțit mereu de angoasele și complexele sale, de problemele din viața sa personală. Un veșnic nemulțumit, un veșnic neîmplinit pe toate planurile, Sebastian e individul care nu se simte la locul lui nici în propria țară, nici în Vest. Sentimentele lui oscilează între inadecvare, stînjeneală și impostură. Cartea e și o meditație despre trecutul extremist al Europei, mai ales al Austriei și al Germaniei naziste. „M-a interesat și m-a intrigat de ce în Germania a apărut antisemitismul în versiunea lui modernă, virulentă, sîngeroasă, care a dus la Holocaust.” spune Florin Irimia. Și, de asemenea, autorul face și un portret, deloc măgulitor, al unei Românii contemporane, cu peisaje dezolante, invadate de gunoaie. Am vorbit cu Florin Irimia despre noua lui carte dar și despre cît de important e cum receptează cititorii literatura. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14030090-florin-irimia-felul-in-care-in-eleg-cititorii-o-carte-e-mai-interesant-poate-decit-ce-a-avut-autorul-in-minte.mp3" length="18674933" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/f4lfntimk52wfz6323dwq7wq6jl6?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14030090</guid>
    <pubDate>Sat, 25 Nov 2023 00:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14030090/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14030090/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14030090/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14030090/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1552</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>47</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Simona Goșu, scriitoare: „Dialogul e forța vieții”</itunes:title>
    <title>Simona Goșu, scriitoare: „Dialogul e forța vieții”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[O femeie obișnuită, care face curat în cîteva case din București, eroina romanului „Stela” de Simona Goșu este de fapt un personaj simbolic pentru lumea bucureșteană de azi. Adesea invizibilă, munca acestor oameni nu e considerată la fel de importantă ca alte ocupații. Simona Goșu face din Stela eroina principală a romanului său, intuindu-i potențialul narativ, îi construiește o voce și o prezență memorabile. „Mă interesează felul cum vorbesc oamenii. Ne definește felul în care vorbim. Iar di...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>O femeie obișnuită, care face curat în cîteva case din București, eroina romanului „Stela” de Simona Goșu este de fapt un personaj simbolic pentru lumea bucureșteană de azi. Adesea invizibilă, munca acestor oameni nu e considerată la fel de importantă ca alte ocupații. Simona Goșu face din Stela eroina principală a romanului său, intuindu-i potențialul narativ, îi construiește o voce și o prezență memorabile. „Mă interesează felul cum vorbesc oamenii. Ne definește felul în care vorbim. Iar dialogul, și-n literatură, și-n realitate, e forța vieții” spune Simona Goșu. De asemenea, romanul ei e și o poveste despre Bucureștiul de azi, cu dramele sociale ale retrocedărilor, cu construcțiile ridicate la limita legii sau chiar ilegal, cu universul clasei mijlocii care nu e scutită de nefericire și tensiuni. Am vorbit la Tîrgul de carte Gaudeamus Radio România cu Simona Goșu despre romanul său, „Stela”, apărut la Polirom.   <br/><br/><b>Emisiune realizată de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>O femeie obișnuită, care face curat în cîteva case din București, eroina romanului „Stela” de Simona Goșu este de fapt un personaj simbolic pentru lumea bucureșteană de azi. Adesea invizibilă, munca acestor oameni nu e considerată la fel de importantă ca alte ocupații. Simona Goșu face din Stela eroina principală a romanului său, intuindu-i potențialul narativ, îi construiește o voce și o prezență memorabile. „Mă interesează felul cum vorbesc oamenii. Ne definește felul în care vorbim. Iar dialogul, și-n literatură, și-n realitate, e forța vieții” spune Simona Goșu. De asemenea, romanul ei e și o poveste despre Bucureștiul de azi, cu dramele sociale ale retrocedărilor, cu construcțiile ridicate la limita legii sau chiar ilegal, cu universul clasei mijlocii care nu e scutită de nefericire și tensiuni. Am vorbit la Tîrgul de carte Gaudeamus Radio România cu Simona Goșu despre romanul său, „Stela”, apărut la Polirom.   <br/><br/><b>Emisiune realizată de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14026106-simona-go-u-scriitoare-dialogul-e-for-a-vie-ii.mp3" length="19887467" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14026106</guid>
    <pubDate>Fri, 24 Nov 2023 01:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14026106/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14026106/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14026106/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14026106/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1654</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>46</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Constantin Vică despre civilizația algoritmică: „În mediul online trăim în mai multe culturi simultan”</itunes:title>
    <title>Constantin Vică despre civilizația algoritmică: „În mediul online trăim în mai multe culturi simultan”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În această ediţie vorbim, de la Tîrgul  Gaudeamus, din mijlocul cărţilor, despre universul online, promisiunile și capcanele sale, oferta sa de cunoaștere și potențialul său de a schimba lumea așa cum o știm. Invitatul nostru este Constantin Vică, lector universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București. El este autorul volumului „Civilizaţie algoritmică şi viaţa în lumea digitală”, apărut la Editura Universităţii din Bucureşti. De asemenea, Constantin Vică a publicat ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În această ediţie vorbim, de la Tîrgul  Gaudeamus, din mijlocul cărţilor, despre universul online, promisiunile și capcanele sale, oferta sa de cunoaștere și potențialul său de a schimba lumea așa cum o știm. Invitatul nostru este Constantin Vică, lector universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București. El este autorul volumului „Civilizaţie algoritmică şi viaţa în lumea digitală”, apărut la Editura Universităţii din Bucureşti. De asemenea, Constantin Vică a publicat recent şi volumul de poezie „20002020”, la OMG Publishing. <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În această ediţie vorbim, de la Tîrgul  Gaudeamus, din mijlocul cărţilor, despre universul online, promisiunile și capcanele sale, oferta sa de cunoaștere și potențialul său de a schimba lumea așa cum o știm. Invitatul nostru este Constantin Vică, lector universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București. El este autorul volumului „Civilizaţie algoritmică şi viaţa în lumea digitală”, apărut la Editura Universităţii din Bucureşti. De asemenea, Constantin Vică a publicat recent şi volumul de poezie „20002020”, la OMG Publishing. <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14020937-constantin-vica-despre-civiliza-ia-algoritmica-in-mediul-online-traim-in-mai-multe-culturi-simultan.mp3" length="20208631" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14020937</guid>
    <pubDate>Wed, 22 Nov 2023 22:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14020937/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14020937/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14020937/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14020937/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1680</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>45</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Sărăcie și marginalizare. În România nu există un proiect politic dedicat accesului la locuire decentă</itunes:title>
    <title>Sărăcie și marginalizare. În România nu există un proiect politic dedicat accesului la locuire decentă</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Dreptul la locuire e un drept economic și social care derivă din Declarația Universală a Drepturilor Omului și e înscris în mai multe convenții internaționale. Printre altele, în Charta Socială Europeană, adoptată de Consiliul Europei în 1961 – o convenție ratificată și de România.  În ultimii 12 ani, Primăria Municipiului București a dat spre folosință 289 de locuințe sociale, numărul familiilor care au făcut cerere pentru o locuință socială fiind de peste 14.000, arată raportul „Locuir...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Dreptul la locuire e un drept economic și social care derivă din Declarația Universală a Drepturilor Omului și e înscris în mai multe convenții internaționale. Printre altele, în Charta Socială Europeană, adoptată de Consiliul Europei în 1961 – o convenție ratificată și de România. <br/>În ultimii 12 ani, Primăria Municipiului București a dat spre folosință 289 de locuințe sociale, numărul familiilor care au făcut cerere pentru o locuință socială fiind de peste 14.000, arată raportul „Locuirea precară și locuirea socială în București – multe strategii, puține locuințe”, realizat de Asociația ActiveWatch și Fundația Parada. <br/> Acesta e însă doar vîrful aisbergului: numărul persoanelor fără adăpost e de fapt mult mai mare, însă acestea nu sînt luate în evidență de autorități pentru că formalitățile, birocrația, drumurile de la o instituție la alta îi descurajează tocmai pe cei mai vulnerabili: persoane fără acte, oameni cu dizabilități, mame singure, neștiutori de carte etc. De fapt, în București nu există o imagine clară cu privire la nevoia de sprijin în locuire, se arată în raport. <br/>Iată cîteva dintre concluziile acestei cercetări:<br/>* Ajutorul de chirie oferit de unele primării de sector din Municipiul București este, de fapt, o soluție pentru foarte puține familii vulnerabile. Acest ajutor nu cuprinde cheltuieli cum ar fi garanția sau chirii în avans, cheltuieli care sînt standard pentru piața chiriilor. O altă problemă a ajutorului de chirie este că el este temporar, pe perioade limitate de timp, făcînd abstracție de faptul că persoanele cu dizabilități, cu copii mulți în îngrijire, cu venit minim pe economie sau pensionarii au foarte puține alternative de majorare a venitului și, deci, de a ajunge în situația de a nu mai avea nevoie de acest sprijin instituțional. <br/>* Unele persoane incluse în studiu relatează că au dificultăți să închirieze din cauza faptului că sînt romi sau că au copii.<br/>* Adesea proprietarii refuză să înregistreze oficial contractul de închiriere. Nivelul ajutorului de chirie, 850 lei în medie, face ca această subvenție să fie inoperantă, valoarea acesteia nefiind corelată cu nivelul real al chiriilor din București.<br/>* În ciuda faptului că există posibilitatea legală de a documenta și de a îmbunătăți condițiile de viață în zonele de locuire informală, Primăria Municipiului București nu a depus minimul efort de a constitui o comisie necesară pentru a putea implementa această lege în București. <br/>* Autoritățile locale nu au nici o strategie de oferire a unei locuințe alternative pentru a preveni evacuări brutale. </p><p>Am vorbit despre dreptul la locuire cu Irina Zamfirescu (ActiveWatch) şi cu Ionuț Jugureanu (Asociația Parada). <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Dreptul la locuire e un drept economic și social care derivă din Declarația Universală a Drepturilor Omului și e înscris în mai multe convenții internaționale. Printre altele, în Charta Socială Europeană, adoptată de Consiliul Europei în 1961 – o convenție ratificată și de România. <br/>În ultimii 12 ani, Primăria Municipiului București a dat spre folosință 289 de locuințe sociale, numărul familiilor care au făcut cerere pentru o locuință socială fiind de peste 14.000, arată raportul „Locuirea precară și locuirea socială în București – multe strategii, puține locuințe”, realizat de Asociația ActiveWatch și Fundația Parada. <br/> Acesta e însă doar vîrful aisbergului: numărul persoanelor fără adăpost e de fapt mult mai mare, însă acestea nu sînt luate în evidență de autorități pentru că formalitățile, birocrația, drumurile de la o instituție la alta îi descurajează tocmai pe cei mai vulnerabili: persoane fără acte, oameni cu dizabilități, mame singure, neștiutori de carte etc. De fapt, în București nu există o imagine clară cu privire la nevoia de sprijin în locuire, se arată în raport. <br/>Iată cîteva dintre concluziile acestei cercetări:<br/>* Ajutorul de chirie oferit de unele primării de sector din Municipiul București este, de fapt, o soluție pentru foarte puține familii vulnerabile. Acest ajutor nu cuprinde cheltuieli cum ar fi garanția sau chirii în avans, cheltuieli care sînt standard pentru piața chiriilor. O altă problemă a ajutorului de chirie este că el este temporar, pe perioade limitate de timp, făcînd abstracție de faptul că persoanele cu dizabilități, cu copii mulți în îngrijire, cu venit minim pe economie sau pensionarii au foarte puține alternative de majorare a venitului și, deci, de a ajunge în situația de a nu mai avea nevoie de acest sprijin instituțional. <br/>* Unele persoane incluse în studiu relatează că au dificultăți să închirieze din cauza faptului că sînt romi sau că au copii.<br/>* Adesea proprietarii refuză să înregistreze oficial contractul de închiriere. Nivelul ajutorului de chirie, 850 lei în medie, face ca această subvenție să fie inoperantă, valoarea acesteia nefiind corelată cu nivelul real al chiriilor din București.<br/>* În ciuda faptului că există posibilitatea legală de a documenta și de a îmbunătăți condițiile de viață în zonele de locuire informală, Primăria Municipiului București nu a depus minimul efort de a constitui o comisie necesară pentru a putea implementa această lege în București. <br/>* Autoritățile locale nu au nici o strategie de oferire a unei locuințe alternative pentru a preveni evacuări brutale. </p><p>Am vorbit despre dreptul la locuire cu Irina Zamfirescu (ActiveWatch) şi cu Ionuț Jugureanu (Asociația Parada). <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14012136-saracie-i-marginalizare-in-romania-nu-exista-un-proiect-politic-dedicat-accesului-la-locuire-decenta.mp3" length="20808925" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14012136</guid>
    <pubDate>Tue, 21 Nov 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14012136/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14012136/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14012136/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14012136/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1730</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>44</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Industria cinematografică în criză: statul român datorează producătorilor de film peste 30 de milioane de euro</itunes:title>
    <title>Industria cinematografică în criză: statul român datorează producătorilor de film peste 30 de milioane de euro</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Schema de „cash rebate”, prin care o parte dintre cheltuielile pentru producțiile cinematografice, străine sau românești, filmate în România, pot fi rambursate de stat , va fi repornită, a anunțat ministra culturii, Raluca Turcan.  Această formă de ajutor de stat funcționează în toate țările Uniunii Europene. Prin acest ajutor de stat - un incentive economic - sînt atrase în România numeroase producții internaționale. Schema de „cash rebate” a fost inițiată la noi în 2018 însă nu a funcț...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Schema de „cash rebate”, prin care o parte dintre cheltuielile pentru producțiile cinematografice, străine sau românești, filmate în România, pot fi rambursate de stat , va fi repornită, a anunțat ministra culturii, Raluca Turcan.  Această formă de ajutor de stat funcționează în toate țările Uniunii Europene. Prin acest ajutor de stat - un incentive economic - sînt atrase în România numeroase producții internaționale. Schema de „cash rebate” a fost inițiată la noi în 2018 însă nu a funcționat niciodată bine: statul nu a mai returnat banii pe care se angajase că îi va plăti. Producătoarea de film Iuliana Tarnovețchi spune că „s-au luat împrumuturi de la bancă pe baza programului de „cash rebate” - datorii care au dus companii independente, străine sau româneşti, în pragul falimentului”.  În total, statul român datorează producătorilor peste 30 de milioane de euro. Mulți producători de film au apelat la instanță, care a obligat statul român să efectueze aceste plăți restante, cu tot cu penalizări. E și o chestiune de credibilitate: mulți producători străini se simt înșelați și vor ezita să revină în România pentru a face film. „România riscă să-și piardă avantajul competitiv în industria cinematografică europeană”, mai spune  Iuliana Tarnovețchi. <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Schema de „cash rebate”, prin care o parte dintre cheltuielile pentru producțiile cinematografice, străine sau românești, filmate în România, pot fi rambursate de stat , va fi repornită, a anunțat ministra culturii, Raluca Turcan.  Această formă de ajutor de stat funcționează în toate țările Uniunii Europene. Prin acest ajutor de stat - un incentive economic - sînt atrase în România numeroase producții internaționale. Schema de „cash rebate” a fost inițiată la noi în 2018 însă nu a funcționat niciodată bine: statul nu a mai returnat banii pe care se angajase că îi va plăti. Producătoarea de film Iuliana Tarnovețchi spune că „s-au luat împrumuturi de la bancă pe baza programului de „cash rebate” - datorii care au dus companii independente, străine sau româneşti, în pragul falimentului”.  În total, statul român datorează producătorilor peste 30 de milioane de euro. Mulți producători de film au apelat la instanță, care a obligat statul român să efectueze aceste plăți restante, cu tot cu penalizări. E și o chestiune de credibilitate: mulți producători străini se simt înșelați și vor ezita să revină în România pentru a face film. „România riscă să-și piardă avantajul competitiv în industria cinematografică europeană”, mai spune  Iuliana Tarnovețchi. <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/14005091-industria-cinematografica-in-criza-statul-roman-datoreaza-producatorilor-de-film-peste-30-de-milioane-de-euro.mp3" length="18400869" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-14005091</guid>
    <pubDate>Mon, 20 Nov 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14005091/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14005091/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14005091/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/14005091/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1530</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>43</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Donatella Di Pietrantonio: „Literatura nu poate vindeca răni, dar le poate povesti”</itunes:title>
    <title>Donatella Di Pietrantonio: „Literatura nu poate vindeca răni, dar le poate povesti”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Donatella Di Pietrantonio s-a născut în 1963 în Italia, într-un sat izolat din regiunea Abruzzo. Este medic stomatolog și a debutat în literatură în 2011, cu romanul autobiografic „Mia madre è un fiume”. Relațiile de familie, una dintre cele mai vechi teme ale literaturii, sînt și tema principală a romanelor sale. Analizate printr-un limbaj direct, relațiile dintre mamă și fiică, mai ales, sînt expuse în scene adesea pline de tensiune. Donatella Di Pietrantonio a fost la Timișoara și la Bucur...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Donatella Di Pietrantonio s-a născut în 1963 în Italia, într-un sat izolat din regiunea Abruzzo. Este medic stomatolog și a debutat în literatură în 2011, cu romanul autobiografic „Mia madre è un fiume”. Relațiile de familie, una dintre cele mai vechi teme ale literaturii, sînt și tema principală a romanelor sale. Analizate printr-un limbaj direct, relațiile dintre mamă și fiică, mai ales, sînt expuse în scene adesea pline de tensiune. Donatella Di Pietrantonio a fost la Timișoara și la București pentru a se întîlni cu cititorii romanelor sale traduse în limba română, „Cea care se întoarce” și „Borgo Sud”, apărute la Polirom, în traducerea Mihaelei Găneț. Am vorbit cu scriitoarea italiană despre personajele sale, despre relația dintre limba italiană și dialect, despre traumele transmise din generație în generație și despre dificultățile pe care le au femeile pentru a-și face o carieră sau pentru a ieși dintr-un mediu abuziv. „În Italia, din nefericire, violența împotriva femeilor este o temă de mare actualitate”, spune Donatella Di Pietrantonio. „Și prima condiție ca o femeie să iasă dintr-un mediu abuziv și violent este independența economică”, precizează scriitoarea. Interviul a fost tradus de Adina Vasile.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Donatella Di Pietrantonio s-a născut în 1963 în Italia, într-un sat izolat din regiunea Abruzzo. Este medic stomatolog și a debutat în literatură în 2011, cu romanul autobiografic „Mia madre è un fiume”. Relațiile de familie, una dintre cele mai vechi teme ale literaturii, sînt și tema principală a romanelor sale. Analizate printr-un limbaj direct, relațiile dintre mamă și fiică, mai ales, sînt expuse în scene adesea pline de tensiune. Donatella Di Pietrantonio a fost la Timișoara și la București pentru a se întîlni cu cititorii romanelor sale traduse în limba română, „Cea care se întoarce” și „Borgo Sud”, apărute la Polirom, în traducerea Mihaelei Găneț. Am vorbit cu scriitoarea italiană despre personajele sale, despre relația dintre limba italiană și dialect, despre traumele transmise din generație în generație și despre dificultățile pe care le au femeile pentru a-și face o carieră sau pentru a ieși dintr-un mediu abuziv. „În Italia, din nefericire, violența împotriva femeilor este o temă de mare actualitate”, spune Donatella Di Pietrantonio. „Și prima condiție ca o femeie să iasă dintr-un mediu abuziv și violent este independența economică”, precizează scriitoarea. Interviul a fost tradus de Adina Vasile.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13989494-donatella-di-pietrantonio-literatura-nu-poate-vindeca-rani-dar-le-poate-povesti.mp3" length="21842793" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/mqjvnohjm8a3s5e5ehgyhbqa99e6?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13989494</guid>
    <pubDate>Fri, 17 Nov 2023 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13989494/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13989494/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13989494/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13989494/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1816</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>42</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Spital de stat construit din donații private. Ar putea fi începutul reformei în sănătate pentru România</itunes:title>
    <title>Spital de stat construit din donații private. Ar putea fi începutul reformei în sănătate pentru România</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Primul Spital de Oncologie și Radioterapie Pediatrică din România e gata. A fost construit doar din donații și sponsorizări private. Asociația „Dăruiește viață” a început acest proiect în urmă cu cîțiva ani, între timp în jurul său s-a strîns o comunitate impresionantă de oameni, de donatori, astfel că spitalul, care acum e gata, înseamnă nu doar o clădire nouă, ci și echipamente performante, tehnologie de ultimă generație, infrastructură modernă și un mediu prietenos pentru copiii bolnavi de...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Primul Spital de Oncologie și Radioterapie Pediatrică din România e gata. A fost construit doar din donații și sponsorizări private. Asociația „Dăruiește viață” a început acest proiect în urmă cu cîțiva ani, între timp în jurul său s-a strîns o comunitate impresionantă de oameni, de donatori, astfel că spitalul, care acum e gata, înseamnă nu doar o clădire nouă, ci și echipamente performante, tehnologie de ultimă generație, infrastructură modernă și un mediu prietenos pentru copiii bolnavi de cancer. În spital va funcţiona prima secţie de radioterapie pentru copii din România. Fondatoarele asociației „Dăruiește viață”, <b>Oana Gheorghiu</b> şi <b>Carmen Uscatu</b>, vorbesc la „Timpul prezent” despre acest spital care „a devenit un proiect de ţară” şi pe care-l consideră începutul reformei în sănătate pentru România.  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Primul Spital de Oncologie și Radioterapie Pediatrică din România e gata. A fost construit doar din donații și sponsorizări private. Asociația „Dăruiește viață” a început acest proiect în urmă cu cîțiva ani, între timp în jurul său s-a strîns o comunitate impresionantă de oameni, de donatori, astfel că spitalul, care acum e gata, înseamnă nu doar o clădire nouă, ci și echipamente performante, tehnologie de ultimă generație, infrastructură modernă și un mediu prietenos pentru copiii bolnavi de cancer. În spital va funcţiona prima secţie de radioterapie pentru copii din România. Fondatoarele asociației „Dăruiește viață”, <b>Oana Gheorghiu</b> şi <b>Carmen Uscatu</b>, vorbesc la „Timpul prezent” despre acest spital care „a devenit un proiect de ţară” şi pe care-l consideră începutul reformei în sănătate pentru România.  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13985385-spital-de-stat-construit-din-dona-ii-private-ar-putea-fi-inceputul-reformei-in-sanatate-pentru-romania.mp3" length="20190139" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13985385</guid>
    <pubDate>Thu, 16 Nov 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13985385/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13985385/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13985385/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13985385/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1679</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>41</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Economistul Adrian Codîrlașu despre legea pensiilor: „Șocul se va simți în 2025”</itunes:title>
    <title>Economistul Adrian Codîrlașu despre legea pensiilor: „Șocul se va simți în 2025”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Noua lege a pensiilor urmează să fie adoptată. Conform acesteia, pensiile vor crește etapizat, de la 1 ianuarie 2024 și apoi, diferențiat, din septembrie 2024. Reprezentanții Guvernului vor trebui să renegocieze la Bruxelles Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și deficitul bugetar. Era nevoie de o nouă lege a pensiilor? De ce România colectează pentru buget foarte puțin din taxe și impozite? „România și-a asumat prin PNRR că va construi un sistem public de pensii sustenabil și e...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Noua lege a pensiilor urmează să fie adoptată. Conform acesteia, pensiile vor crește etapizat, de la 1 ianuarie 2024 și apoi, diferențiat, din septembrie 2024. Reprezentanții Guvernului vor trebui să renegocieze la Bruxelles Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și deficitul bugetar. Era nevoie de o nouă lege a pensiilor? De ce România colectează pentru buget foarte puțin din taxe și impozite? „România și-a asumat prin PNRR că va construi un sistem public de pensii sustenabil și echitabil”, spune la „Timpul prezent” economistul Adrian Codîrlașu. „Avem mecanisme și legi pentru a crește colectarea taxelor și impozitelor, dar ele trebuie aplicate”, explică economistul. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Noua lege a pensiilor urmează să fie adoptată. Conform acesteia, pensiile vor crește etapizat, de la 1 ianuarie 2024 și apoi, diferențiat, din septembrie 2024. Reprezentanții Guvernului vor trebui să renegocieze la Bruxelles Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și deficitul bugetar. Era nevoie de o nouă lege a pensiilor? De ce România colectează pentru buget foarte puțin din taxe și impozite? „România și-a asumat prin PNRR că va construi un sistem public de pensii sustenabil și echitabil”, spune la „Timpul prezent” economistul Adrian Codîrlașu. „Avem mecanisme și legi pentru a crește colectarea taxelor și impozitelor, dar ele trebuie aplicate”, explică economistul. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13977054-economistul-adrian-codirla-u-despre-legea-pensiilor-ocul-se-va-sim-i-in-2025.mp3" length="14172107" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13977054</guid>
    <pubDate>Wed, 15 Nov 2023 14:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13977054/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13977054/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13977054/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13977054/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1177</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>40</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cum ne raportăm la instituțiile statului. Democrația - o chestiune de încredere</itunes:title>
    <title>Cum ne raportăm la instituțiile statului. Democrația - o chestiune de încredere</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Potrivit unui sondaj INSCOP,  Armata este instituţia în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere: 70.4% dintre respondenți au declarat că au încredere mare şi foarte mare în această instituţie. 62.5% dintre români spun că au încredere în Biserică. Urmează în acest clasament al încrederii două instituţii internaţionale: NATO (cu 55.4%  încredere) şi  Uniunea Europeană (cu 50.3%). Pe următoarele locuri se situează Poliția, Banca Națională a României, Primăria, Președinț...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Potrivit unui sondaj INSCOP,  Armata este instituţia în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere: 70.4% dintre respondenți au declarat că au încredere mare şi foarte mare în această instituţie. 62.5% dintre români spun că au încredere în Biserică. Urmează în acest clasament al încrederii două instituţii internaţionale: NATO (cu 55.4%  încredere) şi  Uniunea Europeană (cu 50.3%). Pe următoarele locuri se situează Poliția, Banca Națională a României, Primăria, Președinția, Guvernul și - pe ultimul loc - Parlamentul (cu o cotă de încredere de 17,4%). Ce spune acest sondaj despre relația noastră cu instituțiile statului? L-am întrebat pe Claudiu Tufiș,  conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. <br/>Am vorbit și despre „TRUEDEM – Trust in European Democracies”, un amplu studiu comparativ care analizează nivelul încrederii în democrațiile europene. <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Potrivit unui sondaj INSCOP,  Armata este instituţia în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere: 70.4% dintre respondenți au declarat că au încredere mare şi foarte mare în această instituţie. 62.5% dintre români spun că au încredere în Biserică. Urmează în acest clasament al încrederii două instituţii internaţionale: NATO (cu 55.4%  încredere) şi  Uniunea Europeană (cu 50.3%). Pe următoarele locuri se situează Poliția, Banca Națională a României, Primăria, Președinția, Guvernul și - pe ultimul loc - Parlamentul (cu o cotă de încredere de 17,4%). Ce spune acest sondaj despre relația noastră cu instituțiile statului? L-am întrebat pe Claudiu Tufiș,  conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. <br/>Am vorbit și despre „TRUEDEM – Trust in European Democracies”, un amplu studiu comparativ care analizează nivelul încrederii în democrațiile europene. <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13970713-cum-ne-raportam-la-institu-iile-statului-democra-ia-o-chestiune-de-incredere.mp3" length="18517105" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13970713</guid>
    <pubDate>Tue, 14 Nov 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13970713/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13970713/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13970713/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13970713/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1539</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>39</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Teodor Tiţă despre conflictul din Fîșia Gaza: „Toată lumea pierde în acest război”</itunes:title>
    <title>Teodor Tiţă despre conflictul din Fîșia Gaza: „Toată lumea pierde în acest război”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Spitalele din nordul Fîșiei Gaza, inclusiv cel mai mare spital din orașul Gaza, Al-Shifa, au încetat să mai funcționeze. SUA avertizează Israelul că nu doresc să vadă schimburi de focuri în spitalele din Gaza. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat că statele Uniunii Europene au cerut „pauze umanitare imediate” pentru a permite asistența umanitară în Gaza. Cum poate Israelul să anihileze gruparea teroristă Hamas, așa cum și-a propus, fără să pună în pericol civilii nevinovați d...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Spitalele din nordul Fîșiei Gaza, inclusiv cel mai mare spital din orașul Gaza, Al-Shifa, au încetat să mai funcționeze. SUA avertizează Israelul că nu doresc să vadă schimburi de focuri în spitalele din Gaza. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat că statele Uniunii Europene au cerut „pauze umanitare imediate” pentru a permite asistența umanitară în Gaza. Cum poate Israelul să anihileze gruparea teroristă Hamas, așa cum și-a propus, fără să pună în pericol civilii nevinovați din Gaza? Cum se explică numeroasele reacţii antisemite din Occident? Dar cele de islamofobie? L-am întrebat pe Teodor Tiță, editorialist la „Dilema veche”.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Spitalele din nordul Fîșiei Gaza, inclusiv cel mai mare spital din orașul Gaza, Al-Shifa, au încetat să mai funcționeze. SUA avertizează Israelul că nu doresc să vadă schimburi de focuri în spitalele din Gaza. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat că statele Uniunii Europene au cerut „pauze umanitare imediate” pentru a permite asistența umanitară în Gaza. Cum poate Israelul să anihileze gruparea teroristă Hamas, așa cum și-a propus, fără să pună în pericol civilii nevinovați din Gaza? Cum se explică numeroasele reacţii antisemite din Occident? Dar cele de islamofobie? L-am întrebat pe Teodor Tiță, editorialist la „Dilema veche”.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13962764-teodor-tita-despre-conflictul-din-fi-ia-gaza-toata-lumea-pierde-in-acest-razboi.mp3" length="20669391" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13962764</guid>
    <pubDate>Mon, 13 Nov 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13962764/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13962764/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13962764/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13962764/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1719</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>38</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Giulia Caminito: „Forța literaturii se bazează pe capacitatea ei de a inventa”</itunes:title>
    <title>Giulia Caminito: „Forța literaturii se bazează pe capacitatea ei de a inventa”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Giulia Caminito s-a născut în 1988, a studiat filozofia politică la Roma și a debutat în literatură în 2016. A publicat mai multe volume de proză, dintre care în limba română a apărut romanul „Apa lacului nu e niciodată dulce”, în traducerea Oanei Sălișteanu, la Editura Humanitas Fiction. Am vorbit cu Giulia Caminito despre această carte și personajele sale memorabile, despre forța narativă a romanului și despre cîteva dintre problemele societății italiene de azi. Interviul, înregistrat la Fe...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Giulia Caminito s-a născut în 1988, a studiat filozofia politică la Roma și a debutat în literatură în 2016. A publicat mai multe volume de proză, dintre care în limba română a apărut romanul „Apa lacului nu e niciodată dulce”, în traducerea Oanei Sălișteanu, la Editura Humanitas Fiction. Am vorbit cu Giulia Caminito despre această carte și personajele sale memorabile, despre forța narativă a romanului și despre cîteva dintre problemele societății italiene de azi. Interviul, înregistrat la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași, a fost tradus de Gabriela Dima.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu   <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Giulia Caminito s-a născut în 1988, a studiat filozofia politică la Roma și a debutat în literatură în 2016. A publicat mai multe volume de proză, dintre care în limba română a apărut romanul „Apa lacului nu e niciodată dulce”, în traducerea Oanei Sălișteanu, la Editura Humanitas Fiction. Am vorbit cu Giulia Caminito despre această carte și personajele sale memorabile, despre forța narativă a romanului și despre cîteva dintre problemele societății italiene de azi. Interviul, înregistrat la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași, a fost tradus de Gabriela Dima.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu   <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13947345-giulia-caminito-for-a-literaturii-se-bazeaza-pe-capacitatea-ei-de-a-inventa.mp3" length="21619906" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/iqfuj5yn6icx7lhkebx2gaybeiu6?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13947345</guid>
    <pubDate>Fri, 10 Nov 2023 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13947345/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13947345/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13947345/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13947345/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1798</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>38</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Undă verde din partea Comisiei Europene pentru aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei. Lungul drum către Europa</itunes:title>
    <title>Undă verde din partea Comisiei Europene pentru aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei. Lungul drum către Europa</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Comisia Europeană recomandă începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova și Ucraina și acordarea statutului de țară-candidată pentru Georgia. Consiliul Uniunii Europene va lua o decizie cu privire la extindere în luna decembrie. Ce semnificație au aceste recomandări pentru orientarea pro-europeană a celor trei țări din fostul bloc sovietic? Ce urmează? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea europ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Comisia Europeană recomandă începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova și Ucraina și acordarea statutului de țară-candidată pentru Georgia. Consiliul Uniunii Europene va lua o decizie cu privire la extindere în luna decembrie. Ce semnificație au aceste recomandări pentru orientarea pro-europeană a celor trei țări din fostul bloc sovietic? Ce urmează? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Comisia Europeană recomandă începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova și Ucraina și acordarea statutului de țară-candidată pentru Georgia. Consiliul Uniunii Europene va lua o decizie cu privire la extindere în luna decembrie. Ce semnificație au aceste recomandări pentru orientarea pro-europeană a celor trei țări din fostul bloc sovietic? Ce urmează? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13941529-unda-verde-din-partea-comisiei-europene-pentru-aderarea-republicii-moldova-i-a-ucrainei-lungul-drum-catre-europa.mp3" length="19616198" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13941529</guid>
    <pubDate>Thu, 09 Nov 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13941529/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13941529/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13941529/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13941529/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1631</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>37</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Războiul din Gaza. În căutarea unor soluții de pace durabilă </itunes:title>
    <title>Războiul din Gaza. În căutarea unor soluții de pace durabilă </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Statele din Grupul G7 (Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Japonia și Italia) au adoptat o poziție unitară privind războiul dintre Israel și Hamas: condamnă gruparea teroristă Hamas, susțin dreptul Israelului de a se apăra și cer pauze umanitare pentru asistența de urgență și deplasarea civililor și eliberarea ostaticilor din Gaza. Care sînt perspectivele în acest război și cum ar putea fi negociată pacea în regiune? Cine ar avea legitimitatea de a guverna Gaza după războ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Statele din Grupul G7 (Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Japonia și Italia) au adoptat o poziție unitară privind războiul dintre Israel și Hamas: condamnă gruparea teroristă Hamas, susțin dreptul Israelului de a se apăra și cer pauze umanitare pentru asistența de urgență și deplasarea civililor și eliberarea ostaticilor din Gaza. Care sînt perspectivele în acest război și cum ar putea fi negociată pacea în regiune? Cine ar avea legitimitatea de a guverna Gaza după război? „Orice soluţie de guvernare în Gaza post-Hamas trebuie să-i implice pe palestinieni”, spune Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Statele din Grupul G7 (Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Japonia și Italia) au adoptat o poziție unitară privind războiul dintre Israel și Hamas: condamnă gruparea teroristă Hamas, susțin dreptul Israelului de a se apăra și cer pauze umanitare pentru asistența de urgență și deplasarea civililor și eliberarea ostaticilor din Gaza. Care sînt perspectivele în acest război și cum ar putea fi negociată pacea în regiune? Cine ar avea legitimitatea de a guverna Gaza după război? „Orice soluţie de guvernare în Gaza post-Hamas trebuie să-i implice pe palestinieni”, spune Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13934584-razboiul-din-gaza-in-cautarea-unor-solu-ii-de-pace-durabila.mp3" length="19818280" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13934584</guid>
    <pubDate>Wed, 08 Nov 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13934584/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13934584/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13934584/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13934584/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1648</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>36</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Deșeurile devin resurse. Atenție, începe hora reciclării!</itunes:title>
    <title>Deșeurile devin resurse. Atenție, începe hora reciclării!</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În 2021 România a reciclat doar 11% din deșeurile municipale, față de  50% , cît e media în Uniunea Europeană. Asta, în condițiile în care Europa occidentală, mai avansată din punct de vedere economic, produce o cantitate mai mare de deșeuri. În ceea ce privește reciclarea ambalajelor, situația e ceva mai bună - dar și aici, România e codașa Europei. Ambalajele din pet, sticlă sau aluminiu sînt mai ușor de recuperat - cel puțin teoretic. Și, cu un mic efort din partea cetățenilor, a comp...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În 2021 România a reciclat doar 11% din deșeurile municipale, față de  50% , cît e media în Uniunea Europeană. Asta, în condițiile în care Europa occidentală, mai avansată din punct de vedere economic, produce o cantitate mai mare de deșeuri. În ceea ce privește reciclarea ambalajelor, situația e ceva mai bună - dar și aici, România e codașa Europei. Ambalajele din pet, sticlă sau aluminiu sînt mai ușor de recuperat - cel puțin teoretic. Și, cu un mic efort din partea cetățenilor, a companiilor și a autorităților, situația poate fi schimbată. Din 30 noiembrie vom plăti 50 de bani garanție pentru recipientele din sticlă, plastic sau metal ale băuturilor. Și vom primi înapoi garanția la returnarea ambalajului. Sistemul Garanție-Returnare (SGR) a fost gîndit pentru a crește rata colectării și a reciclării. Ce trebuie să știm despre acest sistem care va începe să funcționeze din decembrie? I-am întrebat pe Raul Pop, de la Asociația Ecoteca, specializată în managementul deșeurilor și economie circulară, şi pe Mihail Tănase, de la Asociaţia Viitor Plus.<br/> <br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În 2021 România a reciclat doar 11% din deșeurile municipale, față de  50% , cît e media în Uniunea Europeană. Asta, în condițiile în care Europa occidentală, mai avansată din punct de vedere economic, produce o cantitate mai mare de deșeuri. În ceea ce privește reciclarea ambalajelor, situația e ceva mai bună - dar și aici, România e codașa Europei. Ambalajele din pet, sticlă sau aluminiu sînt mai ușor de recuperat - cel puțin teoretic. Și, cu un mic efort din partea cetățenilor, a companiilor și a autorităților, situația poate fi schimbată. Din 30 noiembrie vom plăti 50 de bani garanție pentru recipientele din sticlă, plastic sau metal ale băuturilor. Și vom primi înapoi garanția la returnarea ambalajului. Sistemul Garanție-Returnare (SGR) a fost gîndit pentru a crește rata colectării și a reciclării. Ce trebuie să știm despre acest sistem care va începe să funcționeze din decembrie? I-am întrebat pe Raul Pop, de la Asociația Ecoteca, specializată în managementul deșeurilor și economie circulară, şi pe Mihail Tănase, de la Asociaţia Viitor Plus.<br/> <br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13926884-de-eurile-devin-resurse-aten-ie-incepe-hora-reciclarii.mp3" length="18751222" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13926884</guid>
    <pubDate>Tue, 07 Nov 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13926884/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13926884/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13926884/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13926884/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1559</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>35</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Angela Grămadă, expert în spaţiul ex-sovietic, despre alegerile locale din R. Moldova: „Încă mai e mult de lucru în ceea ce privește cultura politică”</itunes:title>
    <title>Angela Grămadă, expert în spaţiul ex-sovietic, despre alegerile locale din R. Moldova: „Încă mai e mult de lucru în ceea ce privește cultura politică”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Puţin peste 40% dintre cetățenii cu drept de vot din Republica Moldova s-au prezentat duminică la urne pentru a-și alege reprezentanții în administrațiile locale. Conform datelor preliminare, la Chișinău, a fost reales primar Ion Ceban, de la Mișcarea Alternativa Națională. Formațiunea aflată la putere, Partidul Acțiune și Solidaritate, va deține majoritatea în patru consilii locale iar Partidul Socialiștilor din Republica Moldova în trei. Ce semnificație au aceste alegeri în perspectiva aleg...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Puţin peste 40% dintre cetățenii cu drept de vot din Republica Moldova s-au prezentat duminică la urne pentru a-și alege reprezentanții în administrațiile locale. Conform datelor preliminare, la Chișinău, a fost reales primar Ion Ceban, de la Mișcarea Alternativa Națională. Formațiunea aflată la putere, Partidul Acțiune și Solidaritate, va deține majoritatea în patru consilii locale iar Partidul Socialiștilor din Republica Moldova în trei. Ce semnificație au aceste alegeri în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2024 și a celor parlamentare din 2025? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Puţin peste 40% dintre cetățenii cu drept de vot din Republica Moldova s-au prezentat duminică la urne pentru a-și alege reprezentanții în administrațiile locale. Conform datelor preliminare, la Chișinău, a fost reales primar Ion Ceban, de la Mișcarea Alternativa Națională. Formațiunea aflată la putere, Partidul Acțiune și Solidaritate, va deține majoritatea în patru consilii locale iar Partidul Socialiștilor din Republica Moldova în trei. Ce semnificație au aceste alegeri în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2024 și a celor parlamentare din 2025? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13919216-angela-gramada-expert-in-spatiul-ex-sovietic-despre-alegerile-locale-din-r-moldova-inca-mai-e-mult-de-lucru-in-ceea-ce-prive-te-cultura-politica.mp3" length="19798082" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13919216</guid>
    <pubDate>Mon, 06 Nov 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13919216/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13919216/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13919216/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13919216/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1646</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>34</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Anda Docea, poetă: „Tot ce scriem are ceva din noi”</itunes:title>
    <title>Anda Docea, poetă: „Tot ce scriem are ceva din noi”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În ultimii ani au apărut în România cîteva festivaluri importante de poezie, s-au impus, prin calitatea titlurilor, edituri specializate în poezie sau colecții de poezie la edituri puternice. Dar ce impact au festivalurile și aparițiile editoriale pentru public? Și unde citim poezie? Am întrebat-o pe Anda Docea, autoarea volumului de poezie „Muzeul convorbirilor întrerupte”, apărut la Editura Charmides.  O emisiune de Adela Greceanu   Un produs Radio România Cultural   ]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În ultimii ani au apărut în România cîteva festivaluri importante de poezie, s-au impus, prin calitatea titlurilor, edituri specializate în poezie sau colecții de poezie la edituri puternice. Dar ce impact au festivalurile și aparițiile editoriale pentru public? Și unde citim poezie? Am întrebat-o pe Anda Docea, autoarea volumului de poezie „Muzeul convorbirilor întrerupte”, apărut la Editura Charmides.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În ultimii ani au apărut în România cîteva festivaluri importante de poezie, s-au impus, prin calitatea titlurilor, edituri specializate în poezie sau colecții de poezie la edituri puternice. Dar ce impact au festivalurile și aparițiile editoriale pentru public? Și unde citim poezie? Am întrebat-o pe Anda Docea, autoarea volumului de poezie „Muzeul convorbirilor întrerupte”, apărut la Editura Charmides.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13904957-anda-docea-poeta-tot-ce-scriem-are-ceva-din-noi.mp3" length="20033070" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/xpyf9yhbkkedejlz8o7uj18zr5jg?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13904957</guid>
    <pubDate>Sat, 04 Nov 2023 00:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13904957/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13904957/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13904957/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13904957/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1665</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>33</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Viața fără cash: utopie sau distopie? </itunes:title>
    <title>Viața fără cash: utopie sau distopie? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Guvernul vrea să limiteze tranzacţiile cu numerar. Începînd cu această lună intră în vigoare o serie de restricţii care reglementează plăţile în numerar ale cetăţenilor şi ale companiilor. Vorbim despre scopul acestor măsuri şi despre circulaţia banilor în natură -  adică în economie. Ce înseamnă pentru cetăţeni limitarea plăţilor în numerar? Ce se întîmplă cu cei care nu au card bancar? Se va combate astfel evaziunea fiscală, aşa cum îşi doreşte guvernul? I-am întrebat pe Bogdan Glăvan,...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Guvernul vrea să limiteze tranzacţiile cu numerar. Începînd cu această lună intră în vigoare o serie de restricţii care reglementează plăţile în numerar ale cetăţenilor şi ale companiilor. Vorbim despre scopul acestor măsuri şi despre circulaţia banilor în natură -  adică în economie. Ce înseamnă pentru cetăţeni limitarea plăţilor în numerar? Ce se întîmplă cu cei care nu au card bancar? Se va combate astfel evaziunea fiscală, aşa cum îşi doreşte guvernul? I-am întrebat pe <b>Bogdan Glăvan</b>, profesor universitar de economie, şi pe <b>Mihail-Valentin Cernea</b>, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Guvernul vrea să limiteze tranzacţiile cu numerar. Începînd cu această lună intră în vigoare o serie de restricţii care reglementează plăţile în numerar ale cetăţenilor şi ale companiilor. Vorbim despre scopul acestor măsuri şi despre circulaţia banilor în natură -  adică în economie. Ce înseamnă pentru cetăţeni limitarea plăţilor în numerar? Ce se întîmplă cu cei care nu au card bancar? Se va combate astfel evaziunea fiscală, aşa cum îşi doreşte guvernul? I-am întrebat pe <b>Bogdan Glăvan</b>, profesor universitar de economie, şi pe <b>Mihail-Valentin Cernea</b>, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13896494-via-a-fara-cash-utopie-sau-distopie.mp3" length="18986600" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13896494</guid>
    <pubDate>Thu, 02 Nov 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13896494/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13896494/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13896494/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13896494/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1578</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>32</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Amenda uriașă impusă proprietarilor unei parcele din Parcul IOR e și o victorie a cetățenilor</itunes:title>
    <title>Amenda uriașă impusă proprietarilor unei parcele din Parcul IOR e și o victorie a cetățenilor</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Proprietarii a 12 hectare din Parcul IOR au fost amendați cu 35 milioane de euro pentru diminuarea spațiului verde, a anunțat primarul capitalei Nicușor Dan. Amenda a fost impusă în baza legii 24, care interzice reducerea spațiului verde pe orice fel de proprietate. Pe o suprafață de 9.000 mp din spațiul Parcului IOR au fost scoși arborii și iarba. Mai multe grupuri de inițiativă civică au semnalat în repetate rînduri tăierile de copaci din Parcul IOR și au inițiat diverse acțiuni de protest....]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Proprietarii a 12 hectare din Parcul IOR au fost amendați cu 35 milioane de euro pentru diminuarea spațiului verde, a anunțat primarul capitalei Nicușor Dan. Amenda a fost impusă în baza legii 24, care interzice reducerea spațiului verde pe orice fel de proprietate. Pe o suprafață de 9.000 mp din spațiul Parcului IOR au fost scoși arborii și iarba. Mai multe grupuri de inițiativă civică au semnalat în repetate rînduri tăierile de copaci din Parcul IOR și au inițiat diverse acțiuni de protest. Vorbim despre această amendă fără precedent şi situaţia celor 12 hectare din Parcul IOR. Invitaţi: Cesiana Cojocaru și Cristian Neagoe, de la Grupul de Inițiativă Civică IOR - Titan, Andreea David, de la grupul de acțiune „Aici a fost o pădure/ aici ar putea fi o pădure” și Ciprian Gălușcă, de la Greenpeace România.  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Proprietarii a 12 hectare din Parcul IOR au fost amendați cu 35 milioane de euro pentru diminuarea spațiului verde, a anunțat primarul capitalei Nicușor Dan. Amenda a fost impusă în baza legii 24, care interzice reducerea spațiului verde pe orice fel de proprietate. Pe o suprafață de 9.000 mp din spațiul Parcului IOR au fost scoși arborii și iarba. Mai multe grupuri de inițiativă civică au semnalat în repetate rînduri tăierile de copaci din Parcul IOR și au inițiat diverse acțiuni de protest. Vorbim despre această amendă fără precedent şi situaţia celor 12 hectare din Parcul IOR. Invitaţi: Cesiana Cojocaru și Cristian Neagoe, de la Grupul de Inițiativă Civică IOR - Titan, Andreea David, de la grupul de acțiune „Aici a fost o pădure/ aici ar putea fi o pădure” și Ciprian Gălușcă, de la Greenpeace România.  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13889743-amenda-uria-a-impusa-proprietarilor-unei-parcele-din-parcul-ior-e-i-o-victorie-a-ceta-enilor.mp3" length="19494530" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13889743</guid>
    <pubDate>Wed, 01 Nov 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13889743/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13889743/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13889743/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13889743/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1621</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>31</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Liviu Rotman despre conflictul israeliano-palestinian: „Hamas a atacat, de fapt, lumea liberă”</itunes:title>
    <title>Liviu Rotman despre conflictul israeliano-palestinian: „Hamas a atacat, de fapt, lumea liberă”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Forțele armate israeliene continuă atacurile în Fîșia Gaza, vizînd teroriștii Hamas. Reacțiile în societatea civilă din Occident sînt împărțite între susținătorii cauzei palestiniene și susținătorii Israelului. Cum se profilează noul război, în care statul Israelul se confruntă nu cu alt stat ci cu o grupare teroristă, Hamas, în contextul vechiului conflict israeliano-palestinian și al celorlalte războaie în care a fost implicat Israelul? Cum se explică reacţia unei părţi a societăţii occiden...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Forțele armate israeliene continuă atacurile în Fîșia Gaza, vizînd teroriștii Hamas. Reacțiile în societatea civilă din Occident sînt împărțite între susținătorii cauzei palestiniene și susținătorii Israelului. Cum se profilează noul război, în care statul Israelul se confruntă nu cu alt stat ci cu o grupare teroristă, Hamas, în contextul vechiului conflict israeliano-palestinian și al celorlalte războaie în care a fost implicat Israelul? Cum se explică reacţia unei părţi a societăţii occidentale care susține cauza palestiniană ignorînd masacrul comis de Hamas în Israel? L-am întrebat pe profesorul <b>Liviu Rotman,</b> de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), directorul Centrului de Studii Israeliene „Theodor Herzl”.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Forțele armate israeliene continuă atacurile în Fîșia Gaza, vizînd teroriștii Hamas. Reacțiile în societatea civilă din Occident sînt împărțite între susținătorii cauzei palestiniene și susținătorii Israelului. Cum se profilează noul război, în care statul Israelul se confruntă nu cu alt stat ci cu o grupare teroristă, Hamas, în contextul vechiului conflict israeliano-palestinian și al celorlalte războaie în care a fost implicat Israelul? Cum se explică reacţia unei părţi a societăţii occidentale care susține cauza palestiniană ignorînd masacrul comis de Hamas în Israel? L-am întrebat pe profesorul <b>Liviu Rotman,</b> de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), directorul Centrului de Studii Israeliene „Theodor Herzl”.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13882644-liviu-rotman-despre-conflictul-israeliano-palestinian-hamas-a-atacat-de-fapt-lumea-libera.mp3" length="19511459" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13882644</guid>
    <pubDate>Tue, 31 Oct 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13882644/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13882644/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13882644/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13882644/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1622</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>30</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce mai e nou pe frontul de Est? </itunes:title>
    <title>Ce mai e nou pe frontul de Est? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Odată cu atacul terorist al Hamas asupra Israelului din 7 octombrie, atenția internațională s-a concentrat pe situația din Israel și Gaza. Dar războiul din Ucraina continuă. Ce se întîmplă cu susținerea occidentală a Ucrainei odată cu izbucnirea noului război? L-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.    O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  ]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Odată cu atacul terorist al Hamas asupra Israelului din 7 octombrie, atenția internațională s-a concentrat pe situația din Israel și Gaza. Dar războiul din Ucraina continuă. Ce se întîmplă cu susținerea occidentală a Ucrainei odată cu izbucnirea noului război? L-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Odată cu atacul terorist al Hamas asupra Israelului din 7 octombrie, atenția internațională s-a concentrat pe situația din Israel și Gaza. Dar războiul din Ucraina continuă. Ce se întîmplă cu susținerea occidentală a Ucrainei odată cu izbucnirea noului război? L-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13874134-ce-mai-e-nou-pe-frontul-de-est.mp3" length="19433282" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13874134</guid>
    <pubDate>Mon, 30 Oct 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13874134/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13874134/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13874134/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13874134/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1616</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>29</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Guzel Iahina: „Menirea literaturii e să ne provoace compasiunea față de ceilalți”</itunes:title>
    <title>Guzel Iahina: „Menirea literaturii e să ne provoace compasiunea față de ceilalți”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Scriitoarea Guzel Iahina s-a născut în 1977 la Kazan, a studiat la Facultatea de Limbi Străine din orașul natal iar în 1999 s-a mutat la Moscova, unde a făcut studii de cinematografie. În prezent locuiește în două orașe: Moscova și Almaty, vechea capitală a Kazahstanului. Imediat după invazia Rusiei în Ucraina, Guzel Iahina a făcut public un mesaj curajos în care se poziționează împotriva războiului. Cele trei romane ale sale, „Zuleiha deschide ochii”, „Copiii de pe Volga” și „Trenul spre Sam...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Scriitoarea Guzel Iahina s-a născut în 1977 la Kazan, a studiat la Facultatea de Limbi Străine din orașul natal iar în 1999 s-a mutat la Moscova, unde a făcut studii de cinematografie. În prezent locuiește în două orașe: Moscova și Almaty, vechea capitală a Kazahstanului. Imediat după invazia Rusiei în Ucraina, Guzel Iahina a făcut public un mesaj curajos în care se poziționează împotriva războiului. Cele trei romane ale sale, „Zuleiha deschide ochii”, „Copiii de pe Volga” și „Trenul spre Samarkand” au fost traduse în limba română de Luana Schidu și au apărut la Humanitas Fiction. Am vorbit cu Guzel Iahina, la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași, despre literatura ei dar și despre vremurile complicate în care trăim. Interviul a fost tradus de Marina Vraciu.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Scriitoarea Guzel Iahina s-a născut în 1977 la Kazan, a studiat la Facultatea de Limbi Străine din orașul natal iar în 1999 s-a mutat la Moscova, unde a făcut studii de cinematografie. În prezent locuiește în două orașe: Moscova și Almaty, vechea capitală a Kazahstanului. Imediat după invazia Rusiei în Ucraina, Guzel Iahina a făcut public un mesaj curajos în care se poziționează împotriva războiului. Cele trei romane ale sale, „Zuleiha deschide ochii”, „Copiii de pe Volga” și „Trenul spre Samarkand” au fost traduse în limba română de Luana Schidu și au apărut la Humanitas Fiction. Am vorbit cu Guzel Iahina, la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași, despre literatura ei dar și despre vremurile complicate în care trăim. Interviul a fost tradus de Marina Vraciu.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13857597-guzel-iahina-menirea-literaturii-e-sa-ne-provoace-compasiunea-fa-a-de-ceilal-i.mp3" length="28018449" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/xof72ptdwdavfxf77qhgcx088pi2?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13857597</guid>
    <pubDate>Fri, 27 Oct 2023 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13857597/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13857597/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13857597/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13857597/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>2331</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>28</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Dosarul Revoluției din Decembrie 1989: mize istorice și mize juridice </itunes:title>
    <title>Dosarul Revoluției din Decembrie 1989: mize istorice și mize juridice </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Curtea de Apel a decis începerea judecării lui Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus în Dosarul Revoluției. Cei trei sînt acuzaţi de „săvîrşirea infracţiunilor contra umanităţii”. (Decizia nu este definitivă și poate fi contestată). La aproape 34 de ani de la Revoluţie încă nu știm cine sînt responsabilii pentru sutele de morţi şi miile de răniţi de atunci. Care sînt explicaţiile? I-am întrebat pe Andrei Ursu, fost director ştiinţific al Institutului Revoluției Române din Decembrie...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Curtea de Apel a decis începerea judecării lui Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus în Dosarul Revoluției. Cei trei sînt acuzaţi de „săvîrşirea infracţiunilor contra umanităţii”. (Decizia nu este definitivă și poate fi contestată). La aproape 34 de ani de la Revoluţie încă nu știm cine sînt responsabilii pentru sutele de morţi şi miile de răniţi de atunci. Care sînt explicaţiile? I-am întrebat pe Andrei Ursu, fost director ştiinţific al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, unul dintre coordonatorii volumului „Căderea unui dictator. Război hibrid şi dezinformare în Dosarul Revoluţiei din 1989” (Editura Polirom), şi pe istoricul Cosmin Popa, specialist în istoria comparată a comunismului.  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Curtea de Apel a decis începerea judecării lui Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus în Dosarul Revoluției. Cei trei sînt acuzaţi de „săvîrşirea infracţiunilor contra umanităţii”. (Decizia nu este definitivă și poate fi contestată). La aproape 34 de ani de la Revoluţie încă nu știm cine sînt responsabilii pentru sutele de morţi şi miile de răniţi de atunci. Care sînt explicaţiile? I-am întrebat pe Andrei Ursu, fost director ştiinţific al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, unul dintre coordonatorii volumului „Căderea unui dictator. Război hibrid şi dezinformare în Dosarul Revoluţiei din 1989” (Editura Polirom), şi pe istoricul Cosmin Popa, specialist în istoria comparată a comunismului.  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13851900-dosarul-revolu-iei-din-decembrie-1989-mize-istorice-i-mize-juridice.mp3" length="19900740" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13851900</guid>
    <pubDate>Thu, 26 Oct 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13851900/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13851900/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13851900/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13851900/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1655</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>27</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ioana Constantin-Bercean despre conflictul israeliano-palestinian: „Trebuie căutată o cale de mijloc”</itunes:title>
    <title>Ioana Constantin-Bercean despre conflictul israeliano-palestinian: „Trebuie căutată o cale de mijloc”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a provocat indignare printre oficialii israelieni în urma discursului său în care spune, între altele, că „atacurile Hamas nu au venit din senin”. Ambasadorul Israelului la ONU i-a cerut demisia secretarului general al ONU. Ministrul de externe israelian a anulat o întîlnire programată cu Antonio Gutteres și Israelul a anunțat că va refuza vizele oficialilor ONU. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a afirmat azi la tribuna parlamentului tur...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a provocat indignare printre oficialii israelieni în urma discursului său în care spune, între altele, că „atacurile Hamas nu au venit din senin”. Ambasadorul Israelului la ONU i-a cerut demisia secretarului general al ONU. Ministrul de externe israelian a anulat o întîlnire programată cu Antonio Gutteres și Israelul a anunțat că va refuza vizele oficialilor ONU. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a afirmat azi la tribuna parlamentului turc că Hamas „nu este o organizaţie teroristă”, ci un „grup de luptători pentru eliberare” și a anunțat că și-a anulat vizita planificată în Israel. Spitalele din Gaza vor rămîne curînd fără combustibil și și-au închis majoritatea departamentelor, iar armata israeliană acuză Hamas că fură combustibil. Vorbim despre evoluţiile conflictului dintre Israel şi Hamas cu Ioana Constantin-Bercean, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a provocat indignare printre oficialii israelieni în urma discursului său în care spune, între altele, că „atacurile Hamas nu au venit din senin”. Ambasadorul Israelului la ONU i-a cerut demisia secretarului general al ONU. Ministrul de externe israelian a anulat o întîlnire programată cu Antonio Gutteres și Israelul a anunțat că va refuza vizele oficialilor ONU. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a afirmat azi la tribuna parlamentului turc că Hamas „nu este o organizaţie teroristă”, ci un „grup de luptători pentru eliberare” și a anunțat că și-a anulat vizita planificată în Israel. Spitalele din Gaza vor rămîne curînd fără combustibil și și-au închis majoritatea departamentelor, iar armata israeliană acuză Hamas că fură combustibil. Vorbim despre evoluţiile conflictului dintre Israel şi Hamas cu Ioana Constantin-Bercean, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13844737-ioana-constantin-bercean-despre-conflictul-israeliano-palestinian-trebuie-cautata-o-cale-de-mijloc.mp3" length="19840930" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13844737</guid>
    <pubDate>Wed, 25 Oct 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13844737/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13844737/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13844737/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13844737/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1650</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>26</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Burhan Sönmez: „Am supraviețuit cu ajutorul artei, în ciuda războaielor”</itunes:title>
    <title>Burhan Sönmez: „Am supraviețuit cu ajutorul artei, în ciuda războaielor”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Burhan Sönmez este nu doar unul dintre cei mai importanți scriitori din Turcia de azi, el este și președintele PEN International. Am vorbit cu Burhan Sönmez despre originile sale kurde și relația cu limba turcă, despre revenirea la Istanbul după zece ani de exil în Marea Britanie, unde a ajuns grav rănit de forțele de poliție din Turcia, despre literatura lui dar și despre PEN International, reușitele și eșecurile acestei organizații în acțiunile sale de salvare a scriitorilor și jurnaliștilo...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Burhan Sönmez este nu doar unul dintre cei mai importanți scriitori din Turcia de azi, el este și președintele PEN International. Am vorbit cu Burhan Sönmez despre originile sale kurde și relația cu limba turcă, despre revenirea la Istanbul după zece ani de exil în Marea Britanie, unde a ajuns grav rănit de forțele de poliție din Turcia, despre literatura lui dar și despre PEN International, reușitele și eșecurile acestei organizații în acțiunile sale de salvare a scriitorilor și jurnaliștilor aflați în închisoare în țări cu regimuri autoritare. Pe Burhan Sönmez l-am întîlnit la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași. Dintre cărțile lui, în limba română au apărut romanele „Istanbul Istanbul” (Editura Polirom, în traducerea Leilei Unal), „Labirint” (Editura Pandora M, în traducerea lui Adal Hanzade) și „Piatră și umbră” (Editura Pandora M, în traducerea Veronicăi D. Niculescu). Interviul cu Burhan Sönmez a fost tradus de Sorana Lupu.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Burhan Sönmez este nu doar unul dintre cei mai importanți scriitori din Turcia de azi, el este și președintele PEN International. Am vorbit cu Burhan Sönmez despre originile sale kurde și relația cu limba turcă, despre revenirea la Istanbul după zece ani de exil în Marea Britanie, unde a ajuns grav rănit de forțele de poliție din Turcia, despre literatura lui dar și despre PEN International, reușitele și eșecurile acestei organizații în acțiunile sale de salvare a scriitorilor și jurnaliștilor aflați în închisoare în țări cu regimuri autoritare. Pe Burhan Sönmez l-am întîlnit la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași. Dintre cărțile lui, în limba română au apărut romanele „Istanbul Istanbul” (Editura Polirom, în traducerea Leilei Unal), „Labirint” (Editura Pandora M, în traducerea lui Adal Hanzade) și „Piatră și umbră” (Editura Pandora M, în traducerea Veronicăi D. Niculescu). Interviul cu Burhan Sönmez a fost tradus de Sorana Lupu.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13836722-burhan-sonmez-am-supravie-uit-cu-ajutorul-artei-in-ciuda-razboaielor.mp3" length="21707582" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13836722</guid>
    <pubDate>Tue, 24 Oct 2023 18:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13836722/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13836722/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13836722/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13836722/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1805</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>25</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Barometrul de consum cultural 2022. Carmen Croitoru: „Situația e ceva mai bună decît în 2021, dar ceva mai proastă ca în 2019”</itunes:title>
    <title>Barometrul de consum cultural 2022. Carmen Croitoru: „Situația e ceva mai bună decît în 2021, dar ceva mai proastă ca în 2019”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Barometrul de consum cultural 2022 urmărește schimbările obiceiurilor de consum cultural, cu accent pe practicile tinerilor. O premieră a studiului este că analizează relația dintre cultură și democrație. Pandemia a schimbat de pe-o zi pe alta, practicile de consum cultural. Izolați în case, am urmărit online tot felul de evenimente sau produse culturale. După ridicarea tuturor restricțiilor, ce a rămas din noile obiceiuri și în ce măsură ne-am întors la practicile dinainte de pandemie? Ce sc...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Barometrul de consum cultural 2022 urmărește schimbările obiceiurilor de consum cultural, cu accent pe practicile tinerilor. O premieră a studiului este că analizează relația dintre cultură și democrație. Pandemia a schimbat de pe-o zi pe alta, practicile de consum cultural. Izolați în case, am urmărit online tot felul de evenimente sau produse culturale. După ridicarea tuturor restricțiilor, ce a rămas din noile obiceiuri și în ce măsură ne-am întors la practicile dinainte de pandemie? Ce schimbări va genera pentru cei care produc cultură faptul că publicul tînăr consumă cultură și informație culturală cu ajutorul tehnologiei? Ce relaţie se poate stabili între consumul de cultură şi cetățenia democratică? Am întrebat-o pe Carmen Croitoru, Director General al Institutului Național de Cercetare și Formare Culturală (INCFC).  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p><p> </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Barometrul de consum cultural 2022 urmărește schimbările obiceiurilor de consum cultural, cu accent pe practicile tinerilor. O premieră a studiului este că analizează relația dintre cultură și democrație. Pandemia a schimbat de pe-o zi pe alta, practicile de consum cultural. Izolați în case, am urmărit online tot felul de evenimente sau produse culturale. După ridicarea tuturor restricțiilor, ce a rămas din noile obiceiuri și în ce măsură ne-am întors la practicile dinainte de pandemie? Ce schimbări va genera pentru cei care produc cultură faptul că publicul tînăr consumă cultură și informație culturală cu ajutorul tehnologiei? Ce relaţie se poate stabili între consumul de cultură şi cetățenia democratică? Am întrebat-o pe Carmen Croitoru, Director General al Institutului Național de Cercetare și Formare Culturală (INCFC).  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p><p> </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13829548-barometrul-de-consum-cultural-2022-carmen-croitoru-situa-ia-e-ceva-mai-buna-decit-in-2021-dar-ceva-mai-proasta-ca-in-2019.mp3" length="19112163" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13829548</guid>
    <pubDate>Mon, 23 Oct 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13829548/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13829548/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13829548/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13829548/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1589</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>24</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Libertatea creației și conștiința socială în literatura contemporană</itunes:title>
    <title>Libertatea creației și conștiința socială în literatura contemporană</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Portretizarea minorităților și a grupurilor vulnerabile în literatura română contemporană, libertatea de exprimare a scriitorilor și libertatea de interpretare a cititorilor, responsabilitatea scriitorilor și importanța autoreprezentării minorităților și grupurilor vulnerabile sînt cîteva dintre temele abordate împreună cu invitații noștri: Delia Grigore, scriitoare, profesoară și activistă romă, Laura Grünberg, scriitoare, autoare de literatură pentru copii și activistă feministă, Radu Vancu...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Portretizarea minorităților și a grupurilor vulnerabile în literatura română contemporană, libertatea de exprimare a scriitorilor și libertatea de interpretare a cititorilor, responsabilitatea scriitorilor și importanța autoreprezentării minorităților și grupurilor vulnerabile sînt cîteva dintre temele abordate împreună cu invitații noștri: Delia Grigore, scriitoare, profesoară și activistă romă, Laura Grünberg, scriitoare, autoare de literatură pentru copii și activistă feministă, Radu Vancu, scriitor, profesor și președintele PEN România, și Vlad-Levente Viski, activist LGBT, director executiv al asociației MozaiQ. Evenimentul a avut loc în cadrul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) și a fost produs de Radio România Cultural, Radio Iași și FILIT.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Portretizarea minorităților și a grupurilor vulnerabile în literatura română contemporană, libertatea de exprimare a scriitorilor și libertatea de interpretare a cititorilor, responsabilitatea scriitorilor și importanța autoreprezentării minorităților și grupurilor vulnerabile sînt cîteva dintre temele abordate împreună cu invitații noștri: Delia Grigore, scriitoare, profesoară și activistă romă, Laura Grünberg, scriitoare, autoare de literatură pentru copii și activistă feministă, Radu Vancu, scriitor, profesor și președintele PEN România, și Vlad-Levente Viski, activist LGBT, director executiv al asociației MozaiQ. Evenimentul a avut loc în cadrul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) și a fost produs de Radio România Cultural, Radio Iași și FILIT.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13817172-libertatea-crea-iei-i-con-tiin-a-sociala-in-literatura-contemporana.mp3" length="79350833" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13817172</guid>
    <pubDate>Sat, 21 Oct 2023 00:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13817172/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13817172/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13817172/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13817172/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>6609</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>23</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>FILIT – literatura la putere</itunes:title>
    <title>FILIT – literatura la putere</title>
    <itunes:summary><![CDATA[E în plină desfășurare Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT), singurul festival din România cu o secțiune dedicată traducătorilor, acești ambasadori ai literaturii române în străinătate. Doi dintre ei, Manuela Klenke și André Ferenc, vorbesc la „Timpul prezent” despre munca lor și despre receptarea autorilor români în limbile în care ei traduc, germană și maghiară. Alături de ei vine scriitoarea Lilia Calancea, autoarea romanului „Sunt oare un călău?” (Editura Polir...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>E în plină desfășurare Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT), singurul festival din România cu o secțiune dedicată traducătorilor, acești ambasadori ai literaturii române în străinătate. Doi dintre ei, Manuela Klenke și André Ferenc, vorbesc la „Timpul prezent” despre munca lor și despre receptarea autorilor români în limbile în care ei traduc, germană și maghiară. Alături de ei vine scriitoarea Lilia Calancea, autoarea romanului „Sunt oare un călău?” (Editura Polirom), o carte despre ororile lagărului de exterminare de la Treblinka dar și despre traumele transmise din generație în generație. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs radio România Cultural   </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>E în plină desfășurare Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT), singurul festival din România cu o secțiune dedicată traducătorilor, acești ambasadori ai literaturii române în străinătate. Doi dintre ei, Manuela Klenke și André Ferenc, vorbesc la „Timpul prezent” despre munca lor și despre receptarea autorilor români în limbile în care ei traduc, germană și maghiară. Alături de ei vine scriitoarea Lilia Calancea, autoarea romanului „Sunt oare un călău?” (Editura Polirom), o carte despre ororile lagărului de exterminare de la Treblinka dar și despre traumele transmise din generație în generație. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs radio România Cultural   </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13802042-filit-literatura-la-putere.mp3" length="21928176" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13802042</guid>
    <pubDate>Thu, 19 Oct 2023 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13802042/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13802042/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13802042/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13802042/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1824</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>22</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>FILIT XI – un festival care face istorie</itunes:title>
    <title>FILIT XI – un festival care face istorie</title>
    <itunes:summary><![CDATA[A început Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT), care a ajuns la a XI-a ediție. Sînt, și anul acesta, peste 100 de evenimente în cinci zile, între care discuțiile cu autorii la Casa FILIT, dialogurile din fiecare seară de pe scena Teatrului Național Vasile Alecsandri, întîlnirile cu scriitorii în școli, la cluburile de lectură ale elevilor, Noaptea Albă a Poeziei. Vrem să aflăm ce impact are acest eveniment asupra orașului, asupra tinerilor, fiindcă ei reprezintă ma...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>A început Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT), care a ajuns la a XI-a ediție. Sînt, și anul acesta, peste 100 de evenimente în cinci zile, între care discuțiile cu autorii la Casa FILIT, dialogurile din fiecare seară de pe scena Teatrului Național Vasile Alecsandri, întîlnirile cu scriitorii în școli, la cluburile de lectură ale elevilor, Noaptea Albă a Poeziei. Vrem să aflăm ce impact are acest eveniment asupra orașului, asupra tinerilor, fiindcă ei reprezintă mare parte din publicul țintă și dacă se citește la Iași și după FILIT. Invitații noștri sînt: Nicoleta Munteanu, profesoară de română, unul dintre coordonatorii clubului de lectură „Alecart”, Bogdan Crețu, critic literar, profesor la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” și Vincent Henry, directorul Institutului Francez din Iași.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>A început Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT), care a ajuns la a XI-a ediție. Sînt, și anul acesta, peste 100 de evenimente în cinci zile, între care discuțiile cu autorii la Casa FILIT, dialogurile din fiecare seară de pe scena Teatrului Național Vasile Alecsandri, întîlnirile cu scriitorii în școli, la cluburile de lectură ale elevilor, Noaptea Albă a Poeziei. Vrem să aflăm ce impact are acest eveniment asupra orașului, asupra tinerilor, fiindcă ei reprezintă mare parte din publicul țintă și dacă se citește la Iași și după FILIT. Invitații noștri sînt: Nicoleta Munteanu, profesoară de română, unul dintre coordonatorii clubului de lectură „Alecart”, Bogdan Crețu, critic literar, profesor la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” și Vincent Henry, directorul Institutului Francez din Iași.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13793955-filit-xi-un-festival-care-face-istorie.mp3" length="20957386" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13793955</guid>
    <pubDate>Wed, 18 Oct 2023 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13793955/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13793955/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13793955/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13793955/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1743</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>21</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Florin Lăzărescu despre rețeta succesului FILIT</itunes:title>
    <title>Florin Lăzărescu despre rețeta succesului FILIT</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Guzel Iahina, Burhan Sönmez, Giulia Caminito, Mircea Cărtărescu, Lavinia Braniște, Dan Sociu, Lilia Calancea, Ștefania Mihalache sînt cîțiva dintre scriitorii care vin la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) care începe miercuri, 18 octombrie. Am vorbit cu Florin Lăzărescu, directorul artistic al festivalului, despre efervescența din jurul acestui eveniment, care pune Iașul pe harta literară a Europei, despre publicul tînăr și entuziast, dar și despre dimensiunea p...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Guzel Iahina, Burhan Sönmez, Giulia Caminito, Mircea Cărtărescu, Lavinia Braniște, Dan Sociu, Lilia Calancea, Ștefania Mihalache sînt cîțiva dintre scriitorii care vin la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) care începe miercuri, 18 octombrie. Am vorbit cu Florin Lăzărescu, directorul artistic al festivalului, despre efervescența din jurul acestui eveniment, care pune Iașul pe harta literară a Europei, despre publicul tînăr și entuziast, dar și despre dimensiunea profesională a festivalului și importanța traducătorilor de literatură română.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  <br/></b><br/></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Guzel Iahina, Burhan Sönmez, Giulia Caminito, Mircea Cărtărescu, Lavinia Braniște, Dan Sociu, Lilia Calancea, Ștefania Mihalache sînt cîțiva dintre scriitorii care vin la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) care începe miercuri, 18 octombrie. Am vorbit cu Florin Lăzărescu, directorul artistic al festivalului, despre efervescența din jurul acestui eveniment, care pune Iașul pe harta literară a Europei, despre publicul tînăr și entuziast, dar și despre dimensiunea profesională a festivalului și importanța traducătorilor de literatură română.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  <br/></b><br/></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13780514-florin-lazarescu-despre-re-eta-succesului-filit.mp3" length="20173099" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13780514</guid>
    <pubDate>Tue, 17 Oct 2023 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13780514/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13780514/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13780514/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13780514/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1677</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>20</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Polonia după alegeri. Donald Tusk: „Democrația a învins!”</itunes:title>
    <title>Polonia după alegeri. Donald Tusk: „Democrația a învins!”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Polonia a învins! Democrația a învins! Acesta e sfîrșitul domniei partidului Lege şi Justiţie” a spus aseară Donald Tusk, liderul opoziției poloneze şi al formațiunii Platforma Civică (PO), fost președinte al Consiliului European, după anunțarea primelor rezultate ale exit-poll-urilor. În Polonia au avut loc ieri alegeri parlamentare la care s-a înregistrat o participare record: peste 72% dintre cetățenii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Partidul conservator Lege și Justiție (PiS), ca...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Polonia a învins! Democrația a învins! Acesta e sfîrșitul domniei partidului Lege şi Justiţie” a spus aseară Donald Tusk, liderul opoziției poloneze şi al formațiunii Platforma Civică (PO), fost președinte al Consiliului European, după anunțarea primelor rezultate ale exit-poll-urilor. În Polonia au avut loc ieri alegeri parlamentare la care s-a înregistrat o participare record: peste 72% dintre cetățenii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Partidul conservator Lege și Justiție (PiS), care a condus țara vreme de opt ani, a cîștigat alegerile, dar, conform rezultatelor parţiale, se pare că va pierde guvernarea. Împreună cu Confederația, formațiunea care s-ar putea alia cu PiS, acesta nu va reuşi să formeze majoritatea parlamentară. Cum se explică prezența record la vot a polonezilor? Au suficiente puncte de vedere în comun forţele opziţiei pentru a rezista o eventuală coaliție a lor la guvernare? Care e miza alegerilor din Polonia în contextul internaţional actual? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conferenţiar universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Polonia a învins! Democrația a învins! Acesta e sfîrșitul domniei partidului Lege şi Justiţie” a spus aseară Donald Tusk, liderul opoziției poloneze şi al formațiunii Platforma Civică (PO), fost președinte al Consiliului European, după anunțarea primelor rezultate ale exit-poll-urilor. În Polonia au avut loc ieri alegeri parlamentare la care s-a înregistrat o participare record: peste 72% dintre cetățenii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Partidul conservator Lege și Justiție (PiS), care a condus țara vreme de opt ani, a cîștigat alegerile, dar, conform rezultatelor parţiale, se pare că va pierde guvernarea. Împreună cu Confederația, formațiunea care s-ar putea alia cu PiS, acesta nu va reuşi să formeze majoritatea parlamentară. Cum se explică prezența record la vot a polonezilor? Au suficiente puncte de vedere în comun forţele opziţiei pentru a rezista o eventuală coaliție a lor la guvernare? Care e miza alegerilor din Polonia în contextul internaţional actual? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conferenţiar universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13787521-polonia-dupa-alegeri-donald-tusk-democra-ia-a-invins.mp3" length="20767144" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13787521</guid>
    <pubDate>Mon, 16 Oct 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13787521/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13787521/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13787521/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13787521/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1727</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>19</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ioana Burtea: „În scris nu am vrut să mă scuz pentru nimic”</itunes:title>
    <title>Ioana Burtea: „În scris nu am vrut să mă scuz pentru nimic”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Fără instrucțiuni de folosire” de Ioana Burtea este un volum de eseuri personale, un puzzle în care sînt puse laolaltă povești despre relații de familie, relații de putere, relații de dragoste şi prietenie dar și poveşti despre abuz și traumă. Volumul se deschide cu un text cutremurător despre un abuz sexual petrecut în copilărie. În toate eseurile ne întîlnim cu aceeaşi naratoare şi cu privirea ei lucidă, dornică să înțeleagă pentru a metaboliza experiențele trăite şi descrise. Am vorbit cu...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Fără instrucțiuni de folosire” de Ioana Burtea este un volum de eseuri personale, un puzzle în care sînt puse laolaltă povești despre relații de familie, relații de putere, relații de dragoste şi prietenie dar și poveşti despre abuz și traumă. Volumul se deschide cu un text cutremurător despre un abuz sexual petrecut în copilărie. În toate eseurile ne întîlnim cu aceeaşi naratoare şi cu privirea ei lucidă, dornică să înțeleagă pentru a metaboliza experiențele trăite şi descrise. Am vorbit cu Ioana Burtea despre cum şi-a găsit puterea şi curajul de a scrie despre abuz, despre căutările personale prin scris şi despre nevoia de reprezentare a generaţiei sale, generaţia „milenialilor”. „Fără instrucțiuni de folosire” a apărut la Nemira, în imprintul n’autor.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Fără instrucțiuni de folosire” de Ioana Burtea este un volum de eseuri personale, un puzzle în care sînt puse laolaltă povești despre relații de familie, relații de putere, relații de dragoste şi prietenie dar și poveşti despre abuz și traumă. Volumul se deschide cu un text cutremurător despre un abuz sexual petrecut în copilărie. În toate eseurile ne întîlnim cu aceeaşi naratoare şi cu privirea ei lucidă, dornică să înțeleagă pentru a metaboliza experiențele trăite şi descrise. Am vorbit cu Ioana Burtea despre cum şi-a găsit puterea şi curajul de a scrie despre abuz, despre căutările personale prin scris şi despre nevoia de reprezentare a generaţiei sale, generaţia „milenialilor”. „Fără instrucțiuni de folosire” a apărut la Nemira, în imprintul n’autor.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13772950-ioana-burtea-in-scris-nu-am-vrut-sa-ma-scuz-pentru-nimic.mp3" length="20624289" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/f4ojkkvp2by4xn3rl53c85fx2zbv?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13772950</guid>
    <pubDate>Fri, 13 Oct 2023 20:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13772950/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13772950/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13772950/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13772950/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1715</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>18</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cu Fatma Yilmaz despre conflictul israeliano-palestinian. Prezentul - dar și un pic de istorie</itunes:title>
    <title>Cu Fatma Yilmaz despre conflictul israeliano-palestinian. Prezentul - dar și un pic de istorie</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Israelul a bombardat intens Fîșia Gaza, cu scopul de a elimina capacitățile militare ale grupării teroriste Hamas, care a atacat sîmbătă mai multe așezări israeliene, omorînd sute de civili și luînd zeci de ostatici. Atacurile Hamas asupra localităților israeliene continuă, la fel și atacurile armatei israeliene asupra Fîşiei Gaza. Șeful NATO, dar și alți oficiali occidentali fac apel pentru un răspuns proporțional al Israelului, în conformitate cu regulile internaționale privind protecția ci...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Israelul a bombardat intens Fîșia Gaza, cu scopul de a elimina capacitățile militare ale grupării teroriste Hamas, care a atacat sîmbătă mai multe așezări israeliene, omorînd sute de civili și luînd zeci de ostatici. Atacurile Hamas asupra localităților israeliene continuă, la fel și atacurile armatei israeliene asupra Fîşiei Gaza. Șeful NATO, dar și alți oficiali occidentali fac apel pentru un răspuns proporțional al Israelului, în conformitate cu regulile internaționale privind protecția civililor. Conflictul israeliano-palestinian are rădăcini vechi și foarte complicate. Care sînt sursele sale? În multe orașe din lume sînt zilele acestea manifestații fie pro-palestiniene, fie pro-israeliene, fiecare parte considerînd că are dreptate și că ceilalți sînt în eroare. E posibilă o poziție de mijloc în acest context atît de inflamat? Am întrebat-o pe Fatma Yilmaz, istoric. (La finalul interviului: cîteva recomandări de lectură pentru înţelegerea conflictului israeliano-palestinian.)   <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Israelul a bombardat intens Fîșia Gaza, cu scopul de a elimina capacitățile militare ale grupării teroriste Hamas, care a atacat sîmbătă mai multe așezări israeliene, omorînd sute de civili și luînd zeci de ostatici. Atacurile Hamas asupra localităților israeliene continuă, la fel și atacurile armatei israeliene asupra Fîşiei Gaza. Șeful NATO, dar și alți oficiali occidentali fac apel pentru un răspuns proporțional al Israelului, în conformitate cu regulile internaționale privind protecția civililor. Conflictul israeliano-palestinian are rădăcini vechi și foarte complicate. Care sînt sursele sale? În multe orașe din lume sînt zilele acestea manifestații fie pro-palestiniene, fie pro-israeliene, fiecare parte considerînd că are dreptate și că ceilalți sînt în eroare. E posibilă o poziție de mijloc în acest context atît de inflamat? Am întrebat-o pe Fatma Yilmaz, istoric. (La finalul interviului: cîteva recomandări de lectură pentru înţelegerea conflictului israeliano-palestinian.)   <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13766721-cu-fatma-yilmaz-despre-conflictul-israeliano-palestinian-prezentul-dar-i-un-pic-de-istorie.mp3" length="20776935" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13766721</guid>
    <pubDate>Thu, 12 Oct 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13766721/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13766721/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13766721/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13766721/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1728</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>17</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Mirel Bănică: „Pelerinajul de Sfînta Parascheva e un fel de Untold al Iaşului”</itunes:title>
    <title>Mirel Bănică: „Pelerinajul de Sfînta Parascheva e un fel de Untold al Iaşului”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[E în plină desfășurare la Iași pelerinajul de Sfînta Parascheva, la care se estimează că vor participa sute de mii de persoane. Vorbim astăzi despre fenomenul pelerinajului, prea puțin înțeles, adesea exploatat politic, precum și despre semnificația pelerinajului în lumea creștină și nevoia oamenilor de spiritualitate. Invitatul nostru este Mirel Bănică, cercetător în antropologie religioasă, cel care a studiat ani de zile fenomenul pelerinajului din interior, participînd la numeroase astfel ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>E în plină desfășurare la Iași pelerinajul de Sfînta Parascheva, la care se estimează că vor participa sute de mii de persoane. Vorbim astăzi despre fenomenul pelerinajului, prea puțin înțeles, adesea exploatat politic, precum și despre semnificația pelerinajului în lumea creștină și nevoia oamenilor de spiritualitate. Invitatul nostru este Mirel Bănică, cercetător în antropologie religioasă, cel care a studiat ani de zile fenomenul pelerinajului din interior, participînd la numeroase astfel de evenimente. Mirel Bănică este autorul cărţii „Nevoia de miracol”, apărut la Editura Polirom.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>E în plină desfășurare la Iași pelerinajul de Sfînta Parascheva, la care se estimează că vor participa sute de mii de persoane. Vorbim astăzi despre fenomenul pelerinajului, prea puțin înțeles, adesea exploatat politic, precum și despre semnificația pelerinajului în lumea creștină și nevoia oamenilor de spiritualitate. Invitatul nostru este Mirel Bănică, cercetător în antropologie religioasă, cel care a studiat ani de zile fenomenul pelerinajului din interior, participînd la numeroase astfel de evenimente. Mirel Bănică este autorul cărţii „Nevoia de miracol”, apărut la Editura Polirom.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13758587-mirel-banica-pelerinajul-de-sfinta-parascheva-e-un-fel-de-untold-al-iasului.mp3" length="20452776" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13758587</guid>
    <pubDate>Wed, 11 Oct 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13758587/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13758587/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13758587/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13758587/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1701</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>16</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Vizita lui Volodimir Zelenski în România: o strîngere de mînă, o promisiune și un parteneriat strategic</itunes:title>
    <title>Vizita lui Volodimir Zelenski în România: o strîngere de mînă, o promisiune și un parteneriat strategic</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost azi în România, într-un context internațional care s-a complicat mult în ultimele zile, cu atacul Hamas împotriva Israelului și riposta în forță a Israelului în Fîșia Gaza. O vizită istorică în cadrul căreia s-a întîlnit cu președintele Klaus Iohannis, cu premierul Marcel Ciolacu și cu președinții celor două camere ale Parlamentului. Cu ce mesaje a venit și care e miza vizitei preşedintelui ucrainean? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost azi în România, într-un context internațional care s-a complicat mult în ultimele zile, cu atacul Hamas împotriva Israelului și riposta în forță a Israelului în Fîșia Gaza. O vizită istorică în cadrul căreia s-a întîlnit cu președintele Klaus Iohannis, cu premierul Marcel Ciolacu și cu președinții celor două camere ale Parlamentului. Cu ce mesaje a venit și care e miza vizitei preşedintelui ucrainean? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost azi în România, într-un context internațional care s-a complicat mult în ultimele zile, cu atacul Hamas împotriva Israelului și riposta în forță a Israelului în Fîșia Gaza. O vizită istorică în cadrul căreia s-a întîlnit cu președintele Klaus Iohannis, cu premierul Marcel Ciolacu și cu președinții celor două camere ale Parlamentului. Cu ce mesaje a venit și care e miza vizitei preşedintelui ucrainean? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13751537-vizita-lui-volodimir-zelenski-in-romania-o-stringere-de-mina-o-promisiune-i-un-parteneriat-strategic.mp3" length="20415837" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13751537</guid>
    <pubDate>Tue, 10 Oct 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13751537/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13751537/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13751537/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13751537/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1698</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>15</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce se întîmplă în Israel? </itunes:title>
    <title>Ce se întîmplă în Israel? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Israelul e în stare de război după ce sîmbătă, 7 octombrie, gruparea palestiniană Hamas a început să atace mai multe zone la granița cu Fîșia Gaza și să lanseze rachete către orașe israeliene. Este considerat unul dintre cele mai puternice atacuri ale grupării teroriste din ultimele decenii. Militanții Hamas au ucis și au răpit numeroși civili. Israelul a ripostat în forță trimițînd rachete în Fîșia Gaza. Care sînt consecințele războiului în zonă şi în sfera relațiilor internaționale? Ce resp...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Israelul e în stare de război după ce sîmbătă, 7 octombrie, gruparea palestiniană Hamas a început să atace mai multe zone la granița cu Fîșia Gaza și să lanseze rachete către orașe israeliene. Este considerat unul dintre cele mai puternice atacuri ale grupării teroriste din ultimele decenii. Militanții Hamas au ucis și au răpit numeroși civili. Israelul a ripostat în forță trimițînd rachete în Fîșia Gaza. Care sînt consecințele războiului în zonă şi în sfera relațiilor internaționale? Ce responsabilitate are premierul Benjamin Netanyahu pentru situația în care a ajuns acum Israelul? L-am întrebat pe Rufin Zamfir, de la GlobalFocus Center, expert în relații internaționale.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Israelul e în stare de război după ce sîmbătă, 7 octombrie, gruparea palestiniană Hamas a început să atace mai multe zone la granița cu Fîșia Gaza și să lanseze rachete către orașe israeliene. Este considerat unul dintre cele mai puternice atacuri ale grupării teroriste din ultimele decenii. Militanții Hamas au ucis și au răpit numeroși civili. Israelul a ripostat în forță trimițînd rachete în Fîșia Gaza. Care sînt consecințele războiului în zonă şi în sfera relațiilor internaționale? Ce responsabilitate are premierul Benjamin Netanyahu pentru situația în care a ajuns acum Israelul? L-am întrebat pe Rufin Zamfir, de la GlobalFocus Center, expert în relații internaționale.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13743770-ce-se-intimpla-in-israel.mp3" length="20893723" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13743770</guid>
    <pubDate>Mon, 09 Oct 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13743770/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13743770/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13743770/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13743770/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1737</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>14</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Raluca Nagy: „Literatura m-a salvat”</itunes:title>
    <title>Raluca Nagy: „Literatura m-a salvat”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Raluca Nagy a publicat recent volumul „Despre memoriile femeii și alți dragoni”, la Editura Nemira, în imprintul n’autor. E o carte de non-ficțiune, un memoir, conceput ca o lungă scrisoare către un prieten din Vietnam. Raluca Nagy și-a petrecut o mare parte din perioada pandemiei în această țară. Cartea e despre Vietnam dar e și despre regăsirea copilăriei după 30 de ani, într-o țară comunistă, cum era și România copilăriei autoarei. Am vorbit cu Raluca Nagy despre redescoperirea copilăriei ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Raluca Nagy a publicat recent volumul „Despre memoriile femeii și alți dragoni”, la Editura Nemira, în imprintul n’autor. E o carte de non-ficțiune, un <em>memoir</em>, conceput ca o lungă scrisoare către un prieten din Vietnam. Raluca Nagy și-a petrecut o mare parte din perioada pandemiei în această țară. Cartea e despre Vietnam dar e și despre regăsirea copilăriei după 30 de ani, într-o țară comunistă, cum era și România copilăriei autoarei. Am vorbit cu Raluca Nagy despre redescoperirea copilăriei cu ajutorul memoriei senzoriale, despre cum poate îndepărtarea să te aducă, paradoxal, aproape de tine însuți și despre puterea literaturii de a te salva în vremuri dificile. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Raluca Nagy a publicat recent volumul „Despre memoriile femeii și alți dragoni”, la Editura Nemira, în imprintul n’autor. E o carte de non-ficțiune, un <em>memoir</em>, conceput ca o lungă scrisoare către un prieten din Vietnam. Raluca Nagy și-a petrecut o mare parte din perioada pandemiei în această țară. Cartea e despre Vietnam dar e și despre regăsirea copilăriei după 30 de ani, într-o țară comunistă, cum era și România copilăriei autoarei. Am vorbit cu Raluca Nagy despre redescoperirea copilăriei cu ajutorul memoriei senzoriale, despre cum poate îndepărtarea să te aducă, paradoxal, aproape de tine însuți și despre puterea literaturii de a te salva în vremuri dificile. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13724812-raluca-nagy-literatura-m-a-salvat.mp3" length="19766278" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/t5x3ioafc1d5blcrr77teuwljpfh?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13724812</guid>
    <pubDate>Fri, 06 Oct 2023 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13724812/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13724812/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13724812/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13724812/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1643</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>13</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Presa sub presiune. Ce se întîmplă la „Gazeta sporturilor” și „Libertatea”</itunes:title>
    <title>Presa sub presiune. Ce se întîmplă la „Gazeta sporturilor” și „Libertatea”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Aproape o sută de jurnalişti din redacţiile „Gazeta Sporturilor” și „Libertatea” au semnat o scrisoare de protest în care spun că au refuzat „cererile unor manageri din conducerea grupului de presă Ringier de a arăta în avans articolele despre firmele de jocuri de noroc care sunt clienți de publicitate” și că grupul Ringier a cerut plecarea redactorului-șef al „Gazetei Sporturilor”, Cătălin Țepelin. Grupul Ringier a comunicat că „Despărțirea de Cătălin Țepelin a fost punctul culminant al unor...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Aproape o sută de jurnalişti din redacţiile „Gazeta Sporturilor” și „Libertatea” au semnat o scrisoare de protest în care spun că au refuzat „cererile unor manageri din conducerea grupului de presă Ringier de a arăta în avans articolele despre firmele de jocuri de noroc care sunt clienți de publicitate” și că grupul Ringier a cerut plecarea redactorului-șef al „Gazetei Sporturilor”, Cătălin Țepelin. Grupul Ringier a comunicat că „Despărțirea de Cătălin Țepelin a fost punctul culminant al unor divergențe strategice și operaționale”. Vorbim despre libertatea presei cu Cristina Negrilă, jurnalistă la „Gazeta Sporturilor” şi cu Cristina Lupu, Directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Aproape o sută de jurnalişti din redacţiile „Gazeta Sporturilor” și „Libertatea” au semnat o scrisoare de protest în care spun că au refuzat „cererile unor manageri din conducerea grupului de presă Ringier de a arăta în avans articolele despre firmele de jocuri de noroc care sunt clienți de publicitate” și că grupul Ringier a cerut plecarea redactorului-șef al „Gazetei Sporturilor”, Cătălin Țepelin. Grupul Ringier a comunicat că „Despărțirea de Cătălin Țepelin a fost punctul culminant al unor divergențe strategice și operaționale”. Vorbim despre libertatea presei cu Cristina Negrilă, jurnalistă la „Gazeta Sporturilor” şi cu Cristina Lupu, Directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13722977-presa-sub-presiune-ce-se-intimpla-la-gazeta-sporturilor-i-libertatea.mp3" length="19984758" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13722977</guid>
    <pubDate>Thu, 05 Oct 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13722977/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13722977/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13722977/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13722977/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1662</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>12</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Balcanii - butoiul cu pulbere al Europei. Ce poate face Occidentul pentru a restabili ordinea în Kosovo? </itunes:title>
    <title>Balcanii - butoiul cu pulbere al Europei. Ce poate face Occidentul pentru a restabili ordinea în Kosovo? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[România suplimentează forțele militare de menținere a păcii din cadrul misiunii NATO din Kosovo, în urma celor mai recente violențe din zonă. În 24 septembrie, zeci de bărbați înarmați s-au confruntat cu poliția în satul Banjska din nordul Kosovo. Un polițist și trei atacatori au fost uciși. Marea majoritate a populației kosovare o reprezintă etnicii albanezi. Dar etnicii sîrbi formează majoritatea în zona de nord. Ce se întîmpă în această regiune din nordul Kosovo? Uniunea Europeană încearcă...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>România suplimentează forțele militare de menținere a păcii din cadrul misiunii NATO din Kosovo, în urma celor mai recente violențe din zonă. În 24 septembrie, zeci de bărbați înarmați s-au confruntat cu poliția în satul Banjska din nordul Kosovo. Un polițist și trei atacatori au fost uciși. Marea majoritate a populației kosovare o reprezintă etnicii albanezi. Dar etnicii sîrbi formează majoritatea în zona de nord. Ce se întîmpă în această regiune din nordul Kosovo? Uniunea Europeană încearcă de mulți ani să medieze tensiunile dintre Serbia și Kosovo punînd reprezentanții celor două părți la masa tratativelor. Dar cu ce rezultate? Am întrebat-o pe Miruna Butnaru-Troncotă, specialistă în spațiul ex-iugoslav și coordonatoarea Centrului de Studii Europene din cadrul SNSPA.    <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>România suplimentează forțele militare de menținere a păcii din cadrul misiunii NATO din Kosovo, în urma celor mai recente violențe din zonă. În 24 septembrie, zeci de bărbați înarmați s-au confruntat cu poliția în satul Banjska din nordul Kosovo. Un polițist și trei atacatori au fost uciși. Marea majoritate a populației kosovare o reprezintă etnicii albanezi. Dar etnicii sîrbi formează majoritatea în zona de nord. Ce se întîmpă în această regiune din nordul Kosovo? Uniunea Europeană încearcă de mulți ani să medieze tensiunile dintre Serbia și Kosovo punînd reprezentanții celor două părți la masa tratativelor. Dar cu ce rezultate? Am întrebat-o pe Miruna Butnaru-Troncotă, specialistă în spațiul ex-iugoslav și coordonatoarea Centrului de Studii Europene din cadrul SNSPA.    <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13715974-balcanii-butoiul-cu-pulbere-al-europei-ce-poate-face-occidentul-pentru-a-restabili-ordinea-in-kosovo.mp3" length="19939994" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13715974</guid>
    <pubDate>Wed, 04 Oct 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13715974/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13715974/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13715974/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13715974/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1658</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>11</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Valentin Naumescu: „Chiar și după alegeri, Polonia va rămîne profund dezbinată”</itunes:title>
    <title>Valentin Naumescu: „Chiar și după alegeri, Polonia va rămîne profund dezbinată”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[La Varșovia un milion de oameni au ieșit în stradă împotriva actualului guvern și a partidului Lege și Justiție (PiS) aflat la putere. Manifestația a fost organizată la apelul opoziției conduse de Donald Tusk, liderul formațiunii Platforma Civică (PO), fost președinte al Consiliului European. În 15 octombrie vor avea loc în Polonia alegeri parlamentare, la care se vor confrunta, în principal, partidul Lege și Justiție și coaliția Platforma Civică. Partidul Lege și Justiție se află la putere d...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>La Varșovia un milion de oameni au ieșit în stradă împotriva actualului guvern și a partidului Lege și Justiție (PiS) aflat la putere. Manifestația a fost organizată la apelul opoziției conduse de Donald Tusk, liderul formațiunii Platforma Civică (PO), fost președinte al Consiliului European. În 15 octombrie vor avea loc în Polonia alegeri parlamentare, la care se vor confrunta, în principal, partidul Lege și Justiție și coaliția Platforma Civică. Partidul Lege și Justiție se află la putere din 2015. În acest timp a avut relații foarte tensionate cu Uniunea Europeană pe tema statului de drept. Ce șanse are, pe de-o parte, Lege și Justiție să rămînă la putere și ce șanse are, pe de altă parte, Platforma Civică, să ajungă să formeze un guvern de coaliție? L-am întrebat pe Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>La Varșovia un milion de oameni au ieșit în stradă împotriva actualului guvern și a partidului Lege și Justiție (PiS) aflat la putere. Manifestația a fost organizată la apelul opoziției conduse de Donald Tusk, liderul formațiunii Platforma Civică (PO), fost președinte al Consiliului European. În 15 octombrie vor avea loc în Polonia alegeri parlamentare, la care se vor confrunta, în principal, partidul Lege și Justiție și coaliția Platforma Civică. Partidul Lege și Justiție se află la putere din 2015. În acest timp a avut relații foarte tensionate cu Uniunea Europeană pe tema statului de drept. Ce șanse are, pe de-o parte, Lege și Justiție să rămînă la putere și ce șanse are, pe de altă parte, Platforma Civică, să ajungă să formeze un guvern de coaliție? L-am întrebat pe Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13708747-valentin-naumescu-chiar-i-dupa-alegeri-polonia-va-ramine-profund-dezbinata.mp3" length="20333346" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13708747</guid>
    <pubDate>Tue, 03 Oct 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13708747/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13708747/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13708747/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13708747/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1691</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>10</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Pe urmele Revoluției din decembrie 1989 de la Timișoara, cu Viorel Marineasa</itunes:title>
    <title>Pe urmele Revoluției din decembrie 1989 de la Timișoara, cu Viorel Marineasa</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cum se vede Timișoara Revoluției din decembrie 1989 în Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023? Cum se reflectă diversitatea și bogăția culturală și etnică a Timișoarei în amplul program al acestui an? L-am întrebat pe scriitorul timișorean Viorel Marineasa. El a participat la evenimentele care au declanșat Revoluția din decembrie 1989 și a fost unul dintre cei care au redactat „Proclamația de la Timișoara”. În această perioadă îngrijește volumul „Dragă poezie” de Ion Monoran (Editura Hu...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cum se vede Timișoara Revoluției din decembrie 1989 în Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023? Cum se reflectă diversitatea și bogăția culturală și etnică a Timișoarei în amplul program al acestui an? L-am întrebat pe scriitorul timișorean Viorel Marineasa. El a participat la evenimentele care au declanșat Revoluția din decembrie 1989 și a fost unul dintre cei care au redactat „Proclamația de la Timișoara”. În această perioadă îngrijește volumul „Dragă poezie” de Ion Monoran (Editura Humanitas), care de-asemenea a avut un rol important în timpul Revoluției din decembrie 1989 de la Timișoara. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cum se vede Timișoara Revoluției din decembrie 1989 în Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023? Cum se reflectă diversitatea și bogăția culturală și etnică a Timișoarei în amplul program al acestui an? L-am întrebat pe scriitorul timișorean Viorel Marineasa. El a participat la evenimentele care au declanșat Revoluția din decembrie 1989 și a fost unul dintre cei care au redactat „Proclamația de la Timișoara”. În această perioadă îngrijește volumul „Dragă poezie” de Ion Monoran (Editura Humanitas), care de-asemenea a avut un rol important în timpul Revoluției din decembrie 1989 de la Timișoara. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13701083-pe-urmele-revolu-iei-din-decembrie-1989-de-la-timi-oara-cu-viorel-marineasa.mp3" length="18685432" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13701083</guid>
    <pubDate>Mon, 02 Oct 2023 21:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13701083/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13701083/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13701083/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13701083/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1553</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>9</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cenzura comunistă – o poveste</itunes:title>
    <title>Cenzura comunistă – o poveste</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Monica Cure a primit vara aceasta Oxford-Weidenfeld Translation Prize pentru traducerea în engleză a romanului „Caiet de cenzor” de Liliana Corobca. Romanul a apărut la Seven Stories Press. E un premiu care onorează arta traducerii și recunoaște importanța ei culturală. Am vorbit cu traducătoarea Monica Cure și cu scriitoarea Liliana Corobca despre rolul traducătorului și importanța traducerilor pentru vizibilitatea literaturii române în străinătate dar și despre cenzura comunistă din trecutu...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Monica Cure a primit vara aceasta Oxford-Weidenfeld Translation Prize pentru traducerea în engleză a romanului „Caiet de cenzor” de Liliana Corobca. Romanul a apărut la Seven Stories Press. E un premiu care onorează arta traducerii și recunoaște importanța ei culturală. Am vorbit cu traducătoarea Monica Cure și cu scriitoarea Liliana Corobca despre rolul traducătorului și importanța traducerilor pentru vizibilitatea literaturii române în străinătate dar și despre cenzura comunistă din trecutul recent și despre recitirea și chestionarea romanelor clasice prin prisma valorilor democratice de azi. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Monica Cure a primit vara aceasta Oxford-Weidenfeld Translation Prize pentru traducerea în engleză a romanului „Caiet de cenzor” de Liliana Corobca. Romanul a apărut la Seven Stories Press. E un premiu care onorează arta traducerii și recunoaște importanța ei culturală. Am vorbit cu traducătoarea Monica Cure și cu scriitoarea Liliana Corobca despre rolul traducătorului și importanța traducerilor pentru vizibilitatea literaturii române în străinătate dar și despre cenzura comunistă din trecutul recent și despre recitirea și chestionarea romanelor clasice prin prisma valorilor democratice de azi. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13679370-cenzura-comunista-o-poveste.mp3" length="21958982" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/zi0fwk20mvmp8bljaz9zvpukaztd?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13679370</guid>
    <pubDate>Fri, 29 Sep 2023 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13679370/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13679370/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13679370/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13679370/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1826</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>8</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Dreptul la avort: garantat de lege, încălcat de spitale?</itunes:title>
    <title>Dreptul la avort: garantat de lege, încălcat de spitale?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[28 septembrie este Ziua Internațională a Accesului la Avortul în Siguranță. Azi au loc două proteste, unul la București, în fața Ministerului Sănătății, altul la Iași, în fața Prefecturii, la care i se cere Ministerului Sănătății să asigure accesul liber și gratuit la avort în siguranță, în spitalele publice și toate serviciile publice de sănătate reproductivă și sexuală. Întreruperea de sarcină la cerere este legală în România. De ce e nevoie de manifestații în stradă pentru solicitarea unui...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>28 septembrie este Ziua Internațională a Accesului la Avortul în Siguranță. Azi au loc două proteste, unul la București, în fața Ministerului Sănătății, altul la Iași, în fața Prefecturii, la care i se cere Ministerului Sănătății să asigure accesul liber și gratuit la avort în siguranță, în spitalele publice și toate serviciile publice de sănătate reproductivă și sexuală. Întreruperea de sarcină la cerere este legală în România. De ce e nevoie de manifestații în stradă pentru solicitarea unui drept garantat de lege? În ce măsură femeile din România au acces la servicii publice de sănătate reproductivă? Le-am întrebat pe Ela Crăciun, de la Feminism România, și Anca Nica, de la E-Romnja. </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>28 septembrie este Ziua Internațională a Accesului la Avortul în Siguranță. Azi au loc două proteste, unul la București, în fața Ministerului Sănătății, altul la Iași, în fața Prefecturii, la care i se cere Ministerului Sănătății să asigure accesul liber și gratuit la avort în siguranță, în spitalele publice și toate serviciile publice de sănătate reproductivă și sexuală. Întreruperea de sarcină la cerere este legală în România. De ce e nevoie de manifestații în stradă pentru solicitarea unui drept garantat de lege? În ce măsură femeile din România au acces la servicii publice de sănătate reproductivă? Le-am întrebat pe Ela Crăciun, de la Feminism România, și Anca Nica, de la E-Romnja. </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13678943-dreptul-la-avort-garantat-de-lege-incalcat-de-spitale.mp3" length="17236536" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13678943</guid>
    <pubDate>Thu, 28 Sep 2023 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13678943/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13678943/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13678943/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13678943/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1433</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>7</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Armand Goșu despre criza umanitară din Nagorno-Karabah: „Armenia nu poate face față singură. Occidentul trebuie să ajute”</itunes:title>
    <title>Armand Goșu despre criza umanitară din Nagorno-Karabah: „Armenia nu poate face față singură. Occidentul trebuie să ajute”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Zeci de mii de armeni părăsesc enclava Nagorno-Karabah pentru a ajunge în Armenia, după ce trupele azere i-au învins pe luptătorii armeni din regiunea separatistă. Istoria conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan privind regiunea Nagorno-Karabah este veche de zeci de ani. Care e originea conflictului dintre cele două foste republici sovietice? Karabah este considerat de tratatele internaționale parte a Azerbaidjanului, dar nu era sub controlul acestuia pînă acum. Ce sperau să obțină luptăto...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Zeci de mii de armeni părăsesc enclava Nagorno-Karabah pentru a ajunge în Armenia, după ce trupele azere i-au învins pe luptătorii armeni din regiunea separatistă. Istoria conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan privind regiunea Nagorno-Karabah este veche de zeci de ani. Care e originea conflictului dintre cele două foste republici sovietice? Karabah este considerat de tratatele internaționale parte a Azerbaidjanului, dar nu era sub controlul acestuia pînă acum. Ce sperau să obțină luptătorii armeni din zonă? Care e situaţia politică la Erevan, unde i se cere demisia premierului Nikol Paşinian? L-am întrebat pe istoricul Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic.  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Zeci de mii de armeni părăsesc enclava Nagorno-Karabah pentru a ajunge în Armenia, după ce trupele azere i-au învins pe luptătorii armeni din regiunea separatistă. Istoria conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan privind regiunea Nagorno-Karabah este veche de zeci de ani. Care e originea conflictului dintre cele două foste republici sovietice? Karabah este considerat de tratatele internaționale parte a Azerbaidjanului, dar nu era sub controlul acestuia pînă acum. Ce sperau să obțină luptătorii armeni din zonă? Care e situaţia politică la Erevan, unde i se cere demisia premierului Nikol Paşinian? L-am întrebat pe istoricul Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic.  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13673064-armand-go-u-despre-criza-umanitara-din-nagorno-karabah-armenia-nu-poate-face-fa-a-singura-occidentul-trebuie-sa-ajute.mp3" length="20792988" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13673064</guid>
    <pubDate>Wed, 27 Sep 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13673064/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13673064/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13673064/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13673064/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1729</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>6</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Mihail-Valentin Cernea: „Elon Musk are propria lui politică externă”</itunes:title>
    <title>Mihail-Valentin Cernea: „Elon Musk are propria lui politică externă”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Elon Musk a vîndut o parte din activele Starlink Departamentului Apărării al Statelor Unite ale Americii. Astfel, accesul Ucrainei la rețeaua de internet prin satelit va fi hotărît de Pentagon. Miliardarul american a stîrnit numeroase discuții cu privire la implicarea sa, prin rețeaua de sateliți, în războiul din Ucraina și cu privire la impactul deciziilor sale pentru soarta războiului. E etic ca un singur om să aibă atît de multă putere? La ce renunţă el odată cu vînzarea către SUA a unei p...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Elon Musk a vîndut o parte din activele Starlink Departamentului Apărării al Statelor Unite ale Americii. Astfel, accesul Ucrainei la rețeaua de internet prin satelit va fi hotărît de Pentagon. Miliardarul american a stîrnit numeroase discuții cu privire la implicarea sa, prin rețeaua de sateliți, în războiul din Ucraina și cu privire la impactul deciziilor sale pentru soarta războiului. E etic ca un singur om să aibă atît de multă putere? La ce renunţă el odată cu vînzarea către SUA a unei părţi din activele Starlink – la putere, la implicare, la responsabilitate? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată.  <b><br/><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Elon Musk a vîndut o parte din activele Starlink Departamentului Apărării al Statelor Unite ale Americii. Astfel, accesul Ucrainei la rețeaua de internet prin satelit va fi hotărît de Pentagon. Miliardarul american a stîrnit numeroase discuții cu privire la implicarea sa, prin rețeaua de sateliți, în războiul din Ucraina și cu privire la impactul deciziilor sale pentru soarta războiului. E etic ca un singur om să aibă atît de multă putere? La ce renunţă el odată cu vînzarea către SUA a unei părţi din activele Starlink – la putere, la implicare, la responsabilitate? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată.  <b><br/><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13665706-mihail-valentin-cernea-elon-musk-are-propria-lui-politica-externa.mp3" length="19317382" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13665706</guid>
    <pubDate>Tue, 26 Sep 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13665706/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13665706/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13665706/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13665706/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1606</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>5</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Republica Moldova: încet, spre Europa </itunes:title>
    <title>Republica Moldova: încet, spre Europa </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Republica Moldova se pregătește de alegerile locale care vor avea loc în 5 noiembrie. Care e atmosfera la Chișinău? Sînt aceste alegeri un test pentru alegerile care vor avea loc în Republica Moldova – alegeri prezidențiale în 2024 şi alegeri parlamentare în 2025? Care sînt temele de dezbatere în prag de scrutin electoral? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.    O emisiune de Adela Grece...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Republica Moldova se pregătește de alegerile locale care vor avea loc în 5 noiembrie. Care e atmosfera la Chișinău? Sînt aceste alegeri un test pentru alegerile care vor avea loc în Republica Moldova – alegeri prezidențiale în 2024 şi alegeri parlamentare în 2025? Care sînt temele de dezbatere în prag de scrutin electoral? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Republica Moldova se pregătește de alegerile locale care vor avea loc în 5 noiembrie. Care e atmosfera la Chișinău? Sînt aceste alegeri un test pentru alegerile care vor avea loc în Republica Moldova – alegeri prezidențiale în 2024 şi alegeri parlamentare în 2025? Care sînt temele de dezbatere în prag de scrutin electoral? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13656853-republica-moldova-incet-spre-europa.mp3" length="20369952" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13656853</guid>
    <pubDate>Mon, 25 Sep 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13656853/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13656853/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13656853/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13656853/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1694</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>4</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Concert cu cîntec. Anna Netrebko a fost întîmpinată cu huiduieli la Berlin </itunes:title>
    <title>Concert cu cîntec. Anna Netrebko a fost întîmpinată cu huiduieli la Berlin </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Proteste, huiduieli și îmbrînceli la Opera din Berlin. Celebra soprană Anna Netrebko a fost invitată să cînte, din nou - pentru prima dată după declanșarea războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei. Numeroase instituții din Occident i-au anulat concertele și i-au suspendat contractele. Anna Netrebko e acuzată de o bună parte a opiniei publice occidentale că nu s-a delimitat de Vladimir Putin după invadarea Ucrainei. O petiție online împotriva apariției sopranei pe scena berlineză a strîns...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Proteste, huiduieli și îmbrînceli la Opera din Berlin. Celebra soprană Anna Netrebko a fost invitată să cînte, din nou - pentru prima dată după declanșarea războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei. Numeroase instituții din Occident i-au anulat concertele și i-au suspendat contractele. Anna Netrebko e acuzată de o bună parte a opiniei publice occidentale că nu s-a delimitat de Vladimir Putin după invadarea Ucrainei. O petiție online împotriva apariției sopranei pe scena berlineză a strîns peste 40.000 de semnături. În 2014, Anna Netrebko a donat bani pentru Opera din Donețk și s-a fotografiat cu un lider al separatiștilor pro-ruși din regiune și cu steagul pro-rus. Apoi, în martie 2022, a declarat că ea condamnă „în mod expres războiul” și că e conștientă și regretă că fapte sau declarații ale ei din trecut „au putut fi greșit interpretate”. E relevantă poziția politică a unor mari artiști, cu public numeros, pe care îl pot, eventual, influența prin opiniile sau faptele lor? E etic să-i fie anulate contracte unui artist pentru pozițiile sale politice? E îndreptățită solicitarea publicului ca artiștii ruși de azi să spună clar cum se raportează la războiul declanșat de Rusia și la politica lui Vladimir Putin? L-am întrebat pe Radu Uszkai, cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată. <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Proteste, huiduieli și îmbrînceli la Opera din Berlin. Celebra soprană Anna Netrebko a fost invitată să cînte, din nou - pentru prima dată după declanșarea războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei. Numeroase instituții din Occident i-au anulat concertele și i-au suspendat contractele. Anna Netrebko e acuzată de o bună parte a opiniei publice occidentale că nu s-a delimitat de Vladimir Putin după invadarea Ucrainei. O petiție online împotriva apariției sopranei pe scena berlineză a strîns peste 40.000 de semnături. În 2014, Anna Netrebko a donat bani pentru Opera din Donețk și s-a fotografiat cu un lider al separatiștilor pro-ruși din regiune și cu steagul pro-rus. Apoi, în martie 2022, a declarat că ea condamnă „în mod expres războiul” și că e conștientă și regretă că fapte sau declarații ale ei din trecut „au putut fi greșit interpretate”. E relevantă poziția politică a unor mari artiști, cu public numeros, pe care îl pot, eventual, influența prin opiniile sau faptele lor? E etic să-i fie anulate contracte unui artist pentru pozițiile sale politice? E îndreptățită solicitarea publicului ca artiștii ruși de azi să spună clar cum se raportează la războiul declanșat de Rusia și la politica lui Vladimir Putin? L-am întrebat pe Radu Uszkai, cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată. <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13627579-concert-cu-cintec-anna-netrebko-a-fost-intimpinata-cu-huiduieli-la-berlin.mp3" length="19855309" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13627579</guid>
    <pubDate>Wed, 20 Sep 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13627579/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13627579/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13627579/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13627579/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1651</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>3</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Schengen: ce (mai) poate face România pentru a evita un veto austriac?</itunes:title>
    <title>Schengen: ce (mai) poate face România pentru a evita un veto austriac?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Guvernul de la Viena se opune în continuare aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, în ciuda apelului președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca Austria să renunțe la obiecții. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că România va da în judecată Austria la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cazul unui nou veto pe tema Schengen. Există vreun temei legal pentru o asemenea acțiune în justiție? De ce se opun oficialii austrieci aderării celor două ţări la spaţiul de libe...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Guvernul de la Viena se opune în continuare aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, în ciuda apelului președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca Austria să renunțe la obiecții. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că România va da în judecată Austria la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cazul unui nou veto pe tema Schengen. Există vreun temei legal pentru o asemenea acțiune în justiție? De ce se opun oficialii austrieci aderării celor două ţări la spaţiul de liberă circulaţie? Este România cu adevărat pregătită să adere la spaţiul Schengen? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Guvernul de la Viena se opune în continuare aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, în ciuda apelului președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca Austria să renunțe la obiecții. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că România va da în judecată Austria la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cazul unui nou veto pe tema Schengen. Există vreun temei legal pentru o asemenea acțiune în justiție? De ce se opun oficialii austrieci aderării celor două ţări la spaţiul de liberă circulaţie? Este România cu adevărat pregătită să adere la spaţiul Schengen? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.<br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13620259-schengen-ce-mai-poate-face-romania-pentru-a-evita-un-veto-austriac.mp3" length="19306414" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13620259</guid>
    <pubDate>Tue, 19 Sep 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13620259/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13620259/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13620259/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13620259/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1605</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>2</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Încălzirea globală: prezent și perspective</itunes:title>
    <title>Încălzirea globală: prezent și perspective</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Au fost temperaturi record în această vară, inundații și incendii de-o amploare fără precedent. Experții în climă au anunțat că, în emisfera nordică, temperatura medie globală a fost cu peste 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, timp de câteva zile. Care sînt consecințele și la ce să ne așteptăm în viitorul apropiat? I-am întrebat pe climatologul Roxana Bojariu și activistul de mediu Marian Ignat.   O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural&nb...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Au fost temperaturi record în această vară, inundații și incendii de-o amploare fără precedent. Experții în climă au anunțat că, în emisfera nordică, temperatura medie globală a fost cu peste 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, timp de câteva zile. Care sînt consecințele și la ce să ne așteptăm în viitorul apropiat? I-am întrebat pe climatologul Roxana Bojariu și activistul de mediu Marian Ignat. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Au fost temperaturi record în această vară, inundații și incendii de-o amploare fără precedent. Experții în climă au anunțat că, în emisfera nordică, temperatura medie globală a fost cu peste 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, timp de câteva zile. Care sînt consecințele și la ce să ne așteptăm în viitorul apropiat? I-am întrebat pe climatologul Roxana Bojariu și activistul de mediu Marian Ignat. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13612863-incalzirea-globala-prezent-i-perspective.mp3" length="21118748" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13612863</guid>
    <pubDate>Mon, 18 Sep 2023 20:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13612863/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13612863/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13612863/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13612863/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1756</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episode>1</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Corina Șuteu: „Nu economia produce cultură, ci cultura produce prosperitate economică”</itunes:title>
    <title>Corina Șuteu: „Nu economia produce cultură, ci cultura produce prosperitate economică”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Instituțiile din România care au sub 50 de angajați ar urma să fie reorganizate sau comasate potrivit proiectului (încă  nepublicat) unei ordonanțe de urgență prin care se caută soluții pentru reducerea deficitului bugetar. Numeroase muzee, teatre și biblioteci se află în acest pericol. Reacția societății civile nu a întîrziat: peste 46.000 de semnături a strîns petiția online „Opriți distrugerea culturii!”. Cum am ajuns aici? De ce un domeniu și așa precar este pus încă o dată în perico...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Instituțiile din România care au sub 50 de angajați ar urma să fie reorganizate sau comasate potrivit proiectului (încă  nepublicat) unei ordonanțe de urgență prin care se caută soluții pentru reducerea deficitului bugetar. Numeroase muzee, teatre și biblioteci se află în acest pericol. Reacția societății civile nu a întîrziat: peste 46.000 de semnături a strîns petiția online „Opriți distrugerea culturii!”. Cum am ajuns aici? De ce un domeniu și așa precar este pus încă o dată în pericol? Ce responsabilitate au oamenii de cultură pentru această situație? Ce soluții sînt pentru reformarea mentalităților privind rostul culturii în societate? Am întrebat-o pe Corina Șuteu, expert în politici culturale, fost ministru al culturii. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Instituțiile din România care au sub 50 de angajați ar urma să fie reorganizate sau comasate potrivit proiectului (încă  nepublicat) unei ordonanțe de urgență prin care se caută soluții pentru reducerea deficitului bugetar. Numeroase muzee, teatre și biblioteci se află în acest pericol. Reacția societății civile nu a întîrziat: peste 46.000 de semnături a strîns petiția online „Opriți distrugerea culturii!”. Cum am ajuns aici? De ce un domeniu și așa precar este pus încă o dată în pericol? Ce responsabilitate au oamenii de cultură pentru această situație? Ce soluții sînt pentru reformarea mentalităților privind rostul culturii în societate? Am întrebat-o pe Corina Șuteu, expert în politici culturale, fost ministru al culturii. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13583758-corina-uteu-nu-economia-produce-cultura-ci-cultura-produce-prosperitate-economica.mp3" length="19566534" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/fdm7mp5ebi8nx5ltkv7z5jps5ot5?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13583758</guid>
    <pubDate>Wed, 13 Sep 2023 15:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13583758/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13583758/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13583758/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13583758/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1627</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>4</itunes:season>
    <itunes:episodeType>bonus</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Dan Dediu despre acutele și gravele Festivalului Enescu</itunes:title>
    <title>Dan Dediu despre acutele și gravele Festivalului Enescu</title>
    <itunes:summary><![CDATA[E în plină desfășurare la București Festivalul Internațional George Enescu. Ce reprezintă acest eveniment pentru publicul românesc? Cum se aud concertele simfonice în Sala Palatului, care nu a fost proiectată ca sală de concerte? E nevoie de o pregătire teoretică pentru a putea aprecia muzica clasică? Cum a schimbat felul în care ascultăm muzica clasică accesul la înregistrări de calitate? L-am întrebat pe Dan Dediu, compozitor, pianist, muzicolog, profesor.   O emisiune de Adela Greceanu și ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>E în plină desfășurare la București Festivalul Internațional George Enescu. Ce reprezintă acest eveniment pentru publicul românesc? Cum se aud concertele simfonice în Sala Palatului, care nu a fost proiectată ca sală de concerte? E nevoie de o pregătire teoretică pentru a putea aprecia muzica clasică? Cum a schimbat felul în care ascultăm muzica clasică accesul la înregistrări de calitate? L-am întrebat pe Dan Dediu, compozitor, pianist, muzicolog, profesor. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b><br/>[Episod în afara colecției. Sezonul 4 începe în curînd!] </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>E în plină desfășurare la București Festivalul Internațional George Enescu. Ce reprezintă acest eveniment pentru publicul românesc? Cum se aud concertele simfonice în Sala Palatului, care nu a fost proiectată ca sală de concerte? E nevoie de o pregătire teoretică pentru a putea aprecia muzica clasică? Cum a schimbat felul în care ascultăm muzica clasică accesul la înregistrări de calitate? L-am întrebat pe Dan Dediu, compozitor, pianist, muzicolog, profesor. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b><br/>[Episod în afara colecției. Sezonul 4 începe în curînd!] </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13532530-dan-dediu-despre-acutele-i-gravele-festivalului-enescu.mp3" length="20171860" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/1m3xoqr3stp1aygk1r5iyvmghy3x?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13532530</guid>
    <pubDate>Tue, 05 Sep 2023 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13532530/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13532530/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13532530/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13532530/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1675</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:episodeType>bonus</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ioana Nicolaie: „Arma poeziei este că poate reacționa la abuz”</itunes:title>
    <title>Ioana Nicolaie: „Arma poeziei este că poate reacționa la abuz”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ioana Nicolaie a publicat recent volumul de poezie, „Noctiluca”. Sînt aici poeme despre tinerețe, o tinerețe care se îndepărtează, despre „deriva vîrstei de mijloc”, despre bătrînețea care vine, despre durere, dar și despre frumusețe și despre miracol, uneori. Autoarea a ales o formulă simplificată, cu versuri scurte și construcții reduse la esență. Durerile personale se împletesc aici cu durerile colective din perioada pandemiei, din perioada războiului și rezultă o poezie „de tip reacție”, ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ioana Nicolaie a publicat recent volumul de poezie, „Noctiluca”. Sînt aici poeme despre tinerețe, o tinerețe care se îndepărtează, despre „deriva vîrstei de mijloc”, despre bătrînețea care vine, despre durere, dar și despre frumusețe și despre miracol, uneori. Autoarea a ales o formulă simplificată, cu versuri scurte și construcții reduse la esență. Durerile personale se împletesc aici cu durerile colective din perioada pandemiei, din perioada războiului și rezultă o poezie „de tip reacție”, cum o numește autoarea însăși, reacție la abuz, reacție la atrocitate. Am vorbit cu Ioana Nicolaie despre ce i-a adus poezia în vremurile dificile prin care am trecut și trecem cu toții. „Noctiluca” a apărut la Editura Vellant.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ioana Nicolaie a publicat recent volumul de poezie, „Noctiluca”. Sînt aici poeme despre tinerețe, o tinerețe care se îndepărtează, despre „deriva vîrstei de mijloc”, despre bătrînețea care vine, despre durere, dar și despre frumusețe și despre miracol, uneori. Autoarea a ales o formulă simplificată, cu versuri scurte și construcții reduse la esență. Durerile personale se împletesc aici cu durerile colective din perioada pandemiei, din perioada războiului și rezultă o poezie „de tip reacție”, cum o numește autoarea însăși, reacție la abuz, reacție la atrocitate. Am vorbit cu Ioana Nicolaie despre ce i-a adus poezia în vremurile dificile prin care am trecut și trecem cu toții. „Noctiluca” a apărut la Editura Vellant.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13046670-ioana-nicolaie-arma-poeziei-este-ca-poate-reac-iona-la-abuz.mp3" length="19429471" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/xlw4ew9de27rl0se9qmjrd7g3a52?.jpg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13046670</guid>
    <pubDate>Fri, 16 Jun 2023 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13046670/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13046670/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13046670/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13046670/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1616</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>184</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>O lege inteligentă pentru Inteligența Artificială?</itunes:title>
    <title>O lege inteligentă pentru Inteligența Artificială?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Parlamentul European a votat o propunere de regulament privind Inteligența Artificială (AI). Propunerea urmează să intre în negocierile interinstituționale, între Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană, inițiatoarea proiectului de lege. Prin această reglementare, Comisia Europeană dorește să reducă „riscurile utilizărilor specifice ale Inteligenței Artificiale, clasificându-le în 4 niveluri diferite derisc”.De ce este nevoie de o reglementare la nivelul Uniunii Europene a mod...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Parlamentul European a votat o propunere de regulament privind Inteligența Artificială (AI). Propunerea urmează să intre în negocierile interinstituționale, între Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană, inițiatoarea proiectului de lege. Prin această reglementare, Comisia Europeană dorește să reducă „riscurile utilizărilor specifice ale Inteligenței Artificiale, clasificându-le în 4 niveluri diferite de<em>risc”.</em>De ce este nevoie de o reglementare la nivelul Uniunii Europene a modalităților de folosire a Inteligenței Artificiale? Care sînt pericolele de care ne-ar putea apăra această lege? L-am întrebat pe Bogdan Manolea, consultant juridic, specialist în dreptul tehnologiei informațiilor.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  </b><br/><b>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Parlamentul European a votat o propunere de regulament privind Inteligența Artificială (AI). Propunerea urmează să intre în negocierile interinstituționale, între Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană, inițiatoarea proiectului de lege. Prin această reglementare, Comisia Europeană dorește să reducă „riscurile utilizărilor specifice ale Inteligenței Artificiale, clasificându-le în 4 niveluri diferite de<em>risc”.</em>De ce este nevoie de o reglementare la nivelul Uniunii Europene a modalităților de folosire a Inteligenței Artificiale? Care sînt pericolele de care ne-ar putea apăra această lege? L-am întrebat pe Bogdan Manolea, consultant juridic, specialist în dreptul tehnologiei informațiilor.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  </b><br/><b>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13044937-o-lege-inteligenta-pentru-inteligen-a-artificiala.mp3" length="18272021" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13044937</guid>
    <pubDate>Thu, 15 Jun 2023 18:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13044937/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13044937/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13044937/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13044937/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1518</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>183</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Inculparea lui Donald Trump: un examen complicat pentru Justiția americană </itunes:title>
    <title>Inculparea lui Donald Trump: un examen complicat pentru Justiția americană </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Fostul președinte american Donald Trump este acuzat că a păstrat ilegal documente privind securitatea națională, inclusiv documente despre secrete nucleare, după ce a nu a mai fost președinte și că i-a mințit pe oficialii care au încercat să le recupereze. Donald Trump a pledat nevinovat la toate cele 37 de capete de acuzare. Donald Trump își dorește să candideze din nou la funcția de președinte al SUA. Ce impact ar putea avea acest proces pentru viitorul carierei sale politice? Ar putea cîșt...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Fostul președinte american Donald Trump este acuzat că a păstrat ilegal documente privind securitatea națională, inclusiv documente despre secrete nucleare, după ce a nu a mai fost președinte și că i-a mințit pe oficialii care au încercat să le recupereze. Donald Trump a pledat nevinovat la toate cele 37 de capete de acuzare. Donald Trump își dorește să candideze din nou la funcția de președinte al SUA. Ce impact ar putea avea acest proces pentru viitorul carierei sale politice? Ar putea cîștiga fostul președinte și mai mulți votanți în urma acestui proces, jucînd cartea victimei? I-am întrebat pe analiștii de politică internațională Bogdan Nedea şi Marius Ghincea.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Fostul președinte american Donald Trump este acuzat că a păstrat ilegal documente privind securitatea națională, inclusiv documente despre secrete nucleare, după ce a nu a mai fost președinte și că i-a mințit pe oficialii care au încercat să le recupereze. Donald Trump a pledat nevinovat la toate cele 37 de capete de acuzare. Donald Trump își dorește să candideze din nou la funcția de președinte al SUA. Ce impact ar putea avea acest proces pentru viitorul carierei sale politice? Ar putea cîștiga fostul președinte și mai mulți votanți în urma acestui proces, jucînd cartea victimei? I-am întrebat pe analiștii de politică internațională Bogdan Nedea şi Marius Ghincea.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13039517-inculparea-lui-donald-trump-un-examen-complicat-pentru-justi-ia-americana.mp3" length="19122954" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13039517</guid>
    <pubDate>Wed, 14 Jun 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13039517/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13039517/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13039517/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13039517/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1589</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>182</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Politologul Alexandru Gussi despre mineriada din iunie 1990: „Lipsa de sentință e o sentință”</itunes:title>
    <title>Politologul Alexandru Gussi despre mineriada din iunie 1990: „Lipsa de sentință e o sentință”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[La mineriada din 13-15 iunie 1990, conform cifrelor oficiale, au murit împușcați 4 oameni și peste 1300 au fost răniți. După 33 de ani, încă nici un vinovat nu este pedepsit. Piața Universității a fost, în primăvara lui 1990, sediul protestatarilor care se opuneau noului regim condus de Ion Iliescu. Acesta a cîștigat alegerile din 20 mai, primele alegeri libere. Marea majoritate a celor care fuseseră pînă atunci în Piață au renunțat la proteste și au acceptat rezultatul alegerilor. În noaptea...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>La mineriada din 13-15 iunie 1990, conform cifrelor oficiale, au murit împușcați 4 oameni și peste 1300 au fost răniți. După 33 de ani, încă nici un vinovat nu este pedepsit. Piața Universității a fost, în primăvara lui 1990, sediul protestatarilor care se opuneau noului regim condus de Ion Iliescu. Acesta a cîștigat alegerile din 20 mai, primele alegeri libere. Marea majoritate a celor care fuseseră pînă atunci în Piață au renunțat la proteste și au acceptat rezultatul alegerilor. În noaptea de 12-13 iunie forțele de ordine încep să intervină pentru a-i evacua pe ultimii manifestanți. În 14 iunie mii de mineri, în frunte cu Miron Cozma, au venit în București și au devastat sediile partidelor de opoziție, au bătut manifestanți anti-comuniști și simpli trecători. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat statul român să găsească vinovații pentru victimele de atunci. Care era contextul politic în România primelor luni din 1990? De ce a avut nevoie regimul Iliescu de reprimarea violentă a mișcării din Piața Universității? Cum ne raportăm azi la mineriada de acum 33 de ani? L-am întrebat pe politologul Alexandru Gussi.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>La mineriada din 13-15 iunie 1990, conform cifrelor oficiale, au murit împușcați 4 oameni și peste 1300 au fost răniți. După 33 de ani, încă nici un vinovat nu este pedepsit. Piața Universității a fost, în primăvara lui 1990, sediul protestatarilor care se opuneau noului regim condus de Ion Iliescu. Acesta a cîștigat alegerile din 20 mai, primele alegeri libere. Marea majoritate a celor care fuseseră pînă atunci în Piață au renunțat la proteste și au acceptat rezultatul alegerilor. În noaptea de 12-13 iunie forțele de ordine încep să intervină pentru a-i evacua pe ultimii manifestanți. În 14 iunie mii de mineri, în frunte cu Miron Cozma, au venit în București și au devastat sediile partidelor de opoziție, au bătut manifestanți anti-comuniști și simpli trecători. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat statul român să găsească vinovații pentru victimele de atunci. Care era contextul politic în România primelor luni din 1990? De ce a avut nevoie regimul Iliescu de reprimarea violentă a mișcării din Piața Universității? Cum ne raportăm azi la mineriada de acum 33 de ani? L-am întrebat pe politologul Alexandru Gussi.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13029896-politologul-alexandru-gussi-despre-mineriada-din-iunie-1990-lipsa-de-sentin-a-e-o-sentin-a.mp3" length="20332228" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13029896</guid>
    <pubDate>Tue, 13 Jun 2023 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13029896/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13029896/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13029896/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13029896/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1689</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>181</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Greva profesorilor. Furie, revoltă și incertitudini</itunes:title>
    <title>Greva profesorilor. Furie, revoltă și incertitudini</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Sindicatele din educație au anunțat că suspendă greva, cu condiția instituirii în ordonanța de urgență a: „principiului potrivit căruia salariul de bază al profesorului debutant/asistentului universitar va fi stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat cunoscut și care reprezintă 23% din maximul grilei de salarizare din sistemul public” și a „acordării primei tranșe de majorare salarială (50% din creșterea salarială pr...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Sindicatele din educație au anunțat că suspendă greva, cu condiția instituirii în ordonanța de urgență a: „principiului potrivit căruia salariul de bază al profesorului debutant/asistentului universitar va fi stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat cunoscut și care reprezintă 23% din maximul grilei de salarizare din sistemul public” și a „acordării primei tranșe de majorare salarială (50% din creșterea salarială prevăzută de noua lege a salarizării) de la 01.01.2024”. Ordonanţa de Urgenţă privind majorările salariale ale profesorilor a fost publicată în Monitorul oficial”. Sindicatele spun că greva ar putea fi reluată dacă guvernul nu îşi va respecta promisiunile din actul adoptat. Am discutat despre deciziile liderilor sindicali de a suspenda greva cu Liliana Chivulescu, profesoară la Școala Gimnazială din Picior de Munte, jud. Dâmbovița, şi Teodora Coman, profesoară de română la Școala Gimnazială nr. 18 din Sibiu.  <br/><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Sindicatele din educație au anunțat că suspendă greva, cu condiția instituirii în ordonanța de urgență a: „principiului potrivit căruia salariul de bază al profesorului debutant/asistentului universitar va fi stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat cunoscut și care reprezintă 23% din maximul grilei de salarizare din sistemul public” și a „acordării primei tranșe de majorare salarială (50% din creșterea salarială prevăzută de noua lege a salarizării) de la 01.01.2024”. Ordonanţa de Urgenţă privind majorările salariale ale profesorilor a fost publicată în Monitorul oficial”. Sindicatele spun că greva ar putea fi reluată dacă guvernul nu îşi va respecta promisiunile din actul adoptat. Am discutat despre deciziile liderilor sindicali de a suspenda greva cu Liliana Chivulescu, profesoară la Școala Gimnazială din Picior de Munte, jud. Dâmbovița, şi Teodora Coman, profesoară de română la Școala Gimnazială nr. 18 din Sibiu.  <br/><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13024349-greva-profesorilor-furie-revolta-i-incertitudini.mp3" length="19181838" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13024349</guid>
    <pubDate>Mon, 12 Jun 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13024349/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13024349/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13024349/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13024349/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1594</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>180</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce aduce perspectiva femeilor în literatură?</itunes:title>
    <title>Ce aduce perspectiva femeilor în literatură?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Scriitoarea Cristina Ispas a invitat autoare din generaţii diferite să scrie cîte o povestire avînd în prim-plan un personaj feminin. A rezultat antologia „Retroversiuni”, apărută la Editura Paralela 45. De ce e nevoie de proiecte literare dedicate femeilor? Ce aduce perspectiva femeii în literatură? Cum scrii ca femeie după ce ai crescut cu o literatură construită, în mare măsură, din perspectivă masculină? Le-am întrebat pe scriitoarele Cristina Ispas şi Maria Manolescu.    O emisiune ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Scriitoarea Cristina Ispas a invitat autoare din generaţii diferite să scrie cîte o povestire avînd în prim-plan un personaj feminin. A rezultat antologia „Retroversiuni”, apărută la Editura Paralela 45. De ce e nevoie de proiecte literare dedicate femeilor? Ce aduce perspectiva femeii în literatură? Cum scrii ca femeie după ce ai crescut cu o literatură construită, în mare măsură, din perspectivă masculină? Le-am întrebat pe scriitoarele Cristina Ispas şi Maria Manolescu.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Scriitoarea Cristina Ispas a invitat autoare din generaţii diferite să scrie cîte o povestire avînd în prim-plan un personaj feminin. A rezultat antologia „Retroversiuni”, apărută la Editura Paralela 45. De ce e nevoie de proiecte literare dedicate femeilor? Ce aduce perspectiva femeii în literatură? Cum scrii ca femeie după ce ai crescut cu o literatură construită, în mare măsură, din perspectivă masculină? Le-am întrebat pe scriitoarele Cristina Ispas şi Maria Manolescu.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13008702-ce-aduce-perspectiva-femeilor-in-literatura.mp3" length="20784502" type="audio/mpeg" />
    <itunes:image href="https://storage.buzzsprout.com/flok9xcotnfswtmsgnowe7wljosy?.jpg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13008702</guid>
    <pubDate>Fri, 09 Jun 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13008702/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13008702/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13008702/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13008702/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1729</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>179</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>A început contraofensiva ucraineană? </itunes:title>
    <title>A început contraofensiva ucraineană? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Trupele ucrainene şi-au intensificat atacurile în zona de Sud-Est. Potrivit „Washington Post”, care citează surse ucrainene, mult aşteptata contraofensivă ucraineană a început noaptea trecută. Ucraina și Rusia se acuză reciproc de aruncarea în aer a barajului hidrocentralei Kahovka de pe rîul Nipru. Distrugerea barajului a provocat inundații masive pe malurile rîului, în regiunea Herson. Mii de ucraineni au fost evacuați. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, vorbește despre o „catastr...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Trupele ucrainene şi-au intensificat atacurile în zona de Sud-Est. Potrivit „Washington Post”, care citează surse ucrainene, mult aşteptata contraofensivă ucraineană a început noaptea trecută. Ucraina și Rusia se acuză reciproc de aruncarea în aer a barajului hidrocentralei Kahovka de pe rîul Nipru. Distrugerea barajului a provocat inundații masive pe malurile rîului, în regiunea Herson. Mii de ucraineni au fost evacuați. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, vorbește despre o „catastrofă ecologică”. Președintele Volodimir Zelenski vorbește despre o crimă de război și ecocid. Ce impact are distrugerea barajului pentru mediu, dar și pentru evoluția războiului? I-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare, şi pe Roxana Bojariu, climatolog.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Trupele ucrainene şi-au intensificat atacurile în zona de Sud-Est. Potrivit „Washington Post”, care citează surse ucrainene, mult aşteptata contraofensivă ucraineană a început noaptea trecută. Ucraina și Rusia se acuză reciproc de aruncarea în aer a barajului hidrocentralei Kahovka de pe rîul Nipru. Distrugerea barajului a provocat inundații masive pe malurile rîului, în regiunea Herson. Mii de ucraineni au fost evacuați. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, vorbește despre o „catastrofă ecologică”. Președintele Volodimir Zelenski vorbește despre o crimă de război și ecocid. Ce impact are distrugerea barajului pentru mediu, dar și pentru evoluția războiului? I-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare, şi pe Roxana Bojariu, climatolog.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/13003171-a-inceput-contraofensiva-ucraineana.mp3" length="19186199" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-13003171</guid>
    <pubDate>Thu, 08 Jun 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13003171/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13003171/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13003171/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/13003171/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1594</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>178</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Democrația în stradă: 500.000 de oameni protestează împotriva guvernului conservator de la Varșovia</itunes:title>
    <title>Democrația în stradă: 500.000 de oameni protestează împotriva guvernului conservator de la Varșovia</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că reforma justiției din Polonia încalcă legislația UE, punînd în pericol independența judecătorilor și statul de drept.  În weekend a avut loc o manifestație de amploare la Varșovia împotriva guvernului și a partidului de guvernămînt, Lege și Justiție (PiS), la care au participat 500.000 de oameni. Manifestația are loc la inițiativa principalului partid de opoziție (Plataforma Civică, PO) și a fostului președinte al Consiliului European, Don...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că reforma justiției din Polonia încalcă legislația UE, punînd în pericol independența judecătorilor și statul de drept.  În weekend a avut loc o manifestație de amploare la Varșovia împotriva guvernului și a partidului de guvernămînt, Lege și Justiție (PiS), la care au participat 500.000 de oameni. Manifestația are loc la inițiativa principalului partid de opoziție (Plataforma Civică, PO) și a fostului președinte al Consiliului European, Donald Tusk. <br/>Cine sînt cei care protestează? Cît de puternică e opoziția democratică? Care sînt perspectivele înainte de alegerile legislative? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că reforma justiției din Polonia încalcă legislația UE, punînd în pericol independența judecătorilor și statul de drept.  În weekend a avut loc o manifestație de amploare la Varșovia împotriva guvernului și a partidului de guvernămînt, Lege și Justiție (PiS), la care au participat 500.000 de oameni. Manifestația are loc la inițiativa principalului partid de opoziție (Plataforma Civică, PO) și a fostului președinte al Consiliului European, Donald Tusk. <br/>Cine sînt cei care protestează? Cît de puternică e opoziția democratică? Care sînt perspectivele înainte de alegerile legislative? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12995639-democra-ia-in-strada-500-000-de-oameni-protesteaza-impotriva-guvernului-conservator-de-la-var-ovia.mp3" length="19827556" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author></itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12995639</guid>
    <pubDate>Wed, 07 Jun 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12995639/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12995639/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12995639/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12995639/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1648</itunes:duration>
    <itunes:keywords>Polonia, PiS, UE</itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>177</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Greva profesorilor. Pentru demnitate şi respect</itunes:title>
    <title>Greva profesorilor. Pentru demnitate şi respect</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Greva profesorilor continuă. Calendarul examenelor naționale rămâne deocamdată nemodificat, a anunțat ministra educației, Ligia Deca. Și tot ea a spus că 10 000 de profesori au ieșit din grevă. Miercuri vor avea loc noi negocieri între minister și sindicatele din educație. De ce nu au acceptat sindicatele și profesorii aflați încă în grevă oferta guvernului? Ce ar trebui să înțeleagă părinții și elevii din greva profesorilor? Cu ce ar trebui să rămînă societatea românească în urma protestelor...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Greva profesorilor continuă. Calendarul examenelor naționale rămâne deocamdată nemodificat, a anunțat ministra educației, Ligia Deca. Și tot ea a spus că 10 000 de profesori au ieșit din grevă. Miercuri vor avea loc noi negocieri între minister și sindicatele din educație. De ce nu au acceptat sindicatele și profesorii aflați încă în grevă oferta guvernului? Ce ar trebui să înțeleagă părinții și elevii din greva profesorilor? Cu ce ar trebui să rămînă societatea românească în urma protestelor din educaţie? I-am întrebat pe: Emil Munteanu, profesor de română la Colegiul Național din Iași, profesor MERITO, Mihaela Ursa, conf. univ. la Facultatea de Litere din Cluj, şi Camelia Popa, profesoară de română și latină la școala din Bârnova, județul Iași.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Greva profesorilor continuă. Calendarul examenelor naționale rămâne deocamdată nemodificat, a anunțat ministra educației, Ligia Deca. Și tot ea a spus că 10 000 de profesori au ieșit din grevă. Miercuri vor avea loc noi negocieri între minister și sindicatele din educație. De ce nu au acceptat sindicatele și profesorii aflați încă în grevă oferta guvernului? Ce ar trebui să înțeleagă părinții și elevii din greva profesorilor? Cu ce ar trebui să rămînă societatea românească în urma protestelor din educaţie? I-am întrebat pe: Emil Munteanu, profesor de română la Colegiul Național din Iași, profesor MERITO, Mihaela Ursa, conf. univ. la Facultatea de Litere din Cluj, şi Camelia Popa, profesoară de română și latină la școala din Bârnova, județul Iași.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12989634-greva-profesorilor-pentru-demnitate-si-respect.mp3" length="17548968" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12989634</guid>
    <pubDate>Tue, 06 Jun 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12989634/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12989634/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12989634/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12989634/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1458</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>176</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Armand Goşu: „Deznodămîntul acestui război nu poate fi decît unul singur: victoria Ucrainei”</itunes:title>
    <title>Armand Goşu: „Deznodămîntul acestui război nu poate fi decît unul singur: victoria Ucrainei”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Rusia a anunţat că Ucraina ar fi declanşat o „ofensivă de mare anvergură” în Donbas şi trupele ruse ar fi respins atacul. „Nu avem astfel de informații și nu comentăm niciun fel de falsuri”, a reacţionat partea ucraineană. A început îndelung aşteptata contraofensivă ucraineană? Care sînt şansele de reuşită? L-am întrebat pe istoricul Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic.     O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  ]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Rusia a anunţat că Ucraina ar fi declanşat o „ofensivă de mare anvergură” în Donbas şi trupele ruse ar fi respins atacul. „Nu avem astfel de informații și nu comentăm niciun fel de falsuri”, a reacţionat partea ucraineană. A început îndelung aşteptata contraofensivă ucraineană? Care sînt şansele de reuşită? L-am întrebat pe istoricul Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Rusia a anunţat că Ucraina ar fi declanşat o „ofensivă de mare anvergură” în Donbas şi trupele ruse ar fi respins atacul. „Nu avem astfel de informații și nu comentăm niciun fel de falsuri”, a reacţionat partea ucraineană. A început îndelung aşteptata contraofensivă ucraineană? Care sînt şansele de reuşită? L-am întrebat pe istoricul Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12981176-armand-gosu-deznodamintul-acestui-razboi-nu-poate-fi-decit-unul-singur-victoria-ucrainei.mp3" length="19798201" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12981176</guid>
    <pubDate>Mon, 05 Jun 2023 18:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12981176/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12981176/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12981176/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12981176/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1645</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>175</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Radu Vancu: „Nu e nimic care să fie atins de uman și care să nu poată fi poezie”</itunes:title>
    <title>Radu Vancu: „Nu e nimic care să fie atins de uman și care să nu poată fi poezie”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Radu Vancu pornește în volumul de poezie „Kaddish” de la o poveste reală și cutremurătoare: tînărul poet Rádnoti Miklos a fost ucis de naziști și aruncat într-o groapă comună. După terminarea războiului, soția lui, Fanni Gyarmati, îl recuperează din groapa comună și-i găsește în buzunarul de la piept carnetul cu ultimele poezii, ud de la corpul în putrefacție, poezii pe care le salvează, făcîndu-le literalmente „să se întoarcă din mormînt”, cum spune Radu Vancu. „Kaddish” este e un lung poem ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Radu Vancu pornește în volumul de poezie „Kaddish” de la o poveste reală și cutremurătoare: tînărul poet Rádnoti Miklos a fost ucis de naziști și aruncat într-o groapă comună. După terminarea războiului, soția lui, Fanni Gyarmati, îl recuperează din groapa comună și-i găsește în buzunarul de la piept carnetul cu ultimele poezii, ud de la corpul în putrefacție, poezii pe care le salvează, făcîndu-le literalmente „să se întoarcă din mormînt”, cum spune Radu Vancu. „Kaddish” este e un lung poem despre memorie, despre moarte și viață, despre moarte și un fel de înviere grație poeziei, despre credința în puterea poeziei de a recupera totul. Am vorbit cu Radu Vancu despre noua lui carte și despre crezul lui artistic, rezumat și în fraza: „Chiar dacă istoria e o oroare, bunătatea există – &amp; frumusețea e urma trecerii ei prin lume.” „Kaddish” a apărut la Casa de Editură Max Blecher.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Radu Vancu pornește în volumul de poezie „Kaddish” de la o poveste reală și cutremurătoare: tînărul poet Rádnoti Miklos a fost ucis de naziști și aruncat într-o groapă comună. După terminarea războiului, soția lui, Fanni Gyarmati, îl recuperează din groapa comună și-i găsește în buzunarul de la piept carnetul cu ultimele poezii, ud de la corpul în putrefacție, poezii pe care le salvează, făcîndu-le literalmente „să se întoarcă din mormînt”, cum spune Radu Vancu. „Kaddish” este e un lung poem despre memorie, despre moarte și viață, despre moarte și un fel de înviere grație poeziei, despre credința în puterea poeziei de a recupera totul. Am vorbit cu Radu Vancu despre noua lui carte și despre crezul lui artistic, rezumat și în fraza: „Chiar dacă istoria e o oroare, bunătatea există – &amp; frumusețea e urma trecerii ei prin lume.” „Kaddish” a apărut la Casa de Editură Max Blecher.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12966021-radu-vancu-nu-e-nimic-care-sa-fie-atins-de-uman-i-care-sa-nu-poata-fi-poezie.mp3" length="18591193" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12966021</guid>
    <pubDate>Fri, 02 Jun 2023 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12966021/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12966021/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12966021/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12966021/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1544</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>174</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Victoria Pătraşcu: „Cărţile pentru copii sînt manuale de descifrare a lumii”</itunes:title>
    <title>Victoria Pătraşcu: „Cărţile pentru copii sînt manuale de descifrare a lumii”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cum îi faci pe copii să citească de plăcere? Ce tip de cărți propun scriitorii români contemporani de literatură pentru copii? Cum ajung cărțile pentru copii în zonele defavorizate? Ce exigențe presupune scrisul pentru copii? Există teme tabu în literatura pentru copii? Am întrebat-o pe Victoria Pătrașcu, autoare de literatură pentru copii, co-fondatoare a asociației De Basm.     O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  ]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cum îi faci pe copii să citească de plăcere? Ce tip de cărți propun scriitorii români contemporani de literatură pentru copii? Cum ajung cărțile pentru copii în zonele defavorizate? Ce exigențe presupune scrisul pentru copii? Există teme tabu în literatura pentru copii? Am întrebat-o pe Victoria Pătrașcu, autoare de literatură pentru copii, co-fondatoare a asociației De Basm.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cum îi faci pe copii să citească de plăcere? Ce tip de cărți propun scriitorii români contemporani de literatură pentru copii? Cum ajung cărțile pentru copii în zonele defavorizate? Ce exigențe presupune scrisul pentru copii? Există teme tabu în literatura pentru copii? Am întrebat-o pe Victoria Pătrașcu, autoare de literatură pentru copii, co-fondatoare a asociației De Basm.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12961037-victoria-patrascu-cartile-pentru-copii-sint-manuale-de-descifrare-a-lumii.mp3" length="19330786" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12961037</guid>
    <pubDate>Thu, 01 Jun 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12961037/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12961037/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12961037/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12961037/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1607</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>173</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Comunitatea Politică Europeană se reunește în Republica Moldova. Bulboaca devine capitală europeană pentru o zi</itunes:title>
    <title>Comunitatea Politică Europeană se reunește în Republica Moldova. Bulboaca devine capitală europeană pentru o zi</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Republica Moldova găzduiește, joi, un important summit la care participă 50 de șefi de stat și de guvern din țările Uniunii Europene dar și din țări vecine: Comunitatea Politică Europeană. Cu puțin timp înainte de această întîlnire, care va avea loc la Bulboaca, aproape de Chişinău dar şi de graniţa cu Ucraina, Uniunea Europeană a decis acordarea unei noi tranșe de ajutor financiar pentru Republica Moldova, în valoare de 145 de milioane de euro și a pus pe lista de sancțiuni cinci persoane ac...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Republica Moldova găzduiește, joi, un important summit la care participă 50 de șefi de stat și de guvern din țările Uniunii Europene dar și din țări vecine: Comunitatea Politică Europeană. Cu puțin timp înainte de această întîlnire, care va avea loc la Bulboaca, aproape de Chişinău dar şi de graniţa cu Ucraina, Uniunea Europeană a decis acordarea unei noi tranșe de ajutor financiar pentru Republica Moldova, în valoare de 145 de milioane de euro și a pus pe lista de sancțiuni cinci persoane acuzate de tentative de destabilizare a Republicii Moldova, între ele Ilan Șor și Vlad Plahotniuc. Ce semnificație au aceste decizii ale UE și ce așteaptă Republica Moldova de la summitul european de mîine? L-am întrebat pe Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”, acreditat la evenimentele de la Chişinău şi Bulboaca.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Republica Moldova găzduiește, joi, un important summit la care participă 50 de șefi de stat și de guvern din țările Uniunii Europene dar și din țări vecine: Comunitatea Politică Europeană. Cu puțin timp înainte de această întîlnire, care va avea loc la Bulboaca, aproape de Chişinău dar şi de graniţa cu Ucraina, Uniunea Europeană a decis acordarea unei noi tranșe de ajutor financiar pentru Republica Moldova, în valoare de 145 de milioane de euro și a pus pe lista de sancțiuni cinci persoane acuzate de tentative de destabilizare a Republicii Moldova, între ele Ilan Șor și Vlad Plahotniuc. Ce semnificație au aceste decizii ale UE și ce așteaptă Republica Moldova de la summitul european de mîine? L-am întrebat pe Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”, acreditat la evenimentele de la Chişinău şi Bulboaca.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12953884-comunitatea-politica-europeana-se-reune-te-in-republica-moldova-bulboaca-devine-capitala-europeana-pentru-o-zi.mp3" length="18565364" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12953884</guid>
    <pubDate>Wed, 31 May 2023 18:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12953884/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12953884/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12953884/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12953884/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1543</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>172</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Greva profesorilor. Ciprian Mihali: „Fără o investiţie majoră în educaţie, ne prăbuşim ca societate”</itunes:title>
    <title>Greva profesorilor. Ciprian Mihali: „Fără o investiţie majoră în educaţie, ne prăbuşim ca societate”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Greva din educație continuă. Profesorii au ieșit și azi la proteste în București și în alte orașe din țară, după o nouă rundă de negocieri eșuate între sindicate și guvern. În capitală, ei au plecat din Piața Victoriei, în marș de protest, pînă la Palatul Cotroceni. Liderii sindicali s-au întîlnit azi şi cu președintele Klaus Iohannis, care s-a oferit să gireze un acord între sindicate şi guvern. Invitatul nostru este profesorul Ciprian Mihali, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj.&nbs...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Greva din educație continuă. Profesorii au ieșit și azi la proteste în București și în alte orașe din țară, după o nouă rundă de negocieri eșuate între sindicate și guvern. În capitală, ei au plecat din Piața Victoriei, în marș de protest, pînă la Palatul Cotroceni. Liderii sindicali s-au întîlnit azi şi cu președintele Klaus Iohannis, care s-a oferit să gireze un acord între sindicate şi guvern. Invitatul nostru este profesorul Ciprian Mihali, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Greva din educație continuă. Profesorii au ieșit și azi la proteste în București și în alte orașe din țară, după o nouă rundă de negocieri eșuate între sindicate și guvern. În capitală, ei au plecat din Piața Victoriei, în marș de protest, pînă la Palatul Cotroceni. Liderii sindicali s-au întîlnit azi şi cu președintele Klaus Iohannis, care s-a oferit să gireze un acord între sindicate şi guvern. Invitatul nostru este profesorul Ciprian Mihali, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12946280-greva-profesorilor-ciprian-mihali-fara-o-investitie-majora-in-educatie-ne-prabusim-ca-societate.mp3" length="19128020" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12946280</guid>
    <pubDate>Tue, 30 May 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12946280/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12946280/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12946280/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12946280/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1590</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>171</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Turcia după alegeri. Încă 5 ani cu Erdogan</itunes:title>
    <title>Turcia după alegeri. Încă 5 ani cu Erdogan</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Recep Tayyip Erdoğan a fost ales președinte alt Turciei la scrutinul de duminică. Liderul care conduce Turcia de 20 de ani va fi la putere pentru încă un mandat de preşedinte - al treilea. Cum a rezistat atît de mult la vîrful puterii?  Ce înseamnă pentru Turcia și pentru regiune încă cinci ani cu Erdoğan la putere? L-am întrebat pe analistul politic Dragoș Mateescu, de la Institutul Diplomatic Român.    O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cult...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Recep Tayyip Erdoğan a fost ales președinte alt Turciei la scrutinul de duminică. Liderul care conduce Turcia de 20 de ani va fi la putere pentru încă un mandat de preşedinte - al treilea. Cum a rezistat atît de mult la vîrful puterii?  Ce înseamnă pentru Turcia și pentru regiune încă cinci ani cu Erdoğan la putere? L-am întrebat pe analistul politic Dragoș Mateescu, de la Institutul Diplomatic Român.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Recep Tayyip Erdoğan a fost ales președinte alt Turciei la scrutinul de duminică. Liderul care conduce Turcia de 20 de ani va fi la putere pentru încă un mandat de preşedinte - al treilea. Cum a rezistat atît de mult la vîrful puterii?  Ce înseamnă pentru Turcia și pentru regiune încă cinci ani cu Erdoğan la putere? L-am întrebat pe analistul politic Dragoș Mateescu, de la Institutul Diplomatic Român.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12939272-turcia-dupa-alegeri-inca-5-ani-cu-erdogan.mp3" length="19376171" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12939272</guid>
    <pubDate>Mon, 29 May 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12939272/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12939272/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12939272/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12939272/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1610</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>170</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Călin Andrei Mihăilescu: „Să fii prieten cu un text literar nu e un lucru ușor”</itunes:title>
    <title>Călin Andrei Mihăilescu: „Să fii prieten cu un text literar nu e un lucru ușor”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Călin-Andrei Mihăilescu a emigrat în anii ’80 în Canada, unde a predat literatură comparată, teorie critică şi studii hispanice. A publicat eseuri academice, dar și beletristică, poezie și proză scurtă, cea mai recentă carte a sa fiind „Deunamor”, apărută la Editura Muzeului Literaturii Române din București. Am vorbit despre prietenie – tema cărții sale, dar și tema unui curs pe care îl ține la Facultatea de Litere a Universității din București –, despre împrietenirea cu un text literar, desp...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Călin-Andrei Mihăilescu a emigrat în anii ’80 în Canada, unde a predat literatură comparată, teorie critică şi studii hispanice. A publicat eseuri academice, dar și beletristică, poezie și proză scurtă, cea mai recentă carte a sa fiind „Deunamor”, apărută la Editura Muzeului Literaturii Române din București. Am vorbit despre prietenie – tema cărții sale, dar și tema unui curs pe care îl ține la Facultatea de Litere a Universității din București –, despre împrietenirea cu un text literar, despre spațiul public de azi și despre amestecul de genuri literare pe care îl practică în scrierile sale.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Călin-Andrei Mihăilescu a emigrat în anii ’80 în Canada, unde a predat literatură comparată, teorie critică şi studii hispanice. A publicat eseuri academice, dar și beletristică, poezie și proză scurtă, cea mai recentă carte a sa fiind „Deunamor”, apărută la Editura Muzeului Literaturii Române din București. Am vorbit despre prietenie – tema cărții sale, dar și tema unui curs pe care îl ține la Facultatea de Litere a Universității din București –, despre împrietenirea cu un text literar, despre spațiul public de azi și despre amestecul de genuri literare pe care îl practică în scrierile sale.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12920194-calin-andrei-mihailescu-sa-fii-prieten-cu-un-text-literar-nu-e-un-lucru-u-or.mp3" length="21893101" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12920194</guid>
    <pubDate>Fri, 26 May 2023 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12920194/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12920194/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12920194/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12920194/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1820</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>169</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Republica Moldova și perspectivele ei europene</itunes:title>
    <title>Republica Moldova și perspectivele ei europene</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Republica Moldova va găzdui săptămîna viitoare summitul Comunității Politice Europene. Zeci de președinți și șefi de guverne vor veni în localitatea Bulboaca, la a doua ediție a acestei întîlniri, care are ca scop întărirea legăturilor între țările Uniunii Europene și cele din vecinătate. La inițiativa președintei Maia Sandu, duminică a avut loc la Chișinău Adunarea „Moldova Europeană”, la care au participat peste 70.000 de oameni. Care sînt mizele acestor întîlniri? Ce urmează în parcursul s...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Republica Moldova va găzdui săptămîna viitoare summitul Comunității Politice Europene. Zeci de președinți și șefi de guverne vor veni în localitatea Bulboaca, la a doua ediție a acestei întîlniri, care are ca scop întărirea legăturilor între țările Uniunii Europene și cele din vecinătate. La inițiativa președintei Maia Sandu, duminică a avut loc la Chișinău Adunarea „Moldova Europeană”, la care au participat peste 70.000 de oameni. Care sînt mizele acestor întîlniri? Ce urmează în parcursul spre obținerea aderării Republicii Moldova la UE? Ce face UE pentru Republica Moldova? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Republica Moldova va găzdui săptămîna viitoare summitul Comunității Politice Europene. Zeci de președinți și șefi de guverne vor veni în localitatea Bulboaca, la a doua ediție a acestei întîlniri, care are ca scop întărirea legăturilor între țările Uniunii Europene și cele din vecinătate. La inițiativa președintei Maia Sandu, duminică a avut loc la Chișinău Adunarea „Moldova Europeană”, la care au participat peste 70.000 de oameni. Care sînt mizele acestor întîlniri? Ce urmează în parcursul spre obținerea aderării Republicii Moldova la UE? Ce face UE pentru Republica Moldova? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12919717-republica-moldova-i-perspectivele-ei-europene.mp3" length="20248124" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12919717</guid>
    <pubDate>Thu, 25 May 2023 18:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12919717/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12919717/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12919717/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12919717/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1682</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>168</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Greva profesorilor. Nu e vorba doar despre salarii</itunes:title>
    <title>Greva profesorilor. Nu e vorba doar despre salarii</title>
    <itunes:summary><![CDATA[E a treia zi de grevă generală în educație. Sindicatele din învățămînt încă nu au primit din partea Guvernului nici o propunere care să le mulțumească. Liderii celor trei sindicate i-au chemat azi din nou la discuții pe reprezentanții guvernului. La Iași cîteva mii de profesori au ieșit la proteste. Iar mîine ar putea avea loc un marș de protest în capitală. Invitatele noastre sînt profesoara de română Nicoleta Munteanu de la Colegiul Național din Iași, profesor MERITO, şi Medeea Țîrlea, vice...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>E a treia zi de grevă generală în educație. Sindicatele din învățămînt încă nu au primit din partea Guvernului nici o propunere care să le mulțumească. Liderii celor trei sindicate i-au chemat azi din nou la discuții pe reprezentanții guvernului. La Iași cîteva mii de profesori au ieșit la proteste. Iar mîine ar putea avea loc un marș de protest în capitală. Invitatele noastre sînt profesoara de română Nicoleta Munteanu de la Colegiul Național din Iași, profesor MERITO, şi Medeea Țîrlea, vicepreședinta Asociației Elevilor din București și Ilfov, elevă la Liceul „Jean Monnet” din capitală.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>E a treia zi de grevă generală în educație. Sindicatele din învățămînt încă nu au primit din partea Guvernului nici o propunere care să le mulțumească. Liderii celor trei sindicate i-au chemat azi din nou la discuții pe reprezentanții guvernului. La Iași cîteva mii de profesori au ieșit la proteste. Iar mîine ar putea avea loc un marș de protest în capitală. Invitatele noastre sînt profesoara de română Nicoleta Munteanu de la Colegiul Național din Iași, profesor MERITO, şi Medeea Țîrlea, vicepreședinta Asociației Elevilor din București și Ilfov, elevă la Liceul „Jean Monnet” din capitală.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12910953-greva-profesorilor-nu-e-vorba-doar-despre-salarii.mp3" length="18656148" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12910953</guid>
    <pubDate>Wed, 24 May 2023 18:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12910953/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12910953/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12910953/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12910953/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1550</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>167</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>România e obligată de CEDO să recunoască și să protejeze familiile formate din persoane de același sex</itunes:title>
    <title>România e obligată de CEDO să recunoască și să protejeze familiile formate din persoane de același sex</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis azi că România a încălcat dreptul la respectarea vieţii private şi de familie. 21 de cupluri formate din persoane de același sex au dat în judecată statul român la CEDO pentru că nu le recunoaște dreptul de a forma o familie.  „Atitudinile negative din partea majorității heterosexuale nu pot să primeze în fața interesului reclamanților de a-și vedea relațiile recunoscute”, se arată în decizia instanței europene. România este una din ultimele țări ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis azi că România a încălcat dreptul la respectarea vieţii private şi de familie. 21 de cupluri formate din persoane de același sex au dat în judecată statul român la CEDO pentru că nu le recunoaște dreptul de a forma o familie. <br/>„Atitudinile negative din partea majorității heterosexuale nu pot să primeze în fața interesului reclamanților de a-și vedea relațiile recunoscute”, se arată în decizia instanței europene. România este una din ultimele țări din UE care nu recunosc parteneriatele civile sau căsătoriile între persoane de același sex.<br/>Decizia CEDO obligă statul român să asigure recunoaștere și protecție adecvată relațiilor dintre persoane de același sex. <br/>Invitații noștri sînt Florin Buhuceanu, care, împreună cu Victor Ciobotaru și cu alte 20 de cupluri a dat în judecată statul român la CEDO, și jurista Bianca Oprea, de la asociația ACCEPT.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis azi că România a încălcat dreptul la respectarea vieţii private şi de familie. 21 de cupluri formate din persoane de același sex au dat în judecată statul român la CEDO pentru că nu le recunoaște dreptul de a forma o familie. <br/>„Atitudinile negative din partea majorității heterosexuale nu pot să primeze în fața interesului reclamanților de a-și vedea relațiile recunoscute”, se arată în decizia instanței europene. România este una din ultimele țări din UE care nu recunosc parteneriatele civile sau căsătoriile între persoane de același sex.<br/>Decizia CEDO obligă statul român să asigure recunoaștere și protecție adecvată relațiilor dintre persoane de același sex. <br/>Invitații noștri sînt Florin Buhuceanu, care, împreună cu Victor Ciobotaru și cu alte 20 de cupluri a dat în judecată statul român la CEDO, și jurista Bianca Oprea, de la asociația ACCEPT.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12903740-romania-e-obligata-de-cedo-sa-recunoasca-i-sa-protejeze-familiile-formate-din-persoane-de-acela-i-sex.mp3" length="20344598" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12903740</guid>
    <pubDate>Tue, 23 May 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12903740/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12903740/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12903740/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12903740/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1691</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>166</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Greva profesorilor. De ce trebuie să investim în oameni </itunes:title>
    <title>Greva profesorilor. De ce trebuie să investim în oameni </title>
    <itunes:summary><![CDATA[De azi e grevă generală în școli. Sindicatele din educație cer, între altele, ca un profesor debutant să aibă un salariu de 4000 de lei, iar un profesor la final de carieră 7000 de lei. De asemenea, sindicatele cer investiţii în baza materială şi în infrastructura şcolară. Am discutat despre motivele care au dus la grevă generală şi despre importanţa investiţiilor în sistemul de educaţie cu Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane la Liceul „Dimitrie Cuclin” din Galați şi Costi Rogozanu...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>De azi e grevă generală în școli. Sindicatele din educație cer, între altele, ca un profesor debutant să aibă un salariu de 4000 de lei, iar un profesor la final de carieră 7000 de lei. De asemenea, sindicatele cer investiţii în baza materială şi în infrastructura şcolară. Am discutat despre motivele care au dus la grevă generală şi despre importanţa investiţiilor în sistemul de educaţie cu Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane la Liceul „Dimitrie Cuclin” din Galați şi Costi Rogozanu, profesor de română la Ciorăști, jud. Vrancea.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>De azi e grevă generală în școli. Sindicatele din educație cer, între altele, ca un profesor debutant să aibă un salariu de 4000 de lei, iar un profesor la final de carieră 7000 de lei. De asemenea, sindicatele cer investiţii în baza materială şi în infrastructura şcolară. Am discutat despre motivele care au dus la grevă generală şi despre importanţa investiţiilor în sistemul de educaţie cu Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane la Liceul „Dimitrie Cuclin” din Galați şi Costi Rogozanu, profesor de română la Ciorăști, jud. Vrancea.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12896302-greva-profesorilor-de-ce-trebuie-sa-investim-in-oameni.mp3" length="19730106" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12896302</guid>
    <pubDate>Mon, 22 May 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12896302/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12896302/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12896302/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12896302/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1640</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>165</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Narine Abgarian: „Poveștile locuitorilor din micul meu oraș natal m-au făcut să fiu cine sînt”</itunes:title>
    <title>Narine Abgarian: „Poveștile locuitorilor din micul meu oraș natal m-au făcut să fiu cine sînt”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Narine Abgarian construiește în romanul „Simon” poveștile unor femei dintr-un mic oraș armean, Berd, și povestea unei întregi comunități, cu obiceiurile, cu dramele și tragediile ei, cu relațiile de familie și întîmplările trecutului, uneori plin de tenebre. Împletind registrul grav cu cel comic, scriitoarea armeană pune în scenă o întreagă lume și exploatează imensul potențial narativ al unei mici comunități. Am vorbit cu Narine Abgarian despre noul său roman, „Simon”, apărut în limba română...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Narine Abgarian construiește în romanul „Simon” poveștile unor femei dintr-un mic oraș armean, Berd, și povestea unei întregi comunități, cu obiceiurile, cu dramele și tragediile ei, cu relațiile de familie și întîmplările trecutului, uneori plin de tenebre. Împletind registrul grav cu cel comic, scriitoarea armeană pune în scenă o întreagă lume și exploatează imensul potențial narativ al unei mici comunități. Am vorbit cu Narine Abgarian despre noul său roman, „Simon”, apărut în limba română în traducerea Luanei Schidu, la Humanitas Fiction.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Narine Abgarian construiește în romanul „Simon” poveștile unor femei dintr-un mic oraș armean, Berd, și povestea unei întregi comunități, cu obiceiurile, cu dramele și tragediile ei, cu relațiile de familie și întîmplările trecutului, uneori plin de tenebre. Împletind registrul grav cu cel comic, scriitoarea armeană pune în scenă o întreagă lume și exploatează imensul potențial narativ al unei mici comunități. Am vorbit cu Narine Abgarian despre noul său roman, „Simon”, apărut în limba română în traducerea Luanei Schidu, la Humanitas Fiction.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12880502-narine-abgarian-pove-tile-locuitorilor-din-micul-meu-ora-natal-m-au-facut-sa-fiu-cine-sint.mp3" length="21031893" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12880502</guid>
    <pubDate>Fri, 19 May 2023 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12880502/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12880502/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12880502/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12880502/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1748</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>164</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Valentin Naumescu: „Vremea compromisului încă nu a venit pentru războiul din Ucraina”</itunes:title>
    <title>Valentin Naumescu: „Vremea compromisului încă nu a venit pentru războiul din Ucraina”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Oficialii ucraineni susțin că fac progrese constante în Bahmut, locul celor mai dure bătălii în această perioadă. Rusia a atacat din nou Kievul și alte zone din Ucraina cu rachete și drone. Președintele Volodimir Zelenski a fost într-un nou turneu în Germania, Franța și Marea Britanie. Prim-ministrul britanic Rishi Sunak i-a promis sute de rachete de apărare antiaeriană și drone de atac cu rază lungă de acțiune. Cum ar trebui să înţelegem ştirile de pe front? Sînt eficiente sistemele de apăra...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Oficialii ucraineni susțin că fac progrese constante în Bahmut, locul celor mai dure bătălii în această perioadă. Rusia a atacat din nou Kievul și alte zone din Ucraina cu rachete și drone. Președintele Volodimir Zelenski a fost într-un nou turneu în Germania, Franța și Marea Britanie. Prim-ministrul britanic Rishi Sunak i-a promis sute de rachete de apărare antiaeriană și drone de atac cu rază lungă de acțiune. Cum ar trebui să înţelegem ştirile de pe front? Sînt eficiente sistemele de apărare trimise de Occident în Ucraina? Ar putea o nouă contraofensivă ucraineană să schimbe situația pe front, în așa fel încît să se întrevadă posibilitatea unor negocieri de pace și finalul acestui război? Ce rol joacă China în acest război? L-am întrebat pe Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Oficialii ucraineni susțin că fac progrese constante în Bahmut, locul celor mai dure bătălii în această perioadă. Rusia a atacat din nou Kievul și alte zone din Ucraina cu rachete și drone. Președintele Volodimir Zelenski a fost într-un nou turneu în Germania, Franța și Marea Britanie. Prim-ministrul britanic Rishi Sunak i-a promis sute de rachete de apărare antiaeriană și drone de atac cu rază lungă de acțiune. Cum ar trebui să înţelegem ştirile de pe front? Sînt eficiente sistemele de apărare trimise de Occident în Ucraina? Ar putea o nouă contraofensivă ucraineană să schimbe situația pe front, în așa fel încît să se întrevadă posibilitatea unor negocieri de pace și finalul acestui război? Ce rol joacă China în acest război? L-am întrebat pe Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12874507-valentin-naumescu-vremea-compromisului-inca-nu-a-venit-pentru-razboiul-din-ucraina.mp3" length="21316319" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12874507</guid>
    <pubDate>Thu, 18 May 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12874507/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12874507/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12874507/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12874507/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1772</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>163</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cum citim presa - cursul scurt</itunes:title>
    <title>Cum citim presa - cursul scurt</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cum identifici o știre falsă? Cum îți exersezi gîndirea critică? Ce este „deep fake”? Cum citim știrile? Am întrebat-o pe Cristina Lupu, Directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, fondatorul primului program național de educație media din țară.    O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  ]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cum identifici o știre falsă? Cum îți exersezi gîndirea critică? Ce este „deep fake”? Cum citim știrile? Am întrebat-o pe Cristina Lupu, Directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, fondatorul primului program național de educație media din țară.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cum identifici o știre falsă? Cum îți exersezi gîndirea critică? Ce este „deep fake”? Cum citim știrile? Am întrebat-o pe Cristina Lupu, Directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, fondatorul primului program național de educație media din țară.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12867883-cum-citim-presa-cursul-scurt.mp3" length="20907759" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12867883</guid>
    <pubDate>Wed, 17 May 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12867883/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12867883/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12867883/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12867883/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1738</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>162</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce este sănătatea psihică?</itunes:title>
    <title>Ce este sănătatea psihică?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[S-a vorbit mult în spațiul public în ultima vreme despre suferința psihică și despre amploarea ei. S-a creat multă emoție colectivă în urma mediatizării unor situații dramatice sau chiar tragice. Astăzi vă propunem o discuție despre sănătatea psihică, despre ce putem face să o păstrăm sau s-o recuperăm și despre igiena minții. Invitată: Zenobia Niculiță, psiholog și psihoterapeut.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin   Un produs Radio România Cultural   ]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>S-a vorbit mult în spațiul public în ultima vreme despre suferința psihică și despre amploarea ei. S-a creat multă emoție colectivă în urma mediatizării unor situații dramatice sau chiar tragice. Astăzi vă propunem o discuție despre sănătatea psihică, despre ce putem face să o păstrăm sau s-o recuperăm și despre igiena minții. Invitată: Zenobia Niculiță, psiholog și psihoterapeut.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>S-a vorbit mult în spațiul public în ultima vreme despre suferința psihică și despre amploarea ei. S-a creat multă emoție colectivă în urma mediatizării unor situații dramatice sau chiar tragice. Astăzi vă propunem o discuție despre sănătatea psihică, despre ce putem face să o păstrăm sau s-o recuperăm și despre igiena minții. Invitată: Zenobia Niculiță, psiholog și psihoterapeut.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12854135-ce-este-sanatatea-psihica.mp3" length="21686732" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12854135</guid>
    <pubDate>Tue, 16 May 2023 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12854135/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12854135/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12854135/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12854135/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1802</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>161</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce șanse are opoziția în Turcia?</itunes:title>
    <title>Ce șanse are opoziția în Turcia?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Turcia i-a trimis în turul al doilea al alegerilor prezidențiale pe actualul președinte, Recep Tayyip Erdoğan, și pe contracandidatul său, Kemal Kılıçdaroğlu. Care e starea democraţiei în Turcia? Cum a reușit Kemal Kılıçdaroğlu să-l pună în dificultate pe actualul președinte? Ce șanse are candidatul opoziției în turul al doilea al alegerilor, din 28 mai? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, cercetător al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Turcia i-a trimis în turul al doilea al alegerilor prezidențiale pe actualul președinte, Recep Tayyip Erdoğan, și pe contracandidatul său, Kemal Kılıçdaroğlu. Care e starea democraţiei în Turcia? Cum a reușit Kemal Kılıçdaroğlu să-l pună în dificultate pe actualul președinte? Ce șanse are candidatul opoziției în turul al doilea al alegerilor, din 28 mai? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, cercetător al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI).<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Turcia i-a trimis în turul al doilea al alegerilor prezidențiale pe actualul președinte, Recep Tayyip Erdoğan, și pe contracandidatul său, Kemal Kılıçdaroğlu. Care e starea democraţiei în Turcia? Cum a reușit Kemal Kılıçdaroğlu să-l pună în dificultate pe actualul președinte? Ce șanse are candidatul opoziției în turul al doilea al alegerilor, din 28 mai? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, cercetător al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI).<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12852456-ce-anse-are-opozi-ia-in-turcia.mp3" length="19752001" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12852456</guid>
    <pubDate>Mon, 15 May 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12852456/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12852456/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12852456/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12852456/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1642</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>160</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Veronica D. Niculescu: „«Quilt» e o carte care pune degetul pe tot felul de răni”</itunes:title>
    <title>Veronica D. Niculescu: „«Quilt» e o carte care pune degetul pe tot felul de răni”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Veronica D. Niculescu a publicat recent volumul de povestiri „Quilt”, la Editura Polirom. După cum sugerează titlul, cartea e o pătură narativă alcătuită din diverse petice, de culori și texturi diferite, cusute bine laolaltă, cu un fir în care se împletesc stilul inconfundabil al autoarei și temele ei. Regăsim aici pasiunea pentru detalii, pentru descrierile minuțioase ale unei păsări, ale unui animal, ale unei plante, împletirea vocilor, a discursurilor incompatibile, finețea cu care se spu...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Veronica D. Niculescu a publicat recent volumul de povestiri „Quilt”, la Editura Polirom. După cum sugerează titlul, cartea e o pătură narativă alcătuită din diverse petice, de culori și texturi diferite, cusute bine laolaltă, cu un fir în care se împletesc stilul inconfundabil al autoarei și temele ei. Regăsim aici pasiunea pentru detalii, pentru descrierile minuțioase ale unei păsări, ale unui animal, ale unei plante, împletirea vocilor, a discursurilor incompatibile, finețea cu care se spune fără să se spună lucruri teribile. E multă amărăciune în aceste povești, multă singurătate și tristețe, dar e și multă lumină și frumusețe. „Quilt” este şi o pledoarie pentru frumuseţea care poate salva lumea, frumuseţea aceea simplă, la îndemîna tuturor, frumuseţea florilor, a copacilor, a cerului, a luminii la apus, a păsărilor, a animalelor, a naturii care e vie chiar și-ntr-un oraș ca Bucureștiul. Am vorbit cu Veronica D. Niculescu despre noua ei carte.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Veronica D. Niculescu a publicat recent volumul de povestiri „Quilt”, la Editura Polirom. După cum sugerează titlul, cartea e o pătură narativă alcătuită din diverse petice, de culori și texturi diferite, cusute bine laolaltă, cu un fir în care se împletesc stilul inconfundabil al autoarei și temele ei. Regăsim aici pasiunea pentru detalii, pentru descrierile minuțioase ale unei păsări, ale unui animal, ale unei plante, împletirea vocilor, a discursurilor incompatibile, finețea cu care se spune fără să se spună lucruri teribile. E multă amărăciune în aceste povești, multă singurătate și tristețe, dar e și multă lumină și frumusețe. „Quilt” este şi o pledoarie pentru frumuseţea care poate salva lumea, frumuseţea aceea simplă, la îndemîna tuturor, frumuseţea florilor, a copacilor, a cerului, a luminii la apus, a păsărilor, a animalelor, a naturii care e vie chiar și-ntr-un oraș ca Bucureștiul. Am vorbit cu Veronica D. Niculescu despre noua ei carte.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12837628-veronica-d-niculescu-quilt-e-o-carte-care-pune-degetul-pe-tot-felul-de-rani.mp3" length="20192524" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12837628</guid>
    <pubDate>Fri, 12 May 2023 20:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12837628/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12837628/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12837628/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12837628/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1678</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>159</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Federațiile sindicale din învățămînt se pregătesc de grevă. Care sînt nemulțumirile profesorilor? </itunes:title>
    <title>Federațiile sindicale din învățămînt se pregătesc de grevă. Care sînt nemulțumirile profesorilor? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Federațiile sindicale din învățămînt au anunțat că vor organiza grevă generală în 22 mai dacă nu le sînt respectate revendicările, legate în principal de salarizare, formulate la protestul de miercuri. Tot miercuri a fost adoptat proiectul Legilor Educației de plenul Camerei Deputaților.  Salariile mici din educație sînt considerate de sindicate cauza principală a deficitului de resursă umană calificată. E singura cauză aceasta? Era nevoie de o nouă reformă în educație, după atîtea reforme pr...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Federațiile sindicale din învățămînt au anunțat că vor organiza grevă generală în 22 mai dacă nu le sînt respectate revendicările, legate în principal de salarizare, formulate la protestul de miercuri. Tot miercuri a fost adoptat proiectul Legilor Educației de plenul Camerei Deputaților. <br/>Salariile mici din educație sînt considerate de sindicate cauza principală a deficitului de resursă umană calificată. E singura cauză aceasta? Era nevoie de o nouă reformă în educație, după atîtea reforme prin care a trecut acest sistem în ultimii 30 de ani? Am întrebat-o pe Luminița Corneanu, critic literar și profesoară suplinitoare de franceză la o școală din București.  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Federațiile sindicale din învățămînt au anunțat că vor organiza grevă generală în 22 mai dacă nu le sînt respectate revendicările, legate în principal de salarizare, formulate la protestul de miercuri. Tot miercuri a fost adoptat proiectul Legilor Educației de plenul Camerei Deputaților. <br/>Salariile mici din educație sînt considerate de sindicate cauza principală a deficitului de resursă umană calificată. E singura cauză aceasta? Era nevoie de o nouă reformă în educație, după atîtea reforme prin care a trecut acest sistem în ultimii 30 de ani? Am întrebat-o pe Luminița Corneanu, critic literar și profesoară suplinitoare de franceză la o școală din București.  <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12830684-federa-iile-sindicale-din-inva-amint-se-pregatesc-de-greva-care-sint-nemul-umirile-profesorilor.mp3" length="19590069" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12830684</guid>
    <pubDate>Thu, 11 May 2023 20:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12830684/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12830684/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12830684/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12830684/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1628</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>158</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>După cele două atentate, mii de oameni protestează sub sloganul „Serbia împotriva violenței”</itunes:title>
    <title>După cele două atentate, mii de oameni protestează sub sloganul „Serbia împotriva violenței”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ce se întîmplă în Serbia cu armele care au rămas acolo după războaiele din anii ʼ90? În urmă cu cîteva zile au avut loc în Serbia două atacuri armate în urma cărora au murit 17 oameni. Autorii masacrelor sînt un adolescent de 13 ani și un tînăr de 21 de ani. Președintele Aleksandar Vučić a promis că va dezarma țara. Guvernul Serbiei a stabilit că toţi cei care deţin arme de foc fără licenţă trebuie să le predea autorităților, în decurs de o lună, fără consecinţe penale. Zilele trecute mii de ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ce se întîmplă în Serbia cu armele care au rămas acolo după războaiele din anii ʼ90? În urmă cu cîteva zile au avut loc în Serbia două atacuri armate în urma cărora au murit 17 oameni. Autorii masacrelor sînt un adolescent de 13 ani și un tînăr de 21 de ani. Președintele Aleksandar Vučić a promis că va dezarma țara. Guvernul Serbiei a stabilit că toţi cei care deţin arme de foc fără licenţă trebuie să le predea autorităților, în decurs de o lună, fără consecinţe penale. Zilele trecute mii de oameni au protestat la Belgrad sub sloganul „Serbia împotriva violenței” și au cerut demisiile unor lideri politici. Se știe cîte arme și ce fel de arme au rămas în Serbia după războaiele din anii ʼ90? Poate fi dezarmată ţara, așa cum a promis președintele Vučić? Își dorește Serbia cu adevărat să fie parte a Uniunii Europene? Dar UE cum se poziţionează faţă de Serbia de azi? L-am întrebat pe Dragoș Ioniță, specialist în Balcanii de Vest, cercetător în cadrul Centrului de Studii Europene din cadrul SNSPA.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ce se întîmplă în Serbia cu armele care au rămas acolo după războaiele din anii ʼ90? În urmă cu cîteva zile au avut loc în Serbia două atacuri armate în urma cărora au murit 17 oameni. Autorii masacrelor sînt un adolescent de 13 ani și un tînăr de 21 de ani. Președintele Aleksandar Vučić a promis că va dezarma țara. Guvernul Serbiei a stabilit că toţi cei care deţin arme de foc fără licenţă trebuie să le predea autorităților, în decurs de o lună, fără consecinţe penale. Zilele trecute mii de oameni au protestat la Belgrad sub sloganul „Serbia împotriva violenței” și au cerut demisiile unor lideri politici. Se știe cîte arme și ce fel de arme au rămas în Serbia după războaiele din anii ʼ90? Poate fi dezarmată ţara, așa cum a promis președintele Vučić? Își dorește Serbia cu adevărat să fie parte a Uniunii Europene? Dar UE cum se poziţionează faţă de Serbia de azi? L-am întrebat pe Dragoș Ioniță, specialist în Balcanii de Vest, cercetător în cadrul Centrului de Studii Europene din cadrul SNSPA.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12822862-dupa-cele-doua-atentate-mii-de-oameni-protesteaza-sub-sloganul-serbia-impotriva-violen-ei.mp3" length="20756164" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12822862</guid>
    <pubDate>Wed, 10 May 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12822862/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12822862/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12822862/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12822862/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1725</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>157</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Despre Europa și omul cu mai multe identități</itunes:title>
    <title>Despre Europa și omul cu mai multe identități</title>
    <itunes:summary><![CDATA[9 mai, Ziua Europei, marchează un moment fondator: „Declaraţia Schuman”. Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe la acea vreme, propunea, în 9 mai 1950, o formă de organizare politică prin care să se anuleze definitiv posibilitatea izbucnirii unui nou război între statele europene. Ce sărbătorim azi la 9 mai, în contextul războiului de la graniţele Uniunii Europene, al ameninţării la adresa democraţiei pe care o reprezintă partidele naţionaliste şi cu discurs extremist şi în p...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>9 mai, Ziua Europei, marchează un moment fondator: „Declaraţia Schuman”. Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe la acea vreme, propunea, în 9 mai 1950, o formă de organizare politică prin care să se anuleze definitiv posibilitatea izbucnirii unui nou război între statele europene. Ce sărbătorim azi la 9 mai, în contextul războiului de la graniţele Uniunii Europene, al ameninţării la adresa democraţiei pe care o reprezintă partidele naţionaliste şi cu discurs extremist şi în perspectiva alegerilor de anul viitor? Am întrebat-o pe Luciana Ghica, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>9 mai, Ziua Europei, marchează un moment fondator: „Declaraţia Schuman”. Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe la acea vreme, propunea, în 9 mai 1950, o formă de organizare politică prin care să se anuleze definitiv posibilitatea izbucnirii unui nou război între statele europene. Ce sărbătorim azi la 9 mai, în contextul războiului de la graniţele Uniunii Europene, al ameninţării la adresa democraţiei pe care o reprezintă partidele naţionaliste şi cu discurs extremist şi în perspectiva alegerilor de anul viitor? Am întrebat-o pe Luciana Ghica, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12815462-despre-europa-i-omul-cu-mai-multe-identita-i.mp3" length="20277088" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12815462</guid>
    <pubDate>Tue, 09 May 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12815462/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12815462/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12815462/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12815462/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1685</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>156</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Mic tratat despre manipulare (și cum ne ferim de ea) </itunes:title>
    <title>Mic tratat despre manipulare (și cum ne ferim de ea) </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Dezinformarea a căpătat în lumea de azi proporții de fenomen. Am văzut efectele sale în pandemie, le vedem acum, în timpul războiului de la granița Uniunii Europene. Cît de vulnerabilă este democrația în fața dezinformării și manipulării? L-am întrebat pe Bob Kartous, publicist ceh, membru al organizației civice Czech Elves, care combate dezinformarea în spațiul online ceh.    O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin   Un produs Radio România Cultural     ]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Dezinformarea a căpătat în lumea de azi proporții de fenomen. Am văzut efectele sale în pandemie, le vedem acum, în timpul războiului de la granița Uniunii Europene. Cît de vulnerabilă este democrația în fața dezinformării și manipulării? L-am întrebat pe Bob Kartous, publicist ceh, membru al organizației civice Czech Elves, care combate dezinformarea în spațiul online ceh.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b><br/><br/></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Dezinformarea a căpătat în lumea de azi proporții de fenomen. Am văzut efectele sale în pandemie, le vedem acum, în timpul războiului de la granița Uniunii Europene. Cît de vulnerabilă este democrația în fața dezinformării și manipulării? L-am întrebat pe Bob Kartous, publicist ceh, membru al organizației civice Czech Elves, care combate dezinformarea în spațiul online ceh.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b><br/><br/></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12808000-mic-tratat-despre-manipulare-i-cum-ne-ferim-de-ea.mp3" length="19261650" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12808000</guid>
    <pubDate>Mon, 08 May 2023 20:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12808000/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12808000/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12808000/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12808000/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1600</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>155</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Bogdan-Alexandru Stănescu: „Romanul «Abraxas» urmează o structură a tragediei antice”</itunes:title>
    <title>Bogdan-Alexandru Stănescu: „Romanul «Abraxas» urmează o structură a tragediei antice”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Bogdan-Alexandru Stănescu este cîștigătorul Premiului Național de Proză „Ziarul de Iași”, cu romanul „Abraxas”, apărut la Editura Polirom. L-am invitat pe autor să vorbim despre romanul cu care a cîștigat această distincție, despre instituția premiului literar în România și despre noutățile pe care le pregătește în colecția de literatură universală ANANSI pe care o coordonează la Editura Pandora M.   O emisiune de Adela Greceanu   Un produs Radio România Cultural   ]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Bogdan-Alexandru Stănescu este cîștigătorul Premiului Național de Proză „Ziarul de Iași”, cu romanul „Abraxas”, apărut la Editura Polirom. L-am invitat pe autor să vorbim despre romanul cu care a cîștigat această distincție, despre instituția premiului literar în România și despre noutățile pe care le pregătește în colecția de literatură universală ANANSI pe care o coordonează la Editura Pandora M. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Bogdan-Alexandru Stănescu este cîștigătorul Premiului Național de Proză „Ziarul de Iași”, cu romanul „Abraxas”, apărut la Editura Polirom. L-am invitat pe autor să vorbim despre romanul cu care a cîștigat această distincție, despre instituția premiului literar în România și despre noutățile pe care le pregătește în colecția de literatură universală ANANSI pe care o coordonează la Editura Pandora M. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12791769-bogdan-alexandru-stanescu-romanul-abraxas-urmeaza-o-structura-a-tragediei-antice.mp3" length="20170275" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12791769</guid>
    <pubDate>Fri, 05 May 2023 22:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12791769/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12791769/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12791769/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12791769/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1676</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>154</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Centura Verde a capitalei - un proiect de generații</itunes:title>
    <title>Centura Verde a capitalei - un proiect de generații</title>
    <itunes:summary><![CDATA[România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul poluat din București. Capitala are aproximativ 7-9 mp. de spațiu verde pentru fiecare locuitor, deși conform legii ar trebui să aibă 26mp. Pădurile din jurul Bucureștiului ar putea fi un scut de protecție împotriva poluării. Doar că sînt tot mai puține, Codul Silvic consideră județul Ilfov „zonă cu deficit de vegetație forestieră”. Despre rolul pădurilor periurbane și importanța lor în reducerea poluării urbane vo...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul poluat din București. Capitala are aproximativ 7-9 mp. de spațiu verde pentru fiecare locuitor, deși conform legii ar trebui să aibă 26mp. Pădurile din jurul Bucureștiului ar putea fi un scut de protecție împotriva poluării. Doar că sînt tot mai puține, Codul Silvic consideră județul Ilfov „zonă cu deficit de vegetație forestieră”. Despre rolul pădurilor periurbane și importanța lor în reducerea poluării urbane vorbim cu Alex Găvan şi Florin Stoican, de la platforma civică „Împreună Pentru Centura Verde”, care a lansat un apel la autorităţi pentru crearea Centurii Verzi Bucureşti-Ilfov.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul poluat din București. Capitala are aproximativ 7-9 mp. de spațiu verde pentru fiecare locuitor, deși conform legii ar trebui să aibă 26mp. Pădurile din jurul Bucureștiului ar putea fi un scut de protecție împotriva poluării. Doar că sînt tot mai puține, Codul Silvic consideră județul Ilfov „zonă cu deficit de vegetație forestieră”. Despre rolul pădurilor periurbane și importanța lor în reducerea poluării urbane vorbim cu Alex Găvan şi Florin Stoican, de la platforma civică „Împreună Pentru Centura Verde”, care a lansat un apel la autorităţi pentru crearea Centurii Verzi Bucureşti-Ilfov.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12784244-centura-verde-a-capitalei-un-proiect-de-genera-ii.mp3" length="18552392" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12784244</guid>
    <pubDate>Thu, 04 May 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12784244/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12784244/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12784244/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12784244/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1542</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>153</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Libertate (e mai bună decît toate?)</itunes:title>
    <title>Libertate (e mai bună decît toate?)</title>
    <itunes:summary><![CDATA[3 mai e Ziua Internaţională a Libertăţii Presei. Care e starea presei din România? Care sînt pericolele care îi amenință libertatea? Ce rol joacă televiziunile de ştiri în peisajul mediatic de la noi? I-am întrebat pe Ioana Avădani, de la Centrul pentru Jurnalism Independent, și Ionuţ Codreanu, de la ActiveWatch.    O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  ]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>3 mai e Ziua Internaţională a Libertăţii Presei. Care e starea presei din România? Care sînt pericolele care îi amenință libertatea? Ce rol joacă televiziunile de ştiri în peisajul mediatic de la noi? I-am întrebat pe Ioana Avădani, de la Centrul pentru Jurnalism Independent, și Ionuţ Codreanu, de la ActiveWatch.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>3 mai e Ziua Internaţională a Libertăţii Presei. Care e starea presei din România? Care sînt pericolele care îi amenință libertatea? Ce rol joacă televiziunile de ştiri în peisajul mediatic de la noi? I-am întrebat pe Ioana Avădani, de la Centrul pentru Jurnalism Independent, și Ionuţ Codreanu, de la ActiveWatch.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12778787-libertate-e-mai-buna-decit-toate.mp3" length="20225659" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12778787</guid>
    <pubDate>Wed, 03 May 2023 22:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12778787/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12778787/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12778787/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12778787/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1681</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>152</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Republica Moldova caută soluții pentru a sancționa tentativele de subminare a suveranității statului</itunes:title>
    <title>Republica Moldova caută soluții pentru a sancționa tentativele de subminare a suveranității statului</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Persoanele care destabilizează sau subminează suveranitatea și independența Republicii Moldova vor putea fi sancționate de Uniunea Europeană. Cadrul de măsuri restrictive a fost adoptat la nivelul Consiliului Uniunii Europene la solicitarea Republicii Moldova. Sancțiunile presupun înghețarea activelor și interdicția de călătorie în UE pentru persoanele vizate. Vor putea aceste măsuri să protejeze mai bine Republica Moldova? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Persoanele care destabilizează sau subminează suveranitatea și independența Republicii Moldova vor putea fi sancționate de Uniunea Europeană. Cadrul de măsuri restrictive a fost adoptat la nivelul Consiliului Uniunii Europene la solicitarea Republicii Moldova. Sancțiunile presupun înghețarea activelor și interdicția de călătorie în UE pentru persoanele vizate. Vor putea aceste măsuri să protejeze mai bine Republica Moldova? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Persoanele care destabilizează sau subminează suveranitatea și independența Republicii Moldova vor putea fi sancționate de Uniunea Europeană. Cadrul de măsuri restrictive a fost adoptat la nivelul Consiliului Uniunii Europene la solicitarea Republicii Moldova. Sancțiunile presupun înghețarea activelor și interdicția de călătorie în UE pentru persoanele vizate. Vor putea aceste măsuri să protejeze mai bine Republica Moldova? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12769417-republica-moldova-cauta-solu-ii-pentru-a-sanc-iona-tentativele-de-subminare-a-suveranita-ii-statului.mp3" length="21487504" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12769417</guid>
    <pubDate>Tue, 02 May 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12769417/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12769417/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12769417/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12769417/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1786</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>151</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Muncă &amp; drepturi: un echilibru fragil </itunes:title>
    <title>Muncă &amp; drepturi: un echilibru fragil </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cum s-au schimbat raporturile oamenilor cu munca de-a lungul vremii? Ce mai înseamnă munca pentru lumea noastră? Ce s-a cîștigat, ce s-a pierdut odată cu posibilitatea de a lucra de acasă? Am întrebat-o pe Anda Zahiu, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.    O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  ]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cum s-au schimbat raporturile oamenilor cu munca de-a lungul vremii? Ce mai înseamnă munca pentru lumea noastră? Ce s-a cîștigat, ce s-a pierdut odată cu posibilitatea de a lucra de acasă? Am întrebat-o pe Anda Zahiu, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.  <br/><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cum s-au schimbat raporturile oamenilor cu munca de-a lungul vremii? Ce mai înseamnă munca pentru lumea noastră? Ce s-a cîștigat, ce s-a pierdut odată cu posibilitatea de a lucra de acasă? Am întrebat-o pe Anda Zahiu, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.  <br/><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12758256-munca-drepturi-un-echilibru-fragil.mp3" length="20208111" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12758256</guid>
    <pubDate>Mon, 01 May 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12758256/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12758256/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12758256/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12758256/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1680</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>150</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Critica literară tînără. Și neliniștită?</itunes:title>
    <title>Critica literară tînără. Și neliniștită?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Există deschidere în presa literară pentru cei mai tineri critici literari? Ce concepte din critica practicată în alte spații academice au adoptat aceștia? Cum se raportează la ce scriu poeții și prozatorii din aceeași generație cu ei? Se gîndesc la public atunci cînd scriu în presa culturală? L-am întrebat pe Victor Cobuz, de la „Observator cultural”, drd. al Facultății de Litere din cadrul Universității din București.  O emisiune de Adela Greceanu   Un produs Radio România Cultural &nb...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Există deschidere în presa literară pentru cei mai tineri critici literari? Ce concepte din critica practicată în alte spații academice au adoptat aceștia? Cum se raportează la ce scriu poeții și prozatorii din aceeași generație cu ei? Se gîndesc la public atunci cînd scriu în presa culturală? L-am întrebat pe Victor Cobuz, de la „Observator cultural”, drd. al Facultății de Litere din cadrul Universității din București.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Există deschidere în presa literară pentru cei mai tineri critici literari? Ce concepte din critica practicată în alte spații academice au adoptat aceștia? Cum se raportează la ce scriu poeții și prozatorii din aceeași generație cu ei? Se gîndesc la public atunci cînd scriu în presa culturală? L-am întrebat pe Victor Cobuz, de la „Observator cultural”, drd. al Facultății de Litere din cadrul Universității din București.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12741450-critica-literara-tinara-i-nelini-tita.mp3" length="21295236" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12741450</guid>
    <pubDate>Fri, 28 Apr 2023 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12741450/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12741450/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12741450/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12741450/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1770</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>149</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce poate şi ce nu poate să facă inteligenţa artificială?</itunes:title>
    <title>Ce poate şi ce nu poate să facă inteligenţa artificială?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ar putea înlocui inteligenţa artificială munca jurnaliştilor? Cît de îndreptăţite sînt temerile? Există riscul să crească în amploare fenomenul fake news din cauza apariției roboților care generează conținut? Cum facem să avem o societate educată, responsabilă, cu indivizi capabili să discearnă între surse credibile şi surse de fake news? I-am întrebat pe Teodor Tiţă, editorialist la „Dilema veche”, şi pe Radu Uszkai, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.  O emisiune de Adela Greceanu...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ar putea înlocui inteligenţa artificială munca jurnaliştilor? Cît de îndreptăţite sînt temerile? Există riscul să crească în amploare fenomenul <em>fake news</em> din cauza apariției roboților care generează conținut? Cum facem să avem o societate educată, responsabilă, cu indivizi capabili să discearnă între surse credibile şi surse de <em>fake news</em>? I-am întrebat pe Teodor Tiţă, editorialist la „Dilema veche”, şi pe Radu Uszkai, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ar putea înlocui inteligenţa artificială munca jurnaliştilor? Cît de îndreptăţite sînt temerile? Există riscul să crească în amploare fenomenul <em>fake news</em> din cauza apariției roboților care generează conținut? Cum facem să avem o societate educată, responsabilă, cu indivizi capabili să discearnă între surse credibile şi surse de <em>fake news</em>? I-am întrebat pe Teodor Tiţă, editorialist la „Dilema veche”, şi pe Radu Uszkai, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12736228-ce-poate-si-ce-nu-poate-sa-faca-inteligenta-artificiala.mp3" length="20524751" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12736228</guid>
    <pubDate>Thu, 27 Apr 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12736228/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12736228/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12736228/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12736228/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1706</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>148</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Chestiunea Schengen: Cînd eliminarea unei frontiere cheamă angajarea alteia</itunes:title>
    <title>Chestiunea Schengen: Cînd eliminarea unei frontiere cheamă angajarea alteia</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, face o vizită la București unde discută cu omologul său Lucian Bode despre traficul de migranți în Uniunea Europeană și protecția frontierelor externe ale Uniunii Europene. Gerhard Karner s-a opus aderării României la spațiul Schengen, anul trecut. Ministrul Karner a spus, miercuri, că nu poate avansa o dată clară pentru aderarea României la spaţiul Schengen şi că sistemul de protecție la frontiera externă a Uniunii Europene este nefuncțional....]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, face o vizită la București unde discută cu omologul său Lucian Bode despre traficul de migranți în Uniunea Europeană și protecția frontierelor externe ale Uniunii Europene. Gerhard Karner s-a opus aderării României la spațiul Schengen, anul trecut. Ministrul Karner a spus, miercuri, că nu poate avansa o dată clară pentru aderarea României la spaţiul Schengen şi că sistemul de protecție la frontiera externă a Uniunii Europene este nefuncțional. „România şi Austria ar trebui să-i ceară Comisiei Europene sprijin legislativ și financiar pentru frontiere mai sigure”, a mai spus politicianul austriac. Ce înseamă de fapt frontiere externe mai sigure? Ce e opțiune politică şi ce e deficienţă tehnică în argumentul Austriei de a se opune aderării României la spațiul de liberă circulaţie? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, face o vizită la București unde discută cu omologul său Lucian Bode despre traficul de migranți în Uniunea Europeană și protecția frontierelor externe ale Uniunii Europene. Gerhard Karner s-a opus aderării României la spațiul Schengen, anul trecut. Ministrul Karner a spus, miercuri, că nu poate avansa o dată clară pentru aderarea României la spaţiul Schengen şi că sistemul de protecție la frontiera externă a Uniunii Europene este nefuncțional. „România şi Austria ar trebui să-i ceară Comisiei Europene sprijin legislativ și financiar pentru frontiere mai sigure”, a mai spus politicianul austriac. Ce înseamă de fapt frontiere externe mai sigure? Ce e opțiune politică şi ce e deficienţă tehnică în argumentul Austriei de a se opune aderării României la spațiul de liberă circulaţie? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12729051-chestiunea-schengen-cind-eliminarea-unei-frontiere-cheama-angajarea-alteia.mp3" length="20808166" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12729051</guid>
    <pubDate>Wed, 26 Apr 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12729051/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12729051/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12729051/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12729051/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1730</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>147</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Mircea Cărtărescu: „Cu cît am înaintat în literatură, cu atît literatura mea s-a umanizat”</itunes:title>
    <title>Mircea Cărtărescu: „Cu cît am înaintat în literatură, cu atît literatura mea s-a umanizat”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Mircea Cărtărescu este cîștigătorul „Los Angeles Times” Book Prize la categoria ficțiune, cu romanul „Solenoid”. Scriitorul român s-a întors recent dintr-un turneu american de promovare a acestei cărți. L-am invitat la „Timpul prezent” să vorbim despre premiul obținut, despre cum a fost întîmpinat de fanii din San Francisco, Seattle, Dallas, Houston și New York, dar și despre literatura lui și mizele etice și estetice ale romanului „Solenoid”.    O emisiune de Adela Greceanu și Matei Mar...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Mircea Cărtărescu este cîștigătorul „Los Angeles Times” Book Prize la categoria ficțiune, cu romanul „Solenoid”. Scriitorul român s-a întors recent dintr-un turneu american de promovare a acestei cărți. L-am invitat la „Timpul prezent” să vorbim despre premiul obținut, despre cum a fost întîmpinat de fanii din San Francisco, Seattle, Dallas, Houston și New York, dar și despre literatura lui și mizele etice și estetice ale romanului „Solenoid”.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Mircea Cărtărescu este cîștigătorul „Los Angeles Times” Book Prize la categoria ficțiune, cu romanul „Solenoid”. Scriitorul român s-a întors recent dintr-un turneu american de promovare a acestei cărți. L-am invitat la „Timpul prezent” să vorbim despre premiul obținut, despre cum a fost întîmpinat de fanii din San Francisco, Seattle, Dallas, Houston și New York, dar și despre literatura lui și mizele etice și estetice ale romanului „Solenoid”.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12719118-mircea-cartarescu-cu-cit-am-inaintat-in-literatura-cu-atit-literatura-mea-s-a-umanizat.mp3" length="21045678" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12719118</guid>
    <pubDate>Tue, 25 Apr 2023 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12719118/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12719118/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12719118/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12719118/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1749</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>146</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Unde se termină libertatea de exprimare? O discuție cu Mircea Toma </itunes:title>
    <title>Unde se termină libertatea de exprimare? O discuție cu Mircea Toma </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) vor analiza felul cum a tratat postul România TV moartea și boala jurnalistei Iulia Marin. Zeci de redacții, jurnaliști, organizații nonguvernamentale, asociații medicale au semnat un apel prin care denunță discursul incitator la ură și discriminare față de persoanele cu suferințe psihice practicat de respectivul post TV. Ce instrumente are la dispoziție CNA pentru a sancționa astfel de de...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) vor analiza felul cum a tratat postul România TV moartea și boala jurnalistei Iulia Marin. Zeci de redacții, jurnaliști, organizații nonguvernamentale, asociații medicale au semnat un apel prin care denunță discursul incitator la ură și discriminare față de persoanele cu suferințe psihice practicat de respectivul post TV. Ce instrumente are la dispoziție CNA pentru a sancționa astfel de derapaje? Unde se termină libertatea de expresie și începe defăimarea, discriminarea, incitarea la ură? L-am întrebat pe Mircea Toma, membru în CNA.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) vor analiza felul cum a tratat postul România TV moartea și boala jurnalistei Iulia Marin. Zeci de redacții, jurnaliști, organizații nonguvernamentale, asociații medicale au semnat un apel prin care denunță discursul incitator la ură și discriminare față de persoanele cu suferințe psihice practicat de respectivul post TV. Ce instrumente are la dispoziție CNA pentru a sancționa astfel de derapaje? Unde se termină libertatea de expresie și începe defăimarea, discriminarea, incitarea la ură? L-am întrebat pe Mircea Toma, membru în CNA.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12712808-unde-se-termina-libertatea-de-exprimare-o-discu-ie-cu-mircea-toma.mp3" length="19965544" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12712808</guid>
    <pubDate>Mon, 24 Apr 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12712808/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12712808/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12712808/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12712808/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1659</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>145</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Despre viață în șaptesprezece relatări din proximitatea morții </itunes:title>
    <title>Despre viață în șaptesprezece relatări din proximitatea morții </title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Exist, exist, exist” de Maggie O’Farrell este un memoir, o culegere de texte autobiografice în care autoarea irlandeză scrie despre cîteva episoade din viața ei cînd s-a aflat la un pas de moarte. Sînt povești tulburătoare, care, însă, celebrează viața și relațiile interumane, în ciuda fragilității și vulnerabilității noastre. Am vorbit despre această carte cu traducătoarea ei, Mihaela Buruiană, și cu redactorul cărții, Alexandra Turcu. „Exist, exist, exist” de Maggie O’Farrell a apărut la E...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Exist, exist, exist” de Maggie O’Farrell este un <em>memoir</em>, o culegere de texte autobiografice în care autoarea irlandeză scrie despre cîteva episoade din viața ei cînd s-a aflat la un pas de moarte. Sînt povești tulburătoare, care, însă, celebrează viața și relațiile interumane, în ciuda fragilității și vulnerabilității noastre. Am vorbit despre această carte cu traducătoarea ei, Mihaela Buruiană, și cu redactorul cărții, Alexandra Turcu. „Exist, exist, exist” de Maggie O’Farrell a apărut la Editura Pandora M, în colecția ANANSI. Maggie O’Farrell e autoare de romane, a cîștigat cîteva premii prestigioase, între care National Book Critics Circle Award for Fiction și Women’s Prize for Fiction pentru romanul „Hamnet”.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Exist, exist, exist” de Maggie O’Farrell este un <em>memoir</em>, o culegere de texte autobiografice în care autoarea irlandeză scrie despre cîteva episoade din viața ei cînd s-a aflat la un pas de moarte. Sînt povești tulburătoare, care, însă, celebrează viața și relațiile interumane, în ciuda fragilității și vulnerabilității noastre. Am vorbit despre această carte cu traducătoarea ei, Mihaela Buruiană, și cu redactorul cărții, Alexandra Turcu. „Exist, exist, exist” de Maggie O’Farrell a apărut la Editura Pandora M, în colecția ANANSI. Maggie O’Farrell e autoare de romane, a cîștigat cîteva premii prestigioase, între care National Book Critics Circle Award for Fiction și Women’s Prize for Fiction pentru romanul „Hamnet”.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12695672-despre-via-a-in-aptesprezece-relatari-din-proximitatea-mor-ii.mp3" length="17847746" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12695672</guid>
    <pubDate>Fri, 21 Apr 2023 18:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12695672/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12695672/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12695672/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12695672/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1482</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>144</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cristina Darie, medic psihiatru rezident: „În depresie te lupţi cu tine însuţi”</itunes:title>
    <title>Cristina Darie, medic psihiatru rezident: „În depresie te lupţi cu tine însuţi”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Bolile psihice sînt încă asociate cu un stigmat puternic în societatea românească. Nu știm ce sînt, nu știm să le recunoaștem, nu știm cît de grave pot fi, nu știm să cerem ajutor cînd e cazul, ne e rușine sau frică, îi etichetăm cu lejeritate pe cei în suferință psihică. Ne lipsește educația psihologică. Depresia, tulburarea bipolară sînt boli grave, care pot duce la moarte. Care sînt principalele simptome ale lor, care sînt semnele că ar trebui să cerem ajutor de specialitate? Ce declanșeaz...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Bolile psihice sînt încă asociate cu un stigmat puternic în societatea românească. Nu știm ce sînt, nu știm să le recunoaștem, nu știm cît de grave pot fi, nu știm să cerem ajutor cînd e cazul, ne e rușine sau frică, îi etichetăm cu lejeritate pe cei în suferință psihică. Ne lipsește educația psihologică. Depresia, tulburarea bipolară sînt boli grave, care pot duce la moarte. Care sînt principalele simptome ale lor, care sînt semnele că ar trebui să cerem ajutor de specialitate? Ce declanșează bolile psihice grave? De ce sînt încă stigmatizate? Ce înseamnă să te lupți cu depresia? Am întrebat-o pe Cristina Darie, medic rezident psihiatru la Spitalul de Psihiatrie „Elisabeta Doamna” din Galați. De asemenea, puteţi asculta în această ediţie fragmente dintr-un interviu cu Andrew Solomon, autorul cărții „Demonul amiezii. O anatomie a depresiei”, apărută la Humanitas. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Bolile psihice sînt încă asociate cu un stigmat puternic în societatea românească. Nu știm ce sînt, nu știm să le recunoaștem, nu știm cît de grave pot fi, nu știm să cerem ajutor cînd e cazul, ne e rușine sau frică, îi etichetăm cu lejeritate pe cei în suferință psihică. Ne lipsește educația psihologică. Depresia, tulburarea bipolară sînt boli grave, care pot duce la moarte. Care sînt principalele simptome ale lor, care sînt semnele că ar trebui să cerem ajutor de specialitate? Ce declanșează bolile psihice grave? De ce sînt încă stigmatizate? Ce înseamnă să te lupți cu depresia? Am întrebat-o pe Cristina Darie, medic rezident psihiatru la Spitalul de Psihiatrie „Elisabeta Doamna” din Galați. De asemenea, puteţi asculta în această ediţie fragmente dintr-un interviu cu Andrew Solomon, autorul cărții „Demonul amiezii. O anatomie a depresiei”, apărută la Humanitas. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12690746-cristina-darie-medic-psihiatru-rezident-in-depresie-te-lupti-cu-tine-insuti.mp3" length="17940242" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12690746</guid>
    <pubDate>Thu, 20 Apr 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12690746/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12690746/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12690746/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12690746/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1491</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>143</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Criza prețului mic la cereale. Soluții europene pentru o problemă europeană? </itunes:title>
    <title>Criza prețului mic la cereale. Soluții europene pentru o problemă europeană? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Polonia, Ungaria, Slovacia și Bulgaria au oprit importurile de cereale din Ucraina. România va sigila și monitoriza mijloacele de transport cu cereale ucrainene care tranzitează teritoriul nostru, ca măsură de protejare a fermierilor români. O cantitate mare de cereale din Ucraina a rămas în țări ale Uniunii Europene, care ar fi trebuit să fie doar țări de tranzit. Fiindcă prețul cerealelor ucrainene este mult mai mic decît al cerealelor din țările blocului comunitar, fermierii locali sînt în...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Polonia, Ungaria, Slovacia și Bulgaria au oprit importurile de cereale din Ucraina. România va sigila și monitoriza mijloacele de transport cu cereale ucrainene care tranzitează teritoriul nostru, ca măsură de protejare a fermierilor români. O cantitate mare de cereale din Ucraina a rămas în țări ale Uniunii Europene, care ar fi trebuit să fie doar țări de tranzit. Fiindcă prețul cerealelor ucrainene este mult mai mic decît al cerealelor din țările blocului comunitar, fermierii locali sînt în dificultate și vînzările lor sînt afectate. Cum s-a ajuns în această situație, de ce au rămas cereale ucrainene în țările europene care ar fi trebuit să fie doar zone de tranzit? Care e impactul asupra fermierilor locali? Cum au reacționat pînă acum autoritățile? I-am întrebat pe Claudiu Frânc, vicepreședintele Asociației Fermierilor din România, şi pe Antonia Colibășanu, analist geopolitic, doctor în economie.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Polonia, Ungaria, Slovacia și Bulgaria au oprit importurile de cereale din Ucraina. România va sigila și monitoriza mijloacele de transport cu cereale ucrainene care tranzitează teritoriul nostru, ca măsură de protejare a fermierilor români. O cantitate mare de cereale din Ucraina a rămas în țări ale Uniunii Europene, care ar fi trebuit să fie doar țări de tranzit. Fiindcă prețul cerealelor ucrainene este mult mai mic decît al cerealelor din țările blocului comunitar, fermierii locali sînt în dificultate și vînzările lor sînt afectate. Cum s-a ajuns în această situație, de ce au rămas cereale ucrainene în țările europene care ar fi trebuit să fie doar zone de tranzit? Care e impactul asupra fermierilor locali? Cum au reacționat pînă acum autoritățile? I-am întrebat pe Claudiu Frânc, vicepreședintele Asociației Fermierilor din România, şi pe Antonia Colibășanu, analist geopolitic, doctor în economie.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12683483-criza-pre-ului-mic-la-cereale-solu-ii-europene-pentru-o-problema-europeana.mp3" length="20784032" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12683483</guid>
    <pubDate>Wed, 19 Apr 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12683483/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12683483/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12683483/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12683483/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1728</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>142</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Contraofensiva ucraineană: cînd începe? Și la ce să ne așteptăm? </itunes:title>
    <title>Contraofensiva ucraineană: cînd începe? Și la ce să ne așteptăm? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[De cîteva săptămîni se vorbește despre o nouă contraofensivă a Ucrainei în zonele de conflict. Care sînt atuurile Ucrainei în confruntarea cu armata rusă? Cum va afecta scurgerea de informații de la Pentagon planurile Ucrainei privind atacurile din această primăvară? L-am întrebat pe Rufin Zamfir, expert în relații internaționale.     O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  ]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>De cîteva săptămîni se vorbește despre o nouă contraofensivă a Ucrainei în zonele de conflict. Care sînt atuurile Ucrainei în confruntarea cu armata rusă? Cum va afecta scurgerea de informații de la Pentagon planurile Ucrainei privind atacurile din această primăvară? L-am întrebat pe Rufin Zamfir, expert în relații internaționale.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>De cîteva săptămîni se vorbește despre o nouă contraofensivă a Ucrainei în zonele de conflict. Care sînt atuurile Ucrainei în confruntarea cu armata rusă? Cum va afecta scurgerea de informații de la Pentagon planurile Ucrainei privind atacurile din această primăvară? L-am întrebat pe Rufin Zamfir, expert în relații internaționale.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12675429-contraofensiva-ucraineana-cind-incepe-i-la-ce-sa-ne-a-teptam.mp3" length="20646082" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12675429</guid>
    <pubDate>Tue, 18 Apr 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12675429/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12675429/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12675429/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12675429/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1716</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>141</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cu Cătălina Dumitrescu (psiholog) despre grația binelui și sensul vieții</itunes:title>
    <title>Cu Cătălina Dumitrescu (psiholog) despre grația binelui și sensul vieții</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cum ne trăim viața într-o perioadă plină de evenimente care au generat multă anxietate și furie, cum ne trăim viața bine și frumos, în ciuda amenințărilor lumii exterioare (virus periculos, criză economică, război la graniță) și, în cele din urmă, cum ne trăim viața sănătos avînd în față spectrul morții? Cum se leagă bunătatea de sănătatea mintală? Care sînt resorturile gesturilor de binefacere? Am întrebat-o pe Cătălina Dumitrescu, psiholog clinician și psihoterapeut, autoarea cărții „În int...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cum ne trăim viața într-o perioadă plină de evenimente care au generat multă anxietate și furie, cum ne trăim viața bine și frumos, în ciuda amenințărilor lumii exterioare (virus periculos, criză economică, război la graniță) și, în cele din urmă, cum ne trăim viața sănătos avînd în față spectrul morții? Cum se leagă bunătatea de sănătatea mintală? Care sînt resorturile gesturilor de binefacere? Am întrebat-o pe Cătălina Dumitrescu, psiholog clinician și psihoterapeut, autoarea cărții „În interior. Momente de întîlnire cu tine însuți”, Editura Humanitas.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cum ne trăim viața într-o perioadă plină de evenimente care au generat multă anxietate și furie, cum ne trăim viața bine și frumos, în ciuda amenințărilor lumii exterioare (virus periculos, criză economică, război la graniță) și, în cele din urmă, cum ne trăim viața sănătos avînd în față spectrul morții? Cum se leagă bunătatea de sănătatea mintală? Care sînt resorturile gesturilor de binefacere? Am întrebat-o pe Cătălina Dumitrescu, psiholog clinician și psihoterapeut, autoarea cărții „În interior. Momente de întîlnire cu tine însuți”, Editura Humanitas.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12649105-cu-catalina-dumitrescu-psiholog-despre-gra-ia-binelui-i-sensul-vie-ii.mp3" length="19829204" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12649105</guid>
    <pubDate>Mon, 17 Apr 2023 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12649105/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12649105/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12649105/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12649105/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1648</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>140</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Bogdan Ghiu despre „Magul de la Kremlin” de Giuliano da Empoli: „Un roman avertisment, o punere în situație”</itunes:title>
    <title>Bogdan Ghiu despre „Magul de la Kremlin” de Giuliano da Empoli: „Un roman avertisment, o punere în situație”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[O radiografie a puterii rusești, așa cum este ea construită pe baza unei mentalități care funcționează acolo de secole, face Giuliano da Empoli în romanul său „Magul de la Kremlin”, apărut, în traducerea lui Bogdan Ghiu, la Editura Humanitas Fiction. Autorul vine din zona analizei politice, a literaturii de idei, a fost consilierul premierului italian Matteo Renzi, predă științe politice la Paris și pentru această carte, cu care debutează în ficțiune, a primit Marele Premiu pentru Roman al Ac...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>O radiografie a puterii rusești, așa cum este ea construită pe baza unei mentalități care funcționează acolo de secole, face Giuliano da Empoli în romanul său „Magul de la Kremlin”, apărut, în traducerea lui Bogdan Ghiu, la Editura Humanitas Fiction. Autorul vine din zona analizei politice, a literaturii de idei, a fost consilierul premierului italian Matteo Renzi, predă științe politice la Paris și pentru această carte, cu care debutează în ficțiune, a primit Marele Premiu pentru Roman al Academiei Franceze. Giuliano da Empoli face aici pe de-o parte portretul celui care a contribuit decisiv la ascensiunea lui Vladimir Putin la vîrful puterii în Rusia (Vadim Baranov, al cărui prototip este Vladislav Surkov, considerat „Rasputin al lui Putin”), pe de altă parte face chiar portretul lui Putin, Țarul, cum e numit în carte. Asistăm astfel la o demascare ficțională a mecanismelor puterii, o dezvrăjire dar, paradoxal, cu un periculos potențial de a crea fascinație. Am vorbit cu traducătorul Bogdan Ghiu despre arta narativă a lui Giuliano da Empoli, frazele sale memorabile, personajele extrem de bine conturate și despre puterea literaturii de a pune lumina ficțiunii pe realitatea înconjurătoare și de a formula avertismente.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>O radiografie a puterii rusești, așa cum este ea construită pe baza unei mentalități care funcționează acolo de secole, face Giuliano da Empoli în romanul său „Magul de la Kremlin”, apărut, în traducerea lui Bogdan Ghiu, la Editura Humanitas Fiction. Autorul vine din zona analizei politice, a literaturii de idei, a fost consilierul premierului italian Matteo Renzi, predă științe politice la Paris și pentru această carte, cu care debutează în ficțiune, a primit Marele Premiu pentru Roman al Academiei Franceze. Giuliano da Empoli face aici pe de-o parte portretul celui care a contribuit decisiv la ascensiunea lui Vladimir Putin la vîrful puterii în Rusia (Vadim Baranov, al cărui prototip este Vladislav Surkov, considerat „Rasputin al lui Putin”), pe de altă parte face chiar portretul lui Putin, Țarul, cum e numit în carte. Asistăm astfel la o demascare ficțională a mecanismelor puterii, o dezvrăjire dar, paradoxal, cu un periculos potențial de a crea fascinație. Am vorbit cu traducătorul Bogdan Ghiu despre arta narativă a lui Giuliano da Empoli, frazele sale memorabile, personajele extrem de bine conturate și despre puterea literaturii de a pune lumina ficțiunii pe realitatea înconjurătoare și de a formula avertismente.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12646165-bogdan-ghiu-despre-magul-de-la-kremlin-de-giuliano-da-empoli-un-roman-avertisment-o-punere-in-situa-ie.mp3" length="21784383" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12646165</guid>
    <pubDate>Fri, 14 Apr 2023 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12646165/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12646165/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12646165/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12646165/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1811</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>139</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cu Mihaela Czobor-Lupp despre paradoxurile identității</itunes:title>
    <title>Cu Mihaela Czobor-Lupp despre paradoxurile identității</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Vorbim despre identitate/identități, conflictele generate de afirmarea diverselor identități (naționale, culturale, religioase, etnice, de gen) și modul în care identitatea e instrumentalizată astăzi politic, și la stînga, și la dreapta. Cum de chestiunea identităților creează adesea polemici și diviziuni? Ce mai înseamnă identitate națională într-o țară a Uniunii Europene? Am întrebat-o pe Mihaela Czobor-Lupp, profesor de științe politice la Carleton College (Minnesota, SUA).    O emisi...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Vorbim despre identitate/identități, conflictele generate de afirmarea diverselor identități (naționale, culturale, religioase, etnice, de gen) și modul în care identitatea e instrumentalizată astăzi politic, și la stînga, și la dreapta. Cum de chestiunea identităților creează adesea polemici și diviziuni? Ce mai înseamnă identitate națională într-o țară a Uniunii Europene? Am întrebat-o pe Mihaela Czobor-Lupp, profesor de științe politice la Carleton College (Minnesota, SUA).  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Vorbim despre identitate/identități, conflictele generate de afirmarea diverselor identități (naționale, culturale, religioase, etnice, de gen) și modul în care identitatea e instrumentalizată astăzi politic, și la stînga, și la dreapta. Cum de chestiunea identităților creează adesea polemici și diviziuni? Ce mai înseamnă identitate națională într-o țară a Uniunii Europene? Am întrebat-o pe Mihaela Czobor-Lupp, profesor de științe politice la Carleton College (Minnesota, SUA).  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12645997-cu-mihaela-czobor-lupp-despre-paradoxurile-identita-ii.mp3" length="18056183" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12645997</guid>
    <pubDate>Fri, 14 Apr 2023 00:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12645997/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12645997/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12645997/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12645997/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1500</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>138</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Turcia se pregătește de alegeri. Se clatină puterea lui Erdogan? </itunes:title>
    <title>Turcia se pregătește de alegeri. Se clatină puterea lui Erdogan? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Turcia se pregătește de alegeri parlamentare și prezidențiale. Partidul islamist conservator al președintelui Recep Tayyip Erdoğan, Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP), și-a lansat marți campania oficială. Și opoziția e în campanie electorală. Alegerile din 14 mai vin într-un context complicat, pe fondul unor profunde nemulțumiri ale populației pentru felul cum a fost gestionată criza generată de cutremurele care au devastat sudul Turciei în februarie și pe fondul unei inflații anuale de ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Turcia se pregătește de alegeri parlamentare și prezidențiale. Partidul islamist conservator al președintelui Recep Tayyip Erdoğan, Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP), și-a lansat marți campania oficială. Și opoziția e în campanie electorală. Alegerile din 14 mai vin într-un context complicat, pe fondul unor profunde nemulțumiri ale populației pentru felul cum a fost gestionată criza generată de cutremurele care au devastat sudul Turciei în februarie și pe fondul unei inflații anuale de 50%. Ce șanse are, în aceste condiții, contracandidatul lui Erdoğan, Kemal Kılıçdaroğlu, liderul Partidului Republican al Poporului (CHP), de centru-stânga? Este dispusă opoziția să se unească pentru a-l susține pe Kemal Kılıçdaroğlu? Cît de libere vor fi aceste alegeri într-o țară condusă de un lider autoritar, o țară în care cei care critică regimul aflat la putere riscă închisoarea? Am întrebat-o pe istoricul Fatma Yilmaz.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Turcia se pregătește de alegeri parlamentare și prezidențiale. Partidul islamist conservator al președintelui Recep Tayyip Erdoğan, Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP), și-a lansat marți campania oficială. Și opoziția e în campanie electorală. Alegerile din 14 mai vin într-un context complicat, pe fondul unor profunde nemulțumiri ale populației pentru felul cum a fost gestionată criza generată de cutremurele care au devastat sudul Turciei în februarie și pe fondul unei inflații anuale de 50%. Ce șanse are, în aceste condiții, contracandidatul lui Erdoğan, Kemal Kılıçdaroğlu, liderul Partidului Republican al Poporului (CHP), de centru-stânga? Este dispusă opoziția să se unească pentru a-l susține pe Kemal Kılıçdaroğlu? Cît de libere vor fi aceste alegeri într-o țară condusă de un lider autoritar, o țară în care cei care critică regimul aflat la putere riscă închisoarea? Am întrebat-o pe istoricul Fatma Yilmaz.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12637705-turcia-se-pregate-te-de-alegeri-se-clatina-puterea-lui-erdogan.mp3" length="20208165" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12637705</guid>
    <pubDate>Wed, 12 Apr 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12637705/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12637705/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12637705/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12637705/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1680</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>137</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce se întîmplă în Taiwan</itunes:title>
    <title>Ce se întîmplă în Taiwan</title>
    <itunes:summary><![CDATA[China a simulat încercuirea militară a insulei Taiwan şi lovirea unor ţinte cheie, în cadrul unor exerciţii care s-au desfăşurat în ultimele trei zile. China a reacţionat prin aceste exerciţii militare după vizita preşedintei Taiwanului, Tsai Ing-wen, la Los Angeles, unde s-a întîlnit cu președintele Camerei Reprezentanților, Kevin McCarthy. Nu e prima dată cînd China reacţionează aşa după o întîlnire între preşedinta Taiwanului şi lideri americani. Care e miza acestei desfăşurări de forţe mi...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>China a simulat încercuirea militară a insulei Taiwan şi lovirea unor ţinte cheie, în cadrul unor exerciţii care s-au desfăşurat în ultimele trei zile. China a reacţionat prin aceste exerciţii militare după vizita preşedintei Taiwanului, Tsai Ing-wen, la Los Angeles, unde s-a întîlnit cu președintele Camerei Reprezentanților, Kevin McCarthy. Nu e prima dată cînd China reacţionează aşa după o întîlnire între preşedinta Taiwanului şi lideri americani. Care e miza acestei desfăşurări de forţe militare? L-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate şi apărare.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>China a simulat încercuirea militară a insulei Taiwan şi lovirea unor ţinte cheie, în cadrul unor exerciţii care s-au desfăşurat în ultimele trei zile. China a reacţionat prin aceste exerciţii militare după vizita preşedintei Taiwanului, Tsai Ing-wen, la Los Angeles, unde s-a întîlnit cu președintele Camerei Reprezentanților, Kevin McCarthy. Nu e prima dată cînd China reacţionează aşa după o întîlnire între preşedinta Taiwanului şi lideri americani. Care e miza acestei desfăşurări de forţe militare? L-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate şi apărare.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12629899-ce-se-intimpla-in-taiwan.mp3" length="20071724" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12629899</guid>
    <pubDate>Tue, 11 Apr 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12629899/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12629899/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12629899/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12629899/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1668</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>136</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cum combatem violența în școli: primul pas e să recunoaștem că avem o problemă</itunes:title>
    <title>Cum combatem violența în școli: primul pas e să recunoaștem că avem o problemă</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Pornind de la cazul elevului care și-a atacat profesoara cu un cuțit, într-un liceu din București, vorbim despre fenomenul violenței în școli și despre nevoia atît de mare și atît de neglijată de consiliere psihologică în școli. De ce ajunge un adolescent să recurgă la violență extremă împotriva unui cadru didactic? Cum poate fi prevenită violența în școli, între elevi dar și între elevi și profesori? Ce avem de învăţat, ca societate, dintr-un asemenea episod? Le-am întrebat pe psihologul Mih...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Pornind de la cazul elevului care și-a atacat profesoara cu un cuțit, într-un liceu din București, vorbim despre fenomenul violenței în școli și despre nevoia atît de mare și atît de neglijată de consiliere psihologică în școli. De ce ajunge un adolescent să recurgă la violență extremă împotriva unui cadru didactic? Cum poate fi prevenită violența în școli, între elevi dar și între elevi și profesori? Ce avem de învăţat, ca societate, dintr-un asemenea episod? Le-am întrebat pe psihologul Mihaela Dinu, de la „Salvați Copiii România”, şi pe Medeea Țîrlea, vicepreședinta Asociației Elevilor din București și Ilfov, elevă la Liceul „Jean Monnet” din capitală.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Pornind de la cazul elevului care și-a atacat profesoara cu un cuțit, într-un liceu din București, vorbim despre fenomenul violenței în școli și despre nevoia atît de mare și atît de neglijată de consiliere psihologică în școli. De ce ajunge un adolescent să recurgă la violență extremă împotriva unui cadru didactic? Cum poate fi prevenită violența în școli, între elevi dar și între elevi și profesori? Ce avem de învăţat, ca societate, dintr-un asemenea episod? Le-am întrebat pe psihologul Mihaela Dinu, de la „Salvați Copiii România”, şi pe Medeea Țîrlea, vicepreședinta Asociației Elevilor din București și Ilfov, elevă la Liceul „Jean Monnet” din capitală.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12622113-cum-combatem-violen-a-in-coli-primul-pas-e-sa-recunoa-tem-ca-avem-o-problema.mp3" length="20237971" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12622113</guid>
    <pubDate>Mon, 10 Apr 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12622113/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12622113/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12622113/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12622113/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1682</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>135</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Anca Mizumschi: „Arta și știința sînt demersuri de cunoaștere a unui adevăr universal”</itunes:title>
    <title>Anca Mizumschi: „Arta și știința sînt demersuri de cunoaștere a unui adevăr universal”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Anca Mizumschi a publicat recent romanul „Cei care cumpără stele”, apărut la Editura Trei. O poveste plasată în secolul al XVI-lea, în care se împletesc destine și spații, aduse împreună printr-o artă narativă care abundă în detalii de atmosferă. Cele mai multe întîmplări se petrec la Genova și la Istanbul, orașe reconstituite cu migală de bijutier, în amănuntele lor vizuale, olfactive, tactile. Am vorbit cu Anca Mizumschi despre lumea pe care a creat-o, despre personajele atașante ale cărții...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Anca Mizumschi a publicat recent romanul „Cei care cumpără stele”, apărut la Editura Trei. O poveste plasată în secolul al XVI-lea, în care se împletesc destine și spații, aduse împreună printr-o artă narativă care abundă în detalii de atmosferă. Cele mai multe întîmplări se petrec la Genova și la Istanbul, orașe reconstituite cu migală de bijutier, în amănuntele lor vizuale, olfactive, tactile. Am vorbit cu Anca Mizumschi despre lumea pe care a creat-o, despre personajele atașante ale cărții și despre mesajul ei de universalitate.<br/>Anca Mizumschi a publicat pînă la acest roman mai multe volume de poezie. Este psihoterapeut, public speaker, iar printre temele conferințelor și eseurilor sale se numără: identitatea și exilul, trauma colectivă și transgenerațională. Trăiește în Statele Unite ale Americii, în Arizona.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un Produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Anca Mizumschi a publicat recent romanul „Cei care cumpără stele”, apărut la Editura Trei. O poveste plasată în secolul al XVI-lea, în care se împletesc destine și spații, aduse împreună printr-o artă narativă care abundă în detalii de atmosferă. Cele mai multe întîmplări se petrec la Genova și la Istanbul, orașe reconstituite cu migală de bijutier, în amănuntele lor vizuale, olfactive, tactile. Am vorbit cu Anca Mizumschi despre lumea pe care a creat-o, despre personajele atașante ale cărții și despre mesajul ei de universalitate.<br/>Anca Mizumschi a publicat pînă la acest roman mai multe volume de poezie. Este psihoterapeut, public speaker, iar printre temele conferințelor și eseurilor sale se numără: identitatea și exilul, trauma colectivă și transgenerațională. Trăiește în Statele Unite ale Americii, în Arizona.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un Produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12606408-anca-mizumschi-arta-i-tiin-a-sint-demersuri-de-cunoa-tere-a-unui-adevar-universal.mp3" length="20709452" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12606408</guid>
    <pubDate>Fri, 07 Apr 2023 17:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12606408/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12606408/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12606408/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12606408/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1721</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>134</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Olivier Peyroux, sociolog: „Discursul despre romi nu s-a schimbat de la Al Doilea Război Mondial pînă acum”</itunes:title>
    <title>Olivier Peyroux, sociolog: „Discursul despre romi nu s-a schimbat de la Al Doilea Război Mondial pînă acum”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Chiar și în prezent, romii sînt printre cei mai puțin apreciați oameni din societatea noastră”, scrie sociologul francez Olivier Peyroux, în cartea sa pentru copii „Lumile romilor” (Editura la Curtea Veche). 8 aprilie este Ziua Internațională a Romilor. Vorbim despre istoria lor în România și în Europa, despre stereotipurile și rasismul cu care s-au confruntat și se confruntă, dar și despre cultura și obiceiurile lor.    O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin   Un produs Radi...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Chiar și în prezent, romii sînt printre cei mai puțin apreciați oameni din societatea noastră”, scrie sociologul francez Olivier Peyroux, în cartea sa pentru copii „Lumile romilor” (Editura la Curtea Veche). 8 aprilie este Ziua Internațională a Romilor. Vorbim despre istoria lor în România și în Europa, despre stereotipurile și rasismul cu care s-au confruntat și se confruntă, dar și despre cultura și obiceiurile lor.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Chiar și în prezent, romii sînt printre cei mai puțin apreciați oameni din societatea noastră”, scrie sociologul francez Olivier Peyroux, în cartea sa pentru copii „Lumile romilor” (Editura la Curtea Veche). 8 aprilie este Ziua Internațională a Romilor. Vorbim despre istoria lor în România și în Europa, despre stereotipurile și rasismul cu care s-au confruntat și se confruntă, dar și despre cultura și obiceiurile lor.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12600291-olivier-peyroux-sociolog-discursul-despre-romi-nu-s-a-schimbat-de-la-al-doilea-razboi-mondial-pina-acum.mp3" length="16853194" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12600291</guid>
    <pubDate>Thu, 06 Apr 2023 18:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12600291/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12600291/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12600291/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12600291/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1400</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>133</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Robert Lupiţu despre aderarea Finlandei la NATO: deopotrivă un cîştig pentru Alianţă şi pentru Finlanda</itunes:title>
    <title>Robert Lupiţu despre aderarea Finlandei la NATO: deopotrivă un cîştig pentru Alianţă şi pentru Finlanda</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Finlanda a fost primită în NATO. Alianța Atlanticului de Nord și-a dublat astfel granița cu Federația Rusă. Ce aduce Finlanda în alianţa politico-militară? Va găzdui baze și trupe NATO? L-am întrebat pe Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.    O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  ]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Finlanda a fost primită în NATO. Alianța Atlanticului de Nord și-a dublat astfel granița cu Federația Rusă. Ce aduce Finlanda în alianţa politico-militară? Va găzdui baze și trupe NATO? L-am întrebat pe Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Finlanda a fost primită în NATO. Alianța Atlanticului de Nord și-a dublat astfel granița cu Federația Rusă. Ce aduce Finlanda în alianţa politico-militară? Va găzdui baze și trupe NATO? L-am întrebat pe Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12594704-robert-lupitu-despre-aderarea-finlandei-la-nato-deopotriva-un-cistig-pentru-alianta-si-pentru-finlanda.mp3" length="20980630" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12594704</guid>
    <pubDate>Wed, 05 Apr 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12594704/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12594704/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12594704/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12594704/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1744</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>132</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Războiul informațional. Cum ne ferim de fake news și manipulare</itunes:title>
    <title>Războiul informațional. Cum ne ferim de fake news și manipulare</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Războiul nu se duce doar cu arme convenționale, ci și cu arme discursive. Odată cu invazia rusă din Ucraina a început și un război al dezinformării și manipulării. Care sînt principalele mesaje manipulatoare cu privire la războiul din Ucraina care circulă în spațiul românesc? Cine sînt cei interesați să le propage și de ce? La ce să ne așteptăm în materie de dezinformare și manipulare în perspectiva alegerilor din 2024 în Europa și România? Centrul GlobalFocus a realizat o amplă cercetare pe ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Războiul nu se duce doar cu arme convenționale, ci și cu arme discursive. Odată cu invazia rusă din Ucraina a început și un război al dezinformării și manipulării. Care sînt principalele mesaje manipulatoare cu privire la războiul din Ucraina care circulă în spațiul românesc? Cine sînt cei interesați să le propage și de ce? La ce să ne așteptăm în materie de dezinformare și manipulare în perspectiva alegerilor din 2024 în Europa și România? Centrul GlobalFocus a realizat o amplă cercetare pe aceste teme. Invitații noștri sînt<b> </b>Oana Popescu Zamfir, director al Centrului GlobalFocus, şi publicistul Sorin Cucerai.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Războiul nu se duce doar cu arme convenționale, ci și cu arme discursive. Odată cu invazia rusă din Ucraina a început și un război al dezinformării și manipulării. Care sînt principalele mesaje manipulatoare cu privire la războiul din Ucraina care circulă în spațiul românesc? Cine sînt cei interesați să le propage și de ce? La ce să ne așteptăm în materie de dezinformare și manipulare în perspectiva alegerilor din 2024 în Europa și România? Centrul GlobalFocus a realizat o amplă cercetare pe aceste teme. Invitații noștri sînt<b> </b>Oana Popescu Zamfir, director al Centrului GlobalFocus, şi publicistul Sorin Cucerai.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12586824-razboiul-informa-ional-cum-ne-ferim-de-fake-news-i-manipulare.mp3" length="19718522" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12586824</guid>
    <pubDate>Tue, 04 Apr 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12586824/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12586824/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12586824/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12586824/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1639</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>131</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Anul literar 2022. Șase autori de top</itunes:title>
    <title>Anul literar 2022. Șase autori de top</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Alina Purcaru a scris în „Tot mai multă splendoare” (Editura Cartier) despre frică și îmblînzirea ei, dar și despre dragoste și puterea poeziei de a ne conecta cu ceilalți. Olga Ștefan construiește în volumul „Resursa” (Casa de Editură Max Blecher) un discurs poetic puternic care își ia substanța din temele mari – iubirea, supraviețuirea, moartea, salvarea –, proiectate în realitatea imediată. Fotbalul, credința și războiul din Ucraina sînt cele trei teme aduse surprinzător împreună de Moni S...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Alina Purcaru a scris în „Tot mai multă splendoare” (Editura Cartier) despre frică și îmblînzirea ei, dar și despre dragoste și puterea poeziei de a ne conecta cu ceilalți. Olga Ștefan construiește în volumul „Resursa” (Casa de Editură Max Blecher) un discurs poetic puternic care își ia substanța din temele mari – iubirea, supraviețuirea, moartea, salvarea –, proiectate în realitatea imediată. Fotbalul, credința și războiul din Ucraina sînt cele trei teme aduse surprinzător împreună de Moni Stănilă în volumul său de poezie „Ofsaid” (Editura Nemira). <br/>Bogdan-Alexandru Stănescu, în romanul „Abraxas” (Editura Polirom), construiește cu o forță epică aluvionară o lume în criză, punînd față-n față nevroza individuală și nevroza colectivă. În „Theodoros” (Editura Humanitas) Mircea Cărtărescu inventează o figură de talia personajelor mitice, punînd la lucru o limbă română de-o bogăție și frumusețe care nu au echivalent în literatura noastră contemporană decît în alte cărți ale aceluiași autor. Florin Chirculescu, în „Solomonarul” (Editura Nemira), deconstruiește sau a construiește altfel un personaj mitologizat al culturii române: Mihai Eminescu.<br/>Cei șase autori vorbesc în această ediție despre cărțile lor, nominalizate la premiile Radio România Cultural pentru poezie și proză. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Alina Purcaru a scris în „Tot mai multă splendoare” (Editura Cartier) despre frică și îmblînzirea ei, dar și despre dragoste și puterea poeziei de a ne conecta cu ceilalți. Olga Ștefan construiește în volumul „Resursa” (Casa de Editură Max Blecher) un discurs poetic puternic care își ia substanța din temele mari – iubirea, supraviețuirea, moartea, salvarea –, proiectate în realitatea imediată. Fotbalul, credința și războiul din Ucraina sînt cele trei teme aduse surprinzător împreună de Moni Stănilă în volumul său de poezie „Ofsaid” (Editura Nemira). <br/>Bogdan-Alexandru Stănescu, în romanul „Abraxas” (Editura Polirom), construiește cu o forță epică aluvionară o lume în criză, punînd față-n față nevroza individuală și nevroza colectivă. În „Theodoros” (Editura Humanitas) Mircea Cărtărescu inventează o figură de talia personajelor mitice, punînd la lucru o limbă română de-o bogăție și frumusețe care nu au echivalent în literatura noastră contemporană decît în alte cărți ale aceluiași autor. Florin Chirculescu, în „Solomonarul” (Editura Nemira), deconstruiește sau a construiește altfel un personaj mitologizat al culturii române: Mihai Eminescu.<br/>Cei șase autori vorbesc în această ediție despre cărțile lor, nominalizate la premiile Radio România Cultural pentru poezie și proză. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12555906-anul-literar-2022-ase-autori-de-top.mp3" length="21867310" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12555906</guid>
    <pubDate>Fri, 31 Mar 2023 16:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12555906/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12555906/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12555906/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12555906/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1817</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>130</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Decizie controversată a Comitetului Olimpic Internațional: sportivii ruși și bieloruși ar putea fi admiși în competiții</itunes:title>
    <title>Decizie controversată a Comitetului Olimpic Internațional: sportivii ruși și bieloruși ar putea fi admiși în competiții</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Comitetului Olimpic Internaţional recomandă reintegrare a sportivilor ruşi şi bieloruşi în competiţiile internaţionale, sub steag neutru şi cu titlu individual, cu condiţia să nu fi susţinut războiul din Ucraina și să nu aibă vreun contract cu armata rusă sau cu serviciile de securitate ruse. Cum de s-au răzgîndit cei de Comitetul Olimpic Internaţional? Ce impact au avut sancţiunile simbolice aplicate pînă acum sportivilor ruşi şi bieloruşi? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Cent...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Comitetului Olimpic Internaţional recomandă reintegrare a sportivilor ruşi şi bieloruşi în competiţiile internaţionale, sub steag neutru şi cu titlu individual, cu condiţia să nu fi susţinut războiul din Ucraina și să nu aibă vreun contract cu armata rusă sau cu serviciile de securitate ruse. Cum de s-au răzgîndit cei de Comitetul Olimpic Internaţional? Ce impact au avut sancţiunile simbolice aplicate pînă acum sportivilor ruşi şi bieloruşi? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Comitetului Olimpic Internaţional recomandă reintegrare a sportivilor ruşi şi bieloruşi în competiţiile internaţionale, sub steag neutru şi cu titlu individual, cu condiţia să nu fi susţinut războiul din Ucraina și să nu aibă vreun contract cu armata rusă sau cu serviciile de securitate ruse. Cum de s-au răzgîndit cei de Comitetul Olimpic Internaţional? Ce impact au avut sancţiunile simbolice aplicate pînă acum sportivilor ruşi şi bieloruşi? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12550010-decizie-controversata-a-comitetului-olimpic-interna-ional-sportivii-ru-i-i-bieloru-i-ar-putea-fi-admi-i-in-competi-ii.mp3" length="19345605" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12550010</guid>
    <pubDate>Thu, 30 Mar 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12550010/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12550010/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12550010/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12550010/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1608</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>129</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cartea ca un cîmp de luptă în războaiele ideologice </itunes:title>
    <title>Cartea ca un cîmp de luptă în războaiele ideologice </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Editorii britanici au reeditat cărţile scrise de Agatha Christie şi Roald Dahl în variante revizuite: au scos cuvinte şi paragrafe şi au înlocuit cuvinte şi expresii care pot fi considerate ofensatoare pentru cititorii de azi, prin referiri la rasă, greutate corporală, sănătate mintală, violenţă, gen. Acelaşi tip de adaptări urmează să se aplice şi cărţilor din seria „James Bond” de Ian Fleming. În acelaşi timp, după cum a semnalat organizația PEN America, în cîteva state americane, la presiu...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Editorii britanici au reeditat cărţile scrise de Agatha Christie şi Roald Dahl în variante revizuite: au scos cuvinte şi paragrafe şi au înlocuit cuvinte şi expresii care pot fi considerate ofensatoare pentru cititorii de azi, prin referiri la rasă, greutate corporală, sănătate mintală, violenţă, gen. Acelaşi tip de adaptări urmează să se aplice şi cărţilor din seria „James Bond” de Ian Fleming. În acelaşi timp, după cum a semnalat organizația PEN America, în cîteva state americane, la presiunea părinților și a unor grupuri conservatoare, au fost interzise la școală și în bibliotecile școlare peste 1000 de cărți, multe dintre ele referitoare la rasism și problematica LGBTQ, între ele volume de Toni Morrison, Margaret Atwood și biografii ale unor personalități precum Duke Ellington şi Nelson Mandela. Invitații noștri sînt Dorica Boltașu, profesoară de română la Colegiul Naţional „Iulia Hasdeu“ din Bucureşti şi Claudiu Turcuș, critic literar, prodecan al Facultății de Teatru și Film a Universității Babeş-Bolyai din Cluj.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Editorii britanici au reeditat cărţile scrise de Agatha Christie şi Roald Dahl în variante revizuite: au scos cuvinte şi paragrafe şi au înlocuit cuvinte şi expresii care pot fi considerate ofensatoare pentru cititorii de azi, prin referiri la rasă, greutate corporală, sănătate mintală, violenţă, gen. Acelaşi tip de adaptări urmează să se aplice şi cărţilor din seria „James Bond” de Ian Fleming. În acelaşi timp, după cum a semnalat organizația PEN America, în cîteva state americane, la presiunea părinților și a unor grupuri conservatoare, au fost interzise la școală și în bibliotecile școlare peste 1000 de cărți, multe dintre ele referitoare la rasism și problematica LGBTQ, între ele volume de Toni Morrison, Margaret Atwood și biografii ale unor personalități precum Duke Ellington şi Nelson Mandela. Invitații noștri sînt Dorica Boltașu, profesoară de română la Colegiul Naţional „Iulia Hasdeu“ din Bucureşti şi Claudiu Turcuș, critic literar, prodecan al Facultății de Teatru și Film a Universității Babeş-Bolyai din Cluj.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12542215-cartea-ca-un-cimp-de-lupta-in-razboaiele-ideologice.mp3" length="18947365" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12542215</guid>
    <pubDate>Wed, 29 Mar 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12542215/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12542215/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12542215/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12542215/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1575</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>128</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>De ce vrea Vladimir Putin să amplaseze armament nuclear în Belarus</itunes:title>
    <title>De ce vrea Vladimir Putin să amplaseze armament nuclear în Belarus</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Preşedintele Vladimir Putin a anunţat că intenţionează să amplaseze arme nucleare tactice în Belarus. Autoritățile de la Minsk au anunțat că sînt nevoite să găzduiască armele nucleare din cauza „acțiunilor agresive ale NATO”. Ce sînt armele nucleare tactice? Cum de Minskul acceptă să găzduiască arme nucleare rusești? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române.    O emisiune d...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Preşedintele Vladimir Putin a anunţat că intenţionează să amplaseze arme nucleare tactice în Belarus. Autoritățile de la Minsk au anunțat că sînt nevoite să găzduiască armele nucleare din cauza „acțiunilor agresive ale NATO”. Ce sînt armele nucleare tactice? Cum de Minskul acceptă să găzduiască arme nucleare rusești? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Preşedintele Vladimir Putin a anunţat că intenţionează să amplaseze arme nucleare tactice în Belarus. Autoritățile de la Minsk au anunțat că sînt nevoite să găzduiască armele nucleare din cauza „acțiunilor agresive ale NATO”. Ce sînt armele nucleare tactice? Cum de Minskul acceptă să găzduiască arme nucleare rusești? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12534550-de-ce-vrea-vladimir-putin-sa-amplaseze-armament-nuclear-in-belarus.mp3" length="19298479" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12534550</guid>
    <pubDate>Tue, 28 Mar 2023 20:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12534550/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12534550/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12534550/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12534550/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1604</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>127</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ioan Stanomir despre Constituţia din 1923 şi „democraţia de vitrină”</itunes:title>
    <title>Ioan Stanomir despre Constituţia din 1923 şi „democraţia de vitrină”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Se împlinesc 100 de ani de la adoptarea Constituției României Întregite. Promulgată de Regele Ferdinand în 28 martie 1923, Constituția de după Primul Război Mondial cuprindea articole din Constituția de la 1866 dar și cîteva articole adaptate la noile vremuri și la noua situație a României. Ce reprezintă acest act pentru tînărul stat din Estul Europei? Ce a rămas în vigoare din toate proiectele de Constituţie adoptate vreme de un secol? L-am întrebat pe Ioan Stanomir, profesor de drept consti...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Se împlinesc 100 de ani de la adoptarea Constituției României Întregite. Promulgată de Regele Ferdinand în 28 martie 1923, Constituția de după Primul Război Mondial cuprindea articole din Constituția de la 1866 dar și cîteva articole adaptate la noile vremuri și la noua situație a României. Ce reprezintă acest act pentru tînărul stat din Estul Europei? Ce a rămas în vigoare din toate proiectele de Constituţie adoptate vreme de un secol? L-am întrebat pe Ioan Stanomir, profesor de drept constituțional la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p><p> </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Se împlinesc 100 de ani de la adoptarea Constituției României Întregite. Promulgată de Regele Ferdinand în 28 martie 1923, Constituția de după Primul Război Mondial cuprindea articole din Constituția de la 1866 dar și cîteva articole adaptate la noile vremuri și la noua situație a României. Ce reprezintă acest act pentru tînărul stat din Estul Europei? Ce a rămas în vigoare din toate proiectele de Constituţie adoptate vreme de un secol? L-am întrebat pe Ioan Stanomir, profesor de drept constituțional la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p><p> </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12524488-ioan-stanomir-despre-constitutia-din-1923-si-democratia-de-vitrina.mp3" length="19279361" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12524488</guid>
    <pubDate>Mon, 27 Mar 2023 19:00:00 +0300</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12524488/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12524488/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12524488/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12524488/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1602</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>126</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Literatura unește</itunes:title>
    <title>Literatura unește</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Festivalul literar Passa Porta este în plină desfășurare la Bruxelles. Tema ediției de anul acesta a festivalului este REFUGIAT. Scriitori, gînditori și artiști din întreaga lume au venit în capitala Belgiei. Între ei: scriitorul pakistanez Mohsin Hamid, foarte apreciat pentru cărțile lui pe tema exilului, scriitorul Giuliano da Empoli, care a primit Marele Premiu pentru Roman al Academiei Franceze, scriitorul și istoricul britanic Timothy Garton Ash, scriitoarea argentiniană Ariana Harwicz, ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Festivalul literar Passa Porta este în plină desfășurare la Bruxelles. Tema ediției de anul acesta a festivalului este REFUGIAT. Scriitori, gînditori și artiști din întreaga lume au venit în capitala Belgiei. Între ei: scriitorul pakistanez Mohsin Hamid, foarte apreciat pentru cărțile lui pe tema exilului, scriitorul Giuliano da Empoli, care a primit Marele Premiu pentru Roman al Academiei Franceze, scriitorul și istoricul britanic Timothy Garton Ash, scriitoarea argentiniană Ariana Harwicz, considerată una dintre vocile de primă mărime din literatura contemporană sud-americană, și scriitoarea franceză Annie Ernaux, laureata Premiului Nobel pentru literatură din 2022. De asemenea, festivalul Passa Porta găzduiește un eveniment al proiectului Connecting Emerging Literary Artists, CELA, din care fac parte și autori români și traducători de literatură română. Am vorbit despre literatura care unește, despre CELA și Passa Porta cu scriitoarea Cristina Vremeș și traducătoarea de literatură română Charlotte van Rooden, din Țările de Jos.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Festivalul literar Passa Porta este în plină desfășurare la Bruxelles. Tema ediției de anul acesta a festivalului este REFUGIAT. Scriitori, gînditori și artiști din întreaga lume au venit în capitala Belgiei. Între ei: scriitorul pakistanez Mohsin Hamid, foarte apreciat pentru cărțile lui pe tema exilului, scriitorul Giuliano da Empoli, care a primit Marele Premiu pentru Roman al Academiei Franceze, scriitorul și istoricul britanic Timothy Garton Ash, scriitoarea argentiniană Ariana Harwicz, considerată una dintre vocile de primă mărime din literatura contemporană sud-americană, și scriitoarea franceză Annie Ernaux, laureata Premiului Nobel pentru literatură din 2022. De asemenea, festivalul Passa Porta găzduiește un eveniment al proiectului Connecting Emerging Literary Artists, CELA, din care fac parte și autori români și traducători de literatură română. Am vorbit despre literatura care unește, despre CELA și Passa Porta cu scriitoarea Cristina Vremeș și traducătoarea de literatură română Charlotte van Rooden, din Țările de Jos.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12506537-literatura-une-te.mp3" length="20243499" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12506537</guid>
    <pubDate>Fri, 24 Mar 2023 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12506537/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12506537/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12506537/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12506537/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1682</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>125</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Liliana Corobca: „Conceptul de «limbă moldovenească» a fost unul strict politic, ideologic”</itunes:title>
    <title>Liliana Corobca: „Conceptul de «limbă moldovenească» a fost unul strict politic, ideologic”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președinta Maia Sandu a promulgat legea potrivit căreia limba română devine limba oficială în Republica Moldova. Curtea Constituțională a decis din 2013 că textul Declarației de Independență a Republicii Moldova, unde se vorbește despre limba română ca limbă de stat, primează în fața Constituției. De ce nu s-a adoptat pînă acum în legislație folosirea sintagmei „limba română”? Ce semnificație avea sintagma „limba moldovenească” pentru artizanii Uniunii Sovietice? De ce a fost limba instrument...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președinta Maia Sandu a promulgat legea potrivit căreia limba română devine limba oficială în Republica Moldova. Curtea Constituțională a decis din 2013 că textul Declarației de Independență a Republicii Moldova, unde se vorbește despre limba română ca limbă de stat, primează în fața Constituției. De ce nu s-a adoptat pînă acum în legislație folosirea sintagmei „limba română”? Ce semnificație avea sintagma „limba moldovenească” pentru artizanii Uniunii Sovietice? De ce a fost limba instrumentalizată politic de-a lungul istoriei? În ce măsură cetățenii Republicii Moldova consideră că ei vorbesc limba română? Am întrebat-o pe scriitoarea şi cercetătoarea Liliana Corobca.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președinta Maia Sandu a promulgat legea potrivit căreia limba română devine limba oficială în Republica Moldova. Curtea Constituțională a decis din 2013 că textul Declarației de Independență a Republicii Moldova, unde se vorbește despre limba română ca limbă de stat, primează în fața Constituției. De ce nu s-a adoptat pînă acum în legislație folosirea sintagmei „limba română”? Ce semnificație avea sintagma „limba moldovenească” pentru artizanii Uniunii Sovietice? De ce a fost limba instrumentalizată politic de-a lungul istoriei? În ce măsură cetățenii Republicii Moldova consideră că ei vorbesc limba română? Am întrebat-o pe scriitoarea şi cercetătoarea Liliana Corobca.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12502193-liliana-corobca-conceptul-de-limba-moldoveneasca-a-fost-unul-strict-politic-ideologic.mp3" length="19366865" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12502193</guid>
    <pubDate>Thu, 23 Mar 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12502193/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12502193/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12502193/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12502193/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1610</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>124</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Reforma pensiilor în Franța: legea trece, diviziunile se adîncesc</itunes:title>
    <title>Reforma pensiilor în Franța: legea trece, diviziunile se adîncesc</title>
    <itunes:summary><![CDATA[10 zile de proteste masive în Franța. La Paris, societățile de transport public sînt în grevă, la fel și companiile de salubritate. Aproape 50% din personalul didactic din școlile primare a încetat lucrul. Mii de stații de benzină au rămas fără carburant pe fondul unor greve ale lucrătorilor din rafinării. Docherii blochează două porturi importante: Brest și Saint-Nazaire. Manifestații au loc la Bordeaux, Nantes și Lyon. Protestatarii sînt nemulțumiți de adoptarea legii pensiilor, care preved...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>10 zile de proteste masive în Franța. La Paris, societățile de transport public sînt în grevă, la fel și companiile de salubritate. Aproape 50% din personalul didactic din școlile primare a încetat lucrul. Mii de stații de benzină au rămas fără carburant pe fondul unor greve ale lucrătorilor din rafinării. Docherii blochează două porturi importante: Brest și Saint-Nazaire. Manifestații au loc la Bordeaux, Nantes și Lyon. Protestatarii sînt nemulțumiți de adoptarea legii pensiilor, care prevede creșterea treptată a vîrstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. Președintele Emmanuel Macron e inițiatorul acestei reforme nepopulare. Iar prim-ministra Elisabeth Borne a decis adoptarea prin angajarea răspunderii guvernului de teamă că legea ar putea fi respinsă la vot în Adunarea Națională. Elisabeth Borne își păstrează totuși funcția după două moțiuni de cenzură eșuate. Dar încrederea francezilor în guvern scade. Acesta e și contextul în care președintele Emmanuel Macron a încercat să se adreseze națiunii într-un interviu televizat de aproximativ 40 de minute. „Legea trebuie să intre în vigoare pînă la sfîrșitul anului”, a reiterat Emmanuel Macron. „Pentru că președintele, parlamentul și guvernul au o legitimitate mai mare decît sindicatele și cei care protestează.” E un mesaj ferm. Dar e și convigător?<br/>Invitata noastră este Raluca Alexandrescu, politolog, conf. univ. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>10 zile de proteste masive în Franța. La Paris, societățile de transport public sînt în grevă, la fel și companiile de salubritate. Aproape 50% din personalul didactic din școlile primare a încetat lucrul. Mii de stații de benzină au rămas fără carburant pe fondul unor greve ale lucrătorilor din rafinării. Docherii blochează două porturi importante: Brest și Saint-Nazaire. Manifestații au loc la Bordeaux, Nantes și Lyon. Protestatarii sînt nemulțumiți de adoptarea legii pensiilor, care prevede creșterea treptată a vîrstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. Președintele Emmanuel Macron e inițiatorul acestei reforme nepopulare. Iar prim-ministra Elisabeth Borne a decis adoptarea prin angajarea răspunderii guvernului de teamă că legea ar putea fi respinsă la vot în Adunarea Națională. Elisabeth Borne își păstrează totuși funcția după două moțiuni de cenzură eșuate. Dar încrederea francezilor în guvern scade. Acesta e și contextul în care președintele Emmanuel Macron a încercat să se adreseze națiunii într-un interviu televizat de aproximativ 40 de minute. „Legea trebuie să intre în vigoare pînă la sfîrșitul anului”, a reiterat Emmanuel Macron. „Pentru că președintele, parlamentul și guvernul au o legitimitate mai mare decît sindicatele și cei care protestează.” E un mesaj ferm. Dar e și convigător?<br/>Invitata noastră este Raluca Alexandrescu, politolog, conf. univ. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12495767-reforma-pensiilor-in-fran-a-legea-trece-diviziunile-se-adincesc.mp3" length="20698431" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12495767</guid>
    <pubDate>Wed, 22 Mar 2023 21:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12495767/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12495767/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12495767/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12495767/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1720</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>123</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Xi Jinping îl vizitează pe Vladimir Putin. Care sînt limitele parteneriatului „fără limite”? </itunes:title>
    <title>Xi Jinping îl vizitează pe Vladimir Putin. Care sînt limitele parteneriatului „fără limite”? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Vizita la Moscova a președintelui chinez este menită să consolideze relațiile „fără limite” dintre China și Moscova. Xi Jinping și Vladimir Putin și-au strîns călduros mîinile. Dar care e miza acestei întîlniri la nivel foarte înalt între cei doi lideri în contextul războiului din Ucraina? L-am întrebat pe analistul de politică internaţională Bogdan Nedea.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin   Un produs Radio România Cultural  ]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Vizita la Moscova a președintelui chinez este menită să consolideze relațiile „fără limite” dintre China și Moscova. Xi Jinping și Vladimir Putin și-au strîns călduros mîinile. Dar care e miza acestei întîlniri la nivel foarte înalt între cei doi lideri în contextul războiului din Ucraina? L-am întrebat pe analistul de politică internaţională Bogdan Nedea.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Vizita la Moscova a președintelui chinez este menită să consolideze relațiile „fără limite” dintre China și Moscova. Xi Jinping și Vladimir Putin și-au strîns călduros mîinile. Dar care e miza acestei întîlniri la nivel foarte înalt între cei doi lideri în contextul războiului din Ucraina? L-am întrebat pe analistul de politică internaţională Bogdan Nedea.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12486846-xi-jinping-il-viziteaza-pe-vladimir-putin-care-sint-limitele-parteneriatului-fara-limite.mp3" length="17949988" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12486846</guid>
    <pubDate>Tue, 21 Mar 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12486846/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12486846/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12486846/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12486846/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1491</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>122</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cui îi e frică de diversitate? Cultele religioase cer modificări la legile educaţiei</itunes:title>
    <title>Cui îi e frică de diversitate? Cultele religioase cer modificări la legile educaţiei</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Reprezentanții a 13 culte religioase din România au trimis o scrisoare către Ministerul Educației în care au solicitat modificări la legile învățămîntului, printre care se numără: eliminarea articolului care definește diversitatea, a articolului care prevede obligativitatea promovării diversității, eliminarea sintagmei „orientare sexuală” din enumerarea criteriilor de discriminare. De asemenea, în scrisoare se  propune ca materia Religie să devină disciplină de bacalaureat. Invitații noș...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Reprezentanții a 13 culte religioase din România au trimis o scrisoare către Ministerul Educației în care au solicitat modificări la legile învățămîntului, printre care se numără: eliminarea articolului care definește diversitatea, a articolului care prevede obligativitatea promovării diversității, eliminarea sintagmei „orientare sexuală” din enumerarea criteriilor de discriminare. De asemenea, în scrisoare se  propune ca materia Religie să devină disciplină de bacalaureat. Invitații noștri sînt: Laura D. Stifter, profesoară de religie, preotul George Jambore, de la Sectorul Teologic-Educațional al Patriarhiei, şi profesorul Ciprian Mihali, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Reprezentanții a 13 culte religioase din România au trimis o scrisoare către Ministerul Educației în care au solicitat modificări la legile învățămîntului, printre care se numără: eliminarea articolului care definește diversitatea, a articolului care prevede obligativitatea promovării diversității, eliminarea sintagmei „orientare sexuală” din enumerarea criteriilor de discriminare. De asemenea, în scrisoare se  propune ca materia Religie să devină disciplină de bacalaureat. Invitații noștri sînt: Laura D. Stifter, profesoară de religie, preotul George Jambore, de la Sectorul Teologic-Educațional al Patriarhiei, şi profesorul Ciprian Mihali, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12477498-cui-ii-e-frica-de-diversitate-cultele-religioase-cer-modificari-la-legile-educatiei.mp3" length="21458006" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12477498</guid>
    <pubDate>Mon, 20 Mar 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12477498/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12477498/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12477498/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12477498/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1784</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>121</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cristina Ispas despre poezie în vremuri de criză</itunes:title>
    <title>Cristina Ispas despre poezie în vremuri de criză</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cristina Ispas a publicat pînă acum volumele de poezie „fetița. mixaj pe vinil”, „rezervația” și „40. să înceapă jocurile”. Are un doctorat despre poezia română de după 1989 și scrie cronică de poezie în presa culturală. Recent, a primit bursa privată „Ligia Ignățoiu-Sora”. Am invitat-o la o discuție despre rolul și sensurile poeziei în lumea de azi, o lume marcată de crize de tot felul. Altfel spus, despre poezie la timpul prezent, în anticiparea Zilei Internaționale a Poeziei, care va fi să...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cristina Ispas a publicat pînă acum volumele de poezie „fetița. mixaj pe vinil”, „rezervația” și „40. să înceapă jocurile”. Are un doctorat despre poezia română de după 1989 și scrie cronică de poezie în presa culturală. Recent, a primit bursa privată „Ligia Ignățoiu-Sora”. Am invitat-o la o discuție despre rolul și sensurile poeziei în lumea de azi, o lume marcată de crize de tot felul. Altfel spus, despre poezie la timpul prezent, în anticiparea Zilei Internaționale a Poeziei, care va fi sărbătorită, ca în fiecare an, în 21 martie.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cristina Ispas a publicat pînă acum volumele de poezie „fetița. mixaj pe vinil”, „rezervația” și „40. să înceapă jocurile”. Are un doctorat despre poezia română de după 1989 și scrie cronică de poezie în presa culturală. Recent, a primit bursa privată „Ligia Ignățoiu-Sora”. Am invitat-o la o discuție despre rolul și sensurile poeziei în lumea de azi, o lume marcată de crize de tot felul. Altfel spus, despre poezie la timpul prezent, în anticiparea Zilei Internaționale a Poeziei, care va fi sărbătorită, ca în fiecare an, în 21 martie.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12460095-cristina-ispas-despre-poezie-in-vremuri-de-criza.mp3" length="20223185" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12460095</guid>
    <pubDate>Fri, 17 Mar 2023 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12460095/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12460095/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12460095/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12460095/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1680</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>120</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Guvernul de la Paris își asumă responsabilitatea pentru reforma pensiilor. Proteste masive în Franța</itunes:title>
    <title>Guvernul de la Paris își asumă responsabilitatea pentru reforma pensiilor. Proteste masive în Franța</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Guvernul Elisabeth Borne și-a asumat răspunderea pentru reforma sistemului de pensii. Legea care prevede creșterea treptată  a vîrstei de pensionare de la 62 la 64 de ani trecuse de Senat, însă guvernul nu a vrut să riște să treacă legea și prin Adunarea Națională, preferînd adoptarea legii prin asumarea responsabilității. Ce urmează? L-am întrebat pe politologul Alexandru Gussi.    O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  ]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Guvernul Elisabeth Borne și-a asumat răspunderea pentru reforma sistemului de pensii. Legea care prevede creșterea treptată  a vîrstei de pensionare de la 62 la 64 de ani trecuse de Senat, însă guvernul nu a vrut să riște să treacă legea și prin Adunarea Națională, preferînd adoptarea legii prin asumarea responsabilității. Ce urmează? L-am întrebat pe politologul Alexandru Gussi.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Guvernul Elisabeth Borne și-a asumat răspunderea pentru reforma sistemului de pensii. Legea care prevede creșterea treptată  a vîrstei de pensionare de la 62 la 64 de ani trecuse de Senat, însă guvernul nu a vrut să riște să treacă legea și prin Adunarea Națională, preferînd adoptarea legii prin asumarea responsabilității. Ce urmează? L-am întrebat pe politologul Alexandru Gussi.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12453275-guvernul-de-la-paris-i-i-asuma-responsabilitatea-pentru-reforma-pensiilor-proteste-masive-in-fran-a.mp3" length="17182009" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12453275</guid>
    <pubDate>Thu, 16 Mar 2023 14:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12453275/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12453275/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12453275/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12453275/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1427</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>119</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Statutul lucrătorului cultural în dezbatere </itunes:title>
    <title>Statutul lucrătorului cultural în dezbatere </title>
    <itunes:summary><![CDATA[E aşteptată de multă vreme o lege care să ofere protecție socială și fiscală pentru cei care lucrează în sectorul cultural independent, un domeniu a cărui vulnerabilitate s-a văzut mai mult ca oricînd în pandemie. Propunerea legislativă a venit recent din partea Ministerului Culturii, care a elaborat proiectul de Ordonanță de Urgență numit „Statutul lucrătorului cultural profesionist”, un document care a fost în dezbatere publică și a iscat discuţii şi controverse. Nemulţumirile sînt legate d...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>E aşteptată de multă vreme o lege care să ofere protecție socială și fiscală pentru cei care lucrează în sectorul cultural independent, un domeniu a cărui vulnerabilitate s-a văzut mai mult ca oricînd în pandemie. Propunerea legislativă a venit recent din partea Ministerului Culturii, care a elaborat proiectul de Ordonanță de Urgență numit „Statutul lucrătorului cultural profesionist”, un document care a fost în dezbatere publică și a iscat discuţii şi controverse. Nemulţumirile sînt legate de denumirea „lucrător cultural profesionist” dar şi de conţinutul actului normativ. Am discutat despre o parte dintre ele cu Oana Radu, expert în politici culturale, şi Laurenţiu Constantin, directorul Festivalului de Muzică Veche.   <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>E aşteptată de multă vreme o lege care să ofere protecție socială și fiscală pentru cei care lucrează în sectorul cultural independent, un domeniu a cărui vulnerabilitate s-a văzut mai mult ca oricînd în pandemie. Propunerea legislativă a venit recent din partea Ministerului Culturii, care a elaborat proiectul de Ordonanță de Urgență numit „Statutul lucrătorului cultural profesionist”, un document care a fost în dezbatere publică și a iscat discuţii şi controverse. Nemulţumirile sînt legate de denumirea „lucrător cultural profesionist” dar şi de conţinutul actului normativ. Am discutat despre o parte dintre ele cu Oana Radu, expert în politici culturale, şi Laurenţiu Constantin, directorul Festivalului de Muzică Veche.   <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12447530-statutul-lucratorului-cultural-in-dezbatere.mp3" length="20688045" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12447530</guid>
    <pubDate>Wed, 15 Mar 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12447530/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12447530/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12447530/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12447530/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1720</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>118</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ce-am învățat după colapsul Silicon Valley Bank</itunes:title>
    <title>Ce-am învățat după colapsul Silicon Valley Bank</title>
    <itunes:summary><![CDATA[E, probabil,  cel mai teribil colaps bancar de la Lehman Brothers încoace. Silicon Valley Bank (SVB) era a 16-a bancă americană după volumul de active. Fiind specializată în sectorul tehnologiei, intrările și ieșirile de bani depind de situația generală a industriei. Și, cum tocmai acest sector de mare risc se confruntă cu dificultăți, clienții SVB au retras mulți bani în ultimela vreme: mai mulți decît avea banca disponibili. Pentru a avea suficiente lichidități, banca a încercat să str...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>E, probabil,  cel mai teribil colaps bancar de la Lehman Brothers încoace. Silicon Valley Bank (SVB) era a 16-a bancă americană după volumul de active. Fiind specializată în sectorul tehnologiei, intrările și ieșirile de bani depind de situația generală a industriei. Și, cum tocmai acest sector de mare risc se confruntă cu dificultăți, clienții SVB au retras mulți bani în ultimela vreme: mai mulți decît avea banca disponibili. Pentru a avea suficiente lichidități, banca a încercat să strîngă, repede, capital. Însă tranzacționarea acțiunilor la bursă nu a funcționat așa cum estimase. Iar vînzarea titlurilor de stat avute în portofoliu a adus pierderi importante. Cînd se duce vestea că o bancă e în incapacitate de plată, toți deponenții vor să-și retragă fondurile deodată. E rețeta standard pentru faliment. Care sînt consecințele acestui faliment pentru SUA și pentru restul lumii? I-am întrebat pe Bogdan Glăvan, prof. univ. de economie și pe Radu Uszkai de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată. </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>E, probabil,  cel mai teribil colaps bancar de la Lehman Brothers încoace. Silicon Valley Bank (SVB) era a 16-a bancă americană după volumul de active. Fiind specializată în sectorul tehnologiei, intrările și ieșirile de bani depind de situația generală a industriei. Și, cum tocmai acest sector de mare risc se confruntă cu dificultăți, clienții SVB au retras mulți bani în ultimela vreme: mai mulți decît avea banca disponibili. Pentru a avea suficiente lichidități, banca a încercat să strîngă, repede, capital. Însă tranzacționarea acțiunilor la bursă nu a funcționat așa cum estimase. Iar vînzarea titlurilor de stat avute în portofoliu a adus pierderi importante. Cînd se duce vestea că o bancă e în incapacitate de plată, toți deponenții vor să-și retragă fondurile deodată. E rețeta standard pentru faliment. Care sînt consecințele acestui faliment pentru SUA și pentru restul lumii? I-am întrebat pe Bogdan Glăvan, prof. univ. de economie și pe Radu Uszkai de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată. </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12440150-ce-am-inva-at-dupa-colapsul-silicon-valley-bank.mp3" length="20191829" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12440150</guid>
    <pubDate>Tue, 14 Mar 2023 20:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12440150/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12440150/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12440150/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12440150/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1678</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>117</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>România - de la euroentuziasm la euroscepticism</itunes:title>
    <title>România - de la euroentuziasm la euroscepticism</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Încrederea românilor în Uniunea Europeană a scăzut dramatic, conform Eurobarometrului realizat de Parlamentul european. Doar 46% dintre români mai cred că apartenența noastră la UE e un lucru bun. În 2007, anul aderării noastre la blocul comunitar, 71% dintre români evaluau pozitiv apartenența la UE. Care sînt cauzele şi care sînt posibilele consecințe ale euroscepticismului? Am întrebat-o pe Oana-Valentina Suciu, sociolog, conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității din Bu...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Încrederea românilor în Uniunea Europeană a scăzut dramatic, conform Eurobarometrului realizat de Parlamentul european. Doar 46% dintre români mai cred că apartenența noastră la UE e un lucru bun. În 2007, anul aderării noastre la blocul comunitar, 71% dintre români evaluau pozitiv apartenența la UE. Care sînt cauzele şi care sînt posibilele consecințe ale euroscepticismului? Am întrebat-o pe Oana-Valentina Suciu, sociolog, conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Încrederea românilor în Uniunea Europeană a scăzut dramatic, conform Eurobarometrului realizat de Parlamentul european. Doar 46% dintre români mai cred că apartenența noastră la UE e un lucru bun. În 2007, anul aderării noastre la blocul comunitar, 71% dintre români evaluau pozitiv apartenența la UE. Care sînt cauzele şi care sînt posibilele consecințe ale euroscepticismului? Am întrebat-o pe Oana-Valentina Suciu, sociolog, conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12431215-romania-de-la-euroentuziasm-la-euroscepticism.mp3" length="20032900" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12431215</guid>
    <pubDate>Mon, 13 Mar 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12431215/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12431215/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12431215/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12431215/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1665</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>116</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Judith Mészáros, o mare poetă de (re)descoperit</itunes:title>
    <title>Judith Mészáros, o mare poetă de (re)descoperit</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Foarte puțin cunoscută publicului larg, extrem de apreciată, pînă acum, doar într-un cerc restrîns, format mai degrabă din poeți, Judith Mészáros a publicat două cărți de poezie, la începutul anilor ’90: „Îngeriada” și „We all live in a yellow submarine”. Ele au fost reeditate recent la Editura Cartier sub titlul „Îngeriada”. Antologia este un prilej pentru public de a descoperi o forță poetică aparte și o viziune fără seamăn în poezia noastră postdecembristă. Am vorbit despre Judith Mészáros...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Foarte puțin cunoscută publicului larg, extrem de apreciată, pînă acum, doar într-un cerc restrîns, format mai degrabă din poeți, Judith Mészáros a publicat două cărți de poezie, la începutul anilor ’90: „Îngeriada” și „We all live in a yellow submarine”. Ele au fost reeditate recent la Editura Cartier sub titlul „Îngeriada”. Antologia este un prilej pentru public de a descoperi o forță poetică aparte și o viziune fără seamăn în poezia noastră postdecembristă. Am vorbit despre Judith Mészáros cu  poeții Anastasia Gavrilovici, autoarea postfeței antologiei, și Claudiu Komartin, cel care a îngrijit ediția de la Cartier.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Foarte puțin cunoscută publicului larg, extrem de apreciată, pînă acum, doar într-un cerc restrîns, format mai degrabă din poeți, Judith Mészáros a publicat două cărți de poezie, la începutul anilor ’90: „Îngeriada” și „We all live in a yellow submarine”. Ele au fost reeditate recent la Editura Cartier sub titlul „Îngeriada”. Antologia este un prilej pentru public de a descoperi o forță poetică aparte și o viziune fără seamăn în poezia noastră postdecembristă. Am vorbit despre Judith Mészáros cu  poeții Anastasia Gavrilovici, autoarea postfeței antologiei, și Claudiu Komartin, cel care a îngrijit ediția de la Cartier.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu  <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12413643-judith-meszaros-o-mare-poeta-de-re-descoperit.mp3" length="20389008" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12413643</guid>
    <pubDate>Fri, 10 Mar 2023 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12413643/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12413643/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12413643/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12413643/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1694</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>115</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Între Bruxelles și Moscova: dansul ezitant al guvernului georgian</itunes:title>
    <title>Între Bruxelles și Moscova: dansul ezitant al guvernului georgian</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Partidul Visul georgian, aflat la putere în Georgia, anunță că retrage proiectul de lege care a generat proteste violente. Proiectul prevede ca organizaţiile care primesc mai mult de 20% din fonduri de la donatori din străinătate să se înregistreze ca „agenţi străini”. O lege putinistă ferm respinsă în stradă de protestatarii pro-europeni. Invitatul nostru este Camil Pârvu, conf. dr. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.   O emisiune de Adela Greceanu și Matei Marti...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Partidul Visul georgian, aflat la putere în Georgia, anunță că retrage proiectul de lege care a generat proteste violente. Proiectul prevede ca organizaţiile care primesc mai mult de 20% din fonduri de la donatori din străinătate să se înregistreze ca „agenţi străini”. O lege putinistă ferm respinsă în stradă de protestatarii pro-europeni. Invitatul nostru este Camil Pârvu, conf. dr. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Partidul Visul georgian, aflat la putere în Georgia, anunță că retrage proiectul de lege care a generat proteste violente. Proiectul prevede ca organizaţiile care primesc mai mult de 20% din fonduri de la donatori din străinătate să se înregistreze ca „agenţi străini”. O lege putinistă ferm respinsă în stradă de protestatarii pro-europeni. Invitatul nostru este Camil Pârvu, conf. dr. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. <br/><b><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12408223-intre-bruxelles-i-moscova-dansul-ezitant-al-guvernului-georgian.mp3" length="18867770" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12408223</guid>
    <pubDate>Thu, 09 Mar 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12408223/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12408223/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12408223/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12408223/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1568</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>114</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>8 Martie: manifestație pentru dreptul la avort și sănătate reproductivă</itunes:title>
    <title>8 Martie: manifestație pentru dreptul la avort și sănătate reproductivă</title>
    <itunes:summary><![CDATA[8 martie este Ziua Internaţională a Drepturilor Femeii. În ce măsură drepturile și libertățile femeilor sînt respectate în România? Astăzi a avut loc un protest în fața Guvernului la care s-a cerut acces la avort și la servicii de sănătate reproductivă. Cum de dreptul la avort, garantat în România, a devenit temă de protest? Am întrebat-o pe Ionela Băluță, sociolog, profesoară la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, directoarea Centrului pentru Politicile Egalităţii d...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>8 martie este Ziua Internaţională a Drepturilor Femeii. În ce măsură drepturile și libertățile femeilor sînt respectate în România? Astăzi a avut loc un protest în fața Guvernului la care s-a cerut acces la avort și la servicii de sănătate reproductivă. Cum de dreptul la avort, garantat în România, a devenit temă de protest? Am întrebat-o pe Ionela Băluță, sociolog, profesoară la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, directoarea Centrului pentru Politicile Egalităţii de Şanse.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>8 martie este Ziua Internaţională a Drepturilor Femeii. În ce măsură drepturile și libertățile femeilor sînt respectate în România? Astăzi a avut loc un protest în fața Guvernului la care s-a cerut acces la avort și la servicii de sănătate reproductivă. Cum de dreptul la avort, garantat în România, a devenit temă de protest? Am întrebat-o pe Ionela Băluță, sociolog, profesoară la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, directoarea Centrului pentru Politicile Egalităţii de Şanse.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12401558-8-martie-manifesta-ie-pentru-dreptul-la-avort-i-sanatate-reproductiva.mp3" length="18939566" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12401558</guid>
    <pubDate>Wed, 08 Mar 2023 20:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12401558/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12401558/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12401558/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12401558/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1574</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>113</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Roxana Bojariu, climatolog: „Numai cu un ocean sănătos ne putem adapta la schimbările climei”</itunes:title>
    <title>Roxana Bojariu, climatolog: „Numai cu un ocean sănătos ne putem adapta la schimbările climei”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Naţiunile Unite au ajuns la un acord istoric privind protejarea oceanelor, după ani întregi de negocieri. Se numește Tratatul pentru Marea Liberă și prevede plasarea a 30% din suprafața marină în zone protejate pînă în 2030. Care e semnificaţia tratatului şi de ce este important? Care sînt cele mai mari amenințări pentru fauna și flora mărilor și oceanelor? În ce măsură ar contribui protejarea oceanelor la diminuarea încălzirii globale? Am întrebat-o pe Roxana Bojariu, climatolog.   O emisiun...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Naţiunile Unite au ajuns la un acord istoric privind protejarea oceanelor, după ani întregi de negocieri. Se numește Tratatul pentru Marea Liberă și prevede plasarea a 30% din suprafața marină în zone protejate pînă în 2030. Care e semnificaţia tratatului şi de ce este important? Care sînt cele mai mari amenințări pentru fauna și flora mărilor și oceanelor? În ce măsură ar contribui protejarea oceanelor la diminuarea încălzirii globale? Am întrebat-o pe Roxana Bojariu, climatolog. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Naţiunile Unite au ajuns la un acord istoric privind protejarea oceanelor, după ani întregi de negocieri. Se numește Tratatul pentru Marea Liberă și prevede plasarea a 30% din suprafața marină în zone protejate pînă în 2030. Care e semnificaţia tratatului şi de ce este important? Care sînt cele mai mari amenințări pentru fauna și flora mărilor și oceanelor? În ce măsură ar contribui protejarea oceanelor la diminuarea încălzirii globale? Am întrebat-o pe Roxana Bojariu, climatolog. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12391551-roxana-bojariu-climatolog-numai-cu-un-ocean-sanatos-ne-putem-adapta-la-schimbarile-climei.mp3" length="18077891" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12391551</guid>
    <pubDate>Tue, 07 Mar 2023 18:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12391551/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12391551/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12391551/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12391551/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1502</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>112</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Singur la casă: o comedie horror?</itunes:title>
    <title>Singur la casă: o comedie horror?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Tot mai multe supermarketuri renunță la casele de marcat convenționale și introduc sistemul self check-out. Automatizarea îi împinge pe foștii lucrători către inutilitate. Iar consumatorii se văd nevoiți să facă ei o parte din treaba casierelor/casierilor.  Un fenomen banalisim și răspîndit deja de multă vreme care însă suscită tot felul de polemici și angoase în România. Am vorbit despre asta cu doi buni cetățeni &amp; consumatori: Anda Zahiu (de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicat...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Tot mai multe supermarketuri renunță la casele de marcat convenționale și introduc sistemul self check-out. Automatizarea îi împinge pe foștii lucrători către inutilitate. Iar consumatorii se văd nevoiți să facă ei o parte din treaba casierelor/casierilor.  Un fenomen banalisim și răspîndit deja de multă vreme care însă suscită tot felul de polemici și angoase în România. Am vorbit despre asta cu doi buni cetățeni &amp; consumatori: Anda Zahiu (de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată) şi Florin Dumitrescu (antropolog, lector la Universitatea Transilvania din Braşov).   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Tot mai multe supermarketuri renunță la casele de marcat convenționale și introduc sistemul self check-out. Automatizarea îi împinge pe foștii lucrători către inutilitate. Iar consumatorii se văd nevoiți să facă ei o parte din treaba casierelor/casierilor.  Un fenomen banalisim și răspîndit deja de multă vreme care însă suscită tot felul de polemici și angoase în România. Am vorbit despre asta cu doi buni cetățeni &amp; consumatori: Anda Zahiu (de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată) şi Florin Dumitrescu (antropolog, lector la Universitatea Transilvania din Braşov).   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12385467-singur-la-casa-o-comedie-horror.mp3" length="18806266" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12385467</guid>
    <pubDate>Mon, 06 Mar 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12385467/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12385467/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12385467/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12385467/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1563</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>111</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Laura T. Ilea: „Arta și gîndirea au un mesaj politic subversiv și implicit”</itunes:title>
    <title>Laura T. Ilea: „Arta și gîndirea au un mesaj politic subversiv și implicit”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ce impact au texte fundamentale ale feminismului, ajunse în limba română destul de tîrziu, după zeci sau chiar sute de ani, asupra literaturii și gîndirii? Există „scriitură feminină”? De ce condiții e nevoie ca ea să apară? Cum te raportezi ca autoare la reperele aduse în gîndire de filozoafe și teoreticiene? Am întrebat-o pe scriitoarea Laura T. Ilea, doctor în filozofie și în literatură comparată, lector la Departamentul de Literatură comparată al Universității Babeș-Bolyai din Cluj.  O em...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ce impact au texte fundamentale ale feminismului, ajunse în limba română destul de tîrziu, după zeci sau chiar sute de ani, asupra literaturii și gîndirii? Există „scriitură feminină”? De ce condiții e nevoie ca ea să apară? Cum te raportezi ca autoare la reperele aduse în gîndire de filozoafe și teoreticiene? Am întrebat-o pe scriitoarea Laura T. Ilea, doctor în filozofie și în literatură comparată, lector la Departamentul de Literatură comparată al Universității Babeș-Bolyai din Cluj.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ce impact au texte fundamentale ale feminismului, ajunse în limba română destul de tîrziu, după zeci sau chiar sute de ani, asupra literaturii și gîndirii? Există „scriitură feminină”? De ce condiții e nevoie ca ea să apară? Cum te raportezi ca autoare la reperele aduse în gîndire de filozoafe și teoreticiene? Am întrebat-o pe scriitoarea Laura T. Ilea, doctor în filozofie și în literatură comparată, lector la Departamentul de Literatură comparată al Universității Babeș-Bolyai din Cluj.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12367125-laura-t-ilea-arta-i-gindirea-au-un-mesaj-politic-subversiv-i-implicit.mp3" length="19444268" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12367125</guid>
    <pubDate>Fri, 03 Mar 2023 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12367125/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12367125/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12367125/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12367125/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1616</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>110</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Acordul de la Bruxelles. Speranțe pentru normalizarea relațiilor dintre Serbia și Kosovo? </itunes:title>
    <title>Acordul de la Bruxelles. Speranțe pentru normalizarea relațiilor dintre Serbia și Kosovo? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele sîrb Aleksandar Vucici și premierul kosovar Albin Kurti s-au întîlnit la Bruxelles pentru a discuta despre un acord propus de Uniunea Europeană pentru normalizarea relațiilor dintre cele două țări. Documentul prevede, între altele, recunoașterea de către Serbia a integrității teritoriale a fostei sale provincii Kosovo, recunoașterea reciprocă a documentelor și simbolurilor naționale şi de asemenea prevede ca Serbia să nu blocheze aderarea Kosovo la nici o organizație internaționa...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele sîrb Aleksandar Vucici și premierul kosovar Albin Kurti s-au întîlnit la Bruxelles pentru a discuta despre un acord propus de Uniunea Europeană pentru normalizarea relațiilor dintre cele două țări. Documentul prevede, între altele, recunoașterea de către Serbia a integrității teritoriale a fostei sale provincii Kosovo, recunoașterea reciprocă a documentelor și simbolurilor naționale şi de asemenea prevede ca Serbia să nu blocheze aderarea Kosovo la nici o organizație internațională, inclusiv la UE. Care e stadiul negocierilor dintre Serbia și Kosovo? De ce Serbia și Kosovo trebuie să decidă pînă în martie dacă semnează acordul propus de comunitatea internațională? Am întrebat-o pe Miruna Butnaru-Troncotă, cercetătoare a spațiului ex-iugoslav.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele sîrb Aleksandar Vucici și premierul kosovar Albin Kurti s-au întîlnit la Bruxelles pentru a discuta despre un acord propus de Uniunea Europeană pentru normalizarea relațiilor dintre cele două țări. Documentul prevede, între altele, recunoașterea de către Serbia a integrității teritoriale a fostei sale provincii Kosovo, recunoașterea reciprocă a documentelor și simbolurilor naționale şi de asemenea prevede ca Serbia să nu blocheze aderarea Kosovo la nici o organizație internațională, inclusiv la UE. Care e stadiul negocierilor dintre Serbia și Kosovo? De ce Serbia și Kosovo trebuie să decidă pînă în martie dacă semnează acordul propus de comunitatea internațională? Am întrebat-o pe Miruna Butnaru-Troncotă, cercetătoare a spațiului ex-iugoslav.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12361742-acordul-de-la-bruxelles-speran-e-pentru-normalizarea-rela-iilor-dintre-serbia-i-kosovo.mp3" length="21132009" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12361742</guid>
    <pubDate>Thu, 02 Mar 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12361742/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12361742/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12361742/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12361742/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1757</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>109</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Zeci de ONG-uri cer majorarea la 16 ani a vîrstei pentru consimțămînt în cazul relațiilor sexuale</itunes:title>
    <title>Zeci de ONG-uri cer majorarea la 16 ani a vîrstei pentru consimțămînt în cazul relațiilor sexuale</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Peste 70 de ONG-uri cer Parlamentului să voteze proiectul de lege care introduce vîrsta de 16 ani ca vîrstă minimă pentru consimțămînt valid în cazul relațiilor sexuale cu minori. Petiția semnalează că sînt „numeroase exemple de încadrare a faptelor de viol asupra minorelor de 10-12 ani ca acte sexuale consimțite cu bărbați adulți”. De ce e important să se stabilească acest prag de 16 ani ca vîrstă minimă pentru consimțămînt în cazul relațiilor sexuale cu minori? Știm care e amploarea fenomen...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Peste 70 de ONG-uri cer Parlamentului să voteze proiectul de lege care introduce vîrsta de 16 ani ca vîrstă minimă pentru consimțămînt valid în cazul relațiilor sexuale cu minori. Petiția semnalează că sînt „numeroase exemple de încadrare a faptelor de viol asupra minorelor de 10-12 ani ca acte sexuale consimțite cu bărbați adulți”. De ce e important să se stabilească acest prag de 16 ani ca vîrstă minimă pentru consimțămînt în cazul relațiilor sexuale cu minori? Știm care e amploarea fenomenului infracțiunii sexuale cu victime minore în România? Am întrebat-o pe Mihaela Săsărman, de la Asociația Transcena.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Peste 70 de ONG-uri cer Parlamentului să voteze proiectul de lege care introduce vîrsta de 16 ani ca vîrstă minimă pentru consimțămînt valid în cazul relațiilor sexuale cu minori. Petiția semnalează că sînt „numeroase exemple de încadrare a faptelor de viol asupra minorelor de 10-12 ani ca acte sexuale consimțite cu bărbați adulți”. De ce e important să se stabilească acest prag de 16 ani ca vîrstă minimă pentru consimțămînt în cazul relațiilor sexuale cu minori? Știm care e amploarea fenomenului infracțiunii sexuale cu victime minore în România? Am întrebat-o pe Mihaela Săsărman, de la Asociația Transcena.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12354846-zeci-de-ong-uri-cer-majorarea-la-16-ani-a-virstei-pentru-consim-amint-in-cazul-rela-iilor-sexuale.mp3" length="19351831" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12354846</guid>
    <pubDate>Wed, 01 Mar 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12354846/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12354846/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12354846/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12354846/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1608</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>108</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Dana Papadima despre învăţămîntul românesc: „Problema noastră e o inechitate sistemică”</itunes:title>
    <title>Dana Papadima despre învăţămîntul românesc: „Problema noastră e o inechitate sistemică”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ministra educației Ligia Deca a prezentat noua variantă a proiectului legilor educației, variantă lansată în dezbatere publică pentru 10 zile. Abandonul școlar, accesul inegal la educație de calitate, analfabetismul funcțional se numără printre cele mai mari probleme ale sistemului de educație de la noi. Ce soluţii propune noua lege? Am întrebat-o pe Dana Papadima, profesoară, directoarea unei școli private din București.    O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Ra...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ministra educației Ligia Deca a prezentat noua variantă a proiectului legilor educației, variantă lansată în dezbatere publică pentru 10 zile. Abandonul școlar, accesul inegal la educație de calitate, analfabetismul funcțional se numără printre cele mai mari probleme ale sistemului de educație de la noi. Ce soluţii propune noua lege? Am întrebat-o pe Dana Papadima, profesoară, directoarea unei școli private din București.  <br/><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ministra educației Ligia Deca a prezentat noua variantă a proiectului legilor educației, variantă lansată în dezbatere publică pentru 10 zile. Abandonul școlar, accesul inegal la educație de calitate, analfabetismul funcțional se numără printre cele mai mari probleme ale sistemului de educație de la noi. Ce soluţii propune noua lege? Am întrebat-o pe Dana Papadima, profesoară, directoarea unei școli private din București.  <br/><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12346860-dana-papadima-despre-invatamintul-romanesc-problema-noastra-e-o-inechitate-sistemica.mp3" length="19627350" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12346860</guid>
    <pubDate>Tue, 28 Feb 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12346860/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12346860/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12346860/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12346860/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1631</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>107</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Statutul lucrătorului cultural profesionist. Instrucțiuni de folosire</itunes:title>
    <title>Statutul lucrătorului cultural profesionist. Instrucțiuni de folosire</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ministerul Culturii a elaborat un proiect de Ordonanță de Urgență care vizează un regim fiscal distinct pentru persoanele care lucrează în domeniul culturii. E vorba de „Statutul lucrătorului cultural profesionist”, o lege așteptată mai ales de lucrătorii independenți, adică cei care nu se bucură de contracte stabile de muncă și care sînt tot mai numeroși. Dar ce înseamnă, mai exact, „lucrător cultural profesionist”? Și cum îi protejează acest proiect legislativ? Le-am întrebat pe Iulia Popov...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ministerul Culturii a elaborat un proiect de Ordonanță de Urgență care vizează un regim fiscal distinct pentru persoanele care lucrează în domeniul culturii. E vorba de „Statutul lucrătorului cultural profesionist”, o lege așteptată mai ales de lucrătorii independenți, adică cei care nu se bucură de contracte stabile de muncă și care sînt tot mai numeroși. Dar ce înseamnă, mai exact, „lucrător cultural profesionist”? Și cum îi protejează acest proiect legislativ? Le-am întrebat pe Iulia Popovici, care a lucrat la elaborarea „Statutului...” şi pe Raluca Iacob, expert în politici culturale.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ministerul Culturii a elaborat un proiect de Ordonanță de Urgență care vizează un regim fiscal distinct pentru persoanele care lucrează în domeniul culturii. E vorba de „Statutul lucrătorului cultural profesionist”, o lege așteptată mai ales de lucrătorii independenți, adică cei care nu se bucură de contracte stabile de muncă și care sînt tot mai numeroși. Dar ce înseamnă, mai exact, „lucrător cultural profesionist”? Și cum îi protejează acest proiect legislativ? Le-am întrebat pe Iulia Popovici, care a lucrat la elaborarea „Statutului...” şi pe Raluca Iacob, expert în politici culturale.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12337934-statutul-lucratorului-cultural-profesionist-instruc-iuni-de-folosire.mp3" length="21015043" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12337934</guid>
    <pubDate>Mon, 27 Feb 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12337934/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12337934/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12337934/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12337934/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1747</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>106</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Un an de război în Ucraina. Cum ne raportăm la literatura rusă?</itunes:title>
    <title>Un an de război în Ucraina. Cum ne raportăm la literatura rusă?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Se împlinește un an de cînd trupele ruse au invadat Ucraina. Cum ne raportăm la literatura rusă, la marii clasici dar și la autorii contemporani în contextul războiului declanşat de Rusia? Îi tratăm pe toți la fel sau e nevoie de raportări distincte? Ar trebui ca în momente de criză, cum e acest război, artiştii, scriitorii să ia atitudine, chiar cu riscul de a-și pierde libertatea sau viața? Le-am întrebat pe Oana Stoica, jurnalistă şi critic de teatru, şi pe Justina Bandol, traducătoare de ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Se împlinește un an de cînd trupele ruse au invadat Ucraina. Cum ne raportăm la literatura rusă, la marii clasici dar și la autorii contemporani în contextul războiului declanşat de Rusia? Îi tratăm pe toți la fel sau e nevoie de raportări distincte? Ar trebui ca în momente de criză, cum e acest război, artiştii, scriitorii să ia atitudine, chiar cu riscul de a-și pierde libertatea sau viața? Le-am întrebat pe Oana Stoica, jurnalistă şi critic de teatru, şi pe Justina Bandol, traducătoare de rusă şi engleză. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Se împlinește un an de cînd trupele ruse au invadat Ucraina. Cum ne raportăm la literatura rusă, la marii clasici dar și la autorii contemporani în contextul războiului declanşat de Rusia? Îi tratăm pe toți la fel sau e nevoie de raportări distincte? Ar trebui ca în momente de criză, cum e acest război, artiştii, scriitorii să ia atitudine, chiar cu riscul de a-și pierde libertatea sau viața? Le-am întrebat pe Oana Stoica, jurnalistă şi critic de teatru, şi pe Justina Bandol, traducătoare de rusă şi engleză. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12321687-un-an-de-razboi-in-ucraina-cum-ne-raportam-la-literatura-rusa.mp3" length="20936037" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12321687</guid>
    <pubDate>Fri, 24 Feb 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12321687/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12321687/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12321687/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12321687/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1740</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>105</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Canalul Bîstroe: Mult zgomot pentru nimic? </itunes:title>
    <title>Canalul Bîstroe: Mult zgomot pentru nimic? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Știri alarmiste au apărut în presă legate de posibile consecințe ale dragării canalului Bîstroe de către ucraineni. Unii politicieni români vorbesc despre dezastru ecologic. Comisia Europeană a cerut informații de la Ucraina cu privire la aceste lucrări pe canalul Bîstroe și brațul Chilia. Ucraina a răspuns că face operațiuni de dragaj operațional la porturile de pe Dunăre, dar nu plănuiește lucrări majore pe brațul Chilia sau canalul Bîstroe. În absența unor informații concrete despre lucrăr...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Știri alarmiste au apărut în presă legate de posibile consecințe ale dragării canalului Bîstroe de către ucraineni. Unii politicieni români vorbesc despre dezastru ecologic. Comisia Europeană a cerut informații de la Ucraina cu privire la aceste lucrări pe canalul Bîstroe și brațul Chilia. Ucraina a răspuns că face operațiuni de dragaj operațional la porturile de pe Dunăre, dar nu plănuiește lucrări majore pe brațul Chilia sau canalul Bîstroe. În absența unor informații concrete despre lucrările pe care le face Ucraina pe șenalul navigabil și a unor studii asupra impactului ecologic, vorbim despre sindromul drobului de sare, e de părere Adrian Stănică, directorul Institutului Național Român de Geologie Marină și Geoecologie (GeoEcoMar). El spune că dragajele de întreținere sînt firești. Și că ar fi nevoie de o comisie permanentă de experți din România și din Ucraina care să lucreze împreună pentru a măsura impactul lucrărilor din Delta Dunării. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p><p> <br/><br/></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Știri alarmiste au apărut în presă legate de posibile consecințe ale dragării canalului Bîstroe de către ucraineni. Unii politicieni români vorbesc despre dezastru ecologic. Comisia Europeană a cerut informații de la Ucraina cu privire la aceste lucrări pe canalul Bîstroe și brațul Chilia. Ucraina a răspuns că face operațiuni de dragaj operațional la porturile de pe Dunăre, dar nu plănuiește lucrări majore pe brațul Chilia sau canalul Bîstroe. În absența unor informații concrete despre lucrările pe care le face Ucraina pe șenalul navigabil și a unor studii asupra impactului ecologic, vorbim despre sindromul drobului de sare, e de părere Adrian Stănică, directorul Institutului Național Român de Geologie Marină și Geoecologie (GeoEcoMar). El spune că dragajele de întreținere sînt firești. Și că ar fi nevoie de o comisie permanentă de experți din România și din Ucraina care să lucreze împreună pentru a măsura impactul lucrărilor din Delta Dunării. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p><p> <br/><br/></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12313691-canalul-bistroe-mult-zgomot-pentru-nimic.mp3" length="20476137" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12313691</guid>
    <pubDate>Thu, 23 Feb 2023 20:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12313691/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12313691/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12313691/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12313691/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1702</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>104</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Întîlnire Joe Biden - Maia Sandu la Varșovia: un moment solar pentru Republica Moldova</itunes:title>
    <title>Întîlnire Joe Biden - Maia Sandu la Varșovia: un moment solar pentru Republica Moldova</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Președintele rus Vladimir Putin a abrogat un decret care prevedea, între altele, „soluționarea problemei transnistrene bazate pe respectarea suveranității, integrității teritoriale și a statutului neutru al Republicii Moldova, cu stabilirea unui statut special pentru Transnistria”. Pe de altă parte, președintele american Joe Biden, în discursul său de ieri de la Varșovia, a invitat asistența s-o aplaude pe președinta Moldovei, Maia Sandu, și, după discurs, a avut o întîlnire cu ea. Care e sit...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Președintele rus Vladimir Putin a abrogat un decret care prevedea, între altele, „soluționarea problemei transnistrene bazate pe respectarea suveranității, integrității teritoriale și a statutului neutru al Republicii Moldova, cu stabilirea unui statut special pentru Transnistria”. Pe de altă parte, președintele american Joe Biden, în discursul său de ieri de la Varșovia, a invitat asistența s-o aplaude pe președinta Moldovei, Maia Sandu, și, după discurs, a avut o întîlnire cu ea. Care e situaţia Republicii Moldova în acest context tensionat? L-am întrebat pe publicistul și scriitorul Vitalie Ciobanu, de la Chişinău.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Președintele rus Vladimir Putin a abrogat un decret care prevedea, între altele, „soluționarea problemei transnistrene bazate pe respectarea suveranității, integrității teritoriale și a statutului neutru al Republicii Moldova, cu stabilirea unui statut special pentru Transnistria”. Pe de altă parte, președintele american Joe Biden, în discursul său de ieri de la Varșovia, a invitat asistența s-o aplaude pe președinta Moldovei, Maia Sandu, și, după discurs, a avut o întîlnire cu ea. Care e situaţia Republicii Moldova în acest context tensionat? L-am întrebat pe publicistul și scriitorul Vitalie Ciobanu, de la Chişinău.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12306073-intilnire-joe-biden-maia-sandu-la-var-ovia-un-moment-solar-pentru-republica-moldova.mp3" length="19668726" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12306073</guid>
    <pubDate>Wed, 22 Feb 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12306073/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12306073/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12306073/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12306073/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1635</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>103</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Claudiu Degeratu despre Rusia lui Putin: „Este debutul unui regim de tip nord-coreean”</itunes:title>
    <title>Claudiu Degeratu despre Rusia lui Putin: „Este debutul unui regim de tip nord-coreean”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Discursul despre starea națiunii rostit de președintele Federației Ruse ar fi trebuit să aibă loc, potrivit tradiției, cîndva spre sfîrșitul anului trecut. Însă Vladimir Putin l-a amînat. În decembrie 2022, așa-numita „operațiune militară specială” cam bătea pasul pe loc, ba chiar bătea pasul înapoi, căci armata ucraineană reușise să elibereze o parte din teritoriile sale ocupate abuziv de Rusia. Nici acum Vladimir Putin nu prea are cu ce se lăuda în plan militar. Iar în politica internaționa...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Discursul despre starea națiunii rostit de președintele Federației Ruse ar fi trebuit să aibă loc, potrivit tradiției, cîndva spre sfîrșitul anului trecut. Însă Vladimir Putin l-a amînat. În decembrie 2022, așa-numita „operațiune militară specială” cam bătea pasul pe loc, ba chiar bătea pasul înapoi, căci armata ucraineană reușise să elibereze o parte din teritoriile sale ocupate abuziv de Rusia. Nici acum Vladimir Putin nu prea are cu ce se lăuda în plan militar. Iar în politica internațională, Rusia are statut de paria. Ca să nu mai vorbim de faptul că luni, președintele american Joe Biden s-a dus la Kiev, după o călătorie de 10 ore cu trenul prin Ucraina aflată sub atac, și s-a întîlnit cu Volodimir Zelenski. O vizită istorică în care a dat asigurări că Occidentul va sprijini Ucraina atîta timp cît este nevoie. </p><p><b> O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Discursul despre starea națiunii rostit de președintele Federației Ruse ar fi trebuit să aibă loc, potrivit tradiției, cîndva spre sfîrșitul anului trecut. Însă Vladimir Putin l-a amînat. În decembrie 2022, așa-numita „operațiune militară specială” cam bătea pasul pe loc, ba chiar bătea pasul înapoi, căci armata ucraineană reușise să elibereze o parte din teritoriile sale ocupate abuziv de Rusia. Nici acum Vladimir Putin nu prea are cu ce se lăuda în plan militar. Iar în politica internațională, Rusia are statut de paria. Ca să nu mai vorbim de faptul că luni, președintele american Joe Biden s-a dus la Kiev, după o călătorie de 10 ore cu trenul prin Ucraina aflată sub atac, și s-a întîlnit cu Volodimir Zelenski. O vizită istorică în care a dat asigurări că Occidentul va sprijini Ucraina atîta timp cît este nevoie. </p><p><b> O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12298342-claudiu-degeratu-despre-rusia-lui-putin-este-debutul-unui-regim-de-tip-nord-coreean.mp3" length="20062130" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12298342</guid>
    <pubDate>Tue, 21 Feb 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12298342/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12298342/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12298342/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12298342/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1667</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>102</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Vizită istorică a președintelui Joe Biden la Kiev: „SUA vor sprijini Ucraina cît timp e nevoie”</itunes:title>
    <title>Vizită istorică a președintelui Joe Biden la Kiev: „SUA vor sprijini Ucraina cît timp e nevoie”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Vizită surpriză a președintelui american Joe Biden în Ucraina. Liderul de la Washington a transmis de la Kiev sprijinul ferm pe care-l acordă țara sa Ucrainei oricît de mult timp va fi nevoie. Președintele american face zilele acestea și o vizită în Polonia. Iar în acest weekend a avut loc Conferința de Securitate de la München. Peste 450 de lideri politici, șefi de stat și de guvern, miniștri dar și reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri au participat la acest eveniment...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Vizită surpriză a președintelui american Joe Biden în Ucraina. Liderul de la Washington a transmis de la Kiev sprijinul ferm pe care-l acordă țara sa Ucrainei oricît de mult timp va fi nevoie. Președintele american face zilele acestea și o vizită în Polonia. Iar în acest weekend a avut loc Conferința de Securitate de la München. Peste 450 de lideri politici, șefi de stat și de guvern, miniștri dar și reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri au participat la acest eveniment. În centrul discuțiilor a fost războiul din Ucraina, printre temele abordate numărîndu-se ajutorul militar oferit Ucrainei și unitatea de decizie a spațiului euro-atlantic. Robert Lupițu a fost la Conferința de Securitate de la München şi ne explică importanţa reuniunii precum şi semnificaţia vizitei preşedintelui american Joe Biden la Kiev, în plin război. Robert Lupiţu este redactor-șef al platformei „Calea europeană”.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Vizită surpriză a președintelui american Joe Biden în Ucraina. Liderul de la Washington a transmis de la Kiev sprijinul ferm pe care-l acordă țara sa Ucrainei oricît de mult timp va fi nevoie. Președintele american face zilele acestea și o vizită în Polonia. Iar în acest weekend a avut loc Conferința de Securitate de la München. Peste 450 de lideri politici, șefi de stat și de guvern, miniștri dar și reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri au participat la acest eveniment. În centrul discuțiilor a fost războiul din Ucraina, printre temele abordate numărîndu-se ajutorul militar oferit Ucrainei și unitatea de decizie a spațiului euro-atlantic. Robert Lupițu a fost la Conferința de Securitate de la München şi ne explică importanţa reuniunii precum şi semnificaţia vizitei preşedintelui american Joe Biden la Kiev, în plin război. Robert Lupiţu este redactor-șef al platformei „Calea europeană”.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12290224-vizita-istorica-a-pre-edintelui-joe-biden-la-kiev-sua-vor-sprijini-ucraina-cit-timp-e-nevoie.mp3" length="19833943" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12290224</guid>
    <pubDate>Mon, 20 Feb 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12290224/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12290224/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12290224/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12290224/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1648</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>101</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Adriana Babeți: „Trebuie să fii tare înăcrit să nu te bucuri de ce se întîmplă azi la Timișoara”</itunes:title>
    <title>Adriana Babeți: „Trebuie să fii tare înăcrit să nu te bucuri de ce se întîmplă azi la Timișoara”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Una dintre personalitățile care pun Timișoara pe harta literară a României, dar și a Europei Centrale, este scriitoarea, eseista, profesoara Adriana Babeți, îndrăgită atît de studenții ei, cît și de public. Construiește eseuri de sute de pagini cu farmecul celor mai inspirați prozatori. A scris despre dandy și amazoană, două figuri care contrazic, intrigă, iau în răspăr imaginile standard ale genului din care fac parte. A scris împreună cu Mircea Mihăieș și Mircea Nedelciu romanul „Femeia în ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Una dintre personalitățile care pun Timișoara pe harta literară a României, dar și a Europei Centrale, este scriitoarea, eseista, profesoara Adriana Babeți, îndrăgită atît de studenții ei, cît și de public. Construiește eseuri de sute de pagini cu farmecul celor mai inspirați prozatori. A scris despre dandy și amazoană, două figuri care contrazic, intrigă, iau în răspăr imaginile standard ale genului din care fac parte. A scris împreună cu Mircea Mihăieș și Mircea Nedelciu romanul „Femeia în roșu“, primit cu entuziasm și de marele public, și de critică. Este profesor la Universitatea de Vest din Timișoara, unde predă literatură comparată. A construit antologii de texte în jurul conceptului A Treia Europă, care redesenează identitatea Europei Centrale. Iar de curînd a publicat, împreună cu o echipă de cercetători și profesori, „Dicționarul romanului central-european din secolul XX”, un fel act de identitate al acestei părți a continentului. Am vorbit cu ea despre Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023, despre periferiile și centrele Europei, despre ce au de oferit în cultură Timișoara și Banatul.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Una dintre personalitățile care pun Timișoara pe harta literară a României, dar și a Europei Centrale, este scriitoarea, eseista, profesoara Adriana Babeți, îndrăgită atît de studenții ei, cît și de public. Construiește eseuri de sute de pagini cu farmecul celor mai inspirați prozatori. A scris despre dandy și amazoană, două figuri care contrazic, intrigă, iau în răspăr imaginile standard ale genului din care fac parte. A scris împreună cu Mircea Mihăieș și Mircea Nedelciu romanul „Femeia în roșu“, primit cu entuziasm și de marele public, și de critică. Este profesor la Universitatea de Vest din Timișoara, unde predă literatură comparată. A construit antologii de texte în jurul conceptului A Treia Europă, care redesenează identitatea Europei Centrale. Iar de curînd a publicat, împreună cu o echipă de cercetători și profesori, „Dicționarul romanului central-european din secolul XX”, un fel act de identitate al acestei părți a continentului. Am vorbit cu ea despre Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023, despre periferiile și centrele Europei, despre ce au de oferit în cultură Timișoara și Banatul.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12272814-adriana-babe-i-trebuie-sa-fii-tare-inacrit-sa-nu-te-bucuri-de-ce-se-intimpla-azi-la-timi-oara.mp3" length="17258174" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12272814</guid>
    <pubDate>Fri, 17 Feb 2023 18:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12272814/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12272814/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12272814/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12272814/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1433</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>100</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cu Cristina Praz, activistă feministă, despre „floarea” abstractă a respectului pentru femei</itunes:title>
    <title>Cu Cristina Praz, activistă feministă, despre „floarea” abstractă a respectului pentru femei</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Sîntem în acea perioadă a anului cînd în presă, pe social media, în spațiile comerciale, în spațiile publice apar mesajele de Ziua îndrăgostiților, de Dragobete, de 1 martie, de Ziua femeii. Sînt ocazii de spus vorbe frumoase, de dăruit flori, de transmis urări, de făcut cadouri. Dar ce sens au aceste declarații de admirație și iubire într-o societate în care, conform Barometrului violenței de gen, 25% dintre români consideră că o femeie nu poate ieși în oraș neînsoțită de partener, iar 19% s...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Sîntem în acea perioadă a anului cînd în presă, pe social media, în spațiile comerciale, în spațiile publice apar mesajele de Ziua îndrăgostiților, de Dragobete, de 1 martie, de Ziua femeii. Sînt ocazii de spus vorbe frumoase, de dăruit flori, de transmis urări, de făcut cadouri. Dar ce sens au aceste declarații de admirație și iubire într-o societate în care, conform Barometrului violenței de gen, 25% dintre români consideră că o femeie nu poate ieși în oraș neînsoțită de partener, iar 19% sînt de părere că e puțin sau deloc grav dacă o femeie a fost violată după ce a acceptat să meargă acasă la un bărbat? Am întrebat-o pe Cristina Praz, de la Centrul FILIA.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Sîntem în acea perioadă a anului cînd în presă, pe social media, în spațiile comerciale, în spațiile publice apar mesajele de Ziua îndrăgostiților, de Dragobete, de 1 martie, de Ziua femeii. Sînt ocazii de spus vorbe frumoase, de dăruit flori, de transmis urări, de făcut cadouri. Dar ce sens au aceste declarații de admirație și iubire într-o societate în care, conform Barometrului violenței de gen, 25% dintre români consideră că o femeie nu poate ieși în oraș neînsoțită de partener, iar 19% sînt de părere că e puțin sau deloc grav dacă o femeie a fost violată după ce a acceptat să meargă acasă la un bărbat? Am întrebat-o pe Cristina Praz, de la Centrul FILIA.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12261286-cu-cristina-praz-activista-feminista-despre-floarea-abstracta-a-respectului-pentru-femei.mp3" length="19774875" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12261286</guid>
    <pubDate>Thu, 16 Feb 2023 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12261286/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12261286/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12261286/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12261286/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1643</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>99</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Mihai Mitrică (AER): „M-aș bucura să avem 365 de zile ale lecturii pe an”</itunes:title>
    <title>Mihai Mitrică (AER): „M-aș bucura să avem 365 de zile ale lecturii pe an”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[E Ziua Națională a Lecturii. Asociația Editorilor din România propune un Pact pentru lectură și o ofensivă împotriva analfabetismului funcțional, în țara cu cel mai scăzut consum de carte din Uniunea Europeană. Care e strategia gîndită de AER? L-am întrebat pe Mihai Mitrică, director executiv AER.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin.  Un produs Radio România Cultural.    ]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>E Ziua Națională a Lecturii. Asociația Editorilor din România propune un Pact pentru lectură și o ofensivă împotriva analfabetismului funcțional, în țara cu cel mai scăzut consum de carte din Uniunea Europeană. Care e strategia gîndită de AER? L-am întrebat pe Mihai Mitrică, director executiv AER.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b><br/><br/></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>E Ziua Națională a Lecturii. Asociația Editorilor din România propune un Pact pentru lectură și o ofensivă împotriva analfabetismului funcțional, în țara cu cel mai scăzut consum de carte din Uniunea Europeană. Care e strategia gîndită de AER? L-am întrebat pe Mihai Mitrică, director executiv AER.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b><br/><br/></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12249117-mihai-mitrica-aer-m-a-bucura-sa-avem-365-de-zile-ale-lecturii-pe-an.mp3" length="18101215" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12249117</guid>
    <pubDate>Wed, 15 Feb 2023 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12249117/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12249117/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12249117/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12249117/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1504</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>97</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Libertatea întrunirilor publice în pericol? </itunes:title>
    <title>Libertatea întrunirilor publice în pericol? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Liberalii Nicolae Ciucă și Lucian Bode au inițiat un proiect de lege care prevede ca faptele de ultraj și tulburare a ordinii și liniștii publice să fie sancționate direct cu închisoarea – și nu contravențional, așa cum e stabilit acum. O coaliție de ONG-uri semnalează că astfel se dorește de fapt restricționarea adunărilor publice și a protestelor. Dar Constituția garantează libertatea întrunirilor publice. Nu ar contrazice această lege, dacă va fi adoptată, tocmai legea supremă? I-am întreb...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Liberalii Nicolae Ciucă și Lucian Bode au inițiat un proiect de lege care prevede ca faptele de ultraj și tulburare a ordinii și liniștii publice să fie sancționate direct cu închisoarea – și nu contravențional, așa cum e stabilit acum. O coaliție de ONG-uri semnalează că astfel se dorește de fapt restricționarea adunărilor publice și a protestelor. Dar Constituția garantează libertatea întrunirilor publice. Nu ar contrazice această lege, dacă va fi adoptată, tocmai legea supremă? I-am întrebat pe Oana Preda, de la Centrul de Resurse pentru Participare Publică, şi pe scriitorul și publicistul Florin Iaru.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Liberalii Nicolae Ciucă și Lucian Bode au inițiat un proiect de lege care prevede ca faptele de ultraj și tulburare a ordinii și liniștii publice să fie sancționate direct cu închisoarea – și nu contravențional, așa cum e stabilit acum. O coaliție de ONG-uri semnalează că astfel se dorește de fapt restricționarea adunărilor publice și a protestelor. Dar Constituția garantează libertatea întrunirilor publice. Nu ar contrazice această lege, dacă va fi adoptată, tocmai legea supremă? I-am întrebat pe Oana Preda, de la Centrul de Resurse pentru Participare Publică, şi pe scriitorul și publicistul Florin Iaru.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12251725-libertatea-intrunirilor-publice-in-pericol.mp3" length="20495888" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12251725</guid>
    <pubDate>Tue, 14 Feb 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12251725/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12251725/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12251725/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12251725/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1704</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>98</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Maia Sandu caută o soluție la criza guvernamentală</itunes:title>
    <title>Maia Sandu caută o soluție la criza guvernamentală</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, și-a dat demisia după 18 luni de mandat, motivînd că „țara intră într-o fază nouă, în care prioritatea este securitatea energetică, cibernetică, economică și socială”. Președinta Maia Sandu a anunțat candidatura lui Dorin Recean pentru funcția de prim-ministru şi a vorbit despre un plan al Moscovei de a înlătura puterea de la Chişinău pentru a o înlocui cu una favorabilă Kremlinului. Vorbim despre situaţia de la Chişinău cu Angela Grămadă, ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, și-a dat demisia după 18 luni de mandat, motivînd că „țara intră într-o fază nouă, în care prioritatea este securitatea energetică, cibernetică, economică și socială”. Președinta Maia Sandu a anunțat candidatura lui Dorin Recean pentru funcția de prim-ministru şi a vorbit despre un plan al Moscovei de a înlătura puterea de la Chişinău pentru a o înlocui cu una favorabilă Kremlinului. Vorbim despre situaţia de la Chişinău cu Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, și-a dat demisia după 18 luni de mandat, motivînd că „țara intră într-o fază nouă, în care prioritatea este securitatea energetică, cibernetică, economică și socială”. Președinta Maia Sandu a anunțat candidatura lui Dorin Recean pentru funcția de prim-ministru şi a vorbit despre un plan al Moscovei de a înlătura puterea de la Chişinău pentru a o înlocui cu una favorabilă Kremlinului. Vorbim despre situaţia de la Chişinău cu Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.   <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12243446-maia-sandu-cauta-o-solu-ie-la-criza-guvernamentala.mp3" length="20040116" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12243446</guid>
    <pubDate>Mon, 13 Feb 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12243446/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12243446/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12243446/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12243446/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1666</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>95</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Benjamín Labatut sau literatura ca punte între fizică și metafizică</itunes:title>
    <title>Benjamín Labatut sau literatura ca punte între fizică și metafizică</title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Cînd nu mai înțelegem lumea” de Benjamín Labatut e o poveste despre fascinația pentru cunoaștere, despre obsesia de a înțelege cum funcționează universul, despre uimitoare descoperiri științifice și efectele lor benefice sau, dimpotrivă, devastatoare asupra oamenilor. Scrisă ca o docu-ficțiune, cartea spune poveștile unor oameni de știință care au marcat prin teoriile și descoperirile lor cercetarea secolului XX și au împins mereu mai departe limitele cunoașterii. Cum se împletesc în cartea ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Cînd nu mai înțelegem lumea” de Benjamín Labatut e o poveste despre fascinația pentru cunoaștere, despre obsesia de a înțelege cum funcționează universul, despre uimitoare descoperiri științifice și efectele lor benefice sau, dimpotrivă, devastatoare asupra oamenilor. Scrisă ca o docu-ficțiune, cartea spune poveștile unor oameni de știință care au marcat prin teoriile și descoperirile lor cercetarea secolului XX și au împins mereu mai departe limitele cunoașterii. Cum se împletesc în cartea lui Labatut literatura și știința? Ce rol are literatura în discuția despre efectele înțelegerii lumii asupra lumii înseși? L-am întrebat pe traducătorul cărții, Marin Mălaicu-Hondrari. „Cînd nu mai înțelegem lumea” de Benjamín Labatut a apărut la editura Pandora M, în colecția ANANSI. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Cînd nu mai înțelegem lumea” de Benjamín Labatut e o poveste despre fascinația pentru cunoaștere, despre obsesia de a înțelege cum funcționează universul, despre uimitoare descoperiri științifice și efectele lor benefice sau, dimpotrivă, devastatoare asupra oamenilor. Scrisă ca o docu-ficțiune, cartea spune poveștile unor oameni de știință care au marcat prin teoriile și descoperirile lor cercetarea secolului XX și au împins mereu mai departe limitele cunoașterii. Cum se împletesc în cartea lui Labatut literatura și știința? Ce rol are literatura în discuția despre efectele înțelegerii lumii asupra lumii înseși? L-am întrebat pe traducătorul cărții, Marin Mălaicu-Hondrari. „Cînd nu mai înțelegem lumea” de Benjamín Labatut a apărut la editura Pandora M, în colecția ANANSI. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12225564-benjamin-labatut-sau-literatura-ca-punte-intre-fizica-i-metafizica.mp3" length="17166270" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12225564</guid>
    <pubDate>Fri, 10 Feb 2023 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12225564/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12225564/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12225564/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12225564/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1426</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>94</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Turneul european al lui Zelenski. Cum apărăm libertatea? </itunes:title>
    <title>Turneul european al lui Zelenski. Cum apărăm libertatea? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Avem libertate, daţi-ne aripi s-o apărăm”, a spus președintele Volodimir Zelenski în discursul său din Parlamentul britanic. Liderul ucrainean a vizitat trei capitale vestice, Londra, Paris și Bruxelles, unde s-a întîlnit cu premieri și șefi de stat, într-un demers menit să convingă puterile occidentale să livreze și mai mult ajutor militar Ucrainei. Ce rol au aceste vizite, dincolo de semnificația lor simbolică? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Ști...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Avem libertate, daţi-ne aripi s-o apărăm”, a spus președintele Volodimir Zelenski în discursul său din Parlamentul britanic. Liderul ucrainean a vizitat trei capitale vestice, Londra, Paris și Bruxelles, unde s-a întîlnit cu premieri și șefi de stat, într-un demers menit să convingă puterile occidentale să livreze și mai mult ajutor militar Ucrainei. Ce rol au aceste vizite, dincolo de semnificația lor simbolică? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Avem libertate, daţi-ne aripi s-o apărăm”, a spus președintele Volodimir Zelenski în discursul său din Parlamentul britanic. Liderul ucrainean a vizitat trei capitale vestice, Londra, Paris și Bruxelles, unde s-a întîlnit cu premieri și șefi de stat, într-un demers menit să convingă puterile occidentale să livreze și mai mult ajutor militar Ucrainei. Ce rol au aceste vizite, dincolo de semnificația lor simbolică? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12220815-turneul-european-al-lui-zelenski-cum-aparam-libertatea.mp3" length="21123480" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12220815</guid>
    <pubDate>Thu, 09 Feb 2023 22:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12220815/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12220815/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12220815/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12220815/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1756</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>93</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Tinerii şi accesul la cultură. O perspectivă feministă </itunes:title>
    <title>Tinerii şi accesul la cultură. O perspectivă feministă </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Care e oferta culturală în urbanul mic pentru tineri și tinere? În ce măsură au ei acces la tema egalității de gen? Sînt întrebări la care răspunde raportului „Consumul cultural al tinerilor și tinerelor din orașele mici și mijlocii. Perspective feministe”, realizat de Asociația Room 2046 și Fundația „Friedrich Ebert” România. Am discutat rezultatele studiului cu Carmen Voinea, autoarea cercetării, şi Oana Băluță, cercetătoare specializată în studii de gen.    O emisiune de Adela Grecean...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Care e oferta culturală în urbanul mic pentru tineri și tinere? În ce măsură au ei acces la tema egalității de gen? Sînt întrebări la care răspunde raportului „Consumul cultural al tinerilor și tinerelor din orașele mici și mijlocii. Perspective feministe”, realizat de Asociația Room 2046 și Fundația „Friedrich Ebert” România. Am discutat rezultatele studiului cu Carmen Voinea, autoarea cercetării, şi Oana Băluță, cercetătoare specializată în studii de gen.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Care e oferta culturală în urbanul mic pentru tineri și tinere? În ce măsură au ei acces la tema egalității de gen? Sînt întrebări la care răspunde raportului „Consumul cultural al tinerilor și tinerelor din orașele mici și mijlocii. Perspective feministe”, realizat de Asociația Room 2046 și Fundația „Friedrich Ebert” România. Am discutat rezultatele studiului cu Carmen Voinea, autoarea cercetării, şi Oana Băluță, cercetătoare specializată în studii de gen.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12211927-tinerii-si-accesul-la-cultura-o-perspectiva-feminista.mp3" length="21003417" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12211927</guid>
    <pubDate>Wed, 08 Feb 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12211927/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12211927/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12211927/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12211927/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1746</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>92</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Cum ne pregătim în caz de cutremur </itunes:title>
    <title>Cum ne pregătim în caz de cutremur </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cutremurele recente care au făcut mii de victime în Turcia şi Siria ar trebui să fie un semnal de alarmă: ce facem în cazul unui cutremur major în România? Orașul București e capitala europeană cea mai expusă riscului seismic. Cum s-au schimbat în România de-a lungul timpului normele de proiectare? Ce ar trebui să facă autoritățile? Cum ne pregătim individual pentru a ne mări şansele de supravieţuire în cazul unui cutremur puternic? I-am întrebat pe Matei Sumbasacu, inginer constructor, preșe...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cutremurele recente care au făcut mii de victime în Turcia şi Siria ar trebui să fie un semnal de alarmă: ce facem în cazul unui cutremur major în România? Orașul București e capitala europeană cea mai expusă riscului seismic. Cum s-au schimbat în România de-a lungul timpului normele de proiectare? Ce ar trebui să facă autoritățile? Cum ne pregătim individual pentru a ne mări şansele de supravieţuire în cazul unui cutremur puternic? I-am întrebat pe Matei Sumbasacu, inginer constructor, președintele Re:Rise, Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic, şi pe Alberto Groşescu, vicepreşedinte ARCEN.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cutremurele recente care au făcut mii de victime în Turcia şi Siria ar trebui să fie un semnal de alarmă: ce facem în cazul unui cutremur major în România? Orașul București e capitala europeană cea mai expusă riscului seismic. Cum s-au schimbat în România de-a lungul timpului normele de proiectare? Ce ar trebui să facă autoritățile? Cum ne pregătim individual pentru a ne mări şansele de supravieţuire în cazul unui cutremur puternic? I-am întrebat pe Matei Sumbasacu, inginer constructor, președintele Re:Rise, Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic, şi pe Alberto Groşescu, vicepreşedinte ARCEN.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12203192-cum-ne-pregatim-in-caz-de-cutremur.mp3" length="20267978" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12203192</guid>
    <pubDate>Tue, 07 Feb 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12203192/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12203192/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12203192/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12203192/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1685</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>91</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Manuscrisele lui Mircea Eliade. Începutul vindecării unei traume istorice</itunes:title>
    <title>Manuscrisele lui Mircea Eliade. Începutul vindecării unei traume istorice</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cînd a plecat din țară în anii ʼ40, Mircea Eliade a lăsat aici un număr impresionant de manuscrise, care au avut o istorie dramatică. O parte dintre ele au fost recuperate recent și au ajuns în patrimoniul Institutului de Istoria  Religiilor, care începe să le prezinte publicului. Astfel, la Muzeul Național al Literaturii Române poate fi văzută expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade”. Și o echipă de cercetători lucrează la prima ediție critică de inedite Eliade. Ce mai e d...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cînd a plecat din țară în anii <em>ʼ</em>40, Mircea Eliade a lăsat aici un număr impresionant de manuscrise, care au avut o istorie dramatică. O parte dintre ele au fost recuperate recent și au ajuns în patrimoniul Institutului de Istoria  Religiilor, care începe să le prezinte publicului. Astfel, la Muzeul Național al Literaturii Române poate fi văzută expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade”. Și o echipă de cercetători lucrează la prima ediție critică de inedite Eliade. Ce mai e de descoperit în documentele inedite ale lui Mircea Eliade? I-am întrebat pe Andreea Apostu, curatoarea expoziției de la MNLR și secretarul științific al ediției critice de inedite Eliade, şi pe Eugen Ciurtin, directorul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române.</p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cînd a plecat din țară în anii <em>ʼ</em>40, Mircea Eliade a lăsat aici un număr impresionant de manuscrise, care au avut o istorie dramatică. O parte dintre ele au fost recuperate recent și au ajuns în patrimoniul Institutului de Istoria  Religiilor, care începe să le prezinte publicului. Astfel, la Muzeul Național al Literaturii Române poate fi văzută expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade”. Și o echipă de cercetători lucrează la prima ediție critică de inedite Eliade. Ce mai e de descoperit în documentele inedite ale lui Mircea Eliade? I-am întrebat pe Andreea Apostu, curatoarea expoziției de la MNLR și secretarul științific al ediției critice de inedite Eliade, şi pe Eugen Ciurtin, directorul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române.</p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12195083-manuscrisele-lui-mircea-eliade-inceputul-vindecarii-unei-traume-istorice.mp3" length="21147335" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12195083</guid>
    <pubDate>Mon, 06 Feb 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12195083/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12195083/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12195083/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12195083/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1758</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>90</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ștefania Mihalache despre „Gene dominante”: „Literatura aduce logică și ordine”</itunes:title>
    <title>Ștefania Mihalache despre „Gene dominante”: „Literatura aduce logică și ordine”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ștefania Mihalache a publicat recent volumul de proză „Gene dominante”, o carte de povestiri construite în jurul unor personaje care conturează istoria unei familii. Registrul realist în care sînt scrise povestirile e traversat din cînd în cînd de pasaje cvasi-fantastice, de urme de gîndire magică, de ritualuri păgîne, transmise din mamă-n fiică, modelînd destine și comportamente. Am vorbit cu Ștefania Mihalache despre ce poate face ficțiunea pentru a îmblînzi aceste „gene dominante” care se ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ștefania Mihalache a publicat recent volumul de proză „Gene dominante”, o carte de povestiri construite în jurul unor personaje care conturează istoria unei familii. Registrul realist în care sînt scrise povestirile e traversat din cînd în cînd de pasaje cvasi-fantastice, de urme de gîndire magică, de ritualuri păgîne, transmise din mamă-n fiică, modelînd destine și comportamente. Am vorbit cu Ștefania Mihalache despre ce poate face ficțiunea pentru a îmblînzi aceste „gene dominante” care se transmit din vremuri străvechi pînă în prezent și pentru a explica trăsături sau reacții altminteri inexplicabile. Volumul „Gene dominante” a apărut la Editura Humanitas.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ștefania Mihalache a publicat recent volumul de proză „Gene dominante”, o carte de povestiri construite în jurul unor personaje care conturează istoria unei familii. Registrul realist în care sînt scrise povestirile e traversat din cînd în cînd de pasaje cvasi-fantastice, de urme de gîndire magică, de ritualuri păgîne, transmise din mamă-n fiică, modelînd destine și comportamente. Am vorbit cu Ștefania Mihalache despre ce poate face ficțiunea pentru a îmblînzi aceste „gene dominante” care se transmit din vremuri străvechi pînă în prezent și pentru a explica trăsături sau reacții altminteri inexplicabile. Volumul „Gene dominante” a apărut la Editura Humanitas.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12176346-tefania-mihalache-despre-gene-dominante-literatura-aduce-logica-i-ordine.mp3" length="16795146" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12176346</guid>
    <pubDate>Fri, 03 Feb 2023 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12176346/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12176346/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12176346/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12176346/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1395</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>89</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Valentin Naumescu: „Susţinerea militară occidentală trebuie să continue pînă la victoria Ucrainei”</itunes:title>
    <title>Valentin Naumescu: „Susţinerea militară occidentală trebuie să continue pînă la victoria Ucrainei”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Germania a ezitat mult pînă să se hotărască să trimită tancuri Leopard 2 în Ucraina. UE intenționează să antreneze 30.000 de soldați ucraineni. SUA vor trimite un nou pachet de ajutor militar care va include și rachete cu rază mai lungă de acțiune. Pînă unde merg statele occidentale cu sprijinul militar oferit Ucrainei? L-am întrebat pe Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj.  O emisiune de Adela Grec...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Germania a ezitat mult pînă să se hotărască să trimită tancuri Leopard 2 în Ucraina. UE intenționează să antreneze 30.000 de soldați ucraineni. SUA vor trimite un nou pachet de ajutor militar care va include și rachete cu rază mai lungă de acțiune. Pînă unde merg statele occidentale cu sprijinul militar oferit Ucrainei? L-am întrebat pe Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj. </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Germania a ezitat mult pînă să se hotărască să trimită tancuri Leopard 2 în Ucraina. UE intenționează să antreneze 30.000 de soldați ucraineni. SUA vor trimite un nou pachet de ajutor militar care va include și rachete cu rază mai lungă de acțiune. Pînă unde merg statele occidentale cu sprijinul militar oferit Ucrainei? L-am întrebat pe Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj. </p><p><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12170688-valentin-naumescu-sustinerea-militara-occidentala-trebuie-sa-continue-pina-la-victoria-ucrainei.mp3" length="21024192" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12170688</guid>
    <pubDate>Thu, 02 Feb 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12170688/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12170688/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12170688/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12170688/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1748</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>88</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Poate fi învinsă corupția în România? </itunes:title>
    <title>Poate fi învinsă corupția în România? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Ungaria este percepută ca avînd cel mai înalt nivel de corupție în sectorul public dintre țările Uniunii Europene. E urmată îndeaproape de Bulgaria și România. Datele sînt furnizate de Indicele de Percepție a Corupției, un raport realizat de Transparency International și care evaluează 180 de țări. Cum se măsoară corupția? Ce legătură e între nivelul de corupție și nivelul democrației? Cum poate România să reducă nivelul de corupție din sectorul public? L-am întrebat pe Septimius Pârvu, de la...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Ungaria este percepută ca avînd cel mai înalt nivel de corupție în sectorul public dintre țările Uniunii Europene. E urmată îndeaproape de Bulgaria și România. Datele sînt furnizate de Indicele de Percepție a Corupției, un raport realizat de Transparency International și care evaluează 180 de țări. Cum se măsoară corupția? Ce legătură e între nivelul de corupție și nivelul democrației? Cum poate România să reducă nivelul de corupție din sectorul public? L-am întrebat pe Septimius Pârvu, de la Expert Forum.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Ungaria este percepută ca avînd cel mai înalt nivel de corupție în sectorul public dintre țările Uniunii Europene. E urmată îndeaproape de Bulgaria și România. Datele sînt furnizate de Indicele de Percepție a Corupției, un raport realizat de Transparency International și care evaluează 180 de țări. Cum se măsoară corupția? Ce legătură e între nivelul de corupție și nivelul democrației? Cum poate România să reducă nivelul de corupție din sectorul public? L-am întrebat pe Septimius Pârvu, de la Expert Forum.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12163626-poate-fi-invinsa-corup-ia-in-romania.mp3" length="18683083" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12163626</guid>
    <pubDate>Wed, 01 Feb 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12163626/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12163626/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12163626/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12163626/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1553</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>87</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Reforma pensiilor stîrnește greve masive în Franța. Peste 500.000 de protestatari la Paris </itunes:title>
    <title>Reforma pensiilor stîrnește greve masive în Franța. Peste 500.000 de protestatari la Paris </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Zi de grevă și manifestații în Franța, în semn de protest faţă de proiectul de reformă a pensiilor. Vîrsta legală de pensionare urmează să crească, treptat, de la 62 la 64 de ani, începînd cu 2027. Mai multe sindicate au îndemnat la proteste, transportul public este perturbat, 25% dintre cadrele didactice sînt în grevă. O reformă necesară dar foarte impopulară. De ce? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.   O emisiune de Ade...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Zi de grevă și manifestații în Franța, în semn de protest faţă de proiectul de reformă a pensiilor. Vîrsta legală de pensionare urmează să crească, treptat, de la 62 la 64 de ani, începînd cu 2027. Mai multe sindicate au îndemnat la proteste, transportul public este perturbat, 25% dintre cadrele didactice sînt în grevă. O reformă necesară dar foarte impopulară. De ce? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un pordus Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Zi de grevă și manifestații în Franța, în semn de protest faţă de proiectul de reformă a pensiilor. Vîrsta legală de pensionare urmează să crească, treptat, de la 62 la 64 de ani, începînd cu 2027. Mai multe sindicate au îndemnat la proteste, transportul public este perturbat, 25% dintre cadrele didactice sînt în grevă. O reformă necesară dar foarte impopulară. De ce? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un pordus Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12155765-reforma-pensiilor-stirne-te-greve-masive-in-fran-a-peste-500-000-de-protestatari-la-paris.mp3" length="18750898" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12155765</guid>
    <pubDate>Tue, 31 Jan 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12155765/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12155765/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12155765/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12155765/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1558</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>86</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>La ce folosește barometrul nostalgiei comuniste</itunes:title>
    <title>La ce folosește barometrul nostalgiei comuniste</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) lansează „Barometrul nostalgiei comuniste” - o cercetare menită să monitorizeze acele  manifestări publice care neagă ori relativizează natura criminală a regimului comunist din România.  Cum definim „nostalgia după comunism”? Cum se explică? Și cum poate fi combătută? L-am întrebat pe Daniel Șandru, directorul IICCMER.    O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin   Un produs Radio ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) lansează „Barometrul nostalgiei comuniste” - o cercetare menită să monitorizeze acele  manifestări publice care neagă ori relativizează natura criminală a regimului comunist din România.  Cum definim „nostalgia după comunism”? Cum se explică? Și cum poate fi combătută? L-am întrebat pe Daniel Șandru, directorul IICCMER.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p><p> </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) lansează „Barometrul nostalgiei comuniste” - o cercetare menită să monitorizeze acele  manifestări publice care neagă ori relativizează natura criminală a regimului comunist din România.  Cum definim „nostalgia după comunism”? Cum se explică? Și cum poate fi combătută? L-am întrebat pe Daniel Șandru, directorul IICCMER.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p><p> </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12147107-la-ce-folose-te-barometrul-nostalgiei-comuniste.mp3" length="20406869" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12147107</guid>
    <pubDate>Mon, 30 Jan 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12147107/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12147107/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12147107/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12147107/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1696</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>85</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Mihaela Ursa: „A apăra literatura înseamnă și să ne deschidem către ce au de spus generațiile digitale”</itunes:title>
    <title>Mihaela Ursa: „A apăra literatura înseamnă și să ne deschidem către ce au de spus generațiile digitale”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Pornind de la adevărul, inconfortabil pentru un literat, că nu mai trăim într-o cultură literaturocentrică, Mihaela Ursa face în volumul „Indisciplina ficțiunii” o analiză a modalităților prin care se livrează și se consumă azi ficțiunea, conștientă că nevoia de poveste nu va dispărea niciodată. Și propune o renegociere a poziției literaturii în lumea de azi și o împăcare a literaturii cu celelalte medii care transportă ficțiunea – filmul, jocurile video, romanul grafic –, situație din care, ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Pornind de la adevărul, inconfortabil pentru un literat, că nu mai trăim într-o cultură literaturocentrică, Mihaela Ursa face în volumul „Indisciplina ficțiunii” o analiză a modalităților prin care se livrează și se consumă azi ficțiunea, conștientă că nevoia de poveste nu va dispărea niciodată. Și propune o renegociere a poziției literaturii în lumea de azi și o împăcare a literaturii cu celelalte medii care transportă ficțiunea – filmul, jocurile video, romanul grafic –, situație din care, argumentează cercetătoarea, literatura ar avea doar de cîștigat. Mihaela Ursa este critic și teoretician literar, profesor la Facultatea de Litere din Cluj. „Indisciplina ficțiunii” a apărut la Casa Cărții de Știință.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Pornind de la adevărul, inconfortabil pentru un literat, că nu mai trăim într-o cultură literaturocentrică, Mihaela Ursa face în volumul „Indisciplina ficțiunii” o analiză a modalităților prin care se livrează și se consumă azi ficțiunea, conștientă că nevoia de poveste nu va dispărea niciodată. Și propune o renegociere a poziției literaturii în lumea de azi și o împăcare a literaturii cu celelalte medii care transportă ficțiunea – filmul, jocurile video, romanul grafic –, situație din care, argumentează cercetătoarea, literatura ar avea doar de cîștigat. Mihaela Ursa este critic și teoretician literar, profesor la Facultatea de Litere din Cluj. „Indisciplina ficțiunii” a apărut la Casa Cărții de Știință.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12130271-mihaela-ursa-a-apara-literatura-inseamna-i-sa-ne-deschidem-catre-ce-au-de-spus-genera-iile-digitale.mp3" length="22155520" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12130271</guid>
    <pubDate>Fri, 27 Jan 2023 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12130271/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12130271/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12130271/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12130271/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1841</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>84</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>De ce creşte în SUA numărul de atacuri cu arme de foc?</itunes:title>
    <title>De ce creşte în SUA numărul de atacuri cu arme de foc?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În ultimele zile au avut loc în Statele Unite ale Americii mai multe atacuri armate care s-au soldat cu zeci de morți. Al Doilea Amendament din Constituţia SUA prevede „dreptul poporului de a deţine şi a purta arme”. Vorbim despre regimul armelor în SUA, atașamentul unora dintre americani pentru armele de foc, despre clivajul dintre cei care susţin dreptul de a deţine arme şi cei care susţin un control riguros al vînzării de arme sau limitarea severă a acestui drept. Invitatul nostru este Bog...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În ultimele zile au avut loc în Statele Unite ale Americii mai multe atacuri armate care s-au soldat cu zeci de morți. Al Doilea Amendament din Constituţia SUA prevede „dreptul poporului de a deţine şi a purta arme”. Vorbim despre regimul armelor în SUA, atașamentul unora dintre americani pentru armele de foc, despre clivajul dintre cei care susţin dreptul de a deţine arme şi cei care susţin un control riguros al vînzării de arme sau limitarea severă a acestui drept. Invitatul nostru este Bogdan Nedea, analist politic.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În ultimele zile au avut loc în Statele Unite ale Americii mai multe atacuri armate care s-au soldat cu zeci de morți. Al Doilea Amendament din Constituţia SUA prevede „dreptul poporului de a deţine şi a purta arme”. Vorbim despre regimul armelor în SUA, atașamentul unora dintre americani pentru armele de foc, despre clivajul dintre cei care susţin dreptul de a deţine arme şi cei care susţin un control riguros al vînzării de arme sau limitarea severă a acestui drept. Invitatul nostru este Bogdan Nedea, analist politic.<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12124835-de-ce-creste-in-sua-numarul-de-atacuri-cu-arme-de-foc.mp3" length="19606282" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12124835</guid>
    <pubDate>Thu, 26 Jan 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12124835/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12124835/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12124835/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12124835/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1629</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>83</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Pot tancurile Leopard să aducă pacea în Ucraina? </itunes:title>
    <title>Pot tancurile Leopard să aducă pacea în Ucraina? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Pînă la urmă, Germania a decis să trimită, totuși, tancuri Leopard 2 ca ajutor militar pentru Ucraina. Și să permită și altor state să exporte vehiculele de fabricație germană. Anunțul oficial  făcut miercuri, în fața Bundestagului, de cancelarul federal Olaf Scholz, nu a surprins pe nimeni. Era o decizie așteptată, luată însă cu mare întîrziere. Și Statele Unite vor sprijini Ucraina cu tancuri Abrams. Dar cînd vor ajunge efectiv în teren aceste arme performante pe care Volodimir Zelensk...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Pînă la urmă, Germania a decis să trimită, totuși, tancuri Leopard 2 ca ajutor militar pentru Ucraina. Și să permită și altor state să exporte vehiculele de fabricație germană. Anunțul oficial  făcut miercuri, în fața Bundestagului, de cancelarul federal Olaf Scholz, nu a surprins pe nimeni. Era o decizie așteptată, luată însă cu mare întîrziere. Și Statele Unite vor sprijini Ucraina cu tancuri Abrams. Dar cînd vor ajunge efectiv în teren aceste arme performante pe care Volodimir Zelenski le cere deja de cîteva luni? Și ce înseamnă, pentru Ucraina, acest sprijin militar? Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare, explică...  <br/><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural  </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Pînă la urmă, Germania a decis să trimită, totuși, tancuri Leopard 2 ca ajutor militar pentru Ucraina. Și să permită și altor state să exporte vehiculele de fabricație germană. Anunțul oficial  făcut miercuri, în fața Bundestagului, de cancelarul federal Olaf Scholz, nu a surprins pe nimeni. Era o decizie așteptată, luată însă cu mare întîrziere. Și Statele Unite vor sprijini Ucraina cu tancuri Abrams. Dar cînd vor ajunge efectiv în teren aceste arme performante pe care Volodimir Zelenski le cere deja de cîteva luni? Și ce înseamnă, pentru Ucraina, acest sprijin militar? Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare, explică...  <br/><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural  </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12117562-pot-tancurile-leopard-sa-aduca-pacea-in-ucraina.mp3" length="20343865" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12117562</guid>
    <pubDate>Wed, 25 Jan 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12117562/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12117562/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12117562/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12117562/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1691</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>82</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>De la „Mica Unire” la România Mare (și mai departe). Scurtă istorie a patriotismului</itunes:title>
    <title>De la „Mica Unire” la România Mare (și mai departe). Scurtă istorie a patriotismului</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În 24 ianuarie 1859, la București este ales domnitor Alexandru Ioan Cuza, care fusese ales domnitor și la Iași, în 5 ianuarie. Vorbim despre Unirea Principatelor Române, acest moment fondator din istoria noastră modernă, și despre noțiunea de stat național în contextul Uniunii Europene și al lumii globalizate de azi. Invitata noastră este Alina Pavelescu, istoric și arhivist.    O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural   ]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În 24 ianuarie 1859, la București este ales domnitor Alexandru Ioan Cuza, care fusese ales domnitor și la Iași, în 5 ianuarie. Vorbim despre Unirea Principatelor Române, acest moment fondator din istoria noastră modernă, și despre noțiunea de stat național în contextul Uniunii Europene și al lumii globalizate de azi. Invitata noastră este Alina Pavelescu, istoric și arhivist.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În 24 ianuarie 1859, la București este ales domnitor Alexandru Ioan Cuza, care fusese ales domnitor și la Iași, în 5 ianuarie. Vorbim despre Unirea Principatelor Române, acest moment fondator din istoria noastră modernă, și despre noțiunea de stat național în contextul Uniunii Europene și al lumii globalizate de azi. Invitata noastră este Alina Pavelescu, istoric și arhivist.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12109782-de-la-mica-unire-la-romania-mare-i-mai-departe-scurta-istorie-a-patriotismului.mp3" length="20131090" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12109782</guid>
    <pubDate>Tue, 24 Jan 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12109782/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12109782/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12109782/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12109782/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1673</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>81</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Armand Goşu: „Maşina de război a Rusiei merge mai prost decît maşina de propagandă”</itunes:title>
    <title>Armand Goşu: „Maşina de război a Rusiei merge mai prost decît maşina de propagandă”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În curînd se face un an de la invazia Rusiei în Ucraina. Inițial s-a crezut că „operațiunea militară specială” va fi de scurtă durată și că Ucraina va ceda sau va fi învinsă în cîteva zile. Însă Ucraina rezistă, ba chiar a reușit să recucerească o parte din teritoriile ocupate de ruși. În vreme ce Vladimir Putin pregătește o nouă mobilizare militară, Volodimir Zelenski cere Occidentului arme și muniție pentru a se putea apăra. De ce ezită Germania să livreze tancuri Leopard? Și de ce tancuril...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În curînd se face un an de la invazia Rusiei în Ucraina. Inițial s-a crezut că „operațiunea militară specială” va fi de scurtă durată și că Ucraina va ceda sau va fi învinsă în cîteva zile. Însă Ucraina rezistă, ba chiar a reușit să recucerească o parte din teritoriile ocupate de ruși. În vreme ce Vladimir Putin pregătește o nouă mobilizare militară, Volodimir Zelenski cere Occidentului arme și muniție pentru a se putea apăra. De ce ezită Germania să livreze tancuri Leopard? Și de ce tancurile americane Abrams M1 sînt, deocamdată, inutile în acest război? L-am întrebat pe istoricul Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p><p> </p><p> </p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În curînd se face un an de la invazia Rusiei în Ucraina. Inițial s-a crezut că „operațiunea militară specială” va fi de scurtă durată și că Ucraina va ceda sau va fi învinsă în cîteva zile. Însă Ucraina rezistă, ba chiar a reușit să recucerească o parte din teritoriile ocupate de ruși. În vreme ce Vladimir Putin pregătește o nouă mobilizare militară, Volodimir Zelenski cere Occidentului arme și muniție pentru a se putea apăra. De ce ezită Germania să livreze tancuri Leopard? Și de ce tancurile americane Abrams M1 sînt, deocamdată, inutile în acest război? L-am întrebat pe istoricul Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p><p> </p><p> </p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12101344-armand-gosu-masina-de-razboi-a-rusiei-merge-mai-prost-decit-masina-de-propaganda.mp3" length="20534523" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12101344</guid>
    <pubDate>Mon, 23 Jan 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12101344/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12101344/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12101344/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12101344/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1707</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>80</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Annie Ernaux – vulnerabilitate și forță</itunes:title>
    <title>Annie Ernaux – vulnerabilitate și forță</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Din literatura lui Annie Ernaux (premiul Nobel pentru Literatură 2022) a apărut recent în limba română volumul „Pasiune simplă. Confesiunea adolescentei”. Sînt două texte care explorează conținutul de sentimente, emoții, senzații, reacții ale celei care povestește și rememorează relații de iubire din viața ei. Cum citim această autoare care aduce la suprafața textului foarte multă vulnerabilitate? Practică ea „scriitura feminină”, așa cum o definea Hélène Cixous? Cum a fost receptată în Român...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Din literatura lui Annie Ernaux (premiul Nobel pentru Literatură 2022) a apărut recent în limba română volumul „Pasiune simplă. Confesiunea adolescentei”. Sînt două texte care explorează conținutul de sentimente, emoții, senzații, reacții ale celei care povestește și rememorează relații de iubire din viața ei. Cum citim această autoare care aduce la suprafața textului foarte multă vulnerabilitate? Practică ea „scriitura feminină”, așa cum o definea Hélène Cixous? Cum a fost receptată în România? Ce ar putea reprezenta literatura ei pentru autoarele de azi de la noi? Le-am întrebat pe Svetlana Cârstean, poetă, și Teona Farmatu, critic literar. <br/>Volumul „Pasiune simplă. Confesiunea adolescentei” a apărut în traducerea lui Vasile Zincenco și a Mădălinei Ghiu, la Editura Pandora M, colecția ANANSI. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Din literatura lui Annie Ernaux (premiul Nobel pentru Literatură 2022) a apărut recent în limba română volumul „Pasiune simplă. Confesiunea adolescentei”. Sînt două texte care explorează conținutul de sentimente, emoții, senzații, reacții ale celei care povestește și rememorează relații de iubire din viața ei. Cum citim această autoare care aduce la suprafața textului foarte multă vulnerabilitate? Practică ea „scriitura feminină”, așa cum o definea Hélène Cixous? Cum a fost receptată în România? Ce ar putea reprezenta literatura ei pentru autoarele de azi de la noi? Le-am întrebat pe Svetlana Cârstean, poetă, și Teona Farmatu, critic literar. <br/>Volumul „Pasiune simplă. Confesiunea adolescentei” a apărut în traducerea lui Vasile Zincenco și a Mădălinei Ghiu, la Editura Pandora M, colecția ANANSI. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12084813-annie-ernaux-vulnerabilitate-i-for-a.mp3" length="20859510" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12084813</guid>
    <pubDate>Fri, 20 Jan 2023 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12084813/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12084813/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12084813/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12084813/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1733</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>79</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Valeriu Nicolae: „A face bine e molipsitor”</itunes:title>
    <title>Valeriu Nicolae: „A face bine e molipsitor”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[L-am invitat pe Valeriu Nicolae să vorbim despre „Casa Bună” și copiii din Ferentari care își fac temele acolo, despre filialele „Casa Bună” din ţară, despre ce a reușit, împreună cu o echipă de zeci de voluntari, în cei 17 ani de cînd se ocupă de copii care vin din familii disfuncționale, cu părinți dependenți de droguri sau alcool, fără venituri stabile, copii care trăiesc, alături de familiile lor, mult sub pragul sărăciei. Cele mai mari victorii: copiii şi adolescenţii care vin/au venit l...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>L-am invitat pe Valeriu Nicolae să vorbim despre „Casa Bună” și copiii din Ferentari care își fac temele acolo, despre filialele „Casa Bună” din ţară, despre ce a reușit, împreună cu o echipă de zeci de voluntari, în cei 17 ani de cînd se ocupă de copii care vin din familii disfuncționale, cu părinți dependenți de droguri sau alcool, fără venituri stabile, copii care trăiesc, alături de familiile lor, mult sub pragul sărăciei. Cele mai mari victorii: copiii şi adolescenţii care vin/au venit la „Casa Bună” nu se droghează, nu abandonează şcoala, odată adulți, nu ajung în pușcării. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>L-am invitat pe Valeriu Nicolae să vorbim despre „Casa Bună” și copiii din Ferentari care își fac temele acolo, despre filialele „Casa Bună” din ţară, despre ce a reușit, împreună cu o echipă de zeci de voluntari, în cei 17 ani de cînd se ocupă de copii care vin din familii disfuncționale, cu părinți dependenți de droguri sau alcool, fără venituri stabile, copii care trăiesc, alături de familiile lor, mult sub pragul sărăciei. Cele mai mari victorii: copiii şi adolescenţii care vin/au venit la „Casa Bună” nu se droghează, nu abandonează şcoala, odată adulți, nu ajung în pușcării. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12075697-valeriu-nicolae-a-face-bine-e-molipsitor.mp3" length="19789020" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12075697</guid>
    <pubDate>Thu, 19 Jan 2023 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12075697/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12075697/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12075697/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12075697/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1644</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>78</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>CEDO: Familiile formate din persoane de același sex trebuie recunoscute legal de toate statele din Consiliul Europei, inclusiv România</itunes:title>
    <title>CEDO: Familiile formate din persoane de același sex trebuie recunoscute legal de toate statele din Consiliul Europei, inclusiv România</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărît că toate statele Consiliului Europei trebuie să recunoască și să protejeze legal familiile formate din persoane de același sex. Decizia a venit în cazul „Fedotova și alții împotriva Rusiei”. Ce implicaţii are această hotărîre pentru România? Ce înseamnă protecție legală și recunoaștere a familiilor formate din persoane de același sex? Ce numim în România de azi familie? I-am întrebat pe avocata Iustina Ionescu şi activistul pentru dreptur...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărît că toate statele Consiliului Europei trebuie să recunoască și să protejeze legal familiile formate din persoane de același sex. Decizia a venit în cazul „Fedotova și alții împotriva Rusiei”. Ce implicaţii are această hotărîre pentru România? Ce înseamnă protecție legală și recunoaștere a familiilor formate din persoane de același sex? Ce numim în România de azi familie? I-am întrebat pe avocata Iustina Ionescu şi activistul pentru drepturile omului Florin Buhuceanu, de la Asociația ACCEPT.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărît că toate statele Consiliului Europei trebuie să recunoască și să protejeze legal familiile formate din persoane de același sex. Decizia a venit în cazul „Fedotova și alții împotriva Rusiei”. Ce implicaţii are această hotărîre pentru România? Ce înseamnă protecție legală și recunoaștere a familiilor formate din persoane de același sex? Ce numim în România de azi familie? I-am întrebat pe avocata Iustina Ionescu şi activistul pentru drepturile omului Florin Buhuceanu, de la Asociația ACCEPT.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12069810-cedo-familiile-formate-din-persoane-de-acela-i-sex-trebuie-recunoscute-legal-de-toate-statele-din-consiliul-europei-inclusiv-romania.mp3" length="20449988" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12069810</guid>
    <pubDate>Wed, 18 Jan 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12069810/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12069810/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12069810/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12069810/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1700</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>77</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Davos: criza economică, criza energetică și criza climatică în dezbatere </itunes:title>
    <title>Davos: criza economică, criza energetică și criza climatică în dezbatere </title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Cooperare într-o lume fragmentată” este tema Forumului Economic Mondial de la Davos. Printre subiectele abordate: războiul din Ucraina, regresul globalizării şi schimbările climatice. Într-un context economic dificil, mai e de actualitate tranziția verde? Le-am întrebat pe Roxana Bojariu, cliamtolog, şi pe Eugenia Guşilov, expert în energie.    O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural   ]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Cooperare într-o lume fragmentată” este tema Forumului Economic Mondial de la Davos. Printre subiectele abordate: războiul din Ucraina, regresul globalizării şi schimbările climatice. Într-un context economic dificil, mai e de actualitate tranziția verde? Le-am întrebat pe Roxana Bojariu, cliamtolog, şi pe Eugenia Guşilov, expert în energie.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Cooperare într-o lume fragmentată” este tema Forumului Economic Mondial de la Davos. Printre subiectele abordate: războiul din Ucraina, regresul globalizării şi schimbările climatice. Într-un context economic dificil, mai e de actualitate tranziția verde? Le-am întrebat pe Roxana Bojariu, cliamtolog, şi pe Eugenia Guşilov, expert în energie.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12062116-davos-criza-economica-criza-energetica-i-criza-climatica-in-dezbatere.mp3" length="19797223" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12062116</guid>
    <pubDate>Tue, 17 Jan 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12062116/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12062116/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12062116/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12062116/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1645</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>76</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Qatargate. Parlamentul European în căutarea credibilității</itunes:title>
    <title>Qatargate. Parlamentul European în căutarea credibilității</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Debut de sesiune plenară la Parlamentul European. Pe agenda reuniunii: președinția Suediei la Consiliul UE, înființarea unui tribunal pentru crimele Rusiei în Ucraina, execuțiile protestatarilor din Iran, alegerea unui nou vicepreședinte al Parlamentului European, după demiterea Evei Kaili, implicată într-un scandal de corupție. Cum afectează acest episod imaginea Parlamentului European?  L-am întrebat pe Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.    O emisiune de ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Debut de sesiune plenară la Parlamentul European. Pe agenda reuniunii: președinția Suediei la Consiliul UE, înființarea unui tribunal pentru crimele Rusiei în Ucraina, execuțiile protestatarilor din Iran, alegerea unui nou vicepreședinte al Parlamentului European, după demiterea Evei Kaili, implicată într-un scandal de corupție. Cum afectează acest episod imaginea Parlamentului European?  L-am întrebat pe Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Debut de sesiune plenară la Parlamentul European. Pe agenda reuniunii: președinția Suediei la Consiliul UE, înființarea unui tribunal pentru crimele Rusiei în Ucraina, execuțiile protestatarilor din Iran, alegerea unui nou vicepreședinte al Parlamentului European, după demiterea Evei Kaili, implicată într-un scandal de corupție. Cum afectează acest episod imaginea Parlamentului European?  L-am întrebat pe Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12053665-qatargate-parlamentul-european-in-cautarea-credibilita-ii.mp3" length="20694342" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12053665</guid>
    <pubDate>Mon, 16 Jan 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12053665/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12053665/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12053665/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12053665/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1720</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>75</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Florin Chirculescu: „Ce s-ar fi întîmplat cu Eminescu dacă ar fi trăit mai mult?”</itunes:title>
    <title>Florin Chirculescu: „Ce s-ar fi întîmplat cu Eminescu dacă ar fi trăit mai mult?”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Florin Chirculescu a publicat recent „Solomonarul. Romanul unei revoluții fără început și fără sfîrșit”, o construcție complexă, în care se îmbină proza realistă cu proza fantastică pentru a deconstrui sau a construi altfel un personaj mitologizat al culturii române: Mihai Eminescu. Emin, cum i se spune aici. „Solomonarul” e și o carte despre lumea românească de ieri și de azi, despre conflictele ei, despre corupția generalizată, despre alternative politice dar și despre lipsa lor. Iar Emin e...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Florin Chirculescu a publicat recent „Solomonarul. Romanul unei revoluții fără început și fără sfîrșit”, o construcție complexă, în care se îmbină proza realistă cu proza fantastică pentru a deconstrui sau a construi altfel un personaj mitologizat al culturii române: Mihai Eminescu. Emin, cum i se spune aici. „Solomonarul” e și o carte despre lumea românească de ieri și de azi, despre conflictele ei, despre corupția generalizată, despre alternative politice dar și despre lipsa lor. Iar Emin este cel care circulă dintr-un timp într-altul, complotează, conspiră și alimentează această „revoluție fără început și fără sfîrșit”. Am vorbit cu Florin Chirculescu despre noul lui roman, despre Eminescu și figura lui schematizată de mentalul colectiv, despre ce s-ar fi întîmplat cu el și cu ideile lui politice dacă ar fi trăit mai mult – întrebare de la care a pornit autorul în demersul său romanesc. „Solomonarul” a apărut la Editura Nemira. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Florin Chirculescu a publicat recent „Solomonarul. Romanul unei revoluții fără început și fără sfîrșit”, o construcție complexă, în care se îmbină proza realistă cu proza fantastică pentru a deconstrui sau a construi altfel un personaj mitologizat al culturii române: Mihai Eminescu. Emin, cum i se spune aici. „Solomonarul” e și o carte despre lumea românească de ieri și de azi, despre conflictele ei, despre corupția generalizată, despre alternative politice dar și despre lipsa lor. Iar Emin este cel care circulă dintr-un timp într-altul, complotează, conspiră și alimentează această „revoluție fără început și fără sfîrșit”. Am vorbit cu Florin Chirculescu despre noul lui roman, despre Eminescu și figura lui schematizată de mentalul colectiv, despre ce s-ar fi întîmplat cu el și cu ideile lui politice dacă ar fi trăit mai mult – întrebare de la care a pornit autorul în demersul său romanesc. „Solomonarul” a apărut la Editura Nemira. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12036466-florin-chirculescu-ce-s-ar-fi-intimplat-cu-eminescu-daca-ar-fi-trait-mai-mult.mp3" length="21622892" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12036466</guid>
    <pubDate>Fri, 13 Jan 2023 16:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12036466/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12036466/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12036466/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12036466/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1797</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>74</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Elon Musk: prea multă influență, prea multă putere?</itunes:title>
    <title>Elon Musk: prea multă influență, prea multă putere?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Este patronul celui mai important producător de automobile electrice la nivel mondial – Tesla. Deține SpaceX, un sistem avansat de lansare a vehiculelor spațiale. Conduce Starlink, cea mai extinsă rețea de stateliți pentru comunicații din lume. Și, de cîteva luni, a achiziționat Twitter, rețeaua socială cu peste 330 de milioane de utilizatori activi. Elon Musk e foarte bogat și foarte influent. Dar nu cumva puterea sa în economie și în politică pune în pericol democrația și libertățile? I-am ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Este patronul celui mai important producător de automobile electrice la nivel mondial – Tesla. Deține SpaceX, un sistem avansat de lansare a vehiculelor spațiale. Conduce Starlink, cea mai extinsă rețea de stateliți pentru comunicații din lume. Și, de cîteva luni, a achiziționat Twitter, rețeaua socială cu peste 330 de milioane de utilizatori activi. Elon Musk e foarte bogat și foarte influent. Dar nu cumva puterea sa în economie și în politică pune în pericol democrația și libertățile? I-am întrebat pe analistul media Iulian Comănescu și pe Radu Uszkai, de la  Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Este patronul celui mai important producător de automobile electrice la nivel mondial – Tesla. Deține SpaceX, un sistem avansat de lansare a vehiculelor spațiale. Conduce Starlink, cea mai extinsă rețea de stateliți pentru comunicații din lume. Și, de cîteva luni, a achiziționat Twitter, rețeaua socială cu peste 330 de milioane de utilizatori activi. Elon Musk e foarte bogat și foarte influent. Dar nu cumva puterea sa în economie și în politică pune în pericol democrația și libertățile? I-am întrebat pe analistul media Iulian Comănescu și pe Radu Uszkai, de la  Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural  </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12031183-elon-musk-prea-multa-influen-a-prea-multa-putere.mp3" length="19022909" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12031183</guid>
    <pubDate>Thu, 12 Jan 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12031183/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12031183/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12031183/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12031183/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1581</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>73</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Războiul din Ucraina unește lumea democratică </itunes:title>
    <title>Războiul din Ucraina unește lumea democratică </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Uniunea Europeană și NATO au semnat un acord, considerat de liderii celor două organizaţii un moment cheie pentru stabilitatea și securitatea spațiului euroatlantic, în contextul invaziei rusești din Ucraina. Despre semnificația acestui document vorbim cu Rufin Zamfir, expert în relaţii internaţionale.    O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  ]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Uniunea Europeană și NATO au semnat un acord, considerat de liderii celor două organizaţii un moment cheie pentru stabilitatea și securitatea spațiului euroatlantic, în contextul invaziei rusești din Ucraina. Despre semnificația acestui document vorbim cu Rufin Zamfir, expert în relaţii internaţionale.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Uniunea Europeană și NATO au semnat un acord, considerat de liderii celor două organizaţii un moment cheie pentru stabilitatea și securitatea spațiului euroatlantic, în contextul invaziei rusești din Ucraina. Despre semnificația acestui document vorbim cu Rufin Zamfir, expert în relaţii internaţionale.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12023544-razboiul-din-ucraina-une-te-lumea-democratica.mp3" length="21356365" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12023544</guid>
    <pubDate>Wed, 11 Jan 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12023544/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12023544/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12023544/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12023544/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1775</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>72</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Brazilia după Jair Bolsonaro</itunes:title>
    <title>Brazilia după Jair Bolsonaro</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În Brazilia, zeci de mii de oameni participă la demonstraţii pro-democraţie şi în apărarea instituţiilor statului. E o replică la asaltul asupra Congresului al susţinătorilor fostului preşedinte Jair Bolsonaro. Aproximativ 1500 de persoane au fost reţinute în timpul revoltelor violente de duminică din capitala Brasilia. Protestatarii, care nu acceptă înfrîngerea electorală a lui Bolsonaro, au devastat mai multe clădiri administrative la o săptămînă după ce preşedintele Luiz Inácio Lula da Sil...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În Brazilia, zeci de mii de oameni participă la demonstraţii pro-democraţie şi în apărarea instituţiilor statului. E o replică la asaltul asupra Congresului al susţinătorilor fostului preşedinte Jair Bolsonaro. Aproximativ 1500 de persoane au fost reţinute în timpul revoltelor violente de duminică din capitala Brasilia. Protestatarii, care nu acceptă înfrîngerea electorală a lui Bolsonaro, au devastat mai multe clădiri administrative la o săptămînă după ce preşedintele Luiz Inácio Lula da Silva a depus jurămîntul. Cum a fost posibil atacul? Cine sînt cei care contestă victoria lui Lula da Silva? Ce moștenire a lăsat președintele Jair Bolsonaro? Am întrebat-o pe Caterina Preda, politolog.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În Brazilia, zeci de mii de oameni participă la demonstraţii pro-democraţie şi în apărarea instituţiilor statului. E o replică la asaltul asupra Congresului al susţinătorilor fostului preşedinte Jair Bolsonaro. Aproximativ 1500 de persoane au fost reţinute în timpul revoltelor violente de duminică din capitala Brasilia. Protestatarii, care nu acceptă înfrîngerea electorală a lui Bolsonaro, au devastat mai multe clădiri administrative la o săptămînă după ce preşedintele Luiz Inácio Lula da Silva a depus jurămîntul. Cum a fost posibil atacul? Cine sînt cei care contestă victoria lui Lula da Silva? Ce moștenire a lăsat președintele Jair Bolsonaro? Am întrebat-o pe Caterina Preda, politolog.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12016540-brazilia-dupa-jair-bolsonaro.mp3" length="20059193" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12016540</guid>
    <pubDate>Tue, 10 Jan 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12016540/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12016540/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12016540/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12016540/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1667</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>71</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>„...Să le numărăm, coane Fănică!” (despre recensămîntul populației, cu sociologul Claudiu Tufiș)</itunes:title>
    <title>„...Să le numărăm, coane Fănică!” (despre recensămîntul populației, cu sociologul Claudiu Tufiș)</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Populația României a scăzut cu 1,1 milioane de locuitori, a crescut ponderea populației vîrstnice (peste 65 de ani), peste 40% dintre cei recenzați au un nivel de educație scăzut, conform rezultatelor provizorii ale recensământului de anul trecut. La ce foloseşte recensămîntul, în ce măsură migrația economică a românilor a afectat colectarea datelor, cum au comunicat autorităţile importanţa demersului? L-am întrebat pe sociologul Claudiu Tufiș, conferențiar universitar la Facultatea de Științ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Populația României a scăzut cu 1,1 milioane de locuitori, a crescut ponderea populației vîrstnice (peste 65 de ani), peste 40% dintre cei recenzați au un nivel de educație scăzut, conform rezultatelor provizorii ale recensământului de anul trecut. La ce foloseşte recensămîntul, în ce măsură migrația economică a românilor a afectat colectarea datelor, cum au comunicat autorităţile importanţa demersului? L-am întrebat pe sociologul Claudiu Tufiș, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Populația României a scăzut cu 1,1 milioane de locuitori, a crescut ponderea populației vîrstnice (peste 65 de ani), peste 40% dintre cei recenzați au un nivel de educație scăzut, conform rezultatelor provizorii ale recensământului de anul trecut. La ce foloseşte recensămîntul, în ce măsură migrația economică a românilor a afectat colectarea datelor, cum au comunicat autorităţile importanţa demersului? L-am întrebat pe sociologul Claudiu Tufiș, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/12008800-sa-le-numaram-coane-fanica-despre-recensamintul-popula-iei-cu-sociologul-claudiu-tufi.mp3" length="20871215" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-12008800</guid>
    <pubDate>Mon, 09 Jan 2023 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12008800/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12008800/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12008800/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/12008800/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1735</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>70</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Alina Purcaru: „Poezia e o lanternă plimbată prin locuri unde colcăie monștri” </itunes:title>
    <title>Alina Purcaru: „Poezia e o lanternă plimbată prin locuri unde colcăie monștri” </title>
    <itunes:summary><![CDATA[„Tot mai multă splendoare”, volumul de poezie al Alinei Purcaru, e construit din poeme narative, în care neliniștile, angoasele, frica sînt plasate în cîteva decoruri: școala, cu clasele mirosind a petrosin, cu sala de sport și aparatele care provoacă spaimă, dar și stadionul cu atmosfera lui incendiară la propriu și la figurat sau un cabinet medical, cu tapet anesteziant pentru spaimele pacientei. Un personaj feminin străbate toate aceste spații, le chestionează, uneori privind retrospectiv,...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>„Tot mai multă splendoare”, volumul de poezie al Alinei Purcaru, e construit din poeme narative, în care neliniștile, angoasele, frica sînt plasate în cîteva decoruri: școala, cu clasele mirosind a petrosin, cu sala de sport și aparatele care provoacă spaimă, dar și stadionul cu atmosfera lui incendiară la propriu și la figurat sau un cabinet medical, cu tapet anesteziant pentru spaimele pacientei. Un personaj feminin străbate toate aceste spații, le chestionează, uneori privind retrospectiv, și le încălzește cu sentimentele și emoțiile sale. Am vorbit cu Alina Purcaru despre puterea poeziei de a identifica și de a numi sursele spaimelor, dar și despre cum poți scrie poezie de dragoste folosind recuzita fotbalistică. Volumul „Tot mai multă splendoare” a apărut la Editura Cartier. Alina Purcaru a mai publicat cărțile de poezie „rezistență” și „Indigo” și a coordonat, împreună cu Paula Erizanu, antologia în trei volume „Un secol de poezie română scrisă de femei”. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>„Tot mai multă splendoare”, volumul de poezie al Alinei Purcaru, e construit din poeme narative, în care neliniștile, angoasele, frica sînt plasate în cîteva decoruri: școala, cu clasele mirosind a petrosin, cu sala de sport și aparatele care provoacă spaimă, dar și stadionul cu atmosfera lui incendiară la propriu și la figurat sau un cabinet medical, cu tapet anesteziant pentru spaimele pacientei. Un personaj feminin străbate toate aceste spații, le chestionează, uneori privind retrospectiv, și le încălzește cu sentimentele și emoțiile sale. Am vorbit cu Alina Purcaru despre puterea poeziei de a identifica și de a numi sursele spaimelor, dar și despre cum poți scrie poezie de dragoste folosind recuzita fotbalistică. Volumul „Tot mai multă splendoare” a apărut la Editura Cartier. Alina Purcaru a mai publicat cărțile de poezie „rezistență” și „Indigo” și a coordonat, împreună cu Paula Erizanu, antologia în trei volume „Un secol de poezie română scrisă de femei”. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/11883288-alina-purcaru-poezia-e-o-lanterna-plimbata-prin-locuri-unde-colcaie-mon-tri.mp3" length="19569037" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-11883288</guid>
    <pubDate>Fri, 16 Dec 2022 17:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11883288/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11883288/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11883288/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11883288/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1626</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>69</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Mircea Kivu: „Povestea cu Schengen ne-a lovit unde doare cel mai tare”</itunes:title>
    <title>Mircea Kivu: „Povestea cu Schengen ne-a lovit unde doare cel mai tare”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[După decizia Austriei de a vota împotriva aderării României la spaţiul Schengen, am asistat la un val de reacţii din partea cetăţenilor români care îndeamnă la boicotarea firmelor și produselor austriece. Cum interpretăm aceste reacţii? Există riscul ca euroscepticismul să crească în România pentru că țara noastră nu a fost acceptată în spațiul de liberă circulaţie? L-am întrebat pe sociologul Mircea Kivu.    O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural ]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>După decizia Austriei de a vota împotriva aderării României la spaţiul Schengen, am asistat la un val de reacţii din partea cetăţenilor români care îndeamnă la boicotarea firmelor și produselor austriece. Cum interpretăm aceste reacţii? Există riscul ca euroscepticismul să crească în România pentru că țara noastră nu a fost acceptată în spațiul de liberă circulaţie? L-am întrebat pe sociologul Mircea Kivu.  <br/><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>După decizia Austriei de a vota împotriva aderării României la spaţiul Schengen, am asistat la un val de reacţii din partea cetăţenilor români care îndeamnă la boicotarea firmelor și produselor austriece. Cum interpretăm aceste reacţii? Există riscul ca euroscepticismul să crească în România pentru că țara noastră nu a fost acceptată în spațiul de liberă circulaţie? L-am întrebat pe sociologul Mircea Kivu.  <br/><br/>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin<br/>Un produs Radio România Cultural</p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/11879283-mircea-kivu-povestea-cu-schengen-ne-a-lovit-unde-doare-cel-mai-tare.mp3" length="19100688" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-11879283</guid>
    <pubDate>Thu, 15 Dec 2022 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11879283/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11879283/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11879283/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11879283/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1587</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>68</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Trăim într-o societate patriarhală. Cum putem schimba mentalitățile? </itunes:title>
    <title>Trăim într-o societate patriarhală. Cum putem schimba mentalitățile? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[25% dintre români consideră că o femeie nu poate ieși în oraș neînsoțită de partener, iar 19% sînt de părere că e puțin sau deloc grav dacă o femeie a fost violată după ce a acceptat să meargă acasă la un bărbat. Asta spune „Barometrul Violenței de Gen”, un studiu realizat recent de Centrul FILIA. Discutăm rezultatele acestui studiu și diversele forme pe care le ia violența împotriva femeilor cu Mihaela Săsărman, de la asociația Transcena.    O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin&...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>25% dintre români consideră că o femeie nu poate ieși în oraș neînsoțită de partener, iar 19% sînt de părere că e puțin sau deloc grav dacă o femeie a fost violată după ce a acceptat să meargă acasă la un bărbat. Asta spune „Barometrul Violenței de Gen”, un studiu realizat recent de Centrul FILIA. Discutăm rezultatele acestui studiu și diversele forme pe care le ia violența împotriva femeilor cu Mihaela Săsărman, de la asociația Transcena.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>25% dintre români consideră că o femeie nu poate ieși în oraș neînsoțită de partener, iar 19% sînt de părere că e puțin sau deloc grav dacă o femeie a fost violată după ce a acceptat să meargă acasă la un bărbat. Asta spune „Barometrul Violenței de Gen”, un studiu realizat recent de Centrul FILIA. Discutăm rezultatele acestui studiu și diversele forme pe care le ia violența împotriva femeilor cu Mihaela Săsărman, de la asociația Transcena.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/11871929-traim-intr-o-societate-patriarhala-cum-putem-schimba-mentalita-ile.mp3" length="16855931" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-11871929</guid>
    <pubDate>Wed, 14 Dec 2022 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11871929/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11871929/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11871929/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11871929/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1400</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>67</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Ciprian Mihali: „Educația e o investiție, nu o cheltuială”</itunes:title>
    <title>Ciprian Mihali: „Educația e o investiție, nu o cheltuială”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Potrivit legii Educației Naționale adoptate în 2011, statul ar fi trebuit să aloce educației cel puțin 6% din produsul intern brut (PIB). Potrivit proiectului de buget, pentru educație se alocă, în 2023, 2,1% din PIB. Cea mai mică cifră din ultimii trei ani. Reprezentanții Ministerului Educației încearcă să nuanțeze: sumelor alocate de la bugetul central li se adaugă și contribuțiile de la nivel local, astfel că bugetul pentru educație atinge 3,2% din PIB. Nuanțele sînt bune, dar ele nu schim...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Potrivit legii Educației Naționale adoptate în 2011, statul ar fi trebuit să aloce educației cel puțin 6% din produsul intern brut (PIB). Potrivit proiectului de buget, pentru educație se alocă, în 2023, 2,1% din PIB. Cea mai mică cifră din ultimii trei ani. Reprezentanții Ministerului Educației încearcă să nuanțeze: sumelor alocate de la bugetul central li se adaugă și contribuțiile de la nivel local, astfel că bugetul pentru educație atinge 3,2% din PIB. Nuanțele sînt bune, dar ele nu schimbă realitatea. Iar realitatea e că educația primește de trei ori mai puțin – sau, hai să mai nuanțăm – poate doar de două ori mai puțin decît prevede legea. L-am invitat la „Timpul prezent” pe profesorul Ciprian Mihali de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Potrivit legii Educației Naționale adoptate în 2011, statul ar fi trebuit să aloce educației cel puțin 6% din produsul intern brut (PIB). Potrivit proiectului de buget, pentru educație se alocă, în 2023, 2,1% din PIB. Cea mai mică cifră din ultimii trei ani. Reprezentanții Ministerului Educației încearcă să nuanțeze: sumelor alocate de la bugetul central li se adaugă și contribuțiile de la nivel local, astfel că bugetul pentru educație atinge 3,2% din PIB. Nuanțele sînt bune, dar ele nu schimbă realitatea. Iar realitatea e că educația primește de trei ori mai puțin – sau, hai să mai nuanțăm – poate doar de două ori mai puțin decît prevede legea. L-am invitat la „Timpul prezent” pe profesorul Ciprian Mihali de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/11865228-ciprian-mihali-educa-ia-e-o-investi-ie-nu-o-cheltuiala.mp3" length="19347051" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-11865228</guid>
    <pubDate>Tue, 13 Dec 2022 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11865228/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11865228/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11865228/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11865228/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1608</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>66</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Timișoara 2023: energie pentru Capitală!</itunes:title>
    <title>Timișoara 2023: energie pentru Capitală!</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Scriitorii Olga Tokarczuk şi Orhan Pamuk vin la Timişoara anul viitor, a anunţat primarul Dominic Fritz la evenimentul de prezentare a programului Timișoara 2023 Capitală Europeană a Culturii, care va debuta în 17 februarie. Cît de pregătit e orașul pentru numeroasele evenimente anunţate, care e situația infrastructurii culturale la Timișoara și în regiune, cum se implică mediul de afaceri în sprijinirea aceastui amplu program? I-am întrebat pe Alexandra Rigler, directoarea Centrului de Proie...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Scriitorii Olga Tokarczuk şi Orhan Pamuk vin la Timişoara anul viitor, a anunţat primarul Dominic Fritz la evenimentul de prezentare a programului Timișoara 2023 Capitală Europeană a Culturii, care va debuta în 17 februarie. Cît de pregătit e orașul pentru numeroasele evenimente anunţate, care e situația infrastructurii culturale la Timișoara și în regiune, cum se implică mediul de afaceri în sprijinirea aceastui amplu program? I-am întrebat pe Alexandra Rigler, directoarea Centrului de Proiecte Timișoara, şi Ovidiu Megan, director al Asociației Timișoara  ̶  Capitală Europeană a Culturii.  <br/><br/><b>O emisiune deAdela Greceanu și Matei Martin. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Scriitorii Olga Tokarczuk şi Orhan Pamuk vin la Timişoara anul viitor, a anunţat primarul Dominic Fritz la evenimentul de prezentare a programului Timișoara 2023 Capitală Europeană a Culturii, care va debuta în 17 februarie. Cît de pregătit e orașul pentru numeroasele evenimente anunţate, care e situația infrastructurii culturale la Timișoara și în regiune, cum se implică mediul de afaceri în sprijinirea aceastui amplu program? I-am întrebat pe Alexandra Rigler, directoarea Centrului de Proiecte Timișoara, şi Ovidiu Megan, director al Asociației Timișoara  ̶  Capitală Europeană a Culturii.  <br/><br/><b>O emisiune deAdela Greceanu și Matei Martin. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/11857628-timi-oara-2023-energie-pentru-capitala.mp3" length="19194042" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-11857628</guid>
    <pubDate>Mon, 12 Dec 2022 18:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11857628/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11857628/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11857628/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11857628/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1595</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>65</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Extremismul amenință spiritul european</itunes:title>
    <title>Extremismul amenință spiritul european</title>
    <itunes:summary><![CDATA[În Uniunea Europeană se vorbește de cîțiva ani deja despre iliberalism, partide extremiste, discurs populist și polarizarea societății. Care au fost primele semne că mișcările politice extremiste încep să cîștige teren și chiar locuri în parlamentele unor state? Cum lucrează știrile false și teoriile conspiraționiste în favoarea partidelor extremiste? De ce pierd teren partidele tradiționale, de ce nu se mai simt cetățenii reprezentați de ele? I-am întrebat pe Marian Voicu, jurnalist, și Cami...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>În Uniunea Europeană se vorbește de cîțiva ani deja despre iliberalism, partide extremiste, discurs populist și polarizarea societății. Care au fost primele semne că mișcările politice extremiste încep să cîștige teren și chiar locuri în parlamentele unor state? Cum lucrează știrile false și teoriile conspiraționiste în favoarea partidelor extremiste? De ce pierd teren partidele tradiționale, de ce nu se mai simt cetățenii reprezentați de ele? I-am întrebat pe Marian Voicu, jurnalist, și Camil Pârvu, conferenţiar universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>În Uniunea Europeană se vorbește de cîțiva ani deja despre iliberalism, partide extremiste, discurs populist și polarizarea societății. Care au fost primele semne că mișcările politice extremiste încep să cîștige teren și chiar locuri în parlamentele unor state? Cum lucrează știrile false și teoriile conspiraționiste în favoarea partidelor extremiste? De ce pierd teren partidele tradiționale, de ce nu se mai simt cetățenii reprezentați de ele? I-am întrebat pe Marian Voicu, jurnalist, și Camil Pârvu, conferenţiar universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/11844775-extremismul-amenin-a-spiritul-european.mp3" length="19333227" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-11844775</guid>
    <pubDate>Fri, 09 Dec 2022 22:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11844775/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11844775/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11844775/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11844775/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1606</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>64</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Stagflație, recesiune, inflație... Cum depășim criza economică? </itunes:title>
    <title>Stagflație, recesiune, inflație... Cum depășim criza economică? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Criza economică se contura deja din cauza pandemiei, apoi lucrurile s-au complicat odată ce Rusia a invadat Ucraina. Astfel că trăim acum primul război mondial economic, spune Antonia Colibășanu, analist geopolitic, doctor în economie. Cum îl vom depăși? Ce impact are în România criza economică? De ce nu învățăm din alte crize prin care am trecut?    O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin   Un produs Radio România Cultural ]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Criza economică se contura deja din cauza pandemiei, apoi lucrurile s-au complicat odată ce Rusia a invadat Ucraina. Astfel că trăim acum primul război mondial economic, spune Antonia Colibășanu, analist geopolitic, doctor în economie. Cum îl vom depăși? Ce impact are în România criza economică? De ce nu învățăm din alte crize prin care am trecut?  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Criza economică se contura deja din cauza pandemiei, apoi lucrurile s-au complicat odată ce Rusia a invadat Ucraina. Astfel că trăim acum primul război mondial economic, spune Antonia Colibășanu, analist geopolitic, doctor în economie. Cum îl vom depăși? Ce impact are în România criza economică? De ce nu învățăm din alte crize prin care am trecut?  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/11838489-stagfla-ie-recesiune-infla-ie-cum-depa-im-criza-economica.mp3" length="19841079" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin, Adela Greceanu</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-11838489</guid>
    <pubDate>Thu, 08 Dec 2022 21:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11838489/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11838489/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11838489/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11838489/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1649</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>63</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Lumea în care trăim. Cum s-a schimbat Europa după ce Rusia a invadat Ucraina? </itunes:title>
    <title>Lumea în care trăim. Cum s-a schimbat Europa după ce Rusia a invadat Ucraina? </title>
    <itunes:summary><![CDATA[Cum s-a schimbat Europa după ce Rusia a invadat Ucraina? A fost surprinsă lumea europeană de izbucnirea acestui război la granițele Uniunii Europene? Cît de solidare sînt statele UE în privința sancțiunilor aplicate Rusiei? L-am întrebat pe politologul Andrei Țăranu, invitat în studioul Radio România Cultural de la Tîrgul de Carte Gaudeamus. (Am vorbit, firește, și despre cîteva cărți care ne ajută să înțelegem mai bine lumea în care trăim)  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. ...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Cum s-a schimbat Europa după ce Rusia a invadat Ucraina? A fost surprinsă lumea europeană de izbucnirea acestui război la granițele Uniunii Europene? Cît de solidare sînt statele UE în privința sancțiunilor aplicate Rusiei? L-am întrebat pe politologul Andrei Țăranu, invitat în studioul Radio România Cultural de la Tîrgul de Carte Gaudeamus. (Am vorbit, firește, și despre cîteva cărți care ne ajută să înțelegem mai bine lumea în care trăim)<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Cum s-a schimbat Europa după ce Rusia a invadat Ucraina? A fost surprinsă lumea europeană de izbucnirea acestui război la granițele Uniunii Europene? Cît de solidare sînt statele UE în privința sancțiunilor aplicate Rusiei? L-am întrebat pe politologul Andrei Țăranu, invitat în studioul Radio România Cultural de la Tîrgul de Carte Gaudeamus. (Am vorbit, firește, și despre cîteva cărți care ne ajută să înțelegem mai bine lumea în care trăim)<br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/11832705-lumea-in-care-traim-cum-s-a-schimbat-europa-dupa-ce-rusia-a-invadat-ucraina.mp3" length="20563968" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin, Adela Greceanu</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-11832705</guid>
    <pubDate>Wed, 07 Dec 2022 23:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11832705/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11832705/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11832705/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11832705/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1709</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>62</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Revoltă în Iran. Vălul islamic - simbol al opresiunii?</itunes:title>
    <title>Revoltă în Iran. Vălul islamic - simbol al opresiunii?</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Procurorul general al Iranului, Mohammad Jafar Montazeri, a declarat că Poliția moravurilor nu are nimic de-a face cu sistemul judiciar al țării. Sînt așteptate amendamente la legea care prevede obligativitatea purtării vălului islamic. Din septembrie, în Iran au loc ample și violente proteste după ce Mahsa Amini, o tînără arestată de Poliţia moravurilor, acuzată de încălcarea codului vestimentar, a decedat în custodia autorităților. Ce vor femeile și bărbații care ies în stradă, cu riscul de...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Procurorul general al Iranului, Mohammad Jafar Montazeri, a declarat că Poliția moravurilor nu are nimic de-a face cu sistemul judiciar al țării. Sînt așteptate amendamente la legea care prevede obligativitatea purtării vălului islamic. Din septembrie, în Iran au loc ample și violente proteste după ce Mahsa Amini, o tînără arestată de Poliţia moravurilor, acuzată de încălcarea codului vestimentar, a decedat în custodia autorităților. Ce vor femeile și bărbații care ies în stradă, cu riscul de a-și pierde libertatea sau chiar viața? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, cercetător al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Procurorul general al Iranului, Mohammad Jafar Montazeri, a declarat că Poliția moravurilor nu are nimic de-a face cu sistemul judiciar al țării. Sînt așteptate amendamente la legea care prevede obligativitatea purtării vălului islamic. Din septembrie, în Iran au loc ample și violente proteste după ce Mahsa Amini, o tînără arestată de Poliţia moravurilor, acuzată de încălcarea codului vestimentar, a decedat în custodia autorităților. Ce vor femeile și bărbații care ies în stradă, cu riscul de a-și pierde libertatea sau chiar viața? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, cercetător al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  <br/>Un produs Radio România Cultural </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/11825309-revolta-in-iran-valul-islamic-simbol-al-opresiunii.mp3" length="20323757" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin, Adela Greceanu</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-11825309</guid>
    <pubDate>Tue, 06 Dec 2022 21:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11825309/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11825309/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11825309/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11825309/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1689</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>61</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>În prag de iarnă, Rusia îi lasă pe ucraineni fără căldură și lumină</itunes:title>
    <title>În prag de iarnă, Rusia îi lasă pe ucraineni fără căldură și lumină</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Rusia a atacat în ultimele săptămîni infrastructura energetică a Ucrainei. Numeroase localități au probleme cu alimentarea electrică și se confruntă cu lungi întreruperi de curent. Ce interes are Rusia să atace infrastructura civilă și să lase oamenii în frig și întuneric? Cum face față Ucraina la aceste atacuri? Ce poate face Occidentul pentru a-i ajuta pe ucraineni să depășească această criză? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Exper...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Rusia a atacat în ultimele săptămîni infrastructura energetică a Ucrainei. Numeroase localități au probleme cu alimentarea electrică și se confruntă cu lungi întreruperi de curent. Ce interes are Rusia să atace infrastructura civilă și să lase oamenii în frig și întuneric? Cum face față Ucraina la aceste atacuri? Ce poate face Occidentul pentru a-i ajuta pe ucraineni să depășească această criză? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Rusia a atacat în ultimele săptămîni infrastructura energetică a Ucrainei. Numeroase localități au probleme cu alimentarea electrică și se confruntă cu lungi întreruperi de curent. Ce interes are Rusia să atace infrastructura civilă și să lase oamenii în frig și întuneric? Cum face față Ucraina la aceste atacuri? Ce poate face Occidentul pentru a-i ajuta pe ucraineni să depășească această criză? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/11816966-in-prag-de-iarna-rusia-ii-lasa-pe-ucraineni-fara-caldura-i-lumina.mp3" length="20611235" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin, Adela Greceanu</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-11816966</guid>
    <pubDate>Mon, 05 Dec 2022 19:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11816966/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11816966/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11816966/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11816966/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1713</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>60</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Olga Ștefan: „Cei mai înfricoșători balauri sînt cei cărora nu le-ai dat nume”</itunes:title>
    <title>Olga Ștefan: „Cei mai înfricoșători balauri sînt cei cărora nu le-ai dat nume”</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Forța suflului poetic se remarcă de la primele rînduri ale volumului „Resursa” de Olga Ștefan. E o carte construită pe un șuvoi discursiv care își ia substanța din temele mari – iubirea, supraviețuirea, moartea, salvarea – proiectate în realitatea imediată. „Cei mai înfricoșători balauri sînt cei cărora nu le-ai dat nume”, spune Olga Ștefan. Am vorbit cu ea despre puterea poeziei de a repara numind ceea ce înspăimîntă, despre intensitatea versurilor sale, despre ritmul și rima care revin în p...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Forța suflului poetic se remarcă de la primele rînduri ale volumului „Resursa” de Olga Ștefan. E o carte construită pe un șuvoi discursiv care își ia substanța din temele mari – iubirea, supraviețuirea, moartea, salvarea – proiectate în realitatea imediată. „Cei mai înfricoșători balauri sînt cei cărora nu le-ai dat nume”, spune Olga Ștefan. Am vorbit cu ea despre puterea poeziei de a repara numind ceea ce înspăimîntă, despre intensitatea versurilor sale, despre ritmul și rima care revin în poezia noastră. „Resursa” a apărut la Casa de Editură Max Blecher. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Forța suflului poetic se remarcă de la primele rînduri ale volumului „Resursa” de Olga Ștefan. E o carte construită pe un șuvoi discursiv care își ia substanța din temele mari – iubirea, supraviețuirea, moartea, salvarea – proiectate în realitatea imediată. „Cei mai înfricoșători balauri sînt cei cărora nu le-ai dat nume”, spune Olga Ștefan. Am vorbit cu ea despre puterea poeziei de a repara numind ceea ce înspăimîntă, despre intensitatea versurilor sale, despre ritmul și rima care revin în poezia noastră. „Resursa” a apărut la Casa de Editură Max Blecher. <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/11801687-olga-tefan-cei-mai-infrico-atori-balauri-sint-cei-carora-nu-le-ai-dat-nume.mp3" length="21989368" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin, Adela Greceanu</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-11801687</guid>
    <pubDate>Fri, 02 Dec 2022 15:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11801687/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11801687/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11801687/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11801687/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1828</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>59</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Reuniune NATO la București: reafirmarea solidarității</itunes:title>
    <title>Reuniune NATO la București: reafirmarea solidarității</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Bucureștiul a fost zilele acestea gazda unor întîlniri internaționale foarte importante pentru întreaga regiune: summit-ul miniștrilor de externe ai țărilor NATO. E prima întîlnire la acest nivel într-o țară estică de la invazia Rusiei în Ucraina. Despre miza acestor evenimente pentru consolidarea flancului estic al NATO, pentru reconfirmarea angajamentului Alianței în ceea ce privește securitatea statelor din zona cea mai apropiată de Ucraina vorbim cu Robert Lupițu, redactor-șef al platform...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Bucureștiul a fost zilele acestea gazda unor întîlniri internaționale foarte importante pentru întreaga regiune: summit-ul miniștrilor de externe ai țărilor NATO. E prima întîlnire la acest nivel într-o țară estică de la invazia Rusiei în Ucraina. Despre miza acestor evenimente pentru consolidarea flancului estic al NATO, pentru reconfirmarea angajamentului Alianței în ceea ce privește securitatea statelor din zona cea mai apropiată de Ucraina vorbim cu Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”. </p><p><b> O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. <br/>Un produs Radio România Cultural.</b></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Bucureștiul a fost zilele acestea gazda unor întîlniri internaționale foarte importante pentru întreaga regiune: summit-ul miniștrilor de externe ai țărilor NATO. E prima întîlnire la acest nivel într-o țară estică de la invazia Rusiei în Ucraina. Despre miza acestor evenimente pentru consolidarea flancului estic al NATO, pentru reconfirmarea angajamentului Alianței în ceea ce privește securitatea statelor din zona cea mai apropiată de Ucraina vorbim cu Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”. </p><p><b> O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. <br/>Un produs Radio România Cultural.</b></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/11791249-reuniune-nato-la-bucure-ti-reafirmarea-solidarita-ii.mp3" length="20825620" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin, Adela Greceanu</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-11791249</guid>
    <pubDate>Wed, 30 Nov 2022 23:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11791249/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11791249/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11791249/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11791249/transcript.vtt" type="text/vtt" />
    <itunes:duration>1731</itunes:duration>
    <itunes:keywords></itunes:keywords>
    <itunes:season>3</itunes:season>
    <itunes:episode>58</itunes:episode>
    <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
    <itunes:explicit>false</itunes:explicit>
  </item>
  <item>
    <itunes:title>Etica vieții, etica morții. Despre sinuciderea asistată</itunes:title>
    <title>Etica vieții, etica morții. Despre sinuciderea asistată</title>
    <itunes:summary><![CDATA[Științele medicale au scăpat omenirea de boli altădată mortale. Datorită igienei mai bune, a medicamentelor, a vaccinurilor și a chirurgiei, a tratamentelor avansate, oamenii de astăzi trăiesc mai bine și mult. Speranța de viață s-a dublat în ultimul secol. Însă pînă și medicina are limitele ei. Boli incurabile, precum cancerul, pot curma vieți și provoca suferințe insuportabile. E ușor să definim ce înseamnă o viață bună. Dar ce înseamnă o moarte bună? Vă propunem o dezbatere despre etica vi...]]></itunes:summary>
    <description><![CDATA[<p>Științele medicale au scăpat omenirea de boli altădată mortale. Datorită igienei mai bune, a medicamentelor, a vaccinurilor și a chirurgiei, a tratamentelor avansate, oamenii de astăzi trăiesc mai bine și mult. Speranța de viață s-a dublat în ultimul secol. Însă pînă și medicina are limitele ei. Boli incurabile, precum cancerul, pot curma vieți și provoca suferințe insuportabile. E ușor să definim ce înseamnă o viață bună. Dar ce înseamnă o moarte bună? Vă propunem o dezbatere despre etica vieții și a morții. Vorbim despre eutanasie și sinucidere asistată cu Emilian Mihailov, conferențiar la facultatea de Filozofie, specializat în bioetică și Cătălina Dumitrescu, psiholog.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p><p><br/></p>]]></description>
    <content:encoded><![CDATA[<p>Științele medicale au scăpat omenirea de boli altădată mortale. Datorită igienei mai bune, a medicamentelor, a vaccinurilor și a chirurgiei, a tratamentelor avansate, oamenii de astăzi trăiesc mai bine și mult. Speranța de viață s-a dublat în ultimul secol. Însă pînă și medicina are limitele ei. Boli incurabile, precum cancerul, pot curma vieți și provoca suferințe insuportabile. E ușor să definim ce înseamnă o viață bună. Dar ce înseamnă o moarte bună? Vă propunem o dezbatere despre etica vieții și a morții. Vorbim despre eutanasie și sinucidere asistată cu Emilian Mihailov, conferențiar la facultatea de Filozofie, specializat în bioetică și Cătălina Dumitrescu, psiholog.  <br/><br/><b>O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. <br/>Un produs Radio România Cultural. </b></p><p><br/></p>]]></content:encoded>
    <enclosure url="https://www.buzzsprout.com/1331956/episodes/11782972-etica-vie-ii-etica-mor-ii-despre-sinuciderea-asistata.mp3" length="19889604" type="audio/mpeg" />
    <itunes:author>Matei Martin, Adela Greceanu</itunes:author>
    <guid isPermaLink="false">Buzzsprout-11782972</guid>
    <pubDate>Tue, 29 Nov 2022 20:00:00 +0200</pubDate>
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11782972/transcript" type="text/html" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11782972/transcript.json" type="application/json" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11782972/transcript.srt" type="application/x-subrip" />
    <podcast:transcript url="https://www.buzzsprout.com/1331956/11782972/transcript.vtt" typ